Lumanarea ardea O poveste uimitoare despre viitorul nostru fara carti si fara dragostea fata de citit.

. Care este ultima carte pe care ati citit-o? Cand ati citit-o? Nu avem timp sa citim, sa gandim, sa dam frau liber imaginatiei, sa ne bucuram de limba noastra, de istoria noastra. Tot amanam pe mai tarziu. Ce ar fi sa ne imaginam ce se va intampla cand ritmul alert al vietii si progresul vor duce la faptul ca literatura va inceta sa fie necesara, va muri si va ramane doar in inimile oamenilor devotati si anacronici? Mi e !alprin a scris povestirea "Lumanarea ardea# in care descrie o situatie similara. Lecturati, va rog, iar seara, dupa munca, apropiati-va de raftul cu carti, alegeti ceva interesant si cititi. Telefonul a sunat c$iar cand %ndrei &etrovici si-a pierdut orice speranta. 'una ziua, sun in legatura cu anuntul. (ati meditatii de literatura? %ndrei &etrovici s-a uitat mai atent la ecranul videofonului. )n barbat de apro*imativ +, de ani. -mbracat elegant la costum si cravata. .ambeste, dar are oc$ii tristi. Lui %ndrei &etrovici ii tresare inima. % pus anuntul pe internet mai mult din obisnuinta. Timp de /, ani au fost 0 telefoane1 trei au gresit numarul, doi erau agenti de asigurari, care munceau dupa vec$iul obicei, iar unul a incurcat literatura cu ligatura. (-dau ore, s-a balbait de emotie %ndrei &etrovici, a-acasa. 2a intereseaza literatura? Ma intereseaza, a dat din cap interlocutorul. Ma numesc Ma*im. &ermiteti-mi sa aflu care sunt conditiile. "!ratuit# mai ca nu a zis %ndrei &etrovici. 3e plateste pe ore, s-a c$inuit sa zica. &retul il putem negocia. Cand ati vrea sa incepem? 4u5 interlocutorul a tacut. &rima ora este gratuita, s-a grabit sa adauge %ndrei &etrovici. (aca nu va va placea, puteti5 6aideti maine, a spus foarte ferm Ma*im. Ora /, dimineata e bine? La 7 duc copiii la scoala si pe urma sunt liber pana la doua. -mi convine, s-a bucurat %ndrei &etrovici. Notati adresa. 3puneti-mi, o sa o retin.

-n acea noapte %ndrei &etrovici nu a putut inc$ide un oc$i. 3-a plimbat intr-o camera micuta, aproape o celula, nestiind unde sa-si ascunda mainile, care ii tremurau de emotie. -ata ca de /7 ani incoace traia pe o alocatie mizera. (in ziua in care l-au concediat. 3unteti un specialist prea "ingust#, i-a spus atunci directorul liceului pentru copiii cu profil uman. 2a apreciem ca pe un specialist cu e*perienta, dar obiectul pe care-l predati nu. Nu vreti sa va sc$imbati specializarea? Liceul ar putea sa va plateasca partial cursurile. 4tica virtuala, bazele dreptului virtual, istoria robote$nicii ati putea preda una din astea. C$iar si cinematograful este inca destul de popular. Nu i-a mai ramas mult nici lui, dar pentru veacul dumneavoastra5 Cum credeti? %ndrei &etrovici a refuzat, ceea ce l-a facut sa regrete de multe ori pe urma. )n nou serviciu nu a reusit sa gaseasca, literatura ramasese doar in cateva institutii de invatamant. )ltimele biblioteci se inc$isesera. 8ilologii se recalificasera fiecare in ce a apucat. Cativa ani a batut pragurile gimnaziilor, liceelor si scolilor, in special. &e urma a incetat. 9umatate de an a mers la cursuri de recalificare. Cand a plecat sotia, a renuntat si la ele. 4conomiile s-au terminat repede si %ndrei &etrovici a fost nevoit sa stranga cureaua. &e urma a vandut automobilul :vec$i, dar de nade;de<, un serviciu de portelan, ramas de la mama sa si alte lucruri. -ar mai apoi lui %ndrei &etrovici i se facea rau cand isi aducea aminte a venit randul cartilor. 2ec$i, groase, de $artie, tot de la mama. &entru raritati, colectionarii dadeau bani buni, asa ca Tolstoi l-a $ranit o luna intreaga, (ostoievs ii- = saptamani, 'unin una si ;umatate. -n consecinta, %ndrei &etrovici a ramas cu vreo >, de carti cele mai iubite, citite de zeci de ori, cele de care nu se despartea1 4minescu, 6eming?a@, MarAuez, Barl Mar*, 'rods @, &asterna 5 Cartile stateau in biblioteca, ocupand C rafturi si %ndrei &etrovici le stergea de praf in fiecare zi. "(aca acest tanar, Ma*im gandea $aotic %drei &etrovici, mergand nervos din perete in perete daca el5 poate voi reusi sa-mi rascumpar 'almont. Ori Mura ami. Ori %mada.# 8leacuri, intelegea %ndrei &etrovici deodata. Nu este important daca voi reusi sa le rascumpar. 4l va putea transmite acel ceva, iata ce este mai important. 3a transmitaD 3a transmita altora ceea ce stie si ce are. Ma*im a sunat la usa la ora /, fi*. Treceti, s-a fastacit %ndrei &etrovici. %sezati-va. Cu ce ati vrea sa incepem?

Ma*im a ezitat si s-a asezat cu atentie pe marginea scaunului. Cu ce considerati ca este nevoie. 2reau sa ma intelegeti, sunt profan. Total. Nimeni nu m-a invatat pana acum nimic.

(a-da, bineinteles, a dat din cap afirmativ %ndrei &etrovici. Ca si ceilalti. -n scolile generale, literatura nu se mai preda de vreo suta de ani. -ar acum nici in cele speciale. Nicaieri? a intrebat incet Ma*im.

Ma tem ca de;a nicaieri. La sfarsitul secolului EE a inceput criza. Nu mai era timp pentru lectura. Mai intai copiii, pe urma ei s-au maturizat, si pe urma nici copiii lor nu au mai avut timp, mai ceva decat parintii. %u aparut alte placeri in general virtuale. 9ocuri. (iferire teste, Auesturi5 3i, desigur, te$nica. (isciplinele te$nice au inceput sa ia locul celor umanitare. Cibernetica, mecanica cuantica si electrodinamica, fizica energiilor inalte. -ar literatura, istoria, geografia au trecut pe plan secundar. Mai ales literatura. Ma urmariti, Ma*im? (a, continuati, va rog.

-n secolul al EE--lea au incetat sa mai tipareasca carti, $artia a fost inlocuita de electronic. 3i in varianta electronica, cererea pentru literatura scadea viguros, la fiecare generatie mai mult in comparatie cu precedenta. Ca urmare, a scazut numarul celor care se ocupau cu literatura, pe urma au incetat sa mai e*iste au incetat sa mai scrie. 8ilologii s-au tinut cu un secol mai mult datorita a ceea ce a fost scris timp de =, de secole anterioare. %ndrei &etrovici a tacut, si-a sters cu mana fruntea transpirata. Mi-e greu sa vorbesc despre asta, a spus el intr-un final. 3unt constient ca procesul este firesc. Literatura a murit pentru ca nu sa adaptat progresului. (ar copiii, ma intelegeti5 CopiiiD Literatura era ceea ce forma mintile. Mai ales poezia. &entru ca descoperea lumea interioara a omului, spiritualitatea sa. Copii cresc fara spiritualitate, iata ce este strasnic, iata ce este groaznic, Ma*imD 3ingur am a;uns la concluzia asta, %ndrei &etrovici. 3i de aceea m-am adresat dumneavoastra. %veti copii?

(a, a ezitat Ma*im. (oi1 &avli si %na, de aceeasi varsta. %ndrei &etrovici, mie imi trebuie numai baza. Literatura pot sa o gasesc si pe internet. 2oi citi. 4u vreau sa stiu doar ce. 3i pe ce sa pun accent. Ma veti invata? (a, a spus cu tarie %ndrei &etrovici. 2a voi invata.

Ma*im s-a ridicat, a incrucisat mainile la piept si a spus1 &asterna , a spus el solemn, "viscolul a cuprins intregul pamant, in toate colturile. O lumanare ardea pe masa, o lumanare ardea5# 2ei veni maine, Ma*im? a intrebat %ndrei &etrovici incercand sa-si ascunda tremurul din voce.

Cu siguranta. Numai ca5 sunt administrator la o familie foarte instarita. Ma ocup de gospodarie, treburi, platesc facturile. Nu am un salariu foarte mare. (ar eu, Ma*im a incon;urat cu privirea toata incaperea, pot sa aduc produse. )nele lucruri, posibil, electrocasnice, in loc de plata. 2a convine? %ndrei &etrovici a rosit fara sa vrea. Lui i-ar fi convenit si fara rasplata. (esigur, Ma*im, a spus el. Multumesc. Te astept maine.

% doua zi au inceput studiul. Literatura nu este doar ceea ce este scris, a spus %ndrei &etrovici, plimbandu-se prin camera. 4ste de asemenea si cum este scris. Limba, Ma*im, este acel instrument, de care s-au folosit mari scriitori si poeti. %sculta.

Ma*im asculta concentrat. &area ca incearca sa memoreze, sa invete discursul profesorului pe de rost. &us in, a spus %ndrei &etrovici si a inceput sa recite. FTaurida#, F%nciar#, F4vg$enii Oneg$in#. Mi$ail Lermontov "Mtiri#. Coel$o, 4senin, 'loc, 'almont, T?ain, !umiliov, 'laga, 2oltaire. Ma*im asculta. Nu ati obosit? a intrebat %ndrei &etrovici. Nu, nu. Continuati, va rog.

.iua s-a inc$eiat si a inceput una noua. %ndrei &etrovici s-a dezmortit, s-a trezit din nou la viata, in care pe neasteptate a aparut un sens. &oezia a fost sc$imbata de proza. &entru aceasta era necesar mai mult timp, dar Ma*im s-a dovedit a fi un elev constiincios si recunoscator. &rindea din zbor. %ndrei &etrovici nu inceta sa se minuneze cum Ma*im incepea sa cunoasca literatura pe zi ce trece tot mai bine si mai bine. 'alzac, 6ugo, !ide, (ostoievs i, Turg$enev, 'unin, Cuprin. Braus, 6eming?a@, 'abel, GemarAue, MarAuez, Moliere. 3ecolul al E2---lea, al E-E-lea, al EE-lea. Operele clasice, beletristica, operele stiintifico-fantastice, romanele de investigatie. 3tevenson, T?ain, Conan (o@le, 3teinbec , 3trugat ii, Hagner, 9aprisot.

-ntr-o miercuri Ma*im nu a mai venit. %ndrei &etrovici s-a framantat toata dimineata in asteptare, incercand sa se convinga ca acesta nu a venit din cauza ca s-a imbolnavit. Nu putea, ii soptea vocea interioara insistenta si provocatoare. 3crupulosul si pedantul Ma*im nu putea. Timp de un an ;umatate nu a intarziat niciodata, nici macar un minut. 3i acum nici macar nu a sunat. &ana seara, %ndrei &etrovici nu si-a putut gasi locul, iar noaptea nu a inc$is un oc$i. La ora /, dimineata, cand si-a dat seama ca Ma*im nu vine nici astazi s-a dus la telefon. Numarul este deconectat, a rasunat din receptor o voce mecanica.

)rmatoarele zile au trecut ca un cosmar. Nici macar acele carti, pe care le prefera, nu il puteau salva de dor si de sentimentul de inutilitate pe care il uitase timp de un an si ;umatate. Ceva ii spunea sa sune la toate spitalele si morgile din oras. 3i ce sa intrebe? Ori de cine sa intrebe? "Nu a a;uns un oarecare Ma*im, apro*imativ +, de ani, imi cer scuze, numele nu il stiu. " %ndrei &etrovici a iesit afara, cand atmosfera din casa a devenit mult prea apasatoare. ce. %, &etroviciD l-a salutat batranul Nefedov, vecinul de ;os. (emult nu ne-am mai vazut. (e ce nu iesi? Ti-e rusine? &arca nu ai de

-n ce sens mi-e rusine? s-a grabit sa intrebe %ndrei &etrovici.

&ai, ca pe asta al tau, care venea pe la tine, Nefedov si-a trecut cu dosul palmei pe gat. Ma tot gandeam, ce o fi fost in capul lui &etrovici sa se lege cu astfel de om la batranete. (espre ce tot vorbiti acolo? %ndrei &etrovici a simtit un fior rece trecand prin sira spinarii. Cu ce fel de om? 4ste bine stiut cu ce fel. 4u pe $ulubasii astia ii cunosc de la o posta. Treizeci de ani am lucrat cu d-astia. Cu cine cu ei? (espre ce vorbiti? Nu va inteleg. Tu c$iar nu stii? )ita-te la stiri, despre asta se vorbeste peste tot.

%ndrei &etrovici nu mai tine minte cum s-a ridicat cu liftul. % urcat pana la eta;ul /C. Cu mainile tremurande si-a scos c$eile din buzunar. (in a cincea incercare a reusit sa desc$ida usa, s-a asezat in fata calculatorului, s-a conectat la internet si a citit stirile. -nima i-a incremenit de durere. -n fotografie era Ma*im, iar literele de sub aceasta ii dispareau inaintea oc$ilor. "% fost prins de catre stapani in timp ce fura produse alimentare, articole vestimentare si te$nica electrocasnica. Gobotul (G!-C+7B. )n defect al sistemului de operare. % declarat ca a a;uns, de unul singur, la concluzia ca in zilele noastre copii sunt lipsiti de spiritualitate si a decis ca va lupta pentru asta. (e sine statator invata copiii materii care nu erau incluse in programa scolara. 4*tras din adresarea5 (e fapt utilizat5 3ocietatea este ingri;orata de aparitia5 8irma producatoare este gata sa suporte toate5 Comisia special formata a conclus5# %ndrei &etrovici s-a ridicat. Cu picioarele ca de vata s-a indreptat spre bucatarie. % desc$is dulapul. &e raftul de ;os se afla sticla de coniac primita de la Ma*im ca rasplata pentru invatatura primita. %ndrei &etrovici a desc$is-o cu scopul de a bea. % cautat un pa$ar si din cauza ca nu l-a gasit a baut direct din sticla. % scapat sticla pe podea, a tusit si s-a lovit de perete. !enunc$ii i s-au inmuiat si s-a lasat greoi pe podea. Toate lectiile au fost in zadar. -n zadar. -n tot acest timp el a invatat un robot. O masina defecta, lipsita de suflet. % investit in ea tot ce avea. Tot ceea pentru ce merita sa traiesti. Tot pentru ceea ce mai traia. %ndrei &etrovici, trecand peste durerea de inima, s-a ridicat. 3-a dus la fereastra si a tras ;aluzelele. % desc$is aragazul. % pornit toate oc$iurile. Mai trebuia sa astepte ;umatate de ora si gata. 3oneria l-a surprins la ;umatatea drumului spre aragaz. %ndrei &etrovici, inclestandu-si dintii s-a indreptat spre usa. -n pragul usii stateau doi copii un baietel de vreo /, ani si o fetita cu vreun an-doi mai mica. (umneavoastra dati ore de literatura? l-a intrebat fetita uitandu-se spre dansul de dupa bretonul care ii tot cadea pe oc$i. Ce? Cine sunteti? a intrebat %ndrei &etrovici. 4u sunt &avli , a facut un pas inainte baietelul. -ar aceasta e %neci a, surioara mea. Noi suntem din partea lui Ma*. (in5 din partea cui?D (in partea lui Ma*, a raspuns ferm baietelul. 4l ne-a pus sa va transmitem. -nainte ca el5 ca pe dansul sa-l5

#Melo, melo in intreaga lume si in toate colturile#D a strigat zglobiu fetita. %ndrei &etrovici s-a pierdut cu firea. !lumesti, nu? sopti incet batranul.

"Lumanarea ardea pe masa, lumanarea ardea#, a recitat ferm baietelul. Ma* ne-a spus sa va transmitem. Ne veti invata?

%ndrei &etrovici, apucandu-se de tocul usii, a pasit inapoi. O, (oamne, a spus el. -ntrati. -ntrati, copii.#