MANIABILITAIEA AUIOVEHICULILOR

P[

SENILE

t.

MANtABtLITATEA AUTOVEHICULELOR PE SENILE

5.r. crNEMATICA VlRAJtlLLII ALITOVEHlcLlLELOR PE $ENILE vira.iLrl aLrtovehiculelor pe genile se realizeazd cr"r a.iutorul mecanismurlLri de direc!ie. care moclif-ica valoarea momentelor;i vitezelor la ro{ile motoare ale genilelor; in./igurcr 1 se prezintd schema unui autovehicul pe gerrile in viraj :;i planul vitezelor

celor doud genile in timpul virajLrltri; la vira.i. rolile rnotoare ale genilelor din dreapta q;i din stAnga. se rotesc cu viteze unglrir-rlare diferite, din care cauz/a cele doud genile vor avea viteze diferite; genila care se deplaseazh cu o vitezd mai mare intoarce aLttovehiculul in partea qenilei crr o viteza mai rnical genila cu vitezl mai merre se deplaseazd in avans gi se nurnegte irutintulir, iar qenila cu vitezd nrai mici rdntAne in urnti gi se nunreqte inlurziulti; virajurl autovehiculLrluri in.jurul centrulLri (polulLri) de viraj (O) (FLq 1) se produce cu vileza urrghiulard (c't,,) a cdrei valoare. in planul vitezelor este datd de relu|io I . in care: v'este viteza centrulLri (Oa) al autovehiculLrlui (viteza rnedie de viraj), iar R este raza de viraj; rcrtatia genilei inainlctte irr jurLrl centrLrlLri (O) (Fig 1/ poate fi descompLrsd in dor-ri
nr

. o miEcare cle rota{ie in jurul centrului (O:) cu viteza Lrnghiulard (c,r,,),5i . o migcare rectilir-rie de transla{ie cu viteza (v2) data de rela{ia 2, unde B este

iqcdri:

ecartamentul autovehicultrlui (baza transversalS); rotatiaqenilei intarziatein.iLrrLrl cerrtrului devira.j (O) (Fig 1)sedescompllneindouit migcari: . o migcare de rotafie irr jurul centrului (Or) cLr viteza unghir"rlard (ol"),9i . o migcare rectilinie de transla{ie cu viteza (v1) data de rclcrtiu 3; viteza medie la viraj (v') are valoarea datd de reltt{iu 1; intre vitezele aLrtovehicLrlului pe genile existd clependenia clatd re relo{ia 5; pozilia centrelor (Ot) qi (O) (lrig 1/ corespLrncl cazulr-ri in care nu existd patinare saLt alunecare a $enilelor; claci ar existar patinare sau alunecare, centrele (Or) li (02) s-ar deplasa transversal in raport cu planele longitudinale de simetrie ale genilelor;

in cele ce urmeazd,

pentru simplificare, se presupttne cd nu existd patinare alunecare a genilelor in timptrl virajulr-ri.

sau

5.2. DINANIICA AIJTOVEHtCItILELOR PE $ENll-,8 iN VlRn.t

n) Momentul de rezisten{5 la viraj

so|-rt qi clrumul se opun

translattie a gen i lelor;

in timpul virajutui atAt migcdrii de rotalie cAt qi migcarii

de

MANIABILITATEA AUTOVEHICULELOR PE SENILE

prln ml$carea lor de rota{ie, qenilele delbrmeazd gi foarfecd soh-rl intr-o direclie perpendiculard pe planr-rl longitudinal de simetrie al autovehiculului, dAnd naqtere la reacfiuni laterale, indreptate in sens opus deprasdrii genireror; aceste reactiLrni-se comprtn tlin fortele de fiecare, rezisten{ele la deformarea solului, la fbrl-ecarea solului de cdtre genile gi pinteni qi la deplasarea solului ilil.:t""tt't IOrlecat: monrentul de rezistenld la vira.i (M,) se cletermind presupundnd cd virajul se realizeazd pe tln teren (drum) orizontal in directia inclicata de sageatd (Fig 2) cu o vitezd unghiulara constantd, fEra forla de trac{iune la c6rlig, neglij6ncl forta centrifugd. iar presiunea specificd pe sol este repartizatd r_rniform; presiunea pe sol (p) raportatd la unitatea de lungime a suprafefei de sprijin a qenilelor se considerd constantS, confbrm relatiei 6, in iare: G este greutatea de exploatare a autovehicr,rlului, iar L este lun-uinrea suprafefei de sprijin qenilelor; a asupra unei porfiuni elementare (c1x) (Fig 2) u g"nit.i ac{ioneazd sarcina normald elementard (dC) datd de relalicr 7, care di nagiere reac{iunii laterale elementare (p'dC), confbrnr rclutieiS, in care p este coeficieniul cle rezistenta la viraj; p ia in considerare toate reac{iLrnile laterale ale clrunrului asupra qenilelor ?n tinrpul vira.iLrltri gi se consideri constantpe toatd lungimea sLrprafefei ae sprilin a genilelor; reac{iunea lateralS elementard cld, ?n ruport cu mijlocul suprafelei de sprijin, momentul elementar (dMJ, confbrm relctliei 9: monrentul de rezistentS.la vira.i (M,-) pentru cele doud genile este dat de relatia t0; vafoarea relativd a razei de virai (pr.:) se poate determina confb nn relcryiei il; valoarea coef-icientului pr depinde de: . proprietdf ile mecanice ale solului, . construcJia zalelor genilelor gi a pintenilor, . addncimea de afundare a pintenilor in sol etc.; corespLrnzdtor vira.ielor cu razd minimd: p:0,4 (clrum cle pdmant): 0,7 (sol afanat); odatd cu micgorarea razei R, rezultd o creqtere a coeficientulLri de rezisten{d la viraj (pr) gi a momentului de rezisten{a la vira.i (M,).
cu fbrld de longituclinal al

b) Influenta for{elor transversale :rsupra momentului de rezisten{d la viraj in.figttra J este prezentatd schenra vira,iului autovehiculului pe qenile

tractiune

la cdrlig (F,.),

care fcrrmeazd ttn unghi

6 cu planul

autovehiculului; for{ele care actioneazd transversal asupra autovehicLrlului irr viraj sunt: I componentele transversale ale forlei de trac{iune gi greutatii autovehicLrlului, t forfa centrifuga. acestea avAnd irrfluen{d asupra deplasdrii longitudinale a centrelor de rota{ie ale qenilelor lata de centrutl geometric al suprafetei de spriiin prin aceasta. influentdnd Ei. gi valoarea momentului cle rezistenta la viraj; lisr > x,, deplasarea centrelor de rotalie ale qenilelor lnta c1e centrul geometric al suprafetelor de spri j in; se considerd ci reacrtiunile laterale sunt proporfionale cu presiunea pe ur-ritatea de Iungime a suprafe{ei cle sprijin a;enilelor (p) clatd cle relu{icr 6; ecuatia proiec{iilortutrtror forjelor pe o axitransversal5 are fbrma relcttieil2. de unde se poate determina deplasarea centrelor de rota!ie ale genilelor fa{d de centrul geometric al supraf-efelor de sprijin (xn), confbrm relutieil-l si nromentul de rezistentd la viraj (M,), confbrm reltt(iei I'/:

MANTABILITATEA AUTOVEHICULELOR PE SENILt

momentul rezultant de rezisten{d la viraj (M,.,), care ia in considerare 9i momentul componentei transversale a forlei de tracliune la c6rlig ( Fj. ) se determin[ confbrr.n relaliei l5; pentru o reducere a momentului de rezisten!a la viraj (M,.') este indicat si se utilizeze un dispozitiv special (pendular) de remorcare, a cdrui articula{ie si fie cAt mai apropiatd de punctr-rl (Oi @iS 3); in cazul virajului autovehiculului pe genile pe drum cu inclinare transversalS' se produce cleplasarea centrelor de rota{ie ale genilelor sub influen{a componentei greutblii autovehiculLrlui, paraleld crt suprafa{a drLrmului (Fig a); ionsiderAncl c5, componenta greuta{ii autovehiculuh-ri, paraleld cu supraf-afa drumului (CsinB), este echilibratd de reac{iunile suplirler.rtare ale drumului care ac{ioneazd pe lungimea (2xo) a suprafe{ei de sprijin, se obline ecualia proiecliilor tuturor forlelor pe o axd transversalS, confbrm relotiei l6,de unde rezulta o distanla (x,,), data de relalict
17;

astfel, rezultd ci orice for{d transversalS (F,) produce deplasarea centrelor de rotaJie ale genilel6r fa{d de miilocLrl sr,rprafe{ei de sprijin cir distan{a (x.,) datd de rela{ia 18, valabili pe drumul cu inclinarea transversata de unghi B, respectiv rclalia 19, valabild pentru drum orizontal, uncle for{a transversald (F,) este clefinitd conform relutiei 20; sensul deplasarii centrelor de rota{ie ale genilelor depinde de sensul rezultantei fcrrJei
transversale gi anume: dacd forla transversald este indreptatd cdtre genila inaintatd (Fig. 1), deplasarea centrelor de rota{ie ale genilelor se face in fafd;

dacd fbrta transversald este inclreptatd cdtre genila intArziatd (Fig 1), aceastd deplasare se f-ace in spate; astf-el, in cazul in care (F, : 0) 3 Xu = 0, iar momentul de rezistenih Ia viraj (M').

- in practicS. momentul

definit conform relutiei 2 I; rezultant de rezisten{a Ia vira-i (M,.,) se poate deterttlina confbrm relaliei 22; pentrll /:0, este vatabila rektliu 2j (pLrnctul de retnorcare este sLrb autovehicul).
ipoteze simplificatoare:

c) For(ele tangen{iale care ac(ioneazl asupra genilelor la viraj. Momentul de viraj

a) r-nigcarea agregatLrlr-ri la viraj este stabi16' b) fortele cle rezisten{d la rulare ale celor doud qenile sunt egale intre ele, constante $i egale ca sumd cu tbr{a de rezister.r{ir la rulare a miqcarii rectilinii (v. relu{iu 24), c) componenta axiald a fbrtei de tracliune la cArlig (F,"cosb) (FiS 5), in cazul virajului cu o vitezd constantd, este egal5 cu fbr{a de tracfiune la cArlig 1F,. I a acelgiaq;i autovehicul, care se deplaseaz[ in linie dreaptd in aceleaqi condilii de
drum,

d) drumul este orizontal. iar inf-luenja fortei centril'uge qi a deplasirii Iongitudinale a centrelor de rotatie ale Senilelor nu se iau in consideraf ie; ecualia proiecliilor tuturor fortelor exterioare (FiS 5), pe axa longitudinal6 a ar-rtovehiculelor este datd relaticr 25.it't care: F2 este fcrrta tangenfiala de tracfiLrne la
genila inaintatS. iar F1 este forla tangen{iala de tracfitrne la genila intarziaLA,

inbazaipcltezelorb)qi c) = relu{icr26,unde F,,, $i F",reprezintdforlatangenfialnde tracliune a ambelor genile la viraj, respectiv la nters in linie dreapt6, in aceleaqi condilii de drum; relu{ia 2T,respecIiv rela{ia 28:' din (IM)g, :0

MANIABILIIAIEA AUTOVEHICULELOR PE StNItE

influenfa condiliilor de drunr asllpra virajulLri; din (IM)o, = 0, se poate detertrrina Ft, conform relatiei 3l; avdnd in vedere rela{ia de calcul pentru F2 (r, . reltr{ia 29)^ se poate menliona ca aceasti fbr!5 are totdeauna o valoare pozitivi. adicl sensul ei coincide mereu cu
sensul de deplasare al autovelricLrlulLri;

astfel, se poate determina F:, confbrnr relatiei 29. undevesteoni5rime adimensionald (tt. relu{iu 30/, denumitd parcunetru al vircjului qi caracterizeazl

valoarea fbrlei (Fr) de Ia qenila int6rziati se poate lua in considerare conform relaliei

in caz particular
reluliei 3-/;

(F,".-.0)

f F: se determini conform

relatiei JJ, iar F1, conform

ca fiincl valabild

de regull: p >> f- iu,'

!- I $i pentru cazul particular (F1.:0) = 2B

relutitr J5, de unde se poate menliona cI monrentul la roata motoare a genilei intdrziate este motor in raport cu mecanismul cle direc{ie; avdnd in veclere dilerenta dintre tbrfele Ir2 gi F1 f,. relatict 3(t), =-> monrentul rezultarft de rezister.rfa la viraj (M,.,) ft. ralotio 37): pe baza ipotezelor a). b), c), d), nromentul rezultant cle rezistenfii la viraj (M,.,7 esre acef aqi cu ntomentLrl de viraj (M") (r,. relcrtict 3,\);
cle

d) Factorii care conclifioneazl realizarea virajului autovehiculelor pe qenile - posibilitatearealizitrii virajului autovehiculelor pe genile este limitatd pe de o parte puterea motomlui, iar pe de altd parte de aderenla genilelor cu solul.

dl)

Putereo consumuld in cuzul virujului autot:ehiculului puterea consltrnatd in cazul virajului autovehiculului prrteri:

cr,r

v:ct. este eqald cu suma

a trei

a) puterea consuntatd pentnr invingerea fbrlelor de rezistenld in migcarea cle translafie este datd de relulict J9. unde: F,;, gi F,n reprezinti suma fbrtelor de tractiune ale celor doui;;enile la deplasare in vira.f, respectiv in linie dreaptd ( F,;, : F,, ), iar v'este vileza rnedie a aLrtovehicululLri in vira.i; b) pLrterea consttmatd prin rotirea genilelor in.iurul centrelor de rotalie este dati cle relaliu 10, unde: M.., este momentul rezLrltant de rezistenta la viraj. iar crl, este vitez,a unghiulari la vira.i (a autovehicululLri); pr-rterea c) consumati Ia fiecare in frdne sau in ambreiaiele de directie este clatd de relu{itr /1. unde: M1'11 este monrentul rezultant cle reiistentl la viiaj, iar (Dl.rh esre vireza unghiulara a tanrburilor fi6nelor sau viteza unghiulard relativl dintre

discLrrile conduse qi c:onclucdtoare ale ambreiajeror cle clirectie; realizarea vira.iLrlLri este posibila dacd este indeplinitd conclilia clin relcrlicr

l2,in

care:

M" n.,,,* este clrplul rlotor maxim al motorului, iar M. este cuplLrl motor necesar realizirii vira.f ului in anumite conditii; bilan{ul de putere al mecanisntului de directie in cazLrl vira.iului. se poate scrie conform rclutiei '13, in oflre: (D,1 este viteza unghiulard a arborelui conclucdtor al mecanismttlui de directie. iar Md este mor.nerrtul de torsiune aplicat Ia arborele
conducdtor al mecanisnrului de clirectie in cazul virajului; se define;;te coefic:ientul cregterii incarcdrii motorLrlui la vira.f (1"), conforrn reltttiei 44, in care prodLrsttl ([t,uv) este puterea consLrnrati la mers in linie clreapt6, in acelea;;i conditii de drurn;

- pe baza relatiilor '/3 ;i 1-/ se poate determina

motorLrlrri la virai (),), conforrn relatie.i 15

coeflcientul creSterii ?ncdrcdrii

MANIABILITATEA AUTOVEHICULELOR PE STNILI

avAncl irr veclere relcr{iu 15 qi ralrttic 1, coeflcientul cregterii vira.i (),) se poate determina conibrm relu{iei 46;

incArcirii motorr-rlui la

la mers in linie clreapt[, puterea rnecanismului cle direcfie (P6) este deflnitir conform relatiei 17,iar cgeflcientLrl creq;terii incdrcdrii motorulLri (i"), conform relaliei 4B: consiclerAnd q1,:ct.. coef-'icientul cregterii incircdrii motorului la viraj (1") se poate determina confbrm relutiei y'9, unde: ('este coel'icierrtul irrcdrcdrii motorului in viraj, iar ( este coeficientulincarcarii motorului la mers in linie dreapti (t;. relulia 50).
u

posibilitatea realizdrii virajului. din concli!ia cle aderentd a genilei inaintate cu solul, se poate exprima prin inegalitatea din relalicr i.1, unde q este coeficientul cle aderentd al genilei cu solul; - avAnd in vedere cd pentru cazul particular (F,":0), F2 se detertnini conform reluliei JJ, din aceasta qi relulicr unteri<ttrrd (51)^ rezulti inegalitatea data de relu(icr 52. qi astf'el raportLrl L/B" confbrm rela{iei 53, posibilitatea realizdrii virajului autovehicultrlui pe genile. din condilia de aderen{d a = genilei inaintate cu solu[, nr,r clepinde de tipul mecanismului de direc{ie, ci numai de condiliile de

d2) Posihil ituteu reulizdrii virui

lu

sol.
e) Momentul

lbr(elor de liecare care apar in elementele de fiic{iune :rle mecanismului tle

7:

direc{ie

Notatii utilizate in.figura

Mn,,

Mn,r -rnomentul de torsiune la roata motoare a genilei irrtflrziate;

rnomentul de torsiune la roata nrotoare a gcnilei irlaintate; M1- momentLrl ro!ii motoare a genilei intArziate, reclus la arborele condus al rnecanismului de dircctie: M2 - momentut rofii r-r-rotoare a genilei inaintate. redus la arborele condus al mecanismului de direc!re; Mr,, (Mrtu) - momentnl fbrlelor de fiecare care apare in elementele de frictiune ale mecatrismului de direclie (in fiAne 9i arnbreia.ie); M6 gi M,, -momentul total, aplicat la arborele conducdtor al nrecanismului de directie la

i,

q,

tt11

- randamentul transrnisiei finale; - raza rolii motoare:

momentul rotii m6toare

mers in linie dreapti. respectiv in vira.l; raportLtl de trarrsmitere al transtnisiei finale;

genilei intArziate (M1). redus la arborele condr-rs al mecanismulLri de clirectie" se determind conform relaliei 54; clacd R <0,momentul rofii rnotoareagenileiintArziate(M1),reduslaarborelecondus al mecanismului de directie, se cletermind confortn reIaliei 55, deoarece in acest caz genila intArziata este element conclucitor in raport cu mecanismr.rl de directie; momentul ro{ii motoare a genilei inaintate, redus la arborele condus al mecanisnlului de direcfie (M2) se detern.rind in mocl analog (t'' relu{ia 56); in calcule aproxirnative q, = I (eroarea nur depdqeqte2o/o); ecualia cle echilibru a monrentelor, care acfioneazd in partea conducdtoare 9i condusd a mecanismului c1e clireclie in timpul vira.f Lrlui (FiS 7) este datd de reluliu 57; cArrd F, >0 = M' >0; aparecu semnul ,.clacd R <0 = M1,in eciratiilede mai slls, total (M,1) aplicat la arborele conducdtor la mers in linie clreapti (Mr,- 0), momentr-rl al mecanismLrlLri cle directie este clat cle relalia 58;

MANIABILITATEA AUTOVEHICULELOR PE SENIL[

- la mersul in -uol al autovehiculului in linie dreaptd (Ft. :

(Ma:'0),

suma mornentelor M1 9i M2 este aceeagi, in ambele cazuri (la mers in linie clreaptd qi la vira.i), deoarece avem valabild relu{iu 59, rezultlud astfel momentul fbrtelor de frecare (Mp) care apare in elementele de fricfiune ale mecanismului cle direc{ie (in fiAne qi ambreiaje), confbrnr relatiei (t0,

0), se poate admite cd

deoarece (F1) are valoare foarte rrricd in conrpara!ie cu (F1.), rezultAnd astfel monrentul maxinr al for{elor de frecare (Mlr,,n* ) care apare in elementele cle fr"icjiune

ale mecanisrnului de direc{ie (in f}Ane qi arrrbreiaje), conform reluliei 6l; = din punct de vedere teoretic. momentul (Mp) are valoarea maxinrd cdnd autovehiculul vireazd ldrd forla la cArlig pe Lrn drum orizontal; - in mod practic, momentul (Mp), necesar realizirii virajului, se calculeazd au reIatict 60, pentru cazul cel mai def-avorabil de viraj c:u for!5 la cArlig. pe un sol moale.

f) Puterea cle recuperare - este pttterea transnrisd ir-r timpul vira.iLrlui de genila intdrziatd la cea inaintatd in cazul r"rnor tipuri de mecanisme de direclie gi in anumite conditii; - aceastA putere ugureetzi procesul cle viraj gi recluce supraincdrcarea nrotorului, - explicafia fenonrenului de recllperare de putere constd in faptul cd for{ele de trac{iune la genile (F:) qi (F1) sunt ciiferite ca mdrime gi de cele mai multe ori gi ca sens; - dacd R < 0 > M1 actioneazd asupra arborelLri rotii motoare a senilei intdrziate in sens contrar rotiri i sale ::) M,,,, < 0 (va deveni mornent motor in raport cu mecanismul cle directie) genila int6rziati devine elenrent motor in raport cu mecanisrnul de = direc!ie ca Llrmare a faptului ci solul devine punct de spriiin exterior; - puterea de recuperare (P,-..) are valori intre lirnitele irrdicate in reloliu 62, unde:0 se referd la situafia in care gerrila intlrziatit este complet decuplatd sau c6nd este element condus, iar ntux. delerminat se referd la situafia in care vira-iul se efectueaz6 cu razd nrinimd gi cLr piercleri nule cle putere in elementele de frictiune ale mecanismulLri de directie (Pe : 0), - puterea (P2) trarrsrnisa cle la motor genilei inairrtate nu clepincle de tipul nrecanisnrului de clirec{ie;i r[nrAne constant[ ca varloare pentru un anumit sol qi o anumiti razd $i vitezd de viraj. - dacd (P2) se adopta pozitiva. puterea (P,-) care se recupereazd de la qenila intArziat| trebuie consideratd negativd (t:. reluliu (t3), ea fiind de sens invers; - :+ puterea (P2) transmis[ de la motor qenilei inaintate este nrai mare decdt puterea motorului redusd la arborele rotii n-rotoare (P") (r,. relutiu 6-l), - puterea motorului redusd la arborele rotii motoare (P") se determind confbrm relctfiei 65, de unde se poate obfine puterea (P:) (v relatia 66); - pt. (R: Rn,in), puterea (P,') necesard invingerii rezistentelor exterioare se cleterrnina conform relaliei 67', - in cazul R: Rn,;n avem valabile reluliile 68-72,in care v'este vileza medie de viraj; - astfel, = plrterea (P.) (r,. relu{icr ZJ) gi puterea (P2) ft re[crtiu 7J); - pLrterea de recltperafe (Pr,,o. ) (maximd in acest caz) va fi datd de relutia 75:

dacd R > Rn,i,,, = puterea care se recupereazd de la genila irftlrziatd (Pr) se determinl conform relutiei 77; = dacd pierderile de putere (Pr.), in elenrentele de frictiurne ale mecanismului de directie. surrt mici P, este mai mare:

dacd

R,nin

0,5 B, nu existii recLlperare cle putere ( prn,o, = 0 ) (rr

relutiu 76);

P,<P'

=P,

:P, -P,..

MANIABILITATEA AUTOVEHICULELOR PE SENILE

- pentru R > R,nin ,

elementele de fric!iune, se produce rnicggrarea vitezei genilei inaintate (v2) cLr mdrimea (Av2) (v. relcr{icr 78/ 9i oregterea vitezei genilei intArziate (v1) cu (Avr) (v relcr{icr 79)in comparatie cLr vira.iLrl ctrazd (R - R"'i"): micgorarea vitezei (v2) $i nldrirea,vitezei (v1), micgoreazd puterea transmisa de la motor la genita irrairrtati.,r [--J 5i nraregte puterea dezvoltatd la q;enila int6rziata

clatoritd patindrilor

in

IF' .\r cul ..

|LtI

'l
]

l:

claca 80);

v- scade 5i r 1 cre;te. => P: scade ctr

I r1, .J li

r'-

.lu"

nr crc$le.,

r'' r'cltr(rtt [- ,1 I

F.

.Av.

aceste pureri se consunri in elementele de fric{iune ale mecanismultri de clireclie; astfel, cot]surnul de putere (Pp) este defirrit cle relatia t9l]'

avAnd in vedere relctticr 81, respectiv rela{iile 7,9 { 79. consunrul de putere (Pp) se poate deterrnina confbrm rclutici 821, in cazul virajLrlLri cLr (R>Rmi,.,), puterea (P,,) consunratir la irrvingerea rezistentelor exterioare este datd de relcttiu 83; atAt pentru R ) R,,.,i,, . cAt Ei pentrr: R - Rn,in, puterea motorului reclusd la arborele ro{ii

tlotoare (P") se deterrnini confbrm relaliei '\4; =) putereo corrsumati de motor irr viraj de orice razd (R) este egali cu puterea consltmati la virajul ctt razi mininri (Rn,in) => P" ttlt depinde de R' ci de raza R,,,1,,'
g) Caracteristica de m:rnevr:rbilitate a autovehiculelor pe;;enile

- prin aclionarea -

mecanisnrului de direclie in vederea ef-ecttrdrii unui vira.i ctl autovchiculul pe gelile, in functie c1e intensitatea cuplarii elementelor de fric{iune. cuplul motorului cre;;te pAna la valoarea sa nominald (Ma"); o inte6sitate mai mare a cuplarii recluce viteza Lrnghitrlar6 a arborelui cotit al motorului prin trecerea funclionilii sale pe ramura lird regLrlator a caracteristicii extefllc: (tnometltttl total M.1. clac6 sarcina clepdgegte cuplul motor maxim, motorul se opreqte aplicat la arborele conclucitor al ntec,anistrrului de clirectie la mers in viraj este acela;i cu r.,nornentul rromirral M,1n al rnotorului reclrts la arborele conducdtor al mecanismului de directie) (r'. relatia 85); astfel. momentul tbptelor cle ficcare (Mp) care apare in elementele de fiic{iurre ale mecernismului c{e clirec{ie (in fiAne gi arr-rbreiaje) se determind conform relnliei 86; momentul de vira.i lintittrt tle aderen(ct Senilei(M".p) inaintate se determinitdin relulia
82, ob{inAncl in acest sens relctliu 8B, in care: q este coeficientul de aderen{d a genilei cu solul in vira.i (,p- 1.2), f - coef-icientul de rezistenld la rulare. G - greutatea

autovehicululLri, F,'. - fbr{a de tractiurle la cArlig; rnomentul rezultant clc rezistenta ta virai (Mr"r) se deternlind confbrm relaliei 89, rromeptut de vira.j limitut cle pulerea motorurlti (Mup) se are in vedere astf-el: . pentru meoanism de direcfie cu dif-erential simplu - v. rela{ia 90; . pentru rnecanisnt de clirec{ie cLr dif-erenfial clLrblu -:t. reluliu 9l; r pentru mecanism de direclie ctt ambreia.ie de direclie satt nrecanisnt planetar cu o treaptd - v. reluYia 92; . pentftr rnecanism de direc{ie cu mecanism planetar cu dottd trepte - tt. relatio 93, uncle (i,,) este raportul de transmitere al celor doud mecanisnle'

IVIANIABILITATEA AUTOVEHICU LELOR PE SENILE

caracteristica teoreticd de manevrabilitate a autovehiculLrlr-ri pe genile este redati in ./igura 8 => cd in orice condilie de vira.i a autovehiculului pe genile, dintre valorile monrentului de viraj Mup $i M"* poate fr reafizatd numai cea mica; ' dacl M,p ) Mu,o :)posibilitatea cle viraj a autovehicr-rlului este limitatd
de

aderenla genilei inaintate cu solLrl;

dacd Mu,p motorului;

Muo =)posibilitatea de viraj a autovehiculului este limitatd de puterea

razelor de viraj (Ro) gi (R,a);

prin interseclia paralelelor Muo $i M".p cu M,".

=)

ss oblin valorile limitd ale

dacd gele doud paralele..Muo autovehiculului nu este posibil.

gi ffive nu

intersecteazd curba

M.",, virajul