Fig.5.

11
Calculul turaiei critice torsionale
Fenomenul de rezonan care duce la pericolul de rupere a arborelui, se produce i
atunci cnd frecvena oscilaiilor momentului de rsucire coincide cu frecvena proprie a
arborelui. Pentru calculul turaiei critice torsionale, se nlocuiete sistemul real cu un sistem
cu un numr redus de mase.

1. Calculul arborelui cu diametru constant, cu un singur disc oscilant.

Sub aciunea momentului de
rsucire M
t
, dat de volantul fixat la unul
din capete, arborele ncastrat rigid la
cellalt capt se rsucete cu unghiul
p
t
GI
l M
= u (figura 5.11).
n momentul dispariiei acestui
moment, intervine efectul cuplului de
sens contrar, dat de forele elastice din
arbore. Ecuaia diferenial a micrii
oscilante care se produce este:
0
,
2
2
= + u
u
c
dt
d
I (5.48)
a crei soluie are forma:
u= A coset + B sinet =0 (5.49)
S-a notat aici cu I momentul de inerie al masei volantului, iar cu c
,
- rigiditatea
arborelui dat de relaia :

0
,
0
l
GI
l
GI
c
p p
= = (5.50)
Dubla difereniere a expresiei (5.49) i introducerea rezultatului n relaia (5.48) duce
la relaia cunoscut:

cr
I
c
e e = =
,
(5.51)
Pentru un volant cu diametrul de inerie D
i
,
g
D G
I
i v
4
2
= (5.52)
relaie n care G
v
nseamn greutatea volantului i g acceleraia gravitaional.
Dac n expresia general a momentului de inerie al masei oscilante:

2 2
i
m dm I = =
}
,
n care dm este un element de mas la distana fa de ax, se nlocuiete raza de inerie
i
=
1, se obine:
I = m
,
,
m
,
avnd denumirea de mas redus.
Dac arborele are diametre n trepte d
1
, d
2
, .., d
n
, pe lungimile corespunztoare l
1
, l
2
,
., l
n
, lund ca diametru de baz d
1
pentru arborele echivalent i aplicnd n mod logic
relaiile:

2
0
0
0
|
|
.
|

\
|
= =
a p
p
d
d
l
I
I
l l

4
0
4 3
4
0
2
4
1
1 0
|
|
.
|

\
|
+ +
|
.
|

\
|
+ +
|
|
.
|

\
|
=
a
o
d
d
l l
d
d
l l
d
d
l L ,
deformaia arborelui are mrimea:
(
(

|
|
.
|

\
|
+ +
|
|
.
|

\
|
+ =
(
(

+ + + =
n
n
t
p p p
t
l
d
d
l
d
d
l
G d
M
I
l
I
l
I
l
G
M
n
4
1
2
4
2
1
1 4
1
2 2 1
....
32
.....
2 1
t
u (5.53)

2. Arborele cu diametru constant i cu dou discuri oscilante.

Discurile cu diametrele D
1
, D
2
i momentele de inerie I
1
, I
2
se afl la distana l(fig.
5.12). Aplicarea ecuaiei momentelor de micare duce la concluzia c cele dou mase nu pot
oscila dect una contra celeilalte, i deci la constatarea existenei unui punct de repaus pe axa
arborelui(seciune neutr n-n, la distanele l
1
, l
2
fa de cele dou mase). Ca urmare, pentru
fiecare parte de arbore cu rigiditatea
,
1
c i
,
2
c se poate scrie:

2
,
2
1
,
1
I
c
I
c
cr
= = e (5.54)
i I
1
l
1
= I
2
l
2
= I
2
(l - l
1
)
sau

1 2
2
1
I I
I
l l
+
= (5.55)
D1
l1
I1
l
l2
n
n
D2
I2
d

Fig.5.12

innd seama c:

1
,
1
l
G I
c
p
= i
2
,
2
l
G I
c
p
= ,
n care G este modulul de elasticitate transversal i
4
32
d I
p
t
= modulul de inerie polar al
arborelui, din relaiile (5.54) i (5.55) se deduce:

2 1
2 1
1 1
I I
I I
l
G I
I l
G I
p p
cr
+
= = e
sau

2 1
2 1
30
I I
I I
l
G I
n
p
cr
+
=
t
(5.56)
Momentele de inerie masice I
1
i I
2
pot fi nlocuite prin masele reduse
,
1
m i
,
2
m .