Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
a. b. c. d. Instrumentul Goal Seek ( tehnica valorii scop) Instrumentul Scenarios (cu o sinteza a scenariilor) Instrumentul Table (cu o intrare sau cu doua intrari) Instrumentul Solver (optimizare bazata pe
algoritmul SIMPLEX)
2 3 4 5 6
C 100000 8%
b. Instrumentul Scenarios
Scenariile sunt simulari care prin seturile de ipoteze propuse pentru diverse celule parametru conduc la rezultate diferite. Comanda: Data; What-If Analysis; Scenario Manager Creare scenariu: - butonul ADD (fereastra Scenario Manager) - se completeaza fereastra Add/Edit Scenario - se completeaza fereastra Scenario Values Sinteza scenarii butonul Summary din fereastra Scenario Manager - se completeaza fereastra Scenario Summary
c. Instrumentul Table
Tabelele de ipoteze permit obtinerea mai multor serii de rezultate prin calcule aplicate valorilor ce sunt dispuse mono- sau bidimensional.
Exemplul 1
A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 B
Rata dobnzii Durata Credit Rambursare
C
10% 24 1000000
B
Rata dobnzii Durata Credit Rambursare
C
10% 24 1000000
46144,93 8,00% 8,25% 8,50% =PMT(C2/12;C3;-C4) 9,00% 9,50% 3,00% Diferite valori pentru rata dobanzii (considerate valori de intrare) 8,00% 8,25% 8,50% 9,00% 9,50% 3,00%
Exemplul 2
A 16 Rambursare 17 18 46144,93 B 8,00% C 8,25% D 8,50% E 9,00% F 9,50% G 3,00%
=PMT(C2/12;C3;-C4)
A 16 Rambursare 17 46144,93 18
B
8,00%
45227,2946
C
8,25%
D
8,50%
E
9,00%
F
9,50%
45914,493
G
3,00%
42981,212
Precizare Pentru a adauga o formula la o tabela de date existenta, se va introduce formula n linia sau coloana de formule, n continuarea celorlalte, dupa care se va recalcula tabela, dupa procedeul descris anterior. Tema. n ambele exemple (1si 2) sa se adauge formula = B7 * (C3 - C4) pentru a calcula dobnda totala.
Siemens Training-Program: Informatica economica 9
n cadrul acestui tip de tabela se modifica valorile a doua celule si se obtin rezultatele unei singure formule n care acestea intervin. Exemplu: Se acorda un credit de 2.000.000 lei si ne intereseaza sa cunoastem variatia sumei lunare de rambursat n functie de rata dobnzii si de durata. Pentru rezolvarea acestei probleme, apelam la tehnica tabelei de date cu doua intrari (vezi figura urmatoare).
A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
B
Rata dobnzii Durata Credit
C 10% 24 1000000
12 20
46144,9263
36
40
Setul de valori pentru celula de intrare C3 Contine formula de calcul a rambursarii creditului :
=PMT(C2/12;C3;-C4)
Setul de valori pentru celula de intrare C1
Rezolvare:
1. Se introduce de catre utilizator, ntr-o celula, formula care va utiliza valorile substituite. 2. Pe aceiasi coloana cu formula, n partea de jos, se introduc valorile de intrare pentru prima variabila. 3. Pe aceeasi linie cu formula, n dreapta, vom introduce valorile de intrare pentru a doua variabila. 4. Se selecteaza zona definita de formula de calcul si variabilele de intrare. 5. Se activeaza comanda Data; What-If Analysis; DataTable... pe ecran apare fereastra de dialog Table. 6. Casutele Row Input Cell / Column Input Cell se complecteaza cu referintele celulelor de intrare. 7. Se actioneaza butonul OK . Zona pentru rezultate va fi completata cu valorile care ne intereseaza.
Siemens Training-Program: Informatica economica 12
Rezultatul executiei:
A 1 2 B
Rata dobnzii Durata Credit
C 10%
3 24 4 1000000 5 46144,9263 12 20 36 40 6 7 8,00% 86988,43 53573,62 31336,37 28564,06 8 8,25% 87104,06 53687,66 31451,82 28680,16 9 8,50% 87219,78 53801,84 31567,54 28796,54 10 9,00% 87451,48 54030,63 31799,73 29030,16 11 9,50% 87683,51 54259,99 32032,95 29264,91 12 3,00% 84693,70 51322,88 29081,21 26302,04
Rezultatele corespunzatoare valorilor de intrare se obtin astfel : - se selecteaza plaja A6:E12 ; - se alege comanda Data;Table; - n casuta pentru seria de valori ( Row Input Cell ) se tasteaza C3; - n casuta pentru seria de valori ("Column Input Cell") se tasteaza C2. Precizare. ntr-o tabela de date, indiferent de numarul de intrari, se pot modifica numai valorile de intrare si formulele, nu si valorile rezultate n urma calculelor. Dupa modificare se recalculeaza valorile din tabela daca este bifata optiunea Automatic din caseta de dialog Calculation din comanda Options. Valorile calculate pot fi copiate, dar fara formule.
d. Instrumentul SOLVER
Solver-ul generalizeaza tehnica valorii scop oferind mai multe posibilitati de simulare a unor parametri ce dau nastere unei situatii de optim in sensul maximizarii unor rezultate, minimizarii unor eforturi sau de atingere a unei valori-scop considerate de referinta. De aceea se impune: stabilirea informatiei de optimizat (de ex. rentabilitatea ) stabilirea tipului de optim (max, min sau atingerea unei valori) stabilirea parametrilor modificabili stabilirea restrictiilor aplicate parametrilor modificabili sau oricaror informatii legate de generarea starii de optim. (vezi fisierele optimiza.doc, opt1.doc si curs instrumente de sintetizare.xls)
Instrumente de previziune
Metoda: Analiza de regresie. Obiectiv: sa evalueze o variabila (dependenta) in functie de una sau mai multe variabile. In domeniul statisticii legatura dintre doua sau mai multe variabile se numeste corelatie . Stabilirea tipului de legatura, dintre o variabila dependenta (y) si una sau mai multe variabile independente (x), se face prin analiza de regresie. Aceasta dependenta poate fi liniara, exponentiala sau de alta natura. De exemplu: cunoscnd volumul vnzarilor din perioada 2008-2013 se poate estima volumul vnzarilor pe urmatorii ani .
Siemens Training-Program: Informatica economica 16
Regresia liniara
Doua variabile sunt intr-o relatie liniara daca variatia uneia antreneaza la cealalta o variatie proportionala. Daca exista o relatie liniara, atunci cele doua variabile verifica o ecuatie de gradul 1, de forma : Y = mX + b ; m si b se numesc coeficienti de regresie. Rezultatul este in acest caz o dreapta, numita dreapta de regresie a lui Y functie de X, caci Y este evaluat plecnd de la valorile lui X . X si Y pot fi vectori; la fel si m; in cazul in care se determina Y in raport de mai multe variabile , X este o matrice. Problema care se pune este ca utiliznd o serie de date statistice, pe o perioada trecuta, sa determinam coeficientii m si b astfel inct diferenta dintre valorile observate (constatate) si cele calculate prin functia de regresie sa fie minima. Pentru realizarea analizei de regresie EXCEL ofera functii specializate, care se gasesc in categoria functiilor statistice.
Siemens Training-Program: Informatica economica 17
Functia LINEST Aceasta functie permite calcularea pantei dreptei (coeficientul m, respectiv coeficientii mi) si constanta b (deci celalalt coeficient de regresie). LINEST (known_ys; [known_xs;][const;][stats])
matr_y reprezinta multimea valorilor variabilei dependente (cunoscute prin observare), matr_x reprezinta multimea valorilor variabilelor independente (cunoscute ). Observatie: in cazul in care argumentul matr-x este omis, el va fi considerat implicit un vector de forma {1;2;3;4.....} cu rangul egal cu cel al lui matr-y, const precizeaza daca se va calcula constanta (coeficientul) b (caz in care argumentul va avea valoarea TRUE) sau daca aceasta se considera zero (caz in care argumentul va lua valoarea FALSE sau va fi omis) stats permite furnizarea unor informatii suplimentare privind analiza de regresie ; pentru a obtine aceste informatii va trebui ca in locul parametrului stats sa se scrie TRUE; in caz contrar se va scrie FAlSE sau nimic. Siemens Training-Program: Informatica economica 18
Exemplu
Sa presupunem ca un intreprinzator doreste sa achizitioneze cteva imobile pentru birouri intr-un cartier anume. Pentru a estima valoarea unui imobil, intreprinzatorul are in vedere mai multi factori si anume : - suprafata utila in m2 (notam cu X1 aceast factor); - numarul de birouri (X2); - numarul de intrari (X3); - vechimea imobilului (X4) Intreprinzatorul poate utiliza analiza de regresie liniara multipla pentru a estima valoarea unui imobil din cartierul respectiv in conformitate cu necesitatile lui. Pentru aceasta se va proceda in felul urmator: Se presupune ca intre fiecare variabila independenta X1, X2, X3, X4 exista o relatie liniara si ca Y reprezinta valoarea imobiliara a imobilelor pentru birouri din cartierul ales. Intreprinzatorul alege la intmplare un esantion de 11 imobile dintro populatie de 1500 si obtine urmatoarele date :
Siemens Training-Program: Informatica economica 19
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
A X1 770 780 785 793 800 810 816 825 830 840 846
B X2 2 2 3 3 2 4 2 2 3 4 2
C X3 2 2 1,5 2 3 2 1,5 2 3 4 3
D X4 20 12 33 43 53 23 99 34 23 55 22
E Y 852000 864000 906000 900000 834000 1114000 756000 857400 978000 1014000 894000
Se tasteaza sub forma matriciala (CTRL + SHIFT + ENTER ) pentru liniie 14 -18 formula :
LINEST(E2:E12,A2:D12,TRUE,TRUE)
Pe baza datelor din linia 14 putem scrie ecuatia dreptei Y=mX + b ca fiind
Y = m1X1 + m2X2 + m3X3 + m4X4 + b Concret y = 494x+ 75,013x2 + 15593x3 - 1400x4 + 316229
Aceasta ecuatie intreprinzatorul o poate utiliza pentru a estima valoarea unui imobil din cartierul ales cu caracteristicile dorite, si anume cu o suprafata de 800 m2, 3 birouri, 2 intrari si 25 ani vechime. Valoarea unui astfel de imobil este de 932654 E.
14 m4 m3 m2 m1 b
Functia TREND Aceasta functie calculeaza valorile unei variabile dependente (matr_y) pe baza unei ecuatii de regresie liniara (Y=mX+b) att pentru perioada trecuta (matr_x), ct si pentru o perioada viitoare (matr_x1), realizndu-se astfel o previziune. Daca matr_x si matr_x1 sunt omise, se asuma valorile {1;2;3;4.....} intr-o matrice de aceeasi dimensiune cu matr_y. Daca lipseste numai matr_x1, aceasta va fi considerata cu aceleasi caracteristici ca si matr_x. Sintaxa functiei este urmatoarea : TREND(known_ys, [known_xs,][ new_xs,][const])
Exemplu
Sa presupunem ca o intreprindere vrea sa achizitioneze un teren in luna iunie, prima luna a exercitiului sau fiscal. Intreprinderea a adunat informatii despre evolutia (in ultimele 12 luni) a costului unui teren cu o anumita suprafata in zona dorita . Aceste costuri (in euro) sunt 133890, 135000, 135790, 137300, 138130, 139100, 139900, 141120, 141890, 143230, 144000, 145290. Acestea fiind valorile cunoscute pentru matr_y vom utiliza urmatoarea forma a functiei : TREND (B2:B13;;) unde B2:B13 este plaja ce cuprinde valorile matr_y, matr_x si matr_x1 sunt omise, deci implicit vor fi considerate de forma {1;2;3....12}. Aceasta formula va fi tastata matricial in plaja aleasa ca destinatie pentru plasarea valorilor previzionate, de ex. C2:C7. Celula C7 va contine informatia dorita de intreprindere si anume, intreprinderea se poate astepta sa plateasca pentru un teren in luna iunie cca. 150244 E.
Siemens Training-Program: Informatica economica 23
Regresia exponentiala
Daca intre variabilele X si Y exista o relatie exponentiala, atunci cele doua variabile verifica o ecuatie de forma Y=m^x*b. Functia LOGEST Aceasta functie este similara functiei LINEST, in sensul ca permite determinarea coeficientilor de regresie pentru o functie exponentiala de o variabila (regresie exponentiala simpla) sau functie de mai multe variabile (regresie exponentiala multipla).
LOGEST(known_ys,[known_xs,]][const,][stats])
Exemplu
O societate, dupa cca. 10 luni de vnzari normale , inregistreaza o crestere exponentiala a vnzarilor, ca urmare a lansarii pe piata a unui nou produs. Dupa 6 luni de la lansare, vnzarile au crescut inregistrnd urmatoarele valori (in mii lei) : 33100, 47300, 69000, 102000, 150000, 220000. Pentru a determina coeficientii de regresie ce dau ecuatia curbei ce aproximeaza evolutia vnzarilor , se poate proceda ca in cazul functiei LINEST sau se poate recurge si la un artificiu, de altfel foarte util. Se denumeste plaja ce contine valorile enumerate ca fiind Volum_vnzari . In plaja destinatie ( rezultat ) se tasteaza matricial formula LOGEST(Volum_vnzari,{11;12;13;14;15;16},TRUE,TRUE) Conform coeficientilor calculati, rezulta urmatoarea curba de regresie exponentiala : y=1,4633^x * 495,3
Siemens Training-Program: Informatica economica 25
Functia GROWTH
Realizeaza aceleasi functiuni ca si TREND dar pentru o ecuatie de regresie exponentiala. GROWTH(known_ys,[known_xs,][new_xs,][const ])
Atentie ! matr_y trebuie sa fie strict pozitiv. In figura care urmeaza este prezentat un exemplu ce cuprinde att un calcul cu LOGEST ct si unul cu GROWTH precum si o reprezentare grafica .