REZUMATUL

tezei de doctorat PERFORMANTA ECONOMICA PE FILIERA DE PRODUS N AGRICULTURA

CUPRINS Introducere Capitolul I FILIERA AGROALIMENTARA CONCEPT, PARTICULARITATI SI MASURAREA PERFORMANTEI 1.1. Conceptul de filiera agroalimentara 1.1.1. Diversitatea abordarii conceptuale a filierei 1.1.2. Noua conceptie asupra filierei produselor agroalimentare 1.2. Particularitatile filierelor principalelor produse agroalimentare 1.3. Masurarea performantei filierelor agroalimentare. Sistemul de indicatori 1.4. Coordonarea si performanta filierelor agroalimentare 1.4.1. Mecanisme de coordonare 1.4.2. Sistemul de preturi ale produselor agricole 1.4.3. Metode de fundamentare a preturilor 1.5. Impactul mecanismelor de coordonare asupra performantei filierei

Capitolul II PERFORMANTA AGRICULTURII SI ASIGURARII CU RESURSE MATERIALE A UNITATILOR AGRICOLE 2.1. Organizarea si performanta activitatii de asigurare cu resurse materiale a unitatilor agricole 2.1.1. Reteaua comerciala de asigurare cu resurse materiale a agr icultorilor 2.1.2. Aprecierea performantei activitatii de asigurare cu resurse materiale 2.2. Organizarea si performanta activitatii agricole 2.2.1. Structurile agrare din Romnia 2.2.2. Aprecierea performantei activitatii agricole 2.2.3. Politica de sustinere a producatorilor agricoli

Capitolul III PERFORMANTA INDUSTRIEI SI DISTRIBUTIEI ALIMENTARE 3.1. Organizarea si performanta industriei alimentare 3.1.1. Organizarea industriei alimentare

3.1.2. Aprecierea performantei activitatii de prelucrare a produselor agricole 3.2. Organizarea si performanta distributiei produselor agroalimentare 3.2.1. Piata produselor agroalimentare 3.2.2. Functiile distributiei pe filiera de produs agroalimentar 3.2.3. Organizarea distributiei produselor agroalimentare 3.2.3.1. Sistemul de distributie agroalimentara n Romnia 3.2.3.2. Comertul de gros cu produse agricole si alimentare 3.2.3.3. Comertul de detail cu produse agricole si alimentare 3.2.4. Aprecierea performantei activitatii de distributie a produselor agroalimentare

Capitolul IV DIAGNOSTICUL DE MARKETING PE FILIERA VINULUI 4.1. Particularitatile filierei vinului 4.2. Pre-productia 4.2.1. Importanta vinului n alimentatia omului si n economia nationala 4.2.2. Politicile sectorului public. Legea Viei si Vinului. Organizarea Comuna a Pietei Vinului n Uniunea Europeana 4.2.3. Institutii importante. Organismele profesionale si interprofesionale pe filiera vinului 4.2.4. Serviciile prestate viticultorilor si vinificatorilor 4.2.5. Potentialul vitivinicol al Romniei. Conditiile de mediu pentru cultura vitei de vie 4.2.6. Materialul saditor utilizat n viticultura 4.3. Productia de struguri 4.3.1. Tehnologiile de obtinere a strugurilor 4.3.2. Tratamentele prerecoltare aplicate culturii vitei de vie 4.3.3. Recoltarea strugurilor 4.3.4. Costurile obtinerii productiei de struguri. Eficienta activitatii viticole 4.4. Procesarea strugurilor 4.4.1. Transportul strugurilor 4.4.2. Tratamente post-recoltare 4.4.3. Prelucrarea strugurilor 4.4.4. Stabilizarea vinului 4.4.5. mbutelierea si depozitarea vinului 4.4.6. Costurile obtinerii vinului. Eficienta activitatii de vinificatie

4.5. Distributia si consumul vinului 4.5.1. Pietele interne si externe ale vinului 4.5.2. Comertul intern cu vin 4.5.3. Comertul extern cu vin 4.5.2. Costurile de comercializare a vinului. Eficienta activitatii de comercializare a vinului 4.6. Analiza SWOT pe filiera vinului

Capitolul V MBUNATATIREA PERFORMANTEI FILIEREI PRODUSELOR AGROALIMENTARE. STUDIU DE CAZ FILIERA VINULUI 5.1. Proiectarea filierelor pe criterii de performanta 5.2. Coordonarea filierelor 5.2.1. Integrarea agroalimentara si cooperarea agricultorilor 5.2.2. Rolul organismelor profesionale si interprofesionale n reglarea filierelor agroalimentare 5.3. mbunatatirea performantei pe filiera vinului 5.3.1. Aprecierea performantei actuale pe filiera vinului 5.3.2. Model de optimizare a rezultatelor economice pe filiera vinului 5.3.3. Proiectarea filierei vinului n contextul Organizarii Comune de Piata

Capitolul VI CONCLUZII SI PROPUNERI

Anexe Bibliografie Lista tabelelor Lista graficelor Lista figurilor Lista anexelor
Cuvinte cheie : abordare interdisciplinara, ambalare, analiza SWOT, areal viticol, asigurare cu resurse materiale, asortare, autoconsum, comert de detail, comert de gros, competitivitate, consum specific, cooperare, coordonare, denumiri de origine, depozitare, distantare, drepturi de plantare, echilibru alimentar, echitate, eficienta, filiera agroalimentara, fractionare, functii de productie, grad de deschidere comerciala, integrare, lant valoric, model de optimizare, norma de consum, optim economic, organisme

interprofesionale, organisme profesionale, Organizare Comuna de Piata, performanta, piete agroalimentare, pol integrator, Politica Agric ola Comunitara, preturi agricole, prime de abandon, Registru Viticol, sistem agroalimentar, sistem de distributie, structuri agrare, transport, tratamente prerecoltare, valoare adaugata , viabilitate, vii altoite si indigene, vii hibride.

SINTEZA Proiectarea filierelor pe criterii de performanta constituie o cerinta de mare actualitate a economiei agroalimentare romnesti, strns legata de necesitatea implementarii organizarii comune de piata. Acest sistem de organizare a pietelor va cuprinde, si pentru Romnia, n momentul aderarii la Uniunea Europeana si al implementarii Politicii Agricole Comunitare, instrumentele si mecanismele de reglare a activitatii agentilor economici prezenti pe filiera. Astfel, n timp ce Organizarea Comuna de Piata va abor da aspectele legislative, economice si institutionale comunitare, filierele vor surprinde aceste aspecte la nivel national. Studierea sistemului agroalimentar prezinta un interes deosebit, datorita

preocuparilor oamenilor de a cunoaste ce se ntmpla cu pr odusele agricole care parcurg drumul de la fermier la consumator, cine sunt intermediarii si ce rol au, ce transformari sufera acestea s.a.m.d. n termeni economici, aceste preocupari se refera la competitie, performanta si utilizarea ct mai eficienta a resurselor n drumul produselor agricole de la producator la consumator. Cunoasterea filierei agroalimentare este o preocupare a societatii moderne. Un numar tot mai mare de consumatori doresc sa fie informati nu numai asupra continutului produsului si modului de preparare si consum, ci si de provenienta acestuia, de modul n care este produs si de fazele prin care a trecut, din stadiul de samnta, pna la cel de produs finit. Eficienta economica pe filiera este, de asemenea, o preocupare a cercetatorilor n domeniul economiei agrare. Numeroase studii sunt dedicate aprecierii si mbunatatirii eficientei economice la nivel microeconomic. La nivel mezoeconomic, performanta pe filiera se apreciaza nu numai ca suma a performantelor fiecarei faze componente a filierei, ci se ia n considerare si efectul sinergic indus de realizarea activitatilor filierei. Prin teza de doctorat Performanta economica pe filiera de produs n agricultura se ncearca a se da unele solutii la problemele legate de organizarea si eficienta activitatii agentilor economici care opereaza n toate componentele filierei. Obiectivul de baza urmarit

prin cercetarea stiintifica ntreprinsa este reproiectarea filierelor pe criterii de performanta si echitate ntre agentii economici. Teza de doctorat este structurata n 6 capitole , precedate de o scurta introducere. Capitolul I, FILIERA AGROALIMENTARA CONCEPT, PARTICULARITATI SI MASURAREA PERFORMANTEI , are, n mod preponderent, un caracter teoretic, analiza fiind orientata spre clarificarea continutului sistemului conceptual al filierei, pe de o parte si al performantei economice, pe de alta parte. Pentru elucidarea notiunii de filiera au fost expuse rezultatele cercetarii a numerosi economisti: D. Goldberg, L.Malassis, B. Kneen, J. La Gra si altii. Alaturi de abordarea clasica a filierei sub forma drumului parcurs de produs de la stadiul de samnta pna la cel de consum, este evidentiata si noua abordare a filierei, n contextul Organizarii Comune de Piata. Conceptul complex de performanta a fost evidentiat cu ajutorul a cel putin trei notiuni: eficienta, competitivitatea si optimul economic. De asemenea, n acest capitol sunt redate particularitatile fundamentale, generale si specifice ale filierelor si mecanismele de coordonare a acestora. Conceptul de coordonare a filierei se refera la modalitatea de armonizare a etapelor acesteia. Mijloacele de coordonare studiate sunt sistemul de preturi, integrarea verticala, contractarea si cooperarea, considerate separat sau n combinatii diferite. n ultimul paragraf este evidentiat impactul acestor mecanisme de coordonare asupra performantei filierei. Impactul a fost apreciat n functie de caracteristicile principale ale performantei: eficienta, echitatea, costurile de tranzactie, accesul pe piete si stabilitatea preturilor si a veniturilor. n capitolul al II-lea PERFORMANTA AGRICULTURII SI ASIGURARII CU RESURSE MATERIALE A UNITATILOR AGRICOLE se analizeaza modalitatile de organizare a activitatilor agricole si de asigurare cu resurse materiale a producatorilor agricoli si se apreciaza performanta acestor activitati. Pe fondul schimbarilor structurale ale economiei nationale n ansamblu si ale sistemului agroalimentar n particular, reteaua de asigurare cu resurse materiale a agricultorilor a suferit numeroase modificari n perioada de tranzitie, surprinse n teza de doctorat. Au fost analizate sistemele , direct si indirect, si formele de asigurare cu resurse materiale, att prin retelele specializate, ct si prin cele nespecializate, pe tipuri de resurse materiale. Performanta activitatii de aprovizionare cu input-uri pentru agricultura a fost apreciata la nivel macroeconomic, prin analiza diagnostic a retelei de asigurare cu resurse materiale, si la nivel microeconomic, prin sistemul de indicatori care exprima eficienta

utilizarii resurselor materiale. Indicatorul central al sistemului l reprezinta consumul specific de resurse materiale, care, comparat cu norma de consum, reda o imagine asupra performantei activitatii de asigurare cu input-uri pentru agricultura. n paragraful 2.2. Organizarea si pe rformanta activitatii agricole este analizata starea agriculturii ca mod de organizare si nivel de performanta, cu ajutorul urmatorilor indicatori: numarul de exploatatii, dupa statutul juridic si dimensiune, efectivele de animale, ponderea agriculturii n Produsul Intern Brut, ponderea populatiei ocupate n agricultura n total populatie ocupata, ponderea cheltuielilor cu alimentele n totalul cheltuielilor unui menaj etc. Eficienta utilizarii pamntului este evaluata prin nivelul randamentelor medii la hectar si ncarcatura de animale pe unitatea de teren agricol. Eficienta muncii n agricultura este evaluata prin populatia ocupata n agricultura si indicele de crestere a acesteia, care, comparat cu indicele de crestere a productiei, reflecta o productivitate a muncii n descrestere din anul 1990 pna n prezent, obiectivele privind siguranta social-politica n perioada de tranzitie, n conditiile disponibilizarilor masive din industrie, fiind prioritare fata de performanta agriculturii. Pentru a aprecia eficienta utilizarii capitalului fix si circulant sunt redate productiile medii pe animal, ncarcatura de tractoare si masini agricole pe hectarul de teren agricol si cantitatea de ngrasaminte naturale si chimice (substanta activa) alocate pe hectarul de teren agricol. Toti indicatorii prezentati au fost comparati cu nivelurile nregistrate de acestia n Uniunea Europeana, rezultatul reflectnd o performanta mai redusa a agriculturii Romniei, fata de media europeana. Capitolul al III-lea PERFORMANTA INDUSTRIEI SI DISTRIBUTIEI ALIMENTARE este destinat analizei urmatoarelor doua etape ale filierei: prelucrarea produselor agricole si distributia acestora. Performanta activitatii de prelucrare a produselor agricole este evaluata prin masurarea urmatorilor indicatori: ponderea valorii adaugate n valoarea productiei alimentare, ponderea productiei alimentare n productia totala, la nivelul economiei nationale si ponderea valorii adaugate aferente industriei alimentare n total valoare adaugata. La nivel microeconomic, eficienta se apreciaza cu ajutorul sistemul de indicatori de masurare a eforturilor, efectelor si raportului efecte / eforturi aferente activitatilor desfasurate. Paragraful 3.2.1. Piata produselor agroalimentare reflecta rolul economic si social al pietelor , tipologia acestora si caracteristicile cererii si ofertei. Au fost studiate elementele definitorii ale unei piete: consumul si exportul, ca expotenti ai cererii si productia interna si importul, ca exponenti ai ofertei.

n paragraful 3.2.2. Functiile distributiei pe filiera de produs agroalimentar sunt redate principalele activitati ale filierei: depozitarea, ambalarea si transportul, asupra carora se revine n paragrafele urmatoare pentru a se aprecia eficienta acestora, cu ajutorul unui sistem de indicatori: costul depozitarii pe unitatea de produs, coeficientul de utilizare a suprafetei de depozitare, coeficientul de utilizare a volumului depozitului, cantitatea de produse transportata rutier, pe calea ferata, maritim si fluvial, lungimea retelei de drumuri, starea si gradul de aglomerare al acestora, cheltuie lile de transport pe unitatea de produs, cheltuielile de transport la 1000 lei valoarea desfacerilor, cheltuielile de transport pe kilometru si gradul de deschidere comerciala a economiei agroalimentare romnesti. De asemenea, sunt analizate retelele de distributie ale produselor agroalimentare, pe tipuri de produse. Filiera trebuie organizata astfel nct sa se obtina cel mai ridicat nivel de eficienta, pornind de la formele cele mai simple, n care operatorii detin suprafete mari de teren, depozite, mijloace de transport, linii de prelucrare si ambalare a produselor , magazine de desfacere, dar n care activitatea desfasurata este foarte diversificata, si ajungnd la canale mai lungi si circuite complexe, n care fiecare operator are o functie bine definita pe filiera, fiind vorba de un nivel ridicat de specializare si, deci, de cresterea productivitatii muncii. Circuitul producator ? consumator este specific tuturor filierelor agroalimentare, n Romnia. n cazul acestui tip de circuit, functiile fizice ale distributiei (stocarea, ambalarea, transportul, vnzarea) se realizeaza, n general, n conditii improprii de igiena si calitate. Acest gen de comert neorganizat este interzis n tarile Uniunii Europene si va disparea odata cu integrarea Romniei n structurile europene. Sistemele de distributie prezentate n lucrare nu pot face fata unor cantitati mari de produse, ntr-o perioada de timp data, nu pot stabili relatii comerciale profitabile si nici nu pot oferi servicii substantiale cum ar fi conditionarea, sortarea, ambalarea sau furnizarea de produse de calitate. Acesta este unul din motivele pentru care angrosistii si detailistii prefera sa cumpere produse agroalimentare importate. Avnd n vedere experienta dobndita de tarile dezvoltate, n care sistemul agroalimentar este performant, este necesar ca n reorganizarea distributiei produselor agroalimentare sa se promoveze acele circuite si canale de distributie care favorizeaza si faciliteaza crearea structurilor asociative si integrative ntre diferitii parteneri aflati pe filierele de produs si care asigura cele mai mari avantaje. Capitolul al IV -lea, DIAGNOSTICUL DE MARKETING PE FILIERA VINULUI are un caracter practic, folosind binecunoscutele metode analiza si sinteza pentru diagnosticarea filierei vinului. n acest scop, filiera este divizata n elementele componente

(activitati), fiecare fiind analizata separat, urmnd apoi procesul de sinteza a informatiilor, sub forma unei analize SWOT. Aspectele referitoare la negocierile Romniei cu Uniunea Europeana la capitolul vin sunt folosite n capitolul urmator pentru elaborarea scenariilor privind structura suprafetei cultivate cu vita de vie altoita si indigena si hibrida. La finalul fiecarei etape este apreciata eficienta activitatilor. Capitolul al V-lea MBUNATATIREA PERFORMANTEI FILIEREI PRODUSELOR AGROALIMENTARE. STUDIU DE CAZ FILIERA VINULUI are att un caracter metodologic, concretizat n proiectarea filierelor pe criterii de performanta si elaborarea unui model de maximizare a efectelor, ct si un caracter aplicativ, constnd n operationalizarea modelului pe exemplul filierei vinului. n procesul de elaborare a modelului de optimizare a eficientei economice pe filiera sunt formulate obiectivele, sunt definite cerintele si restrictiile modelului pe baza carora s-a construit modelul de maximizare a profitului pe filiera, care a fost aplicat n trei situatii: filiera deschisa, filiera partial integrata si filiera integrata total. S-a elaborat, ntr-o prima etapa, un model static, de baza, care s-a extins, ntr-o a doua etapa, prin luarea n considerare a mai multor perioade de timp. n prima etapa, n constructia modelului pornim de la premisa ca profitul pe filiera, ca expresie a eficientei, nu este doar suma profiturilor agentilor economici care actioneaza de-a lungul lantului aprovizionare productie procesare comercializare, ci se ia n calcul si efectul sinergic produs de colaborarea acestora. Un astfel de efect se poate obtine prin economii de cheltuieli de transport, aprovizionare, g eneral administrative etc, atunci cnd apare fenomenul de integrare a diferitelor activitati. n cea de -a doua etapa de elaborare a modelului se introduc investitiile si se urmareste eficienta acestora n timp. Astfel, modelul complet, abordat n dinamica, este exprimat de relatia:
T s p n Gmax = D t ( c d ) X + C a I + R F j (t ) j( t) j( t) j (t ) ij j (t ) j( t) j (T ) , n care: t =1 j =1 j =1 j =1

Gmax = profitul
X j (t ) = activitatile c j ( t ) = ncasarile aferente activitatii j

d j (t ) = platile aferente activitatii j Cij = economia de cheltuieli de tipul i aferente activitatii j

I j ( t ) = investitiile aferente activitatilor a j ( t ) = costul pe unitatea de investitie

R j (T ) = valoarea reziduala a investitiei la sfrsitul perioadei considerate F( t ) = plati fixe (taxe, asigurari etc.)

D t = parametru de discontare
Modelul cuprinde si restrictii de capacitate si financiare. n urma implementarii modelului, la un nivel de pret de 120000 lei/butelie , s-au obtinut urmatoarele niveluri ale profitului: pentru filiera deschisa 49000 lei/butelie; pentru filiera partial integrata 50889 lei/butelie; pentru filiera integrata total 52843 lei/butelie.

Profitul maxim se obtine n cazul filierei integrate total, atunci cnd toate activitatile filierei: producerea strugurilor, obtinerea vinului, stabilizarea si mbutelierea acestuia si distributia catre consumatorii finali sunt realizate de o singura unitate economica. Economia de cheltuieli de aprovizionare, transport si general administrative ce se realizeaza n cazul integrarii se transpune economic ntr-un plus de profit , adica ntr-o crestere a eficientei economice pe filiera. n final, sunt elaborate scenarii privind evolutia structurii suprafetelor cultivate cu vita de vie, pornind de la urmatoarele premise: proiectiile suprafetei totale, realizate cu ajutorul metodei modificarii mediei absolute considernd o serie cronologica a suprafetelor de 15 ani; defrisarea a 30.000 ha de vii hibride, pna n anul 2014, si replantarea acestora cu vii altoite si indigene; plantarile suplimentare pe o suprafata de 2830 ha cu vita altoita si indigena, realizate cu sprijin comunitar. mbunatatirea structurii suprafetelor cultivate cu vita de vie n favoarea celor altoite si indigene reprezinta un aspect important n cresterea eficientei economice pe filiera. Producatorii romni pot penetra pietele interne si externe doar cu vinuri de calitate superioara, competitive n raport cu cele ale concurentilor europeni. n capitolul al VI-lea CONCLUZII SI PROPUNERI se prezinta sintetic o serie de aspecte teoretice, metodologice si operationale, legate de performanta economica a filierei agroalimentare , precum si unele propuneri.

Romnia se afla n perioada de organizare a pietelor agricole pe baza cadrului de functionare a pietei unice europene. Formarea filierelor agroalimentare la produsele de importanta nationala pentru care se va aplica sistemul de interventii comunitare, dupa aderarea Romniei la Uniunea Europeana, reprezinta un obiectiv strategic pna n anul 2007. Lucrarea contine un numar nsemnat de date statistice, prezentate sub forma de tabele si figuri, care asigura ntelegerea mai profunda a proceselor si fenomenelor legate de performanta pe filiera de produs n agricultura.

10

CURRICULUM VITAE I. DATE PERSONALE: Nume si prenume: Data nasterii: Locul nasterii: Stare civila: Adresa: Telefon: Email: II. STUDII: 2001 -prezent 2005, februarie Doctorat, specializarea Economie Agrara, Academia de Studii Economice Bucuresti Curs de specializare n Israel pe tema Marketing of fresh agricultural products, Program International organizat de MASHAV (Centre for International Cooperation, Ministry of Foreign Affairs, Jerusalem) si CINADCO (Centre for International Agricultural Development Cooperation, Ministry of Agriculture and Rural Development) Curs Postuniversitar de Managementul Proiectelor, Academia de Studii Economice Bucuresti, Facultatea de Management Bursa de specializare la Univeristatea de S tat din Iowa, Statele Unite ale Americii, specializarea Marketing agricol, n cadrul programului Young Scientist Program , finantat de Banca Mondiala, United States Agency for International Development (USAID) si United States Department of Agriculture (USDA) Studii Aprofundate, specializarea Management agroalimentar si de mediu, Academia de Studii Economice Bucuresti, Facultatea Economia si Gestiunea Productiei Agricole si Alimentare Facultatea de Economia si Gestiunea Productie i Agricole si Alimentare, Academia de Studii Economice Bucuresti Citit Bine Bine Vorbit Bine Mediu Scris Bine Mediu serviciu acasa serviciu

I O N Raluca Andreea 18 noiembrie 1973 Bucuresti Casatorita Pta. Romana Nr.6, Sector 1, Bucuresti; Strada Olanesti nr.6, Bl.38, Ap. 63, Sector 6, Bucuresti 021 319 19 00/249; ralucaa _ion @yahoo.com

2003 -2004 2004, martie

2001 -2002

1997 -2001

III. LIMBI STRAINE: Engleza Franceza

IV. CUNOSTINTE CALCULATOR: Sistemele de operare Windows (Word, Excel, PowerPoint)

11

V. ACTIVITATE PROFESIONALA: 2003-prezent Asistent universitar la Catedra Economia si Tehnologia Productiei Agricole si Alimentare, Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului 2004-prezent 2005-prezent 2005 prezent 2001 - 2003 Membru n Consiliul Profesoral al Facultatii Economia Agroalimentara si a Mediului Membru n Comisia Sectoriala Vin si alte bauturi , pentru elaborarea Strategiei Nationale de Export Membru n Asociatia Balcanica de Mediu (B.EN.A) Preparator universitar la Catedra E.T.P.A.A., Facultatea de Economia si Gestiunea Productiei Agricole si Alimentare, Academia de Studii Economice Bucuresti Referent proiecte pentru sprijinirea agriculturii private la Federatia Romna de Dezvoltare Rurala si Montana VI. Contracte de cercetare 1. Centre de excelenta pentru promovarea formelor asociative n agricultura si crearea de grupuri mutuale, formate din mici fermieri si/sau prestatori de servicii pentru agricultura Program finantat de Banca Mondiala, Proiect nr.1823/2001, termen de finalizare 2003; 2. Cresterea performantei la SC ROMSUINTEST Peris SA colaborare cu SC ROMSUINTEST Peris SA, 2003; 3. Proiect de integrare agroalimentara la SC AGROIND Afumati colaborare cu SC AGROIND Afumati, 2003; 4. Piata uleiului si a plantelor oleaginoa se n Romnia colaborare S.C. ULCOM International Slobozia, 2003; 5. Studiu privind piata pinii ecologice, Program national AGRAL, colaborare cu Institutul de Bioresurse Alimentare, 2003; 6. Piata legumelor ecologice- Program national AGRAL, colaborare cu Institutul de Bioresurse Alimentare, 2004; 7. Dezvoltarea IMM-urilor n comunitatile rurale, Program CERES Proiecte prioritare coordonat de Academia de Studii Economice Bucuresti, termen de finalizare 2005; 8. Impactul introducerii mecanismelor PAC asupra pietei principalelor produse agricole n Romnia si a dezvoltarii durabile a sectorului agroalimentar, Program AGRAL nr.6355/2003 coordonat de Academia de Stiinte Agricole si Silvice, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Economie Agrara, termen de finalizare 2005; 9. Plan de afaceri privind dezvoltarea unei afaceri agricole la Grupul Scolar Harnaj director de proiect, Contract nr. 264/25.05.2004 ncheiat cu Grupul Scolar V.Harnaj, mai 2004; 10. Marketingul pe filiera vinului n Romnia, Program national AGRAL nr.6451, coordonat de Academia de Studii Economice Bucuresti, Contract de cercetare nr.264/2004, termen de finalizare 2006.

2001 2002

12