Alimentatia omului sanatos

Curs 2

n 1920 A.Adler considera stilul de via ca factor specific de personalitate. Stilul de via este totalitatea deciziilor i comportamentelor individuale care afecteaz starea de sntate. WHO/Euro, nov 1996: healthy lifestyles, the lifestyles to choose.

STILUL DE VIA INDICI COMPORTAMENTALI

Alimentaia sanogen i un comportament alimentar normal Fr alcool sau consum minim Nefumtor Activitate fizic regulat Greutate corporal normal sau rezonabil 7-8 ore de somn zilnic Adaptare la stress Controale medicale periodice Utilizarea centurii de siguran etc

CELE 5 ELEMENTE PENTRU UN BUN MANAGEMENT IN EDUCAIA NUTRIIONAL

1. Cunotine adecvate. 2. Resurse suficiente. 3. Atitudine pozitiv. 4. Confidenialitate. 5. Motivaie.

EDUCAIA NUTRIIONAL A PACIENTULUI

Educaia se poate face prin:

Discuii;

Lectur;
Mijloace vizuale (brouri, pliante, cri); Mijloace audio-vizuale (casete video, audio).

UTILITATEA GHIDURILOR NUTRIIONALE

Asigurarea normelor alimentare i legate de stilul de via ce pot fi utilizate ca metod eficient de comunicare. Stimul pentru planificarea, implementarea i evaluarea strategiilor privitoare la impactul nutriiei i activitii fizice asupra sntii publice.

3 motivaii pentru dezvoltarea i

implementarea Ghidurilor Nutriionale

n Europa

MOTIVAIA 1 Bolile legate de nutriie i activitatea fizic consum resurse importante ale economiilor naionale
Exemple: Bolile cardiovasculare: costuri de 180 miliarde euro/an n Comunitatea European; Costurile directe ale obezitii: ~5-7% din costul ngrijirilor medicale; Costurile indirecte: ~ jumtate din suma respectiv.

MOTIVAIA 2

Exist deja dovada legturii dintre nutriie, activitatea fizic i sntate. Dovezi stiintifice recente despre eficienta interveniilor nutritionale

MOTIVAIA 3 n multe ri ale Comunitii Europene crete diferena ntre starea de sntate a pturilor bogate i srace ale populaiei, o contribuie important la aceasta avnd-o accesul la o

alimentaie sntoas i activitate fizic.

POLITICI NAIONALE NUTRIIONALE I ALIMENTARE

Stimularea i susinerea producerii i consumului unor alimente valoroase nutritiv. Promovarea unor obiceiuri alimentare adecvate i a unui stil de via sntos. Reducerea deficienelor n micronutrieni (ex. vitamina A,ac.folic,fier, iod,calciu) la grupurile susceptibile. Reducerea consumului excesiv al anumitor nutrieni (ex. zahar, grsimi saturate, sodiu, alcool).

NIVELE DE INTERVENTIE
VIAA

Prenatal Mama/nou nscut Fizic Social Structural Psihologic Genetic

Copilrie
Adolescen Familie Vrsta mijlocie Vrstnic

Status nutriional

Galbally, 1992

ALIMENTAIA CORECT I CONTROLUL GREUTII

Alimente bogate n calorii, srace n fibre i uor digerabile grsimi kcal/porie nr.porii/zi 45 max 3-4

alimentaie corect EatRight

Alimente srace n calorii, bogate n fibre i greu digerabile legume 25 min 4

carne/ lactate 110 4-5

amidon fructe 80 5-6 60 min 4

Obiectivele alimentatiei sanatoase

Crestere si dezvoltare corespunzatoare Activitate fizica si intelectuala normala Stare de sanatate buna

TIPURI DE DIETE VEGETARIENE

Tipul de diet Lacto-vegetarian (LO) Lacto-ovo vegetarian (LOV) Pesco-vegetarian Vegan (vegetarian total) Fructarian Alimente incluse cereale, legume, fructe, semine, leguminoase, lapte, lactate cereale, legume, fructe, nuci, semine, leguminoase, ou, lactate cereale, legume, leguminoase, fructe, lactate,ou, pete cereale, legume, fructe, leguminoase, nuci, semine. fructe, zarzavaturi (care d.p.d.v. botanic sunt fructe - roii, vinete) nuci i semine cereale, legume, zarzavaturi Alimente excluse carnea roie, carnea de pui, pete, ou carnea roie, carnea de pui carnea roie i de pui carne de pui, carne roie lapte, lactate, ou, alimente care conin produse animale (ex. cazeina) carne de pui, carnea roie, pete, ou, lapte, lactate, cereale, majoritatea zarzavaturilor cernea roie, carnea de pui, pete, produse lactate, oule, fructele tropicale. carnea de pui, carnea roie, pete, plante sau alimente gtite.

Macrobiotic

Alimente crude

Zarzavaturi, nuci, semine, cereale ncolite, psti

SUBSTANE NUTRITIVE CARE POT FI DEFICITARE N DIETELE VEGETARIENE

Nutrientul Sursa alimentar adecvat Comentarii

Vitamina D

(razele solare), glbenuul de ou, cerealele de mic dejun fortificate

Lapte, produse lactate, lapte de soia fortificat

Alimentele fortificate i suplimente necesare persoanelor care stau puin la soare

Se gsete doar n produsele de origine animal. Se recomand tuturor veganilor s includ produse fortificate cu B12 n alimentaie Pentru a asigura echilibrul calciului este necesar un aport adecvat de vitamina D. includerea n alimentaie a unor produse bogate n vitamina C crete semnificativ absorbia fierului. Deficiena extrem de rar Coninutul de iod al cerealelor depinde de coninutul de iod al solului n care cresc.

Vitamina B12

Calciu

Lapte, produse lactate, zarzavaturi crude (brocoli, conopid), nuci, cereale, semine de susan Ou, leguminoase, nuci i semine, cereale fortificate, fructe uscat, zarzavaturi crude. Ou, leguminoase, nuci, semine, pine integral Lapte, produse lactate, legume, cereale

Fierul

Zincul Iodul

Sistemul semafor
The signal system is based on a traffic lights concept: Red foods (to be taken in small amounts)
those rich in fat sugars (refined carbohydrate) high glycaemic index foods low fibre content high glycaemic index foods low fibre content low glycaemic index high fibre content low in fat

Yellow foods (to be taken in moderation) Green foods (healthy choice)

Kapur K et al 2004

REGULI N ALCTUIREA UNEI DIETE

DENSITATE ENERGETIC

- procentajul de kcal pentru 100 g de aliment

- determinant esenial al saietii - este invers proporional cu volumul alimentelor - cu ct un aliment este mai srac n lipide densitatea sa energetic este mai mic

DENSITATE NUTRIIONAL
- coninutul n nutrimente nonenergetice (sau de proteine) pentru 100 kcal de aliment - pentru fiecare porie de 100 kcal este preferabil ca densitatea nutriional s fie nalt - un aliment avnd o densitate nutriional optim pentru un nutriment dat va conine o mare cantitate din acel nutriment i un slab aport de lipide.

REPARTIIA NUTRIMENTELOR PE MESE

Glucide cu index glicemic mic
Mic dejun Da Glucide cu index glicemic mare Moderat Lipide Moderat (colesterol alimentar) Cantitate redus Proteine Da

Prnz

Da

Moderat (dup o mas bogat n fibre) Nu

Da

Cina

Moderat

Da (acizi grai polinesaturai)

Da

Chevallier L, 2003

ECHIVALENE ALIMENTARE CANTITATIVE PENTRU O PORIE

Alimentele
Pine, cereale, orez, paste finoase, mmlig
Legume, zarzavaturi, cartofi

Echivalenele cantitative pentru o porie

1 felie de pine, can* cereale, orez sau paste finoase (fierte), 1 biscuit
can vegetale proaspete sau fierte, 1 can legume frunze fierte, can zarzavaturi fierte, can suc de roii, 1 mijlociu portocal), 1 fruct mediu cartof (mr, banan, grapefruit, can suc, can ciree, 1 felie medie de pepene, 1 ciorchine mijlociu de strugure 100g carne gtit, 1 ou, can leguminoase uscate fierte 1 can de lapte sau iaurt, can brnz de vac, 50g telemea 1 linguri* ulei, margarin, unt sau zahr

Fructe

Carne, pete, fasole boabe, ou i fructe oleaginoase Lapte, iaurt, brnz Grsimi, uleiuri i dulciuri

Cte porii din fiecare etaj al piramidei ar trebui s consumai zilnic?

Pentru 1.600 kcal. Pentru 2.200 kcal. Pentru 2.800 kcal.

1 porie

1 uncie

CONSUMUL MODERAT DE ALCOOL (echivalent cantitativ pentru 10-30 g alcool pur )

CANTITATEA

TIPUL DE BUTUR ALCOOLIC

- 50 ml (un pahar mic)

- 200 ml (un pahar obinuit) - 500 ml (o sticl)

"trie" (butur alcoolic concentrat) uic, whisky, coniac, etc.

vin bere

Aportul alimentar optim

35% cereale si derivate 18% grasimi 17% legume si fructe 12% lapte si derivate 8% carne si derivate 8% zahar si derivate 2% oua

Cerealele si produsele din cereale

Paine Paste fainoase Orez Cereale 6-11 portii/zi; 50% din valoarea ratiei Proteine:albumina(germene), gluten(grau) Glucide:amidon Lipide:trigliceride(germene de grau, tarite) fosfolipide(miez) Enzime:amilaze Vitamine:B1, B2, PP, acid pantotenic, B6, ac. folic, biotina, E, K1

Legumele si zarzavaturile
Proteinele:valoare biologica mica Glucidele:polizaharide -amidon: cartof, morcov, leguminoase -celuloza si hemiceluloze:in peretele plantei -substante pectice Lipide:unii acizi grasi Substante tanante: antociani Vitamine:B1, B2,B6, PP,ac folic, C, B12 Minerale

Fructele
Categorii: citrice, acidulate, acidulate-astringente, zaharoase, zaharoase-amidonoase, uleioase Proteine:0,88% Glucide:simple solubile, pectine, celuloze, gume Lipide: in samburi si seminte Substante tanante Substante de aroma Vitamine: C, B Minerale:potasiu, calciu, magneziu, fosfor, fier Portii:3-4/zi

Laptele si produsele lactate

Nutrienti:cazeina si lactalbumina(aa esentiali) Glucide: lactoza Grasimi emulsifiate Calciu si fosfor Vit. A, B Derivate din lapte: -smantana -unt - Iaurt - Branzeturi - Portii:2-3/ zi

Carnea si pestele
Carne:vita,porc, pasare, vnat Constituenti: -proteine:valoare biologica mare -grasimi saturate -fier(carne rosie) -Acid nicotinic -saruri minerale Portii:1-2/zi

Ouale
Proteinele albusului:ovalbumina Contin toti aa esentiali(tirozina,triptofan , lizina) Galbenus: ovovitelina, vit, B,A, D, E, K, P,Ca, Fe Recomandari: 4 portii/saptamana

Produse zaharoase
Alimente obtinute prin rafinare industriala, cu concentrare de glucide simple in compozitie Materii prime:zahar, glucoza, amidon,miere, lapte, grasimi animale si vegetale, samburi si seminte de plante, fructe, gelifiante, aromatizante, colorante Clasificare: - Produse zaharoase propriu-zise - Ciocolata si produse de ciocolata - Produse de cofetarie

Grasimile alimentare si uleiurile

Grasimi alimentare: -animale: unt, untura, seu, ulei de peste -vegetale: ulei, margarina, unt de cacao si arahide Continut: Trigliceride Colesterol alimentar Acizi grasi

Bauturile
Non-alcoolice si antioxidante: -cafea, ceai, cacao Alcoolice: -vin:fenoli, resveratrol 200 ml/zi protector si antioxidant

Dieta: principii generale

Necesar caloric:estimat in functie de greutatea ideala si activitatea fizica prestata

Gi=50+0,75(T-150)+ (V-20)/4
Sedentar=25kcal/kg Activitate medie=30-35 kcal/kg Activitate intensa=35-40kcal/kg

Dieta
Glucide=50-55% Excluderea dulciurilor rafinate si alimentelor gatite cu zahar Preferate glucidele complexe, cu continut crescut in fibre alimentare(legume,fructe, cereale si produse din cereale) Lipide=25-30%(<10%grasimi saturate,<300mg colesterol) Proteine=10-20% 20-40g fibre alimentare/zi 4-6g NaCl/zi

Vitaminele
Rol: co-factori in reactiile enzimatice antioxidant anticancerigen antiaterogen Clasificare: Hidrosolubile:B1, B2, B6, B12, PP, C, acid folic Liposolubile: A, D, E, K