IMPURIFICAREA PRODUSELOR ALIMENTARE DATORITA PESTICIDELOR

Lazar Mihai Grigore Anul II

ID 1. Generalitati Pesticidele sunt substante de uz fitosanitar, utilizate in combaterea bolilor, daunatorilor si buruienilor. Structura chimica a acestor pesticide este reprezentata de sulf, mercur si compusii acestora, fosfor organic, arsen, fluoruri, carbonat de calciu, dinitroortocrezol, hidrocarburi clorurate, tiocarbamati, dinitrofenol, nitroderivati, compusi organo-stanici, tiofanati, substante foarte toxice pentru om. Din cele mai vechi timpuri, omul a cutat s lupte contra paraziilor. n secolul al !""-lea s-a utilizat arsenicul, mercurul #i tutunul. $a sf%r#itul secolului al " -lea s-au utilizat &n "rlanda pesticidele minerale &n lupta contra bolilor de cartofi. 'tilizarea pesticidelor minerale sau organice (naturale sau obinute pecale de sintez) a &nceput &n anul *+,-, c%teva produse fiind utilizate anterior.lindanul &n */01, DD2-ul &n */34, produsele organomercuriene &n *+*5, carbamaii &n *+03. Poluarea #i intoxicaia cu pesticide apare datorit utilizrii acestora &n agricultur pentru combaterea duntorilor #i datorit apei de irigare care antreneaz reziduuri de la fabricile de pesticide, splarea diverselor ustensile folosite &n aplicarea pesticidelor. n prezent s-a a6uns ca peste 17*-1 de compu#i chimici s fie sintetizai #i peste 1---- s fie utilizai &n mod curent. ncep%nd cu anii *+5--*+1-, au &nceput &ns s apar primele semne de &ntrebare privind utilizarea acestora, c%nd s-a observat efectul negativ al unora dintre ele asupra organismelor vi. "n 6urul anilor *+-- se foloseau sulfaii de cupru #i de fier, p%n &n *+,-*+5- au aprut organomercuricele, insecticidele organoclorurate #i organofosforice, apoi p%n &n *+/--*++- au aprut cei mai muli dintre derivaii actuali. Pesticidele, &n accepiunea general se &mpart &n. chimice care sunt compu#i chimici cu efecte nefavorabile asupra insectelor, bolilor sau duntorilor plantelor de cultur8 fizice, ca de exemplu iradierea ce provoac sterilitatea la insecte8 biologice, ca de exemplu preparatele de 9acillus thuringiens8 :plicarea pesticidelor &n agricultur, medicina veterinar, diferite industrii (textil), gospodrie casnic #i ocrotirea sntii populaiei are ca scop &mbuntirea cantitativ #i calitativ a alimentelor, nutreurilor #i produselor industriale, asigurarea lor &n timpul pstrrii fa de duntori #i boli, ocrotirea animalelor contra paraziilor precum #i distrugerea insectelor #i altor transmitori de boli la oameni #i animale. $ista acestor boli cuprinde. malaria, tifosul exantematic, ciuma, febra galben, filarioza, afeciuni virotice ale creierului, febrele transmise de pduchi #i acarieni, febra de tran#ee, amoebiazele, leischmaniozele, onchocercozisele, tr;panosomiosisele, bolile papataci, frambezia, inflamarea con6unctivitelor, boala lui <hagas, ric=ettsiozele #i tularemia. n lupta cu aceste boli rolul cel mai important l-au avut insecticidele organoclorurate, iar dintre acestea DD2.
0

n funcie de destinaia pesticidelor, acestea pot fi &mprite &n urmtoarele grupe. > zoocide ? pentru combaterea duntorilor animali insecticide. combaterea insectelor8 rodenticide. combaterea roztoarelor8 moluscocide. combaterea molu#telor8 nematocide. combaterea nematozilor8 larvicide. combaterea larvelor8 aficide. combaterea afidelor8 acaricide. combaterea acarienilor8 ovicide. distrugerea oulor de insecte #i acarieni8 fungicide #i fungistatice, bactericide #i virocide. combaterea ciupercilor #i ciupercostaticelor8 erbicidele. combaterea buruienilor8 regulatori de cre#tere. mi6loace care inhib sau stimuleaz procese de cre#tere la plante. defoliante. mi6loace de defoliere a plantelor8 desicante. mi6loace de uscare a plantelor &nainte de recoltare8 deflorante. mi6loace de &nlturare a cantitii excesive de flori

Pesticidele sunt aplicate sub diferite forme. prafuri, pulberi, granule,capsule, soluii, suspensii, aerosoli, spume, gaze, vapori, paste, iar forma de utilizare este dictat de particularitile duntorului combtut, considerentele tehnice #i economice ale aplicrii preparatului. "nsecticidele organoclorurate sunt primele insecticide de sintez care au intrat &n utilizare practic &ncep%nd cu anul *+,-. Primul produs din aceasta grup a fost DD2-ul(diclodifeniltricloretan), #i primul domeniu de utilizare a fost practica medical. "mediat dup descoperirea proprietilor insecticide, DD2-ul a fost utilizat la &nceput &n practica medical &n &ncercarea de combatere a marii calamiti, tifosul exantematic, boala mizeriilor #i aglomeraiilor umane. DDT-ul s-a dovedit a fi un toxic puternic pentru numeroase specii de insecte #i atropode,prin contact direct, chiar #i pentru cele cu schelet chitinos extern. @xcepiile sunt foarte rare, cci numai c%teva specii de acarieni #i capuse s-au dovedit a fi rezistente la DD2. Din pcate, aciunea toxic nu este selectiv, deci ea afecteaz &n egala masur #i insectele utile, cum ar fi albinele #i alte specii polenizatoare. Pentru clarificare s-au &ntreprins ample cercetri experimentale iar rezultatele de necontestat ale acestora au &ngrozit &ntreaga omenire. ntrucat efectele adverse
4

pentru sntatea omului #i animalelor dep#eau cu mult, ca importan, beneficiile, rile dezvoltate au trecut imediat la msuri radicale. interzicerea absolut a fabricrii #i utilizrii precum #i distrugerea stocurilor existente. HCH, are cea mai simpla si economica tehnologie de fabricatie. Sinteza lui se realizeaza prin actiunea directa a clorului gazos asupra benzenului (prin barbotare directa), in prezenta radiatiilor solare care au rol de catalizator. Aiind pronuntat lipofil DD2-ul se acumuleaza si concentreaza in tesutul adipos. "n timp indelungat el sufera oarecare procese de biotransformare prin declorurare, dar aceasta ii amplifica actiunea nociva. Produsul romanesc folosit in acest scop era denumit @ntomoxan, nimic altceva decat o solutie concentrata de B<B teluric intr-un solvent organic. Lindanul este singurul izomer cu efect toxic acut puternic, ceilalti izomeri fiind lipsiti de aceasta insusire. @l este insa lipsit de nocivitate cronica, pe cand ceilalti izomeri au actiune cronica ingri6oratoare. $indanul are o slaba stabilitate chimica incat in mediu se autodistruge in timp relativ scurt (cateva saptamani). Patruns in organism in doza subtoxica el este supus repede proceselor de biotransformare si eliminare. <eilalti izomeri au stabilitate chimica deosebit de mare in mediu, de ordinul anilor sau zecilor de ani. De asemenea, in organism sunt rezistenti la procesele de biotransformare (metabolizare), deci au o inalta capacitate de acumulare si concentrare, atat in mediu cat si in organism. Stabilitatea chimica in ordine descrescatoare este urmatoarea. gama C alfa C delta C beta. "zomerul beta este deci cel mai periculos avand cea mai mare stabilitate chimica, cea mai mare remanenta, capacitate de acumulare si concentrare deosebite si nocivitate pentru om de-a dreptul alarmante. 2oti izomerii B<B sunt liposolubili, deci cu exceptia izomerului gama ei se acumuleaza in grasimea tesutului adipos unde formeaza veritabile depozite care cresc treptat in cazul aportului continu. . I!"uri#i$area "ro%u&elor $u "e&ti$i%e Prin impurificare se define#te cazul particular al apariiei unor compu#i strini de natura alimentului, indiferent, dac este vorba de ageni biologici sau mecanici. "mpurificarea este foarte frecvent, punctul de acces (al agentului impurificator), fiind materia prim, procedeul de condiionare dar #i etapele de transport, stoca6 al produsului finit. <ircuitul reziduurilor de pesticide organoclorurate se caracterizeaza prin acumularea si concentrarea in trepte. Prima treapta o constituie solul, iar sursa principala a fost practica agricola. :dministrarea produselor pentru starpirea daunatorilor plantelor se efectueaza de obicei prin prafuire. "n aceasta situatie cea mai mare cantitate cade la suprafata solului in care se impregneaza treptat. <ile de contaminare a produselor alimentare cu pesticide sunt multiple, un rol important av%ndu-l atmosfera, hidrosfera #i solul. "ndiferent de forma, modul #i domeniul de aplicare, pesticidele ptrund &n organismul animalelor prin tubul
,

digestiv, piele #i cile respiratorii. :cestea sunt metabolizate de animale &n dou etape. Prima cuprinde reacia de oxidare, reducere, hidroliz, iar a doua reacia de sintez sau de legare. Dintre reziduurile de pesticide, cea mai mare frecvent &n lapte o prezint organocloruratele. @le pot polua laptele ca urmare a hrnirii animalelor cu fura6e contaminate, &n urma dezinseciei gra6durilor sau dup unele tratamente la animale. <alea principal de poluare este cea oral. Aura6ele concentrate #i rdcinoasele sunt responsabile de acumularea unor reziduuri &n cantiti mari. : doua treapta in care acumularea si concentrarea creste foarte mare, o constituie sfera vegetala, iar principala cale este absobtia radiculara din sol. "n timpul vegetatiei (in stadiul de planta verde),o planta este traversata de zeci, sute sau chiar mii de litri de apa. "ntrucat insecticidele organoclorurate nu sunt volatile, iar rezistenta la procesele de biotransformare din plante este aproape complet, reziduurile lor raman in cvasitotalitate in tesutul plantelor. Prin apa se transporta insa si microparticule de substanta ca atare, deci fara solubilizare. $a absorbtia radiculara se adauga cea foliara, deoarece prin prafuire microparticule patrund direct in planta prin porii frunzelor. Distributia reziduurilor in tesuturile plantei nu este uniforma. <ea mai mare concentratie se realizeaza in seminte datorita continutului lor in grasimi. Divelul de acumulare si concentrare in plante depaseste cu mult pe cel existent in sol. Din studii a mai reiesit ca fructele si legumele contin cele mai multe pesticide. :stfel, la nivel mondial, 55,1E din esantioanele prelevate de la fructe si legume nu contin reziduuri de pesticide, 4/,,E au cantitati reduse, in timp ce 1,4E sunt neconforme, deoarece depasesc limita maxima admisa. Depasirile cele mai mari de reziduuri toxice sunt la ardei gras, ardei capia, linte si vinete. <ele mai reduse cantitati sunt la cartofi, andive, morcovi si rosii. "n Fomania, analizele au aratat ca aproximativ 0-E din legume si fructe depasesc concentratia admisa. : treia treapta se refera la lumea animala, respectiv la animalele de interes economic, iar nivelul de acumulare este conditionat si de specie. "n timpul vietii economice continutul de reziduuri organoclorurate a6uns in organismnul erbivorelor din sursa vegetala este deosebit de mare. :cest continut se amplifica daca hrana cu fura6e fibroase este suplimentata cu produse rezultate din prelucrarea grauntelor. $a porc si pasari, desi cantitativ ratia fura6era zilnica este mult mai mica decat la erbivore, aportul de reziduuri organoclorurate este mai mare, deoarece hrana este alcatuita in cea mai mare parte din graunte ca atare sau prelucrat. Distributia reziduurilor urmeaza o cale particulara. @le se acumuleaza si se concentreaza in grasimea tesutului adipos unde nivelul cantitativ depaseste cu mult pe cel existent in produsele vegetale. Din depozitele lipidice se disponibilizeaza unele cantitati care a6unse in circuitul general traverseaza bariera placentara si se impregneaza in tesuturile fatului siGsau se elimina prin lapte realizandu-se pe aceasta cale contaminarea semnificativa a puilor animalelor mamifere. Situatia este asemanatoare si pentru puii pasarilor, la care sursa initiala de contaminare o constituie insusi oul.

: patra treapta o constituie omul care beneficeaza de treptele anterioare. Principala sursa o constituie alimentele. 'n continut mai mic provenit din alimentele de origine vegetala si cel mai mare provenit din alimentele de origine animala. $a ambele surse, continutul de reziduuri este corelat cu continutul de grasime al produselor, incepand cu grasimile ca atare (uleiuri vegetale si grasimi animale, inclusiv untul sau alte grasimi animale) cu preparatele din carne al caror continut de grasime este foarte mare, cum ar fi salamurile crude uscate la care continutul de grasime a6unge la 5-E sau alte produse (slanina, costita, =aizer, etc.) unde acest continut este si mai mare. Situatia este asemanatoare si pentru multe produse lactate (smantana,frisca, branzeturi) ca si pentru unele produse din oua (maioneza, creme, s.a.m.d). $aptele este un aliment folosit pe scar larg &n alimentaia copiilor, iar br%nzeturile #i produsele proaspete ca iaurtul se consum &n mari cantiti &n alimentaia uman curent, de aceea prevenirea contaminrii laptelui #i a produselor lactate este important.Pesticidele #i alfatoxinele din lapte &#i au originea &n fura6ele asministrate animalelor. <hiar #i concentraii mici de"e&ti$i%e &n fura6ul animalelor pot duce la contaminarea puternic a laptelui deoarece pesticidele liposolubile se acumuleaz &n organismul animalelor. :semntor cu pesticidele se pot gsi &n lapte #i ali compu#i deosebit de toxici, a#a cum sunt bifenilii policlorurai (P<9) sau substane chimic asemntoare, dac nu se repect msurile de prevenire. Pesticidele liposolubile, cum sunt hidrocarburile policlorurate, pot polua u#or laptele, pe c%nd metalele grele se gsesc rar &n lapte din cauza solubilitii sczute a compu#ilor acestora &n mediul constituit de lapte. "n tara noastra 4 To'i$itatea "entru o! %atorata "e&ti$i%elor :cumularea pesticidelor si a ingrasamintelor chimice are efecte asupra organismului uman ce duc, in timp, la probleme grave de sanatate. :ciunea toxic a unei subsante se abordeaz,&n general, sub dou aspecte - efectul imediat, pe termen scurt, adic toxicitatea acut #i efectul pe termen lung, toxicitatea cronic. "ntoxicatia acuta este mai rar intalnita si ea se inregistreaza in special atunci cand nu se respecta regimul si regulile de utilizare. "n ordinea riscurilor de intoxicare acuta ierarhizarea produselor ar fi urmatoarea. lindanul, B<B-ul tehnic, DD2-ul. Pe termen lung pesticidele modifica secvente de :DD, initiind dezvoltarea cancerului. Hai mult, studiile au aratat o crestere a cantitatii de zahar si grasime in sange la femei. De asemenea, s-a observat cresterea in greutate si faptul ca ficatul se mareste. $a barbati, s-a constatat pierderea in greutate, sensibilitate sporita a rinichilor si anumite dezechilibre ale ficatului "n cazul femeilor insarcinate, cercetatorii americani de la 'niversitatea <alifornia din San Arancisco au descoperit ca pesticidele cresc activitatea genei asociata si cu greutatea anormala a bebelusilor la nastere. I a doua gena cu
1

activitate sporita a fost semnalata in randul femeilor care sufera de o inexplicabila infertilitate. Pesticidele pot trece bariera placentara actionand asupra fatului in diverse stadii de dezvoltare si duc la diverse malformatii precum lipsa membrelor sau a degetelor. Brana produsa cu a6utorul pesticidelor a dus in ultimii ani la inregistrarea unei mortalitati infantile la cote alarmante. De asemenea are influenta . :supra sistemului digestive cauzeaza(colici,greturi,voma,diaree) :supra sistemul nervos(produce tulburari senzoriale,nevrite,convulsii,paralizii si tulburari psihice :supra sistemului hepato-renal :supra sistemului cardiac si respirator <ele mai folosite pesticide cu efecte dezastruase asupra ecosistemului si omului.sunt . *.DDT(ul. :cest compus se prezinta sub forma de cristale sau pudre de culoare alba, inodore sau cu miros slab, insolubile in apa, solubile in solventi organici, produs cunoscut sub urmatoarele denumiri comerciale. :gritan, :nofex, :r=otine, :zotox, 9osan Supra, 9ovidermol, <hlorophenothan, <loropenothane, <hlorophenotoxum, <itox, <lofenotane, Dedelo, Deoval, Detox, Detoxan, Dibovan. DD2-ul este un pesticid care a fost mult utilizat in cazul culturilor agricole, mai ales la cele de bumbac, pentru controlul unor boli (malarie, tifos) transmise prin intermediul unor insecte ca vectori (tantari, purici, paduchi). Produsul a fost interzis a fi utilizat sau sever restrictionat in numeroase tari (inclusiv in tara noastra). @xpunerile pe termen lung au fost asociate cu boli cronice si cu risc de cancer. 0.)e"ta$lorul :cest pesticid se prezinta sub forma de cristale albe, moi ca ceara, insolubile in apa, dar solubile in solventi organici si inflamabile. "n comert este cunoscut sub denumirile de Drinox, Beptama= si Beptam. Beptaclorul este o substanta cu efecte toxice, periculoase asupra organismului uman, fiind absorbit prin ingestie si contact dermic si regasindu-se, in principal, in tesuturile adipoase. I cale importanta de eliminare a reziduurilor de heptaclor din organism o reprezinta laptele mamar. Beptaclorul a fost identificat ca un posibil cancerigen care afecteaza sistemul imunitar. Aiind destul de volatil pentru a se distribui in atmosfera, se fixeaza rapid in sedimentele acvatice si se bioconcentreaza in grasimile organismelor vii. *.Al%rinul Se prezinta sub forma de cristale albe inodore, iar in stare tehnica este de culoare roscata catre brun-inchis si un miros slab de compus chimic. @ste insolubil in apa, iar in comert este cunoscut sub denumirea de :ldrec, :ldrex, :ldrex 4-, :ldrite, :ltox, <opound **/, etc.
3

:ldrinul este un insecticid foarte toxic, putand fi periculos pentru organismul uman, la adulti doza letala fiind estimata la 5g, echivaland la /4 mgG=g masa corporala. @xpunerea la acest insecticid poate apare prin consumul anumitor produse zilnic (cum ar fi cele lactate), simptomele intoxicatiei cu acesta incluzand dureri de cap, greturi, vome, contractii musculare, spasme si convulsii. :ldrinul are efect letal asupra organismului uman, pasarilor si pestilor, iar reziduuri ale dieldrinului au fost detectate inclusiv in laptele sugarilor. :ldrinul folosit ca insecticid reprezinta o sursa ma6ora de dieldrin (pana la +3E) in mediul incon6urator. +.El%rinul @ndrinul este un insecticid foliar utilizat in principal la plantele din cultura mare (cereale, bumbac, etc.), dar este folosit si in lupta contra rozatoarelor (rodenticid). Datorita toxicitatii a fost interzis in numeroase tari. @ste o pulbere cristalina alba, insolubila in apa, solubila in cetone, esteri si hidrocarburi cu urmatoarele denumiri comerciale. <ompound 01+, @ndrex, Bexadrin, "sodrin, @poxide, Hendrin. @ndrinul este foarte periculos pentru organismul uman actionand asupra sistemului nervos. $a adulti doza letala este estimata la *- mgG=g masa corporala. @fectele endrinului asupra solului si ciupercilor sunt minime, dar este foarte toxic pentru pesti si nevertebrate acvatice, fiind rapid metabolizat de animale. :6unge in atmosfera prin evaporare, putand prin ploaie contamina apele de suprafata. Perioada lui de in6umatatire este lunga, persistand in sol *0 ani. ,. Diel%rinul Dieldrinul, ca principal produs de transformare rapida a aldrinului, are concentratii in mediu mai ridicate decat in cazul utilizarii sale ca atare. Proprietatile fizice si chimice ale dieldrinului (slaba solubilitate in apa, stabilitate ridicata si semivolatilitate) favorizeaza transportul acestuia pe distante lungi. :stfel, acesta a fost detectat chiar si in mediul si in organismele din :rctica. 'tilizarea aldrinului si a dieldrinului in agricultura genereaza existenta unor reziduuri care pot persista o perioada foarte indelungata, timpul de in6umatatire fiind de ,-3 ani. Feziduuri de aldrin si dieldrin au fost detectate in pasari moarte, oua, animale necrofage, pradatori, pesti, amfibieni, nevertebrate si in sol. -. Clor%anul @ste un insecticid cu spectru larg, utilizat la culturile agricole, in special la legume (cartofi), cereale (porumb), plante tehnice (sfecla si trestia de zahar, oleaginoase, iuta, bumbac) si pomi fructiferi. <lordanul a fost folosit pe scara larga impotriva termitelor, dar actualmante este interzis in mai multe tari. @ste un lichid vascos de la incolor pana la brun-galbui sau de culoarea chihlimbarului, cu miros picant asemanator cu cel al clorului, fiind insolubil in apa, dar miscibil cu solventii alifatici si cu hidrocarburile. Denumirile comerciale

sub care este cunoscut sunt. :spon, <hlordane, 9elt, <hloriandine, <hlor=il, <orodan si <ortilan-neu. <lordanul este o substanta foarte toxica, periculoasa pentru organismul uman, expunerea la acesta putand apare prin consumul anumitor alimente. $a adulti doza letala este estimata la 05-5- mgG=g masa corporala. . )e'a$lor/enzenul Bexaclorbenzenul (B<9) este un fungicid folosit cu aspect solid, cristalin, sub forma de ace albe, fiind insolubil in apa, dar solubil in benzen, cloroform si eter. @ste o substanta toxica, periculoasa, la adulti doza letala fiind estimata la -,*4 mgG=g masa corporala. "ngerarea de B<9 are urmatoarele simptome. leziuni cutanate fotosensibile, hiperpigmentare, colici, slabiciune severa, debilitate, dermatoze. @fectele nocive ale compusului apar si asupra reproducerii si a aparatului genital, acesta trecand prin placenta de la mama la fat si apare in laptele matern, mortalitatea sugarilor putand a6unge pana la +5E. 0 Dio'inele Dioxinele si furanii prezinta numeroase efecte nocive. @xpunerea la dioxine este asociata cu riscurile aparitiei leziunilor dermice, cu alterarea functiilor ficatului, cu stari de oboseala, cu pierderi in greutate si scaderea imunitatii. @xpunerea la acesti compusi poate interveni si prin consumul alimentar (mai mult de +-E). Idata cu fructele si legumele nespalate pot fi ingerate fragmente de sol contaminat, inhalarea aerului si absorbtia la nivelul dermei fiind surse minore. Dioxinele si furanii sunt putin solubili in apa, fiind foarte stabili si persistenti in mediul incon6urator. :cesti compusi au fost detectati in sol chiar si dupa *--*0 ani de la prima expunere. Proprietatile fizice (solubilitatea slaba in apa, stabilitate ridicata si semivolatilitate) favorizeaza transportul acestora pe distante lungi, acesti compusi fiind detectati in organismele din :rctica. @xpunerea animalelor la dioxine provoaca reducerea fertilitatii, defecte genetice si mortalitatea embrionilor.

+ Ma&uri %e re%u$ere a $ontinutului %e "e&ti$i%e %e "e "ro%u&ele ali!entare Splarea produselor vegetale, de exemplu, asigur eliminarea a 5-E din reziduuri8 deco6irea mecanic completeaz aciunea splrii, iar cea chimic asigur eliminarea aproape complet a reziduurilor. $a fierbere #i la sterilizare, cantitatea de pesticide se reduce foarte mult. De la caz la caz, 0--/-E din reziduurile superficial de pe vegetale sunt eliminate prin aciunea combinat a splrii, eliminrii pieliei #i a fieberii sau sterilizrii. :ceste valori sunt determinate de stabilitatea chimic a substanelor active, de condiiile de lucru, de cantitatea de reziduuri.

:nalizele efectuate &n scopul depistrii reziduurilor de pesticide dau posibilitatea detectrii unei pri de DD2 la *- milioane pri din materialul testat. Divelul maxim de pesticide admis &n alimente este &n present pe cale de a fi acceptat pe scar internaional. pesticidele au fost #i vor rm%ne un factor de care vor beneficia milioane de oameni8 pesticidele pot avea dou efcte. distrugerea unui duntor (efectul principal) #i poluarea mediului (alimente, ap etc.) ca efect secundar. De aceea se impune un control sever asupra reducerii efectelor secundare la un minimum absolute. 'n exemplu &n acest sens &l constituie sistarea utilizrii tuturor preparatelor ce conin DD2 cu persisten mare. , Ma&uri %e "re1enire a i!"uri#i$arii ali!entelor $u "e&ti$i%e <unoa#terea efectelor secundare posibile a obligat pe speciali#tii &n combaterea duntorilor s recunoasc &n fiecare substan utilizat riscurile pe care acestea le-ar putea antrena, datorit, mai ales, caracterului specific al pesticidelor, &n sensul c utilizarea unui insecticide, de exemplu, &#i exercit aciunea sa asupra agenilor vizai, dar nu &#i rezum aciunea numai la ace#tia, ci afecteaz #i alte component ale mediului, inclusiv omul. @fectele toxice ale pesticidelor sunt determinate #i de modul de utilizare, de cantitatea &ntrebuinat. :stfel, doza maxim nu ar trebui niciodat s fie mai mare dec%t cea strict necesar pentru a atinge scopul aplicrii pesticidului, respective protecia efectiv a recoltei.

*-