VULCANII NOROIOI

Dei pe ntreg mapamondul exista peste 1000 de vulcani noroiosi, zona Paclele Mari Paclele Mici este una dintre putinele locatii din Europa unde poate fi intalnit acest fenomen. Cunoscuti si sub denumirea de ,,pacle'', acestia au aspectul unor vulcani adevarati, singurele deosebiri fiind date de dimensiunea lor redusa (ei nedepasind 6 8 metri in inaltime), modul in care s-au format si produsele de eruptie.

Vulcanii noroioi de la Berca, Buzu

VULCANII NOROIOI

Vulcanii noroiosi au aparut datorita gazelor naturale provenite de la adancimi de peste 3000 de metri care, trecand prin solul argilos si in combinatie cu apa, formeaza namolul ce este impins spre suprafata. O data ajuns la nivelul solului, namolul se raceste si se usuca in contact cu aerul, dand nastere treptat unor forme conice de culoarea brun cenusie, asemanatoare vulcanilor de mari dimensiuni, cu o deschizatura in partea de sus, de tipul unui crater. De-a lungul timpului, avand o activitate continua, vulcanii isi maresc dimensiunea si se unesc, ajungand uneori sa aiba un diametru al craterului de pana la 2 3 metri. Noroiul este impins continuu de gazele naturale spre gura vulcanilor, prelingandu-se pe peretii exteriori ai acestora sub forma unor paraiase. Datorita uscarii in contact cu aerul suprafata pamantului capata aspect crustat cu crapaturi, ''peisajul'' schimbandu-se permanent mai ales datorita ploilor, atunci formandu-se adevarate siroaie de apa ce sapa in noroiul uscat o multitudine de santuri unele dintre acestea ajungand in timp la adancimi destul de mari. Locatia atrage an de an un numar din ce in ce mai mare de turisti acestia fiind impresionati de pustietatea locului, peisajul ciudat fiind asemanator celui de pe Luna. Se spune ca, in functie de vreme, daca este insorit sau innorat, noroiul uscat din zona isi schimba culoarea, in nuante de la gri pana la galben deschis n ultimii ani, vulcanii noroioi de la Berca, judeul Buzu, au devenit obiectiv turistic mult frecventat i probabil cel mai vestit monument geologic din Romnia. Peisajul straniu oferit de argilele crpate, policromia ieit din comun a lavelor de argil au transformat locul n studio uzat i abuzat pentru eseuri fotografice, decor pentru producii cinematografice SF, editoriale de mod i clipuri publicitare. Pentru fotografi este un subiect generos i, pn la un punct, chiar facil: e greu s nu faci poze bunicele cu nite vulcani activi, oricare ar fi ei. Originea lor poate fi neleas de oricine gaze din depozitele petrolifere ies spre suprafa, antrennd apele freatice, genernd cratere i conuri cu aparen de vulcani, dar care nu au nicio legtur cu vulcanismul propriu-zis Cu alte cuvinte, o butaforie geologic de noroi care parodiaz la scar mic vulcanii adevrai. n
2

VULCANII NOROIOI
cele de mai jos, vom ncerca s artm c vulcanii noroioi sunt forme de manifestare care au semnificaie geologic mult mai profund. C, dei att de insulari ca distribuie, ei fac parte dintr-un arhipelag de fenomene similare de pe Terra, care au legtur cu marile zone de subducie, cu hipocentrele unor seisme puternice, cu micarea plcilor. i n lumina cercetrilor recente de filogenie molecular, vulcanii noroioi ar fi avut un rol important n apariia vieii pe planeta noastr. Sau chiar pe alte planete. Cercetri i lucrri publicate de NASA de curnd (2010) ne arat c vulcanii noroioi se manifest i ca un fenomen cosmic.

Vulcanii noroioi nu sunt rari pe Pmnt. Au fost identificai cteva mii de vulcani noroioi concentrai n circa 40 de regiuni. Doar 10% sunt vizibili, fiind pe arii continentale, restul sunt submarini. n Azerbaidjan i n regiunea caspic se afl unii dintre cei mai mari, cu conuri ce au diametre de 1-2 kilometri i adncimi de pn la 600 de metri! Prin comparaie, Pclele Mari i Pclele Mici, de la Berca, sunt nite pitici, dar, paradoxal, poate tocmai acesta este atuul lor: nu trebuie s zbori la mare altitudine sau s strbai mari ntinderi ca s le cuprinzi. La nord de Buzu, pe o osea ce erpuiete printr-un peisaj prietenos, se ajunge dup nici o or la cele dou principale areale unde bolborosesc pclele, cum au fost denumite de localnici. Contextul geologic de la Berca este tipic pentru acest gen de fenomen: n axul unui anticlinal, s-a format o depresiune orientat nord-sud, lung de 18 km i despicat axial de o falie. Pe aceast falie vin din adncime, posibil de la peste 3.000 de metri, emanaii de metan

VULCANII NOROIOI

Ansamblu de conuri raspandite pe un platou argilos de cca 8 ha, situate in perimetrul Paclelor Mari. In ciuda aspectului mineral, in perimetru traiesc numeroase specii de plante, inclusive plante salifere endemic. Foto: Claudiu Szabo

Regiunea a fost cndva foarte bogat n petrol. ntre cele dou rzboaie mondiale, concura prin volumul extras cu Valea Prahovei, deci n acel timp era una dintre cele mai productive zone petrolifere din lume. Petrolul din Subcarpaii Buzului avea i o calitate deosebit, fiind srac n parafin. Prezena sa la mic adncime a fcut posibil extragerea, nc pe la 1517, prin simple gropi numite pcurarie, dup cum menioneaz un document, iar pe la 1925 a funcionat la Srata-Monteoru o min de petrol o exploatare prin galerii n loc de sonde. Noroiul vulcanilor aduce din adncime mici cantiti de hidrocarburi i sare, precum i fragmente de roci sedimentare i fosile de organisme din Miocen. n urm cu dou secole, disputa privind originea rocilor a mprit lumea geologilor n plutoniti, care credeau c rocile s-au format din lave zmislite n
4

VULCANII NOROIOI
adncurile fierbini ale Pmntului, i neptuniti, ce considerau c toate rocile au fost produse prin sedimentare n mri. Dup cum s-a vzut, aveau dreptate i unii, i ceilali. Fiind asociai cu sedimente marine, cu petrol i emanaii de gaze, vulcanii noroioi au fost lsai n mpria lui Neptun, spre deosebire de vulcanii cu lave fiebini atribuii lui Pluto. i totui o teorie nou tinde s revizuiasc aceast viziune. Savantul american Thomas Gold, om de tiin multilateral, profesor i cercettor la Harvard i Cambridge, autor al ipotezei biosferei fierbini din scoar, consider c metanul, hidrogenul sulfurat i dioxidul de carbon emanate din magma primar genereaz n adncime, prin procese microbiene, n mod constant, hidrocarburi. Acolo unde exist i o zon labil a scoarei, gazele i fac drum prin falii pn la suprafa, unde formeaz vulcani noroioi. Cu alte cuvinte, nu prezena petrolului ar fi premisa formrii vulcanilor noroioi, ci att acumulrile de hidrocarburi, ct i vulcanii noroioi au drept cauz comun emanaiile de metan din magm, poate chiar din manta. Dar pentru a rzbi spre suprafa de la asemenea adncimi, metanul are nevoie de falii profunde, de amploare, cum sunt cele asociate zonelor de subducie a plcilor. Iar pe aceste falii se produc i cele mai puternice cutremure. Cea mai mare parte a vulcanilor noroioi cunoscui pe glob se afl n zone seismice. nainte de producerea cutremurelor arat Thomas Gold , s-au semnalat emanaii de gaze cu un miros caracteristic, care au produs o ridicare local a temperaturii i fenomene de condensare atmosferic. O astfel de cea de gaze a premers, n anul 1975, cu dou ore faimosul cutremur din oraul Haicheng, provincia Liaoning, din China nord-estic, singurul seism prezis n mod eficient. Prezena ceii induse de emanaiile de gaze a fost un indiciu att de clar, nct s-a putut lua decizia de evacuare i au fost astfel salvate sute de mii de viei.

VULCANII NOROIOI

Bulele alimentate de emanaiile de gaze se sparg bolborosind la interval de cteva secunde. Metanul vine de la o adancime de 3000 de metri sau mai mult i poate fi aprins cu o brichet. Foto : Andrei Posmoanu

VULCANII NOROIOI

Desi peisajul lasa impresia ca vegetatia nu ar putea fi intalnita aici niciodata, locul este inconjurat de o multitudine de plante, ce se dezvolta in principal in locuri in care solul contine saruri. Pot fi intalnite plante precum: liliacul, branca, saracica, pelinul, rugina.

Liliac

Salicornia europeae(den.pop.brnca)

Pelin

Juncus inflexus (den.pop. rugina)

VULCANII NOROIOI
Doar cativa copaci reusesc sa supravietuiasca - mai la departare de cratere pe aceste terenuri sterpe, inundate de noroi si acoperite de un strat gros de namol solidificat. Totusi, ca prin minune, pe acest taram neprimitor traiesc doua plante foarte rare: Nitraria schoberi si Obione verrucifera - dupa denumirea lor stiintifica. Sunt plante halofile (adica se dezvolta intr-un mediu sarat, avand de asemenea nevoie de saruri pentru hrana), protejarea prin lege a acestora fiind unul dintre motivele pentru care zona Pclelor Mici a fost declarata rezervatie natural.

Nitraria schoberi

Obione verrucifera

VULCANII NOROIOI

Bibliografie

Revista ,,National Geografic,iunie 2011 Ana Dicu , Victor Bortas, "VULCANII NOROIOI din zona BUZULUI"