ACTUL JURIDIC CIVIL

Prin act juridic civil se intelege manifestarea de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice, adica de a naste, a modifica sau a stinge un raport juridic civil concret

Clasificarea actelor juridice In functie de numarul partilor, actele juridice se clasifica in ! acte juridice unilaterale " repre#inta re#ultatul vointei unei singure parti $

acte juridice %ilaterale & repre#inta vointa concordanta a doua parti $ acte juridice plurilaterale & repre#inta re#ultatul vointei concordante a trei sau mai multor parti $

In functie de scopul urmarit la inc'eierea lor, actele juridice se clasifica in ! acte juridice cu titlu oneros & acele acte prin care fiecare parte urmareste sa isi procure un avantaj in sc'im%ul o%ligatiilor asumate$ acestea se impart la randul lor in! o acte juridice comutative & acele acte juridice cu titlu oneros in care, la momentul inc'eierii lor, e(istenta drepturilor si o%ligatiilor partilor este certa si intinderea acestora este determinata sau determina%ila $ acte juridice aleatorii & acele acte juridice cu titlu oneros care, prin natura lor sau vointa partilor, ofera cel putin uneia din parti sansa unui castig sau riscul unei pierderi, ce depind de un eveniment viitor si incert $

acte juridice cu titlu gratuit & acele acte juridice prin care una din parti urmareste sa ii procure celeilalte parti un %eneficiu, fara a o%tine in sc'im% vreun avantaj$ acestea se impart la randul lor in! o o acte de#interesate " acele acte juridice cu titlu gratuit prin care dispunatorul procura un %eneficiu cuiva fara sa isi micsore#e patrimoniul$ li%eralitati " acele acte juridice cu titlu gratuit prin care dispunatorul isi micsorea#a patrimoniul cu folosul patrimonial procurat gratificatului$

In functie de efectele lor, actele juridice se clasifica in ! acte juridice constitutive & sunt acte juridice care dau nastere unui drept su%iectiv civil ce nu a e(istat anterior $ )

acte juridice translative & acele acte juridice care au ca efect stramutarea unui drept su%iectiv din patrimoniul unei persoane in patrimoniul altei persoane$ acte juridice declarative & acele acte juridice care au ca efect consolidarea unui drept su%iectiv civil pree(istent$

In functie de importanta lor, actele juridice se clasifica in ! acte juridice de conservare & acele acte juridice prin care se urmareste preintampinarea pierderii unui drept su%iectiv civil$ acte juridice de administrare & acele acte juridice prin care se urmareste sa se reali#e#e o normala punere in valoare a unui %un sau patrimoniu$ acte juridice de dispo#itie & acele acte care au ca re#ultat iesirea din patrimoniu a unui drept sau grevarea cu sarcini reale unui %un$

In functie de modul de formare, actele juridice se clasifica in ! acte juridice consensuale & acele acte juridice care iau nastere in mod vala%il prin simpla manifestare de vointa a partii sau a partilor$ acte juridice solemne & acele acte juridice pentru formarea carora simpla manifestare de vointa nu este suficienta, ci acesta tre%uie sa im%race o anumita forma prescrisa de lege$ acte juridice reale & acele acte juridice care nu se pot forma vala%il decat daca manifestarea de vointa este insotita de remiterea %unului

Conditiile de fond, esentiale, de validitate si generale ale actului juridic civil sunt: 1.Capacitatea (a se revedea capacitatea civila) 2.Consimtamantul reprezinta exteriorizarea hotararii de a incheia un act juridic civil; acesta trebuie sa fie: - serios; - liber (neafectat de vreun viciu de consimtamant - eroare, dol, violenta, leziune); - exprimat in cunostinta de cauza; 3.Obiectul actului juridic (trebuie distins intre obiectul contractului si obiectul obligatiei); acesta trebuie: -sa fie determinat determinabil; -sa fie licit; -sa existe; -sa fie posibil; -sa fie in circuitul civil;

-sa fie o fapta personala a celui ce se obliga; -este necesara existenta autorizatiei administrative sau judiciare ori a altei cerinte prevazute de lege; 4.Cauza actului juridic reprezinta motivul care determina fiecare parte sa incheie contractul; aceasta trebuie: -sa existe; -sa fie licita; -sa fie morala! Forma actului juridic civil -reprezinta modalitatea de exteriorizare a manifestarii de vointa, facuta cu intentia de a crea, a modifica sau a stinge un raport juridic civil concret; -forma actului juridic civil este guvernata de principiul consensualismului (care, la randului lui, este o aplicare a principiului actelor juridice civile principiul autonomiei de vointa); -principiul consensualismului este acea regula de drept potrivit careia simpla manifestare de vointa este nu numai necesara, ci si suficienta pentru ca actul juridic sa ia nastere in mod valabil sub aspectul formei care imbraca manifestarea de vointa; "Contractul se incheie prin simplul acord de vointe al partilor, daca legea nu impune o anumita formalitate pentru incheierea sa valabila# $art! %%&' C!civ!( )upa consecintele nerespectarii lor, conditiile de forma se impart in: -forma ceruta pentru valabilitatea actului juridic (forma ad validitatem sau ad solemnitatem) acea conditie de validitate, esentiala si speciala, care consta in necesitatea indeplinirii formalitatilor prestabilite de lege, in lipsa carora actul juridic nu s-ar putea naste in mod valabil; -forma ceruta pentru probarea actului juridic (forma ad probationem) consta in intocmirea unui inscris cu scopul de a dovedi actul juridic; ea este obligatorie in sensul ca nerespectarea ei atrage, in principiu, inadmisibilitatea dovedirii actului juridic cu un alt mijloc de proba; -forma ceruta pentru opozabilitate fata de terti acele formalitati care sunt necesare, potrivit legii, pentru a face actul juridic opozabil si persoanelor care nu au participat la incheierea lui, in scopul ocrotirii drepturilor sau intereselor lor; )upa sursa lor: -forma legala, adica forma impusa printr-o dipozitie a legii; -forma conventionala, adica forma impusa de parti si nu de catre lege! *+*C,*-* .C,/-/0 1/20)0C C030prin efectele actului juridic civil intelegem drepturile subiective civile si obligatiile civile carora actul juridic le da nastere, le modifica sau le stinge (ceea ce pentru raportul juric reprezinta continutul lui, constituie efectele actului juric care genereaza acel raport juridic); +

prin determinarea efectelor actului juridic se intelege stabilirea drepturilor subiective civile si a obligatiilor corelative generate, modifiate sau stinse de un asemenea act; aceasta operatiune juridica este necesara intrucat nu intotdeauna continutul actului juridic civil este clar, ci uneori, el este neclar datorita unor cauze precum gresita exprimare a partilor la incheierea actului, neconsemnarea manifestarii de vointa in actul juridic etc! pentru determinarea continutului actului juric se parcurg anumite etape (in cadrul carora se folosesc o serie de reguli): (i) probarea actului juridic si (ii) interpretarea clauzelor actului juridic (se aplica diverse reguli de interprtare, cum ar fi: actul juridic se interpreteaza dupa vointa concordanta a partilor, iar nu dupa sensul literal al termenilor, clauzele indoielnice se interpreteaza in sensul ce se potriveste cel mai bine naturii si obiectului actului juridic etc!); 4rincipiile efectelor actului juridic civil -acele reguli de drept civil care arata modul in care se produc aceste efecte, respectiv cum, in ce conditii si fata de cine se produc aceste efecte; %! Principiul fortei obligatorii (pacta sunt servanda) este acea regula de drept potrivit careia actul juridic civil incheiat se impune partilor (in cazul contractului) sau partii (in cazul actelor juridice unilaterale) intocmai ca legea; -prin exceptii de la acest principiu intelegem acele situatii in care efectele actului juridic civil nu se mai produc asa cum au prevazut partile la incheierea lui, ci indepedent de vointa lor, aceste efecete sunt fie mar restranse, fie mai exinse decat cele stabilite initial; 5! Principiul irevocabilitatii este acel principiu potrivit caruia actului juridic bilaeral sau plurilateral nu i se poate pune capat prin vointa numai a uneia dintre parti, iar actului juridic unilateral nu i se poate pune capat prin manifestarea de vointa, in sens contrar, a autorului acestia; -prin exceptiile de la irevocabilitatea actului juridic intelegem acele cazuri in care actului juridic bilateral i se poate pune capat prin vointa unei singure parti, actului plurilateral prin vointa a mai multor parti, si actului unilateral prin vointa autorului; 6! Principiul relativitatii efectelor actului juridic civil este regula de drept potrivit careia actul juridic civil produce efecte numai fata de autorul sau, dupa caz, autorii lui,fara a putea sa profite ori sa dauneze tertelor persoane; -un act juridic nu poate genera, in principiu, drepturi subiective si obligatii pentru un tert, in schimb drepturile si obligatiile partilor actului juridic trebuie respectate si de terti; -prin notiunea de "parte# se intelege persoana care incheie actul juridic civil, personal sau prin reprezentare, si in patrimoniul ori fata de care se produc efectele actului respectiv; -prin notiunea de "tert# se intelege persoana straina de un anumit act juridic, care nu a participat nici direct, nici prin reprezentare la incheierea acestuia; -prin notiunea de "avand-cauza# (habentes causam) este acea persoana care, desi nu a participat la incheierea actului juridic civil, este totusi indrituita sa profite de efectele actului respectiv sau, dupa caz, este tinuta sa suporte aceste efecte, datorita legaturii sale juridice cu una din partile acelui act: (i)succesorii universali si succesorii cu titlu universal persoanele care dobandesc un patrimoniu, respectiv o fractiune dintr-un patrimoniu, (ii) succesorii cu titlu particular acele persoane care dobandesc un anumit drept subiectiv, privit individual, insa in acest caz trebuie intrunite anumite conditii, cum ar fi cerinta formei pentru opozabilitate fata de terti sa fi fost indeplinita anterior transmiterii dreptului si (iii) creditorii ,

chirografari- acei creditori care nu au o garantie reala care sa le asigure realizarea creantei pe care o au impotriva debitorului, ci numai un drept de "gaj general# asupra bunurilor debitorului, bunuri ce servesc drept garantie comuna tuturor creditorilor; -prin exceptii de la acest principiu, intelegem acele cazuri in care efectele actului juridic s-ar produce si fata de alte persoane care nu au participat la incheierea actului respectiv;