CAPITOLULIII

TERMXNISINOTITNI

un obiectsauo de deteminaridespre un ansamblu Prin notiune inlelegem clasi de obiect.De exemplu,prin avocat inlelegemun individ' cu specialitatea drcpt, care aparain instantA&eptudle unor acuzafi Se pot enumera9i alte note sau deteminAd ale Fofesiei avocatului.Acest ansamblude detemined esteSi inlelesui si redau nolir'ni care tau grupurile decuvinle Cuvinrele .rvocot. curdntului sensul sau sunttemeni in in logicatermeni' Nu toatecuvintgle se numesc obiecte, alenumesc

nAj.rlffiaticale
(pe))",,,Pe"este termen. ,,prcpozilia

temeniElepotf' nusunt

expresia termeri dacd apar in calitate de cuvinte mentionate De exenplu' in

termenilor 1' Intensiunea 9i extensiunea

logiceale acestuia' gi extensiunea unui temen suntdoudaspecte Intensiunea de logica. studiate care formeazanoliunea ansamblulde determindri lntensiunea reprezinta unui termen sauinlelesul sensul este Intensiunea in cauza. deteranenul vehiculata la din clasasau mullimeaobiectelor temenului esteformatA Extensiunea de p n propdetilileconfinute secaracterizeazd sepoateaplica,deoarece careacesta sunt desemnatesau denotate' termenulLri sa. Obiecteleextensiunii extensiunea determen suntconotate Noteleintensiunii de Conotaliaunui termenpoatefi neutri sauobiectivl' cdnd notele evocate vorbito i comunitAfilingvisticea in folosireade cAtre temen sunt cele obignuite in in mod obifnuit de diclionare 9i arerczistenla Ea estercdatd in cauzd. termenului
Ilmp.

Conotalia subiectivi a unui termen ia nagterecand vorbitorul selecteazd (conotalie negativ5) pozitivd) saunepldcute (conotalia saupldcute tasaturifavorabile cainlelesal acestuia unui tennen9i le prezintd din intensiunea nu dar intensiunea acestuia' unui telme[ deteminAextensiunea Intensiunea

21

se tetmenului in cauzd.Intensiunea$i extensiunea de extensiunea estedependentd prcsupun recrproc.

2. TiPurile termenilor
tor' Dupd pe bazaintensiunii 9i extensiunii Tipurile de termenise deosebesc termenii in termenivizi qi termeninevizi' putemclasifica extensiune r nu conlineDici un obiect' Termenii vizi sunt aceiaai cerorextensiune vide. adicdeste . Teimenii nevizi sunt aceia ai ciror extensiunecuprinde cel puln un este nevidd. adicA obiect, nevinovat", ',cal inaripat Exemplede termenivizi: ,,cercpitrat", ,,infractor ca,,om",,,planetd"' ,,creion", nevizisunttermeni (Pegas)". Termenii "vil'tute" Termenii nevizi se impart in termeni individuali $i termeni generali' terrnenilorindividuali conline un singur obiect, cea a termenilor Extensiunea generalicontinemai mult decet un singur obict Termeniindividuali:"capitala prim"' Romdniei", ,Iumar prim divizibil cu 2" Termenigenerali: "numdr "satelit" etcpot Termeniiindividualisuntin mod obifnuit descriptivi'Termeniigenerah sau fi tmnsfomali in temeni individuali descriptivi cu ajutorul articolului hotirit De exemplu'termenulgeneral"proces" cu ajutorulunui pronume alemonstrativ. proces"' sau,,acest individualspundnd ,'procesul" poate fi {bcuttrmen Numele proprii sunt termeni individuali nedescriptivi, avand refedn'ta o directdfAre ajutoml unei noliuni saual unui inteles Dar lor li se poateasocia obiectuiuiDe corespunzdtor descriptiv detemenul individual ceaexpdmata acliune, individ de btubat",,'acest nofiunea ,,acest numelui,,lon" ii putemasocia exemplu, genmasculin" etc. Termeniimai pot fi termeni colectivi fi termeni distributivi' C6nd un luatAca un integ' teimenulestecolectivsau o clasdde obiecte temen desemeazd clasaceamai reprezinta dacaspunem: ,'Felinele areutilizarecolectivaDe exemplu, este ferocea rdpitorilor",tetmenul,,feline"esteutilizat colectiv Dacd termenul o folosit in propoziliepentu a desemlape fiecaremembrual ei' atunci avem in propozilia: De exemplu, ilistributivi a acestuia. utilizare

2.8

FelinelesunttoatepatruPede

termenul ,
in DacA
- chsAde obi mai multe

' este fo
co rmuitemen colectiv,itrtd o singruA
ale

ie qe obieate : ,,Tribunalul

een - temenul esteindividual colectiv, iar dacn intrd ii, termenul estegeneral-colectiv. un termenindividual colectiv, termenul triblmal"este in Tutem, unii sale. De cd

de col

Municipiului
geneml

preciti 9i imprciqi. Un temen este Precis

pnnclpru, exemplu: ,, pnnclpru, imprecis. uno daca obiect apa4inesau nu apa4me

m {ecide, in apa4ine sau nu extensiunii sale, atuncr temleDul este

". Daceexistecazuri ln care nu

1u:
!i alte c ind

. Ace$ti tenle ,,,agresiune",discemdmant" i ale termenilor:termefi abslracli,

sum

sau imprecigi
Mai exi
lefinenL rec temeni ,l?

concreli, pozitivi,

temeri dependenli' enli (corelatfu'r),

Relafii logiceintre termeni V

: orice obiectce reprezintarclalia extensiunii divizibil cu 2 extensiunii caluilalt. Exemplu: c{e aparfine pat - Numdr

lui A cdt qi obiectecare

r Atunci cAndoricareobiect aparlineatetFxtensiunii lui B. dar nu si invers, adici extindereaI d B conline$i iunii lui A, avemun rapot de ordonaxentreltermeni. apa41n

29

B este termenul su A este teImenul subordonat, estetemenul gen,iar cel subordonat supraordonat
Genul iar s extensiunji. sub raponu.l gral specia intensiunii. Genul ti speciasunt ce estenoSuneagen tr raport cu altel, poate f1 sub

eImenul

cupdnde relative, penml o

in intuegme cd in sensul noliune

JudecAtor

Genul I mai
,,magishaf' cu genul in

de o speciea sa estenumit ,,gen fa!6 de ,j udecitor". unei specii se numesc,diferenl - nota soluti lu: pentru,,Judecator" diferentaf4A de ,, sentin(e,reprezintd sunt specii Pentru atii se numesc

Exemplu:

genI

" in mport
pe calea

justitiei
caxe au

lar

speciiminime(minimaspeciesl' senumesc
30

in care in cazul apare u9area enilor:

A gi B, au cel

un

care nu apa4in

fiectrruia iar extensiunea irl comun, Exemptu: ,iudst" ii celuilalttermen.

ndeFi obiecte at"

a lermem, 9i

4.O
comun, el se a) aln

irmile a doi temeni, A gi B, nu au de opoziFe.Existii doui feluri de opoziUe: : raportul se nanifestd c6nd termenii

obiectin

ilie

sunt genului. se afli

aleunui Extensiunile
ace$ha

de di intregulunivers darnu epuizeazA

a u o iecte in comun, dar universul de discurs alte obiecte decat cele PrcP i lor. De sereferdla temeni comparabili.

co

orie - semanife$6 candunul din - ,,imoral"' - ,,ilegal"; . Ex. ,,tegal" ,,moral"

celuilalt,int-

Acaiti termenisunt anumit ivers de discurs.

ale genului exhaustive

Exi extensiune

9i cazul

in careunul universde discursdeschis, opus termenului a exlensiunji flelimitala

logice

cu termeni au corespondenle

cu multimi:
. rqpottu mu(imi de mul!imi in alta
. rapof

( cu relala de identitate e corespunde

corgspunde relalia de incluziune stdcle a unei

de

cu operaliade contradictofie corcsprmde

a unel ullimi.

ra{ii logicecu termenigenerali

'r1
logice biunivoce Operafiile la un temen. acelea

saubiuni rc. Opera{iile pot fi univoce generali termeni caresepoateconstui un temen plecand la i t termen.

sunt

maimuui pdn caxe sepot consaui

i sunl ulmatoarele: specificarea ti analiza$i si diferenlierea9i integrarea,

f,

de Plecand

diviziunea9i importante,

v, sunt

$i definilia:

4.1.Clasificarea unei multimi prin carc obiectele este opera{ia criterii in impartin doua,dupdanumite
de clase de obiecte, Precum 9i si molte De exemplu, ului claseide obiecte. lor, se impat in mogtenitod legali (

constituie
oblinem termeni felul in

,domeniul clasede obi corcspondent care igi do testamentaxi

i contractuali.
pe relalia de asemdnare, sebazeaza au o rclaljede asemdnare Douaobiecte operalia prin care se iau in considemxe

procesulde ,stactiz in comtm. propdetate

plizarei

niu ',-" $iPe arlcelpulino

proprietAF A clasifica

:$rse

obi alte Foprietaf ale acelora$i

32

dintr-omulfime,a relineproprietaFlg unor obiecte asemanarea a constata inseamna comuneale acestora si a le rcpartizaintr-o clasa daci celelalteproprietdtise

ne$tleaza,
Criteriul clasificirii poate fi o proprietatede indivizi sau o proprietatede de tipul II Ultimele propdetale de indivizi. Primelesuntcdterii de tipul l, celelalte cdteriilor de tipui I se oblin Prin aplicarea nu se aplicdindivizilor sauobiectelor. cdteriul fi clasacelor care nu il doud clasede obiecte:ciasacelor care satisfac c tedilor de tipul II se oblin de obiceimai mult decat P n amplificarea satisfac. se felul in careoblin mostenirea, Exemplulcu mo$tenitodi, doudclasede obiecte. de indivizi corespunz[toare. proprietdtilor aplica stare civili esteun cdteriu de tipul lI, care, Existdfi exceplii:de exemplu, t' casatorit persoanele in dou6clase: imparte $i necesato insa,aplicat, 4.L 1. Tipuri de clasificare obtinute sunt dihotomice$i politomice,dupanumerulclaselor Clasificdrile dou5clase,in celepolitomice, ob,tiDem dihotomice in clasihcdrile prin clasificare. maimult de doui. sentinlelorin sentinte recurabile ti sentinle De exemplu, clasificarea dihotomici. Clasificarilepolitomice(tuihotomice, nerecurabileeste o clasiflcare dihotomice' pregetite de clasificdrile suntadesea cvadritomice) mai pot fi impirlite in naturale li artificiale' in clasificarile Clasificarile naturale se utilizeaze un criteriu obiectiv, care reda sau se presupuneca redd, clasificdrii De exemplu,clasifrcarea ale obiectelorsupuse propdetaliimportante dupafelul in carese saua animalelor lor atomicd chimicedupdgreutatea eiementelor reproducsuntclasificari naturale dar careeste atificiald se folose;tede un criteriuconvenlional, Clasificalea util dintr-un anumit punct de vedere.EI introduce o anumiti ordine in domeniulde dupaliteracu careincep5i in diclionar cuvintelor clasificarea De exemplu, clasificat. asemenea. altele cognitive: ele aduc un spor de Clasificdrilenaturalepot fi considerate practice' unor scopuri servesc deoarece sunt,,pragmatice", celeartificiale cunoa$tere; Criteriile clasificarilornatunle se ob,tin,de obicei, prin induciie clasele empirice lor sunt nevide Acesteclasificddse mai numesc pdn aplicarea obfinute

33

uneleclaseobtinutenu se in cardespre Existdinsd qi clasificdrinumiteteoretice, chimiceducela clasificarea elementelor De exemplu, $tiedacdsuntvide saunevide. despre carcnu se ftie dacdvor fi saunu ,,ocupate" cdsulegoalein tabloul acestora, Dupd opera{iile care pot f1 aplicate obiectelor din clasele obtinute putem deosebi:clasiliciri nominale, clasificiri ordinale, clasificiri de inter.val 9i la seminar). clasificiri de raport (de explicat 1.L2. ReguliSi erori in clasiJicare trebuiesd contind oblinutepdntr-o clasificare 1. Regula reuniunii. Clasele claseior Adicd, reuniunea qi doarpe acestea. domeniuluiclasifrcdrii toateobiectele esteincompleti dacdnu cuprinde O clasificare trebuiesa fie identicecu domeniul. toate obiectele domeniului respectiv,daca are ,,resf' Penfu a evita un asemenea tuturorindivizilordomeniului aplicabil Iucru,cdte ul aplicattrebuiesdfie universal esteinfinit, critedulnu sepoate cel pulin ,,inprincipiu".Dacddomeniul de clasificat, practicaplicaSi nici daceestefoafie mare.Aplicarealui este,,in principiu" - in regula incompleteesteo eroarecareincalcdaceasta cazuri.Clasiftcaxea aceste nu tebuie sdface clasificArii Un obiectdin domeniul 2. Regulaintersectiei: partedin mai mult de o clasdsau,altfel spus,inteNecliaclaselordomeniuluide pot fi fbculedouaerori reguld lrebuiesafie vidd.in raportcu aceastd clasificare - candaparcel pu.tiD careau cel putin douaclase ^. EtoareaincruciSdrii un obiect comun qi fiecaredin ele conlineobiectecare nu apa4in penal, probelor, in procesul clasifrcarea clase.De exemplu, celeilalte in probe de acuzarc,probe in aperare$i probe materiale, suferAde se pot atat apirarea,cat $i acuzalea incrucigdrii, deoarece eroarea folosi de probe materiale.Regula intersecliei nu se aplici la clasificirilevagi. b. Eloarect saltului ln cldsificare - se comite cand o clasdrczultatddin strictaa sa De exemplu' stepusealdturide o subclasd clasificare clasificarea infracliunilor in infracliuni de drept comun, inftacliuni ar fi o eroarede salt in specialeti infracliuni contrapersoanei, deoarece clasa infracliunilor contra persoaneiesteo clasificare, tipuri de de dreptcomun.Aceste infracliunilor st ctea clasei subclasa clasificare. in aceeaqi eroripot apare

l4

3. Regula omogenitlfii. Regula se refer5 la faptul cA intr_o clasificare proprietitile comunealeobiectelor uneiclase trebuie si fie mai importantedec6t proprietdlile carele deosebesc :adicd, olasele ob,tinute lrebuiesefie omogene.Aceasti regula este valabilA pentruclasificirilenaturale, neavand pentruceleartificlale. sens

h,

4.2. Definitia \ Folosirea in drepta unor termenidefinili corect, mai alesdaci estevorbade cei importanli, reprezint5 o condilienecesard a unei bunepracticijuridice.in spe1a, dialogul intreacuzare in procese, nu sepoatedesli$ura, in mod rezonabil, Si apAl.are, lird indeplinirea conditieide mai sus. 1.2.l. Structuralogicd a definiliei O definiliereprezinta rezultatul operaliei de definire. Definirea este, la ndul ei, opera{ia prin ca]e se stabileste intensiunea unui termen,adic6a ansamblului de notelogicealeacestuia, careserefeldla deterninfuile obiectului. Definilia ale ca obiect termenii,iar propoziliaprin care fixim rezultatul acesteia senume;te definitie.O defiDiiesereddsimbolic pdn formula: A = dfB C undeA estedefinitul- numit $i ,,definiendum", acesta fii1rd obiectuldefidrii. iaf BC estedefinitorul,nurnit gi ,,definiens,'. Acestane spunece este definitui. Semnul rehlia dintredefinit$i definitor, ,,=df' simbolizeazi adicl rla1ia de definitic.Ea se cite$te: identicprin definigie cu,'sau,,este prin defini1ie,'sau, ,,este mai scrrt,,,este., -.rt.eamnd",,,desetrneaZa . La definitoravemdoudpSrli:B, carereprezintA genul$i catepoate1l proxim saunu, iar C reprezintd o tldsdtule prin careA se diferenliazd de alte obiecte. in definilia: ,,<lncriminare)" itNeamndprevederea in legea penalea unei fapte ca infracliune careseaplicd iu cazulsdvAr5irii ei.,'Definituleste fi a sarlcfiunii termenul .,itcriminare", iar restul expresiei repreziDti ,,semnul.,defititiei (=cuvantul cu celedouacomponente. ,,inseamnd") $i definitorul,

|
)

35

l.2.2. Tipuritle delinilie reali' ulteidefi ilii esle0 n0liule! aluncidellniliil senurDelte obiectul Daca
^

ill senune;tenominali.In nrodobignurt. definitia un termen, este acesta iar daca

holdr:il pe cird in cele definiliile reale. definitul apare ca substanliv cu artirol rronrilaiedefinirrrlestepusinghilimele.Djf.ele'isenrnulrel.llicidedefitlille:ill ' in ullimcle - clnirrul primele. ca sernn al acesteia. apare cuvdnml _'es1e nonnnale' .,insearina".Definiliile din diclionaresuntil1 mod obiinuit ade\5rului ;i falsului: Definiliile reale pot fi collsiderate srib aspectul aceastapentruc6,hinddefiniliicareindic6noteielogicealenolituriipolfirapoale aspecld coLcspol'lentci lor clr Ia obiectelela care se refera 5i pot fi cercetaresub sautalse pot fi adevdrate Eie sunt,plin urmare' propozilii cognitlvecale acesiea. dc precizare Definiliiie lominale pot fi stipulative, lericale 9i uf terrrrtnil!r| irr \ ucabular careintrodLr' Definitiile stipulativesuntacelea unui inlelesr'ioltLlnuicurdul Jeja '\i\iclrL' printr-uncuvdntnou sau prin atribuirea darcarearealti{eles'Rela,tiadedetinilieesle|edatdinaceaslapllne\plcs]lca denumin' etc itl logici I li 0 sunt .,numim". ,.intelegem p n--, '.convenim sd f:1]s Delini!iile slipulali\ e irind folosite stipulatlv ca nume pen[u adevdl li sau t'aise convenlii.l]u pot fi adevarate sauinlelesLLIilc irllelesLrl Definitiil lexicalesuntdefiniliilecareconsel!neaza ade\'ifalc Ele pot ti de :lsen'iellea cu careun culatt estetblosit intr_oanumitaliNba se mai nunesc detinilii exllicetl\e sau l'alse.caci indilect se refera la obiecte Ele prill clr\inle cLmoscutel)e aceea' pentruce explica inlelesul unui ctrldnr necuroscLll in\(itD1tfltnlli\t'l por ll srnonlnieDe eremplLt c!lihtlttlt uneledefinilii Lexicale necdsaitaril car'estabilescirlelesul Llllul l'flllcLl Definitiite de precizare sunt clefiniliiie pe care l(- rrfe Ln1 un anumit inleles din totalilatca iitelesLrrllor vag sau selecteaza dat De crcmpLut'rrlenul lui intr Llncontext a clarificaaplicabilftatea perltru cllvant. '!r11tu//! t'ttLlt \L tttottt!t(t) poatefi prccizatpriu delinitir r'7"Lir\rir vag,.tan5r" Lrll e 13 li )0 'fu 4'l -\ceste defidtii incllLd perso(nct(t cdrei rArttd te cuprin'le in esle caiificarea lor ca ade\dral5 sall lals' element de convenlionaljtate' a9a lncat problemallcd. definirc pusi ]n '\ id'n1tlde delinilor' DacAavem rn veoeleprocedura de (siluutrnoLaii!e)' (saudenotativeJ ;i intensional extensionale

pol tl definiliiie

Definiliile extensionale sunt acelea in careprin definitorse sugereaza sau indicd intensiunea definitului pe baza unor elemente din extensiunea definitului. Acestea suDt de douafel:uri.. ostensiw lj enumerative. in definigia ostensiv5 se indici efectiv(se aratd)obiectecarefac parle din extensiunea definitului.Procedeul cere ca, in privinta a cel pulin unui obiect din extensiunea termenuluidefinit sau a imaginii unui obiect al extensiunii, sa se pronuntenumele obiectuiui,indicdndu-se intr-un fel spre acesta.De exemphl definilia ostensivd a automobilului este: acestaesfe un automobil Si sc indici obiectul sauo imagine corespunzdtoare_ In definilia enumeratiyi se enumeri in definitor, in mod complet sau pa4ial,obictele sausubclasele de obiecte din extensiunea defillitului.
De exemplu: Prin.,instanld" se inleleg:judecdtoriile, tribunalele, Curlile de apel Si Curtea Supremd de Justilie.

Definitiile intetrsionale sunt de nlai multe felur.i: prin slnommle, operafionale, genetice, constructive si p n gengi diferengi specificd. Cea mai uzitat6este definilia prin gen qi diferengispecificd.in aceasr^, definitLrl esteo specie, iar definitorulesteun termensauun gen al definituluigi Dotele care fomeazi diferenlaspecifici a definituluifali de genul respecti\,. De exemplu, definimjudecAtorul prin gen - carepoatefi nagistrat,jurisr, licentiatin drept,$i prin dilerenga specificd, aceasta.flind: solutioneazd cauzepenale. civile gi administrative intr-o instanli,saufacepafiedin corpuljudiciar etc. Definifia in cauzdnu se poate aplica decet noliunilor care sult specii. Categorii cun ar fi realitate, spaliu,timp, dreptate nu pot fi definitein acest mod. Nici termeniiindividuali,numeleproprii.nu pot fi definili irl acest mod. Existainsa Ex. Rebrcanu este.rcriijotulcorc a )cris n,nh.tnul 5i cazuricontrare. ,,lldttoala,,, reprezintd definiqiaunui numepropriu. 4.2.3. Reguliledertniliei Definitia, in,teleasa careconstruclie qi clarificare determeni a sensului lor, are irm5toarele reguli(1egi) logice: l. Prima regulS este aceea cd definitorul (definiens) ii definitul

(definiendum) trebuiesi fie exprimagi prin termeni ideatici (coextelsivi).in acest

31

caz. definitia este adecvati, adicd avem relatiai S

= G+D undc specja(Sl esle gen

(u)' dilcl0nla Tecti'ca 10)+

Propoziliaeste universalafirmativdcu predicahrldistribuit' can' se
latud: poiigonLrl simplu. De exemplu: triunghiul estepoligonul cu lrei converte$te f c ' D e \ L - l '1 1 r ' i ( n l r r ' r sle l r i u n g h i uC l i n d r e g la n Lc i sle c u r r e il a t u r e defi[it del-l|iria a. Dacd termenul definitor esle suPraordonat lcrmenului esteprea largii. Exempl\r:P1sdrilc s nt uninalele bi1:ede'

rii.

estesutrordonat termenului definit definilir este termenul definitor-. b. DaQA pe itsttll prea iDgustd. Exemplu: Mamiferelesunl animdele cdre l Aietc MatematicaesteStiil(! numerclor c'Dacadefinitoru]gidefinitulsun|termeniincrUci$a1i'atuDcidcllnitiacsle. De e\enlplll pe de o pafie prea largl, pe de altA parte' prea stramti Fulgerul estewl.fenometlelecttic ca delirltui si fle lniri olar 2. Defilitia si fie clari' Regulase rcl'erdla 5i cere decatdefinitul. Acesl lucru pretindedoudcondilii: s' nLrrepetcdefinitul' a. Definilia sd nu fie tautologici, adicddefinitul sd nlr se bazezepe detinit b. Definilia si nu fie circulard, adic5definitorul ce face latttlltleo ntxltll'Li le it ca in explesiile: Gdnditett este ctceett care se iFlpLrr de li1 gdrdi. Existd exceptii cle la aceasuregtrla excepiii de exemplu elenrenf ;i - sisten cofelalivi: sineSi se referaLatermenii Sistemu|es|eansa]nb]u]clenpn|e]orcttreilctlnlllull-\atLlttllehtlt]z;te sulll dellDilil intregtlui tt'6nr) tt relcrit'd intlepcn"/d?{t7' purte a admisibile. poale ll '11lrnati\d Sc lefc cl 3. Definilia sA nu lie negaliti' ltullcj ciirld definiiorulsaincliceceeaceestedet.initulginuceeacenuestcA]c]Sece|ease Ultina poate intla intf o detinilie lir' disringenegalialogica de nega{ia lingvisticd ca drcpte ce nu se indlnesc paLalelelor cum e cazul clefinitiei sd incalcereguLa. regula tlLl sc apiici Ia delintrea Djciodati'ooat a| l.l plelungite.De asetlcnea. termeni]ornegativi.careaulbrmdlogjcanegatirdplinnatru.alor'Deeremplu: prchlem;t |ilalti nu utlntitc rd iit unei naliuni c()nstam dcceacd ni'i L) indepetldent(t |ti altei ndliulli subordana o '1!-liiile n'!Jri\: negatir :rdnrile in cazul dihotomiilor' Lemrenul Tot a$ae\te lndi|idul ttttc ittt ltunetctt De exenrplu:funator-nefumalor' 'Vefum'Ilarul neni ccl'livoci 5i erprestL '1. ln dfinitia clari nu trcbuie sa figureze te

figulate. cunoscu!1, cu

cerintA a

reguli esteca definitorul sd cupdndd . in propozilia I cunoq$tetnseqmnda

profund cd obi
termeniimprec
ca:

ii ili aparline naeste , rcgila

profund. selrtiment, si se evite expresiile figurate, temenii wgetald, Scrisul t defini pn definitia $i proprietblile ei: sunt, deci, qi regula consisten{ei, care cerc ca iliei in din care ca\t26. sd

cedntA exemplu prop

.,8

obiectit)atdN Aceste

t: *

tU :

sine.in relatii propozi i defurilionale cu alte propozitii ale sj

face parte se nu contmzice

il ,?

t.-

39

dN t'i \ ',uliro 1 _
-_t ct

C Io

,.1, -i ,/<,:

5"i
.t' ? i

lzS

) t'f