Sunteți pe pagina 1din 20

CUPRINS

Scurt istoric al companiei.......................................................... pag. 3 Nasterea unei idei racoritoare................................................... pag. 3 Misiunea companiei.... pag. 4 Sigla, slogan, moto, imn alte nsemne ale companiei.. pag. 5 Obiectivele companiei..... pag. 6 Strategii utilizate.... pag. 6 Organigrama companiei departamente, niveluri ierarhice, posturile existente,relaiile care se stabilesc ntre resursele umane, fia de post a managerului... pag. 11 Stilul de conducere a managerului pag. 14 Cum se realizeaz procesul de recrutare i selecie pentru resursele umane/politica companiei privind resursele umane.. pag. 15 Analiza SWOT a companiei......... pag. 16 Concluzii privind activitatea companiei pag. 20 Bibliografie... pag. 21

Scurt istoric

Coca-Cola este bautura racoritoare care este savurata de sute de milioane de ori pe zi deoameni de pe tot globul. Forma familiara a

sticlei de Coca-Cola si sigla, care sunt marciinregistrate, sunt cele mai recunoscute simboluri comerciale din lume. Istoria Coca-Cola este povestea produsului cu cel mai mare succes din istoria comertului sia oamenilor carora li se datoreaza atractia sa unica. Urmatoarele pagini prezinta numai catevaexemple dintre milioanele de reclame si obiecte, care au facut din Coca-Cola un simbol faravarsta al bauturilor racoritoare de calitate.

Nasterea unei idei racoritoare


Produsul care a dat cel mai cunoscut gust s-a nascut in Atlanta, Georgia, la data de 8 mai1886. Dr. John Styth Pemberton, un farmacist local, a produs conform legendei siropul pentruCoca-Cola intr-un vas de arama pe un trepied, in curtea din spatele casei sale. A dus un borcan cu noul produs la farmacia Jacobs de pe aceeasi strada, unde a fost testat, declaratexcelent si pus in vanzare cu cinci centi paharul. In mod intentionat (sau in mod accidental,nu se cunoaste exact), noului sirop i-a fost adaugata apa carbonatata pentru a produce o bautura care a devenit dintr-o data Delicioasa si Racoritoare, o tema ce continua sa se audaastazi oriunde se savureaza Coca-Cola . Considerand ca cei doi C vor arata bine in reclame Frank Robinson, partenerul si contabiluldoctorului Pemberton, a sugerat numele si a scris cu acest scris unic marca inregistrata Coca-Cola, ce este acum renumita. Primul anunt publicitar pentru Coca-Cola, a aparutcurand in The Atlanta Journal. Acesta invita cetatenii insetati sa incerce noua si populara bautura carbonatata. Pe copertinele magazinelor au aparut bannere pictate de mana cusugestia Consumati, ce era adaugata pentru a informa trecatorii ca noua bautura eraracoritoare. In timpul primului an vanzarile au atins, in medie, cifra modesta de noua portii pezi.Dr. Pemberton nu si-a dat niciodata seama de potentialul bauturii pe care o crease. Treptat, avandut parti ale afacerii sale diferitilor parteneri
3

si chiar inainte de moartea sa, in 1888, si-avandut actiunile ramase lui Asa G.

Misiunea companiei Coca-Cola


Misiunea companiei Coca-Cola este aceea de a aduce un minut de placere oamenilor de peste tot din lume, de a le darui gustul racoritor. Coca-Cola nu este doar o bautura , ea a devenit un simbol al prieteniei, prezenta in viata oamenilor in fiecare zi, dar in special de sarbatori. Oamenii de la Coca-Cola apreciaza si sustin valorile adevarate. Ei pun accentul pe calitate, pe satisfacerea nevoilor clientilor intr-un mod cat mai eficient. Misiunea companiei Coca-Cola mai poate fi redat ntocmai cu cuvintele lor: Noi ,oamenii companiei Coca-Cola, ne angajm : S devenim partenerii clienilor notri; S ne rspltim acionarii ; i s imbogim vieile comunitilor noastre locale. SA RACORIM LUMEA....in corp, minte si spirit; SA INSPIRAM MOMENTE DE OPTIMISM ......prin marcile si prinactiunile noastre; SA CREAM VALOARE SI DIFERENTIERE.....oriunde ne angajam nactiune . In concluzie, misiunea companiei este aceea de a realiza produse care sa oferecalitate consumatorului si de a intelege nevoile in permanenta schimbare a acestora .Coca-Cola inseamna prietenie, solidaritate, optimism, prosperitate, inovatie.

Sigla, slogan, moto, imn

Sigla este simpl, scris de mn i este prezent n af ar deetichet se afl reprezentat n relief pe sticl. Din ianuarie 2005 se afl incripionat i pefundul sticlei. De-a lungul anilor sloganurile Coca-Cola s-au schimbat transformndu-se dintr-o O bautura delicioasa, invioratoare, racoritoare, fiind un medicament pentru afectiunile nervoase, dureri, nevralgii, isterii, melancolii ntr-o butur rcoritoare ndrgit de toat lumea. Unele sloganuri folosite au fost Setea nu cunoaste anotimp-1922, Pauza care te invigoreaza -1929, COCA-COLA face ce lucrurile bune sa fie si mai bune-1956,Semnul bunului gust1957, Gustul racoritor si inviorator-1958, Te invioreaza cu adevarat-1959, iar n 2009 ca s se adapteze la criz au schimbat sloganul cu unul nou << Fericire la sticla >> .nainte de 2009, cel mai recent slogan era << Enjoy the Coke Side of Life.>> Motto-ul ales de compania Coca-Cola este Sete de via. Valorile promovate sunt: CONDUCERE curajul de a realiza un viitor mai bun PASIUNE angajament in inima si minte RESPONSABILITATE daca este sa fie, este de datoria mea INOVATIE - cauta, imagineaza, creeaza, incanta INTEGRITATE fii sincer, integru. COLABORARE munca in echipa CALITATE ceea ce facem facem bine n cadrul firmei valorile fundamentale sunt: Angajament ; Lucru n echip ; Responsabilitate ; Oameni.

Obiectivele companiei
5

Compania Coca-Cola i propune ca: sa reduca emisiile de CO2 ale unitatilor sale de productie cu 20%, pana in2011. sa produca 2 miliarde de sticle pana la finalul anului 2010 reciclabile100% PlantBottle. s creasc ctigurilor pe aciune ntre 12 si 14 procente si o crestere a volumului de vanzari de aproximativ 9 procente n urmtorul an. sa fie cea mai respectata companie din lume Racorind lumea in fiecare zi, fiind cu adevarat o companie globala, conducand afacerea modest, dar cu incredere in noi.

Strategiile utilizate
Compania va construi 15 centrale termoelectrice pentru a reduce emisiile de CO2urmnd o strategie de diversificare prin conglomerare. Pentru constructia centralelor,Coca-Cola HBC a incheiat un parteneriat cu Contour Global, o companie privata de energie cu operatiuni in Londra, New York, Durham, Paris, Kiev si Sao Paolo. Decizia construirii centralelor se datoreaza rezultatelor primei centrale termoelectrice construita intr-o fabrica Coca Cola HBC, din Ungaria. In primul an de functionare, centrala a contribuit la reducerea cantitatii de carbon emisa de fabrica cu 43%, precum si a costurilor de energie, cu 400.000 de Euro. Pentru a-i ndeplini alt obiectiv stabilit, cel al procerii a 2 miliarde de sticle pn la finalul lui 2010 firma va folosi o strategie de integrare a fabricaiei prin folosirea unor sticle reciclabile. PlantBottle este o sticla de plastic (PET) realizata partial din plantesi reciclabila 100%. Folosirea acestui tip de ambalaj duce la reducerea dependentei companiei de o resursa neregenerabila petrolul. De asemenea, compania afirma

ca procesul de productie PlantBottle implica emisii de carbon mai mici decat procesul de productie al PET-urilor traditionale. Compania Coca-Cola achiziioneaz componentele din surse multiple utiliznd astfel o strategie de achiziie, ntre care cele mai cunoscute surse sunt : unul grec, nregistrat n Cipru, Molino, din 1993, n prile de vest, nord i est ale rii, un australian, Amatil, n prile din 1991, centrale i de sud, i un turc, Ozgorkey, din 1992, n zona de est, central a Dobrogei. La nivelul Romniei,strategia de dezvoltare a pieii a fost concretizat n creterea vnzrilor, a numrului punctelor de desfacere i a numrului de clieni. Evoluia portofoliului de produse a urmat modelul sistemului. Atent la semnele pieii,managementul a decis diversificarea concentric prin adugarea unor produse cu specific zonal i, din 2002, a unor ape minerale. Ponderea buturilor necarbonate a crescut, ca i cea a apelor minerale, att pe pia, ct i n portofoliul sistemului .Dei nu concureaz pa baza costurilor, sistemul Coca-Cola face eforturi clare pentru mbuntirea performanelor n domeniu. Aceasta se nscrie ntr-o strategie mai larg care vizeaz conservarea mediului natural prin economisirea unor tipuri de resurse prin mbunatirea consumurilor asociate ambalajelor, ca i a consumurilor energetice. Sistemul Coca-Cola n Romnia anun finalizarea investiiei de 17 milioane de euro n noua linie aseptic de imbuteliere din cadrul fabricii Coca-Coca HBC din Timioara, prin care buturile rcoritoare pasteurizate se mbuteliaz n mediu aseptic i fr conservani. Linia de mbuteliere este n faz de testare, n aceast perioad specialitii punnd la punct ultimele detalii privind funcionarea echipamentelor la parametri optimi. Prin aceast investiie urmrete aplicarea unei strategii de dezvoltarea produsului i de cretere a pieei. Noua linie de mbuteliere utilizeaz soluii tehnologice de vrf ce ofer att sigurana necesar pentru produse, ct i eficiena i n final, productivitatea ridicata a ntregului proces. Dintre mrcile din portofoliul companiei, Nestea i mrci din
7

gama Cappy, vor fi mbuteliate prin acest proces tehnologic de ultima or, n ambalaje PET de 0,5 si 1,5 litri. Cu o capacitate maxim de mbuteliere de 36000 de sticle pe or, noua linie aseptic este i o premier a Sistemului Coca-Cola pentru piaa romneasc. Tehnologia de vrf nglobat n noua linie de mbuteliere permite fabricarea produselor din gama ceaiuri i sucuri naturale fr conservani. Linia aseptic este deservit n permanen de35 specialiti, are un grad ridicat de automatizare i siguran n funcionare. Datorit aplicrii cu succes a strategiei de integrare orizontal i de dezvoltarea pieii si produsului, n prezent portofoliul de produse al sistemului Coca-Cola n Romnia include buturi carbonate i de tip juice, ceaiuri, buturi energizante i ape minerale, din portofoliu numrnd peste 145 de tipuri de buturi carbonate i 240 de tipuri de buturi necarbonate. Practic competiia are, n acest moment, trei mari juctori : Coca-cola HBC, pentru sistemul Coca-Cola; Quadrant Amroq Beverages, pentru PepsiCo; European Drinks. Totui o mare parte din succesul Coca cola s-a datorat si rivalului sau, Pepsi. Acesta si-a bazat strategia pe faptul ca oamenii asociaza bauturie racoritoare cu momentele placute din viata, si pe contrastul ce reiese din comparatia cu Coca cola,numita si cola cafeinizata. Cu toate c Pepsi a ncercat s ctige piaa dnd produsul la acelai pre dar n cantitate dubl, Vnzrile produselor Coca-Cola nu au sczut foarte mult fiind totdeauna cu un pas n fa. Un exemplu n acest sens reprezint scoaterea unui nou produs pe timpul celui de al II-lea Razboi Mondial, cnd in Europa nu se mai gasea concentrat de Coca Cola, dupa batalia de la Pearl Harbour. Asa ca in Germania a fost inventata o noua bautura, facuta din ramasite de mere si alte fructe, numita Fanta, de la fantastiche. Odata cu victoria Germaniei, producatoare si ea de Coca cola, bautura a dominat piata din Europa. Acesta si-a bazat strategia pe faptul ca oamenii asociaza bauturile racoritoare cu momentele placute din viata, si pe contrastul
8

ce reiese din comparatia cu Coca cola,numita si cola cafeinizata.In anii 50, un fost angajat al Coca Cola s-a mutat la concurenta, fiind considerat un tradator. Acesta a venit cu ideea de a scoate Pepsi din bucatarie, pentru a-l aduce in sufragerie. In traducere, inseamna ca oamenii cumparau Pepsi pentru ca era mai ieftin, il duceau in bucatarie unde il turrnau in sticle de Coca Cola, si apoi il serveau in sufragerie, sperand ca musafirii sa nu observe diferenta. Apogeul luptei a fost atins in anii 70 in SUA, cand Pepsi a introdus Provocarea Pepsi: un test de gust in toate supermarketurile. Rezultatele au fost zdrobitoare, chiar si in compania Coca Cola: angajatii preferau in procent de peste 50% bautura adversara,Pepsi. Fiind ingroziti de acest fapt au apelat la o strategie ofensiv de atac a punctelor forte ale competiiei i au petrecut ani buni pentru a inventa o noua reteta, lansata in 1985. Aceasta nu a avut succes, iar Pepsi a mai castigat teren in fata lor. Consumatorii au fost dezamagiti, si dupa 3 luni a fost reintrodusa reteta veche. Coca-Cola s-a ridicat din cenusa, si in 1986 au serbat aniversarea a 100 de ani. Pentru a crea imaginea c firma Coca-Cola este mai bun i ceilali sunt outsideri,a partipat la numeroase evenimente, de la defilri hitleriste pn la olimpiade. De exemplu n 2004 a investit 1.1 milioane de euro pentru difuzarea publicitii la Jocurile Olimpice de la Atena. Nici Pepsi nu a rmas mai jos. Firma are o lunga istorie de promovar e a brandurilor proprii cu ajutorul celebritilor, ceea ce compania a fcut, cu succes, chiar din 1922. Dup imaginile rock ale lui Pink, Beyonce i Britney n Gladiatorul Pepsi,cpitanul de fotbal a naionalei Angliei, David Beckham a intrat n arena intr-o reclama allstar. n aceasta versiune, Beckham conduce linia de artiti, gladiatori fotbaliti precumRoberto Carlos, Ronaldinho, Diego de Cuhna, Torres, Totti, Raul, Ricardo i Van der Vaart.Ca rspuns Coca cola a nceput sa fac contracte de exclusivitate cu scolile, finantand sali de sport si imbunatatiri in cadrul liceelor si cerand in schimb ca in campus sa fie exclusiv vandute numai produsele lor. Important era (si este) ca marca sa fie expusa scolarilor de la o varsta cat mai frageda. Dupa scoli, conflictul s-a extins in orase,companiile luptandu-se pentru contracte de exclusivitate cu
9

primariile, care le-ar permite sa puna automate in parcuri, locuri publice, plaja. De obicei cnd un mare productor internaional venea n Romnia aducea dup sine i concurena, dac nu imediat dup lansarea pe pia, oricum n scurt timp. n cazul Coca-Cola vorbim de intrarea pe pia a mrcii Pepsi-Cola, dar pe acest drum bttorit sau lansat i mrcile romneti. De pild, European-Drinks a intrat pe o pia a buturilor rcoritoare nclzit de Coca-Cola. Compania american a animat o dat cu venirea pe pia sectorul rcoritoarelor crescnd consumul pe cap de locuitor i deschiznd drumul i pentru European Drinks. European Drinks a intrat pe pia ntr-un moment prielnic, care s-a dovedit a fi neprielnic pentru Coca-Cola. Marca Frutti Fresh s-a lansat pe pia cu un pre sub cel al CocaCola n momentul n care consumul de rcoritoare crescuse, dar pute rea de cumprare a romnilor ncepuse s scad. Astfel, pe fundalul unei descreteri a puterii de cumprare, Frutti Fresh a reuit s obin o cot de pia nsemnat, n detrimentul Coca-Cola, care a pierdut cteva procente. Astzi, European Drinks poate fi considerat o marc romneasc de succes n competiie cu brand-urile internaionale, iar romnii cumpr n cea mai mare parte brand-uri. Coca-Cola Romnia a nceput n anul 2005 s aplice o strategie de promovare prin mpingere, prin lansarea unei noi campanii publicitare pentru Coca-Cola

Organigrama Departamentele, nivelurile ierarhice, posturile existente, relaiile care se stabilesc ntre resursele umane, fia de post a managerului
Compania Coca-Cola are mai multe departamente: Departamentul Comercial este format din : - departamentul de vanzari -departamentul de marketing - departamentul de distributie.
10

Departamentul de logistica; Resurse umane; Operatii; Financiar; External affairs;

Cv-ul lui Clin Drgan, actualul Country General Manager al CocaColaRomnia iunie-septembrie 1993: warehouse supervisor la depozitul din Timisoara al Coca-Cola octombrie 1993 - mai 1994: Sales Supervisor (responsabil pentru bugetul de vanzari, relatia cu retailerii) mai 1994 -aprilie 1996:Sales Manager pentru Timisoara, Arad si Cluj aprilie 1996 ianuarie 1998:General Sales Manager pentru fabrica Coca-Cola din Timis ianuarie 1998-noiembrie 1999: Key Accounts & Channels Manager, pentru Romania si Republica Moldova noiembrie 1999 - aprilie 2000: Romanian Integration Team aprilie 2000 -decembrie 2000:Region Sales Manager pentru zona Bucuresti ianuarie 2001- octombrie 2001: Commercial Manager pentru estul Romaniei noiembrie 2001 - februarie 2003: Country Commercial Manager Romania februarie 2003 - martie 2004: Region Sales Director, Coca-Cola Bevande Italy martie 2004 - decembrie 2004: Field Commercial Director, CocaColaBevande, Italy ianuarie 2005 - prezent: Country General Manager al Coca-Cola HBC Romania Fia postului Elemente de identificare a postului:

11

Denumirea postului : Country General Manager al Coca-Cola HBC Romania Scopul principal al postului: sa dezvolte aceast afacere , pentru ca mai este inca loc de crestere pe aceasta piata. Obiective generale a postului: sa transforme ct mai multe orae mari din Romnia intr-un centru de dezvoltare regionala. concentrarea pe piata din Romania si apoi pe cea din Republica Moldova conservarea i protejarea resurselor, prin derularea de proiecte integrate, educaionale i de mediu Condiii specifice privind ocuparea postului s ocupi un post de manager general la una din filialele companiei nainte de postul de director general trebuie sa ai minim 3 ani experien nivel de jos ierarhic , apoi 3 ani n care s arate evoluia lui pe scara ierarhic s aib o facultate terminat s lucreze cel puin un an n administraie sau secretariat s vorbeasc excelent limba englez sa aib aptitudini manageriale bune s aib cunotine CP ( MS Windows Word, Excel, Power Point) Responsabiliti specifice postului S primeasc, s proceseze i s transmit toate informaiile necesare att superiorilor si ct i celor mai jos cu o treapt ierarhic pentru a rezolva unele probleme aprute S asigure un suport logic pentru echipa sa. S menin comunicarea cu mediul intern si extern al firmei la nivel optim

12

Stilul de conducere a managerului

13

Principalele criterii de performan sunt eficiena i productivitatea. eful este n mod cert implicat n aceast organizaie, iar autoritatea lui se bazeaz pe competen. Stilul de conducere practicat este unul directiv, orientat ctre obiective, iar implicarea decizional a angajailor i rspunderea acestora este garantat prin clauze contractuale. Angajaii sunt apreciai n funcie de rezultatele concrete, fiind ncurajai ctre o orientare spre realizri. Rezultatele foarte bune din cadrul firmei sunt determinate de ceea ce face Coca-Cola n fiecare an: evalueaz performana fiecrui angajat, prin sistemul de evaluare i dezvoltare de personal. Acest proces se desfoar pe parcursul lunilor noiembrie i decembrie, iar la sfritul anului departamentul de Resurse Umane are toate evalurile de personal. n cadrul acestui program se face o separare clar n ceea ce privete dezvoltarea n poziia curent i dezvoltare pentru poziia vizat n termen mediu i lung. Necesitile de training identificate pot fi softskills (cursuri de comunicare, de prezentare) sau de strict specialitate (media, cercetare, marketing)Toate nivelurile, ncepnd de la secretar pn la top manager sunt implicate n programele de training. n cazul Coca-Cola, este evident creterea nivelului tehnic de pregtire al angajailor i a ncrederii n ei nii, ca beneficii concrete ale trainingurilor.

Realizarea procesul de recrutare i selecie pentru resursele umane.


Organizaiile cu culturi de acest tip tind s-i recruteze personalul de timpuriu, chiar din facultate, la fel ca i cele de tip club. In cadrul lor se pune accent pe pregtirea angajailor pentru a deveni experi ntrun domeniu specific. Cineva angajat n departamentul de marketing nu va ajunge niciodat s lucreze la producie. Cultura de academie insist pe continuitatea profesiei, a experienei profesionale i pe nelepciunea instituional. Organizatia este formata din aproximativ
14

2 800 de membrii care lucreaza in departamente prezentate mai sus. Majoritatea sunt in ariile comercial, operatii, Logistica si Depozitare. Sunt recrutati cel mai adesea muncitori calificati si necalificati , agenti de vnzari sau pentru trainere studentii si proaspetii absolveni. Compania din Iai are peste 450 de angajai care beneficiaz de condiii de munc deosebite n cadrul seciei de producie, a laboratorului, biroul financiar, de vnzri,marketing, depozit, garaj i personal. Persoanele aflate n posturi de conducere n cadrul Companiei Coca-Cola sunt ceteni romni, care au ocupat funcii mai mici n cadrul Companiei, dar profesionalismul de care au dat dovad i-a propulsat n funcii cu rspundere mai mare. Managerii aflai n fruntea departamentelor: vnzri, producie, depozit, personal sunt de asemenea persoane care au avansat pe scara ierarhic datorit profesionalismului de care au dat dovad. Structura i organizarea firmei este foarte flexibil, pentru a fi eficient n situaii diferite. Fiecare manager i pregtete i susine nlocuitorii. Cu ct structura devine mai complex, iar personalul mai experimentat, tot mai multe decizii, innd de activitile zilnice, sunt luate la baza piramidei. Programul de lucru este de luni pana joi, intre 8.00 si 17.00, iar vinerea pana la14.30. Fiecare angajat isi normeaza munca in functie de propriile nevoi. La inceput, "bobocii" intra intr-un sistem de "mentorship" - dupa ce li se face profilul psihologic, sunt luati in primire de persoane experimentate din companie, cu aceleasi afinitati ca si ei. Denumiti trainee, noii angajati sunt atent urmariti de manageri, tinerii sunt tratati ca egali ai celor cu experienta. Toata lumea isi spune pe nume, iar comunicarea cu managerii este foarte facila. A devenit de altfel o practica obisnuita pentru companiile straine ca angajatii sa fie stimulati prin ceva mai mult decat clasicele petreceri de Craciun si Paste. Mare parte dintre angajatorii straini ofera training gratuit angajatilor, bonusuri pentru atingerea sau depasirea obiectivelor si organizeaza excursii, jocuri de grup in locatii diferite de locul de munca pentru dezvoltarea spiritului de echipa. "Anul trecut am participat la 3 sesiuni de "team-building", alaturi de alt departament, care s-au desfasurat pe Valea Jiului, in cadrul carora am format echipe si am mers cu barci pneumatice. Alta data am mers
15

cu ski jet-ul pe un lac sau am zburat cu balonul", marturiseste Mugurel Radulescu, reprezentant Coca-Cola HBC Romania.

Analiza SWOT a companiei

Puncte tari

Brand cunoscut n toat lumea

Coca-Cola are unul din cele mai puternice brand-uri cunoscute n toat lumea. Are un portofoliu valoros de mrci. A fost nominalizat n top 100 a mrcilor conductoare pe pia n anul 2006. n acelai an The business Week-Interbrand a evaluat compania Coca-Cola la 67.000 milioane de dolari. Coca-Cola se claseaz la o distan considerabil fa de principalul concurent Pepsi. Compania deine 4 din top 5 al buturilor uoare: Coca-Cola, Cola dietetic, Sprite i Fanta. Datorit succesului acestor branduri a permis adugarea unor extensii ale lor:Cola cu vanilie, Cola cu ciree i Cola cu lmie. Valoarea companiei i istoria ei a fcut clienii s-i aminteasc i s permit penetrarea unor noi piee si consolidarea firmei n mediile existente.

16

Operaiuni pe scar larg

Cu un profit de 24 miliarde dolari, Coca-Cola desfoar activitatea pe o scar larg de operaiuni, fiind unul din cele mai mari distibuitori i productori de buturi noc-alcoolice i siropuri. Compania a nceput s comercializeze produsul n 1886, iar n prezent i vinde produsele n peste 200 de ri. Operaiunile au o puternic infrastructur n ntreaga lume. Ea desfoar 37 de operaiuni cu 95 din principalele staii de mbutelierea buturilor i de conservare a plantelor, toate localizate n afara S.U.A.

Cretere a veniturilor n 3 segmente ale pieei

A nregistrat creteri a veniturilor n urmtoarele segmente ale pieei: estul Americii de Sud, sudul Asiei i rmul Pacificului. n America de Sud creterea a fost de 20,4% n anul 2006, 10,6% n Asia i zona Pacificului. Puncte slabe

Publicitate negativ

Companiei i s-a fcut publicitate negativ n India, unde a fost acuzat de Centrul pentru Statistic i Mediu nconjurtor, c produsele comercializate conin reziduuri de pesticide. Aceste pesticide conin chimicale care pot provoca cancerul, pot afecta sistemul nervos i sistemul reproductor, i de asemenea reduc densitatea mineralelor din oase. Asemenea publicitate negativ poate avea efect asupra imaginii companiei i a cererii de produse CocaCola. De asemenea pot influena i perspectivele de cretere a produselor pe piaa internaional.

Performane lente n America de Nord

America de Nord a generat 30% din veniturile totale ale anului 2006, ceea ce reprezint un nivel redus avnd n vedere importana
17

Americii pentru companie. Volumul vnzrilor a sczut cu 1% fa de anul anterior.

Declinul lichiditilor n activitile de operare

Indicatorul care arat gradul de lichiditate al firmei, cash flow-ul a sczut cu 7 % n 2006 fa de anul 2005. Efectivul de venituri nete din activitile operaionale a ajuns la cifra de 5957 milioane dolari de la 6423 milioane dolari ct avea n anul 2005, din cauza taxelor pentru concediile medicale care au ajuns la aproximativ 216 milioane dolari. Faptul c lichiditile firmei au sczut afecteaz activitatea de investiii

Oportuniti . Achiziii n 2006 a achiziionat firma de buturi rcoritoare Kerry, care acare a fost numit apoi Coca-Cola China Industries, deinnd o important parte a aciunilor. Achiziia a extins controlul companiei asupra a nou provincii chinezeti n Germania compania a achiziionat firma Apollinaris care vindea ap mineral carbogazoas i plat. De asemene a mai fcut nite achiziii prin Australia i Noua Zeeland. Operaiunile internaionale au crescut capacitatea de a penetra pieele internaionale.

Creterea pieei de ap mbuteliat Apa mbuteliat este una din cele mai rapide segmente din piaa buturilor nealcoolice. n anul 2006 apa mbuteliat a adus vnzri de15.6 miliarde dolari numai n S.U.A. Acest segment crete cu aproximativ 10 miliarde dolari pe an.

Ameninri .

Competiie intens
18

Compania are puternici competitori att pe piaa regional, ct ipe piaa global a buturilor uoare. n toate rile unde opereaz,inclusiv S.U.A., PepsiCo este principalul competitor. Ceilali competitori sunt Nestle, Cadbury Schweppes, GROUPE Danone, i Kraft Food. Ceilali factori ai competiiei sunt preurile, publicitatea, programele promoiilor, inovaia produselor. Creterea competiiei determin imprirea veniturilor din acest sector i rata de cretere. Dependena de partenerii de mbuteliere n 2006 83% din partenerii de mbuteliere a produselor i distribuirea de ctre acetia, nu erau controlai de compania CocaCola. Ei i-au ales singuri deciziile privind afacerea care nu este totdeauna n interesul firmei. n consecin uneori ei i-au comercializat produsele proprii sau anumite produse n numele companiei. Aceast dependen de parteneri fac ca operaiunile Coca-Cola s fie o slbiciune i face ca riscurile afacerii s fie n cretere.

Concluzii
Personal consider c firma i-a dezvoltat un sistem eficace i eficient deoarece a acoperit aproape toate obiectivele pe care i le-a propus i continu s aib succes pe piaa internaional, numrndu-se printre cele mai populare i plcute produse de consumatori din ntreaga lume. Eficiena conducerii managerilor se observ din ascensiunea continu pe care a avut-o pn n prezent i probabil o s dinuie n timp foarte mult. Cu toate c compania nu utilizeaz resursele la minim(publicitatea de exemplu) ea reuete s ctige nzecit. Prerea mea este c compania Coca-Cola este un model demn de urmat pentru celelalte firme.

19

Bibliografie

1. http://www.coca-cola.ro/ 2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Coca-Cola 3. http://www.cchbcjobs.ro/ 4. http://www.businessmagazin.ro/lideri/povestea-lui-calindragan-managerul-care-a-dublat-vanzarile-coca-cola7839669 5. http://www.internetcee.com/speakers-newsreader/items/Attila_Weisz.html

20