Sunteți pe pagina 1din 1

~Nerbdarea~

Nerbdarea reprezint o stare emoional caracterizat prin ncordare, nfrigurare, dorin arztoare, grab de a ncepe sau de a termina ceva, agitaie sau chiar nervozitate. Factorul principal care determin apariia acestei stri este stresul cauzat de diveri factori. n lumea internetului mobil, a messenger-ului i mainilor cu muli cai putere, nerbdarea a devenit aproape un stil de via. Claxonatul la o secund dup ce semaforul se face verde este primul i cel mai frecvent indiciu al nerbdrii. Vrem ca lucrurile s se ntmple acum. Aici i acum. Oamenii triesc ntr-o goan continu, ntr-o curs nebun dup prestigiu i recunoatere social, care se traduce n diferite moduri bani, case, maini scumpe sau ceasuri de lux, promovare n ierarhia profesional, funcii, influen, apariii pe media, etc. Muli se nvrt ntr-o roat a veveriei, involuntar sau cu bun tiin, fie c i petrec ziua ntr-un birou de instituie public, pe un salariu tiat cu 25%, fie la ultimul etaj al unui bloc de birouri de sticl. Nerbdarea mpinge la aciuni pripite, la reacii negndite, iar politica este scena ideal pentru ele. Lipsa de rbdare mpiedic planurile pe termen lung i i mpinge pe muli s prefere avantajele de moment mai degrab dect construciile solide, dar ndelungate, s se mulumeasc mai degrab cu puinul pe care-l primesc imediat dect s atepte un rezultat mult mai bun, dar care vine mai trziu. Trim, ntr-un fel, ntr-o lume a paradoxurilor, care oscileaz ntre a reaciona brusc i a atepta la nesfrit, ntre dac nu acum, atunci cnd i las, e i mine o zi.. A gsi echilibrul ntre rbdare i aciune, ntre impuls i amnare a devenit complicat. Prioritile s-au inversat. n goana zilnic, oamenii se ocup nu de ce este important, ci de ce este urgent. Prioritile nu se mai stabilesc n funcie de ce vrea fiecare cu adevrat, de ce este inspirat, ci de ce trebuie, de obligaii i constrngeri, cel mai adesea legate de statutul social sau de carier. Pn i percepia asupra timpul s-a schimbat. De cte ori motivaia pentru a nu face un lucru este n-am timp? Aa este. n ziua de azi oamenii par mereu n criz de timp, mai ales cnd i-l msoar n deadline-uri (timp limit). Au mai puin timp s asculte, s participe, s le pese, s fie tolerani, dar pierd uimitor de mult timp cu nimicuri. Vorbesc mai mult, au mijloace de comunicare mai multe i mai rapide, dar comunic mai puin, au maini puternice care s scurteze distanele, dar se ndeprteaz unii de alii, au mai muli competitori i mai puini prieteni. Poate c, mcar din cnd n cnd, ar fi bine s ncetinim ritmul

Bibliografie: http://iuliahuiu.blogspot.com/2010/11/nerabdarea-ca-stil-de-viata.html

S-ar putea să vă placă și