Universitatea Politehnica din București

Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria și Managementul Afacerilor

TEHNICI DE EVALUARE A RISCURILOR

Coca-Cola Hellenic

Coordonator științific, Student,

As. drd. ing. Andreea BARBU Alexandru - Andrei MIUȚ
Grupa 1544

București, 2017
 Cuprins

1. Prezentarea organizatiei
2. Identificarea riscurilor
3. Evaluarea riscurilor
4. Contributii si concluzii
Bibliografie

2
 1. Prezentarea organizatiti

 Numele firmei: “Coca-Cola Hellenic”

 Localizarea: “Coca-Cola Hellenic” are sediul central in Voluntari, Soseaua Bucuresti Nord,
numarul 10, cladirea O23, etaj 1, Jud. Ilfov, insa detine 3 fabrici de imbuteliere pe teritoriul
tarii, si anume in: Ploiesti, Timisoara si Poiana Negrii.
 Forma de organizare: SRL (Societate cu raspundere limitata)
 Domeniul de activitate: producerea, vanzarea si imbutelierea de bauturi racoritoare
nealcoolice.
“Coca-Cola Hellenic” Romania este cea mai mare companie din industria bauturilor
non-alcoolice din Romania si imbuteliator francizat al Companiei Coca-Cola.
“Coca-Cola Hellenic” produce, vinde si distribuie o gama larga de bauturi non-alcoolice,
cele mai multe fiind marci inregistrate ale Companiei Coca-Cola.
Portofoliul “Coca-Cola” este compus din: marci principale (Coca-Cola, Fanta si Sprite),
marci locale, precum apele minerale naturale Dorna, Dorna Izvorul Alb si Poiana Negrii si
marci brevetate de alte companii (Nestea si Illy).
 Istoric:
- Cum a inceput totul?
Pentru ca ii placea sa se joace cu formule medicinale, farmacistul John Pemberton, in
anul 1886, cautand un leac rapid pentru o durere de cap, a amestecat un lichid de culoarea
caramelului intr-un vas. Cand a terminat, l-a dus la o farmacie locala, amestecul a fost
combinat cu sifon si probat de clienti, care au recunoscut ca aceasta noua bautura era speciala.
Farmacia a inceput sa vanda amestecul cu 5 centi paharul. Contabilul lui Pemberton,
Frank Robinson, a numit amestecul “Coca-Cola” si a notat numele intr-un manuscris.
In primul an, firma a vandut in jur de 9 pahare de “Coca-Cola” pe zi. Un secol mai tarziu,
compania Coca-Cola a produs peste 10 miliarde de galoane de suc.
De-a lungul anilor, intre 1888 si 1891, Pemberton a vandut firma unui afacerist, din
Atlanta, pe nume Asa Candler. Acesta a transformat “Coca-Cola” dintr-o inventie intr-o
afacere, gasind cai inovative de a le prezenta oamenilor acest nou produs. A distribuit cupoane
pentru a incerca gratis noua bautura racoritoare si i-a imbracat pe farmacisti in haine
imprimate cu “Coca-Cola”; stilul agresiv de promovare functionand.
Din dorinta de a profita de succesul originalului, au aparut si alte imitatii ale produsului,
fapt ce a dus la necesitatea protejarii brandului si produsului original. Publicitatea s-a axat pe
autenticitatea “Coca-Cola”. In 1916, compania Root Glass din Indiana a inceput sa fabrice
faimoasa sticla de Coca-Cola. Pe masura ce se inainta in noul secol, compania Coca-Cola a
crescut rapid, extinzandu-si afacerile in Cuba, Puerto Rico, Franta si alte tari. In 1900 existau
doi imbuteliatori de Coca-Cola iar in 1920 existau 1000.
Dupa 75 de ani de succes cu brandul “Coca-Cola”, compania a decis sa isi largeasca
numarul de branduri. Prezenta internationala a companiei a crescut rapid, iar reclama,
intotdeauna o parte importanta a afacerii, s-a implinit cu adevarat in anii 1970.
In 1886, Coca-Cola se vindea intr-o mica farmacie din Atlanta. Acum, in al doilea secol
de existenta, compania Coca-Cola vinde aproape 300 de branduri in 200 de tari, zilnic la fiecare
10 secunde, 126000 de oameni bucurandu-se de un produs “Coca-Cola”.
3
 - Identificarea in evolutia firmei a unor performante exceptionale
Imbuteliatorul Coca-Cola Hellenic a intrat pe piata din Romania in 1991 si opereaza in prezent
trei unitati de productie in Ploiesti, Timisoara si Poiana Negrii. De asemenea, compania are si 14 puncte
de distributie pe plan local.
Cu o prezenţă de peste 20 de ani pe piaţa românească, Coca-Cola HBC România s-a aflat anul
trecut pe locul 50 în topul celor mai mari companii active pe piaţa din Romania si este cea mai mare
companie din industria băuturilor de pe plan local.

În 2013, compania a avut o cifră de afaceri de 1,8 miliarde de lei (410 mil. euro), în scădere cu
7% faţă de nivelul înregistrat în anul anterior. Cu acest rezultat, compania conduce topul celor mai mari
jucători din industria băuturilor de pe plan local, în care mai sunt prezenţi şi PepsiCo - principalul rival
al Coca-Cola de la nivel internaţional, grupul polonez Tymbark, dar şi compania românească Romaqua,
producătorul brandurilor Borsec, Albacher şi Giusto.

Coca-Cola HBC România se află pe locul 46 în Top 100 cele mai valoroase companii din România
2014, cu o valoare de 356 milioane de euro.

- Identificarea in evolutia firmei a unor probleme si gestionarea acestora

In ultimii ani, criza financiara si-a pus amprenta pe vanzarile companiei “Coca-Cola Hellenic”
Romania, astfel ca in anul 2014 au fost vanduti 843 milioane de litri, cu 25% mai puţin decat în 2008,
ultimul an de “boom” economic în România.

De asemenea, criza economica din ultimii ani a condus nu doar la scaderea vanzarilor, cat si la
scaderea numarului de angajati,a cifrei de afaceri si a profitului net.

4
 O alta problema, identificata in ultimii ani, se refera la comportamentul consumatorilor, si
anume la evitarea bauturilor carbogazoase.

Pentru a gestiona aceasta problema si pentru a evita scaderea cifrei de afacere, “Coca-Cola
Hellenic” s-a axat pe producerea bauturilor, neacidulate, precum apele minerale naturale Dorna,
Dorna Izvorul Alb, Poiana Negrii si Nestea si Cappy.

O dovada a acestui lucru ar putea fi faptul ca, in vreme ce bauturile carbogazoase dulci au avut
vanzari in scadere, sucul de fructe Cappy, produs de companie, a avut vanzari în crestere.

 Descrierea generala a produsului

Bauturile carbonatate, precum brandurile “Coca-Cola”, “Coca-Cola Light”, “Sprite” si “Fanta”,
fac parte din gama traditionala de produse oferite de Coca-Cola Hellenic Romania.

Bauturile racoritoare carbonatate reprezinta un segment important si in continua extindere,

oferindu-le consumatorilor o solutie satisfacatoare pentru mentinerea unui bun nivel de hidratate,
esential unui stil de viata activ fizic si psihic.

Efervescenta bauturilor racoritoare este obtinuta printr-o metoda de carbonatare care imita
procesul natural ce are ca rezultat acelasi efect prezent in unele izvoare minerale.

Metoda presupune introducerea dioxidului de carbon (CO2). Dioxidul de carbon este un gaz
inofensiv, care nu are miros si nici culoare si este prezent in atmosfera. Acesta confera bauturilor
racoritoare un gust putin intepator si o senzatie revigoranta.

Compania incearca sa le ofere consumatorilor nostri posibilitatea de a alege dintr-o varietate

de produse: bauturi carbonatate cu zahar, cu un continut redus de zahar precum si optiunea fara zahar,
intr-o gama tot mai mare de ambalaje create special pentru a satisface diverse oportunitati de consum.

Coca-Cola Hellenic este prezenta pe piata din Romania inca din anul 1991, iar de atunci
portofoliul de produse al companiei este intr-o continua crestere, intrucat se doreste satisfacerea
nevoilor tuturor clientilor. De exemplu, unii clienti prefera bauturile carbogazoase, pe cand alti clienti
prefera bauturile necarbogazoase. In ultimii ani, tendinta clientilor este de a cumpara produse
neacidulate; de aceea compania a investit intr-o noua tehnologie, la finalul anului 2013, ce a constat
in o noua linie de imbuteliere a produsului CappyPulpy in fabrica de la Ploiesti. Aceasta investitie a
costat aproximativ 22 de milioane de euro.

Coca-Cola Hellenic Romania contribuie la dezvoltarea durabila. Din 2002, aceasta se

straduieste sa reduca impactul companiei asupra mediului si sa investeasca in comunitatile locale.

5
Activand in parteneriate, ajuta la protejarea surselor si cursurilor de apa, la cresterea gradului de
reciclare si la promovarea unor stiluri de viata active si sanatoase.

Firma investeste in inovare pentru imbunatatirea produselor existente. De exemplu, in anul

2014, a fost introdus un nou ambalaj inovator pe piața romaneasca, realizat in proportie de pana la
30% din plante. Utilizand tehnologia PlantBottleTM, noul ambalaj este folosit pentru recipientele de
500 de ml de apă carbogazoasa si plata Dorna si Dorna Izvorul Alb.

De asemenea, in octombrie 2009, Coca-Cola Hellenic si ContourGlobal au inaugurat in Romania

o centrala termica eficienta din punct de vedere energetic, ca parte a unei initiative ce are ca scop
reducerea cu peste 20% a emisiilor anuale de CO2 la nivelul tuturor operatiunilor Coca-Cola
Hellenic. Centrala de Cogenerare din Romania (CHP), construita in parteneriat cu firma de dezvoltare
in domeniul energiei ContourGlobal, este instalata pe teritoriul fabricii de imbuteliere din
Ploiesti. Aceasta a fost a doua centrala de cogenerare din cele ce urmeaza sa fie deschise de Grupul
Coca-Cola Hellenic.

 Piata tinta
Piata tinta este reprezentata de consumatorii de bauturi carbogazoase, necarbogazoase, apa
minerala plata si carbogazoasa.

Cel mai mare segment de piata este reprezentat de tinerii cu varste cuprinse intre 15-30 de
ani, ei fiind cei care consuma in cea mai mare masura produsele oferite de Coca-Cola Hellenic, in special
cele carbogazoase, insa nici oamenii maturi nu sunt exculusi din aceasta categorie, bautura fiind
consumata atat acasa, cat si in fast-fooduri, restaurante sau la evenimente speciale.

 Industria specifica
- Principalii concurenti
Concurentii sunt acele organizatii care incearca sa satisfaca acelasi nevoi ale clientilor si sunt
percepute de consumatori ca alternative pentru satisfacerea nevoilor lor. Acestia se impart in mai
multe tipuri: concurenti directi (acei concurenti care vand acelasi produs pentru aceeasi nevoie; ex:
PepsiCo), concurenti indirecti (vand acelasi produs cu scopul altei nevoi; ex: sucuri naturale,
neacidulate) si nou-venitii, ce incearca sa produca un produs asemanator Coca-Cola, la un pret mai
mic.
PepsiCo reprezinta principalul concurent al companiei “Coca-Cola Hellenic”, dar si grupul
polonez Tymbark, si compania romaneasca Romaqua, producătorul brandurilor Borsec, Albacher şi
Giusto reprezinta concurenti importanti ai firmei.

- Pozitia pe piata a firmei

In topul producatorilor de bauturi din Romania, “Coca-Cola Hellenic” a fost lider in anul 2015,
ca si in anul precedent, 2014, cand a ocupat locul intai.
Principalul concurent al companiei, PepsiCo, s-a clasat pe locul 4, conform site-ului
www.capital.ro.

6
 Furnizori
Pentru compania “Coca-Cola Hellenic” furnizorii de materii prime şi materiale reprezintă un
punct cheie atât pentru departamentul de aprovizionare, cât şi pentru departamentul de marketing.
Principalii furnizori sunt:

- VAROISE DE CONCENTRES, FRANŢA- Concentrat

- BUSE PRODGAZ, PITEŞTI- Bioxid de carbon
- LEVENTIS, BELGIA- Zahăr
- NOVIS, CLUJ- Etichete, Afişe, Postere, Broşuri
- CROWN INTERNATIONAL, IAŞI- Capse
- 3P ROMÂNIA, IAŞI- Navete
- STIMET, SIGHIŞOARA- Sticle
- GMH, SUCEAVA- Carton.
De asemenea, firma lucreaza cu multi furnizori externi de materiale publicitare:
DIMOLAS & CO, GRECIA; HELGE & HOLGEBERG, SUEDIA; CURVER, UNGARIA;
FOTINOUPOULOS, GRECIA; PAUL FLAM, SUA, dar, majoritatea sunt furnizori locali: TH
INVEST; 3P ROMÂNIA; METALCO; MULTICOLOR; PRINT COLOR; ELTIRX; SMAPLAST.

7
 Analiza de macromediu si micromediu
 Macromediul companiei “Coca-Cola Hellenic”
Factorul de Nivelul de Oportunitati
analiza analiza
 Numarul de someri a scazut cu 113 
persoane, la sfarsitul lunii noiembrie 2015,
fata de luna precedenta, pentru regiunea
Bucuresti, conform site-ului
www.anofm.ro. (oportunitate economica)
 Rata somajului a scazut cu 0.1% la sfarsitul
lunii noiembrie 2015, pentru regiunea
Bucuresti Bucuresti, fata de luna precedenta,
conform www.anofm.ro. Acest lucru poate
insemna o oportunitate, intrucat compania
poate recruta noi forte de munca.
 In anul 2010, sistemul “Coca-Cola Hellenic”
a contribuit la economia românească cu o
valoare adăugată totală (directă și
indirectă) în sumă de 446 milioane euro
(echivalentul a 0,37% din PIB)
 Coca-Cola contribuie substanțial la
veniturile publice fiscale ale României
(“Coca-Cola Hellenic” contribuie cu
impozite totalizând 204 milioane euro la
bugetele publice, adică 0,57% din totalul
veniturilor fiscal)
Economic  “Coca-Cola Hellenic” oferă locuri de muncă
de calitate și generează un număr mare de
Romania
alte slujbe în restul economiei românești
(oferă locuri de muncă pentru 17.500 de
persoane, adică 0,17% din populația
activă)
 Conform site-ului www.anofm.ro, rata
somajului inregistrata in noiembrie
2015(4,88) a scazut fata de cea inregistrata
in noiembrie 2014 (5,14)
 Cresterea capitalului social din 2008 de la
248 milioane lei la 372 milioane lei.
8
Riscuri
La sfarsitul lunii decembrie, 2014,
in Bucuresti, castigul salarial
mediu brut era de 3631
lei/persoana, pe cand la sfarsitul
lunii august era de 3473
lei/persoana. Aceasta scadere a
veniturilor poate duce la scaderea
consumului de produse
comercializate de compania
“Coca-Cola Hellenic”, inclusiv la un
risc economic.
 Cifra de afaceri in scadere in anul
2013 (1811 mil.lei), fata de anul
2008(2028 mil.lei); risc financiar
 Profitul net in scadere in anul 2013
(243 mil.lei) fata de 2013 (83
mil.lei); risc financiar.
 Scaderea numarului de angajati de
la 2559, in 2008, la 1617 in
2013.(Riscul ca numarul fortei de
munca sa nu faca fata solicitarilor)
 Vanzari scazute fata de alte state
(7% Romania , fata de 19% in
Rusia)
 Scaderea volumului de unitati
vandute (2100 mil. in anul 2010,
2003 mil. in anul 2014)
  Eliminarea tehnologiilor poluante;  Riscul de a nu obtine randamentul
oportunitate de investitie in noi tehnologii. necesar prin folosirea
 Folosirea unor echipamente IT ce reduc echipamentelor ce reduc
Bucuresti consumul de energie electrica. Aceste consumul de energie electrica; risc
echipamente fac parte din programul “IT tehnologic.
Verde”.
 Folosirea echipamentelor de racire  Riscul de defectare a
eficiente din punct de vedere energetic echipamentelor tehnologice

 Investirea in noi tehnologii si eliminarea  Risc de scadere economica a firmei

tehnologiilor poluante. prin investirea in aceste tehnologii
 In 2009, Coca-Cola Hellenic a inaugurat in
Romania o centrala termica eficienta din  Riscul de a nu obtine randamentul
punct de vedere energetic, ca parte a unei necesar prin folosirea acestor noi
initiative ce are ca scop reducerea cu peste tehnologii.
20% a emisiilor anuale de CO2 la nivelul
tuturor operatiunilor Coca-Cola Hellenic.
 Compania a investit intr-o noua
tehnologie, la finalul anului 2013, ce a  Necesitatea unui numar mai mare
constat in o noua linie de imbuteliere a de personal calificat pentru
produsului CappyPulpy; oportunitate de folosirea aparaturii
dezvoltare si de extindere a liniei
tehnologice.
 Tehnologia de “lubrifiere uscata”, ce
Tehnologic elimina consumul substantial de apa prin  Risc de defectare a
Romania
folosirea unui gel pentru transportarea echipamentelor tehnologice.
PET-urilor pe liniile noastre de imbuteliere;
tehnologia cu “aer ionizat” pentru spalarea
PET-urilor
 Dezvolta noi modele de vitrine frigorifice,
cat si dispozitive de management al  Risc de defectare a unei parti
energiei; achizitioneaza vitrine frigorifice componente din linia tehnologica;
cu aproape 50% mai eficiente din punct de interdependenta dintre procese
vedere energetic fata de anul 2004. (risc operational).
 Crearea mega-depozitul automatizat High-
Bay (Depozitul de la Ploiesti)
 In anul 2014, a fost introdus un nou
ambalaj inovator pe piața romaneasca,
realizat in proportie de pana la 30% din
plante. Utilizand tehnologia

9
 PlantBottleTM, noul ambalaj este folosit
pentru recipientele de 500 de ml de apă
carbogazoasa si plata Dorna.
 Respecta toate legile, normele,
reglementările şi cerinţele în vigoare, în
legătură cu fabricarea şi distribuirea
Bucuresti produselor “Coca-Cola Hellenic”
 Prezenta unei legislatii privind prelucrarea
datelor cu caracter personal a angajatilor,
a clientilor si a furnizorilor
 Este respectata legislatia in materie de
protectie a mediului, prin introducerea in
fabrici a tehnologiilor ce reduc nivelul de
poluare
 Nu sunt intalnite bariere legislative in calea
importului sau exportului; oportunitati de
import/export.
 Pentru protejarea consumatorilor, Coca-
Cola ofera informatii corecte despre
ingredientele folosite prin interemdiul
Romania etichetelor si despre pret, acesta fiind
deseori tiparit pe produs
 Pentru protejarea concurentei, Coca-Cola
Politico-
nu copiaza produsele lansate de alta
legislativ
intreprindere; Coca-Cola avand marca
inregistrata.
 Aderarea Romaniei la UE a facilitat
tranzactiile, nu exista taxe percepute la
trecerea granitilor, reducand astfel
considerabil costurile intreprinderilor cu
importurile, respectiv exporturile;
oportunitate de extindere internationala.
 Stilul de viata aglomerat conduce la
consumarea produselor Coca-Cola;
oportunitate de vanzare a produselor
Bucuresti  Numarul mare de tineri ,veniti sa studieze,
creste cererea produsului, intrucat tinerii
reprezinta cel mai mare segment de
consumatori
 Schimbarile survenite in stilul de viata, si
Social- anume preocuparea crescuta pentru dieta
cultural alimentara fara exces de calorii, a dus la
10
 Climatul politic este instabil; risc
politic.
 Potrivit legii 123/2008, în România
"este interzisă comercializarea în
şcoli pentru orice tip de băuturi
răcoritoare, cu excepţia apei
potabile îmbuteliate sau a apei
minerale îmbuteliate". (risc
legislativ)
 In 2014, a fost depus un proiect
legislativ prin care se interzice
vânzarea băuturilor carbogazoase
copiilor cu vârsta de până în 16
ani.(risc legislativ)
 In 2014, a fost depus un proiect de
lege prin care publicitatea la
bauturile carbogazoase, precum si
promovarea şi sponsorizarea, ar
trebui însoţite de avertismente
corespunzătoare legate de
sănătate şi mesaje de
siguranţă.(risc legislativ)
 Prezenta unui numar mare de
asociatii ce promoveaza un stil de
viata sanatos si inlocuirea
produselor carbogazoase; risc de
scadere a vanzarilor.(risc social)
 Schimbarea stilului de viata;
consumarea bauturilor
neacidulate in detrimentul celor
carbogazoase a condus la
 Romania aparitia in gama Coca - Cola a produselor
Coca-Cola Light si Coca Cola Zero
 Cresterea vanzarii produselor in perioada 
sarbatorilor.
 Asocierea imaginii lui “Mos-Craciun” cu
produsul Coca-Cola, conduce la cresterea 
vanzarii produselor.
 Zona stabila din punct de vedere al solului; 
nu au loc alunecari de teren
 Probabilitate scazuta de aparitie a unor
Bucuresti dezastre naturale
 Implicarea firmei in actiuni de reducere a
impactului energiei si deseurilor asupra 
medului inconjurator
Natural  Apa este cea mai importanta resursa a 
companiei si reprezinta principalul
ingredient al produselor oferite de
companie; oportunitate de dezvoltarea
Romania resurselor naturale
 Zona stabila din punct de vedere al solului
in cele trei orase unde se gasesc fabricile 
Coca-Cola (Ploiesti, Timisoara, Poiana
Negrii); nu au loc alunecari de teren,
inundatii.
 Nu sunt diferente majore intre ponderea 
barbatilor si ponderea femeilor (53%
pondere a populaţiei feminine, 47% a celei
masculine)
 Populatie mai mare spre deosebire de
restul oraselor din Romania; oportunitate
11
scaderea vanzarii produselor
carbogazoase. (risc social)
In mediul rural, femeile se dedica
prepararii de sucuri naturale, fapt
ce conduce la scaderea vanzarii
produselor Coca-Cola in acea
zona.(risc social)
Stilul de viata nesanatos,
obezitatea, reduce cererea pentru
produsele Coca-Cola.(risc social)
Instabilitate din punct de vedere al
solului; un cutremur de
magnitudine 7 pe scara Richter, ar
reprezenta un dezastru pentru
Bucuresti.(risc natural)
Gradul de poluare ridicat a condus
la schimbari climatice:risc natural
Cererea de apa dulce se mareste
odata cu cresterea si urbanizarea
populatiei, insa un management
defectuos a condus la diminuarea
drastica si la poluarea resurselor
de apa.
Deficitul de apa si calitatea tot mai
slaba a apei au fost provocate din
cauza schimbarilor climatice; risc
natural.
La 20 oct. 2011, populatia
Bucurestiului era de 1 883 425
locuitori, in scadere fata de anul
2009, cand populatia era de
aproximativ 1 913 000 locuitori.
 de dezvoltare a afacerii, de o mai mare 
recrutare de forta de munca.
 Cel mai populat oras din Romania
 Din punct de vedere al populatiei,
Bucurestiul este al 10-lea oras ca populatie
din Uniunea Europeana; oportunitate de
Demografic Bucuresti
dezvoltare a afacerii
 Din totalul populatiei Bucurestiului, 
majoritatea de 86.3% sunt romani, restul
procentelor fiind impartite intre etniile
rome, maghiare, turci si alte etnii (sub
0.05%)
 Populatia urbana reprezinta majoritatea 
populatiei (53.8 %)
 Nu sunt diferente majore intre ponderea
barbatilor si ponderea femeilor (48,8%
pondere a populaţiei masculine şi 51,2% a
celei feminine în total populaţie.)
 Populatia Romaniei este reprezentata de
români in procent de 97.3%.Populaţia de
etnie maghiară înregistrată la recensământ
Romania
a fost de 0.2%, iar numărul celor care s-au
declarat romi a fost de 1.4%. Alte grupuri
etnice pentru care s-a înregistrat un număr
de peste 1000 persoane sunt: turci (2,3 mii
persoane), evrei (1,3 mii persoane), 
germani (1,2 mii persoane) şi chinezi (1,0
mii persoane)
12
Populatia tanara (principalul
segment de piata al companiei)
(15-24 ani), reprezinta un
procentaj de 12% din populatia
Bucurestiului, pe cand persoanele
mature (25-64 ani) formeaza
majoritatea de 61.1%.
Fenomenul de îmbătrânire
demografică s‐a accentuat, ecartul
dintre populația vârstnică de 65
ani şi peste şi populația tânără de
0‐14 ani crescând la peste 300 mii
persoane (3 376 mii față de 3 072
mii persoane).
Tendinta de scadere a populatiei;
populatia la 1 noiembrie 2015 era
de 19 503 260 oameni, in scadere
cu aproximativ 126 000 fata de 1
ianuarie 2015.(risc factor uman(
 Populatia tanara (principalul
segment de piata al companiei)
(15-29 ani), reprezinta un
procentaj de 19.4% din populatia
Romania, pe cand persoanele
mature (30-64 ani) formeaza
majoritatea de 49.4%. (risc legat
de factorul uman)
Numărul emigranților a depasit
numărul imigranților cu 42000
persoane.
  Micromediul companiei “Coca-Cola Hellenic”
Factor de analiza Oportunitati
 “Rauch Romania” se axeaza pe productia 
de bauturi naturale neacidulate, pe cand
“Coca-Cola Hellenic” ofera un larg
portofoliu de bauturi, lucru ce conduce la
atragerea unui numar mare de clienti.
 Spre deosebire de cei noi intrati pe piata,
“Coca-Cola Hellenic” beneficiaza de 
tehnologii avansate de producere a
bauturilor.
Noii intrati  “Coca-Cola Hellenic” se detaseaza de noii
intrati prin dezvoltarea relatiilor pe termen
lung cu clientii, increderea consumatorilor,
campaniile promotionale realizate.
 Clientul şi consumatorul ocupa un loc 
foarte important printre obiectivele şi
deciziile ce urmează a fi luate, firma
asigurând servicii şi asistenţă de
specialitate.
 Consumul anual de “Coca-Cola” este de 
aproximativ 40 de litri/consumator.
 Vanzarile “Coca-Cola Hellenic” din 2014 au
depasit 950 milioane litri.
 Succesul companiei consta in faptul ca
politica sa este indreptata catre client,
oferindu-i o calitate superioara la un pret
accesibil.
 Numarul clientilor ocazionali creste in
Beneficiari perioada sarbatorilor; oportunitate de
atragere clienti.  Localizarea clientilor reprezinta
13
Riscuri
Una dintre companiile noi intrate
pe piata bauturilor din Romania
este reprezentata de “Rauch
Romania”, ce dispune de preturi
reduse a produselor, ceea ce
reprezinta o strategie de atragere
a clientilor; risc de scadere a
numarului de clienti
“Tymbark Maspex” reprezinta o
alta companie din categoria “noi
intratilor” pe piata bauturilor si
foloseste drept strategie de
atragere a clientilor promotii si
pachete promotionale ce le ofera
preturi atractive; risc de scadere a
vanzarilor
 Dorinta consumatorilor de a
incerca produsele noi aparute pe
piata poate conduce la scaderea
vanzarilor pentru produsele
oferite de “Coca-Cola Hellenic”;
risc de scadere a vanzarilor.
Clientii permanenti ai “Coca-Cola
Hellenic” repezinta aproximativ
10% din clientii existenti in sistem.
Numarul clientilor finali ocazionali
nu este stabil; acesta difera in
functie de perioada anului
(sarbatori; perioada de vara este
prielnica consumarii bauturilor
racoritoare; astfel consumul
creste).
un factor de risc.
  “Coca-Cola Hellenic” mentine cu clientii sai
intermediari (supermarket) o relatie de
colaborare permanenta.
 Tendinta clientilor finali de a consuma
produsele oferite de “Coca-Cola Hellenic”
impreuna cu alte produse complementare,
regasite in fast-food-uri. De exemplu, in
cadrul unor fast-food-uri la cumpararea
unui meniu, ofera clientilor un produs
“Coca-Cola Hellenic” gratuit.

 Costul scazut al produselor de

 Produsele oferite de “Coca-Cola Hellenic” substitutie poate duce la scaderea
se detaseaza fata de cele de substitutie prin vanzarii produselor oferite de
calitate. “Coca-Cola Hellenic”. Costul
scazut reprezinta un beneficiu
pentru consumatori; risc de
 “Coca-Cola Hellenic” poate investi in scadere a vanzarilor.
campanii de publicitate pentru a atrage un
numar cat mai mare de clienti; astfel,  Amplasarea produselor de
Produse de substitutie
clientii vor avea reclama intiparita in minte substitutie.
si vor alege produsele “Coca-Cola
Hellenic”, in detrimental celor de
substitutie.

 Pentru compania “Coca-Cola Hellenic”  Preocuparea clientilor pentru un

furnizorii de materii prime şi materiale
reprezintă un punct cheie atât pentru
departamentul aprovizionare, cât şi pentru
departamentul marketing.
 Furnizori asigura companiei ingredientele,
ambalajele si serviciile de care are nevoie.
 Materiile prime sunt de inalta calitate.
 Furnizorul va respecta toate legile,
normele, reglementările şi cerinţele în
Furnizori vigoare, în legătură cu fabricarea şi
stil de viata sanatos, poate duce la
inclocuirea produselor
carbogazoase din portofoliul
“Coca-Cola Hellenic” cu alte
produse de substitutie; risc de
scadere a vanzarilor.
 Nu toti furnizorii se gasesc la nivel
local (de exemplu, furnizorii
pentru materia prima, zahar, sunt
in Belgia; majoritatea furnizorilor

14
 distribuirea produselor, in caz contrar
contractual de munca va fi desfacut.
 Putere de negociere mare in raport cu
clientii.
 Compania colaboreaza cu un numar de
aproximativ 20 de furnizori, atat interni, cat
si externi. Acest lucru poate insemna o
oportunitate de extindere la nivel
international.
 “Coca-Cola Hellenic” ofera o gama mai 
variata de produse, spre deosebire de
PepsiCo.
 Spre deosebire de “Coca-Cola
 In 2008, “Coca-Cola Hellenic” avea o cota
de piata de 54,4 procente, in crestere fata
de nivelul din 2007, de 53,3%. In schimb,
Pepsi detinea o cota de piata de sub 30 de
procente.
 Alti competitori ai companiei
Concurenti  Produsele “Tymbark” au un pret mai ridicat
fata de produsele “Coca-Cola Hellenic”.
Acest lucru conduce la atragerea unui
numar mai mare de clienti de partea “Coca-
Cola Hellenic”.
 “Coca-Cola Hellenic” se detaseaza de
concurenta prin strategiile de marketing
folosite, precum investirea in publicitate,
colaboarea cu fast-fooduri, colaboararea
cu anumite celebritati, pentru a atrage cat
mai multi clienti.
15
de material publicitare sunt
externi).Chiar daca acest lucru
poate insemna si o oportunitate
de extindere la nivel
international, de cele mai multe
ori distanta dintre furnizor si
client reprezinta un impediment.
Principalul rival il reprezinta
PepsiCo.
Hellenic”, ce mai detine doar 3
fabrici in Romania, PepsiCo
investeste masiv in piata din
Romania.
“Coca-Cola Hellenic”: Tymbark,
Giusto. Spre deosebire de “Coca-
Cola Hellenic”, acestia se axeaza
pe comercializarea bauturilor
neacidulate. Acest lucru
reprezinta un plus pentru cele
doua firme intrucat se observa
tendinta consumatorilor spre un
stil de viata mai sanatos.
 2. Identificarea riscurilor

Tabelul 2.1. Identificarea riscurilor

Cod Categorie risc Denumire risc Sursa risc Cauze Efecte

risc
R1 Risc Riscul operatinal Micromediu - volum mare de - randament redus;
operational generat de erori sarcini; scade capacitatea de
umane productie;
(Risc factor - viata personala
uman) (risc pur) - erori de executie,
apar rebuturi;

- abandon, absenteism

R2 Risc economic Modificarea costurilor Macromediu - numar redus de - scaderea profitului;

de achizitie a furnizori, acestia
- scaderea pretului de
materiilor prime impunandu-si
vanzare unitar;
propriile preturi;
(risc de oportunitate)
- scaderea raportului
- incheierea unor
cost-volum-profit
contracte in
defavoarea firmei

R3 Risc legislativ Modificarea legislatiei Macromediu - proiect de lege - interzicirea

privind calitatea comercializarii unor
(risc de oportunitate)
produselor, a anumite tipuri de
efectelor acestora bauturi;
asupra organismului,
- scaderea importului/
in raport cu UE;
exportului
- bariere legislative
la nivel international

R4 Risc politic Conflicte la nivel Macromediu - modificarea - restrangere importuri

national/international factorilor politici; si/ sau exporturi;

(risc pur) -instabilitate politica - refuzul admiterii

produselor firmei pe
teritoriul anumitor
state

R5 Risc social Schimbarea stilului de Macromediu - preocuparea - scaderea cantitatii de

viata pentru un stil de produse carbogazoase
viata mai sanatos; vandute
(risc de oportunitate)
- preocuparea
pentru dietele
alimentare

16
R6 Risc natural Aparitia unor dezastre Macromediu - schimbarea climei; - seceta, cresc costurile
naturale de productie;
- cutremur
(risc pur) - fabrici nefunctionale

R7 Risc tehnologic Disfunctionalitati Micromediu - interdependenta - scaderea

tehnologice dintre procese; randamentului;

(risc pur) - tehnologia folosita - defectarea

si dotarea cu echipamentelor
echipamente de tehnologice;
productie sa nu fie in
- aparitia rebuturilor
concordanta

R8 Risc Riscul de Micromediu - insatisfactia - nu se poate realiza

piata/comercial comercializare a cumparatorilor; volumul de vanzari
produselor - concurenta prognozat;
crescuta; - cresterea numarului
(risc pur) - pret necompetitiv de stocuri

R9 Risc strategic Modul de abordare a Micromediu - incoerenta definirii - rezultate negative,

strategiilor organizatiei obiectivelor; pierderi de profit/
vanzari, etc.;
(risc pur) - dezvoltarea
structurii - pierderea
organizationale in clientilor/angajatilor
mod inefiecient

R10 Risc financiar Risc de lichiditate; de Micromediu - tranzactiile - indatorare;

credit efectuate cu alti
- cresc datoriile fata de
parteneri de afaceri,
(risc pur) furnizori si alti
care pot sa devina
parteneri, firma este
incapabili sa isi
mereu in intarziere cu
indeplineasca
platile
obligatiile
contractuale;

- apelarea la
imprumuturi

17
 3. Evaluarea riscurilor

Tabelul 3.1. Descrierea nivelelor de impact

Cod risc Denumire risc Nivel de impact Descriere

R1 Riscul operatinal Scazut Lipsa 1 angajat / 1 zi absenteism
generat de erori Mediu Lipsa 2 angajati / 3 zile absenteism
umane Ridicat Lipsa 3 angajati / 5 zile absenteism
R2 Modificarea Scazut Modificarea costurilor de achizitie a materiilor
costurilor de achizitie prime cu 5%
a materiilor prime Mediu Modificarea costurilor de achizitie a materiilor
prime cu 15%
Ridicat Modificarea costurilor de achizitie a materiilor
prime cu 30%
R3 Modificarea legislatiei Scazut Modificarea legislatiei, prin adoptarea unei
legi, ce face trimitere la comercializarea
bauturilor carbogazoase, in raport cu UE
Mediu Modificarea legislatiei, prin adoptarea a doua
legi, ce face trimitere la comercializarea
bauturilor carbogazoase, in raport cu UE
Ridicat Modificarea legislatiei, prin adoptarea a trei
legi, ce face trimitere la comercializarea
bauturilor carbogazoase, in raport cu UE
R4 Conflicte la nivel Scazut Refuzul admiterii produselor firmei pe
national/international teritoriul unui stat
Mediu Refuzul admiterii produselor firmei pe
teritoriul a 3 state
Ridicat Refuzul admiterii produselor firmei pe
teritoriul a 5 state
R5 Schimbarea stilului de Scazut Preocuparea pentru un stil de viata mai
viata sanatos, in cazul unui procent de 3% din
populatie
Mediu Preocuparea pentru un stil de viata mai
sanatos, in cazul unui procent de 10% din
populatie
Ridicat Preocuparea pentru un stil de viata mai
sanatos, in cazul unui procent de 20% din
populatie
R6 Aparitia unor Scazut Aparitia unui dezastru natural intr-o regiune a
dezastre naturale tarii
Mediu Aparitia unui dezastru natural in 3 regiuni ale
tarii
Ridicat Aparitia unui dezastru natural in 5 regiuni ale
tarii
R7 Disfunctionalitati Scazut Defectarea unui echipament tehnologic
tehnologice Mediu Defectarea a 3 echipamente tehnologice
Ridicat Defectarea a 5 echipamente tehnologice
R8 Riscul de Scazut Cresterea numarului de stocuri cu 5%
comercializare a Mediu Cresterea numarului de stocuri cu 15%
produselor Ridicat Cresterea numarului de stocuri cu 35%

18
 R9 Modul de abordare a Scazut Pierderi de profit de 3%
strategiilor Mediu Pierderi de profit de 9%
organizatiei Ridicat Pierderi de profit de 15%
R10 Risc de lichiditate; de Scazut Cresterea datoriilor cu 10%
credit Mediu Cresterea datoriilor cu 20%
Ridicat Cresterea datoriilor cu 30%

Tabelul 3.2. Descrierea nivelelor de probabilitate

Cod risc Denumire risc Nivel de probabilitate Descriere

R1 Riscul operatinal Scazut 1/an
generat de erori Mediu 1/luna
umane Ridicat 1/saptamana
R2 Modificarea Scazut 1/3 ani
costurilor de achizitie Mediu 1/2 ani
a materiilor prime Ridicat 1/6 luni

R3 Modificarea legislatiei Scazut 1/5 ani

Mediu 1/3 ani
Ridicat 1/an
R4 Conflicte la nivel Scazut 1/5 ani
national/international Mediu 1/3 ani
Ridicat 1/an
R5 Schimbarea stilului de Scazut 1/3 ani
viata Mediu 1/an
Ridicat 1/6 luni
R6 Aparitia unor Scazut 1/10 ani
dezastre naturale Mediu 1/5 ani
Ridicat 1/an
R7 Disfunctionalitati Scazut 1/an
tehnologice Mediu 1/2 luni
Ridicat 1/2 saptamani
R8 Riscul de Scazut 1/an
comercializare a Mediu 1/6 luni
produselor Ridicat 1/luna
R9 Modul de abordare a Scazut 1/an
strategiilor Mediu 1/6 luni
organizatiei Ridicat 1/luna
R10 Risc de lichiditate; de Scazut 1/an
credit Mediu 1/6 luni
Ridicat 1/luna

19
Tabelul 3.3. Analiza riscurilor

Cod Denumire risc Evenimente probabile Amploarea pierderii

risc
R1 Riscul operatinal - volum mare de sarcini; Amploare medie
generat de erori - probabilitatea este mare iar
- conditii nefavorabile de munca;
umane impactul este scazut;
- viata personala compania putand controla
acest lucru
R2 Modificarea - numar redus de furnizori, acestia Amploare medie
costurilor de achizitie impunandu-si propriile preturi; - probabilitate scazuta, dar un
a materiilor prime impact ridicat; activitatea
- incheierea unor contracte in companiei fiind influentata in
defavoarea firmei mod direct
R3 Modificarea legislatiei - proiect de lege privind calitatea Amploare medie
produselor, a efectelor acestora - probabilitate scazuta, dar
asupra organismului, in raport cu impactul asupra companiei
UE; fiind mediu, afectand
activitatea acesteia
- bariere legislative la nivel
international
R4 Conflicte la nivel - modificarea factorilor politici; Amploare medie
national/international - probabilitatea este foarte
-instabilitate politica
scazuta, cu un impact mediu;
conducand la pierderea unor
clienti
R5 Schimbarea stilului de - preocuparea pentru un stil de Amploare medie
viata viata mai sanatos; - probabilitate medie si
impact mediu; datoria
- preocuparea pentru dietele preocuparii oamenilor pentru
alimentare un stil de viata mai sanatos
R6 Aparitia unor - schimbarea climei; Amploare mare
dezastre naturale - indiferent de evenimentul
- cutremur
produs, impactul este foarte
mare, constand in
incapacitatea producerii
bauturilor
R7 Disfunctionalitati - interdependenta dintre procese; Amploare mare
tehnologice - probabilitatea este medie cu
- tehnologia folosita si dotarea cu
un impact ridicat; fiind
echipamente de productie sa nu fie afectata linia de productie
in concordanta
R8 Riscul de - insatisfactia cumparatorilor; Amploare medie
comercializare a - probabilitate medie, impact
- concurenta crescuta;
produselor scazut; conducand la
- pret necompetitiv pierderea anumitor clienti
R9 Modul de abordare a - incoerenta definirii obiectivelor; Amploare mare
strategiilor - probabilitatea este medie
- dezvoltarea structurii
organizatiei iar impactul ridicat; daunele
organizationale in mod inefiecient
fiind mari

20
 R10 Risc de lichiditate; de - tranzactiile efectuate cu alti
credit parteneri de afaceri, care pot sa
devina incapabili sa isi
indeplineasca obligatiile
contractuale;
- apelarea la imprumuturi
Amploare medie
- probabilitate medie, impact
mediu; neafectand direct
activitatea firmei

Tabelul 3.4. Matricea riscurilor inerente

Probabilitate Scazuta Medie Ridicata

Impact

Ridicat R2, R6 R7, R9

Mediu R3, R4 R5, R10

Scazut R8 R1

Risc de gradul 1 (verde): R3, R4, R8

Risc de gradul 2 (galben): R1, R2, R5, R6, R10
Risc de gradul 3 (rosu): R7, R9

Tabelul 3.5. Matricea de estimare a riscurilor inerente

R1 R2 R3 R4 R5 R6 R7 R8 R9 R10

Probabilitate (P) 8 3 3 2 6 1 6 6 6 4

Impact (I) 3 7 4 4 4 9 7 3 8 6

Indicele de risc 24 21 12 8 24 9 42 18 48 24
=PxI

P, I ϵ [1,9]
1 - Impactul/ Probabilitatea cel (cea) mai scazut(a)
9 - Impactul/ Probabilitatea cel (cea) mai ridicat(a)

21
 Matricea riscurilor
9 R6

8 R9

7 R2 R7

6 R10

5
Impact

4 R4 R3 R5

3 R8 R1

0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Probabilitate

Risc inerent

Figura 3.1. Graficul de pozitionare a riscurilor

Transferare: R2, R6, R10

Terminare: R7, R9
Tratare: R1, R5, R8
Tolerare: R3, R4

Tabelul 3.6. Matricea strategiilor

Cod risc Strategie Solutii

R1 Tratare Micsoararea volumului de munca al angajatilor.

Conditii mai bune de munca.
Cresterea salariilor.
Scaderea programului de munca cu 30 de minute in fiecare zi.

R2 Transferare Incheierea contractelor cu diferiti furnizori.

Micsorarea volumului de activitate.

R3 Tolerare Implementarea standardelor in conformitate cu cerintele U.E.

Control periodic.

R4 Tolerare Implementarea standardelor pentru eliminarea barierelor in calea

comertului, pentru a asigura libera circulatie a produselor in toate
statele lumii.
Gasirea rutelor optime de transport a produselor.

22
 R5 Tratare Diversificarea portofoliului de produse prin punerea accentului si pe
produsele necarbogazoase; satisfacerea segmentului de piata ce
prefera produsele neacidulate.
Cercetari de piata; pentru a afla preferintele clientilor.

R6 Transferare Transferul prin intelegere contractuala; incheierea unui contract de

asigurare.

R7 Terminare Folosirea unei tehnologii avansate, de ultima generatie.

Eliminarea acelei parti din flux ce conduce la defectarea intregului
aparat tehnologic.

R8 Tratare Investirea in cercetari de piata.

Diversificarea portofoliului de produse.

R9 Terminare Gasirea unor oameni competenti, cu experienta.

Incheierea de contracte cu o firma din exterior.

R10 Transferare Prelungirea perioadelor, prin contract, de achitare a datoriilor.

Gasirea solutiei optime de creditare.

Tabelul 3.7. Matricea de estimare a riscurilor reziduale

R1’ R2’ R3’ R4’ R5’ R6’ R7’ R8’ R9’ R10’

Probabilitate (P) 4 2 2 1 5 1 4 4 3 4

Impact (I) 2 5 3 3 3 6 7 3 6 5

Indicele de risc 8 10 6 3 15 6 28 12 18 20
=PxI

P, I ϵ [1,9]
1 - Impactul/ Probabilitatea cel (cea) mai scazut(a)
9 - Impactul/ Probabilitatea cel (cea) mai ridicat(a)

23
 Matricea riscurilor
9 R6

8 R9

7 R2 R7' R7

6 R6' R9' R10

5 R2' R10'
Impact

4 R4 R3 R5

3 R4' R3' R8' R5' R8 R1

2 R1'

0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Probabilitate

Figura 3.2. Graficul de repozitionare a riscurilor

Transferare: R6’, R7’, R9’

Terminare: -
Tratare: -
Tolerare: R1’, R2’, R3’, R4’, R5’, R8’, R10’

4. Contributii si concluzii

Tabelul 4.1. Registrul riscurilor

Cod Risc inerent Solutii Risc rezidual

risc
Probabilitate Impact Probabilitate Impact

R1 8 3 Micsoararea volumului de munca al 4 2

angajatilor.
Conditii mai bune de munca.
Cresterea salariilor.
Scaderea programului de munca cu 30 de
minute in fiecare zi.
R2 3 7 Incheierea contractelor cu diferiti furnizori. 2 5
Micsorarea volumului de activitate.

24
 R3 3 4 Implementarea standardelor in 2 3
conformitate cu cerintele U.E.
Control periodic.
R4 2 4 Implementarea standardelor pentru 1 3
eliminarea barierelor in calea comertului,
pentru a asigura libera circulatie a
produselor in toate statele lumii.
Gasirea rutelor optime de transport a
produselor.
R5 6 4 Diversificarea portofoliului de produse prin 5 3
punerea accentului si pe produsele
necarbogazoase; satisfacerea segmentului
de piata ce prefera produsele neacidulate.
Cercetari de piata; pentru a afla
preferintele clientilor.
R6 1 9 Transferul prin intelegere contractuala; 1 6
incheierea unui contract de asigurare.
R7 6 7 Folosirea unei tehnologii avansate, de 4 7
ultima generatie.
Eliminarea acelei parti din flux ce conduce
la defectarea intregului aparat tehnologic.
R8 6 3 Investirea in cercetari de piata. 4 3
Diversificarea portofoliului de produse.
R9 6 8 Gasirea unor oameni competenti, cu 3 6
experienta.
Incheierea unui contract cu o firma din
exterior.
R10 4 6 Prelungirea perioadelor, prin contract, de 4 5
achitare a datoriilor.
Gasirea solutiei optime de creditare.

Concluzii:
In concluzie, in economia de piata orice afacere prezinta riscuri mai mari sau mai mici a caror
acceptare/asumare trebuie sa aiba loc in cunostinta de cauza, in raport cu castigurile ce se pot obtine:
riscurile specifice afacerii in cauza trebuie sa fie bine cunoscute in prealabil, identificate, analizate,
evaluate, gasindu-se masuri si solutii de prevenire a consecintelor acestora.

Pentru identificarea riscurilor este foarte important sa se realizeze analiza de macromediu si

micromediu a firmei. Dupa efectuarea anlizei de macro si micromediu a firmei, identificarea riscurilor
si clasificarea acestora pe categorii de riscuri, trebuie precizate cauzele ce au dus la aparitita acestui
risc, precum si impactul si probabilitatea acestora pentru a putea gasi solutii de diminuare a riscurilor.

In cadrul firmei “Coca-Cola Hellenic, Romania” am identificat 10 factori de risc pe care i-am
analizat din punct de vedere al probabilitatii de aparitie, al impactului si amploarea pe care o au aceste
riscuri.

Cele 10 riscuri identidicate sunt: riscul operational generat de erori umane; modificarea
costurilor de achizitie a materiilor prime; modificarea legislatiei; conflicte la nivel national/

25
international; schimbarea stilului de viata; aparitia unor dezastre naturale; disfunctionalitati
tehnologice; riscul de comercializare a produselor; modul de abordare a strategiilor organizatiei si
riscul de lichiditate, de credit.

Acestea se incadreaza in cele patru cadrane ale matricei de pozitionare a riscurilor astfel: in
cadranul I, de transferare, unde probabilitatea de aparitie este scazuta si impactul ridicat, se incadrau
riscurile R2, R6, R10; in cadranul II, de terminare, unde probabilitatea de aparitie si impactul sunt
ridicate se afla riscurile R7, R9; in cadranul III, de tolerare, unde probabilitatea de aparitie si impactul
sunt scazute se incadreaza riscurile R1, R5, R8; iar in cadranul IV, de tolerare, unde probabilitatea de
aparitie este ridicata si impactul este redus se afla riscurile R3, R4.

In functie de impactul si probabilitatea cu care aceste riscuri apar, se pot lua decizii de
diminuare a riscurilor, intrucat riscurile nu pot fi eliminate, ci doar diminuate.

Pentru diminarea riscurilor se pot aplica strategii de tolerare (solutii cu impact mai mic), de
transferare (ce se refera la transferarea riscurilor catre partenerii de afaceri prin contracte, sau prin
prelungirea perioadelor din contracte), de tratare (solutii punctuale pentru zona cu probleme) sau de
eliminare (de exemplu: in cazul unui flux, ori se elimina intreg fluxul, ori doar o parte).

Dupa incadrarea lor, am propus solutii de diminuare a acestora. Astfel ca in cadranul de

transferare avem R6’, R7’, R9’; in cadranele de terminare si tratare nu avem niciun risc iar in cadranul
de tolerare se incadreaza R1’, R2’, R3’, R4’, R5’, R8’, R10’.

26
 Bibliografie

 http://www.zf.ro/wikizf/coca-cola-hbc-romania-s-r-l-8179149
 http://www.coca-colahellenic.ro/Productsandbrands/
 http://www.zf.ro/wikizf/coca-cola-hbc-romania-s-r-l-8179149
 http://www.capital.ro/top-10-producatori-de-bauturi-din-romania-coca-cola-lider-pepsi-pe-
locul-4.html
 http://www.coca-colahellenic.com/investorrelations/keyfinancialdata
 http://www.slideshare.net/responsabilitate_sociala/raportul-de-csr-al-cocacola-hbc-romania
 http://www.recensamantromania.ro/noutati/volumul/
 http://furnizorialimente.ro/firma/coca-cola-hbc-romania-srl
 http://www.economica.net/de-ce-se-teme-coca-cola_46739.html
 https://www.mediasinfo.ro/managerii-coca-cola-au-identificat-peste-20-de-factori-de-risc-
care-ar-putea-afecta-negativ-business-ul/2013/03/02/
 http://qmagazine.ro/schimbarile-la-nivel-de-societate-devin-tot-mai-nefavorabile-
companiei-coca-cola-economica-net_194406.html
 http://www.manager.ase.ro/download/art%20stud/Riscul%20in%20afacerile%20din%20Ro
mania.pdf
 http://www.oeconomica.uab.ro/upload/lucrari/820063/28.pdf

27