Sunteți pe pagina 1din 15

NERVII CRANIENI

-sunt 12 perechi de nervi cranieni NERVUL I NERVUL OLFACTIV -face parte din analizatorul olfactiv -structurile implicate in olfactie formeaza rinencefalul -nervul I participa la formarea senzatiei olfactive -este alcatuit din epiteliu olfactiv, bulbi olfactivi si tracturi olfactive care impreuna cu ariile olfactive formeaza tractul oflactiv -epiteliul olfactiv este permanent umectat prin secretiile glandelor olfactive -procesele periferice ale neuronilor olfactivi sunt celule senzoriale (actioneaza ca receptori); aceste celule sunt protoneuronii si transmit informatii de-a lungul caii centrale; caile centrale se unesc si formeaza 2 fascicule mici care strabat lama cribiforma si apoi fac sinapsa cu neuronii din bulbii olfactivi -traumatismele craniene se pot insoti de anosmie prin lezarea lamei cribiforme (anosmia este definitiva) -deutoneuronul sunt 2 tipuri de celule 1.celule mitrale care proiecteaza pe aria olfactiva primara (laterala); si 2.celule in bidinea (sau celule m !ate" ale caror axoni proiecteaza catre nucleul olfactiv anterior si ariile olfactive laterala, intermediara si mediala -tractul olfactiv este format din neuroni senzoriali de grad I; este format din structuri mielinice similare cu cele din !"; este o prelungire a creierului -bulbul olfactiv si tractul olfactiv formeaza nervul olfactiv -ma#oritatea fibrelor a#ung in aria olfactiva primara care este alcatuita din regiunea uncusului (partea anterioara din hipocamp) si o regiune de #onctiune dintre cortexul frontal si insular; poate sa apara criza uncinata olfactiva epileptica -din ariile olfactive primara, intermediara si secundara se transmit informatii spre centri olfactivi, dorsali ai vagului si apar reactii reflexe in momentul in care omul miroase ceva (de exemplu miroase un aliment alterat si apare greata, varsaturi) E#$l rarea simtului l%acti& se %ace $rin' ( l%act metrie calitati&a cu a#utorul unor substante cu miros cunoscut de pacient (cafea, flori) pacientul trebuie sa adulmece cu fiecare nara, cu ochii inchisi; se face separat pt fiecare nara; !$ se face testul cu amoniac sau alcool (substante iritante) ( l%act metrie cantitati&a cu un aparat pe care trebuie apasat un buton pt a elibera un stimul olfactiv -anosmie % pacientul !$ simte miros deloc -hiposmie % mirosul este partial pierdut "auze& rinita, sinuzita, vegetatii adenoide, polipoza nazala, deviatie de sept An smia' -functionala (isterica) -neurogena data de tumori de baza de craniu (sub lobul frontal); tumori craniocerebrale; sectionarea neuronilor olfactivi prin lama cribriforma; meningiom de tract olfactiv;

tumori localizate in !", abcese, metastaze in !" acestea dau anosmie unilaterala (de obicei) )i$er smia' -in graviditate -la bolnavii cu migrena, cu hipertiroidism, cu psihoze (nevroze) *er&ertirea simtului l%acti&' -parosmie in graviditate; in intoxicatiile cu diverse substante -cacosmie orice miroase pacientul, are miros urat; poate fi subiecti&a cand numai bolnavul simte sau biecti&a cand simt si apropiatii bolnavului (apare in infectii din sfera '()) -halucinatii olfactive senzatie de miros in absenta stimulului olfactiv; poate sa apara in alcoolism "rizele epileptice reflexe olfactive sunt produse de stimuli olfactivi* NERVUL II NERVUL O*TIC (este un nerv senzitiv -face parte din analizatorul vizual -lumina a#unge la nivelul retinei si se transforma in semnal electric la nivelul celulelor fotoreceptoare (cu bastonase 11+ milioane si cu conuri , milioane pe fiecare retina) -informatiile de la celulele receptoare trec spre celulele bipolare care fac sinapsa cu celulele ganglionare (aici este deutoneuronul), axonii acestora a#ung la discul optic (langa centrul retinei), de aici acesti axoni parasesc retina, traverseaza lama cribriforma a scleroticii si parasesc ochiul; acest tract este nervul optic care paraseste orbita prin canalul optic (aici poate fi lezat in caz de traumatism fracturi de baza de craniu , lezare nerv optic sau dezlipire de retina) -dupa traversarea gaurii optice, nervul optic se uneste cu cel de pe partea opusa si formeaza chiasma optica; -+ . din axonii unui nerv se incruciseaza; cei mai multi merg posterior in #urul pedunculilor cerebrali si a#ung la nivelul corpului geniculat lateral al talamusului; inainte o mica portiune din axoni se opresc in regiunea pretectala in mezencefal pt a deservi reflexul fotomotor - in talamus este neuronul / si axonii lui formeaza tracturile sau radiatiile geniculo-calcarine, ele trec prin masa emisferelor cerebrale -bucla lui 0e1er trece prin substanta alba profunda a lobului temporal -aria vizuala primara este aria calcarina; de aici pornesc informatii spre alte arii (asociative) si spre lobul frontal -aria vizuala a fiecarui ochi este campul vizual -in mod normal ambii ochi focuseaza spre acelasi camp vizual, dar din unghiuri diferite; fiecare camp este impartit in 2 cadrane 1 cadran su$eri r 2 cadran in%eri r 1 a a cadran na+al b 2 b cadran tem$ ral $unctele de intersectie trec $rin % &eea centralis

-fiecare cadran al campului vizual, proiecteaza in cadranul corespondent al retinei, dar imaginea este inversata si rasturnata; aceasta dispozitie se transmite nealterata pana la chiasma optica -axonii ce transmit informatia din #umatatea nazala, se incruciseaza, iar cei din #umatatea temporala trec mai departe neincrucisati -tractul optic transmite informatia de aceeasi parte temporala si partea opusa nazala -cei mai multi axoni din tractul optic se termina in corpii geniculati laterali, informatia din #umatatea inferioara a retinei se termina pe campul superior al scizurii calcarine, iar informatia din #umatatea superioara a retinei se termina pe campul inferior al scizurii calcarine -macula este zona cea mai sensibila a retinei Le+iunile sistemului &i+ual' -traumatisme -inflamatii sau infectii -tumori si compresiune prin tumori -intoxicatii -leziuni vasculare, ischemie, infarct de nerv optic si leziuni degenerative -tulburari de dezvoltare cu atrofie sau agenezie de nerv optic Le+iunile de ner& sau de tract $tic' -ambliopie % diminuarea acuitatii vizuale -discromatopsie % tulburari in perceptia culorilor -cecitate sau amauroza periferica (retina sau nervul optic sunt distruse) sau centrala (cu leziuni la nivelul scizurii calcarine) cotomul este o zona mica, insulara, din campul vizual, unde pacientul !$ vede; exista un scotom fiziologic si reprezinta proiectia pe unde iese nervul optic cotoamele pot fi relative (scaderea localizata a sensibilitatii retiniene) sau absolute (insensibilitate retiniana generalizata)* In functie de localizare, scotoamele pot fi& -centrale percepute prin afectarea maculei (bolnavul vede cu periferia) -paracentrale este vecin cu punctul de fixatie al privirii -periferice in periferia campului vizual (nerealizat usor de pacient) -congruente (afecteaza vederea de la ambii ochi) sau incongruente (afecteaza vederea de la un singur ochi) )emian $sia -pierderea senzatiei vizuale de la nivelul fiecarui ochi -tulburari de camp vizual monocular sau binocular, congruente sau incongruente -leziuni la nivelul chiasmei optice afectare mediana (tumora de hipofiza) --3 sunt atinse fibrele care se incruciseaza si apare hemianopsie bitemporala heteronima (!$ vede pe #umatate din campul vizual al fiecarui ochi)

-leziuni laterale a chiasmei optice bilateral (afectarea carotidei interne) duc la hemianopsie heteronima binazala

-leziuni inainte de chiasma optica duc la tulburari de vedere pt un ochi -leziuni la nivelul chiasmei optice duc la tulburari de vedere heteronime -leziuni dupa chiasma optica duc la hemianopsii homonime prin afectarea radiatiilor geniculocalcarine hemianopsii si cvadrantanopsii (afectare partiala a regiunii temporale a buclei lui 0e1er sau leziuni in lobul parietal) E#aminarea %talm sc $ica a FO (obtinem informatii directe despre vasele retiniene (ramuri ale arterei centrale a retinei, care are origine in artera oftalmica care este ramura din artera carotida interna care iriga creierul) -se pot pune in evidenta anomalii produse de 45 intracraniana sau 67, leziuni retiniene din 67, leziuni din 458, modificari ale papilei nervului optic sunt foarte importante si pot fi vizualizate cu examenul 9' ,indr mul F ster ( -enned. a) atrofie optica unilaterala $rimiti&a din cauza compresiei nervului optic de o tumora de baza de craniu sau secundara prin inflamatia nervului optic b) anosmie ipsilaterala (de aceeasi parte cu leziunea) prin interesarea nervului olfactiv c) edem papilar la ochiul controlateral -este dat de leziuni inlocuitoare de spatiu (tumori de baza de craniu); poate sa apara 45 intracraniana si comprima ventriculii, astfel se indeparteaza )"(-ul, se comprima vasele si creierul si apar tulburari de mers, pierderea controlului sfincterian, tulburari de vorbire prin compresia pe lobul frontal NERVII III/ IV/ VI Ner&ul III ner&ul cul m t r c mun -este motor -asigura inervatia motorie a musculaturii extrinseci oculare cu exceptia a 2 muschi care sunt inervati de nervii I: si :I -inerveaza muschii levator palpebral, oblic superior, drept superior, medial sau intern -inerveaza vegetativ parasimpatic muschii constrictor pupilar si ciliari

-nucleul se gaseste in mezencefal; este o combinatie de mai multe subnuclee; se gaseste la nivelul coliculului superior din mezencefal, anterior de apeductul lui 1lvius -axonii din acest nucleu (reprezinta neuronul motor periferic) au traiect anterior prin nucleul rosu -a#unge in portiunea mediala a pedunculului cerebral si iese prin origini aparente in fosa interpedunculara -fibrele somatice se unesc cu fibrele ; care provin de la nucleu <dinger-=estphal (este situat dorsal de nucleii somatici) si formeaza nervul III care trece printre artera cerebrala posterioara si cerebeloasa superioara; dupa ce trece de artera cerebeloasa superioara, patrunde in sinusul venos (aici este si artera carotida externa si alti nervi), apoi paraseste sinusul cavernos si intra in orbita, apoi se imparte in 2 ramuri (superioara si inferioara) -componenta ; origine in mezencefalul dorsal, se termina in muschiul ciliar si la nivelul irisului *are+a de ner& III' -ptoza palpebrala -strabism divergent al globului ocular ipsilateral (globul ocular este deviat in #os si in exterior) -pupila este midriatica prin afectarea ; Ner&ul IV ner&ul tr 0lear -este motor -inerveaza muschiul extrinsec ocular oblic superior -are originea in mezencefalul posterior (tegmentul mezencefalic) printr-o sectiune care trece prin coliculul inferior -este localizat anterior de apeductul 1lvius -axonii lui ies posterior (!$ traverseaza trunchiul), merg dorsal de apeductul lui 1lvius -inerveaza muschiul oblic superior de partea opusa (nervul drept inerveaza muschiul oblic superior stang) -dupa acest traiect, trece lateral de nervul III prin defileul format de cele 2 artere (cerebrala posterioara si cerebeloasa superioara), a#unge anterior si trece in sinusul cavernos, pe peretele lateral al carotidei interne, impreuna cu nervul III si cu 2 ramuri din nervul : si :I -patrunde prin fisura orbitala superioara -se numeste trohlear pt ca trece printr-un inel care arata ca un scripete si ii schimba directia de actiune -este cel mai mic nerv cranian (are 22++ axoni), decuseaza complet (este singurul care incruciseaza complet) *arali+ia de ner& IV' -bolnavul sta cu capul rotat de partea opusa leziunii pt a rota in interior globul ocular sanatos si a-l realinia cu cel paretic -diplopie accentuata cand pacientul coboara sau urca scari si cand citeste; diplopia determina o deplasare a imaginii reale de cea falsa pe orizontala si pe verticala

Ner&ul VI ner&ul abducens -este un nerv motor simplu -inerveaza muschiul drept extern sau lateral -are origine in punte, in regiunea posterioara din tegmentul pontin, pe linie mediana, ventral de ventriculul I: (care contine )"() -axonii nervului :II fac o bucla in #urul nucleului nervului :I din punte; aceasta bucla bombeaza si se numeste coliculul nervului facial; o leziune la acest nivel determina pareza de nerv :II si de nerv :I -axonii nervului :I merg anterior prin structurile pontine, a#ung in portiunea ventrala a trunchiului cerebral si ies in regiunea ventrala a trunchiului cerebral, apoi ies in regiunea antero-laterala a puntii, strabat dura mater lateral de dorsum selae (structura osoasa), trec peste apexul stancii temporale, intra in sinusul cavernos, strabate fisura orbitala superior -daca pacientul are dureri de cap, greata, varsaturi %3 posibil 45 intracraniana Le+iuni de ner& VI (anevrisme de artera carotida interna, artera bazilara, artera cerebeloasa posteroinferioara (este ramura din artera bazilara sau vertebrala) 0iscarile globilor oculari pot fi apreciate corect daca sunt luate in considerare global pt ca globii oculari au miscari con#ugate* 'data cu frontalizarea globilor oculari, au aparut structuri reticulate deasupra nucleilor oculomotori III, I:, :I sub scoarta cerebrala sunt statii de releu central intre neuronul central si cel periferic* )eziunile situate deasupra nivelului nervilor oculomotori, dar pe calea care transmite informatiile implicate in oculomotricitate, constituie le+iunile $renucleare; cele la nivelul nervilor oculomotori sunt in%ranucleare (orice suferinte ale axonilor care pornesc din nucleii oculomotori)* 0ai exista a /a categorie de leziuni, situate intre nucleii oculomotori (le+iuni internucleare); sunt paralizii sau pareze ale muschilor oculari si determina un grad de afectare a motilitatii (fac miscarea cu o intensitate redusa)* unt - grade de pareza; paralizia reprezinta un deficit complet* ;arezele sau paraliziile pot fi supranucleare, internucleare sau infranucleare* <xista leziuni mixte si afecteaza structurile de deasupra nucleului si de dedesubt* Tulburari nucleare in%ranucleare ;areza de nerv III, I:, :I ,dr. de sinus ca&ern s -este dat de anevrisme sau tumori -in portiunea posterioara a sinusului cavernos sunt lezati nervii III, I:, : ramura oftalmica si :I -in fisura orbitala superioara este prezent sdr* de fisura orbitala superioara cu afectarea nervilor III, I:, :I si : ramura oftalmica -sdr* de varf de orbita afectare de nervi II, III, I:, :I -leziuni individuale ale nervilor oculomotori

*arali+ia c m$leta de ner& III duce la ptoza palpebrala, glob ocular deviat in exterior in abductie si rotat extern si inferior, pacientul !$ poate misca globul ocular in directia paretica, midriaza (pupila dilatata), pupila nereactiva la lumina (iridoplegie) si paralizie de acomodare (cicloplegie) -ramurile vegetative ale nervului III sunt la periferie, cele motorii sunt in interiorul nervului *arali+ia de ner& IVda diplopie verticala (bolnavul vede imaginea dublata), ochiul este usor rotat intern, bolnavul !$ poate privi cand se uita in #os, apare semnul >ielcho?s@1 (inclinarea capului pe partea opusa cu pareza pt a repozitiona globii oculari in acelasi plan) *arali+ia de ner& VI duce la diplopie pe orizontala -leziunile pot fi localizate in trunchiul cerebral, asociate cu alte structuri sau alti nervi cranieni si apare sdr* altern -leziunile intranevraxiale sunt leziuni centrale (le+iunile $eri%erice (sunt date de carcinomatoza meningeala diseminata, traumatisme craniene, tumori -duc la pareza tranzitorie de nerv I: (mai ales post-traumatic) -infarctele nervului in 67 (afectare de vasa nervorum) In in%arct la ni&elul ner&ului III a$are $t +a $al$ebrala/ 1l b cular de&iat in e#teri r in abductie si r tat e#tern si in%eri r/ b lna&ul nu $ ate misca 1l bul cular in directia $aretica/ dar NU a$are midria+a. 8fectare de nervi cranieni prin& -infectii (zoster) -meningite cronice -5>" -sarcoidoza *arali+ia i+ lata de ner& VI -data de un gliom pontin (la copil), 45 intracraniana, metastaze de la cancere vecine (nazofaringe), infarcte nervoase *are+a de ner&i VI si V ramura %talmica -apare in sdr* de stanca temporala sau dupa o inflamatie localizata care se extinde si in timp poate afecta si componenta motorie a nervului : si da pareza masticatorie *are+a de ner& III -apare in anevrisme, in tumori in #urul Aeii turcesti, in adenoame hipofizare extinse care invadeaza structurile din lo#a glandei hipofize, in infarct nervos (apare durere in #urul ochiului- in 67) -poate fi data de orice proces expansiv in cutia craniana si care determina compresia nervului III; produce initial pareza vegetativa si este semn de 45 intracraniana

O%talm $le1ia durer asa (are evolutie lenta -poate fi unilaterala (frecvent) si cu implicarea mai multor nervi de aceeasi parte "auze& -tumori -anevrisme -afectiuni retro-orbitale -in hipertiroidism apar false pareze de nervi oculomotori ,dr. de %isura rbitala -prezinta frecvent exoftalmie cu durere oculara "auze& -tumori -chisturi dermoide -tumori nazofaringiene -infectii ,dr. de &ar% de rbita -apare un scotom central -uneori duce la pierdere completa a vederii -apare edem papilar la 9' si posibil si staza ,dr. de &ar% de stanca -este produs de otite cronice care invadeaza structurile invecinate, sarcoame, meningioame foarte mari ,IN2ROA3E INTRANEVRA4IALE 2E NERVI CRANIENI ,dr. 5eber -sediul leziunii este la nivelul mezencefalului, partea anterioara -implica nervul III de partea cu leziunea si hemiplegie de partea opusa leziunii -cau+e infarcte ,dr. Claude 6ernard ( ) rner -leziunea este la nivelul mezencefalului, la nivel tegmental -pareza de nerv III de aceeasi parte si ataxie cu tremor de partea opusa ,dr. 6enedi7t -pareza de nerv III de aceeasi parte si paralizie cu ataxie de partea opusa -implica nervul III si nucleul rosu -cauze tuberculom

,dr. 3illard 8ubler -leziunea este localizata la nivelul puntii (portiunea bazala) -duce la pareza de nerv :I si :II de aceeasi parte si hemipareza de partea opusa -cauze infarcte nervoase sau tumori ,dr. *arinaud (leziunea este posterior in mezencefal; apare din cauza unor leziuni care invadeaza acest nivel (tumora talamica) -bolnavul !$ poate privi in sus *ARALI9IILE ,U*RANUCLEARE -sunt paraliziile miscarilor de lateralitate -constituie sindroamele 9oville ,dr. F &ille 1.sdr. F &ille c rtical sau emis%eric -lezarea ariei B din lobul frontal si C sau a cailor de la aceasta arie spre centri pontini determina o paralizie laterala de partea opusa leziunii (bolnavul isi priveste leziunea) 2.sdr. F &ille me+ence%alic -produce acelasi aspect ca la sdr* 9oville cortical, dar diferenta se face prin sdr* altern care este asociat :.sdr. F &ille $ ntin sau $r tuberential -are 2 variante, una superioara si una inferioara varianta superioara -leziunea din punte este situata dupa decusatia caii oculogire, la nivelul limitei dintre punte si mezencefal; aici sunt interesate in leziune, fibrele oculogire care au decusat din emisfera controlaterala -pacientul !$ priveste spre leziune, dar isi priveste membrele paralizate varianta inferioara -leziunea este in partea inferioara a puntii -tabloul este similar cu cel superior, dar bolnavul prezinta o paralizie faciala periferica de partea cu leziunea *ARALI9IILE INTERNUCLEARE (9)0 este o structura ce leaga nervul III de nervul :I* Le+iunile %asciculului l n1itudinal medial (FL3" determina' a" %talm $le1ie internucleara laterala (o leziune situata median, intrerupe legaturile intre nucleul nervului :I din punte si nucleu nervului III din mezencefal, iar miscarea de lateralitate este disociata

cand priveste in dreapta

cand priveste in stanga

b" %talm $le1ie internucleara bilaterala )eziunile de 9)0 au caracter tranzitor si se amelioreaza in timp* "auze DDD

NERVUL V NERVUL TRI8E3EN -este un nerv mixt (senzitiv si motor) -iner&ea+a m t r muschii masticatori, maseteri, temporal, tensor timpani -iner&ea+a sen+iti& tegumentul fetei, al scalpului, mucoasa sinusurilor nazale si paranazale, mucoasa bucala (pt cald, rece, tact, calitate alimentara), mucoasa linguala, portiunea externa a timpanului -da dureri de dinti 2i&i+iuni' -oftalmica -maxilara -mandibulara -originea aparenta in suprafata mi#locie, portiunea laterala a puntii -are 2 radacini -ganglionul senzorial 0ec@el se afla in cavum 0ec@eli, in podeaua fosei craniene mi#locii -cele / ramuri senzitive parasesc craniul prin fisura orbitala superioara, foramen rotund si foramen ovalae -nucleul senzitiv (cel mai lung) pleaca din mezencefal pana la nivelul "2 -in mezencefal a#ung informatii proprioceptive de la nivelul muschilor masticatori -nucleul pontin primeste al 2lea neuron al caii tactile, iar tractul spinal pe cel de 2 lea neuron al caii termice Ne&ral1ia de tri1emen -este esentiala -apare de obicei la varsta a /a -sunt prezente paroxisme intense de durere, mai frecvent in ramurile maxilara si mandibulara -durerea dureaza cateva secunde -bolnavul grimaseaza de durere -paroxismele sunt frecvente (ziua si noaptea)

10

-durerea apare dupa stimularea unor arii trigger (buze, gingii); apare durere la vorbit, la spalatul pe dinti, la cascat -durerea !$ permite adaptare -!$ exista tulburari obiective de motilitate sau sensibilitate in teritoriile cu durere (simte bine temperatura, !$ are pareza) -diagnosticul se pune pe anamneza EEE -dupa un paroxism dureros, apare o perioada refractara de cateva minute, in care bolnavul !$ mai simte nici o durere -diagnosticul diferential se face cu alte algii faciale, de exemplu dureri de dinti, dureri sinusale (au caracter pulsatil, cu accentuare la aplecarea capului) -in scleroza multipla pot aparea dureri din cauza compresiei pe nerv "auze tumori de unghi ponto-cerebelos, vase aberante (artera cerebeloasa posteriora) 5ratament medicatie antinevralgica -se incepe cu 8I! , paracetamol -se pot da antiepileptice ("arbamazepina, 8cid :alproic, 9enitoina, "lonazepam) -se pot da antidepresive (8mitriptilina) -se pot face asocieri intre antiepileptice si antidepresive -in cazul compresiunilor vasculare dovedite, se face decompresie chirurgicala -se poate face termocoagulare cu distrugerea radacinii nervului : si bolnavul scapa de durere, dar ramane cu anestezie NERVUL VII NERVUL FACIAL -este un nerv mixt (senzitiv si motor) -are fibre somatice si vegetative -inerveaza motor muschii expresiei faciale (frontal, platisma, orbicular al ochilor, orbicular al gurii) si muschiul scaritei -inerveaza motor visceral glanda lacrimala si salivara sublinguala si submandibulara, glandele mucoase (din regiunea nazala si bucala) -aferenta somatica (pt tact, sensibilitatea termica si durere) in spatele urechii si o parte din membrana timpanica -aferenta speciala pt gust in 2C/ anterioare ale limbii, dar si din palatul moale -radacina motorie este cea mai voluminoasa -nervul :II intermedian este unit de :II motor printr-o teaca comuna -nucleul se gaseste in tegmentul pontin si primeste informatii de la cortex prin fibre corticopontine cu origine in cortexul motor al emisferei cerebrale -duce ce fac sinapsa aceste fibre in nucleul motor, a#ung sa bombeze (formeaza foliculul facialului) si fac un genunchi intern; merg anterior si parasesc trunchiul intre nervii :I si :III, apoi se distribuie -axonii nervului :II patrund prin meatul acustic si intra in stanca osului temporal, intr-un canal (al nervului facial) si iese prin orificiul stilo-mastoid, apoi trece posterior de glanda parotida si se divide (poate aparea paralizie a nervului la copiii nou-nascuti, daca sunt trasi cu forcepsul)

11

Le+iuni de neur n m t r $eri%eric ner& VII (pot fi leziuni pe tot traiectul nervului -cauze inflamatie in stanca osului temporal, paralizia a frigore, infectii herpetice, compresie pe nerv :II cu lezarea tecii de mielina -toti muschii sunt paralizati de partea cu leziunea -sunt afectate toate tipurile de miscare -spranceana este cazuta -AanFurile frontale (ridurile) sunt disparute (nervul este paralizat asta este principiul in in#ectia cu botox EEE) -coboara coltul gurii -AanFul nazo-genian este absent -fisura palpebrala este largita -lacrimile !$ se mai colecteaza in AanFul nazo-lacrimal -incercarea de a inchide ochiul evidentiaza miscari sincinetice -aripa nasului este imobila in respiratie -mancarea se aduna in vestibulul bucal -apare afectarea orbicularului gurii -pacientul !$ poate fluiera, !$ isi poate umfla obra#ii pe partea cu leziunea A%ectarea *, -determina modificarea secretiilor glandelor salivare si lacrimale (pacientul face @eratita paralitica prin lipsa de umectare; se poate a#unge pana la orbire) -bolnavul prezinta tulburari de gust in cele 2C/ anterioare ale limbii *arali+ia lui 6ell (pareza faciala periferica, la pacientii cu 67, cu 458 -cauze virale (herpes si zoster) sdr. Ramsa.()unt eruptie varicelo-zosteriana la nivelul conductului auditiv extern -tulburari de gust la toti bolnavii -hiperacuzie de partea cu paralizia (prin inervatia muschiului scaritei; in mod normal muschiul scaritei se opune vibratiilor pt a !$ determina durere, astfel prin eliminarea acestei opuneri se poate a#unge la durere) -B+. dintre bolnavii cu paralizie >ell se pot recupera in 1-2 luni -recuperarea gustului se face in 2-/ saptamani -recuperarea precoce a functiilor motorii, in prima saptamana, este un semn foarte bun pt prognostic -recuperarea completa se face prin regenerarea nervului si este posibila dupa 2 ani -pacientul trebuie sa poarte un pansament ocluziv pe ochi, cand doarme -pt a preveni atrofia muschilor trebuie ca pacientul sa faca sedinte de electrostimulare -leziunile sunt in canalul nervului facial, iar chirurgia la acest nivel da complicatii -tratament cu antiinflamatoare steroidiene (prednison) daca bolnavul !$ este diabetic si antivirale (8ciclovir) in primele 22-2B ore

12

*are+a %aciala $eri%erica (b ala L.me" -apare in infectia 4I:, varicela, 5>", mononucleoza infectioasa, poliradiculonevrita, sdr* (amsa1-4unt -tumori din sfera '(), granulomatoza de baza de craniu, fractura de os temporal, otoragia (pareza ireversibila a nervului :II), neurinom de nerv acustic care poate intercepta si nervul :II, tumora de glomus #ugular %%3 leziuni extranevraxiale care dau afectarea de nerv :II 2i$le1ia %aciala -manifestare a polinevritei acute -apare in sdr* Guillain >arre ,$asmul %acial -muschii faciali pe o parte a fetei sunt implicati intr-o contractie tonica neregulata si nedureroasa -cauza frecventa este o leziune compresiva (neurinom de nerv acustico-vestibular) -spasmul facial secundar apare dupa pareza faciala >ell, poate fi tranzitoriu sau permanent -incepe cu contractie la nivelul orbicularului gurii sau ochiului -paroxismul poate fi indus sau accentuat de miscari voluntare sau reflexe (stranut sau vorbit) "auze compresiunea nervului, care duce in timp la demielinizare 5ratament "arbamazepina, >aclofen, toxina botulinica in spasme primitive -chirurgical decompresie NERVUL VIII ( NERVUL ACU,TICO(VE,TI6ULAR -este un nerv senzitiv -transmite informatii de echilibru de la canalele semicirculare si informatii senzitive de la nivelul urechii -celulele receptoare fac sinapsa cu protoneuronul caii care este in cohlee NERVII I4/ 4/ 4I/ 4II NERVII 6UL6ARI Ner&ul I4 ner&ul 1l s %arin1ian -este un nerv mixt -inerveaza motor muschiul stilofaringian si glanda salivara parotida -inerveaza senzitiv 1C/ posterioara a limbii, o zona din urechea externa, suprafata interna a timpanului -in nevralgia de glosofaringian pacientul simte durere in amigdale -nervul IH asigura transmiterea informatiilor visceroceptive si de la sinusul carotidian -are origine in bulb, trece printre oliva bulbara si pedunculul cerebelos inferior si iese prin foramen #ugularae -componenta motorie din trunchi este la nivelul nucleului ambiguu (portiunea rostrala) -componenta motorie viscerala are originea in nucleul salivator inferior din bulb (acesta are legaturi stranse cu hipotalamusul si mucoasa olfactiva)

13

Ner&ul 4 ner&ul &a1 (calat r" -este un nerv mixt -componenta motorie inerveaza musculatura striata a faringelui si laringelui si muschiul palatoglos -componenta motorie vegetativa inerveaza faringele, laringele, torace si abdomen -inerveaza senzitiv aferent laringele si esofagul -transmite informatii de la nivelul receptorului din arcul aortic si corpul aortic -in spatele urechii exista o regiune cutanata inervata de nervul H -inerveaza suprafata externa a timpanului -originea componentei visceromotorii este in nucleul dorsal al vagului si primeste informatii de la sistemul olfactiv, hipotalamus Ner&ul 4I ner&ul acces r -este un nerv motor -inerveaza "0 si trapezul -originea motorie este in maduva spinarii cervicala -axonii urca in craniu prin foramen magnum si ies prin foramen #ugularae -se intinde de la "1 la "--"I Ner&ul 4II ner&ul 0i$ 1l s -este un nerv motor -inerveaza musculatura limbii intrinseci si extrinseci, cu exceptia palatoglosului -nucleul motor este in bulbul posterior (tegmentul bulbar), aproape de linia mediana -iese din trunchi intre oliva bulbara si piramida bulbara, sub forma de radacini care formeaza trunchiul nervului hipoglos, apoi iese prin foramen hipoglos Le+iuni de ner& I4 -leziunea unilaterala este rara, izolata -leziunea bilaterala apare in interventii chirurgicale cervicale -de obicei paralizia de nerv IH se insoteste de paralizia de nerv H si de nerv HI -apare din cauza unor tumori de fosa posterioara de craniu -consecinta leziunilor la nivelul foramen #ugularae (sdr* :ernet) este raguseala si paralizia corzilor vocale (afectare de nerv laringeu recurent care este ramura din nervul H) -apar tulburari de deglutitie, anestezie de perete posterior de faringe si slabiciune musculara a trapezului -infectia cu herpez zoster duce la leziune de nerv IH si durere in fundul gatului, la nivel lateral Le+iunea de ner& 4/ intracraniana/ c m$leta -determina paralizie, iar palatul moale este cazut de partea cu leziunea si !$ se ridica in fonatie, uvula deviata de partea sanatoasa (semnul cortinei), voce ragusita (prin pareza de val palatin), coarda vocala este imobila de partea paraliziei -disectia de artera carotida interna la baza craniului duce la afectare de nerv IH si H (voce bitonala) -operatia de tiroida poate duce la leziuni de nerv H

14

-daca pareza este unilaterala pacientul va avea voce bitonala, iar daca pareza este bilaterala pacientul va fi afon -nervul laringeu recurent stang poate fi afectat prin leziuni toracice *arali+ia de ner& 4I c m$leta -determina slabiciune a muschilor "0 si trapez -bolnavul va avea bratul coborat si scapula alata (data de pareza de trapez) -cauze poliomielita, boli de neuron motor, boli spinale -in portiunea intracraniana nervul HI poate fi lezat in herpes- zoster (impreuna cu nervii IH si H) -pareza de trapez aparea la soldatii care purtau mult timp raniFa pe umeri *arali+ia de ner& 4II (0i$ 1l s" -determina o anumita atitudine a limbii pacientului cand sta cu limba in gura, iar cand o scoate se observa mucoasa cum se plicatureaza -apar fasciculatii din cauza denervarii muschiului -varful limbii este deviat de partea sanatoasa (cand limba este in gura), dar cand limba este scoasa, varful deviaza de partea bolnava 2ia1n sticul di%erential al $arali+iei bulbare ,dr. $seud bulbar -se face confuzie cu sdr* bulbar -apare la bolnavii cu ateroscleroza (fac infarcte mici) -se insoteste de disfagie, disfonie, semn >abins@1 pozitiv, tulburari afective (plans sau ras) si mers cu pasi mici si cu baza larga ;;,dr. 8arsen -paralizie de nervi cranieni pe o parte a bazei craniului (pe #umatate de baza de craniu) -cauza frecventa este o tumora de baza de craniu pe o parte -pacientii !$ prezinta semne de suferinta intranevraxiala ,dr. 5allenber1 -este un sdr* ischemic, de trunchi cerebral bulbar, la nivel postero-lateral bulbar sau posterior de oliva bulbara -pacientul !$ are sindrom piramidal -bolnavul are sdr* "laude >ernard 4orner din cauza localizarii -sdr* "laude >ernard 4orner se caracterizeaza prin ingustare de fanta palpebrala si coborare a fantei -pacientul prezinta tulburari de senzitivitate pe hemicorpul opus, paralizie de val palatin si voce bitonala, nistagmus, tulburari de fonatie si deglutitie -apare interesarea nucleului ambigu -bolnavul prezinta ataxie de aceeasi parte cu leziunea si tendinta de cadere -cauze infarct cerebral bulbar (din cauza ischemiei pe un teritoriu deservit de artera cerebeloasa postero-inferioara) si infarct in cerebel

15