Dezvoltarea durabil i protecia mediului Protecia mediului i strategia naional a dezvoltrii Legtura dintre dezvoltarea economic i problemele ecologice

este definitorie n determinarea posibilitilor de aciune pentru protecia mediului. Strategia naional a dezvoltrii este un atribut al suveranitii i independenei statului, care trebuie s in seama de condiiile sale specifice, de resursele i de capacitile sale. Termenul de strategie desemneaz preocuprile tiinei economice de a defini liniile generale de dezvoltare pe termen mediu i lung, metodele i formele cele mai eficiente pentru atingerea obiectivelor acestei dezvoltri. Problemele dezvoltrii i ale creterii economice nu pot fi separate de cele ecologice. Economia i ecologia se ntreptrund tot mai mult la nivel local, naional i global ntr o reea de cauze i efecte. !elaia dezvoltare mediu este o relaie ntre prezent i viitor. "ezvoltarea asigur satisfacerea nevoilor generaiilor prezente, iar protecia mediului este o investiie pentru viitor. La cea de a doua conferin mondial a #$% asupra mediului, care a avut loc la !io n &''(, a fost lansat conceptul de dezvoltare durabil, definit ca fiind acel tip de dezvoltare economic care asigur satisfacerea necesitilor generaiilor prezente, fr a periclita posibilitatea generaiilor viitoare de a-i satisface propriile nevoi. #biectivul general al dezvoltrii durabile este de a gsi un spaiu al interaciunii dintre ) sisteme* economic, uman, ambiental +de mediu, i te-nologic, ntr un proces dinamic i fle.ibil de dezvoltare. /omisia 0nternaional pentru 1ediu i "ezvoltare este un organism #$% ce a stabilit imperativele strategiilor naionale pentru dezvoltarea durabil* &, !edimensionarea creterii economice av2nd n vedere distribuia mai ec-itabil a resurselor i creterea calitii produciei3 (, Eliminarea srciei n condiiile satisfacerii nevoilor eseniale de loc de munc, -ran, ap, energie, locuine i sntate3 4, 5sigurarea creterii populaiei la un nivel acceptabil i reducerea creterii dmeografice necontrolate3 ), /onservarea i sporirea resurselor naturale3 6, "escentralizarea formelor de guvernare i creterea gradului de participare a publicurlui la luarea deciziilor3 7, !eorientarea te-nologiei i a riscului managerial. 8n !om2nia, 1inistrul 1ediului a adoptat Strategia de "ezvoltare a Proteciei 1ediului pe perioada (9&9 (949, Strategia $aional de "ezvoltare a :ondului :orestier pe perioada (999 (9(9 i Strategia $aional de "ezvoltare i Protecie a 5pelor pe perioada (999 (9(9. Poluarea ; caracteristici generale
1

Termenul poluare provine din latinescul pollutio +a murdri, a profana,. Poluare < acea aciune prin care omul i murdrete propriul mod de via. # astfel de aciune nu este specific numai omului, ci e o lege natural dup care orice fiin vie produce deeuri care, neeliminate la timp, le fac imposibil continuarea activitii i c-iar a vie nsi. Poluantul < factor care, aflat n mediu n cantiti i concentraii ce depesc limita de toleran a uneia sau mai multor specii de vieuitoare, le face imposibil la un moment dat continuarea vieii. 5ciunea de into.icare produs de poluant se numete poluare i este cu at2t mai grav cu c2t diferena dintre concentraia poluantului n mediu i limita de toleran este mai mare. 5ctuala lege a proteciei mediului, #%= nr.&'6>(996 cu completrile i modificrile ulterioare, definete poluantul ca fiind orice substan solid, lic-id, gazoas sub form de energie +radiaii electromagnetice, ionizante, termice, vibraii, care, introduse n mediu, modific ec-ilibrul constituenilor acestuia, a organismelor vii i aduce pagube bunurilo materiale. Pentru fiecare specie de vieuitoare, o prim categorie de poluani o constituie deeurile propriei activiti, fiind aa numita poluare material, la care se adaug furtunile de praf i nisip, no.e datorate unor fenomene naturale catastrofale. 1ai grav, poluarea antropic cuprinde cel puin 4 mari activiti umane* 0ndustriile dezvoltatoare ?3 5gricultura neecologic3 Transporturile. E.emplu@@@ Poluarea agricol este mai grav dect cea industrial, cel puin din urmtoarele motive* a, Poluarea afecteaz solul, care este principalul miAloc de producie n agricultur i silvicultur, limitat ca ntindere i cu caracter de fi.itate. %n sol poluat poate fi depoluat numai prin aciunea e.trem de lent a factorilor naturali. b, Poluarea agricol este mult mai ntins dec2t cea industrial, ntruc2t afecteaz ntreaga supafa de teren pe care s au practicat neraional mecanizarea, c-imizarea i irigaiile. c, Poluarea agricol este mai grav deoarece contamineaz produsele agroalimentare cu substane to.ice. d, "ac de regul poluarea industrial se produce prin eliminarea fr voie a unor no.e n atmosfer, ap sau pe sol, poluarea agricol se datoreaz introducerii intenionate n sol a unor substane necesare polurii agricole. e, "ac poluarea industrial vizeaz un numr restr2ns de persoane, i anume pe cei e.pui profesional, poluarea agricol vizeaz ntreaga populaie consumatoare a produselor agricole infestate. Poluarea antropic poate fi de natur fizic +electromagnetic, radioactiv, termic, sonor,, c-imic, biologic i bacteriologic.
2

Stresul este tot o form de poluare. Termenul de stres a fost inventat n sec.&' de inginerii anglo sa.oni pentru a desemna fora care, e.ercitat pe un corp, induce o anumit tensiune. 8n &'47, un medic canadian a introdus acest termen n medicin, desemn2nd agresiunea la care este supus organismul uman datorit zgomotului, a polurii n general, a angoasei, a deiferitelor contradicii i a presiunii la locul de munc, precum i consecinele acestora asupra organismului uman. 5stzi* Poluarea electromagnetic ; datorit tierii masive a pdurilor care constituie un fel de antene pentru c2mpul electromagnetic3 Poluarea genetic ; datorit introducerii pe pia i n mediu a organismelor modificate genetic3 Poluarea vizual. Conferinele mondiale asupra mediului i principalele documente adoptate &, 5 iunie 1972 la Stoc !olm ; au participat delegai din &&) state, inclusiv !om2nia. #rdinea de zi a conferinei a cuprins* Planificarea i gestionarea aezrilor umane n vederea asigurrii calitii mediului3 =estionarea resurselor naturale ale mediului3 "eterminarea poluanilor de importan internaional3 5specte sociale, economice i culturale referitoare la mediu. "ocumentele adoptate* o "eclaraia 5supra 1ediului 8nconAurtor, care cuprinde (7 principii privind drepturile i obligaiile statelor n acest domeniu, precum i cile i miAloacele cooperrii internaionale. o Planul de 5ciune privind 1ediul 8nconAurtor, care cuprinde &9' recomandri adresate statelor n domeniul proteciei mediului. (, 1992 la "io ; supranumit Conferina secolului ; datorit celor &B' de state participante +inclusiv !om2nia, i datorit nivelului nalt al delegailor +efi de stat i minitri ai mediului,. Scopul a fost elaborarea de strategii i msuri care s contribuie la combaterea degradrii mediului n toate rile, n conte.tul dezvoltrii durabile. "ocumente adoptate* o "eclaraia de Principii +/arta Pm2ntului, ; cuprinde (C principii dup care trebuie s se conduc statele n relaiile mediu natur i relaiile interumane. o 5genda (& ; reprezint un program de aciune aplicat de =uvern i organizaii ale naiunilor unite n domeniul proteciei mediului, document care are ) seciuni ce privesc dimensiunea social economic, conservarea i gestionarea resurselor, ntrirea rolului organizaiei internaionale i miAlocele de e.ecuie. o /onvenia privind Sc-imbrile /limatice ; reprezint un angaAament ferm al statelor semnatare de a reduce emisiile de gaze cu efect de ser n atmofer, la nivelul anului &''9.
3

o /onvenia privind "iversitatea Diologic +Diodiversitatea, ; statele se oblig s creeze zone proteAate, s integreze problemele biologice n sistemele naionale de dezvoltare i s asigure ntregii comuniti umane avantaAele care decurg din utilizarea resurselor genetice ale Terrei. o "eclaraia de Principii asupra /onservrii i E.ploatrii Pdurilor ; s a dorit a fi o convenie, dar datorit opoziiei statelor slab dezvoltate care i realizeaz dezvoltarea economic din e.ploatarea pdurilor, a rmas la nivelul unei simple recomandri. 4, (99( la Eo-annesburg ; au participat delegai din &&& state, pe ordinea de zi figur2nd probleme ca* Eradicarea srciei3 "iminuarea creterii populaiei3 "ezvoltarea pe principii ecologice a aezrilor umane3 !epartizarea Audicioas a resurselor. "ei n cadrul conferinei s au adoptat o declaraie i mai multe planuri de aciune, conferina de la Eo-annesburg este considerat un eec datorit scandalului ivit ntre delegaia statelor n legtur cu refuzul S%5 de a ratifica Protocolul de la FGoto privind emisiile de gaze cu efect de ser n atmosfer. Particularitile izvoarelor formale ale dreptului mediului Toate resursele de drept ale mediului au caracter imperativ3 %nele dintre normele de drept al mediului au caracter te-nic care, prin includerea lor n acte normative, produc efecte Auridice3 Sunt izvoare speciale ale dreptului mediului tratatele i conveniile internaionale cu ( condiii* !om2nia s fie parte i s fie n vigoare la data invocrii lor. #ediul $ncon%urtor i resurse naturale & noiuni 1ediu < noiune fundamental care st la baza ecologiei ca tiin biologic, fiind susceptibil n raport cu necesitatea punerii n valoare sau a aprrii componentelor sale de reglementare Auridic. Termenul ecologie vine din grecescul oikos +adpost, cas, mediu de via,. 5cest termen a fost introdus n tiin n anul &B77 de ctre biologul darHinist IaecJel pentru a desemna studiul tuturor relaiilor dintre plante i animale i lumea lor organic i anorganic. /a tiin biologic, ecologia folosete o serie de date i metode furnizate de alte tiine, precum* fizica i c-imia, botanica i zoologia, medicina, paleontologia, geologia .a. 8n &'4', doi savani englezi au propus denumirea de bioecologie. %lterior, lucrrile care s au scris au deinit ecologia ca tiin a ecosistemelor, deoarece ecosistemul nsumeaz ansamblul fenomenelor ecologice. Ecosistem < pri mai mari sau mai mici din natura vie numite i biocenoze, alctuind o unitate funcional. La nivel planetar, totalitatea ecosistemelor formeaz biosfera.
4

Diocenoza i biotopul sunt elemente structurale i funcionale ale ecosistemului. Termenul de biotop este folosit mai mult n Europa pentru a desemna mediul de via a unei biocenoze. Ecologii anglo sa.oni folosesc mai mult termenul de -abitat, un neles mai larg, desemn2nd at2t mediul de via al unei biocenoze, c2t i spaiul ocupat pe glob de o specie de un grup de indivizi sau de un individ izolat. %na dintre cele mai bune definiii date mediului nconAurtor aparine savantului rom2nd Emil !acovi. El a definit mediul ca fiind totalitatea nfptuirilor fenomenelor i energiilor lumeti care vin n contact cu o fiin de care depinde soarta acesteia i care provoac o reaciune corespondent n aa-zisa fiin. Prelu2nd elemente din definiia lui !acovi, ntr o accepiune mai modern mediul este definit ca fiind totalitatea condiiilor energetice, fizice, chimice i biologice care vin n contact cu o fiin sau cu grupurile de fiine i cu care acestea se gsesc n relaii permanente de schimb. Potrivit legii proteciei mediului, #%= nr.&'6>(996 cu modificrile i completrile ulterioare, mediul nconjurtor reprezint ansamblul de condiii i elemente naturale ale Terrei, aerul, apa, solul i subsolul, aspectele caracteristice ale peisajelor, toate straturile atmosferice, toate materiile oganice i anorganice, precum i fiinele vii, sistemele naturale n interaciune, cuprinznd elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale i spirituale, calitatea vieii i condiiile care pot influena bunstarea i sntatea omului . "in aceast definiie rezult c mediul are ( componente maAore* # component natural, compus din aer, ap, sol, subsol, flor i faun slbatic, terestr i acvatic, monumentele naturii3 # component antropic, n cadrul creia st omul i care cuprinde* aezrile umane i orice fel de activitate a omului care, sub o form sau alta, produce sau poate s produc un impact negativ asupra mediului. Potrivit #%= nr.&'6>(996, prin resurse naturale se nelege totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite n activitatea uman* resurse neregenerabile +minerale i combustibili fosili,, resurse regenerabile +aer, ap, sol, subsol, flor i faun slbatic terestr i acvatic, i resurse inepuizabile +energie solar, eolian, geotermal, energie a valurilor,.

5tmosfera Cauzele i efectele principale ale polurii atmosferei

5

5tmosfera terestr este nveliul gazos alctuit din aer, care nconAoar Pm2ntul, fr o limit superioar precis i av2nd o compoziie relativ constant p2n la circa 4999m altitudine. 5tmosfera acioneaz ca o ptur protectoare, menin2nd temperatura propice vieii pe Pm2nt i ecran2nd razele duntoare ale Soarelui, fiind n acelai timp un imens depozit pentru gaze i particule. Potrivit legii nr. &9)>(9&& privind calitatea aerului nconAurtor, prin aer nconjurtor se nelege aerul troposferic n afara celui de la locurile de munc. 8n &'C', a avut loc la =eneva prima conferin general european pentru protecia mediului, care a adoptat /onventia si !ezoluia privind poluarea atmosferic transfrontalier la mari distane. Potrivit definiiei date de /onvenie, poluarea atmosferic n general reprezint eliberarea n aer, de ctre oameni, mijlocit sau nemijlocit, de substane sau energie cu efecte nocive de natur s pun n pericol sntatea omului, s duneze resurselor biologice i ecosistemelor, s deterioreze bunurile materiale i s aduc atingere binefacerilor mediului sau altor utilizri legitime ale mediului nconjurtor. "in aceste definiii, rezult c poluarea aerului trebuie analizat n raport cu modul de folosire al acestui component al mediului de ctre om. 5stfel, privit n calitatea sa de cadru natural al vieii, aerul este considerat poluat atunci c2nd concentraia substanelor strine, introduse natural sau artificial, se situeaz la un prag dincolo de care poate duna sntii i vieii oamenilor. :olosit ca materie prim n unele industrii, aerul este considerat poluat atunci c2nd produce corodarea instalaiilor i construciilor or alterarea produselor. 8n turism, poluarea aerului nu produce neaprat efecte nocive asupra sntii oamenilor, dar creeaz o stare de disconfort. Poluanii aerului pot fi* primari ; emii direct din surse identificate sau identificabile3 secundari ; produi n aer prin interaciunea mai multor poluani cu anumii constitueni ai aerului.

Efectele principale ale polurii aerului*

&. nclzirea global ; conduce la sc-imbarea climei, apreciindu se c n Aurul anilor (949 (946 nclzirea va mai crete cu nc (K/, aAung2nd la valori care nu au mai fost nregistrate pe Pm2nt n ultimele ( milioane de ani. (. Distrugerea progresiv a stratului de ozon ; determin ptrunderea pe Terra a unei cantiti mai mari de raze ultraviolete, ceea conduce la nmulirea mbolnvirilor de cancer al pielii i cataracte oculare, n paralel cu scderea serioas a produciei de cereale i a produciei vegetale. 4. loile acide ; conin sulf L emanaii ale gazelor de eapament, cu efecte devastatoare asupra pdurilor i a recoltelor vegetale. ). !mogul este un amestec de diveri poluani i vapori de ap pe care acetia i condenseaz3 e.ist ( tipuri de smog* londonez +reductor, i californian +o.idant,.

Protecia atmosferiei $n dreptul intern Potrivit strategiei naionale i a planului naional de aciune n domeniul proteciei atmosferei, legea nr.&9)>(9&& privind calitatea aerului nconAurtor cuprinde o serie de msuri la nivel naional privind definirea i stabilirea obiectivelor pentru calitatea aerului, destinate s previn producerea unor evenimente duntoare aerului i s reduc efectele lor, acolo unde s au produs* evaluarea calitii aerului nconAurtor pe baza unor criterii i metode unice pe ntreg teritoriul rii3 obinerea de informaii privind calitatea aerului i garantarea faptului c acestea sunt corecte3 promovarea cooperrii cu statele europene3 ndeplinirea obligaiilor asumate de !om2nia prin tratatele i conveniile internaionale la care este parte3 punerea n aplicare a prevederilor legii prin Sistemul $aional de Evaluare i =estionare 0ntegrat a /alitii 5erului, care asigur cadrul legal instituional de cooperare ntre autoriti i instituii publice cu competene n domeniu, n scopul evalurii i gestionrii calitii aerului nconAurtor. 5cest sistem este format din ( subsisteme* 5.Sistemul $aional de 1onitorizare a /alitii 5erului ; are ca scop monitorizarea de ctre autoritile din domeniu, n mod unitar, a calitii aerului pe ntreg teritoriul rii3 D. Sistemul $aional de 0nventariere a Emisiilor de Poluani 5tmosferici ; prin acesta se realizeaz inventarele polurii atmosferice, n mod unitar, n ntreaga ar. 8n scopul evalurii i gestionrii calitii aerului nconAurtor, se stabilesc aglomerri, zone de evaluare a calitii aerului i zone de gestionare a calitii aerului. 8n acest scop, 1inisterul 1ediului are printre atribuiile sale urmtoarele*

 elaboreaz, avizeaz i promoveaz, dup caz, msurile necesare pentru aplicarea unitar pe teritoriul rii a prevederilor legale privind evaluarea i gestionarea calitii aerului, stabilite prin legislaia european i documentele internaionale la care este parte3 elaboreaz metodologia planurilor de calitate a aerului, a planurilor pe termen scurt i a celor de meninere a calitii aerului, pe care le supune spre aprobare =uvernului3 aprob listele cu %5T n care, n urma ncadrrii n regiuni de gestionare a ariilor din zone i aglomerri, urmeaz s se aplice msurile prevzute de lege. Titularii de activiti sunt obligai s anune de ndat autoritatea public teritorial pentru Protecia 1ediului despre producerea unor accidente>incidente, s monitorizeze emisiile poluante, utiliz2nd metodele i ec-ipamentele prevzute de lege, s asigure puncte de prelevare i control a emisiilor poluante .a. 8n vederea evalurii i gestionrii calitii aerului nconAurtor, pentru poluanii e.pres prevzui de lege, n fiecare zon sau aglomerare se delimiteaz arii, care se clasific n regimuri de evaluare i gestionare, n funcie de pragurile superior sau inferior de de evaluare. 1surtorile se fac n puncte fi.e, n Aurul crora se stabilesc zone de protecie pentru acurateea datelor rezultate. E.ist 4 categorii de planuri de calitate a aerului* &, planuri de calitate elaborate pentru %5T i respectiv 1unicipiul Ducureti, aprobate prin -otr2reea consiliului local n condiiile prevzute de lege3 (, planuri de aciune pe termen scurt pentru situaii de alert, n legtur cu poluanii e.pres prevzui de lege3 4, planuri de aciune de meninere a calitii aerului, acolo unde nu sunt depite pragurile de alert. 1inistrul 1ediului este obligat s informeze publicul i organizaiile interesate de profil despre orice aciune poluant, orice depire a pragurilor de alert, comunic2nd n acelai timp aceast situaie /omisiei Europene.

Protecia spaiului e.traatmosferic, a Lunii i a celorlalte corpuri cereti face obiectul dreptului spaial3 %nul dintre cele mai importante documente n domeniu este Tatatul de la 1oscova +&'7C, privind spaiul e.traatmosferic, Luna i celelalte corpuri cereti. 5 fost ratificat i de rom2nia n anul &'7B prin decretul nr.C). Tratatul stabilete principiul general dup care spaiul e.traatmosferic, Luna i celelalte corpuri cereti constituie patrimoniul comun al umanitii, fapt pentru care e.plorarea i e.ploatarea lor se pot face n mod liber de ctre orice stat, n condiii de egalitate cu celelalte state i numai n scopuri panice. "pdv al proteciei, foarte important este prevederea din art.) care interzice amplasarea pe orbit n Aurul Pm2ntului a oricrui obiect purttot de arme nucleare sau alte arme de
8

distrugere n mas, amplsarea pe orbit sau pe corpurile cereti de baze militare, efectuarea de manevre militare i e.perimentarea oricrui tip de arm. E.plorarea i e.ploatarea spaiului e.traatmosferic, a Lunii i a celorlalte corpuri cereti trebuie astfel fcute nc2t s se evite contaminarea duntoare a Pm2ntului cu substane sau obiecte e.traterestre. "reptul de proprietate asupra obiectului lansat n spaiul e.traatmosferic, pe Lun, sau pe celelalte corpuri cereti aparine statului care l a lansat, nu numai pe perioada n care se afl n acest spaiu, dar i atunci c2nd revine pe Pm2nt. "e aici rezult c dac obiectul>pri componente ale sale cade>cad ntr o zon aflat pe teritoriul altui stat, pe baza datelor de identificare transmise de statul proprietar, primul stat este obligat s returneze obiectul sau prile sale componente. "ac cderea se produce ntr o zon nesupus Aurisdiciei naionale a vreunui stat, statele pri la Tratat sunt obligate s coopereze n identificarea i returnarea ctre statul proprietar. Pentru preAudiciile cauzate de obiectele lansate n spaiul e.traatmosferic, pe Lun sau pe celelalte corpuri cereti, rspunderea revine statului de pe al crui teritoriu s a fcut lansarea. #bligaiile !om2niei care decurg din documentele internaionale privind sc-imbrile climatice 8n general, sc-imbarea climei este determinat at2t de factori interni +modificri care apar n interiorul sistemului climatic,, c2t i de factori e.terni +e.* variaia energiei emise de Soare, erupiile vulcanice, variaia parametrilor orbitali ai Pm2ntului etc,, dar i de factori antropici rezultai din activitile umane. Prin semnarea i ratificarea de ctre !om2nia a /onveniei $aiunilor %nite asupra sc-imbrilor climatice prin legea nr.()>&'') i a protocolului de la FGoto, prin legea nr. 4>(99&, !om2nia i a asumat iniial angaAamentul de a reduce p2n n (9&( cu BM emisiile d egaze cu efect de ser fa de anul &'B' i n prezent cu &BM p2n n anul (949. Prin ratificarea conveniei cadru a $aiunilor %nite, !om2niei i au revenit urmtoarele obligaii* s elaboreze, s actualizeze periodic i s publice inventariile naionale ale emisiilor antropice de gaze, av2nd n vedere sursele acestora3 s ncuraAeze i s susin aplicarea transferului de te-nologii, de practici i procedee care permit reducerea i prevenirea emisiilor de gaze cu efect de ser3 s adopte politici naionale i s ia msuri de prevenire i atenuare a cauzei sc-imbrii climatice i de limitare a efectelor lor3 s ncuraAeze i s dezvolte programe de educare i sensibilizare a publicului. Prin ratificarea protocolului dela FGoto, !om2nia i a luat urmtoarele angaAamente* reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser n procentele asumate3 realizarea unui sistem naional pentru estimarea emisiilor antropice de gaze cu efect de ser3 realizarea !egimului $aional de Emisii de =aze cu Efect de Ser3
9

 elaborarea i aplicarea politicilor pentru promovarea dezvoltrii durabbile .a. Potrivit art.7 din protocolul de la FGoto, orice stat parte inclus n ane.a & la /onvenia privind Sc-imbrile /limatice poate transfera sau ac-iziiona de la orice alt stat parte uniti de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser rezultate din proiectele de 0mplementare n /omun, proiecte ce au ca scop reducerea emisiilor antropice de gaze cu efect de ser. Pentru !om2nia, 0mplementarea n /omun nseamn, n primul r2nd, rete-nologizare n c2teva domenii prioritare* n special n furnizarea de energie i cldur3 evitarea sau recuperarea emisiilor de gaze cu efect de ser provenite din depozitarea deeurilor3 reducerea consumului final de energie n cldiri publice i private, precum i n procese industriale3 mpdurirea unor suprafee de teren3 reabilitarea unor termocentrale. /adrul legislativ naional n domeniul sc-imbrii climatice este dat de* a. acte normative specifice domeniului3 b. legislaia de mediu cu caracter general3 c. legislaia material, mai ales din sectoarele* energie, transporturi i agricultur. 8n (996, !om2nia a adoptat prima strategie naional privind sc-imbrile climatice care se reactualizeaz din 6 n 6 ani i pentru a crei realizare a fost adoptat planul naional de aciune privind sc-imbrile climatice. Pe plan european, un instrument de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser, prevzut i n strategia noastr naional, este "irectiva (994>BC a Parlamentului European i a /onsiliului privind nfiinarea unei sc-eme de comercializare a permisiilor de emisii de gaze cu efect de ser n cadrul comunitii. 5rt.&C din protocolul de la FGoto reglementeaz comerul cu credite de emisii de gaze cu efect de ser, ce reprezint abilitatea a dou entiti +ri, persoane fizice sau Auridice din ri diferite, care trebuie s i reduc emisiile, de a tranzaciona ntre ele o parte din creditele de emisii, redistribuind repartiia de credite de emisii n orice moment. La baza comerului cu credite de emisii st faptul c nu conteaz de unde provin emisiile de gaze i, ca urmare, nici unde se reduc. 5stfel, efectele comerului cu emisii asupra climei este neutru, at2ta timp c2t c2t emisiile d egaze cu efect de ser sunt limitate la nivel global prin angaAamentele asumate prin protocolul de la FGoto. "irectiva (994>BC a fost transpus i implementat n legislaia naional prin I.=. CB9>(997 privind stabilirea sc-emei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de ser. 8ncep2nd cu & ianuarie (99C, pentru instalaiile care desfoar o activitate e.pres prevzut ntr o ane. la /onvenie i care genereaz emisii specifice, operatorul trebuie s decid autorizaia privind emisiile de gaze cu efect de ser, autorizaie emis de autoritatea competent de mediu n a crei raz teritorial se afl amplasamentul. 5stfel, un operator care
10

administreaz sau deine o instalaie ce intr sub incidena sc-emei de comercializare, av2nd alocat un numr de credite de emisii de gaze, are drepul s emit, pe o anumit perioad, un numr de tone de /#( egal cu numrul de certificate alocate, put2ndu se afla n una dintre urmtoarele situaii* emite sub limita plafonului alocat, situaie n care poate vinde liber pe pia certificate de emisii de gaze3 emite peste limita plafonului, stiuaie n care poate fie s cumpere certificate de pe pia, fie s i restr2ng activitatea3 emite n limita plafonului, situaie n care nu poate nici s v2nd, nici s cumpere certificate.

5utorizaia privind emisiile de gaze cu efect de ser este valabil at2ta timp c2t datele care stat la baza ei nu se modific. !evizuirea autorizaiei este necesar n urmtoarele situaii* la sc-imbarea operatorului3 atunci c2nd se produc modificri cu privire la natura, regimul sau metodele n ceea ce privete instalaia3 atunci c2nd s au produs modificri ale metodologiei de monitorizare a instalaiei. 5utorizaia se suspend pentru nerespectarea prevederilor pe care le conine, dup o notificare prealabil prin care se poate acorda i un termen de p2n la 49 de zile pentru ndeplinirea obligaiilor. Suspendarea se menine p2n la eliminarea cauzelor care au determinat o, dar nu mai mult de 7 luni. Pe perioada suspendrii desfurarea activitii este interzis. n baza autorizaiei pe care o deine, operatorul este obligat s monitorizeze emisiile de gaze, n conformitate cu =-idul de 1onitorizare i !aportare a Emisiilor de =aze cu Efect de Ser. 1inisterul 1ediului elaboreaz planul naional de alocare a certificatelor de emisii a gazelor cu efect de ser, care se aporb prin -otr2re de guvern i se transmite /omisiei Europene. /ertificatele de emisii de gaze cu efect de ser dereptul pe care l are un operator care deine sau administreaz o instalaie pentru a emite o ton de /#( ntr o perioad determinat. 5genia $aional pentru Protecia 1ediului ine la zi !egistrul $aional de Emisii, emi2nd numrul total de certificate de emisii pentru perioadele asumate. /ertificatele de emisii sunt transferabile n condiiile prevzute de lege i pot fi anulate n orice moment la solicitarea persoanei care le deine.

11

8ncep2nd din anul (99(, !om2nia comunic Secretarului /onveniei privind sc-imbrile climatice 0nventarul $aional al Emisiilor de =aze cu Efect de Ser i, n acelai timp i /omisiei Europene. Protecia atmosferei pe plan internaional a fcut iniial obiectul Aurisprudenei, prima -otr2re pronunat de un tribunal internaional fiind ntr un litigiu dintre S%5 i /anada, ca urmare a unei poluri atmosferice de amploare provocat de o topitorie a /anadei, situat la grania cu S%5 +&'6),. 8n -otr2rea dat de instana internaional a fost stabilit i o serie de principii care stau la baza luptei mpotriva polurii aerului, principii preluate i dezvoltate n documentele internaionale ulterioare. %nul dintre cele mai comple.e documente privind lupta mpotriva polurii atmosferice este "eclaraia de Principiu privind Lupta 8mpotriva Polurii 5erului adoptat n &'7B de /onsiliul de 1initri ai /onsiliului Europei. "eclaraia cuprinde reglementri fundamentale care au o viziune de ansamblu asupra polurii atmosferice i recomand statelor s adopte sanciuni severe mpotriva oricrei persoane care ar polua ntr o manier nociv aerul. Pentru reducerea polurii e.istente au fost recomandate 4 metode deAa implementate n toate legislaiile naionale* a, instalaiile fi.e susceptibile a cauza creteri sensibile ale polurii s nu poat funciona freliberarea n prealabil a unei autorizaii de mediu3 b, instalaiile care sunt considerate izolate nu sunt susceptibile a cauza creteri ale polurii aerului, dar care, fie din cauza densitilor sau din alte motive, se poate aAunge la aceasta, s fie dotate cu filtre de poluare i s funcioneze dup u n program redus3 c, ve-iculele cu motor i aparatele fabricate n serie care utilizeaz combustibili din a cror ardere rezult emisii poluante s fie supuse periodic unui control te-nic. Subiect de e'amen( /onvenia din &'C' privind poluarea atmosferic transfrontier pe distane lungi a stabilit o serie de principii* &. proteAarea omului i a mediului nconAurtor contra polurii atmosferice nc are scop prile se oblig s limiteze i, n msura posibilului, s reduc treptat poluarea atmosferic transfrontier pe distane lungi3 (. combaterea introducerii substanelor poluante pentru aer prin sc-imbul de informaii, consultri, politici i strategii, in2nd seama de eforturile ntreprinse pe plan naional i internaional3 4. acordarea la cerere, la intervale scurte de timp, a unor consultaii de ctre partea pe al crui teritoriu se afl sursa poluant prii care a suferit preAudicii ca urmare a acestei poluri. /onveniei de la =eneva i s au adus B protocoale, fiecare referindu se la combaterea introducerii n aer a unei anumite substane poluante.
12

8n &'B6, s a adoptat la Niena /onvenia privind protecia stratului de ozon, care a pus bazele cooperrii internaionale n scopul proteArii nu numai a stratului de ozon, ci i a ozonului aflat la amre altitudine. 8n &'BC, /onveniei de la Niena i se aduce protocolul de la 1ontreal privind substanele care epuizeaz stratul de ozon. 5cestuia i s au adus succesiv 4 amendamente* la /open-aga, la Londra i la DeiAing. :a de /onvenia din &'B6, protocolul de la 1ontreal cuprinde prevederi mai comple.e, indic2nd i ( grupe de substane a cror producie trebuie monitorizat la nivel internaional, i anume cloroflorocarbonii i -alonii. 8n &''( se semneaz la !io /onvenia privind sc-imbrile climatice al crei obiectiv este stabilirea concentraiei de gaze cu efect de ser n atmosfer la un nivel care s previn imi.tiunile periculoase ale omului n sistemul climatic. %n asemenea nivel trebuie atins ntr o perioad suficient de mare pentru a permite e.osistemelor s se adapteze natural la sc-imbrile de clim, s ofere garania c producia de alimente nu va fi ameninat i s dea posibilitatea economiei de a se dezvolta ntr o manier susinut. La /onvenia privind sc-imbrile climatice a fost adus protocolul de la FGoto care, n prima parte ntrete obligaia prilor de a reduce emisiile de gaze cu efect de ser, conform angaAamentelor asumate, iar n partea a doua creeaz mecanismele fle.ibile de tranzacionare a dreptului de emisie ntre statele semnatare. Protocolul prevede 4 mecanisme fle.ibile* &, 0mplementarea n comun3 (, 1ecanismul de "ezvoltare "urabil3 4, /omerul cu /redite de Emisie. "ac o ar emite mai mult dec2t cantitatea alocat prin protocol, ea poate folosi oricare dintre aceste mecanisme pentru a ac-iziiona fie unitatea de cantitate alocat prin comercializarea acestora, fie unitatea de reducie a emisiilor obinute n urma proiectelor & i (.

13

5P5 Clasificarea apelor 5."pdv al administrrii lor* ape internaionale, ape teritoriale, ape naionale. a, 5pele internaionale sunt cele cu privire la care !om2nia este riveran cu alte state, cele care intr sau trec prin graniele rii, precum i cele cu privire la care interesele unor state strine au fost recunoscute prin tratate i convenii internaionale. b, 5pele teritoriale +maritime interioare, sunt apele cuprinse n poriunea de la rmul !om2niei spre larg, a cror ntindere i delimitare sunt stabilite prin legea naional. c, 5pele naionale sunt r2urile, fluviile, canalele i lacurile navigabile interioare, precum i apele r2urilor i fluviilor de frontier de la malul rom2n, p2n la linia de frontier stabilit prin tratate i convenii internaionale. D. "up aezarea lor* a, 5pe subterane3 b, 5pe de suprafa, care pot fi de interes general stabilit prin I.=. i de interes local. /. "up destinaia economic concret* a, 5pe destinate satisfacerii nevoilor populaiei, atunci c2nd, dup criteriul economiei politice, apa apare ca obiect de consumaie individual, iar raporturile Auridice care se nasc, se modific sau se sting, dup caz, sunt asemntoare celor din contractele de v2nzare cumprare sau contractele de comodat +folosin gratuit,3 b, 5pe destinate agriculturii, folosite la irigaii, atunci c2nd, dup acelai criteriu al economiei politice, apa apare ca obiect al muncii, iar raporturile Auridice care se nasc, se modific sau se sting sunt asemntoare celor din contractele de furnizare sau cele de locaiune de bunuri mobile. c, 5pe cu destinaie special, folosite pentru navigaie, producerea energiei electrice, pescuit etc, atunci c2nd apa apare ca miAloc de producie, iar raporturile Auridice care se nasc, se modific sau se sting sunt asemntoare celor din contractele de furnizare. "."pdv al pescuitului i al proteciei fondului piscicol, apele naionale i cele teritoriale ale 1rii $egre servesc pentru creterea, nmulirea i pescuitul petelui, al mamiferelor acvatice i al crustaceelor i se mpart pe bazine piscicole, care pot fi naturale sau artificiale. Poluarea apei 8mpreun cu aspectul cantitativ, consumul de ap a condus treptat la poluarea acesteia. 8n &'7& la =eneva a avut loc /onferina 0nternaional privind situaia polurii apelor n Europa, n care s a definit poluarea apei ca fiind modificarea direct sau indirect a compoziiei sau a strii apelor unei surse oarecare,c a urmare a activitii omului n aa msur nct apele devin mai puin adecvate tuturor sau numai unora din utlizrile pe care le pot cpta n stare natural. # definiie apropiat este dat i de legea apelor din !om2nia, legea nr.&9C>(997, care definete poluarea apei ca fiind introducerea de ctre om a unor substane, a cldurii sau a unor forme de energie care pot duna sntii omului, calitii ecosistemelor tereste i
14

acvatice, pot produce pagube materiale proprietii sau pot obstruciona servicii i alte folosine legitime ale mediului. Poluarea apei poate fi de ( feluri natural si antropic. /ea antropic poate fi fizic, termic, radioactiv, c-imic, biologic i bacteriologic.

"egimul %uridic al apelor $n "omnia Prima lege n domeniul apelor a fost dat n &'() n baza /onstituiei din &'(4, care a declarat bunuri publice toate apele care au for motrice, ca i cele ce pot fi folosite n interes obtesc, i a reglementat folosirea i amenaAarea lor. "up 5l "oilea !zboi 1ondial, regimul Auridic al apelor a fost reglementat de Legea apelor nr. B>&'C) i Legea nr. 6>&'B' privind gospodrirea raional, protecia i asigurarea calitii apelor. 8n prezent, regimul Auridic al apelor este reglementat de Legea apelor nr.&9C>&''7 cu modificrile i completrile ulterioare. Subiect de e'amen( Proprietatea asupra apelor 5pele fac parte din domeniul public al statului. Potrivit art.&47 alin.4 din /onstituie, apele cu potenial energetic valorificabil, de interes naional, plaAele, marea teritorial, resursele naturale ale zonei economice i ale platoului continental fac obiectul e.clusiv al al proprietii publice. Dunurile aparin2nd domeniului public sunt inalienabile, ceea ce nu e.clude, ci dimpotriv, presupune integrarea lor n circuitul economic i Auridic. 8n acest sens, /onstituia prevede ca modaliti de punere n valoare a bunurilor proprietate public administrarea, concesionarea, nc-irierea i darea n folosin gratuit instituiilor de utilitate public. 8n completarea te.tului constituional, art.4 din Legea apelor prevede c aparin domeniului public al statului apele de suprafa cu albiile lor minore, n lungimi mai mari de 6 Jm i cu bazine -idrografice ce depesc &9 Jm(, malurile i cuvetele lacurilor, apele subterane, faleza i plaAa mriicu bogaiile lor naturale i potenialul energetic valorificabil, marea teritorial i fundul apelor maritime. 5lbiile minore cu lungimea mai mare de 6 Jm i bazinee -idrografice mai mari de &9 ( Jm aparin deintorilor cu orice titlu ai terenurilor pe care se formeaz sau curg. 0nsulele care nu au legtur cu terenurile cu mal la nivelul mediu al apei aparin proprietarului albiei apei. Legea consacr principiul dup care resursele de ap, at2t de suprafa, c2t i subterane, sunt monopol natural de interes strategic. )dministrarea i folosirea apelor i a albiilor acestora
15

 5pele din domeniul public se dau n administrarea 5dministraiei $aionale 5pele !om2ne +5$5!, de ctrre 1inisterul 1ediului i Sc-imbrilor /limatice. 5dministrarea bazinelor -idrografice se face la nivelul districtelor de bazin de ctre direciile de ap aflate n subordinea 5$5!. Suprafeele de ap din cuprinsul !ezervaiei Diosferei "elta "unrii sunt n administrarea 5dministraiei !ezervaiei Diosferei. 8n ce privete folosina apei, aceasta poate fi liber, pentru nevoi de but, adpat, scldat i pentru nevoi gospodreti pentru care nu se folosesc instalaii de capacitate mare i autorizat, n cazul alimentrilor cu ap potabil i industrial, a folosirii apei pentru navigaie, pescuit, producerea energiei electrice etc. 8n cazul n care debitele de ap nu pot fi asigurate tuturor utilizatorilor, legea stabilete o serie de prioriti. 5stfel, au prioritate fa de alte folosine ale apei, apa necesar nevoilor populaiei, apa necesar unitilor zoote-nice, apa necesar pentru refacerea rezervelor de ap dup incendii, precum i debitele necesare meninerii ec-ilibrului ecologic al -abitatelor acvatice. Tot n folosina apei se pot aplica o serie de restricii temporare atunci c2nd, din cauza secetei sau a altor calamiti naturale, debitele de ap autorizate nu pot fi asigurate tuturor utlizatorilor. 5ceste restricii se stabilesc prin planuri special elaborate de direciile de ap dup consultarea utlizatorilor autorizai i cu avizul 5$5!. 8n ceea ce privete folosina albiilor, i aceasta se poate face n mod liber de ctre orice persoan, pe proprie rspundere, pentru plimbare sau recreere, cu condiia s nu aduc preAudicii albiilor, malurilor i riveranilor i autorizat n ce privete albiile minore, plaAele i rmul mrii, n alte scopuri dec2t plimbare i recreere. Tot n legtur cu folosina apei, legea reglementeaz o serie de servitui. 5rt.(7 din Legea apelor consacr servitutea naturale instiuit pentru deintorii terenurilor din aval, de a primi apele care se scurg n mod natural de pe terenurile situate n amonte. 5rt.(B prevede o serie de servitui legale permanente pe care sunt obligai s le acorde riveranii, fr s perceap vreo ta., n anumite zone stabilite de comun acord cu 5$5!. 5ceste servitui sunt* trecerea sau circulaia personalului cu atribuii de serviciu n gospodrirea apelor, n scopul ndeplinirii acestora3 amplasarea n albie i pe maluri de borne, repere, aparate de msur i control3 transportul i depozitarea temporar a materialelor i utilaAelor de intervenie n cazul inundaiilor3 transportul i depozitarea de materiale, utilaAe, precum i circulaia acestora i a personalului n cazul e.ecutrii lucrrilor de ntreinere i reparaii i a foraAelor -idrogeologice.

16

Sunt scutite de servitui permanente cldirile, curile i grdinile aferente cldirilor, monumentele publice, cimitirele i bisericile, precum i parcurile declarate monumente naionale. "ac lucrrile pentru care s a acordat servitutea au fost abandonate cel puin 4 ani sau dac meninerea servituii nu mai este necesar, aceasta se stinge. Pentru realizarea unor lucrri de amenaAare a bazinelor -idrografice, pot fi e.propriate, cu plata unor despgubiri, sau ocupate temporar contra plat, terenuri i cldiri, n condiiile prevzute de lege. *ospodrirea apelor 5ctivitatea de gospodrire cantitativ i calitativ a apelor are ca scop valorificarea potenialului lor natural, folosirea natural i protecia resurselor acvatice, precum i aprarea mpotriva inundaiilor i a fenomenelor meteorologice periculoase. Toate aceste activiti se realizeaz conform Strategiei $aionale n "omeniul =ospodririi 5pelor +perioada (999 (9(9, i a Planului $aional de =ospodrire adoptat n baza acestei strategii. =ospodrirea apelor se bazeaz pe ( principii* &. principiul solidaritii umane i a interesului comun3 (. principiul poluatorul pltete, n baza cruia cel care polueaz trebuie s plteasc costul complet al activitii proprii, precum i al activitii publice, pentru a reduce poluarea produs de ei asupra mediului. 5ctivitatea de gospodrire naional i integrat a apelor se organizeaz i desfoar pe bazine -idrografice, av2ndu se n vedere n mod unitar at2t apele de suprafa, c2t i cele subterane. Pentru evaluarea strii corpurilor de ap, informaiile -idrometeorologice, -idrologice i de gospodrire a apelor obinute prin unitile 5$5!, precum i prin unitrile de specialitate autorizate, constituie fondul naional de date de gospodrire a apelor, care se ntocmete i se ine de 5$5!. 5cest fond, mpreun cu evidena apelor din domeniul public, formeaz cadastrul apelor3 persoanele fizice i Auridice care doresc informaii de la cadastrul apelor trebuie s plteasc o ta..

Protecia apelor are ( dimensiuni* protecia contitativ i protecia calitativ.

17

8n scopul proteciei cantitative, utlizatorii de ap sunt obligai s utilizeze raional apa, s o economiseasc, s repare i s ntrein instalaiile de alimentare cu ap i s foloseasc cele mai bune te-nici disponibile. 8n ceea ce privete protecia calitativ, legea interzice i pedepsete penal poluarea intenionat a apelor. $ormele de calitate a apelor sunt aporbate pin -otr2re de guvern la propunerea 1inisterului 1ediului i conin limite ma.ime a cror depire este interzis. 5ctivitatea de prevenire a polurii accidentale este organizat de 5$5! pe baza unor planuri elaborate n funcie de condiiile specifice ale bazinelor -idrografice. Persoanele Auridice utilizatori autorizai de ap au obligaia s organizeze planuri proprii de prevenire i combatere a polurii accidentale, s ia msuri imediate pentru nlturarea cauzelor acesteia i s informeze cea mai apropiat unitate de gospodrire a apelor. Persoanele fizice i Auridice care au suferit daune materiale cauzate de o poluare accidental au dreptul la despgubire. Tot pentru protecia calitativ a surselor de ap, legea stabilete o serie de interdicii* punerea n funciune a obiectivelor economice noi sau dezvoltarea celor e.istente, precum i darea n funciune a ansamblului de locuine, fr punerea concomitent n funciune a reelelor de canalizare i a staiilor de epurare3 aruncarea sau introducerea n orice mod n albiile cursurilor de ap, n cuvetele lacurilor ale blilor, precum i n 1area $eagr, a deeurilor nebiodegradabile, a apelor uzate, precum i a substanelor to.ice3 splarea n cursurile de ap a autove-iculelor etc. Protecia albiilor+ malurilor i a lucrrilor de gospodrire a apelor 5lbiile minore sunt delimitate de ctre 5$5! mpreun cu autoritatea de cadastru funciar i cu deintorii terenurilor riverane. Pentru protecia albiilor, malurilor i a lucrrilor -idrote-nice, legea stabilete zone de protecie cu regim restrictiv. Pentru lucrrile care se construiesc pe ape sau care sunt n legtur cu apele +e.* lucrri care asigur gospodrirea lor comple., baraAe, ndiguiri, lucrri de modificare a cursului de ap etc,, este nevoie de o documentaie care trebuie s asigure securitatea necesar i s rspund normelor i prescripiilor te-nice, av2nd n vedere at2t protecia amplasamentului, c2t i a mediului nconAurtor. Legea apelor prevede obligaia utilizatorilor de ap de a solicita i obine, n faza de proiectare, un aviz de gospodrire a apelor, care reglemnteaz at2t regimul lucrrilor care se construiesc pe ape sau care sunt n legtur cu apele, c2t i activitatea economic cu efect potenial negativ asupra componenei -idraulice a mediului. 5cest aviz se menine pe toat perioada de realizare a lucrrilor i i pierde valabilitatea la ( ani de la emitere dac e.ecutarea lucrrilor nu a nceput n acest interval. %n nou aviz se poate emite numai dac se respect integral prevederile documentaiei i cu minim ( luni nainte de e.pirarea primului aviz.

18

Pentru e.ploatarea lucrrilor contruite pe ape sau n legtur cu apele, este nevoie de autorizaie pentru gospodrirea apelor,acordat de ctre direciile de ap, dup caz, n termen de 6) zile de la data depunerii cererii. 5utorizaia poate fi revizuit atunci c2nd* apar unele modificri te-nologice3 la restr2ngerea activitii3 la finalizarea unor msuri prevzute n programul de etapizare3 n cazul unor situaii care pot influena emisiile de ap.

La e.pirarea termenului de valabilitate se poate acorda o nou autorizaie n condiiile prevzute de lege. 5utorizaia de gospodrire poate fi modificat sau retras de ctre emitent, fr plata vreunor despgubiri, n urmtoarele situaii* o salubritatea public3 o prevenirea sau combaterea efectelor inundaiilor3 o n caz de pericol pentru mediul acvatic3 o n caz de for maAor, datorit sc-imbrii naturale a resurselor de ap3 o n cazul n care lucrrile sau instalaiile sunt abandonate sau nu sunt ntreinute corespunztor3 o pentru nerealizarea de ctre beneficiari a prevederilor de etapizare, precum i cu plata unor despgubiri, atunci c2nd apar cerine noi de ap, care trebuie satisfcute cu prioritate. 5utorizaia de gospodrire a apelor se suspend fr acordarea de despgubiri atunci c2nd* nu au fost respectate condiiile iniiale3 c2nd lucrrile i instalaiile nu prezint siguran n e.ploatare3 pentru abateri repetate i grave de la condiiile de evacuare sau de folosire a apei pervzute n autorizaie3 n caz de poluare accidental a resurselor de ap care amenin sntatea populaiei sau producepagube ecologice. /onventia din &'9' de la Oas-inton asupra apelor de frontiera.

5 fost inc-eiata intre S%5 si /anada si are ca scop prevenirea disputelor referitoare la apele de frontiera si solutionarea tuturor problemelor care apar intre parti in legatura cu acestea.

19

"esi tratatul nu defineste nici termenul de poluare si nici pe cel de preAudiciu, prevede totusi ca apele de frontiera sau cele ce o traverseaza nu vor fi poluate de vreo parte semnatara, astfel incat sa aduca preAudicii societatii populatiei sau proprietatii celeilalte parti. 0n prelungirea dispozitiilor acestui tratat &'C(, la #sslo, tot S%5 si /anada au inc-eiat 5cordul relativ la calitatea apelor din 1arile Lacuri. 5duce 4 notiuni* 0n primul rand, notiunea de cercuri concentrice, in care cercul mic sau ma.imum restrans este rezervat numai apelor de frontiera, in timp ce cercul mare sau minimum largit priveste intreaga retea -idrografica din zona marilor lacuri. 0n al doilea rand, intreoduce termenul de autoritati de regiune si, desi prevede ca raspunderea revine celor ( parti semnatara, se recunosc anumite drepturi si oblugatii si pentru guvernele statelor si provinciilor riverane, ori de cate ori poluarea apelor dulci poate fi localizata. 0n al treilea rand, introduce termenul de substante neobisnuit de poluante prin care se intelege orice element sau compus identificat de parti care deversat in orice cantitate produce un paricol iminent si substantial pentru sanatatea publica.

0n &'B6, la Ducuresti s a semnat "eclaratia privind /ooperarea Statelor "unarene in domeniul gospodaririi si in deosebi al protectiei apelor "unarii impotriva poluarii. "eclaratia cuprinde urmatoarele obiective*

&, utilizarea rationala si conservarea resurselor de apa ale "unarii3 (, prevenirea poluarii apelor sale 4, suprav-eg-erea calitatii lor
20

#bligatia principala a statelor parti este de a adopta norme Auridice in limita miAloacelor te-nice si economice de care dispun pentru prevenirea poluarii "unarii, acordand o atentie deosebita poluarii cu substante nocive si radioactive si de a reduce progresiv nivelul poluarii e.istente.

0n anul &''(, la IelsinJi a fost adoptata /onventia privind Protectia /ursurilor de 5pa Transfrontiere si a Lacurilor 0nternationale, ratificata de !omania in '6P prin Legea nr 49. /onventia defineste 5pele Transfrontiere ca fiind*

#rice ape de suprafata sau subterane care marc-eQaza frontierele dinre doua sau mai multe state, le traverseaza sau sunt localizate pe acestea orinde apele transfrointiere se varsa in mare, fara a forma estuare. Limita acestor ape este o linie dreapta, trasa peste gurile lor de varsare intre limitele interiaore de reflu. de pe malurile lor. 0mpactul transfrontier este orice efect negativ semnificativ asupra mediului, rezultat dintr o sc-imbare in conditiile apelor transfrontiere cauzata de o activitate umana a carei origine se afla total sau partial intr o zona aflata sub Aurisdicita unui stat, efectul producandu se intr o zona aflata sub Aurisdictia altui stat. 0n realizarea masurilor preconizate, partile inteleg sa se conduca dupa urmatoarele principii*

21

&. principiul precautiunii, in baza cariuia actiunea de evitare a poluarii si a impactului transfrontier nu trebuie amanata din cauza faptului ca cercetarea stiintifica nu a reusit sa demonstreze pe deplin legatura cauzala intre aceste substante si impactul transfrontier3 (. principiul poluatorul plateste, in baza caruia costul masurilor de prevenire, control si reducere a poluarii vor fi suportate de cel ce polueaza3 4. principiul gospodaririi durabile a resurselor de apa, astfel incat ele sa asigure nu numai satisfacerea nevoilor generatiilor prezente, ci si pe cele ale generatiilor viitoare.

0n &''), la Sofia s a semnat conventia privind /ooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a "unarii, ratificata de !omania in acelasi an prin Legea nr &).

Potrivit documentului sunt considerate state "unarene statele riverane care detin o parte considerabila din bazinul -idrografic al "unarii. :ata de "eclaratia de la Ducuresti din B6P care se refera e.clusiv la fluviul "unarea, conventia de la Sofia se refera la toate apele din bazinul -idrografic al "unarii. =ospodarirea durabila al bazinului -idro a "unarii vizeaza*

mentinerea calitatii generale a vietii3 evitarea pagubelor ecologice de durata si asigurarea protectiei ecosistemelor mentinerea accesului continuu la resursele naturale abordarea preventiva a tuturor problemelor ce privesc bazinul dunarean.

22

#biectivul conventiei il constituie o serie de activitati planificate sau in curs de realizare, in masura in care acestea produc sau pot produce imapacte transfrontiera, cum sunt*

evacuarea apelor uzate introducerea unor substante periculoase masuri planificate in domeniul constructiilor -idrote-nice s.a.

0n &''C, la $eH RorJ s a semnat conventia asupra dreptului relativ la utilizarea cursurilor de apa in alte scopuri decat navigatia. Este o conventie model care are ca scop utilizarea, punerea in valoare, gestionarea si protectia cursurilor de apa internationale si se bazeaza pe urmatoarele principii*

&. utilizarea si participarea ec-itabila si rezonabila a statelor (. evitarea producerii de pagube semnificative 4. acordarea unei atentii speciale satisfacerii unor nevoi esentiale in cazurile ivirii unor conflicte

Protectia marilor si oceanelor

Particularitatile poluarii marilor si oceanelor

Privesc ( aspecte*
23

&. natura si modul de actiune a poluantilor marilor si oceanelor (. locurile unde se produce poluarea marilor si oceanelor

&, S a constatat ca unii poluanti ai marilor si oceanelor isi conserva compozitia lor c-imica timp de decenii, in timp ce altii isi transforma substanta, devenind inofensivi in spatiul a catorva zile sau ore.

Sunt poluanti care reprezinta o amenintare precisa si imediata pentru flora si fauna marina, in timp ce altii devin nocivi dupa o perioada mai indelungata. %nii poluanti into.ica flora si fauna marina prin simplul contact cu ele, in timp ce altii se aglomereaza in corpul vietuitoarelor marine, modificand functiile lor fiziologice si constituind un pericol nu numai pentru dezvoltarea ulterioara a acestora, ci si pentru ramanerea lor ca baza de -rana pentru omenire. "intre poluantii marilor si oceanelor, cei mai nocivi sunt*

pentrolul si -idrocarburile substantele radioactive detergentii si pesticidele

(, marile si oceanele nu constituie un spatiu omogen, curentii deplasand masele de apa la mari distante, iar viata marina si elementele nutritive ei se gasesc concentrate numai in anumite spatii.

24

Protectia Auridica a marilor si oceanelor

/uprinde ( categorii de norme Auridice*

&, norme nationale (, norme internationale care pot fi*

a, cu vocatie universala b, cu vocatie regionala

Practica statelor s a orientat cu precadere spre protectia marii teritoriale si a apelor maritime interioare in legatura cu care intalnim*

un grup de norme Auridice care reglementeaza operatiunile de amestecare a petrolului cu apa in sitatuiile de spalare sau de curatire a navelor, precum si restrictiile in operatiunile de descarcare si transferare a -idrocarburilor din tancurile petroliere. $orme care stabilesc norme pro-ibitive pentru operatinile de descarcare si transfer de produse poluante de la nava la nava si de la nava la uscat. $orme care reglementeaza dreptul de inspectare a navelor banuite de a fi adus preAudicii mediului marin, drept recunosctut organelor statului riveran in statul marin supus Auristictiei sale si reglementat in acelasi timp si ca o obligatie de a reclama nava respecta tuturor celorlalte nave in marea libera
25

$orme referitoare la pescuit si la protectia resurselor vii ale marii

!eglementari nationale privind protectia marii

0n anul &''9 a fost adoptata legea nr &C privind regimul Auridic al apelor maritime interioare, al marii teritoriale, al zonei condigue si al zonei economice e.clusive a !omaniei. Potrivit acestei legi, apele maritime interioare sunt cele situate intre tarmul marii si liniile de baza. Prin liniile de baza se inteleg liniile celui mai mare reflu. de a lungul tarmului sau liniile care unesc punctele cele mai avansate ale tarmului si al amenaAarilor -idrotermice. 1area teriotriala este fasia de mare adiacenta tarmului sau, dupa caz, apelor maritime interioare, avand latimea de &( mile marine, (((() m. Sona contigua este fasia de mare adiacenta marii teritoriale care se intinde spre largul marii pana la () de mile marine, masurate de la liniile de baza. Sona economica e.clusiva a !omaniei este instituita in spatiul marin al tarmului romanesc la 1area $eagra situat dincolo de limitele apelor marii teritoriale si adiacent acestora, in care statul roman isi e.ercita drepturile suverane privind e.plorarea si e.ploatarea resurselor naturale ale solului si subsolului marin si efectueaza controlul vamal, sanitar, sanitar veterinar, fiscal, aplica masurile de prevenire si combatere a contrabandei si a trecerii frauduloase a frontierei. Legea imputerniceste organele romane competente sa stabileasca norme si sa ia masuri pentru conservarea mediului marin si reducerea poluarii si sa asigure aplicarea acestora in porturi, in apele maritime interioare, in marea teritoriala si in zona economica e.clusiva a !omaniei.
26

Potrivit art 4& din lege, este interzisa poluarea de orice natura a apelor maritime interioare, a marii terioriale si a zonei economice, precum si a coloanei de aer de deasupra lor. 5tunci cand sunt motive temeinice sa se creada ca o nava folosita in scopuri comerciale, aflata in marea noastra teriotriala a incalcat prevederile legislatiei romane sau regulile internationale privind prevenirea, reducerea si mentionerea sub control al mediului marin, organele romane competente au dreptul*

&, sa ceara e.plicatii navei in legatura cu faptele ce 0 se imputa3 (, sa inspecteze nava daca e.plicatiile sunt refuzate sau vadit mincinoase3 4, cand elementele de proba o Austifica, pot intenta o actiune Audiciare in conformitate cu legislatia romana3 ), pot sa retina nava si sa aresteze ec-ipaAul.

"aca in marea noastra teritoriala sau in apele maritime interioare are loc o coliziune de nave sau o esuare, iar actiunile legate de un asemenea eveniment pot avea efecte daunatoare pentru apele maritime si pentru folora si fauna maritima, organele romane competente au dreptul sa adopte masurile pe care le considera necesare, corespunzator cu paguba suferita sau cu amenintarea unei astfel de pagube si sa asigure respectarea lor si dincolo de limitele marii teritoriale. Legea interzice intrarea in marea noastra teritoriala si in apele maritime interioare a navelor care au la bord arme nucleare, orice alte arme de distrugere in masa ori marfuri interzise de legea romana. $avele straine care transporta substante radioactive sau alte substante si deseuri periculoase sau care sunt cu propulsie nucleara, pot intra in marea noastra teritoriala sau
27

apele maritime interioare numai dupa solicitarea si obtinerea cu cel putin 49 de zile inainte de data programata a intrarii a unei autorizatii din partea autoritatilor romane competente.

!eglementari internationale cu caracter universal privind protectia marilor si oceanelor

0n anul 6BP a avut loc la =eneva prima conferinta postbelica asupra dreptului marii, la care s au adoptat ) conventii de importanta mondiala si anume*

&, conventia privind marea teritoriala si zona contigua (, conventia privind marea libera 4, conventia privind platoul continental ), conventia privind pescuitul si conservarea resurselor biologice ale marii

&. conventia asupra marii teritoriale si a zonei contigue defineste notiunea de zona contigua, in care recunoaste dreptul suveran al statului riveran de a aplica masurile de protectie si securitate conform normelor dreptului international. (. conventia asupraT reglementeaza obligatia statelor de a emite reguli pentru evitarea murdaririi marilor cu -idrocarburi provenite de la nave, conducte petroliere sau din e.plorarea si e.ploatarea solului si subsolului marin. 4. c. asupra platoului continental recunoaste dreptul suveran al statului de a e.ploata resursele naturale ale acestuia, resurse prin care se inteleg cele minerale si alte resurse fara viata din solul si subsolul marin, precum si organismele vii care apartin speciilor sedentare, adica acele specii care in stadiul ce pot fi pescuite sunt fie
28

imobile pe solul sau subsolul marin, fie incapabile de a se deplasa singure daca nu sunt in contact fizic cu solul si subsolul marin. 0n anul &'7' la Dru.elle s a adoptat conventia internationala asupra interventiei in marea libera in caz de accidente ce antreneaza sau pot antrena o poluare cu -idrocarburi. "intre prevederile acestei conventii se desprinde dreptul statului riveran amenintat de o poluare cu -idrocarburi de a lua toate masurile apreciate ca necesare pentru a preveni, reduce sau elimina un pericol grav si iminent ce ameninta tarmurile sau interesele cone.e. Se e.clude din sfera de aplicare a conventiei orice act indreptat impotriva navelor de razboi sau a navelor afectate e.lusiv unui serviciu guvernamental necomercial. Tot in 7'P si tot la Dru.elle s a adoptat conventia asupra raspunderii civile pentru pagube datorate poluarii cu -idrocarburi. Principalele dispozitii se refera la raspunderea navei din momentul producerii preAudiciului si la cauzele care inlatura raspunderea si anume*

a, un act de razboi b, un fenomen natural catastrofal c, o actiune criminala a unui tert d, negliAenta grava a unui guvern in mentinerea au.iliara navigatiei, la care se adauga culpa grava a victimei.

PreAudicuul este acoperit cu aAutorul unei asigurari obligatorii, iar in cazul culpei concurente a doua sau mai multor nave, opereaza solidaritatea pasiva

/aracterul universal sau global privind protectia marilor si oceanelor

29

0n &'C& la Dru.elle, s a semnat conventia privind constituirea unui fond de indemnizare pentru bagubele produse prin poluarea prin -idrocarbura. 5re ca obiect asigurarea incasarii despa-ubirii de catre victima poluarii, in anumite situatii in care conventia asupra raspunderiii civile nu se aplica sau aplicandu se nu asigura o Austa despagubire. Pe baza acestei conventii s a creat un fond international de indemnizare alimentat de cei interesati in transportul cu -idrocarburi. Scopul nedeclarat al conventiei este atenuarea raspunderii proprietarului navei pe baza consideraentului ca raspunderea trebuie impartita intre toti cei interesati in transportul de -idrocarburi. 0n &''9 la Londra, s a semnat conventia internationala privind pregatirea raspunsul si cooperarea in caz de poluare cu -idrocarburi. Este importanta pentru ca pentru prima data intr un document international partile se obliga sa ceara ca navele autorizate sa autorizeze pavilionul lor, sa aiba la bord un plan de urgenta pentru combaterea poluarii cu -idrocarburi, fiind supuse, atunci cand se afla intr un port sau intr un alt terminal pe mare, controlului functionarilor autorizati. Proprietarii de nave, ca de altfel si pilotii de aviooane civile au obligatia de a raporta poluarea cu -idrocarburi, urmand ca statul care primeste un astfel de raport, pe baza evaluarii situatiei, sa ia masurile ce se impun. 0n &'C( la #slo, s a semnat conventia referiotare la prevenirea poluarii marine, cauzate de operatiunile de imersare +de scufundare, facute de nave si aeronave. Este prima conventie care are in vedere nu numai -idrocarburile, ci toate substantele nocive luate in considerare dupa gravitatea pericolului pe care il considera.
30

/onventia clasifica aceste substante pe 4 liste*

lista alba lista cenusie lista neagra

0n functie de starea lor de to.icitate, astfel imersarea substantelor inscrise pe lista neagra este interzisa. Pnetru imersarea celor de pe lista cenusie, este nevoie de un permis special emis de o autoritate nationala competenta. 0mersarea substantelor de pe lista alba se poate face de la caz la caz, pe baza unui permis general emis de aceeasi autoritate nationala competenta.

S a instituit o comisie cu functii de control, care actioneaza intr o arie geografica cuprinsa intre coastele de vest ale europei, pana la miAlocul #ceanului 5tlantic si de la latitudinea ce trece prin =ibraltar, pana la #ceanul 5rctic, e.cluzand 1area Daltica. &'C4 la Londra s a inc-eiat convenntia internationala privind prevenirea poluari de catre nave, cunoscuta si sub numele de Iarpoll. #biectuvul general al conventiei il reprezinta conservarea mediului marin prin obtinerea completei eliminari a poluarii internationale cu petrol si alte substante nocive si reducerea accidentelor de deversare a acestor substante de catre nave. /onventia defineste o serie de notiuni cum sunt cele de nava, incident, administratie, deversare si substante daunatoare, avand in vedere prin aceasta din urma
31

orice substanta care, deversata in mare, este susceptibila a periclita sanatatea omului, a dauna resurselor biologice, a preAudicia peisaAul natural ori a impiedica orice alta folosinta legitima a marii. 0ncalcarea prevederilor conventiei se sanctioneaza de catre administratia navei respective, indiferent de locul in care s a produs incalcarea. 0n &'B( la 1ontego DaG, s a inc-eiat conventia $atiunilor %nite asupra drepturilor marii, care a stabilit ca principiu central faptul ca resursele minerale ale adancurilor marilor constituie patrimoniu comun al umanitatii, investita cu toate drepturile asupra acestora, fapt pentru care se prevede si obligatia statelor de a conserva si proteAa mediul marin, de a nu transfera pagubele dintr o zona in alta si de a perfectiona propria legislatie. 0n &'C& la 1oscova s a inc-eiat tratatul privind interzicerea instalarii unor arme nucleare si a altor arme de distrugere in masa, pe fundul marilor si oceanelor si in subsolul lor. "ocumentul se inscrie in sfera actelor internationale care cuprind masuri colaterale de reducere a cursei inarmarilor, a dezarmarii si a diminuarii pericolului grav de poluare c-imica si radioactiva. 0n &'C& la =eneva, adunarea #$% a adoptat documentul intitulat "eclaratia asupra Principiilor privind :undul 1arilor si #ceanelor si Subsolul lor aflate dincolo de limitele Aurisdictiilor nationale. Stabileste principiul dupa care solul si subsolul marin, impreuna cu resursele lor naturale aflate dincolo de limitele Aurisdictiilor nationale constituie patrimoniu comun al umanitatii si, ca urmare, nici un stat, nici o pers fizica sau Auridica nu poate revendica, e.ercita sau dobandi asupra lor drepturi incompatibile cu regimul international stabilit. E.plorarea si e.ploatarea acestor zone se pot face numai in interesul umanitatii si numai in scopuri pasnice.
32

:iecare stat poarta raspunderea pentru activitatile desfasurate in aceste zone, indiferent daca ele apartin unor servicii guvernamentale, unor entitati neguvernamentale sau sunt desfasurate de persoane ce actioneaza sub Aurisdictia lor. 0n '4P la $eH RorJ, a fost adoptat /odul 0nternational de 1anagement pentru e.ploatarea in siguranta a navelor si pentru prevenirea poluarii, radificat si de !omania in 'CP prin legea B6. "intre obiectivele acestui cod, mentionam*

garantarea sigurantei pe mare prevenirea vatamarilor corporale sau a pierderilor de vieti omenesti evitarea deteriorarii mediului marin si a proprietatii

:iecare companie de nvigatie are obligatia sa elaboreze, sa puna in aplicare si sa mentina un sistem de management al sigurantei care sa incuda o politica in domeniul sigurantei si a protectiei mediului, precum si proceduri pentru raportarea accidentelor si de pregatire a interventiei in situatii de urgenta.

!eglementari internationala cu caracter general privind protectia marilor si oceanelor

0n &'7' s a semnat la Donn, /onventia pentru proteAarea marii $ordului impotriva poluarii cu -idrocarburi B state europene, parti la conventie au stabilit principiile si

33

metodele de cooperare pentru combaterea acestei poluari, prevederile fiind e.tinse in B4P si cu privire la alte substante periculoase. Partile sunt c-emate sa si uneasca eforturile in lupta impotriva poluarii cu -idrocarburi si alte substante periculoase atunci cand acestea prezinta un pericol grav si iminent pentru litoralul sau interesele lor.. 0n cazul producerii mareei negre partile sunt obligate sa se infomeze de indata si sa coopereze in luare masurilor de urgenta ce se impun. Este stabilit un sistem de zone in care partile au fie raspunderi individuale, fie raspunderi colective, fara insa sa aduca atingere principiilor consacrate in dreptul marii. 0n &'C) la IelsinJi s a semnat conventia privind prevenirea poluarii mediului marin in zona 1arii Paltice care se refera la poluarea telurica, la poluarea de catre nave, la cea facuta de ec-ipaAele de agrement si la poluarea prin scufundare. #bligatia principala a partilor este de a lua individual sau impreuna masuri legislative, administrative sau de alta natura pentru a preveni si reduce poluarea marii baltice. 0n afara unor situatii de e.ceptie stric prevazute si anume* securitatea vietii pe mare si securitatea navigatiei, deversarea substantelor periculoase in 1area Daltica este interzisa. Pentru deversarea substantelor nocive mai putin periculoase este nevoie de o autorizatie speciala emisa de organele nationale competente. 0n anul &''9 si in (997 e.perti %$ES/# in dreptul marii au declarat, pe o suprafata de &99.999 Fm patrati, 1area Daltica ca fiind o mare moarta. 0n (997, pe lista marilor amenintate de a deveni mari moarte au mai fost trecute 1area $ordului, 1area $eagra, =olful ToJio si =olful =uanabara.
34

0n C)P la Paris, a fost adoptata /onventia privind prevenirea poluarii de origine telurica, fiind un document regional deaorece se refera intre anumite latitudini si longitudini, la oceanele 5tlantic si 5rtic. Partile se angaAeaza sa elimine poluarea telurica, cu substantele e.pres enumirate intr o ane.a, iar in cazul producerii unei poluari grave cu substante care nu sunt prevazute in ane.a, sa negocieze separat in acord de cooperare. 0n C7P la Darcelona se semneaza conventia privind prevenirea poluarii 1arii 1editerane. 5ceasta conventine este insotita de ( protocoale si anume*

protocolul relativ la cooperarea in domeniul combaterii 1arii 1editerane cu -idrocarburi si alte substante nocive in sitatuatii critice protocolul privind protectia marii impotriva poluarii de origine telurica

!elatia dintre conv si prot consta in aceea ca un stat care accepta si ratifica conventia, obligatoriu trebuie sa faca acelasi lucru cu cel putin unul din protocoale si invers. 0n &'B& la Lima s a semnat protectia mediului marin si a zonelor de coasta din Pacificul de sud est. Ea se aplica pe o zona de (99 de mmile marine din Pacificul de Sud Est, in care partile isi e.ercita suveranitatea si Aurisdictia, dar si dincolo de aceasta zona, in largul marii, atunci cand o poluare produsa in largul marii afecteaza zona de (99 de mile marine la care se refera conventia. #bligatiile partlor privesc in deosebi prevenirea poluarii telurice, acelei produse de nave si aeronave si din atmosfera.

35

Totodata partile se obliga sa previna si sa reduca eroziunea coastelor, sa coopereze in situtii critice si sa puna la punct planul si programe de observatii comune. 0n '(P la Ducuresti s a semnat conventia privind conventia apelor 1arii $egre impotriva poluarii. +reglementarile nationale privind protectia marii, in cadrul conventiilor regionale3 superioaritatea acestor conventii fata de pica la e.amen, Partile sunt* Dulgaria, !epublica =eorgia, !omania, :ederatia !usa, Turcia si %craina. 1area $eagra face parte din categoria marilor intercontinentale, avand legatura cu 1area 1editerana prin stramtuarea Dosfor si cu 1area 1editerana si 1area Egee prin stramtoarea "ardanele. 0n stabilirea obligatiilor prevazute de conventie, partile au avut in vedere particularitatile acestei mari si anume* o mare aproape inc-isa, un bazin colector al unei bogate retele de rauri si fluvii, stratificarea apelor sale de adancime si sensibilitatea deosebita a florei si faunei marine la sc-imbarile de temperatura si de compozitie a apei marii. /onventia se aplica la 1area $eagra propriu zisa, avand ca limita de Sud pentru scopurile pentru care se urmaresc linia care uneste /apul Felagra si /apul "alaGan, referirea la 1area $eagra incluzand marea teritoriala si zona economica e.clusiva a fiecarei parti contractante in 1area $eagra. /onventia isi manifesta superioritatea fata de celalalte conventii regionale cel putin prin ( considerente*

&, da cea mai completa definitie poluarii mediului marin si anume, ca fiind, introducerea de catre om direct sau indirect de substante sau energie in mediul
36

marin, inclusiv estuare care are sau poate avea ca rezultat asemenea efecte daunatoare cum sunt*

vatamarea resurselor vii si a vietii marine pericole pentru sanatatea omului creearea de obstacole pentru activitatile pe mare, inclusiv pescuitul deteriorarea conditiilor de agrement

:iecare parte contractanta se angaAeaza sa tina seama de efectul negativ al poluarii inauntrul apelor sale interioare asupra mediului marin al 1arii $egre, in care ea isi e.ercita suveranitatea si Aurisdictia fara a aduce atingere drepturilor si obligatiilor care decurg din normele dreptului international.

(, /onventia se refera la poluarea din orice sursa si nu numai cu substantele, ci si cu materialele considerate periculoase prevazute intr o ane.a.

/onventia este insotita de 4 protocoale*

a, protocolul privind prevenirea poluarii mediului marin din surse de pe uscat b, protocolul privind prevenirea poluarii mediului marin prin descarcare c, protocolul privind cooperarea in vederea combaterii poluarii cu petrol si alte substante nocive a mediului marin al 1arii $egre, in situatii de urgenta.

37

Potrivit primului protocol, partile se obliga sa ia toate masurile necesare pentru prevenirea, reducerea si controlul poluarii provenite de la asezarile de coasta, rauri, canale si orice alte surse aflate pe uscat. Potrivit celui de al doilea protocol, descarcarea deseurilor si a substantelor periculoase in 1area $eagra, e.pres prevazuta intr o ane.a, se poate face de la caz la caz, pe baza unui permis special, emis de o autoritate nationale competenta. Pentru descarcarea tuturor celorlalte deseuri mai putin periculoase este nevoie de un permis general, emis de aceeasi autoritate nationala competenta. 5ceste prevederi cu privire la descarcarea substantelor si deseurilor in 1area $eagra nu se aplica atunci cand securitatea vietii pe mare sau a navigatiei pe mare sunt amenintate cu distrugere completa sau pierdere totala si cand descarcarea apare ca singura soutie de inlaturare a acestui pericol, e.istand in acelasi timp si toate probabilitatile ca daunele produse prin aceasta descarcare vor fi mult mai mici decat daca s ar fi procedat altfel. Potrivit celui de al treilea protocol, partile se angaAeaza sa coopereze in situatia unui pericol grav si iminent pentru mediul marin al 1arii $egre sau pentru litoralul uneia sau mai multor dintre ele, in cazul producerii mareei negre. /ooperarea partilor imbraca aspecte variate de la cercetarea stiintifica, elaborarea de programe comune, sc-imbul de date si informatii stiintifice, stabilirea unor criterii stiintifice, pana la acordarea de asistenta te-nica si aAutor financiar in situatii critice.

38

Poluarea si protectia solului

Solul, prin pozitia, natura si rolul sau este un component al biosferei si un produs al interactiunii intre mediul biotic si abiotic reprezentand un organizm viu in care se desfasoara o activitate interna si in care e.ista un anumit ec-ilibru biologic. Pentru agricultura si sivicultura, pamantul este principalul miAloc de productie, fiind limitat ca intindere, avand caracter de fi.itate si neputand fi inlocutit cu un alt mAloc de productie. Pe masura epuizarii solurilor prin eroziune si poluare, tarile se vad obligate sa importe alimente c-iar si pentru satisfacerea celor mai mici nevoi ale populatiei. Potrivit legislatiei noastre sunt considerate terenuri degradate terenurile care prin eroziune, poluare sau actiunea distructiva a unor factori antropici si au pierdut definitiv capacitatea bioproductiva. Putem spune ca poluarea solului este rezultatul oricarei actiuni care produce dereglarea functionarii normale a acestuia ca mediu de viata, in cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau antropice, dereglare manifestata prin degradarea fizica, c-imica si biologica a solului, care afeceaza negativ fertilitatea sa si respectiv capacitatea bioproductiva, din punct de vedere calitativ si cantitativ. 0ndicile sintetic al efectului rezultant al poluarii solului este reprezentat fie de reducerea cantitativa si calitativa a productiei vegetale, fie de c-eltuielile ce trebuiesc facute pentru mentinerea sa la capacitatea bioproductiva avuta inainte de producerea poluarii.
39

a codebitorilor. #suri legale de protecie a solului $n "omnia Potrivit Legii fondului funciar nr.&B>&''& cu modificrile i completrile ulterioare, solul este avuia naional a crei ntindere este limitat, care are caracter de fi.itate i care nu poate fi nlocuit, iar refacerea lui n urma degradrii sau polurii necesit o perioad ndelungatp de timp. "egradarea solului const n deteriorarea capacitii sale bioproductive fie care urmare a polurii, produs prin activiti antropice, fie ca urmare a activitii umane. !ezult c poluarea solului poate fi natural i antropic. Legea fondului funciar stabilete principiul conform cruia terenurile, indiferent de deintor i destinaie, constituie avuie naional care trebuie aprat i proteAat, conform legii. 8n protecia solului, o importan deosebit o au lucrrile de mbuntiri funciare care se e.ecut fie n regie de ctre deintorii de terenuri, fie prin contracte nc-eiate cu uniti specializate. Legea prevede c terenurile care, prin degradare sau poluare, i au pierdut total sau parial capacitile bioproductive, se pot constitui cu acordul deintorului sau proprietarului n perimetre de ameliorare. "ac deintorul sau proprietarul nu este de acord cu includerea terenului su ntr un astfel de perimetru, decizia aparine prefecturii, la propunerea primriei n a crei raz teritorial se afl terenul. Pe perioada n care un teren este inclus ntr un astfel de perimetru, proprietarul sau deintorul su este scutit de plata ta.elor i impozitelor prevzute de lege, iar la reluarea terenului, nu este obligat s plteasc sporul de valoare pe care terenul su l a dob2ndit astfel. Protecia solului are un aspect cantitativ i unul calitativ. Pentru protecia cantitativ, legea stabilete ca principiu interzicerea sc-imbrii ca destinaie economic concret, cu e.cepia situaiilor e.pres prevzute. Deneficiarul unor lucrri de construcie sau investiie care a obinut aprobarea scoaterii temporare a unui teren din circuitul agricol este obligat s decoperteze stratul fertil i s l aeze i niveleze pe terenul slab sau neproductiv. "ac dup terminarea lucrrii rm2n suprafee de teren libere, beneficiarul are obligaia s le dea, pe c2t posibil, o folosin agricolm silvic sau piscicol, dup caz. Pentru protecia calitativ, unele lucrri de mbuntiri funciare care necesit investiii mai mari pe terenuri aparin2nd domeniului public al statului, se e.ecut de ctre stat.

Evaluarea impactului anumitor proiecte publice i privete asupra mediului este reglementat de I.=. nr.))6>(99' cu modificrile i completrile ulterioare. Procesul de evaluare a impactului asupra mediului este parte integrant din procedura de emitere a aprobrii de dezvoltare +< decizia autoritii competente care d dreptul titularului
40

proiectului s l realizeze,. 5ceasta se concretizeaz n autorizaia de consturire, acordul privind utilizarea terenului n scop agricol intensiv, acordul pentru proiectele privind mpdurirea terenurilor sau ordin al autoritii publice centrale din diferite domenii. Proiectul care prin natura, dimensiunea sau localizarea sa poate avea efecte semnificative asupra mediului, face obiectul unei solicitri de aprobare de dezvoltare i a unei evaluri a impactului asupra mediului naintea emiterii acestei aprobri. Scopul evalurii impactului asupra mediului este de a identifica, descrie i evalua n mod corespunztor, pentru fiecare caz n parte, efectele directe i indirecte ale unui proiect asupra fiinei umane, a florei i faunei, a solului, apei, aerului, climei, a bunurilor din patrimoniul cultural i a peisaAului. Procesul de evaluare a impactului asupra mediului se realizeaz n 4 etape* etapa de ncadrare a proiectului3 etapa de definire a domeniului evalurii i de realizare a raportului privind impactului asupra mediului3 analiza calitii raportului privind impactului asupra mediului. 8ntreaga procedur este condus de autoritile centrale i locale pentru protecia mediului cu participarea autoritilor centrale i locale care au atribuii n acest domeniu. Pentru proiectele supuse evalurii impactului, titularii acestora au obligaia de a furniza n cadrul raportului privind impactul asupra mediului informaiile care trebuie s includ* descrierea proiectului, cuprinz2nd date referitoare la amplasament i la soluiile te-nice propuse, descrierea msurilor avute n vedere pentru a reduce i, dac este posibil, a remedia efectele semnificative asupra mediului, prezentarea general a principalelor alternative studiate de tiularul proiectului i un rezumat fr caracter te-nic. 5utoritatea public central din domeniul proteciei mediului are obligaia s pun la dispoziia titularului informaii relevante pentru evaluarea efectelor directe i indirecte. 5ceste informaii sunt cuprinse ntr un ndrumar care are caracter te-nic. Publicul interesat are dreptul s participe efectiv i din timp la procedura de evaluare a impactului, s se documenteze i s transmit propuneri sau recomandri autoritii publice competente naintea lurii unei decizii privind aprobarea de dezvoltare. Pe baza analizei raportului privind impactul asupra mediului i a propunerilor i recomandrilor fcute de public se emite acordul de mediu sau decizia de respingere a acordului de mediu. "ac un proiect care urmeaz s fie realizat pe teritoriul !om2niei poate avea efecte semnificative pe teritoriul altui stat, atunci informaiile respective se transmit autoritii publice centrale din acel stat, c2t mai cur2nd posibil i nu mai t2rziu de momentul c2nd este informat propriul public. "ac !om2nia este statul ptenial afectat, autoritatea publice central pentru protecia mediului are obligaia s pun la dispoziia autorilor prevzui de lege i a publicului informaiile primite de la statul de origine. )cordul i autorizaia de mediu 5cordul de mediu se solicit i se obine din partea autoritii competente pentru protecia mediului n urma analizei i a acceptrii raportului la studiul de evaluare a impactului
41

asupra mediului. Prin acordul de mediu se stabilesc condiiile de realizare a proiectului dpdv al proteciei mediului, n luarea n considerare a recomandrilor pertinente fcute de public. Solicitarea i obinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiectele publice i private sau pentru modificarea i e.tinderea activitilor e.istente, inclusiv pentru proiecte de dezafectare aferente activitilor cu impact asupra mediului. 5cordul de mediu este un act de reglementare care se emite numai pentru promovarea i aprobarea investiiei i se elibereaz n paralel cu celelalte acte de reglementare emise de autoritile competente potrivit legii. Pentru desfurarea activitilor e.istente, precum i pentru nceperea unor activiti noi cu impact semnificativ asupra mediului este necesar autorizaia de mediu sau autorizaia integrat de mediu. 5utorizaia de mediu se elibereaz dup obinerea celorlalte avize, acorduri i autorizaii, dup caz, de la autoritile compenete de ctre autoritatea public teritorial pentru protecia mediului n a crei raz se afl amplasamentul, n termen de '9 zile lucrtoare de la depunderea documentaiei complete. 5utorizaia este valabil pentru o perioad de ma.im 6 ani. Ea poate fi prelungit cu condiia ca datele care au stat la baza emiterii ei s nu se fi modificat, iar valabilitatea total 'cu tot cu prelungiri, s nu depeasc termenul general de 6 ani. /a urmare a emiterii autorizaiei de mediu, titularul activitii are obligaia de a informa autoritatea teritorial pentru protecia mediului cu privire la rezultatele automonitprizrii emisiilor poluante, precum i cu privire la accidentele sau pericolele de accident, informaii care sunt preluate dintr un registru public i transmise 1inisterului 1ediului. 5t2t acordul, c2t i autorizaia de mediu se suspend n cazul nerespectrii prevederilor pe care le cuprind, dup o notificare prealabil, cu termen de ma.im 49 zile pentru ndeplinirea obligaiilor. Suspendarea se menine p2n la eliminarea cauzelor care au determinat o, dar nu mai multl de 7 luni. Pe perioada suspendrii, desfurarea activitii este interzis. "ispoziia de suspendare este e.ecutorie de drept. :uncionarea fr autorizaie de mediu este interzis pentru activitile care fac obiectul procedurii de autorizare dpdv al proteciei mediului. Legea prevede c litigiile generate de eliberarea, revizuirea, suspendarea sau anularea actelor de reglementare se soluioneaz potrivit Legii contenciosului administrativ. Pentru activitile i instalaiile noi, ca i pentru cele e.istente, cu impact semnificativ asupra mediului din domenii e.pres prevzute de lege, au fost introduse acordul integrat i autorizaia integrat de mediu emise de autoritile competente pentru protecia mediului, cu respectarea abordrii integrate a elementelor i factorilor de mediu cu luarea n considerare a celor mai bune te-nici disponibile de mediu fr antrenarea unor costuri e.cesive. Periodic, aurotitatea pentur protecia mediului evalueaz condiiile din autorizaia integrat de mediu i, acolo unde este necesar, e revizuiete. !evizuirea este ns obligatorie n toate situaiile n care* poluarea produs d einstalaie este semnificativ3
42

 s au produs sc-imbri substaniale ale celor mai bune te-nici disponibile care permit reducerea emisiilor poluante3 sigurana n e.ploatare a proceselor sau activitilor impune utilizarea altor te-nici sau re-lementrile legale impun acest lucru. 5cordarea autorizaiei integrat de emdiu poate fi refuzat n cazul nendepliniri condiiilor prevzute de lege3 refuzul se motiveaz i se comunic titularului activitii n termne de 49 zile de la depunerea documentaiei. !egimul Auridic al fondului forestier naional "ei cuprinde mai puin de (6M din duprafaa rii, fondul forestier naional constituie un capital natural, ocup2nd un loc principal n asigurarea stabilitii ecologice. Pdurile servesc la* aprarea terenurilor agricole mpotriva secetei, a alunecrilor i surprilor3 refacerea calitilor naturale ale solului, la punatul animalelor, e.ercitarea v2ntorii i agrement3 n domeniul balneoclimateric i n dezvoltarea aezrilor umane3 constituie o preioas materie prim n industria de prelucrare a lemnului, a celulozei i a -2rtiei, industria c-imic, construcii i alte ramuri ale economiei naionale3 un rol important n reglarea climei i un rol sanitar i estetic. "ezvoltarea fondului forestier i e.tinderea suprafeelor ocupate cu pduri constituie o obligaie i o prioritate naional, fapt consacrat i de Strategia $aional de "ezvoltare a :ondului :orestier pe perioada (999 (9(9.

$oiunile de fond forestier, pdure i patrimoniu forestier Potrivit /odului Silvic, aprobat prin Legea nr.)7>(99B, totalitatea pdurilor i a terenurilor destinate mpduririi, a celor care servesc nevoile de cultur, producie sau administrare silvic, a iazurilor, a p2raielor i a altor terenuri neproductive destinate a fi mpdurite formeaz, indiferent de forma de proprietate, fondul forestier naional. :ondul forestier naional include* pdurile3 terenurile n curs de regenerare i plantaiile forestiere3 terenurile neproductive destinate mpduririi3 terenurile destinate nevoilor de cultur3
43

terenurile care servesc nevoilor de producie silvic3 terenurile care servesc nevoilor de administrare silvic3 terenurile care servesc construciilor i curilor aferente acestora3 iazurile i albiile p2raielor3 perdelele forestiere de protecie3 Anepeniurile3 punile mpdurite n suprafeele prevzute de /odul Silvic.

Potrivit /odului Silvic, prin pduri se nelege terenurile de suprafa d eminim 9.(6 -ectare, acoperite cu arbori care, n condiii normale de vegetaie, ating o nlime de minim 6 metri. Termenul de pdure include pdurile cuprinse n amenaAamentele silvice, perdelele forestiere de protecie, punile mpdurite. 5ctualul /od Silvic a inclus deci n noiunea de pdure i perdelele forestiere de protecie. 5cestea servesc la protecia terenurilor agricole contra factorilor climatici duntori, la protecia solului mpotriva eroziunii, la protecia cilor de comunicaie i de transport, a digurilor i malurilor contra viiturilor i a g-eii, precum i la protecia localitilor i a diverselor obiective de interes economic i social. 8n legtur cu perdelele forestiere de protecie, legea consacr dou principii* &, perdelele forestiere de protecie pot fi, dup caz, proprietate public sau privat i constituie bun de interes naional3 (, nfiinarea perdelelor forestiere de protecie reprezint o cauz de utilitate public. Prin patrimoniu forestier se nelege totalitatea bunurilor mobile i imobile, precum i a drepturilor reale i de crean care au destinaie silvic. Clasificarea pdurilor din fondul forestier naional 8n raport cu funciile pe care le ndeplinete, /odul Silvic clasific pdurile n dou grupe funcionale* 5.pduri cu funcii speciale de protecie a apelor, a solului, a climei, a obiectivelor de interes naional, pduri de recreere, de ocrotire a ecofondului, precum i pduri din ariile naturale proteAate de interes naional3 D. pduri cu funcii de producie i protecie, destinate s asigure materialul lemnos necesar populaiei i diverselor ramuri ale economiei naionale. 8n raport cu folosina lor, pdurile se clasific n* a, pduri de folosin forestier3 b, pduri de folosin silvo pastoral.

44

Proprietatea asupra fondului forestier naional :ondul forestier naional este, dup caz, proprietate public sau privat i constituie bun de interes naional. "up forma de proprietate, fondul forestier naional este alctuit din* fondul forestier proprietate public a statului3 fondul forestier proprietate public a %5T3 fondul forestier proprietate privat a persoanelor fizice i Auridice3 fondul forestier proprietate privat a %5T. Legea interzice trecerea terenurilor forestiere din domeniul public n cel privat al %5T. E.ercitarea dreptului de proprietate public sau privat a fondului forestier se face n limitele i condiiile legii, urmrind conservarea i gospodrirea durabil a pdurilor. 8n aplicarea regimului silvic, deintorii de fond forestier sunt obligai s ntocmeasc i s respecte amenaAamentele silvice, s asigure paza i integritatea fondului forestier, s e.ecute lucrri de regenerare a pdurilor, s asigure msurile de prevenire i stingere a incendiilor, s e.ploateze masa lemnoas numai dup punerea ei n valoare i eliberarea autorizaiei din partea ocolului silvic. )dministrarea i gestionarea durabil a pdurilor 0ndiferent de forma de proprietate, administrarea i asigurarea serviciilor silvice se fac prin ocoalele silvice autorizate, care sunt de dou tipuri* ocoale silvice de sat, aflate n subordinea !egiei $aionale a Pdurilor !#1S0LN5, care administreaz opdurile proprietate public a statului3 ocoale silvice private, nfiinare n condiiile legii de ctre %5T sau de ctre persoane fizice i Auridice ori asociaii ale acestora. 5t2t ocoalele silvice de stat, c2t i ocoalele silvice private sunt de interes public i pot administra sau asigura servicii silvice, dup caz, i pentru alte proprieti pe baz de contract. :ondul forestier proprietate public a statului mai poate fi administrat i de ctre instituii publice de cercetare sau de nvm2nt cu profil silvic. :ondul forestier proprietate privat a persoanelor fizice i Auridice se administreaz de ctre ocoalele silvice private care funcioneaz similar asociaiilor i fundaiilor sau pe baz de contracte.

45

#coalele silvice de stat care administreaz pdurile din proprietatea public a statului funcioneaz ca regii autonome de interes local, deosebindu se astfel de cele proprietate privat. 8n cazul n care se constituie asociaii ale proprietarilor de fond forestier, acestea sunt persoane Auridice i funcioneaz conform #.=. nr.(7>(999 cu modificrile i completrile ulterioare cu privire la asociaii i fundaii. =estionarea durabil a fondului forestier se face n conformitate cu amenaAamentele silvice elaborate n concordan cu obiectivele ecologice i social economice cu respectarea dreptului de proprietate pe baza urmtoarelor principii* promovarea practicilor care asigur gestiunea durabil a pdurilor3 asigurarea integritii fondului forestier3 promovabilitatea obiectivelor ecologice ale silviculturii3 creterea aportului silviculturii n dezvoltarea durabil3 prevenirea degradrii ireversibile a pdurilor3 spriAinirea proprietarilor de pduri.

Circulaia terenurilor din fondul forestier naional Potrivit /odului Silvic, terenurile din fondul forestier naional aflate n proprietate public pot face obiectul concesionrii ctre instituiile publice cu profil silvic, precum i ctre instituiile de nvm2nt cu profil silvic. /odul Silvic stabilete n legtur cu circulaia terenurilor ( principii* &. proprietatea forestier nu poate fi divizat sub limita de & -ectar3 (. este interzis reducerea suprafeei fondului forestier naional. 8n cazul n care, prin desc-iderea unei succesiuni din cauza numrului mare de motenitori, se creeaz posibilitatea divizrii fondului forestier sub limita de & -ectar, se constituie motenirea n favoarea unui sau unor motenitori la nivelul minim prevzut de & -ectar cu plata unei sulte ctre ceilali motenitori. E.ist o e.cepie* este permis reducerea suprafeei fondului forestier prin scoatere definitiv de terenuri pentru realizarea obiectivelor de interes naional declarate, conform legii de utilitate public. :r reducerea suprafeei fondului forestier, cu condiia compensrii acesteia i cu plata anticipat a obligaiilor bneti, pot fi scoase definitiv din fondul forestier naional terenuri
46

necesare realizrii sau e.tinderii obiectivelor e.pres prevzute n art.4C din /odul Silvic i anume* cele necesare e.ploatrii unor resurse naturale3 pentru structura de primire turistic cu funcie de cazare, pentru uniti de cultur, obiective sociale, sportive, medicale, construcii -idrote-nice de interes local, surse de ap potabil3 locuine sau case de vacan, dar pentru acestea numai terenuri din fondul forestier proprietate privat3 obiective instalate n fondul forestier nainte de & ianuarie &''9 cuprinse n categoria ocupaii i litigii. 5mplasarea obiectivelor prevzute mai sus se poate face cu ndeplinirea cumulativ a urmtoarelor condiii* construcia i terenul pe care se amplaseaz sunt proprietatea aceleiai persoane3 suprafaa ma.im care se scoate din fondul forestier, incluz2nd construcia, accesul i mpreAmuirea, nu poate depi (99 m(. Sc-imbarea destinaiei obiectivului construit prin scoatere definitiv din fondul forstier mai devreme de 6 ani determin abrogarea actului de aprobare a scoaterii definitive i aducerea terenului la starea iniial pe c-eltuiala beneficiarului aprobrii. #cuparea temporar de terenuri din fondul forestier este permis numai pe o perioad determinat de timp, tot pentru realizarea unor obiective de interes naional de utilitate public cu plata anticipat a obligaiilor bneti de ctre beneficiarul aprobrii. #cuparea temporar poate fi aprobat pe ma.im &9 ani. :ondul forestier proprietate privat a persoanei fizice poate face obiectul v2nzrii cumprrii cu pstrarea dreptului de preempiune al statului la cumprarea de pduri care constituie enclave n fondul forestier proprietate public a statului, la pre i n condiii egale. 8n acest scop, v2nztorul are obligaia s ntiineze n scris pe administratorul pdurii proprietate public a statului despre intenia sa de v2nzare, acesta put2nd s i e.ercite dreptul de preempiune n termen de 49 de zile de la ntiinare. "ac n acest termen administratorul pdurii proprietate public a statului nu i e.ercit acest drept, v2nzarea terneului este liber. $erespectarea de ctre v2nztor a obligaiilor prevzute mai sus atrage dup sine nulitatea absolut a contractului de v2nzare cumprare nc-eiat. "reptul de preempiune este dreptul patrimonial de natur legal recunoscut statului n calitatea sa de persoan Auridic i de titular al fondului forestier proprietate public. Tot pentru lic-idarea enclavelor, administratorul pdurii proprietate public a statului poate face n numele statului sc-imbul de terenuri . Prin efectele subrogaiei reale cu titlu particular, terenul primit n sc-imbul celui cedat dob2ndete acelai regim Auridic cu cel pe care l a avut pe care l a avut terenul cedat. 5utoritatea public central care rspunde se silvicultur prin !egia $aional a Pdurilor !#1S0LN5 poate cumpra terneuri degradate proprietate privat inapte pentru folosina agricol n vederea ameliorrii prin mpdurire. Statul mai poate dob2ndi n proprietate terenuri
47

forestiere sau cu destinaie agricol n vederea mpduririi i prin donaii din partea persoanelor fizice i Auridice.

Protecia fondului forestier naional &, protecia mpotriva trierii ilegale3 (, reconstrucia ecologic, regenerarea i ngriAirea pdurilor3 4, protecia mpotriva polurii3 ), protecia mpotriva bolilor i a duntorilor3 6, prevenirea i stingerea incendiilor3 7, protecia fondului de v2ntoare i a celui de pescuit din apele de munte, inclusiv cele de acumulare. &, E.ploatarea masei lemnoase trebuie fcut astfel nc2t, indiferent de natura proprietii, s asigure meninerea integritii fondului forestier naional, n condiiile gestionrii durabile a pdurilor. Pentru a evita e.ploatarea -aotic sau netiinific a pdurilor, volumul de mas lemnoas ce se recolteaz anual pe ansamblul rii i pe fiecare de unitate de producie silvic se coreleaz cu cota normal de tiere prevzut n amenaAamentul silvic, in2ndu se seama de structura masei lemnoase respective, de proteAarea solului, consolidarea funciei de protecie a arborilor, ameliorarea factorilor de clim .a. 8n ceea ce privete paza pdurilor, proprietarii sunt spriAinii de unitile de poliie i Aandarmerie. 5utoritatea public central care rspunde de silvicultur prin !egia $aional a Pdurilor e.ercit controlul respectrii /odului Silvic pentru ntreg fondul forestier naional. (, 5ceste activiti se realizeaz conform amenaAamentelor silvice i a studiilor de specialitate de ctre regia $aional a Pdurilor din :ondul de ameliorare a fondului forestier. Proprietarii de pduri care nu realizeaz n mod culpabil lucrile de regenerare a pdurilor sunt somai n prealabil, dup care lucrrile se dau, pe baz de contract, n e.ecutarea societii atestate, costul fiind suportat de proprietar. 4, 8n ceea ce privete combaterea polurii, aciunea polurii asupra fondului forestier este rapid, av2nd ca efect ncetinirea creterii arborilor p2n la uscarea lor total. 8n vederea proteciei vegetaiei forestiere, este interzis amplasarea n pduri sau n imediata apropiere a acestora a obiectivelor care produc poluare. ), 8n ceea ce privete protecia mpotriva bolilor i a duntorilor, aceasta se realizeaz n baza unui sistem integrat de prevenire i combatere, av2nd un rol deosebit pentru lic-idarea focarelor acestora, precum i pentru stoparea introducerii lor n ar, instituirea carantinei fitosanitare. Starea de sntate a pdurilor este urmrit pri Sistemul $aional de 1onitorizare a Negetaiei :orestiere implementat n !om2nia n &''9, dat la care !om2nia a aderat la
48

Programul naiona de cooperare privind evaluarea i supraveg-erea efectelor polurii aerului asupra pdurilor. 6, 5ctivitatea de prevenire i stingere a incendiilor este coordonat de !egia $aional a Pdurilor n colaborare cu prefecii, primarii, autoritile statului n domeniul proteciei civile i al combaterii efectelor calamitilor i a dezastrelor. Persoanele fizice i Auridice care constat incendii n pduri, n perdelele forestiere de protecie sau pe terenurile degradate destinate mpduririi au obligaia s anune imediat cele mai apropiate uniti silvice i s participe la stingerea lor. 7, 8n privina fondului de v2ntoare sau pescuit, Legea nr.&94>&''7 privind v2ntoarea i protecia fondului cinegetic prevede o serie de atribuii ce revin at2t gestionrii fondurilor de v2ntoare, c2t i prorpietarilor i deintorilor de terenuri limitrofe sau de animale domestice.

Produsele pdurii i folosina lor /odul Silvic clasific produsele pdurii n ( mari categorii* 0. roduse lemnoase care includ* &. Produse principale* toate elementele lemnoase ale pdurii rezulatte din tieri de refenerare, reprezent2nd material lemnos destinat e.ploatrii pentru nevoile economiei i ale populaiei3 (. Produse secundare* produse lemnoase rezultate din lucrrile de ngriAire a arborilor3 4. Produse accidentale* produse lemnoase rezultate n urma aciunii factorilor biotici i abiotici destabilizatori3 ). Produse de igien rezultate din procesul de eliminare natural3 6. 5lte produse* arbori i arbuti ornamentali, pomi de /rciun, rc-ita i alte produse din lemn. 00. roduse nelemnoase* &. :auna de interes cinegetic3 (. Petele din apele de munte, cresctorii i bli situate n fondul forestier3 4. :ructele de pdure3
49

). Seminele forestiere3 6. /iupercile comestibile din flora spontan3 7. Plantele medicinale i aromatice3 C. !ina3 B. 5lte produse. Produsele pdurii aparin proprietarilor sau deintorilor de fond forestier, cu e.cepia faunei de interes cinegetic i a petelui din apele de munte. E.ploatarea masei lemnoase se face numai dup obinerea autorizaiei de e.ploatare i predarea parc-etului cu respectarea regulilor silvice. E.ploatarea o poate face numai persoanele Auridice atestate de ctre autoritatea public central care rspunde de silvicultur i, n mod e.cepional, persoanele fizice pot e.ploata n regie un volum de ma.im (9 m4> an din pdurea pe care o dein n proprietate. Produsele lemnoase se valorific potrivit legii prin licitaie, cu e.cepia celor e.ploatate n regie proprie. 1asa lemnoas nev2ndut prin licitaie se poate vinde prin negociere direct. 8n ceea ce provete produsele nelemnoase, acestea se recolteaz n conformitate cu normele te-nice elaborate de autoritatea public central care rspunde de silvicultur. N2ntoarea se poate e.ercita numai n anumite perioade ale anului, cu miAloacele i n condiiile stabilite de lege. %n important produs al pdurii este i iarba de pe terenul fondului forestier, care poate fi e.ploatat fie prin cosire, fie pentru punatul animalelor, n ambele situaii ns numai pe baz de contracte nc-eiate cu ocoalele silvice.

!spunderea Auridic n dreptul mediului

50

 este nt2lnit n toate ramurile de drept, suger2nd ideea de reparaie sau sanciune3 d e.presie unui raport social sancionat dpdv Auridic, n baza cruia o persoan se afl n raport de obligaie fa de o alt persoan creia ii datoreaz satisfacie sau repararea preAudiciului ce i l a cauzat. 8n dreptul mediului, rspunderea Auridic este o instituie care a nceput s se aplice din ce n ce mai mult datorit creterii i diverisificrii riscurilor ecologice, a nmulirii preAudiciilor aduse mediului i a creterii periculozitii lor. Temeiul legal al rspunderii Auridice n dreptul mediului este #%= nr.&'6>(996 privind protecia mediului cu modificrile i completrile ulterioare i #%= nr.7B>(99C privind rspunderea de mediu cu referire la prevenirea i repararea preAudiciilor asupra mediului. "spunderea pentru pre%udiciile aduse mediului conform ,-* nr.195/2005 privind protecia mediului cu modificrile i completrile ulterioare #%= &'6>(996 aporbat cu modificri prin Legea nr.(76>(997 statueaz n art.'6 formele rspunderii civile pentru nclcarea prevederilor legale reglement2nd principiul aciunii preventive, al utilizrii durabile a resurselor i principiul poluatorul pltete, precum i o serie de obligaii privind protecia resurselor naturale i a biodiversitii, protecia apelor i a ecosistemelor acvatice, protecia atmosferei, a solului i a subsolului, a monumentelor naionale i a aezrilor umane. 8nclcarea oricreia dintre aceste obligaii poate cauza preAudicii nsemnate componentelor de mediu, atrg2nd rspunderea Auridic a celor vinovai. Legea consacr principiul rspunderii obiective pentru preAudiciile aduse mediului, independent de orice culp, precum i rspunderea solidar n cazul pluralitii de autori. PreAudiciul este definit ca efectul cuantificabil n cost al daunei asupra sntii oamenilor, bunului>mediului provocat de poluani, activiti duntoare sau dezastre. !spunderea obiectiv are la abz ideea de risc i de garanie, e.ist2nd i obligativitatea asigurrii, dei acest lucru nu mai este prevzut e.pres n Legea proteciei emdiului, ci n reglementrile sectoriale. Legat de instituirea caracterului obiectiv al rspunderii pentru preAudiciile aduse mediului, legea consacr i principiul rspunderii solidare n cazul pluralitii de autori, menit s asigure o protecie sporit victimei prin creterea posibilitilor de reparare a pagubei. "spunderea de mediu cu referire la prevenirea i repararea pre%udiciilor asupra mediului conform ,-* nr.12/2007 #%= 7B>(99C a transpus directiva (99)>46 a /onsiliului i a Parlamentului European. 3atura %uridic a rspunderii de mediu conform ,-* nr.12/2007 /onsiderm aceast rspundere ca fiind specific dreptului mediului, av2nd la baz principiile sale specifice, dar mbin2nd n acelai timp elementele de baz de drept al mediului cu elemente drept administrativ i de drept civil.
51

Elementele de drept administrativ decurg n primul r2nd din consacrarea e.pres a legii potrivit creia protecia mediului este un obiectiv de interes public maAor, fapt ce determin ca stabilirea msurilor reparrii, precum i evaluarea caracterelor semnificative a preAudicului s se fac n mod unilateral de ctre autoritile 5P pentru protecia mediului. "eciziile luate de ctre aceste autoriti n domeniul prevenirii i reparrii preAudiciului pot fi atacte n contenciosul administrativ. $erespectarea obligaiilor de ctre operatorii economici n legtur cu prevenirea i limitarea preAudiciilor asupra mediului, precum i nerespectarea de ctre autoritile competente pentru protecia mediului a obligaiei privind furnizarea de informaii operatorului despre orice ameninare iminent cu un preAudiciu asupra mediului se sancioneaz cu amendcontravenional. /a elemente de drept civil, rspunderea opereatorului economic pentru preAudiciul adus mediului poate fi fie o rspundere obiectiv, fie o rspundere subiectiv, n condiiile legii. /a elemente de drept al mediului, la baza instituirii funciilor acestei rspunderi stau principii specifice ale mediului i n special principiul dezvoltrii durabile, principiul aciunii preventive, principiul conservrii biodiversitii i a ecosisemelor, principiul poluatorul pltete. Condiiile rspunderii de mediu 4conform ,-* nr.12/20075 &, "esfurarea unei activiti permise de lege care implic riscul cauzrii unui preAudiciu mediului. #%= nr.7B>(99C se aplic* preAudiciului asupra mediului cauzat de orice activitate profesional e.pres prevzut n 5ne.a 4 i oricrei ameninri iminente cu un astfel de preAudiciu determinat de oricare dintre aceste activiti3 preAudiciilor asupra speciilor i -abitatelor naturale i proteAate i oricror ameninri iminente cu astfel de preAudicii cauzate de o activitate profesional, alta dec2t cele prevzute n 5ne.a 4, ori de c2te ori operatorul a acionat cu intenie sau din culp. 5cest principiu se refer deci la preAudiciile aduse mediului prin orice tip de activitate profesional, indiferent de caracterul ei public sau privat, profit sau nonprofit, desfurat n cadrul unei activiti economice, afaceri sau ntreprinderi care, potrivit 5ne.ei 4, face obiectul procedurii autorizrii integrate de mediu, conform #%= nr.&6(>(996 privind prevenirea i controlul integrat al polurii* activitatea d egestionare a deeurilor, toate activitile referitoare la evacuarea n apele interioare de suprafa i n apele subterane de poluani periculoi, activitile privind substane i preparate periculoase, produse de protecie a plantelor +erbicide, insecticide,, produse biocide. 8n toate aceste situaii, c2nd este vorba de preAudicii aduse de activitile prevzute n 5ne.a 4 i pentru care se cere autorizaia integrat de mediu, rspunderea este obiectiv, n afara oricrei culpe.
52

#rdonana are n vedere i preAudiciile aduse speciilor i -abitatelor naturale proteAate i ameninrilor iminente cu astfel de preAudicii cauzate de orice alt activitate umane, alta dec2t cea prevzut n 5ne.a 4, dac operatorul a acionat cu intenie sau din culp. 8n aceste situaii, rspunderea este subiectiv. Este de observat c ordonana se aplic i pentru ameninrile iminente cu producerea unor astfel de preAudicii, de unde rezult c prevederile ordonanei nu au o aplicabilitate general, n sensul c unele activiti sunt e.cluse domeniului acesteia. 5stfel, #%= nr.7B>(99C nu se aplic preAudiciilor i ameninrilor iminente cu astfel de preAudicii produse de* aciuni de conflict armat, ostiliti, rzboi civil sau insurecie3 un fenomen natural catastrofal inevitabil i insurmenabil3 riscuri nucleare3 activiti al cror scop principal este aprarea naional sau securitatea internaional3 utilizarea n scopuri agricole a nmolului provenit din staiile de epurare a apelor uzate urbane3 preAudiciile produse n urma unor emisii, evenimente sau incidente de la producerea crora au trecut mai mult de 49 de ani. (, PreAudiciul ; repararea preAudiciului adus mediului. Potrivit #%= nr.7B>(99C, prin preAudiciu general se nelege o sc-imbare msurabil a unei resurse naturale sau deterioarea msurabil a unui serviciu legat de o resurs natural. Prin preAudiciu asupra mediului se nelege* a, PreAudiciul asupra speciilor i -abitatelor naturale3 b, PreAudiciul asupra apelor3 c, PreAudiciul asupra solului. Se observ c definiia preAudicului asupra mediului este limitat pentru c nu toate componentele de mediu fac obiectul acestei reglementri. Este de observat c ordonana privete i preAudiciul cauzat de elementele aero purtate, n msura n care acesta cauzeaz daune apelor, solului sau speciilor i -abitatelor proteAate. Potrivit, ordonanei, repararea preAudiciului se realizeaz printr o reparare primar, reparare complementar i reparare compensatorie. Scopul reparrii primare este de a readuce resursele naturale i>sau reducerile preAudicate la starea iniial sau la o stare apropiata cu aceasta. 8n cazul n care resursele naturale sau serviciile preAudiciate nu revin la starea iniial se recurge la repararea complementar, al crei scop este de a furniza un nivel al resurselor naturale sau al serviciilor dup caz, ntr un sistem alternativ, similar celui care ar fi fost furnizat dac elementele preAudiciate ar fi revenit la starea iniial. Repararea compensatorie se ntreprinde pentru a compensa pierderile intermiare ale resurselor naturale i respectiv ale serviciilor pn la refacerea acestora. 4, !aportul de cauzalitate ntre activitatea preAudicabil i preAudiciu.
53

Legtura de cauzalitate este menionat n preambulul "irectivei (99)>46 care spune c nu toate formele de daune de mediu pot fi reparate prin mecanismul rspunderii i se aratc pentru ca acest organism s fie efectiv necesar, s se tabileasc legtura de cauzalitate ntre daun i poluatorul sau poluatorii identificai. Subiectele rspunderii &. !ubiectul pasiv. Principiul poluatorul pltete st la baza determinrii subiectului pasiv al rspunderii de mediu. Toate costurile msurilor preventive i reparatorii se suport de ctre operator, inclusiv n cazul n care aceste costuri au fost fcute de agenia Audeean pentru protecia mediului. "e la aceast prevedere e.ist o e.cepie* operatorul nu suport costul aciunilor reparatorii dac dovedete c nu a acionat din intenie sau din culp i c preAudiciul a fost provocat de o emisie sau un eveniment autorizat n mod special sau o emisie sau orice mod de utilizare a unui produs pentur care operatorul dovedete c nu era posibil, conform studiului cunotinelor te-nice i tiinifice e.istente la data c2nd emisia a fost eliberat s produc un preAudiciu mediului sau ameninarea. Pentru garantarea recuperrii costurilor suportate de ctre agenia Audeean pentru protecia mediului, aceasta instituie o ipotec asupra bunurilor imobile ale operatorului i o proprire obligatorie. 8nscrierea n /artea :unciar a ipotecii i instituirea propririi se realizeaz pe baza dispoziiilor date de agenia Audeeanpentru protecia mediului. "ac preAudiciul adus mediului este cauzat de mai muli operatori, acetia sunt obligai solidar s suporte costul msurilor preventive i reparatorii. "ac operatorul face parte dintr un consoriu sau o companie multinaional, aceasta rspunde solidar i indivizibil cu respectivul operator. (. !ubiectul activ. $ici directiva comunitar i nici #%= 7B>(99C nu conin o definiie a persoanei vtmate. /ei care au conceput directiva au considerat s determine sfera subiectului activ dpdv al calitii procesuale active. /a urmare, persoanele fizice care sunt afectate de iminena unui preAudiciu de mediu i organizaiile neguvernamentale de protecie a mediului nu au o aciune direct mpotriva operatorului care a cauzat dauna sau iminena daunei de mediu se pot ndrepta numai mpotriva autoritii de mediu, mpotriva deciziei acesteia put2nd face contestaie pe calea contenciosului admninistrativ. )specte procedurale "irectiva comunitar instituie o procedur n ( etape privind cererile referitoare la preAudiciile aduse mediului sau la ameninrile cu astfel de preAudicii. /ererea trebuie s fie adresar autoritii competente de protecia mediului, fiind nsoit de informaii i date relevante n legtur cu preAudiciul produs. "acn urma analizei cererii rezult producerea unui preAudiciu asupra mediului, agenua Audeean pentru protecia mediului trebuie s stabileasc msurile solicitrii ce urmeaz a fi ntreprins, d2ndu i posibilitatea operatorului s i trimit observaiile i precizrile n termen de 6 zile de la primirea solicitrii.
54

"ecizia luat de autoritatea de protecie a mediului se motiveaz n fapt i n drept i conine informaii cu privire la termenele i procedura de contencios administrativ. PreAudiciul se poate constata i de ctre =arda $aional de 1ediu prin comisarii Audeeni. Consecinele rspunderii de mediu Subiectul pasiv al rspunderii are obligaia s ia msurile prevenitive i reparatorii stabilite de agenia Audeean pentru protecia mediului. 8n stabilirea msurilor preventive, agenia se consult cu cu comisariatele Audeene ale =rzii $aionale de 1ediu i, n funcie de factorii de mediu potenial afectai, cu autoritatile din domeniile respective. "e asemenea, pe l2ng autoritile prevzute mai sus, pentru evaluarea caracterului semnificativ al preAudiciului asupra mediului i pentru stabilirea msurilor reparatorii, agenia Audeean se consult cu 5genia $aional de Protecie a 1ediului. Msurile preventive se iau n ma.im ( ore de la luarea la cunotin de ctre operator a ameninrii iminente cu un preAudiciu i trebuie s fie proporionale cu aceast ameninare i s conduc la evitarea producerii preAudiciului. "ac n pofida msurilor preventive luate, ameninarea iminent persisit, n termen de 7 ore de la momentul n care operatorul a constatat ineficiena acestora, el trebuie s informeze agenia Audeean pentru protecia mediului i comisariatul Audeean al =rzii $aionale de 1ediu. Msurile reparatorii. "ac preAudiciul asupra mediului s a produs, operatorul este obligat s informze n ma.im ( ore de la producerea lui agenia Audeean i comisariatul Audeean al =rzii $aionale de 1ediu cu date privind producerea preAudiciului, cauzele ce l au generat, elementele de mediu afectate etc. 8n acelai timp, operatorul trebuie s acioneze imediat pentru a izola, elimina sau a gestionat poluanii respectivi. "ac s au produs mai multe preAudicii, asupra mediului, iar agenia Audeean nu poate asigura luarea n acelai timp a tuturor msurilor reparatorii, ea are dreptul s decid care dintre preAudicii trebuie reparate cu prioritate, av2nd n vedere natura, dimensiunea i gravitatea lor. 8n afar de operator, agenia pentru protecia mediului poate lua ea nsi msurile preventive i reparatorii prevzute de lege fie direct, fie prin nc-eierea de contracte cu persoane fizice i Auridice, conform legii. Terele persoane au obligaia de a permite realizarea msurilor preventive sau reparatorii pe proprietatea lor, fr ns ca prin acestea s se producp unele diminuri ale valorii proprietii lor. #%= 7B>(99C prevede rspunderea contravenional pentru nclcarea prevederilor ei i c-iar reglementeaz un singur caz de rspundere penal. "spunderea civil delictual pentru pre%udiciile aduse mediului 8n dreptul mediului, prin rspundere civil delictual se sancioneaz, n general, o conduit reprobabil antisocial a subiectelor de drept persoane fizice i Auridice care, prin
55

faptele lor licite sau ilicite, omisive sau comisive, produc pagube elementelor de mediu sau mediului n ansamblul su. Prin consacrarea e.pres n legea fundamental a obligaiei statului de a reface i ocroti mediul nconAurtor i de a menine ec-ilibrul ecologic, s a creat cadrul Auridic general pentru ocrotirea i prin miAloace de drept civil a victimelor care au suferit preAudicii ecologice. Temeiul Auridic al rspunderii civile pentru preAudiciile aduse mediului este #%= nr.&'6>(996 cu modificrile i completrile ulterioare care, n art.'6 alin.& ridic la rang de principiu caracterulobiectiv al rspunderii pentru preAudiciile aduse mediului. Subiectele $ndreptite la repararea daunelor aduse mediului Prin definiie, mediul nconAurtor nu este i nu poate fi subiect victim care s reclame o reparaiune. El este o valoare fundamental ocrotit prin lege i pe plan intern i pe plan internaional. 8n dreptul intern, subectul victim care poate reclama reparaiunea poate fi statul, o %5T sau o persoan fizic ori Auridic, public sau privat, creia i s a produs un preAudiciu ca urmare e nerespectrii normelor de protecie a mediului. Pe plan internaional, subiectul ndreptit la reparaie este n primul r2nd statul, atunci c2nd mediul lezat se afl n limita teritoriului i ale Aurisdiciei naionale i comunitatea internaional n ansamblul ei, atunci c2nd mediul lezat are statutul de bun al acestei comuniti. Persoana responsabil. in2nd seama de faptul c legtura de cauzalitate ntre fapta preAudiciabil i preAudiciu este greu de stabilit datorit caraterului difuz al daunelor ntr un numr mare de cauze, reglementrile Auridice au constituit un responsabil determinabil n mod prealabil producerii pagubei. "intre sistemele nt2lnite mai des, menionm* desemnarea naintea producerii preAudiciului a persoanei responsabile, care este obligat s constituie o garanie3 constituirea unui fond de indemnizare a victimei din contribuiile depuse de poluator.

Particularitile elementelor constitutive ale rspunderii civile delictuale $n dreptul mediului

56

8n dreptul civil, pentru naterea rspunderii delictuale sunt necesare a fi ntrunite cumulativ urmtoarele elemente* sv2rirea unei fapte ilicite i producerea unui preAudiciu prin fapta ilicit3 e.istena unui raport de cauzalitate ntre fapta ilicit i preAudiciu3 culpa autorului faptei ilicite3 demonstrarea capacitii delictuale a autorului faptei ilicite n momentul comiterii acesteia. Tot n dreptul civil, aceste elemente se cer a fi cumulativ ntrunite nu numai atunci c2nd se rspunde pentru fapta proprie, ci i atunci c2nd se rspunde pentru fapta altuia sau pentru preAudiciile cauzate de lucrurile i animalele aflat n paz Auridic. 5celeai elemente se cer a fi ntrunite cumulativ i n cazul rspunderii delictuale din dreptul mediului, numai cele comport o serie de particulariti. 5a cum s a artat n literatur, cuv2ntul fapt poate avea at2t un neles restr2ns ca o manifestare perceptibil simurilor noastre, adicg2ndirea e.teriorizat, materializat, c2t i un sens mai larg, care cuprinde pe l2ng manifestarea e.tern a omului i efectele acesteia concretizate n planul dreptului, n modificrile unui raport sau situaii Auridice e.istente. :apta are un caracter ilicit atunci c2nd contravine normelor dreptului obiectiv i ncalc n acelai timp i dreptul dubiectiv al persoanei preAudiciate. 8n dreptul civil, regula este a rspunderii numai pentru fapte ilicite i e.cepia este a rspunderii pentru fapte licite permise de lege. 5specte procedurale privind raspunderea de mediu potrivit ordoanantei de urgenta 7B>(99C

#rdonanta de urgenta prevedere o procedura in ( etape si anume Persoana care contesta un act eliberat de o autoritate de mediu cu privire la raspunderea de mediu, trebuie sa adreseze in primul rand cererea agentiei Audetene pentru protectia mediului care are obligatia ca in termen de ma.imum 6 zile sa o analizeze si sa emita o decizie 5ceasta decizie se motiveaza in fapt si in drept si contine o serie de informatii si cu privire la cea de a ( cale de urmat si anume atacarea deciziei la instanta de contecios administrativ
57

/onsecintele raspunderii de mediu

Subiectul pasiv al raspunderii trebuie sa ia masurile preventive si reparatorii stabilite de agentia Audeteana pentru protectia mediului. 0n luarea acestor masuri, agentia se consulta cu comisariatele Audetene ale =arzii $ationale de 1ediu si in functie de factorul de mediu afectat, cu autoritatile cu competente speciale. 5tunci cand e.ista o amenintare iminenta cu privire la un preAudiciu asupra mediului, operatorul este obligat sa ia imediat masurile preventive si sa instiinteze in termen de ( ore de la luarea la cunoastinta a aparitiei amenintarii autoritatea Audeteana pentru protectia mediului. "aca, in pofida masurilor preventive luate, amenintarea iminenta persista, in termen de 7 ore de la momentul in care operatorul a constatat ineficienta lor, este obligat sa instiinteze agentia nationala si comisariatul Audetean al =arzii $ationale de 1ediu si sa adopte masuri suplimentare. "aca preAudiciul asupra mediului s a produs, tot in ma.im ( ore, operatorul trebuie sa instiinteze autoritatile mentionate si sa actioneze imediat pentru a controla, izola sau diminua efectele produse. "aca in acelasi timp s au produs mai multe preAudicii asupra mediului si agentia Audeteana nu poate asigura luarea, in acelasi timp, a masurilor reparatorii, aceasta are dreptul sa decida care dintre pereAudicii trebuie reparate cu prioritate.

58

5gentia Audeteana, poate lua ea, in mod direct, masuri reparatorii si preventive sau prin inc-eierea de contracte, cu unitatile specializate.

!aspunderea civila delictuala in dreptul mediului

0n dreptul mediului, prin raspunderea civila delictuala, se sanctioneaza o conduita reprobabila a subiectelor de drept, antisociala, persoane fizice si Auridice, care prin fapte lor, licite sau ilicite, omisive sau comisive, produc pagube componentelor de mediu sau mediului in ansamblul sau. Prin consacrarea e.presa in constitutie a obligatiei statului de a reface si ocroti mediul inconAurator si de a mentine ec-ilibrul ecologic, s a creat cadrul Auridic general pentru ocrotirea si prin miAloace de drept civil a victimelor actiunilor prin care se produc pagube mediului. Temeiul Auridic al raspunderii civile delictuale, in dreptul mediului, este legea protectiei mediului, care consacra in articolul '6 principiul raspunderii obiective si al raspunderii solidare. Subiectele raspunderii

Subiectul indreptatit la reparatii

59

Prin definitie, mediul inconAurator nu este si nu poate fi subiectul victima care sa reclame o reparatie. El este o valoare fundamentala, aparata prin lege, atat pe plan intern, cat si pe plan international. /a urmare, in derpul intern, subiectul victima poate fi statul, o unitate administrativ teritoriala sau persoana fizica ori Auridica care a suferit un preAudiciu prin incalcarea normelor de drept al mediului. Pe plan international, subiectul victima poate fi statul, atunci cand mediul lezat se afla in limitele teritoriului si ale Aurisdictiei nationale sau comunitatea internationala in ansamblul ei, atunci cand mediul lezat are statutul de bun al acestei comunitati. 0n ceea ce priveste persoana responsabila, tinand seama ca legatura de cauzalitate intre fapta si preAudiciu este greu de stabilit datorita caracterului difuz al daunelor, in maAoritatea cazurilor, reglementarile Auridice au constituit un responsabil determinabil in mod prealabil producerii pagubei.

Particularitatile elementelor constitutive ale raspunderii civile delictuale in dreptul mediului

60

0n dreptul civil, pentru nasterea raspunderii delictuale, sunt necesare a fi intrunite cumulativ urmatoarele elemente*

&, savarsirea unei fapte ilicite (, cauzarea unui preAudiciu prin fapta ilicita 4, e.istenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si preAudiciu ), culpa autorului faptei ilicite

Tot in civil, aceste elemente se cer a fi intrunite cumulativ, indiferent daca se raspunde pentru fapta proprie sau pentru fapta altuia ori pentru preAudiciile cauzate de lucrurile si animalele aflate in paza Auridica. 5celeasi elemente trebuie intrunite cumulativ si in dreptul mediului, numai ca ele comporta anumite particularitati*

in dreptul civil, regula este a raspunderii numai pentru fapte ilicite. Spre deosebire de civil, in dreptul mediului faptele generatoare de raspundere include atat conduite licite, cat si conduite ilicite. "aca prima categorie, a faptelor licite, atrage raspunderea obiectiva in afara oricarei culpe bazate pe riscul activitatii sau pe asumarea riscului activitatii si pe obligatia de garantie, in cea de a doua situatie, raspunderii pentru fapte ilicite, este vorba de o raspundere subiectiva, intemeiata pe culpa.

Potrivit legii mediului, regula este a raspunderii pentru fapte licite. +invers ca in dr civil,, si e.ceptia o constituie raspunderea pentru fapte ilicite.
61

in dreptul civil e.ista o serie de situatii care inlatura carecterul ilicit al faptei si ca urmare raspunderea delictuala, anume* starea de necesitate, starea de legitima aparare, indeplinirea unei indatoriri de serviciu, forta maAora si cazul fortuit, consimtamantul victimei si, intr o oarecare masura, e.ercitarea unui drept.

"intre aceste situatii, in dreptul mediului au fost retinute drept cauze care inlatura raspunderea starea de necesitate, forta maAora cu caracter e.ceptional, consimtamantul dat in mod valabil de catre victima si, in domeniul daunelor nucleare, starea de conflict armat, razboi civil sau insurectie armata si culpa grava a victimei, care a actionat gresit sau a omis sa actioneze. /odul penal defineste starea de necesitate ca fiind acea situatie in care se afla o persoana, care comite o fapta contrara legii, in scopul de a salva de la un pericol grav si iminent persoana sa sau a altuia, un bun al sau sau al altuia ori un interes public. $u se considera in stare de necesitate persoana care, in momentul cand a actionat putea si trebuia sa si dea seama ca procedand intr un anumit fel, va cauza un preAudiciu mult mai mare decat cel ce s ar fi produs initial. 0n ceea ce priveste e.ercitarea unui drept, care si in civil, numai uneori inlatura raspunderea delictuala, in dreptul mediului se considera ca nici un drept subiectiv al niciunei persoane nu poate fi considerat a fi e.ercitat potrivit scopului si finalitatii sale, de vreme ce mediul inconAurator a fost preAudiciat. "in acest punct de vedere se poate vorbi de abuzul de drept, care se poate manifesta prin actele realizate in e.ercitarea atributelor drepturilor subiective asupra mediului ce depasesc, prin consecintele lor, scopurile social economice care au stat la baza recunoasterilor, aducand preAudicii mediului.
62

5sa cum s a aratat in literatura Auridica, abuzul de drept se poate ivi in situatii cum sunt*

comiterea de catre detinatorii de terenuri, in e.ercitarea drepturilor lor, a unor actiuni de folosire intensiva, care depasesc posibilitatea naturala si potentiala a solului realizarea unor tratamente indelungate cu substante fitosanitare, care duc in final la infestarea solului s.a.

Pentru retinerea e.istentei abuzului de drept, nu este suficient sa se dovedeasca e.ercitarea acestui drept si consescintele sale cat timp nu se stabileste caracterul culpabil al actiunii sau inactiunii, dauna adusa tertilor si e.istenta raportului de cauzalitate. 0n ceea ce priveste preAudiciul, in deptul mediului, poarta denumirea si de dauna ecologica, prin care se intelege, atat dauna suferita de om si de bunurile sale, cat si cea suferita de mediu, in ansamblul sau. "aca in dreptul civil e.ista principiul reparatiunii in natura si numai in subsidiar, prin ec-ivalent banesc, in dreptul mediului, principiul reparatiunii in natura nu se poate aplica, deoarece, de cele mai multe ori, preAudicul adus mediului are un caracter ireversibil, fapt ce determina ca in practica sa se plateasca o suma de bani, care si aceasta rareori acopera integralitatea preAudiciului adus mediului. /a si in dreptul civil, si in dreptul mediului preAudiciul trebuie sa fie cert si actual. 0n dreptul mediului insa se considera actual nu numai preAudiciul prezent, ci si cel viitor, daca este sigur ca se va produce si sunt suficiente elemente pentru a 0 determina indinterea.

63

0n ceea ce priveste al treilea element, raportul de cauzalitate dintre fapta preAudiciabila si preAudiciul, raportul de cauzalitate in dreptul mediului este si mai greu de stabilit decat in dreptul civil, deoarece actiunea cauzelor se conAuga cu o multitudine de conAuctii care pot accelera sau intarzia producerea efectului. /el de al patrulea element, culpa, in mod e.ceptional si in dreptul mediului e.ista raspundere delictuala bazata pe culpa pentru preAudiciile aduse speciilor proteAate si -abitatelor lor naturale.

!aspunderea delictuala obiectiva si subiectiva in dreptul mediului

Pana la aparitia vec-ii legi a protectiei mediului, &4C>&''6, dat fiind faptul ca proba culpei este greu de facut, mai ales in cazul preAudiciilor produse prin poluare, literatura si practica Auridica s au pronuntat pentru reglementarea generala a raspunderii pentru preAudicii aduse mediului, pe principiul raspunderii obiective, al raspunderii solidare a coautorilor pentru legitimarea procesuala activa a oricarui cetatean, precum si pentru definirea notiunii de dauna ecologica, astfel incat sa cuprinda si daunele indirecte, dat fiind raportul de cauzalitate foarte rela.at in acest domeniu. /a urmare, adaptandu se prevederilor codului civil si considerand ca o paguba adusa mediului poate fi urmarea si viciului ascuns al lucrului, de care cel ce se foloseste nu avea cunostinta, situatie care e.clude raspunderea pe baza culpei, problema raspunderii a fost solutionata prin aplicarea dispozitiilor codului civil privind raspunderea pentru lucruri.
64

L &4C>&''6 a protectiei mediului, precum si actuala lege a mediului #%= &'6>T a statuat ca principiu general raspunderea obiectiva pentru preAudicii aduse mediului. 0n ceea ce priveste raspunderea subiectiva, se aplica cu titlu de e.ceptie pentru preAudiciile speciilor proteAate si -abitatelor lor naturale, victima trebuind sa dovedeasca, pe langa celalalte elemente ale raspunderii, si culpa persoanei care a preAudiciat elementele de mediu mentionate mai sus.

!aspunderea rezultata din tulburarile de vecintate Plecand de la adevarul ca viata si vecinatatea impun si suportarea unor inconveniente, asa zise normare, care decurg din starea de vecinatate ca e.ista o serie de poluari si de daune admise pana la o anumita limita, doctrina si practica Auridica au considerat ca, atunci cand aceasta limita este depasita, se naste dreptul la reparatie prin institutia raspunderii delictuale. Eurisprudenta a mai admis ca tulburarile de vecintate pot rezulta si din e.ercitiul legitim al dreptului de proprietate, nu numai dintr un e.ercitiu culpabil. Tinand de anormalitatea pagubei, caracterul obiectiv este in functie de timp si de gravitate. =ravitatea rezulta din faptul ca tulburarile de vecintatate sunt anormale. "reptul la despagubire se fundamenteaza pe dreptul fiecarui om de a nu fi privat in tot sau in parte de valoarea unui bun sau a unei situatii si de avantaAele pe care acestea le ofera. #bligatiile speciale de vecinatate au ca scop, in primul rand, evitarea consecintelor daunatoare ale vecinatatii si, in al doilea rand, acestea cand au produs repararea daunelor respective.
65

$atura Auridica a relatiilor de vecinatate este cea a servitutiilor naturale si legale. 0n litaratura Auridica s a sustinut ca servitutiile nu sunt in fond servituti propriu zise, ci un numar de obligatii Auste impuse proprietarilor, pe cale naturala sau legala, ca reguli de buna vecinatate. Ele sunt in realitate marginiri sau limitari ale dreptului de proprietate, care deriva din raporturile firesti de buna vecinatate si se aplica oricarui drept de proprietate.

!aspunderea Auridica civila delictuala pentru daunele nucleare.

0n conformitate cu dispo conventiei de la Paris privind raspunderea in domeniul energiei nucleare ale /onventiei de la Niena din &'74, privind raspunderea civila pentru daune nucleare si a protocolului lor comun de aplicare, semnat la Paris in &'BB, documente ratificate de !omania prin L &97>&''(, a fost adoptata L C94>(99& privind raspunderea civila pentru daune nucleare. Potrivit articlului 4 din Legea C94>(99&, prin dauna nucleara se intelege*

&, orice deces sau orice ranire (, orice pierdere sau deteriorare a bunurilor 4, orice pierdere economica care rezulta dintr o dauna, la care s a facut referire mai sus, dar neinclusa in aceste prevederi, suferita de o persoana care are dreptul la despagubiri.
66

), /ostul masurilor de refacere a mediului deteriorat 6, #rice pierdere a veniturilor care deriva dintr un deces economic fata de orice utilizare a mediului 7, /ostul masurilor preventive si orice daune cauzate de astfel de masuri C, #rice alta dauna economica, alta decat cea rezultata din degradarea mediului, daca este admisa de legislatia privind raspunderea civila a instantei competente

#peratorul instalatiei nucleare raspunde obiectiv, in afara oricarei culpe, pentru orice dauna nucleara provocata de un accident nuclear care a avut loc in instalatia sa. Legea defineste accidentul nuclear ca fiind orice fapt sau succesiune de fapte care, avand aceeasi origine cauzeaza o dauna nucleara. "aca la producerea daunei nucleare au contribuit accidente produse in instalatii apartinand unor operatori diferiti si nu se poate stabili cu certitudine contributia fiecarei instalatii la producerea daunei, raspunderea operatorilor este solidara. "aca dauna nucleara este cauzata de producerea simultana a unui accident nuclear si a unuia nenuclear si nu se poate delimita contributia fiecaruia la producerea daunei, intreaga dauna se considera nucleara si atrage raspunderea numai a operatorului instalatiei nucleare. #peratorul instalatiei este e.onerat, in temeiul legii, daca accidentul nuclear s a produs in urma unor acte de conflict armat, razboi civil sau insurectie armata, a unui fenomen natural catastrofal sau a unor acte de terorism nuclear. 0n aceasta ultima situatie, raspunde statul, despagubirea acordandu se din fondurile publice. Pe parcursul unui proces, operatorul mai poate fi e.onerat de raspundere daca dovedeste ca dauna nucleara este rezultatul cuplei grave a victimei care a actionat gresit sau a omis sa actioneze.
67

!aspunderea operatorului este plafonata sau limitata de un plafon la suma contravalorii in lei a 499 milioane dolari americani pentru fiecare accident nuclear. 0n vederea sigurarii platii despagubirii, operatorul este obligat sa inc-eie o asigurare sau sa constituie orice alta garantie financiara. "reptul la actiune in repararea pagubei nucleare se prescrie in termen de &9 ani, care incepe sa curga de la data cand victima a cunoascut sau trebuia sa cunoasca accidentul nuclear si persoana responsabila. 5vand in vedere faptul ca urmarile accidentului nuclear sunt nelimitate in timp si practic inca necunoscute, legiuitorul a creat o e.ceptie de la aplicarea termenului de prescriptie de &9 ani, prevazand ca victima care a obtinut deAa o despagubire, sa poata intenta o noua actiune, in cadrul termenului de &9 ani sau dincolo de acesta, cu obligatia de a dovedi ca marirea preAudiciului initial sau cauzarea unui alt preAudiciu se datoreaza aceluiasi accident nuclear pentru care a fost deAa despagubita.

!aspunderea civila a producatorilor pentru daunele provocate de produsele defecte legea ()9>(99)

Potrivit legii, prin producator se intelege fabricantul unui produs finit, al unei materii prime sau al unei parti a produsului, orice persoana care se prezinta ca producator, pentru ca isi inscrie pe produs numele, marca sau alt semn distinctiv, orice persoana care importa un produs din comunitatea europeana, in vederea vanzarii, inc-irierii, cumpararii sau altor forme de instrainare in cadrul activitatii proprii de comercializare.
68

Tot potrivit acestei legii, paguba este preAudiciul cauzat prin moartea sau vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii unei persoane. Produsul este orice bun mobil, c-iar daca este incorporat intr un alt bun mobil sau imobil. Produsul este considerat cu defecte daca nu ofera siguranta la care este indreptatita sa se astepte o persoana, tinand seama de toate circumstantele, inclusiv de modul de prezentare al produsului. Produsul nu este considerat cu defecte daca, ulterior punerii lui in circulatie, a aparut un produs mai perfectionat. !aspunderea producatorului este obiectiva, in afara oricarei culpe. El este tinut sa raspunda si in situatia in care paguba este rezultatul cumulat al defectului produsului, cu actiunea sau omisiunea unui tert. Producatorul este e.onerat de raspundere, potrivit legii, in urmatoarele situatii* &. dovedeste ca nu este el cel care a pus produsul in circulatie (. in functie de impreAurari, defectul care a produs paguba nu a e.istat la data punerii produsului in circulatie sau a aparut ulterior punerii in circulatie, dintr o cauza care nu ii este imputabila 4. produsul nu a fost fabricat pentru a fi comercializat sau pentru orice alta forma de distributie in scop economic ). defectul se datoreaza respectarii unor conditii obligatorii impuse de reglementarile emise de autoritatile competente 6. nivelul cunostintelor stintifice si te-nice e.istente la momentul punerii in circulatie a produsului nu i au permis depistarea defectului
69

7. defectul se datoreaza nerespectarii de catre consumator a instructiunilor de utilizare furnizate in documentatia te-nica care insoteste produsul !aspunderea producatorului mai poate fi limitata sau inlaturata de catre instanta competenta, in cazul in care paguba este cauzata atat de defectul produsului, cat si de culpa persoanei vatamate sau preAudiciate ori a altei persoane pentru care aceasta este tinuta sa raspunda. 0n afara situatilor prevazute de lege orice clauza contractuala de limitare sau e.onerare de raspundere este lovita de nulitate absoluta. "reptul la actiune in repararea pagubei se prescrie in termen de 4 ani, care incepe sa curga de la data cand reclamantul a avut sau a trebuit sa aiba cunostinta de e.istenta pagubei, a defectului si de identitatea producatorului, insa numai de tarziu de implinirea a &9 ani de la data la care producatorul a pus produsul in circulatie, cu conditia ca paguba sa se fi produs inauntrul termenului de &9 ani. 5ctiunea pentru repararea pagubei este de competenta instantei de Audecata in a carei raza teritoriala s a produs paguba, sau dupa caz, se afla sediul ori domiciliul paratului.

!aspunderea Auridica reglementata de legea vanatorii si protectiei fondului cinegetic nr )9C>(997

Legea )9C>(997 prevede ca gestionarul fondului de vanatoare este obligat la repararea preAudiciului produs din culpa sa faunei cinegetice pe care o gestioneaza.
70

$e aflam in prezenta unei raspunderi subiective, intemeiata pe culpa. PreAudiciul la care se refera legea consta in scaderea nivelului calitativ si sau numeric al faunei cinegetice si se calculeaza conform valorilor de despagubire prevazute in ane.ele legii. 0n ce ne priveste considerram ca acest te.t nu instituie o raspundere delictuala, ci una legala, izvorata din lege. /a urmare, nu se pot aplica prevederile /odului /ivil referitoare la obligatiile reale izvorate din raportul de vecinatate, deoarece gestionarul fondului de vanatoare nu este nici proprietarul unui animal si nici nu se serveste de acesta, pentru ca potrivit legii )9C>(997, fauna de interes cinegetic este bun public de interes national si international.

!aspunderea contraventionala in dreptul mediului Persoanele fizice si Auridice care desfasoara activitati potrivnice normelor de drept al mediului ori nu isi indeplinesc obligatiile care decurg din raporturile Auridice de drept al mediului sunt pasibile de sanctiunea contraventionala a carei intindere este proportionala cu gradul de poluare cauzat cu consecintele si periculozitatea sociala a faptei respective 5vand in vedere importanta obiectului proteAat am calificat aceste fapte drept incalcari ecologice iar sanctiunile contraventionale avand acest caracter special le consider sanctiuni specifice de drept al mediului care atrag raspunderea atat a persoanelor fizice cat si a persoanelor Auridice #rdonanta de urgenta &'6>(996 privind protectia mediului instituie mai multe categorii de contraventii care privesc nerespectarea prevederilor legale din urmatoarele domenii* procedura de reglementare
71

regimul substantelor si preparatelor periculoase regimul deseurilor, al ingrasimentelor si pesticidelor regimul organismelor modificate genetic activitatile nucleare conservare biodiversitatii si a ariilor naturale proteAate protectia apelor si a ecosistemelor acvatice protectia atmosferei, a solului si a ecosistemelor terestre sc-imbarile climatice gestionarea zgomotului ambiental protectia asezarilor umane Prevederile legii protectiei mediului in materie contraventionala se completeaza cu cele cuprinse in reglementarile sectoriale cum sunt legea apelor, legea privind calitatatea aerului inconAurator etc TT. 5 legii cadruT adica a ordonantei (>(99& este in legatura cu prescriptia ca o cauza care inlatura raspunderea contraventionala cu cele ( aspecte ale sale si anume prescriptia aplicarii sanctiunii si prescriptia e.ecutarii sanctiunii 5rt &4 din ordonanta de guvern (>(99& prevede ca aplicarea sanctiunii contraventionale se prescrie in termen de 7 luni de la data savarsirii faptei sau in cazul contraventiilor continue de la data constatarii faptei "aca fapta a fost urmarita initial ca infractiune si ulterior se constata ca este contraventie prescriptia aplicarii sanctiunii nu curge pe perioada cercetarii penale sau a

72

urmaririi penale ori in faza de Audecata daca sesizarea a fost facuta inauntrul termenului de 7 luni Prescriptia opereaza totusi daca sanctiunea nu a fost aplicata in termen de & an de la data savarsirii faptei 0n cea ce priveste e.ecutarea amenzii contraventionale aceasta se prescrie daca procesul verbal de constatare a contraventiei nu a fost comunicat contravenientului in termen de o luna de la aplicarea sanctiunii 0n dreptul mediului este de observat ca daca in cea ce priveste e.ecutarea amenzii contraventionale sunt prevazute termene de prescriptie in legatura cu prescriptia aplicarii sanctiunii nici legea protectiei mediului si nici legile speciale ce o completeaza nu prevad vreun termen 0nceperea cursului termenului de prescriptie este relativ usor de stabilit numai in cazul acelor contraventii ce constau intr o simpla fapta ce se consuma printr un singur act al persoanei care o savarseste instantaneu Poluarea in general insa este fie rezultatul mai multor fapte continuate fie a unei singure fapte care se perpetueaza in timp "ata fiind importanta valorilor care se apara prin aplicarea amenzii contraventionale, consideram ca in aceste cazuri, aplicarea sanctiunii trebuie sa fie imprescriptibila admitand astfel inca o e.ceptie care ar trebui adaugata la cele e.pres si limitativ prevazute de ordonanta de guvern (>(99&

!aspunderea penala in dreptul mediului

73

Principiul raspunderii infractionaleT.fiind determinat de natura obiectului ocrotit de lege a carei atingere este adusa printr o fapta cu grad de periculozite ridicat savarsita cu vinovatie Pornind de particularitatile elementelor lor constitutive infractiunile ecologice se pot clasifica astfel* &. din punct de vedere al subiectului avem infractiuni cu subiect simplu si infractiuni cu subiect calificat, acestea din urma atunci cand agentul infractor a avut o anumita calitate privind protectia mediului sau anumite obligatii de indeplinit pe care le a incarcat printr o fapta socialmente periculoasa (. sub aspectul laturii subiective infractiunile ecologice pot fi savarsite cu intentie sau din culpa 4. din punct de vedere al laturii obiective in marrea lor maAoritate infractiunile ecologice au la orgine actiunni poluante sau nepolunate de natura fizica care distrug ecosisteme in special cele naturale ). sub raportul obiectului intalnim infractiuni ecologice in legatura cu componentele biotice ale mediului si cu componentele abiotice ale acestuia 5ctualul cod penal contine mai mult infractiuni ale acestuia dinte care mentionam &. efectuarea oricaror operatiuni de import de deseuri sau reziduri de orice natura ori alte marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul inconAurator precum si introducerea in orice mod sau tranzitarea acestora pe teritoriul tarii fara drept (. infectarea prin orice miAloace a surselor sau a retelelor de apa daca este daunatoare sanatatii oamenilor, animalelor sau plantelor

74

4. producerea, detinerea sau orice alta operatiune privind circulatia produselor si a substantelor stupefiante, cultivarea in scop de prelucrare a plantelor ce contin stupefiante ori e.perimentarea produselor si a substantelor to.ice si altele Preverile codului penal in materie infractionala sunt completate cu cele cuprinse in legea protectiei mediului si in legile speciale ce o completeaza

!aspunderea materiala a statelor Este o forma a raspunderii Auridice delictuale e.trapolata in sfera relatiilor internationale avand un element de e.traneitate /a si raspunderea civila delictuala din dreptul intern si pentru nasterea raspunderii materiale a statelor trebuiesc intrunite cumulativ urmatoarele conditii* &. comiterea unei fapte contrare normelor dreptului international (. producerea unei daune ca urmare a savarsirii faptei respective 4. e.istenta raportului de cauzalitate in fapta si dauna ). culpa statului Pe plan international faptele cauzatoare de preAudicii mediului includ atat conduite ilicite prin care se produc pagube mediului inconAurator cat si activitati ilicite neintterzise de dreptul international care constituie insa surse ale vatamarii mediului 5tunci cand fapta cauzatoare de preAudicii este ilicita, ea trebuie sa indeplineasca ( conditii a, o conditie obiectiva constand din incalcarea de catre un stat a unei obligatii ce ii revenea in domeniul protectiei mediului cu precizarea ca este vorba numai de obligatii Auridice si de obligatii care sa fie in vigoare la data comiterii faptei
75

b, o conditie subiectiva constand intr o comportare manifestata printr o actiune sau omisiune imputabila statului potrivit dreptului international 0n literatura Auridica s a pus problema daca e.ista o obligatie generala a statelor cu caracter univeral de a nu preAudicia mediul obligatie care odata incalcata sa dea nastere la raspundere Auridica S a aratat ca o astfel de obligatie e.ista fiind consacrata in mai multe documente internationale cu caracter universal cum sunt "E/L5!5T05 L5 ST#/F#$ &'C( care prevede ca statele au indatorirea de a asigura ca activitatile desfasurate in limitele Aurisdictiei sau sub controlul lor sa nu cauzeze pagube mediului altor state sau in zone ce nu tin de nici o Aurisictie /u un continut relativ asemanator aceasi obligatie este prevazuta si in art 49 "0$ /5!T5 "!EPT%!0L#! S0 0$"5T#!0!0L#! E/#$#10/E 5LE ST5TEL#! ,in art &'( al conventiei de la montego baG asupra dreptului marii, in art C9 din /5!T5 5:!0/5$5 5 "!EPT%!0L#! #1%L%0 S0 5LE P#P#5!EL#! precum si in alte documente universale #biectul obligatiei incalcate are incidenta asupra regimului Auridic al raspunderii in sensul ca fapta internationala ilicita are consecinte diferite si prin urmare si formele de raspundere vor fi diferite 0n functie de obiectul obligatiei incalcate /#10S05 "E "!EPT 0$TE!$5T0#$5L a clasificat aceste fapte in crime si delicte internationale Potrivit definitiiei date de comisie constituie crime internationale incalcarea de

catre un stat a unei obligatii internationale de catre un stat atat de esentiale pentru protectia unor interese fundamentale ale comunitatii internationale incat violarea ei este recunoscuta drept crima de aceasta comunitate in ansamblul ei

76

5stefl de crime sun agresiunea, instaurarea si mentinerea cu forta a dominatiei coloniale, poluarea masiva a aerului, a marilor si oceanelor, sclavia, genocidul si apat-aidul /elelalte fapte in afara acestora sunt considerate delicte internationale, raspunderea fiind diferita 0n cea ce priveste cauzele care e.lcud caracterul ilicit al faptei in dreptul international au fost retinute* &. consimtamantul dat in mod valabil de catre un stat pentru comiterea de catre un alt stat a uni fapt determinat care nu este conform cu obligatiile acestuia din urma fata de primul stat (. forta maAora 4. starea de necesitate ). legitima aparare Starea de necesitate a fost definita ca fiind acea situatie in care se afla un stat care nu avea absolut nici un alt miAloc de salvgarda un interes al sau amenintat de un pericol grav si iminent de cat cel de a adopta o comportate neconforma cu cea ceruta de obligatia internationala asumata fata de un alt stat Totusi starea de necesitate nu poate fi invocata in urmatoarele situatii* a, atunci cand obligatia internationala careia nu 0 se conformeaza comportarea statului decurge dintr o norma imperativa de drept international b, daca convetia sau tratatul inc-eiat de catre parti e.clude posibilitatea invocarii ei in privinta obligatiilor asumate c, daca insusi statul in cauza a contribuit la producerea starii de necesitate
77

0n cea ce priveste preAudiciul ca cel de al ( element al raspunderii si pe plan international el trebuie sa fie cert si actual, considerandu se actual si preAudiciul viitor daca este sigur ca se va produce si sunt suficiente elemente pentru a ii determina intinderea /a si in dreptul intern nu se aplica principiul reparatiunii in natura iar preAudiciul se mai numeste si dauna ecologica 0n cea ce priveste raportul de cauzalitate este deosebit de greu de stabilit pe plan international unde polunatii sunt emisi in interiorul unui stat, efectele se produc pe teritoriul altui stat iar intre ele actioneaza o serie de cauze si conditii care pot atenua sau agrava producerea efectelor !aspunderea subiectiva si obiectiva a statelor

!aspunderea subiectiva este prevazuta in cateva documente internationale care privesc domeniul spatial, cum sunt*

tratatul din &'7C cu privire la principiile care guverneaza activitatea statelor in e.plorarea si e.ploatarea spatiului e.traatmosferic, inclusiv Luna si celalalte corpuri ceresti /onventia din &'C( privind raspunderea pentru daunele cauzate de obiectele spatiale

78

0n cazul raspunderii subiective, conditia esentiala a raspunderii o reprezinta culpa autorului poluarii. 5ceste documente iau in considerare atat raspunderea subiectiva, atunci cand paguba este cauzata de un obiect spatial oriunde in afara de suprafata Pamantului unui alt obiect spatial lansat de un alt stat, precum si persoanelor si bunurilor aflate la bordul acestui obiect, cat si raspunderea obiectiva pentru daunele cauzate de obiectul spatial, la suprafata pamantului sau aeronavelor. Practic raspunderea subiectiva nu este operationala datorita dificultatilor maAore in probarea culpei. 0n ceea ce priveste raspunderea obiectiva a statelor, este prevazuta in mai multe conventii internationale, care se refera la daunele produse prin accidentele nucleare sau prin poluarea marilor cu -idrocarburi, dintre care mentionam*

/onventia de la Paris din &'79 asupra raspunderii civile in domeniul energiei nucleare3 /onventia de la Niena din &'74 asupra raspunderii in materie de daune nucleare3 /onventia de la Dru.elle din &'7( privind raspunderea e.ploatantilor de nave cu propulsie nucleara /onventia cu privire la raspunderea civila aplicabila in cazul daunelor provocate pe timpul transportului materialelor nucleare S.a.

79

Potrivit conventiilor de la Paris din &'79 si de la Niena din 74P, operatorul instalatiei nucleare raspunde pentru orice paguba nucleara, dovedita a fi produsa de un accident nuclear survenit la instalatia sa sau prin folosirea materiei prime nucleare. 0n vederea acoperirii preAudiciului, operatorul este obligat sa inc-ieie o asigurare sau sa constituie orice alta garantie financiara. 0n cazul in care acestea nu sunt suficiente pentru acoperirea daunei, aceasta se va face de catre stat, din fondurile publice, urmand ca statul sa se intoarca cu actiune in regres pentru recuperarea sumelor platite impotriva operatorului instalatiei nucleare. #peratorul este e.onerat de raspundere daca dovedeste ca dauna nucleara este cauzata de un accident nuclear produs in timpul unor acte de conflict armat, razboi civil sau insurectie ori de un fenomen natural catastrofal. Pe parcursul unui proces, instanta internationala poate absolvi de raspundere pe operator daca acesta dovedeste ca accidentul s a produs din culpa grava a victimei care a actionat gresit sau a omis sa actioneze. "reptul la actiune se prescrie in termen de &9 ani, care incepe sa curga de la data cand victima a avut cunostinta de producerea daunei si de operatorul responsabil. 0nstanta competenta a fi sesizata cu actiunea in reparatie este Tribunalul partii contractante, pe teritoriul caruia s a produs accidentul, iar in cazul in care accidentul a survenit in afara teritoriului oricarei parti contractante sau locul accidentului nu poate fi stabilit cu certitudine, competenta apartine tribunalului statului de care tine operatorul instalatiei nucleare. /onveintia de la Dru.elle din 7(P prevede ca e.ploatantul navei cu propulsie nucleara raspunde in mod obiectiv pentru orice paguba nucleara dovedita a fi urmarea unui accident nuclear, la cauzarea caruia au contribuit combustibilul nuclear sau deseurile radioactive ale navei.
80

La alegerea reclamantului, acitunea in reparatie poate fi intentata fie la tribunalul statului care a emis licenta, fie la tribunalul statului contractant, pe teritoriul caruia s a produs paguba nucleara. @@@ Iotararea pronuntata de un tribunal competent din punct de vedere Aurisdictional este recunoscuta fara nici o alta formalitate, pe teritoriul oricarui stat, in afara de cazul cand a fost obtinuta fraudulos sau operatorului nu 0 s a dat posibilitatea sa se apere.@@@ 0n ceea ce priveste raspunderea pentru poluarea marilor cu -idrocarburi conventia de la Dru.elle 7' o orienteaza spre proprietarul navei. 0n domeniul dreptului spatial, raspunderea pentru daunele provocate de obiectele spatiale este fundamentata, in mare parte, pe teoria riscului, fiind vorba deci tot despre o raspundere obiectiva.

!aspunderea pentru daune aduse patrimoniului comun al umanitatii

:ac parte din patrimoniul comun al umanitatii*

spatiul e.tra atrosferic si corpurile ceresti, inclusiv Luna antarctica solul si subsolul marin, situate dincolo de limitele Aurisdictiilor nationale

Se regaseste in mai multe documente, dintre care*

81

&, /onventia de la =eneva asupra marii libere din &'6B. (, Tratatul de la 1oscova din 74P privind interzicerea e.perientelor cu arma nucleara in atmosfera, spatiul cosmic si sub apa 4, Tratatul din 7C de la 1oscova privind princip care guverneaza activ statelor in spatiul e.traatmosferic, pe Luna si pe corpurile ceresti. ), Tratatul din CB de la Oas-ington privind 5ntarctica. 6, /onveiinta din C( de la Londra privind prevenirea poluarii marine facute prin imersare, de catre nave si aeronave 7, Si altele asemenea

# trasatura comuna a tutoror acestor documente consta in faptul ca recomanda statelor sa adopte reglementari nationale care ar urma sa fie aplicate in cazul daunelor aduse patrimoniului comun al umanitatii.

!aspunderea materiala a statelor pentru crime si delicte internationale

Se va da definitia crimei internationale* Se vor da e.emple de crime internationale* Nom scria in continuare* delictul international de poluare consta in savarsirea c-iar unei poluari reduse a elementelor de mediu sa a mediului in ansamblul sau. "aca raspunderea pentru crime internationale este relativ asemanatoare raspunderii penale din dreptul intern, in sensul ca se aplica amenzi penale, raspunderea pentru delicte internationale este asemanatoare celei contraventionale din dreptul intern.
82

5stfel ca, in prima situatie, vorbim pe o raspundere bazata pe culpa, in timp ce raspunderea pentru delicte internationale este intr o oarecare masura o raspundere obiectiva.

Particularitatile poluarii radioactive

0nainte de a provoca radiatia artificiala, omul a fost si este supus radiatiilor naturale, provenite de la soare si gala.ii indepartate, de la pamant, din apele marilor si oceanelor si din atmosfera, la care s a adaptat in decursul a mii de ani, fara sa 0 dauneze evolutiei biologice. 1ai mult, se pare ca activitatea normala a omului nu s ar putea desfasura fara un anumit fond de radiatii. !adiatia artificiala isi are originile in instalatiile de raze . +sau raze rontgen,, folosite in laboratoare si spitale, in depunerile radioactive rezultate din e.perientele cu arme nucleare, in pierderile radioactive ale centralelor nucleare, in e.tractia si prelucrarea minereurilor radioactive si nu in ultimul rand, in depozitarea deseurilor radioactive. Spre deosebire de alte nocivitati, pericolul radioactivitatii mediului a fost practic necunoscut pana la e.plozia primei bombe atomice din Eaponia in &')6. Pana la aceasta data se produsese cateva accidente minore nucleare in uzinele care foloseau materiale radioactive si in institutele de fizica atomica. Poluarea radioactiva este mai cumplita decat e.plozia nucleara, deoarece este o contaminare concomitenta si universala a tuturor elementelor de mediu, fiind considerata
83

o agresiune aproape perfecta, incolora, inodora si insipida si distrugand tot ceea ce este viu.

Poluarea radioactiva a atmosferei, a apei si a solului

%na din sursele poluarii radioactive a atmosferei o constituie e.ploziile nucleare e.perimentale care, prin temperatura uriasa ce o degaAa, transforma substantele radioactive aflate in stare gazoasa, sub forme de particule, pe care le proiecteaza in atmosfera, constituind asa numita poluare radioactiva primara, produsa imediat la locul e.ploziei. "istributia produsilor de fisiune rezultati din aceste e.plozii are loc conform unor fenomene de natura meteorologica, constituind asa numita poluare radioactiva secundara. 5lte surse ale poluarii radioactive a atmosferei sunt*

centralele nucleare productia de combustibil nuclear tratarea c-imica si metalurgica a materialelor din reactoare utilizarea elementelor radioactive in medicina si cercetare

Poluarea radioactiva a apei se datoreaza in mare masura deseurilor industriei nucleare, care pot fi solide sau lic-ide si a caror dispersare in reteaua -idrografica reprezinta un risc cert si inevitabil.
84

# alta sursa a poluarii radioactive a apei consta in depunerile produsilor radioactivi, rezultat din e.ploziile nucleare e.perimentale, la care se adauga radioactivitatea naturala a apelor. Poluarea radioactiva a solului se intalneste in vecinatatea imediata a unitatilor miniere, in locurile de depozitare a minereurilor si a deseurilor radioactive. #mul poate fi iradiat in mod direct datorita radioactivitatii gazelor sau a pulberilor de suspensie si indirect, contaminarea interna pe cale digestiva, prin alimentatie. 0radierea poate fi naturala si iradiere artificiala, la care se adauga iradierea profesionala in cazul persoanelor care lucreaza in spitale, in institutii de cercetare sau in industria nucleara.

Principiile si conditiile desfasurarii activitatilor nucleare in !omania

"esfasurarea activitatilor nucleare in tara noastra este reglementata de legea nr &&& pe &''7 privind desfasurarea in siguranta, reglementarea , autorizarea si controlul activitatilor nucleare de ordonanta de guvern C pe (994 privind promovarea, dezvoltarea si monitorizarea activitatilor nucleaare precum si de o serie de alte acte normative care le completeaza La baza desfasurarii activitatilor nucleare stau urmatoarele principii &. in romania activitatile nucleare se pot desfasura in scopuri e.clusiv pasnice (. activitatile nucleare sunt de interes national 4. se desfasoara in conditii de siguranta si securitate nucleara

85

). de protectie a personalului e.pus profesional a populatiei, a mediului si a proprietatii 6. cu riscuri minime 7. in regim de autorizare C. sub indrumarea si controlul statului B. cu respectarea obligatiilor care decurg din documentele internationale la care romania este parte "esfasurarea activitatilor nucleare se face pe baza strategiei nationale de dezvoltare a domeniului nuclear si a programului national nuclear de implementare a acestei strategii /ad sub incidenta legii &&& pe &''7 urmatoarele activitati nucleare &. cercetarea, proiectarea, detinerea, amplasarea, constructia, punerea in functiune, dezafectarea, importul si e.portul instalatiilor nucleare (. proiecctarea, detinerea, amplasarea, constructia, punerea in functiune a instalatiilor de minerit si de preparare a minereurilor de uraniu si toriu precum si instalatiilor de gospodarire a deseurilor 4. productia, amplasarea, constructia, prelucrarea, depozitarea, transportul si tranzitul instalatiilor radiologice, a combustibilului nuclear uzat, a deseurilor radioactive si a dispozitivelor de radiatii ionizante ). producerea, furnizarea si utilizarea aparaturii de control dozimetric a sistemelor de detectie a radiatilor ionizante si a miAlocelor de transport al materialelor radioactive 6. detinerea, transferul, importul si e.portul informatiilor nepublicate aferente materialelor si dipozitivelor pentru proliferarea armelor nucleare si a altor dispozitive e.plozive nucleare
86

7. realizarea serviciilor si produselor destinate instalatiilor nucleare Legea interzice pe teritoriul !omaniei cercetarea, e.perimentarea, fabricarea, detinerea, importul, e.portul si tranzitul oricaror dispozitive e.plozive nucleare precum si detonarea armelor nucleare "e asemenea este interzis importul deseurilor radioactive cu e.ceptia situatiilor cand importul decurge nemiAlocit din prelucrarea inafara teritoriului tarii a unui e.port anterior autorizat de deseuri radioactive sau de combustili nucleari uzati Pentru desfasurarea oricarei activitati nucleare prevazute de lege titularul are nevoie de o autorizatie eliberata "E /5T!E /#10S05 $5T0#$5L5 PE$T!% /#$T!#L%L 5/T0N0T5T0L#! $%/LE5!E +/$/5$, autorizatie care se emite simultan sau e.cesiv pentru fiecare gen de activitate nucleara sau instalatie nucleara ori radiologica cu functionalitate proprie aflata in patrimoniul solicitantului 5utorizatia poate fi folosita numai in scopul pentru care a fost emisa si are un caracter intuitu persoane Se pot elibera si autorizatii partiale de catre /$/5$ pentru unele din fazele e.pres prevazute de lege 0n interiorul obiectivului autorizat personalul care lucreaza trebuie sa fie posesor al unui permis de e.ercitare eliberat dupa caz fie catre /$/5$ fie de catre titularul de autorizatie # conditie prealabila eliberarii permisului este obtinerea avizului medical specific pe baza reglementarilor ministerului sanatatii 5tat autorizatia cat si permisul se elibereaza pe o perioada determinata de timp de regula pe 6 ani

87

5utorizatia se suspenda sau se retraga in total sau in parte de catre emitent din proprie initiativa sau la cererea oricarei persoane fizice ori Auridice in toate situatiile in care /$/5$ constata &. titularul autorizatiei nu a respectat prevederile legii nr &&& pe &''7 si reglementarile specifice in domeniu (. nu au fost indeplinite integral si la termenele stabilite masurile dispuse de organele de control 4. au aparut situatii noi din punct de vedere te-nic necunoscute la data eliberarii autorizatiei care pot afecta desfasurarea in siguranta a activitatii nucleare ). titularul autorizatiei nu si a indeplinit obligatia cu privire la constituirea surselor financiare proprii pentru gospadarirea si depozitarea in siguranta a deseurilor radioactive si a combustibilului nuclear uzat 6. titularul autorizatiei inceteaza de a mai fi legal constituit 7. titularul autorizatiei si a pierdut capacitatea Auridica La randul sau permisul poate fi retras sau suspendat de catre emitent din proprie initiativa sau la cererea unui organ de control in toate situatiile in care se constata ca &. titularul permisului nu a respectat reglementarile emise de /$/5$ (. titularul permisului inceteaza din viata sau isi pierde capacitatea Auridica 5utorizatia poate fi retrasa in mod e.ceptional cu acordarea unei compensatii titularului din partea autoritatii care dispune aceasta masura, compensatie a carui factor se stabileste prin intelegerea partilor in caz contrar de catre instanta Audecatoreasca Legea prevede ca tot in mod e.ceptional autorizatia poate fi retrasa fara plata insa a vreunei compensatii atunci cand
88

a, titularul a obtinut autorizatia facand uz de declaratii false b, cand titularul a incalcat prevederile legale, dizpozitiile date de organele de control sau prevederile autorizatiei c, atunci cand personalul titularului, tertii, populatia sau mediu au fost e.puse la riscuri peste limitele reglementate din cauza desfasurarii activitatii autorizate inafara de autorizatie si permis pentru desfasurarea activitatilor nucleare legea prevede necesitatea eliberarii in prealabil a acestor documente, a autorizatiei de mediu pe baza efectuarii unui studiu de impact

Supraveg-erea starii de sanatate a populatiei, a personalului e.pus si a mediului impotriva radiatilor "in punct de vedere a riscului radiologic determinat de activitatile nucleare populatia se imparte in urmatoarele grupe &. populatia in ansamblul ei reprezentand persoanele e.puse la efectele indirecte rezultate din activitatile nucleare (. persoane din populatie care locuiesc sau lucreaza permanent in Aurul unor obiective nucleare 4. persoane e.puse profesional la radiatii in care se includ a, persoanele care desfasoara o activitate permanenta sau temporara intr un obiectiv nuclear b, persoanele care lucreaza cu surse de radiatii nucleare

89

c, persoanele care prin natura activitatii pe care o desfasoara permanent sau temporar pot fi supuse la o doza de radiatii peste valoarea ma.ima admisa pentru persoanele din populatie "in punct de vedere al e.punerii la radiatii ca urmare a producerii unui accident nuclear sau a unei urgente radiologice persoanele e.puse la radiatii se impart in* &. persoane din randul populatiei (. persoane implicate in interventie 4. persoane care isi indeplinesc sarcinile de serviciu fara insa sa fie implicate in interventie Pentru personalul e.pus profesional la radiatii ministerul sanatatii organizeaza si intretine sistemul de supraveg-ere a starii de sanatate fata de radiatiile ionizante prin serviciile de medicina a muncii si medicii specialisti 1asurile de protectie privesc protectia individuala protectia in zona de lucru si o serie de norme te-nice, organizatorice si administrative de reducere la minimum a posibilitatilor de aparitie a unor incidente, accidente nucleare sau stari de urgenta radiologica

0nstruirea personalului e.pus profesional 5cest personal se bucura de o serie de drepturi speciale cum sunt un timp de munca redus materiale speciale de protectie
90

antidot si curasanatoriala gratuite concediu suplimentar de odi-na Pentru persoanele din populatie, protectia impotriva radiatiilor se asigura prin crearea de spatii speciale de adapostire, asigurarea imbracamintei de protectie, a -ranei adevcate tipului de radiatii, alarmarea si informarea populatiei si alte asemenea masuri care sunt prevazute in planurile individuale de protectie adoptate atat de fiecare operator al unei activitati nucleare cat si de autoritatile administratiei publice locale.

!egimul Auridic al !ezervatiei Disofere "elta "unarii !ezervatia Diosferei "elta "unarii s a infiintat ca urmare a aaplicarii programului national %nesco #1%L S0 D0#S:E!5 EL5D#!5T 0$ &'C& 5ctul normative propriu zus de infiintare este -otararea de guvern nr (7) pe &'C& privind organizarea si functionarea min mediului 0n prezent rezervatia functioneaza in baza legii nr B( pe &'B4 si a statului propriu !ezervatia are o suprafata de 6B99 Jilometrii patrati din care delta dunarii propriu zisa are o suprafata totala de )&CB de Jilometrii patrati, B(M din aceasta suprafata aflandu se pe teritoriul !omaniei restul se afla in %craina Prin rezervatie trece paralela )6 care marc-eaza Aumatatea distantei dintre ecuator si polul nord !ezervatia constitutie -abitatul a peste B9 de specii de peste, numeroase specii de pasari aflate pe cale de disparitie precum si specii unice de flora Naloarea patrimoniului natural al rezervatiei bioseferei "elta "unarii este recunoscuta fiind inclusa in reteaua internationala a rezervatiilor biosferi prin declararea ei
91

ca zona umeda din importanta internationala ca -abitat pentru pasarile acvatice si prin includerea in lista patrimoniul national unitar Potrivit art ( din legea B( pe &''4 prin rezervatia biosferei se intelege zona geografica cu suprafete de uscat si de apa in care e.ista elemente si formatiuni fizico geografice, specii de plante si animale care ii confera o importanta biogeografica, ecologica si estetica deosebita cu valoare de patrimoniu nationa si universal fiind supusa unui regim special de protectie si conservare prin dezvoltarea asezarilor umane si organizarea activitatilor economice in corelare cu capacitatea de suport a mediului deltaic !ezervatia biosferei "elta "unarii cuprinde "elta "unarii propriu zisa, comple.ul lagunar !azel Sinoe, "unarea maritima pana la /otul pisicii, sectorul 0saccea Tulcea, lacurile sarate 1urig-iol Plopul si litoralul 1arii $egre de la bratul /-ilia pana la capul 1idia inclusiv marea teritoriala pana la izobata de (9 de metri Limita vestica continentala a rezervatiei este data de contactul de podisului dobrogean cu zonele umede si palustre "in punct de vedere al organizarii administrativ teritoriale rezervatia este e.tinsa pe teritoriul a 4 Audete si anume tulcea ,constanta si galati Suprafetele terestre si acvatice, inclusiv terenurile aflate permanent sub ape impreuna cu resursele lor naturale constituie patrimoniu natural al !omaniei si fac parte din domeniull public de interes national "e la aceasta prevedere fac e.ceptie &. terenurile din perimetrul rezervatiei care potrivit legii sunt proprietatea privata a persoanelor fizice (. terenurile din perimetrul rezervatiei care potrivit legii sunt proprietate publica sau privata a unitatilor administrativ teritoriale
92

4. terenurile din perimetrul rezervatiei ocupate de amenaAarile agricole, silvice si piscicole care potrivit legii fac parte din domeniul public de interes Audetean si sunt administrate de consiliul Audetean tulcea Pentru crearea si aplicarea regimului special de administrare sau infiinta ca institutie publica cu personalitate Auridica 5"10$0ST!5T05 !ESE!N5T0E0 cu sediul in municipiul tulcea in subordinea ministerului mediului si sc-imbarilor climatice /onducerea administratiei este realizata de un consiliu stiintific care are in subordine un comitet e.ecutiv Presedintele consiliul stiintific si al comitetului e.ecutiv este guvernatorului administratiei rezervatiei numit de guvern la propunerea ministerului mediului si cu avizul prefectului Audetului tulcea

Sonarea rezervatiei biosferei "elta "unarii Teritoriul rezervatiei delta dunarii este impartit in urmatoarele zone zone cu regim de protectie integrala zone tampon zone economice zone de reconstructie ecologica Sonele cu regim de protectie integrala se stabilesc prin -otarare de guvern la propunerea consiliului stiintific al administratiei si cu avizul comun al academiei romane si al ministerului mediului

93

0n aceste zone sunt interzise stabilirea domiciului si respectiv a sediului pentru persone fizice si Auridice si se pot desfasura numai activitati de cercetare a evolutiei acestor zone si activitati de paza si control Sonele tampon cuprind suprafetele de teren si de ape care inconAoara zonele cu regim de protectie integrala si care se stabilesc prin aceeasi procedura ca cea a zonelor pe ccare le proteAeaza 0n aceste zone se pot desfasura activitati de valorificare a produselor vegetale prin te-nologii nepoluante, pescuitul comercial prin miAloace traditionale, pasunatul animalelor, turismul ecologic, cercetare stiintifica si realizarea de firme 5ceste activitati se pot desfasura pe baza autorizatiilor si permiselor de practicare emise de administratia rezervatiei Sonele economice cuprind suprafetele de teren si de ape ramase dupa delimitarea zonelor de mai sus Pe baza acordurilor autorizatiilor mediu si a permiselor emise de administratia rezervatiei se pot desfasura activitati economice si sociale in concordonta cu normele de protectie si consservare a patrimoniului natural al rezervatiei Populatia cu domiciliu stabil in perimetrul rezervatiei beneficiaza de o serie de drepturi si facilitati cum sunt are prioritate la ocuparea locurilor de munca create prrin activitatile economice care se desfasoara in zonele economice pentru acoperirea unor nevoii strict gospodaresti poate recolta o anumita cantitate de stuf stabilita anual pe familie in zonele stabilite de administratia rezervatiei

94

poate sa pescuiasca fara ta.e cu miAloace proprii traditionale in baza unui permis emis de administratia rezervatiei o anumita cantitate de peste destinata consumului propriu in perioadele si din speciile admise 0n cazul incalcarii conditiilor prevazute in permis persoana respectiva pierde dreptul de a a mai beneficia de aceste facilitati pe o perioada de 6 ani Sonele din cuprinsul rezervatiei in care impactul activitatilor umane sau al unor fenomene naturala catastrofale a provocat dezec-ilibre ecologice sau deterioarea ori pierderea unor ecosisteme se constituie in zone de reconstructie ecologica in care pe baza masurilor luate de consiliul stiintific se urmareste pe cat este posibil redresarea si readucerea acestora la parametrii normali 0n cea ce priveste concesionarea valorificarii resurselor vegetale si piscicole din zonele apartinand domeniului public de interes national, aceasta se face prin licitatie publica cu oferta inc-isa in plic sigilat Populatia locala participa la licitatie in conditii concurentiale egale cu ceilalti licitatori "upa terminarea licitatiei se restituie garantia platita de catre cei ce au pierdut licitatia si administratia rezervatiei prin consiliul stiintific inc-eie cu castigatorul licitatiei contractul de valorificare a resurselor vegetale sau dupa caz piscicole "reptul fundamental al omului la un mediu sanatos

0nstrumentele Auridice cu caracter universal care proclama drepturile fundamentale ale omului sunt /arta #$% semnata la Sen :rancisco la (7 iunie &')6 si "eclaratia %niversala a "repturilor #mului, adoptata de 5dunarea =enerala #$% la &9 dec )BP.
95

5ceste instrumente viseaza ) categorii de drepturi fundamentale ale omului*

dr economice si sociale dr culturale dr politice dr economice

Pe langa aceste instrumente e.ista o serie de documente speciale care se refera fie la anumite drepturi fundamentale ale omului, fie la anumite categorii de persoane +copii, batrani, -andicapati,. Pe de alta parte dr international umanitar aplicabil in caz de conflict armat si incorporat intr un numar mare de instrumente Auridice, dintre care cele mai importante sunt /onventia de la Iaga din &'9C si /onventia de la =eneva din )'P, proclama anumite drepturi fundamentale ale omului in caz de conflict armat. Se remarca ca, in timp ce "eclaratia %niversala a "repturilor #mului aseaza ca entitate centrala individul intr o variatate de raporturi sociale 5ctul :inal al /onferntei de la Te-eran din 7BP situeaza ca entitate centrala grupul de indivizi considerat victima a legarii masive a drepturilor omului. "ezbaterile din cadrul #$% si reuniunile internationale care au avut loc de a lungul timoului sub egida %$ES/# in special, au condus la formularea conceptului de drepturi ale popoarelor. 5cest concept a fost dezvoltat in /arta 5fricana a "repturilor #mului si ale Popoarelor adoptata sub egida %$ES/# in &'B4. "repturile omului cuprind*
96

drepturi civile si politice drepturi sociale drepturi economice si culturale dreptul la pace, la dezvoltare, la un mediu sanatos, la patrimoniu comun si la comunicare

5cestea din urma fiind considerate drepturi de solidaritate sau drepturi din generatia a 000 a. 0n sfera drepturilor popoarelor intra drepturile la solidaritate cum sunt*

dreptul la dezvoltare economica si sociala la mediu dr la pace etc.

0n legatura cu consacrarea internationala a dreptului fundamental al omului la un mediu sanatos, /onferinta mondiala #$% de la Stoc-olm din &'C( l a formulat ca prim principiu al "eclaratiei asupra 1ediului, consacrand in acelasi timp si obligatia statelor de a conserva, apara si imbunatati mediul, in folosul generatiilor prezente si viitoare. %lterior, /arta 5fricana a "repturilor #mului si ale Popoarelor a prevazut e.pres in art () ca toate popoarele au dreptul la un mediu general satisfacator, favorabil dezvoltarii lor.

97

0ntr un alt document si anume 5ctul 5ditional din &''B al /onventiei 5mericane a "repturilor #mului recunoaste dreptul la un mediu sanatos stipuland in acelasi timp si obligatia statelor de a promova protectia si conservarea mediului. 0n ceea ce priveste dreptul european, tratatul de la 1astric- din '6P stipuland ca %E recunoaste drepturile fundamentale ale omului asa cum sunt ele garantate de /onventia Europeana de la !oma din &'69 si cum rezulta din traditiile constitutionale comune ale statelor membre, precum si din principiile generale ale dreptului comunitar, a recunoscut, pe cale de trimitere indirecta si dreptul fundamental al omului la un mediu sanatos. 0n continutul acestui drept se desprinde o dimensiune individuala care se refera la dreptul fiecarui individ de a fi informat in problemele de mediu, de a participa la adoptarea deciziilor de mediu, de a se bucura de cel mai ridicat nivel de sanatate, de a avea acces la resursele de apa si -rana, la conditii de locuit intr un mediu sanatos, la asistenta in caz de catastrofe naturale sau produse de om, de a nu fi e.propriat ca urmare a desfasurarii activitatilor in mediu, cu e.ceptia cazurilor Austificate si de a primi despagubire in cazul unei e.proprieri si nu in ultimul rand, dreptul de a beneficia de folosinta durabila a naturii si a resurselor sale si o dimensiune colectiva, care priveste obligatia de cooperare a statelor in vederea prevenirii si combaterii poluarii si a proteAarii mediului la nivel regional si international. !ealizarea dreptului fundamental al omului la un mediu sanatos este asigurata prin e.istenta unor garantii care constau in*

dreptul la informatia de mediu dreptul de a participa la adoptarea si aplicarea deciziilor de mediu dreptul de a se asocia in vederea protectiei mediului dreptul de a cere reparatia preAudiciului pe care l a suferit datorita poluarii mediului.
98

/a drept fundamental, el face si astazi obeiectul unor discutii, desi o serie de state printre care si !omania, fie ca au trecut peste aceste divergente creand sisteme normative de proteAare a mediului, fie au consimtit doar faptul ca acest drept are o recunostere Auridica. 5stfel in literatura Auridica straina s a pus problema daca titularul dreptului la un mediu sanatos este omul sau natura. 5deptii tezei finalitatii umane sustin ca acest drept nu poate apartine "E/5T individului, omul fiind singurul beneficiar al acestui drept. Sunt autori care sustin insa ca natura care include si omul are dreptul de a fi ocrotita. Sub aspect Auridic insa, maAoritatea autorilor discuta ca este indiscutabil faptul ca numai omul poate fi titularul dreptului la un mediu sanatos. 0n ceea ce priveste consacrarea acestui drept in legislatia romana, /onstitutia din '&P modificata in (994 consacra in art 46 dreptul oricarei persoane la un mediu sanatos si ec-ilibrat ecologic, prevazand in acelasi timp ca statul are obligatia de refacere si ocrotire a mediului inconAurator, precum si de mentinere a ec-ilibrului ecologic. "reptul la un mediu sanatos este atat premiza nasterii unor noi drepturi fundamentale ale omului, cat si baza dezvoltarii celor e.istente. "atorita acestui fapt, maAoritatea autorilor de drept constitutional T !eflectand prevederile consitutionale, #%= &'6>(996 privind protectia mediului cu modif si comlet ulter, prevede in art 6 ca statul recunoaste tuturor persoanelor dreptul la un mediu sanatos si ec-ilibrat ecologic, garantand in acest scop*
99

&, accesul la informatie privind calitatea mediului (, drepturi de asociere in organizatii neguvernamentale de protectie a mediului 4, dreptul de a participa la luarea si aplicarea deciziilor de mediu ), dreptul de a se adresa direct sau prin intermediul organzatiilor pentru protectia mediului, autoritatilor administrative si Audecatoresti, dupa caz, in probleme de mediu, indiferent daca s a produs sau nu un preAudiciu. 6, "reptul la despagubire pentru preAudiciul suferit

0n legatura cu e.cercitarea dr de a se adresa autoritatilor administrative si>sau Audecatoresti, dupa caz, #%= &'6>(996 recunoaste calitatea procesuala activa a oricarei persoane fizice precum si a organizatiilor neguvernamentale pentru protectia mediului, indiferent daca s a produs sau nu un preAudiciu. /a urmare, consideram ca actiunea in Austitie poate fi intentata nu numai de persoana lezata in e.ercitarea acestui drept, ci si de orice persoana din teritoriu afectat de o poluare. 0n acest scop, pentru a solutiona o cauza, instanta de Audecata trebuie sa fie investita de catre titularul dreptului subiectiv incalcat sau care are interes in legatura cu dreptul a carei atingere a fost adusa printr o poluare. 0n literatura Auridica s a pus problea daca actiunea in Austitie poate fi intorusa si de autoritatile publice locale cu personalitate Auridica care gestioneaza interesele colectivitatilor pe care le reprezinta. S a aratat in mod corect ca activitatea acestor autoritati inglobeaza si pe cea referitoare la patrimoniul localitatilor, patrimoniu in care se include si cea mai mare parte a mediului natural si antropic, atat din domeniul public, cat si din domeniul privat.
100

0n concluzie s a aratat ca li s ar putea recunoaste calitatea Auridica activa. 0ntr o reglementare viitoare s ar putea recunoaste aceasta calitate si avocatului poporului, specializat pe probleme de mediu. #biectul actiunii civile pentru protectia mediului poate consta in constatarea incalcarii dreptului la un mediu sanatos, in cererea de oprire a activitatii periculoase, repararea preAudiciului cauzat prin poluare sau dispunerea unor masuri de refacere si conservare a mediului. 0n ce priveste temeiul Auridic al actiunii in Austitie, acesta este dat de prevederile constitutionale, de legea protectiei mediului, precum si de reglementarile sectoriale care o completeaza.

Protectia naturii pe plan international

101

5 facut obiectul preocuparilor mai seriose la inceputul sec trecut, cand impactul activitatilor umane asupra ariilor proteAate a provocat o serie de dezastre in aceste arii, soldate cu disparitia a && specii de animale si 7 specii de plante. 0n &'C( a avut loc la Paris /onferinta %$ES/#, care a adoptat conventia privind Patriminiul 1ondial, /ultural si $atural, rarif si de !o in '9P prin "ecretul &BC. Statele parti la /onventie se obliga sa identifice in teritoriul lor bunurile naturale care fac obiectul conventiei si sa transmita inventarul lor secretariatului conventiei. Pe baza inventarelor primite de la statele parti, secretariatul a intocmit si tine la zi doua liste*

lista bunurilor din patrimoniul natural lista bunurilor din patriminiul natural aflate in pericol pentru care este necesara cooperarea statelor in vederea conservarii lor.

0n spiritul acestei conventii fac parte din patrimoniul natural urmatoarele*

a, bunurile naturale constituite din formatiuni fizice si biologice cu valoare universala e.ceptionala din punct de vedere estetic sau stiintific3 b, formatiuni geologice si fiziografice constituind -abitatul unei specii de flora si fauna amenintate cu disparitia

102

c, siturile naturale cu valoare universala e.ceptionala din punct de vedere stiintific al conservarii sau al frumusetilor naturii

0n anul (999, la :lorenta, a fost adoptata /onventia Europeana a peisaAului, ratificata si de !o in (99(, prin L )6&.

/onventia priveste toate peisaAele atat cele deosebite,cat si cele obisnuite sau degradate.

#biectivele documentului sunt*

promovarea protectiei peisaAului managementul acestuia ameliorarea peisaAului organizarea cooperarii europene in domeniu

Pe continentul american, in )9P la Oas-intgton s a semnat conventia privind protectia naturii si proteAarea vietii salbatice in emisfera vestica, conform careia (9 de state americane semnatare s au angaAat sa e.ploateze posibilitatile e.istente pe teriotoriul lor pentru crearea de parcuri nationale, resursele lor urmand sa nu faca obiectul e.ploatarii in
103

scopuri comerciale, iar capturarea, vanzarea sau uciderea animalelor salbatice sa fie pro-ibite. Pe continentul african, in 7BP la 5lger, s a semnat /onventia 5fricana asupra /onservarii $aturii si a !esurselor $aturale, avand ca obiectiv principal e.tinderea zonelor impadurite si conservarea faunei amenintate cu disparitia. 0n &'B(, la Dru.elle, s a semnat conventia in domeniul conservarii naturii si al proteAarii peisaAelor, care face precizari importante in legatura cu o serie de notiuni cum sunt*

mdiu natural zona naturala peisaA

0n B4, la =eneva se inc-eie acordul international asupra padurilor tropicale, acord de importanta e.ceptionala, avand in vedere rolul padurilor tropicale in asiugurarea ec-ilibrului ecologic mondial, precum si al resurselor genetice pe care le contin. 0n &'B6, la Fuala Lumpur, se inc-eie conventia asupra conservarii naturii si a resurselor naturale, care prevede ( categorii de zone proteAate*

parcurile naturale rezervatiile Pt la e.amen*

104

Principiul participarii publicului la adoptarea si aplicarea deciziei de mediul

Principiul prevenirii poluarii Principiul poluatorul plateste.

105