Sunteți pe pagina 1din 5

Sociologia opiniei publice Cursul 1 Data: 20.11.2013 Bibliografie: Septimiu Chelcea- Opinia publica- ed. Economica, 2002.

Noelle Newman Elisabeth- Spirala tacerii Petre Datculescu- RENATEREA unei democraii : Alegerile din Romnia de la 20 mai 1990 Petre Datculescu- Cercetarea de marketing (Cum patrunzi in mintea consumatorului, cum masori si cum analizezi informatia) Opinia publica- definitie Fenomenul psiho-sociologic in care se manifesta atitudini cu privire la probleme de interes public. Etimologie: lb. lat. opinio= parere, populus=public, popor. Opinia individuala conteaza numai in situatia grupului (situatie de multime). Chestionare individuale(folosesc curba lui Gauss pt.interpretare) Probleme de interes public: Exploatarea resurselor naturale- Rosia Montana, gazele de sist Cainii maidanezi Locurile de munca-> Somaj Problema degradarii mediului Violenta: familie, mass-media, scoli Functia manipulatorie a mass-mediei Alimentatie/ sanatate(caci sunt interdependente) Increderea in institutiile statului

Sondajul de opinie= tehnica cu ajutorul careia se masoara: atitudinea fata de , consumul diferitelor produse (studii de marketing)- majoritatea fiind: tigari, detergenti, alcool, cafea-, tendinta/optiunea de vot. Operationalizarea conceptelor: Operationalizarea conceptelor este trecerea de la concept la dimensiuni, variabile, indicatori si indicii sai specifici. Termenul de dimensiune este inclus in schema clasica de operationalizare, el prezinta totusi un grad inalt de relativism si poate ambiguitate. Dimensiunile unui anumit concept nu se impun

de la sine. Nu numai ca nu decurg automat odata ce s-a definit conceptul, dar nici nu pot fi elaborate ca model unic. Un criteriu orientativ pentru elaborarea dimensiunilor il constituie obtinerea de elemente concrete suplimentare de definire a variabilelor sociale. Gradul de adecvare a modelului dimensional se determina pe baza relevantei informatiilor ce rezulta din utilizarea lui si este remarcabil ca acest fapt sa se realizeze prin intermediul cercetarilor pilot, pentru a nu compromite cercetarea propriu-zisa. Dimensiunile unui concept sunt clase de informatii necesare pentru a studia spatiul de atribute al unui concept, adica gama sau evantaiul de insusiri pe care conceptul le decupeaza din realitate. Dimensiunile sunt tot concepte, dar concepte cu un grad mai redus de generalitate decat conceptulmatca. Indicatorii un concept care reda un semn observabil, masurabil, referitor la anumite aspecte ale realitatii sociale. Este conceptul care face ca ceva anume sa poata fi consumat, observat si masurat direct, nemijlocit. Indicatorii mediaza cunoasterea unei dimensiuni prin variabile aferente acesteia, redand aspectul observabil si masurabil al realitatii, in timp ce dimensiunea (desi mai concreta decat conceptul) da informatii despre fapte neobservabile direct. In termeni statistici, indicatorul este o caracteristica, exprimata numeric a unei categorii economice, sociale, fiind notiunea pentru o expresie numerica determinata pe baza de observatii statistice. Indicele este in general, un raport dintre marimea unui indicator al momentului t1 si marimea acelui indicator la momentul t0 sau un raport dintre doua marimi coexistente.

Concept

Dimensiunea

D1

Dimensiunea

D2

Dimensiunea

D3

Indicatorii I 1.1 Indicii I 1.2 I 2.1 I 2.2 I 3.1 I 3.2

i 1.1.1
i1.1.2

i1.2.1 i1.2.2

i 1.2.3

Iw=W1/W0* 100 Legenda: 1- an curent; 0 timp prezent (an anterior sau cincinale) Operationalizarea conceptelor trecand prin indicatori, indici, vom sti ce sa raspundem la respectivul concept, iar prin prelucrare avem o statistica.

Tipuri de intrebari in chestionar Inchise- cu variante de raspuns Deschise- de motivatie Ex: intrebarile incare se cere completarea punctelor de suspensie cu opinia personala Mixte- dau variante de raspuns, dar si deschise

Dupa pozitia pe care o au in chestionar: Introductive-de spart gheata Filtru- eu intreb cu variante Da/Nu, cu selectia pt cei cu rasp. DA, pt. cei cu raps. Nu. Capcana- verific sinceritatea prin repetarea intrebarii sub alta forma. Finale/ factuale sau de identificare- se realizeaza prin incercuire fiind precodificate Exemplu Sex-> 1 este precodificarea pt. B (barbatesc) 2 F (femeiesc) Varsta-> 1 este valabil pt. 18-24 ani 2 este valabil pt. 25-34 ani 3 35-44 ani 4 45-54 ani 5 55-64 ani 6 65- peste Stare civila-> 1 2 3 4 Domiciliu-> 1 2 3 4 necasatorit casatorit divortat vaduv Oras mare Oras mediu Oras mic Rural-> Comuna, Sat, Catun

Ultima institutie de invatamant absolvita 1 Scoala primara 2 Invatamant obligatoriu- 8 ani-10 ani 3 Scoala profesionala 4 Liceu 5 Studii superioare 6 Studii postuniversitare 7 Doctorat

Ocupatia (ce faci concret; ce ai terminat in facultate se numeste specializare) 1 Muncitor necalificat 2 Muncitor calificat 3 Profesii liberale 4 Functionar public 5 Elev/student/ militar in termen 6 Casnic 7 Pensionar

Cursul 2 Data: 27.11.2013 Teme pentru portofoliu: 1. Operationalizarea conceptului + chestionar legat de conceptul ales ptr. Operationalizare 2. Analiza SWOT pt. institutia in care lucram, propria familie sau propria persoana. (Sa fie ceva concret, neinventat). 3. Autobiografia- de la nastere pana in prezent scrisa sub forma de text. 4. O marturie de 1 pagina despre o activitate, fapt, intamplare, la care noi suntem actorii principali in care sa accentuam implicarea afectiva, fizica in eveniment (stari si trairi). LA final de marturie sa concluzionam cu o morala, lectie de viata pt. persoana care citeste textul. 5. Ghid de interviu- Schelet de conversatie cu o personalitate

Dimenesiuni ai factorilor de personalitate Dimensiunea Descrierea a F.d.P. unui comportament 1.Stabilitate emotionala Calm vs. nelinistit Sigur vs. nesigur Autosatisfacut vs. autocompatimitor 2.Extroversiune Sociabil vs. solitar Dornic de distractie vs. sobru afectuos vs. retinut 3. Deschidere imaginativ vs. practic prefera variatia vs. prefera rutina independent vs. conformist 4.Agreabilitate Empatie vs. lipsit de compasiune Increzator vs. suspicios Serviabil vs. necooperant 5.Constiinciozitate organizat vs. neorganizat grijuliu vs. neatent disciplinat vs. impulsiv

S-ar putea să vă placă și