Morihei Ueshiba

Arta Pcii
Cuvnt nainte. Morihei Eushiba este fondatorul AIKIDO-ului Cele trei viziuni: I. Calea unui lu t!tor "onst! n #anifestarea Iubirii Divine$ s iritul "are "u rinde %i hr!ne%te tot "eea "e e&ist!. 'a"ri#i de re"uno%tin(! %i de bu"urie au n"e ut s!-#i %iroias"! e obra)i. A# er"e ut *!#ntul "a fiind ro ria-#i "as!$ iar soarele$ luna$ stelele #i erau rieteni a ro ia(i. Ata%a#entul entru lu#ea #aterial! a dis !rut. +anul ,-./ la vrsta de 0. de ani1 II. *e la ora dou! di#inea(a$ n ti# "e e&e"uta# ritualul de urifi"are$ a# uitat brus" toate tehni"ile de arte #ar(iale e "are le "unos"use# vreodat!. 2ot "eea "e nv!(!torii #ei #i trans#iseser! #i era a"u# "o# let nou entru #ine. A"este tehni"i re rezentau n noua viziune #odalit!(i de "ultivare a vie(ii$ a "unoa%terii$ a bunului si#($ %i nu instru#ente de doborre a du%#anului. +anul ,-03$ luna de"e#brie1 III. Calea lu t!torului a fost 4re%it n(eleas!$ "a o #odalitate de a u"ide %i de a distru4e e "eilal(i. A"eia "are "aut! "o# eti(ia "o#it o 4rav! eroare. 'ovirea$ )i4nirea sau distru4erea "uiva "onstituie "el #ai #are !"at e "are l oate fa"e o fiin(! u#an!. Adev!rata Cale a 'u t!torului "onst! n evitarea #asa"rului. Ea este arta *!"ii$ uterea iubirii. 'u#ea va "otinua s! se s"hi#be dra#ati"$ ns! dis utele %i r!zboaiele ne ot distru4e "o# let. Ave# nevoie a"u# de tehni"i de ar#onizare$ %i nu de "onfli"te. Este nevoie de Arta *!"ii %i nu de Arta 5!zboiului. *rin"i iile lui Morihei 6eshiba: re"on"ilierea$ ar#onia$ "oo erarea$ e# atia. 7ru#use(ea divin! A "erului %i a !#ntului8 2oate "reaturile A ar(in 6nei sin4ure fa#ilii. Ai 9 ar#onie$ e"hilibru$ unitate. Ki 9 ener4ie$ vitalitate$ s irit Do 9 "ale$ #etoda$ #od de via(a. Arta *!"ii n"e e "u tine. Mun"e%te "u tine %i las! Arta *!"ii s! se #anifeste n toate a"tivit!(iile tale. 7ie"are are un s irit "are oate fi %elfuit$ un "or "are oate fi antrenat %i o "ale e "are s! o ur#eze. E%ti n via(! entru a "unoa%te "eea "e este sa"ru n tine. Adu a"ea n ro ria ta via(! %i a li"! Arta *!"ii n tot "e te n"on)oar!. O#ul nu are nevoie de "ase$ bani$ utere$ sau de un anu#it statut entru a ra"ti"a Arta *!"ii. *aradisul se afl! a"olo unde te afli %i a"ela este lo"ul unde te o(i antrena.

2oate lu"rurile$ #ateriale %i s irituale$ %i au ori4inea ntr-o sin4ur! surs! %i sunt le4ate ntre ele$ "a %i "u# ar fi o sin4ur! fa#ilie. 2re"utul$ rezentul %i viitorul sunt "u rinse toate n for(a vie(ii. 6niversul a luat na%tere %i s-a dezvoltat dntr-o sin4ur! surs!$ iar noi evolu!# rin ro"esul de unifi"are %i ar#onizare. Arta *!"ii este #edi"a#entul entru o lu#e bolnav!. 5!ul %i dezordinea din lu#e e&ist! entru "a o#enirea a uitat "! tot "eea "e e&ist! %i are ori4inea ntr-o sin4ur! surs!. :ntoar"e-te la surs! %i !r!se%te 4ndurile e e4ois#$ dorin(e #es"hine$ #nie. Cel "are nu are ni#i"$ de fa t are totul. Da"! nu devii una$ Cu ;idul Cos#i"$ <u vei n(ele4e ni"iodat!$ Arta *!"ii. Arta *!"ii este a li"abila oriunde e !#nt$ n"e nd "u vastitatea s a(iului %i ter#innd "u "ele #ai #i"i lante %i ani#ale. 7or(a vie(ii !trunde este tot %i uterea ei este neli#itat!. Arta *!"ii ne er#ite s! fi# "on%tien(i %i s! !trunde# n a"east! rezerv! uria%! a ener4iei universale. O t for(e sus(in "rea(ia. Mi%"area %i ne#i%"area$ =olidifi"area %i fluidizarea$ E& ansiunea %i "ontra"(ia$ 6nifi"area %i divizarea. ;ia(a nsea#n! evolu(ie$ Da"! n"et!# s! #ai "re%te#$ fizi" %i s iritual$ sunte# "a %i #or(i. Arta *!"ii este o s!rb!torire a unirii "erului$ !#ntului %i u#anit!(ii. Este tot "eea "e este adev!rat$ bun %i fru#os. Din "nd n "nd este ne"esar s! ne retra4e# n vrful #un(iilor sau n v!ile as"unse$ entru a refa"e le4!tura "u sursa vie(ii. Ins ir! %i nal(!-te n! la "a !tul universului> e& ir! %i adu universul na oi$ n interiorul t!u. Du ! a"easta$ res ir! toat! fertilitatea %i vibra(ia !#ntului. :n "ele din ur#!$ a#este"! re ira(ia "erului %i e "ea a !#ntului "u ro ria res ira(ie$ devenind ns!%i 5es ira(ia ;ie(ii. 2oate ele#entele "onstitutive ale "erului %i ale !#ntului s!l!%uies" n nl!untrul nostru. ;ia(a ns!%i este adev!rul %i a"easta nu se va s"hi#ba ni"iodat!. 2ot "e e&ist! n "er %i e !#nt res ir!. 5es ira(ia este le4!tura "are unifi"! "erul %i !#ntul. Cnd #iliardele de varia(ii ale res ira(iei ot fi sesizate atun"i se nas" tehni"ile individuale ale Artei *!"ii. ?ndi(i-v! la flu& %i la reflu& Atun"i "nd valurile loves" (!r#ul$ ele se nal(! %i "oboar!$ dnd na%tere unui sunet. @i res ira(ia ta trebuie s! fie la fel$ absorbind ntre4ul univers n zona o#bili"ului$ "u fie"are ins ira(ie. 2rebuie s! %ti# "a noi to(i ave# a"""es la atru "o#ori: ener4ia soarelui %i a lunii$ res ira(ia "erului$ res ira(ia !#ntului$ "re%terea %i des"re%terea #areelor. Cel "are ra"ti"a Arta *!"ii trebuie s! rote)eze Marea <atura-refle"tarea divin! a "rea(iei%i s! o #en(in! l!"ut! %i roas !t!. A"(iunea lu t!torului da na%tere fru#use(ii naturale. 2ehni"ile subtile ale unui lu t!tor a ar la fel de natural "a %i ri#!vara$ vara$ toa#na %i iarna. 'u ta este vitalitatea "are sus(ine via(a. Atun"i "nd via(a este vi"torioas! a are na%terea$ "nd ea este nfrnt!$ a are #oartea. 6n lu t!tor este ntotdeauna an4a)at ntr-o b!t!lie e via(! %i e #oarte entru *a"e. Conte# l! al"!tuirile a"estei lu#i$ as"ult! "uvintele n(ele (ilor %i nsu%e%te-(i tot "eea "e este bun. Cu a"este lu"ruri la baz!$ des"hide u%a ta "!tre adev!r. <u neso"oti adev!rul$ "are este "hiar n fa(a ta. =tudiaz! "ur4erea lin! %i liber! a ei unui fluviu rntre stn"i. :nva(! din "!r(ile sfinte %i de la oa#enii n(ele (i.

2ot "e se afl! n )urul t!u 9 "hiar %i #un(ii$ rurile$ lantele %i "o a"ii 9 ar trebui s!-(i fie rofesori. 5e"reaz! fie"are zi #br!"ndu-te "u "erul %i !#ntul$ #b!iaze-te "u n(ele "iune %i iubire %i stai n ini#a Ma#ei <atur!. =! nu n"etezi a nv!(a Din vo"ea ur! a unui 2orent de #unte Care "ur4e #ereu$ = u#e4nd rntre ietre. *a"ea %i are ori4inea n "ur4erea lu"rurilor 9 ini#a sa este "a #i%"area vntului %i a valurilor. ACaleaB este "a %i venele rin "are "ir"ul! sn4ele n "or ul nostru$ ur#nd "ur4erea natural! a for(ei vie(ii. Da"! te aba(i "t de u(in$ de la a"east! esen(a divin!$ e%ti n afara C!ii. Ini#a ta este lin! de se#in(e fertile$ a%te tnd s! n"ol(eas"!. A%a "u# floarea de lotus r!sare din #la%tin! entru a nflori n toat! s lendoarea ei$ intera"(iunea "u res ira(ia "os#i"! fa"e "a florile s iritului s! nfloreas"! %i s! dea fru"te n a"east! lu#e. Cer"eteaz! nv!(!tura inului$ a ba#busului %i a florilor de run. *inul este #ereu verde$ "u r!d!"ini uterni"e %i venerabil. Ca#busul este uterni"$ rezistent %i nu oate fi distrus. 7loarea de run este uterni"!$ fru#os #irositoare %i ele4ant!. Atun"i "nd te reo"u i de AbineleB %i r!ul tovar!%ilor t!i$ des"hizi r!ut!(ii o oarta s re ini#a ta. 2estarea$ "o# eti(ia %i "riti"area altora te vor fa"e slab %i te vor nfrn4e. =tr!lu"irea enetrant! a s!biilor Mnuite de ade (ii C!ii 'ove%te du%#anul "el rau Ce st! adn" as"uns :n tru ul %i sufletul lor. Arta *!"ii nu este u%oar!. Este o lu t! dus! n! la ni#i"irea dorin(elor !"!toase %i a ntre4ii falsit!(ii interioare. 6neori ;o"ea *!"ii r!sun! "a tunetul$ zdrun"innd fiin(ele u#ane %i s"o(ndu-le din a#or(eala. Clar! re"u# "ristalul As"u(it! %i lu#inoas!$ =abia sa"r! <u er#ite ni"i o bre%! :n "are s! se "uib!reas"! r!ul. *entru a utea ra"ti"a n #od "ore"t Arta *!"ii trebuie: =! "al#ezi s iritul %i s! te ntor"i la surs!> =! "ure(i tru ul %i s iritul rin nde !rtarea a tot "e nsea#n! r!utate$ e4ois# %i dorin(!. =! fii ururi re"unos"!tor entru darurile ri#ite de la univers$ fa#ilie$ <atura Ma#! %i se#enii t!i. Arta *!"ii se bazeaz! e atru #ari virtu(i: Cura)$ :n(ele "iune$ Iubire %i *rietenie> si#bolizate rin 7o"$ Cer$ *!#nt %i A !. Esen(a Artei *!"ii "onst! n "ur!(irea de r!utate$ n ar#onizarea "u #ediul n"on)ur!tor %i n nde !rtarea din Calea ta a tuturor obsta"olelor %i barierelor. =in4urul lea" # otriva #aterialis#ului "onst! n urifi"area "elor %ase si#(uri. +o"hii$ ure"hile$ nasul$ li#ba$ tru ul %i #inte1. Da"! si#(urile sunt i# ure$ atun"i er"e (iile sunt n!bu%ite. Cu "t a"estea sunt #ai n!bu%ite$ "u att si#(urile devin #ai "onta#inate. A"est lu"ru "reeaz! dezordine n lu#e$ "el #ai r!u dintre toate. 5afineaz!-(i ini#a$ elibereaz!-(i "ele %ase si#(uri$ l!sndu-le s! fun"(ioneze f!r! obtru"(ie$ iar "or ul %i sufletul t!u vor str!lu"i. 2oate for#ele de via(! sunt o #anifestare a s iritului$ a iubirii$ iar Arta *!"ii este "ea #ai ur! for#! de e&e# lifi"are al a"estui rin"i iu. 6n lu t!tor trebuie s! o reas"! dis utele %i vra)ba. Iubirea universala e&ist! n #ai #ulte for#e> fie"!rei #anifest!ri ar trebui s! i se er#it! o e& ri#are liber!. Arta *!"ii re rezint! adev!rata de#o"ra(ie.

7ie"are #aestru$ indiferent de ti# sau s a(iu$ a auzit "he#area %i a atins ar#onia$ "u "erul %i !#ntul. = re vrful #untelui 7u)i du" #ulte "!r!ri$ dar e&ist! o sin4ur! "ul#e: iubirea. 'oialitatea %i devota#entul "ondu" la "ura). Cura)ul ne oart! la sa"rifi"iu de sine. =a"rifi"iul de sine "reeaz! n"redere n uterea iubirii. E"ono#ia este baza so"iet!(ii. Cnd e"ono#ia este stabil!$ so"ietatea se dezvolta. E"ono#ia ideal! "o#bin! s iritualul %i #aterialul$ %i "ele #ai bune #!rfuri sunt sin"eritatea %i iubirea. Arta *!"ii nu se bazeaz! e ar#e sau e for(a brut!$ di# otriv!$ trebuie s! ne ar#oniz!# "u 6niversul$ s! #en(ine# a"ea n teritoriile noastre$ s! hr!ni# via(a %i s! reveni# #oartea %i distru4erea. Adev!ratul sens al "uvntului sa#urai este a"ela de a servi e "eilal(i$ folosindu-te de uterea iubirii. Cultiv! %i %lefuie%te = iritul lu t!torului :n ti# "e serve%ti n lu#e. 'u#ineaz! Calea Cu ro ria ta lu#in!. Calea *!"ii este e&tre# de vast!$ "!"i refle"t! ntrea4a i#a4ine a lu#ilor v!zute %i nev!zute. 6n lu t!tor este e&e# lul viu al divinului$ este "el "are serve%te Marele Del. Mintea ta ar trebui sa fie n ar#onie "u fun"(ionarea universului$ tru ul t!u ar trebui s! fie a"ordat "u #i%"!rile universului$ tru ul %i #intea ar trebui s! devin! un ntre4$ ar#onizat "u a"tivitatea universului. De%i "alea noastr! este "o# let diferit! de "ea a lu t!torilor din tre"ut$ nu este ne"esar s! abandon!# n totalitate ve"hile ra"ti"i. :n4lobeaz! ve"hile tradi(ii n a"easta Arta #br!"ndu-le "u haine noi %i "onstruie%te e stilul "lasi" entru a "rea for#e #ai bune. Antrena#entul zilni" n Arta *!"ii er#ite divinit!(ii din interiorul t!u s! str!lu"eas"! din "e n "e #ai tare. <u te reo"u a de "eea "e "onsidera al(ii "! este bun$ sau r!u. <u "al"ula %i nu te "o# orta nefires". *!streaz!-(i #intea "on"entrat! asu ra Artei *!"ii %i nu "riti"a al(i #ae%tri sau alte arte tradi(ionale. Arta *!"ii nu va restri"(iona ni"iodat! ni#i". Ea #br!(i%eaz! %i urifi"! totul. *ra"ti"a Arta *!"ii "u sin"eritate iar 4ndurile rele %i haine vor dis !rea n #od natural. =in4ura dorin(! "are ar trebui s! r!#n! este setea de a te antrena din "e n "e #ai #ult n a"east! Cale. Cei "are sunt ilu#ina(i nu n"eteaz! ni"iodat! s! se auto#odeleze. 5ealiz!rile a"estor #ae%trii nu ot fi redate fidel rin "uvinte sau teorii. Cele #ai erfe"te a"(iuni sunt e"ouri ale #odelelor 4!site n natur!. Ei du ! zi$ Antreneaz!-(i ini#a$ 5afineaz!-(i tehni"ile$ 7olose%te-te de 6nul$ entru a lovi #ai #ul(i8 A"easta este dis"i lina 'u t!torului. Calea 'u t!torului <u oate fi #!surat! *rin "uvinte sau litere: :n(ele4e esen(a @i une-o n ra"ti"!8 Delul antrena#entului este de a-l nt!ri e "el slab$ de a fortifi"a tru ul %i de a %lefui s iritul. 7ierul este lin de i# urit!(i "are l sl!bes"> rin relu"rare el devine o(el %i este transfor#at ntr-o la#! as"u(it! de sabie. 7iin(ele u#ane se dezvolt! du ! a"ela%i #odel. Din "ele #ai ve"hi ti# uri$ Cei doi stl i ai C!ii au fost "onsidera(i :nv!(area te#enini"! %i "ura)ul. Ilu#ina(i-v! tru ul %i sufletul *rin virtutea antrena#entului. Instru"torii (i ot # !rt!%ii doar o arte a nv!(!turii. De inde de ra"ti"a ta devotat! "a #isterele Artei *!"ii s! devin! realitate.

Calea unui 'u t!tor se bazeaz! e o#enie$ iubire %i sin"eritate$ iar esen(a valorilor #ar(iale o re rezint! "ura)ul adev!rat$ n(ele "iunea$ iubirea %i rietenia. A""entul us e as e"tul fizi" al lu tei este inutil$ deoare"e uterea tru ului este ntotdeauna li#itat!. 6n adev!rat lu t!tor este ntodeauna nar#at "u trei lu"ruri: str!lu"itoarea sabie a # !"!rii$ o4linda "ura)ului$ a n(ele "iunii %i a rieteniei> re(iosul 4iuvaer al ilu#in!rii. Ini#a unei fiin(e u#ane nu este "u ni#i" #ai diferit! de sufletul "erului %i al !#ntului. :n ra"ti"a ta s! ai ntodeauna n #inte intera"(iunea dintre "er %i !#nt$ a a %i fo"$ Fin %i Fan4. Arta *!"ii este rin"i iul non rezisten(ei %i to"#ai din a"east! "auz! ea este vi"torioas! n"! de la n"e ut. Cei "are au inten(ii rele sau 4nduri "ert!re(e sunt instantaneu nfrn(i. Arta *!"ii este invin"ibil! deore"e nu se lu t! "u ni#i". <u e&ist! ntre"eri n Arta *!"ii. 6n adev!rat lu t!tor este invin"ibil deoare"e el nu se ntre"e "u ni#eni %i ni#i". A nvin4e nsea#n! s! biruie%ti s iritul "ert!re( e "are l 4!zduie%ti n tine. =! r!ne%ti un adversar nsea#n! s! te r!ne%ti e tine nsu(i. Arta *!"ii nsea#n! s! "ontrolezi a4resiunea far! a rovo"a r!nirea. 'u t!torul "are este total trezit oate utiliza n #od liber toate ele#entele e&istente n "er %i e !#nt. Adev!ratul lu t!tor nva(! "u# sa er"ea ! "ore"t a"tivitatea universului %i "u# s! transfor#e tehni"ile #ar(iale n #odalit!(i de e& ri#are a urit!(ii$ bun!t!(ii %i fru#use(ii. Mintea %i tru ul unui lu t!tor sunt !trunse de ilu#inare$ n(ele "iune %i "al# rofund. *ra"ti"! ntotdeauna Arta *!"ii ntr-o #anier! vibrant! %i lin! de bu"urie. Este ne"esar s! dezvol(i o strate4ie "are utilizeaz! toate "ondi(iile fizi"e %i ele#entele "are (i sunt la nde#n!. Cea #ai bun! strate4ie se bazeaz! e un set neli#itat de rea"(ii de r!s uns. O ozi(ie sau o ostur! bun! refle"t! o stare "ores unz!toare a #in(ii. Cheia s re o bun! tehni"! este s! (i !strezi #inile$ i"ioarele %i %oldurile dre te %i "ontra"tate. Da"! e%ti "entrat$ o(i sa te #i%ti liber. Centrul fizi" este o#bili"ul tau> Da"! e %i #intea ta "on"entrata a"olo$ ai asi4urat! vi"toria n ori"e nfruntare. G Mi%"!-te "a o raza de lu#inal Eboar! "a ful4erul$ 'ove%te "a tunetul$ Mi%"!-te n "er"uri :n )urul unui "entru stabil. 2ehni"ile resu un "alit!(i "are refle"ta natura lu#ii noastre. n fun"(ie de "ir"u#stan(e ar trebui sa fi: tare "a dia#antul$ fle&ibil "a o sal"ie$ u%or "ur4!tor "a a a sau la fel de i#aterial "a s a(iul. Da"! adversarul tau ata"a "u fo" # otrive%te-te "u a a$ devenind "o# let fluid %i liber "ur4!tor. *rin natura sa$ a a nu se love%te de ni#i"$ %i nu se o une la ni#i". Din "ontra$ absoarbe ori"e lovitura fara v!t!#are. 7un"(ionnd # reun! n ar#onie$ stn4a %i drea ta$ nas" toate tehni"ile. Mana stn4a ia "uno%in(a de via(a %i de #oarte$ iar #ana drea ta le "ontroleaz!. Cele atru #e#bre ale tru ului sunt "ei atru stl i ai "erului %i re rezint! "ele o t dire"(ii$ Fin %i Fan4$ n!untru %i n afara. Manifesta Fan4 n #ana ta drea ta$ e"hilibreaz-o "u Finul din "ea stn4! %i 4hideaza(i artenerul. 2ehni"ile Artei *!"ii nu sunt ni"i ra ide$ ni"i lente$ nu sunt ni"i e interior$ ni"i e e&terior. Ele trans"end ti# ul %i s a(iul. 7ii ne"lintit "a Marele *!#nt> 6nduie%te-te re"u# ?i4anti"ele ;aluri> =tai nfi t re"u# un "o a"$ %ezi "a o stan"a> 7olose%te-te de Cel 6ni" entru a lovi n to(i> :nva(a %i uita.

Cnd un adversar nainteaz!$ #er4i s re el %i salut!-l> Da"! vrea sa se retra4!$ las!-l sa le"e. 2ru ul ar trebui sa fie triun4hiular$ iar #intea "ir"ulara. 2riun4hiul re rezint! 4enerarea ener4iei %i este "ea #ai stabila ozi(ie fizi"a. Cer"ul so#bolizeaza lini%tea %i erfe"(iunea$ sursa tehni"ilor neli#itate. *!tratul re rezint! soliditatea$ baza "ontrolului a li"at. Intodeauna n"ear"! sa fii n "o#uniune "u "erul %i !#ntul$ atun"i lu#ea va a !rea n adev!rata sa lu#ina. Or4oliul dis are %i te o(i "onto i "u ori"e ata". Da"! ini#a ta este sufi"ient de #are n"t s!-(i "u rind! adversarii$ o(i vedea rin ei %i le o(i evita ata"urile. Odat! "e i-ai nv!luit$ vei fi "a abil s!-i "ondu"i e "alea indi"ate de "er %i !#nt. Elibereaz!-te de sl!bi"iune$ <u #ai i4nora Ata"urile #es"hine$ Ale ina#i"ilor tai$ 2re"i la a"(iune # otriva lor8 <u #ai rivi lu#ea "u re ulsie %i fri"a. :nfrunta "u "ura) tot "eea "e i(i s"ot n "ale zeii. 7ie"are zi din via(a unui o# "on(ine bu"urie %i furie$ durere %i la"ere$ ntuneri" %i lu#ina$ ur"u%uri %i "!deri. 7ie"are #o#ent este o arte din natura 9 nu n"er"a sa te o ui sau sa ne4i ordinea "os#i"a a lu"rurilor. *rote"tori ai a"estei lu#i =i !zitori ai Cailor Ai zeilor %i ai Cuddha-%ilor$ 2ehni"ile *!"ii <e er#it sa a""e ta# ori"e rovo"are. ;ia(a ns!%i este o er#anenta n"er"are. Antrenndu-te trebuie sa te su ui unor teste %i sa te "izelezi etnru a utea fa"e fa(a #arilor rovo"!ri ale vie(ii. 2rans"ede t!r#ul vie(ii %i al #or(ii %i atun"i vei fi "a abil sa abordezi "u "al# %i "u st! nire de sine "rizele "u "are te vei "onfrunta. 7ii re"unos"!tor "hiar %i oa#enilor difi"ili$ ne4ativi%ti %i rai. =a fa"i fa(a unor ase#enea obsta"ole este o arte esen(iala din antrena#entul n Arta *!"ii. E%e"ul este "heia su""esului> fie"are 4re%eala ne nva(! "eva. :n #o#entul n "are 'u t!torul :%i nfrunta du%#anul$ <i#i" din "eea "e il in"on)uara <u trebuie sa s"a e aten(iei sale. Chiar Da"! nfrun(i Doar un sin4r du%#an$ 7ii vi4ilent *entru "a intodeauna e%ti n"on)urat De #ai #ul(i du%#ani. Arta *!"ii nsea#n! sa "o# letezi "eea "e i(i li e%te. 2rebuie sa fii re4!tit sa reiei --H din ata"ul unui du%#an %i sa rive%ti #oartea n fa(a$ entru a-(i ilu#ina Calea. :n tehni"ile noastre ntra# "u totul$ ne "onto i# "u totul %i "ontrola# fer# un ata". *uterea "onst! n stabilitatea %i "on"entrearea Ii-ului> "onfuzia %i sl!bi"iunea a are "nd Ii-ul sta4neaz!. =unt doua feluri de Ki: "el obi%nuit %i "el adev!rat. Ki-ul obi%nuit este rudi#entar %i 4reoi> "el adev!rat este u%or %i versatil. *entru a utea sa te desf!%ori bine$ trebuie sa te eliberezi de Ki-ul tau obi%nuit %i sa er#i(i tru ului tau sa asi#ileze adev!ratul Ii. A"estea sunt bazele unei tehni"i uterni"e. :n Arta *!"ii nu se ata"a ni"iodat!. Ata"ul este dovada ierderii "ontrolului. <u fu4ii ni"iodat! de ni"i un fel de rovo"are %i nu n"er"a sa su ri#i sau sa "ontrolezi un adversar ntr-un #od for(at. 'as!-i e adversari sa te ata"e "u# sunt ei %i "onto e%te-te "u ei. <u fu4i ni"iodat! du ! adversari. 5edire"(ioneaz! fie"are ata" %i retra4e-te fer#. ;!zndu-#! n fa(a lui$ Du%#anul #a ata"a$ Dar n a"ela%i ti# Eu a# %i a)uns n si4uran(a :n s atele lui. Cnd e%ti ata"at$ unifi"!-(i artea de sus$ de #i)lo"$ %i "ea de )os a tru ului. :ntra$ ntoar"e-te %i "onto e%te-te "u adversarul$ n fa(a$ %i n s ate$ n drea ta %i n stn4a. = iritul este adev!ratul tau s"ut.

:n er#anen(a ne "onfrunta# "u adversari$ dar n realitate nu este ni"i un adversar a"olo. :ntra adn" ntr-un ata" %i neutralizeaz!-l n ti# "e redire"(ionezi for(a n ro ria ta sfera. <u te uita fi& n o"hii adversarului 9 te-ar utea hi notiza. <u te uita insistent la sabia lui 9 te-ar utea inti#ida. <u te "on"entra delo" asu ra adversarului tau 9 (i-ar utea absorbi ener4ia. Esen(a antrena#entului este s!-(i du"i "o# let adversarul n sfera ta. Du ! "are$ o(i sta unde vrei. Chiar %i "ea #ai uterni"a fiin(a u#ana are o sfera li#itata a uterii. Adu-o n afara sferei sale %i ntrodu-o n ro ria(i sfera$ iar uterea i se va risi i. =tn4a %i drea ta$ Evita toate 'oviturile %i ararile. Intuie%te "e 4ndes" adversarii @i # r!%tie-i. Adev!rata Arta a *!"ii nu nsea#n! sa sa"rifi"i un o# entru a nvin4e ina#i"ul. :nvin4e-(i du%#anii !strndu-te intodeauna ntr-o ozi(ie si4ura %i de neata"at. A%a$ ni#eni nu va suferi ierderi. Calea unui 'u t!tor$ Arta *!"ii$ este sa n!bu%i roble#ele nainte "a ele sa a !ra. Ea "onst! n a nvin4e s iritul adversarului$ f!"ndu-l sa realizeze "onse"in(ele a"(iunilor sale. Calea 'u t!torului "onst! n ob(inerea %i !strarea ar#oniei. =t! ne%te tehni"ile divine Ale Artei *!"ii @i ni"i un ina#i" <u va ndr!zni =a te rovoa"e. :n antrena#ent nu te 4r!bi$ entru "a ai nevoie de #ini# ze"e ani entru a st! ni "hestiunile de baza %i entru a avansa s re ri#ul ran4. =a nu "rezi ni"iodat! "a e%ti atot%tiutor$ "el #ai erfe"t #aestru> trebuie sa "ontinui sa te antrenezi n fie"are zi "u rietenii %i elevii tai$ %i sa ro4resa(i # reun! n Arta *!"ii. *ro4resul vine *entru "ei "are =e antreneaz! %i iar se antreneaz! Da"! te bazezi e tehni"i se"rete <-o sa a)un4i ni"!ieri. =a te ierzi :ntr-o tehni"a sau alta <u i(i este de ni"i un folos A"(ioneaz! "u hot!rre 7ara rezerve. Da"! er"e i adev!rata natura a !#ntului %i a "erului$ vei n(ele4e ro ria ta natura. Da"! n(ele4i un anu#it rin"i iu$ une-l n ra"ti"a. Du ! fie"are a li"a(ie ra"ti"a$ #editeaz! asu ra eforturilor tale. A%a vei ro4resa. Arta *!"ii oate fi rezu#ata a%a: AAdev!rata vi"torie este vi"toria asu ra ta nsu(i> a ro rie-te "at #ai #ult de a"ea zi8B AAdev!rata vi"torieB nsea#n! "ura) de ne"lintit> Avi"toria asu ra ta nsu(iB si#bolizeaz! un efort "ontinuu. Aa ro rie-te "at #ai #ult de a"ea ziB re rezint! #o#entul 4lorios al triu#fului$ "are se etre"e ai"i %i a"u#. 5enun(a la 4nduri "are te li#iteaz! %i ntoar"e-te la vidul adev!rat. 7ii una "u Marele ;id Creator. A"esta este se"retul Caii 'u t!torului. *entru a une "u adev!rat n ra"ti"a Arta *!"ii$ trebuie sa fi "a abil sa zburzi liber deo otriv! e t!r#urile lu#ii reale$ ale "elei as"unse %i ale "elei divine. Da"! n(ele4i Arta *!"ii$ Atun"i a"easta Cale difi"ila$ A%a "u# este ea$ 2e va "ondu"e #ai resus de ar#onia "elesta. 2ehni"ile Caii s re *a"e sunt ntr-o er#anenta s"hi#bare. 7ie"are ntlnire este uni"a %i "el #ai otrivit r!s uns oate sa a !ra de la sine. 2ehni"ile de ast!zi vor fi diferite #aine. <u te las! rins de for#a %i a aren(ele unei rovo"!ri. Arta *!"ii nu are for#a$ ea este o "!utare s irituala. :n "ele din ur#a o(i uita de tehni"a. Cu "at ro4resezi #ai #ult$ "u att ai #ai u(in de invan(at. Calea "ea MAre nsea#n! de fa t "a nu e&ist! Cale.

Arta *!"ii ra"ti"ata de #ine oate fa"e lo" "elor o t #ilioane de zei "are e&ist! n lu#e$ iar eu "oo erez "u fie"are dntre ei. Eeul *!"ii este i#ens %i st! ne%te tot "eea "e este divin %i ilu#inat n fie"are tar#. Arta *!"ii este o for#a de ru4!"iune "are 4eneareaza lu#ina %i "!ldura. 6ita de u#ila ta ersoana$ deta%eaz!-te de obie"te %i o sa de4a)i lu#ina %i "!ldura. 'u#ina nsea#n! n(ele "iune$ iar "!ldura "o# asiune. <u este sufi"ient sa "onstruie%ti altare %i te# le. 7ii un Cuddha n via(a8 <oi to(i ar trebui sa ne transfor#a# n zei ai "o# asiunii sau n Cuddha vi"torio%i. Cazeaz!-te e *a"e *entru a-(i a"tiva <enu#!ratele uteri 7a a"e n #ediul tau @i "reeaz! o lu#e #inunata. Divinitatea nu este "eva de nen(eles Ea se afla n "er$ e !#nt %i nl!untrul nostru. 7i una "u "os#osul %i 4ndul trans"enden(ei va dis !rea. 2ransenden(a a ar(ine lu#ii rofane. Cnd dis are ori"e ur#a de trans"enden(a$ adev!rat! ersoana 9 7iin(a divin! 9 se #anifesta. ?ole%te-(i #intea %i las! divinitatea sa se #anifeste rin tine. <u o(i sa vezi sau sa atin4i divinitatea "u si#(urile tale 4rosiere. Divinitatea este n tine$ nu n alta arte. 6ne%te-te "u Divinitatea$ %i vei fi "a abil sa er"e i zeii$ oriunde te-ai afla$ dar nu n"er"! s!-i n(ele4i sau sa te a4!(i de ei. Divinit!(ii nu ii la"e sa fie n"his! ntr-un te# lu. Ii la"e sa stea n aer liber. Ea se afla ai"i$ "hiar n a"est tru . 7ie"are dntre noi este un univers n #iniatura$ un san"tuar viu. Arta *!"ii este o reli4ie$ "are nu e reli4ie> ea desavar%te%te %i "o# leteaz! toate reli4iile. Calea este e&tre# de vasta. Din ti# uri tre"ute %i ana a"u#$ ni"i "hiar "ei #ai #ari n(ele (i nu au fost n stare sa er"ea ! %i sa n(elea4! ntre4 adev!rul> e& li"a(iile %i nv!(!turile #ae%trilor %i ale sfin(ilor e& ri#a nu#ai o arte a ntre4ului. <i#eni nu este n stare sa "u rind! "u totul a"este lu"ruri. :ndrea t!-te ur %i si# lu s re lu#ina %i "!ldur!$ nva(a de la zei %i ra"ti"nd "u devo(iune Arta *!"ii$ devino una "u Divinul

=7J5@I2