Cuvant Inainte

Cartea Change your water, Change your life! (Schimba-ti Apa, Schimba-ti Viata!) este o carte scrisa de Dr. Dave Carpenter, N.D., C.C.I., C.Ac., din Statele Unite, pentr !olosinta t t ror persoanelor care ca ta cai nat rale pentr imb natatirea sanatatii. Domnia sa a "asit o sol tie !oarte simpla si !oarte e!icienta pentr toate persoanele care vor sa-si mentina sanatatea, care vor sa-si imb natateasca sanatatea sa care vor sa-si recapete sanatatea si ne-o descrie in aceasta carte intr- n mod !oarte simpl si pe inteles l t t ror. #rad cerea cartii a !ost !ac ta prin aport l d-nei Dr. Anca $odri si a !i l i dansei Ale%andr care adera complet la principiile e%primate de Dr. Carpenter in aceasta carte si le intele"e atat din p nct de vedere medical cat si din p nct de vedere manistic. Despre autor:
n doctor nat ropat si ac p nct rist c peste &' de ani de e%perienta in domeni . A l crat c (eci de mii de persoane si a petrec t o b na parte din viata l i predand principiile sanatatii si b nastarii la cole"i . A st diat si obtin t n )achelor o! Science in Sanatatea Nat rala la cole"i l Cla*ton din )irmin"ham, Alabama si si-a l at doctorat l de la Central States Colle"e o! +ealth Sciences din Col mb s, ,hio (cea mai veche scoala nat ropata din America). -ste certi!icat de Comitet l National ca si doctor nat ropat si este de asemena membr al Asociatiei .edicilor Nat ropati din Idaho, ca si al Asociatiei Internationale a Ac p nct ristilor. A !ost presedinte si membr al comitet l i de directori al Asociatiei Internationale de Iridolo"ie. Doctor l Carpenter si-a dedicat viata in a-i a/ ta pe altii sa dobandeasca sanatate si vitalitate. -l considera ca sanatatea este n echilibr care implica calitatea apei, aer l c rat, n tritia b na, e%erciti l !i(ic, o ati dine mentala po(itiva si trai l in armonie c nat ra. Dr. Carpenter este !ondator l clinicii holistice 0ath #o +ealth (Calea spre Sanatate), 110, locali(ata in Idaho 2alls, Idaho, nde in pre(ent, isi practica meseria. -ste n ed cator si orator !oarte ca tat si apare adesea la radio si televi(i ne.

Dr. Dave Carpenter, N.D., C.C.I., C.Ac., este

CUPRIN
! .De ce apa este asa "e i#portanta$
3.Deshidratarea. &.Viata intr- n acvari . 4.Simptome obisn ite in deshidratare. 5.Ce beti6

%. Ce este apa ioni&ata$

7.p+- l. 8.0otential l de o%ido- red cere. 9.Str ct ra molec lara. :.2olosirea nei s rse b ne de apa ioni(ata.

'. Cu# ne poate a(uta apa ioni&ata$

;.-ner"ie. 3'. Deto%i!icare. 33. Intoarcere mai rapida la ori"ine. 3&. Cand si cata apa bem6 34. Ale"erea p+- l i optim pentr d mneavoastra. 35. 2olosirea apei p ternic acide. 37. C m sa !olosim apa pentr !r m sete. 38. 2olosirea apei p ternic alcaline. 39. 0repararea mancarii, c m sa "atim c apa <an"en. 3:. Spalat l si c ratarea c apa <an"en

). A fi responsa*il pentru acvariu 3;. Ioni(area nat rala. +. Povestea #ea in legatura cu apa ,angen: #arturii ale utili&atorilor. &'. =ed cerea strat l i de "rasime din corp si rec perare mai rapida. &3. Alinarea d rerii.
&&. &4. &5. &7. &8. &9. =ed cerea d rerii. Diabet l de tip I. Scaderea in "re tate si ener"ia )oala Crohn. )oala 1*me. In!ectia cronica a rechii. &:. Iritatii si aler"ii. &;. S praviet itor de cancer. 4'. -Viro(a "astrica severa. 43. De"enerarea nervilor. 4&. 0isica vindecata. 44. A"ent l portocali si diabet l. 45. Sindrom l de a!ecti ne se(oniera(S.A.D.) 47. Diabet l si !ibromial"ia. 48. )alanta hormonala si d rerile de spate.

Apen"i-: 49. Compo(itia electro(ilor, marimea placilor si aria de s pra!ata.

4:. 4;. 5'. 53. 5&. 0 terea. #rans!ormator vs.S.0S Apa Viata !iltr l i $arantie si d rata de viata

!. De ce apa este asa "e i#portanta$

Apa este asa de simpla si de banala ca este !oarte sor sa o treci c vederea cand consideri !actorii care determina sanatatea sa boala. C toate acestea, cel mai adesea, !actorii cei mai simpli s nt aceia care a importanta cea mai mare. Apa este ! ndament l vietii. -a repre(inta pana la 97> din corp l nostr . Apa treb ie l ata in considerare daca intentionam sa avem parte de o sanatate vibranta.

Apa este ba(a pentr toate !l idele corp l i ? incl (and san"ele, lim!a si s c rile "astrice. Apa este critica pentr transport l si absorbtia elementelor n tritive si de asemena pentr eliminarea dese rilor si a to%inelor. Apa re"lea(a temperat ra corp l i, l bri!ia(a artic latiile, incon/oara or"anele interne pentr protectie si midi!ica tes t rile.

Acestea s nt ! nctiile cele mai elementare ale apei dar apa este esentiala la m lte alte nivele, ca de e%empl @ - Apa ste implicata in transmiterea semnalelor in corp. Cand cantitatea sa calitatea apei pe care o bem este compromisa, semnalele pot deveni distorsionate sa sc rtcirc itate. - Apa s stine de asemea spirala helicoidala a ADN- l i. Cercetarile indica, ca mod l in care molec lele de apa s nt or"ani(ate in / r l ADN- l i este o indicatie a imbatranirii si a bolilor. - Apa este cea mai mare s rsa de ener"ie in corp l man. .iscarea ei, in si in a!ara cel lelor, prod ce o cantitate semni!icativa de ener"ie ? de aceea, n l dintre principalele simptome ale deshidratarii este adesea oboseala.

Deshi"ratarea
.a/oritatea oamenilor "andesc ca deshidratarea este ceva ce se intampla doar daca se pierd ndeva in desert si treb ie sa stea !ara apa cateva (ile. Adevar l este ca deshidratarea cronica, s bac ta este !oarte raspandita. Cei mai m lti americani s nt intr-o stare de deshidratare si n s nt constienti despre aceasta. Spre deosebire de camila, corp l omenesc n are o modalitate de a stoca apa. Deshiratarea apare cand n re sim sa inloc im toata apa care se pierde in timp l activitatilor (ilnice. Deshidrataea cronica apare cand mici cantitati de apa n s nt inloc ite (i d pa (i. Si mai ra , m lti americani bea ba t ri c co!eina sa alcool. Aceste s bstante ca (ea(a mai de"raba o pierdere s bstantiala decat n casti" de apa in corp l ta . Aceia care bea ba t ri c co!eina si alcool in mod re" lat, de !apt Abea ca sa se deshidrate(eB. 0otrivit vestitei clinici .a*o, USA, n ad lt pierde in medie mai m lt de (ece pahare de apa (ilnic, doar prin respiratie, transpiratie si eliminarea dese rilor si to%inelor. Cand apa n este s !icienta in corp, n meroase ! ncti ni ale or"anism l i incep sa se red ca. Simptome c m ar !i

d rerile de cap, constipatie, ceata mentala (obn bilare), oboseala d pa amia(a si m lte alte indispo(itii s nt re( lat l cons m l i prea mic de apa. In moment l in cand apar oricare dintre aceste simptome, deshidratarea a pro"resat de/a pana la p nct l in care apa a devenit rationali(ata in corp l nostr . =ationali(area pe termen l n" a apei, d ce la imbatrinire premat ra si la boala. Cand apa n este s !icienta in corp, rationali(area apei permite corp l i sa o!ere apa pentr ! nctiile cr ciale, s stinatoare ale vietii, in timp ce ! nctiile mai p tin importante s nt practic AamanateB. Cel lele ! nctionea(a cel mai bine c o an mita cantitate de apa. Cand apa cel lara se red ce in timp l rationali(arii, !iecare cel la treb ie sa ! nctione(e c mai p tina apa decat cantitatea optima. Acest l cr !ace ca simptomele de deshidratare sa !ie con! ndate c boli. Astm l, artrita, boli de san"e, boli di"estive (hiperaciditate) si m lte d reri cronice s nt adesea o indicatie de deshidratare cronica si rationali(are a apei in or"anism.

.iata intr/un acvariu

Ima"inati-va corp l nostr ca n acvari . Cel lele corp l i sant pestisorii care innoata in lichid l intercel lar care este apa din acvari . Daca apa n este schimbata sa !iltrata re" lat, dese rile si to%inele se ac m lea(a si pot d ce la moartea pestisorilor (or"anism l i) incepand din interior. Una dintre primele ! nctii care s nt AamanateB cand apa lipseste este deto%i!icarea ? eliminarea dese rilor cel lare si a to%inelor din medi l intercell lar si in !el l acesta, corp l devine !oarte to%ic, l cr care d ce la tot !el l de boli. #oate caile de deto%i!icare din corp (!icat-colon, rinichi-ve(ica, piele-transpiratie, plamani-respiratie si sistem l lim!atic) necesita apa. Cand apa n este s plimentata din ab ndenta, dese rile se ac m lea(a in !l id l intercel lar si toata caile de deto%i!icare devin lenese. #ot si, corp l este in"enio sC Se adaptea(a intotdea na. S b stres l deshidratarii, corp l ta va "asi loc ri de stocare a to%inelor nde n vor inter!era imediat c procesele critice vitale. #o%inele si dese rile pot sa a/ n"a in tes t rile "rase, in artic latii si ca depo(ite in artere. 0entr n timp sc rt viata este pastrata, dar pe termen l n" consecintele s nt evidente. Ce !acem cand pestisorii se inbolnavesc6 1e dam pastile6 Desi" r ca n , le schimbam apa. A bea apa b na din ab ndenta in !iecare (i este ca si c m ai schimba apa in acvari . 0entr o varietate de motive, apa ioni(ata este rec nosc ta de pro!esionisti ca !iind cea mai b na ale"ere.

i#pto#ele o*isnuite in "eshi"ratare:

0*oseala - Deshidratarea ca (ea(a incetinirea activitatii en(imatice. Constipatia - In timp l deshidratarii, colon l s stra"e mai m lta apa decat normal, pentr a aprovi(iona !l ide necesare altor parti ale corp l i. Afectiuni "igestive ? Deshidratarea red ce secretiile s c rilor di"estive. Aceasta poate !i ca (a ars rilor, "astritei si a lcerelor. 1ipertensiune arteriala ? Vol m l san"el i din corp este in cea mai mare parte apa. Deshidratarea ca (ea(a in"rosarea san"el i ceea ce !ace di!icila circ latia si pomparea l i.

Colesterolul ? Deshidratarea ca (ea(a pierdere de apa. Corp l prod ce mai m lt colesterol in tentativa de a opri pierderea de apa. 2ul*urari respiratorii ? , cantitatea mare de apa este eliminata in timp l respiratiei normale. Deshidratea re( lta in limitarea cailor aeriene in incercare de a opri pierderea de apa. De&echili*rul aci"o/*a&ic ? Deshidratarea red ce semni!icativ abilitatea or"anism l i de a elimina dese rile acide. 0*e&itatea ? Setea este adesea con! ndata c !oamea. Cand mancarea este cons mata pe chelt iala apei, se a/ n"e la cresterea in "re tate. Afectiuni ale pielii ? 0ielea este or"an l cel mai mare de deto%i!icare a corp l i. 1ipsa apei restran"e eliminarea to%inelor prin piele si de asemena re( lta in imbatranire premat ra. 3icatul, rinichii, ve&ica urinara sant afectate ? #oate aceste or"ane importante necesita cantitati copioase de apa pentr ! nctionare si deto%i!icare. Deshidratarea creste concentratia to%inelor care treb iesc eliminate prin aceste or"ane. Pro*le#e articulare ? Cartila/ l este in principal apa. Deshidratarea creste deterioararea abra(iva si intar(ie vindecarea. I#*atranirea pre#atura ? Corp l n i no nasc t este peste ;'> apa. Cantitatea de apa scade odata c varsta pana aproape de 7'> la nii batrani.

Ce *eti$
4ste apa "oar apa$ N este apa imb teliata apa p ri!icata6 Nu toata apa este la fel si apa imb teliata n este atat de sanatoasa prec m credeti. .ass-media a dat raport ri despre apa imb teliata, dar rare ori se mentionea(a p+- l sa ,=0 (potential l de o%ido red cere). Sa privim rmatoarele date s rprin(atoare@ 2ipul "e *autura 0errier $atorade Sprite Snapple 0enta 0ropel Dasani AG a!ina p+ 4, 5 4, 5 4, 8 4, ; 5, & 5, 8 7, ; 7, & ,=0 DE1itr F579 4,:9 F4:' 4,4: F5'; 3,3& F4:7 &,73 F834 &,97 F4;5 &,8& F7&3 3,:; F75& 3,;&

,smo(a inversa

8, 7 Apa robinet 9, ' Smart Hater ($lacea ) 9, : -vian :, ' IaG alJ -ssentia ;, ' ,AN54N 6A24R 7, +

F7:8 ','4 F49' NEA F4:7 4,4: F5'5 &,&7 F&&9 &,;7 -)89 9,9:

0+- l si ,=0 s nt de!inite in secti nea rmatoare. 0entr moment treb ie sa stim ca n merele po(itive (F) pentr ,=0 inseamna ca lichid l este o%idant (distr "e cel lele) iar n merele ne"ative (-) inseamna ca lichid l este antio%idant (prote/a(a impotriva o%idarii cel lelor). Valoarea p+-s l i este intre ' si 35, (ero !iind e%treme de acid iar 35 e%trem de alcalin (basic). Cand n lichid are valoare de 9,', inseamna ca este ne tr . 1ichidele ale caror p+ este intre 3 si 8,;; sant acide, isr lichidele ale caror p+ are valori peste 9 (intre 9,3 si 35) sant alKaline (ba(ic). Nota@ citirile p+ si ,=0 varia(a de la ca( la ca(. Apa de robinet n este intotdea na ne tra (9,') si poate varia de la o locatie la alta. Citirea p+ si ,=0 pentr apa <an"en se ba(ea(a pe apa din s d l Cali!orniei si varia(a c calitatea s rsei de apa. De e%empl in Utah, ,=0- l poate a/ n"e la -9''. De asemenea, pret l apei varia(a in ! nctie de locatie.

%. Ce este apa ioni&anta$

In 3;;5 am vi(itat Laponia c n "r p de doctori ca sa st die( ac p nct ra si medicina traditionala chine(a. In timp l acest i st di , am petrec t timp in cateva spitale. Acolo mi s-a introd s concept l de apa ioni(ata. Am !ost martor l n i om tratat pentr can"rena. 0rincipal l tratament era inm ierea picioarelor sale si a "ambelor pentr 4' de min te, de 4 ori pe (i in apa ioni(ata. 0acient l de asemenea bea apa alcalina ioni(ata, apro%imativ 8 litrii (ilnic. In doar 4 (ile am !ost martor l n i miracol. =anile s-a trans!ormat din !oarte rat mirositoare, can"renoase, in tes t ri ro( care arata ca era pe calea de vindecare. Doctorii /apone(i din spitalele pe care le-am vi(itat !olosea de asemea apa ioni(ata pentr vindecarea lcerelor diabetice, psoria(is, ec(ema, rani ale bolnavilor care sta m lt in pat (escare). 0acientii, pe lan"a aplicarea e%terna a apei, bea apa ioni(ata pentr alte conditii, c m ar !i @ artrita, "astrita, a!ecti ni ale san"el i, etc. 1 mea orientala c noaste bene!iciile apei ioni(ate, bene!icii aratate inntr- n n mar de !ilme doc mentare mass-media, care ac m se pot "asi pe internet. Apa ioni(ata, de asemena n mita si electroli(ata, este apa care a !ost e%p sa la n c rent electric care separa partic lele incarcate po(itiv de cele incarcate ne"ativ. In timp l ioni(arii, ionii incarcati po(itiv s nt atrasi catre electrod l ne"ativ. Ionii incarcati ne"ativ, s nt atrasi catre electrod l po(itiv. Ionii c incarcat ra po(itva c m ar !i calci l, ma"ne(i l, sodi l si potasi l cresc p+- l, ast!el re( ltand apa alcalina. Ionii c incarcat ra ne"ativa, incl (and !os!or l, clor l

si s l! l scad p+- l si prod c apa acida. D pa c m am invatat in Laponia, ambele tip ri de apa s nt bene!ice cand s nt tili(ate intr- n an me mod speci!ic. Dar ioni(area trans!orma apa re( ltata in cai care mer" m lt mai departe decat separarea ionilor. S nt trei schimbari principale care se prod c in timp l proces l i de ioni(are. Acestor schimbari li se atrib ie m ltit dinea de bene!icii in ceea ce priveste sanatatea cand bem apa ioni(ata.

0roprietatile principale ale apei ioni(ate@

3. p1- l

%. Potentialul "e o-i"o/re"ucere ;0RP< '.

3.

tructura #olecular he-agonala

p1-

#ermen l de Ap+B se re!era la Apotential l de hidro"enB, care este o nitate de mas ra a concentratiei ion l i hidro"en ( += ) si de asemenea se !oloseste pentr mas rarea aciditatii sa alcalinitaii s bstantelor. Scala de p+ este c prin(a intre (ero (') in partea acidica si 35 in partea alcalina. , sol tie ne tra are p+- l 9. Scala p+- l i este lo"aritmica, deci o schimbare a nei nitati de p+ implica o schimbare de 3' ori mai mare in concentratia de ioni de hidro"en. De e%empl n p+ de 8 este de 3' ori mai acid decat p+- l 9 si este de 3'' de ori mai acid decat n p+ de :. Vedeti ast!el ca o simpla schimbare a p+- l i poate !i !oarte semni!icativa. In corp l man p+- l este critic ? in special cel al san"el i. 1imitele in care p+ ? l san"el i este considerat normal s nt intre 9,4' si 9,57. p+- l san"el i este n indicator direct care arata cat o%i"en este disponibil pentr cel le. San"ele la n p+ de 9,57 contine c 87> mai m lt o%i"en decat p+- l de 9,4. 1ipsa o%i"en l i si acido(a metabolica re( ltata este o componenta a !iecarei boli c nosc te. Dr. ,tto Marb r", casti"ator l 0remi l i Nobel intre anii 3;4' si 3;5', a aratat c m cancer l n poate sa e%iste intr- n medi bo"at in o%i"en. Cercetarile l i a aratat ca cel lele in!ometate de o%i"en isi schimba mecanism l de prod cere a ener"iei in anaerob si ast!el s nt capabile sa s praviet iasca in medi l acid. De la cercetarile ori"inale, cele mai m lte boli a !ost p se pe seama lipsei de o%i"en si ac m larea de dese ri acide in or"anism. San"ele de p+ 9,4 este mai "ros decat san"ele c n p+ mai alcalin. Acid l este partial responsabil penrtr !ormarea de chea" ri. Un p+ mai red s inseaman san"e mai "ros, care este m lt mai di!icil de pompat. Atat deshidratarea cat si san"ele c p+ mai sca( t s nt asta(i considerate ca (ele hipertensi nii arteriale.

In (i a de a(i, corp rile celor mai m lti oameni si lichidele interstitiale s nt m lt mai acide decat ar treb i. Acesta este re( ltat l nei diete sarace (bo"ata in d lci ri, ba t ri racoritoare, e%ces de proteine si carbohidrati ra!inati), deshidratare, stres l si pol area medi l i incon/ rator. 2iecare din acestea contrib ie la acido(a si din pacate, ca (ea(a bolile si imbatranirea premat ra. 0e lan"a consecintele mentionate, acido(a red ce abilitatea corp l i de a absorbi minerale si elemente n tritive. Se red ce prod ctia de ener"ie si se incetineste re"enerarea cel lara. Acido(a este responsabila pentr intarirea peretilor arteriali si ne !ace mai s sceptibili la oboseala si boli. Intr- n corp !oarte acid, mentinerea p+- l i san"el i este !oarte di!icila@ cateodata corp l ta n are alta sansa decat sa s stra"a minerale alcaline din or"ane si alte tes t ri ? prec m si din oase si dinti. Cand apa este ioni(ata, mineralele alcaline (c incarcat ra po(itiva) s nt atrase de incarcat ra ne"ativa a ion l i hidro%il ( ,+- ) si s nt concentrate intr-o parte a camerei de ioni(are, prod cand ceea ce este c nosc t s b n mele de apa alcalina. Apa alcalina are n p+ intre 3' si o mie de ori mai alcalina decat apa initiala, in ! nctie de cantitatea de minerale din apa si p+- l ales. )and apa alcalina ne s plimentam din ab ndenta c minerale care a/ ta la ne trali(area dese rilor acide din corp l nostr . De asemenea, apa alcalina contine mai m lt o%i"en. 1a n p+ de 9 apa are o concentratie e"ala de ioni de hidro"en ( += ) si ioni hidro%il ( ,+- ). ,data c crestera p+- l , creste si procenta/ l de ioni ne"ativi de hidro%il ( ,+- ). Cand bem apa alcalina, bem apa c mai m lt o%i"en ? n s b !orma de ,& ci s b !orma de ,+- , care este stabili(at datorita combinarii c n mineral alcalin. ,data a/ nsi in corp , doi ioni de hidro%il pot !orma o molec la de apa (+&,) si sa p na la dispo(itie n atom de o%i"en. Ast!el, mineralele alcaline s nt !olosite pentr a ne trali(a aci(ii si ion l hidro%il este eliberat pentr s plimentarea o%i"en l i in cel le. Una din intrebarile cele mai banale pe care oamenii o p n cand bea apa alcalina este@ A 0oate aceasta apa sa ne trali(e(e acid l din stomac l me 6B =asp ns l este !oarte simpl . In esenta, cel lele din peretele stomac l i prod c acid clorhidric (+Cl) in ! nctie de necesitati. Cand mancam sa bem, p+- l in stomac devine mai alcalin. Cresterea p+- l i impre na c !apt l ca stomac l este e%tins stim lea(a secretia de +Cl ca sa ad ca p+- l stomac l i la rata normala pentr di"estie. Cand bem apa alcalina, mai m lt acid clorhidric se secreta pentr a mentine p+l normal al stomac l i. Interesant este ca in rma reactiei se prod c bicarbonatii ? tampon alcalin necesar pentr balansarea p+- l i san"el i. =eactia !oloseste C,& , +&, si sare (NaCl, <Cl) si re( ltat l este +Cl in stomac si bicarbonat l de sodi (Na+C,4) care intra in !l % l san" in. Reactia chi#ica ce pro"uce aci"ul "in sto#ac: NaCl F +&, F C,& N +Cl F Na+C,4 (sare) (apa) (bio%id de carbon) (acid clorhidrc) (bicarbonat de sodi ) 0e mas ra ce imbatranim, pierdem bicarbonatii tampon din san"e ? ast!el crescand aciditatea. ,rice p tem !ace ca sa s plimentam capacitatea de tamponare alcalina a san"el i va a/ ta sa ne trali(e(e acid l si sa incetineasca simptomele bolilor si imbatranirii. 2iind vorba despre p+, persoana care *ea apa alcalina *eneficia&a in #ulte feluri@

a. Apa alcalina aprovi(ionea(a o ab ndenta de minerale alcaline care s nt necesare in

ne trali(area dese rilor acide din tes t ri si san"e. Avand o ab ndenta de minerale alKaline, aceasta d ce la cr tarea mineralelor din oase, or"ane tes t ri si dinti.

*. Apa alcalina este capabila sa transporte mai m lt o%i"en s b !orma ion l i hidro%il. c. Apa alcalina (in special cand o bem &' de min te inainte de masa) stim lea(a prod ctia de acid clorhidric, care a/ ta la di"estia si asimilarea n trientilor. Cei mai m lti nordamericani peste varsta de 53 de ani n prod c dest l +Cl in stomac pentr o di"estie optima. ". 0rod ctia de +Cl eliberea(a bicarbonati care s nt trimisi in !l % l san" in. Acestia s nt !olositi ca tampon pentr balansarea p+- l i san"el i si al celorlalte lichide din corp.

&.

Potentialul "e o-i"o/re"ucere ;0RP<

A do a schimbare petrec ta in apa in timp l ioni(arii este potential l de o%ido-red cere. ,=0 masoara p terea o%idativa sa red cerea p terii o%idative a nei sol tii. =eactiile de o%idare si red cere implica n schimb de electroni. Un ,=0 ne"ativ indica n s rpl s de electroni ? c cat n mar l este mai ne"ativ, c atat este mai mare s rpl s l de electoni. Un ,=0 po(itiv indica instabilitate. , sol tie c ,=0 po(itiv este in!ometata d pa electroni. Vedem e%emple de o%idare si red cere mere . ,%idarea este responsabila pentr descomp nerea nei s bstante. 2ier l r "init si o !elie de mar care se !ace maro la c loare ? ambele s nt e%emple de reactie inceata de o%idare. 2oc l este n e%empl de o%idare rapida. ,%idarea apare cand molec le instabile carora le lipsesc electroni ! ra electroni de la alte molec le. Ast!el incepe o reactie in lant (o molec la ! rand o molec la de la o alta molec la, care apoi ia n elctron de la o alta molec la ? ca in ! (i nea n cleara) , pana cand s bstanta r "ineste, se !ace maro, arde, e%plodea(a sa este descomp sa complet. =eactii de o%idare a loc de asemenea in corp l nostr . -le s nt o ! nctie necesara a sistem l i im n, care !oloseste reactia de o%idare ca sa ! re electroni de la bacterii si alti invadatori pentr a opri de(voltarea nei in!ectii in interior l or"anism l i. =eactia op sa o%idarii (red cerea) apare cand bacteria a !ost descomp sa. Antio%idantii s nt trimisi ina ntr ca sa done(e electroni si sa opreasca reactia distr ctiva in lant. Daca n aveti dest i antio%idanti s b !orma de vitamine, minerale si en(ime, o%idarea contin a distr "and tes t rile sanatoase. Distr "erea tes t l i sanatos este c nosc ta ca da na ca (ata de radicalii liberi. .a/oritatea oamenilor sti ca antio%idantii opresc sa red c da nele create de radicalii liberi. 2 nctia esentiala a n i antio%idant este sa s plimente(e electroni radicalilor liberi de!icienti din cel lele vitale. Cei mai b ni antio%idanti s nt cei care s nt cei mai biodisponibili si cei c capacitatea cea mai mare de donare de electroni. .ii de dolari s nt chelt iti in !iecare an pentr proc rarea de antio%idanti c scopul opririi "aunelor provocate "e ra"icalii li*eri, "eoarece aceasta este conectata cu infla#atia, *oala, "urerea si i#*atranirea. De !apt, o bine c nosc ta teorie post lea(a ca radicalii liberi s nt ca (a imbatranirii. A avea n s rpl s ampl de antio%idanti este cr cial pentr sanatate optima si imbatranire armonioasa. 0e lan"a a !i o mas ra a activitatii electron l i, ,=0 este o mas ra e capacitatii antio%idante a nei sol tii. Deoarece valorile ne"ative ale ,=0- l i indica o ab ndenta de electroni disponibili, orice solutie cu 0RP negativ este antio-i"anta. , sol tie c n ,=0 !oarte ne"ativ este n antio%idant e%celent.

Ca sa p nem l cr rile in perspectiva, ma/oritatea apelor imb teliate a n ,=0 po(itiv intre F37' si F4'' milivolti (mV). Apa de la robinet poate avea n ,=0 de pana la F7'' mV. .a/oritatea apei este literalmente Aradicali liberiB imb teliati intr-o sticla. 0e de alta parte, s c l de portocale proaspat are n ,=0 intre ? &'' si ? 3'' mV. Capacitatea l i anti%idanta este evidenta. Dar, odata ce s c l este e%p s aer l i, se va o%ida si va pierde partial sa total p terea sa antio%idanta. .a/oritatea s c rilor de portocale procesate a n ,=0 de F&'' mV nemaiavand capaciatate antio%idantaC de !apt este o s rsa de radicali liberi. Un l din motivele pentr care vitamin C este ada "ata s c rilor din !r cte este !apt l ca vitamina C donea(a electroni si !ace sa s c l sa n o%ide(e. In timp l ioni(arii, apa alcalina ad na electroni in e%ces. -a devine n antio%idant e%trem de p ternic. Apa ,angen are un 0RP cu valori cuprinse intre > '99 si > ?99 (aceste valori depind de s rsa initiala a apei). In alte c vinte, n pahar de apa <an"en are o capacitate de antio%idare mai mare decat n pahar de s c de portocale proaspat stors. Consu#ul costant "e apa alcalina, antio-i"anta poate a(uta la re"ucerea infla#arii, "urerii, *olilor si a altor si#ptone cau&ate "e ra"icalii li*eri. 4ste cea #ai usoara #eto"a "e a ne aprovi&iona cu antio-i"anti > tot ce tre*uie sa face# este sa *e# apa ,angen! Un alt bene!ici al cons m l i de apa c ,=0 ne"ativ apare la nivel l intestinelor. N meroase probleme di"estive s nt ca (tate de o de o t lb rare a echilibr l i microor"anismelor ce traiesc in tract l di"estiv. . lte dintre aceste probleme pot !i re(olvate prin reaprovi(ionarea si s stinerea acestor micro-or"anisme bene!ice. .icro-or"anismele bacteriene prospera la nivel ri di!erite de ,=0. )acteriile AprietenoaseB din intestine s nt in proportie de ;7> anaerobe. -le a nevoie de n ,=0 ne"ativ. Cons m l de apa si alimente c ,=0 ne"ativ s stine de(voltarea bacteriilor bene!ice in tract l intestinal si a/ ta la stabilirea echilibr l i microbian. 0robabil ca acesta este n l din motivele pentr care m lte probleme di"estive s nt re(olvate cand oamneii incep sa bea apa <an"en. Dar apa aci"a$ In timp ce partea alcalina a apei casti"a electroni, partea acida pierde electroni. Ast!el se creea(a o sol tie c n ,=0 po(itiv mare. Devine la propri radicali liberi s b !orma de apa ? m lt mai p ternica decat apa de la robinet. Va ad ceti aminte de ! nctia radicalilor liberi in corp l d mneavoastra6 -i ! ra electroni de la alte molec le si s nt capabili sa distr "a bacterii, ci perci si vir si pato"eni e%trem de rapid. S-a demonstrat ca apa puternic aci"a este un puternic anti/*acterian, anti/#icro*ian si anti/#icotic pentru piele, #ancaruri, plante etc. A !ost !olosita pentr de(in!ectare in n meroase spitale, resta rante si hotel ri de decenii si a apar t de c rand in edititia din l na !ebr arie a (iar l i 1A #imes. Acesta apa p ternic acida este ceea ce am va( t in Laponia distr "and bacteriile din tes t l can"renos. Apa p ternic alcalina era mai apoi !olosita pentr a red ce in!lamarea ca (ata de radicalii liberi. 0e lan"a !apt l ca este o su*stanta anti/*acteriana e-celenta (chiar na dintre cele mai b ne, deoarece n contine s bstante to%ice sa antibiotice), apa p ternic acida este !oarte b na pentr ( l in b catarie. -ste b na pentr de(in!ecta obiectele pe care le !olosim c nd preparam mancrea. -ste de n a/ tor e%traordinar la c ratenie. Aciditatea nat rala a apei a/ ta la indepartarea depo(itelor dep se pe pahare (datorate apei tari).

'. tructura #oleculara

Ultima dintre cele trei modi!icari principale care apar la nivel l apei in timp l ioni(arii are loc in str ct ra molec lara. Aceasta se re!era la mod l in care molec lele s nt or"ani(ate.

Str ct ra molec lara are n e!ect p ternic as pra abilitatii apei de a hidrata cel lele si de a transporta ener"ie in intre" l corp. Apa este ceea ce chimistii n mesc o molec la ,,polaraB. Are deci, n pol incarcat po(itiv si n l ne"atic, din ca (a !el l i in care electronii s nt ase(ati in / r l !iecar i atom. Aceasta inseamna ca at nci cand apa este plasata intr- n camp electric, molec lele treb ie sa se or"ani(e(e sin" re intr- n mod speci!ic pentr a ramane echilbrate in cadr l camp l i ioni(ator. .olec lele de apa isi as ma o "eometrie cristalina, he%a"onala, care pot literalmente schimba proprietatile apei. Desi str ct ra molec lelor incepe sa se se de(membre(e cand apa este retrasa din camp l electric, o an mita cantintate a str ct rii persista. tructura cristalina intereste a*ilitatea apei "e a hi"rata celulele, "e a transporta su*stantele nutritive, "e a eli#ina re&i"urile, "e a sustine procesele #eta*olice si "e a i#*unatati co#unicarea celulara. In 3;:8, a !ost elaborata o no a teorie re!eritoare la str ct ra molec lara a medi l i apei si a !ost pre(entata la n simpo(ion pe tema cancer l i. #eoria s stinea ca refacerea structurii cristaline he-agonale a apei in corpul u#an poate creste vitalitatea, poate incetini procesul "e i#*atranire si poate preveni *oala. #eoria se ba(a pe cercetatari ce a de(val it rmatoarele@ 3. $rad l de str ct rare a apei in corp l n i copil este mai mare decat in corp l n i ad lt. &. $rad l de str ct rare a apei din / r l ADN- l i sanatos este mai mai mare decat cel din / r l AND- l i canceros. 4. $rad l de str ct rare a apei din / r l proteinelor tes t l i sanatos este mai mare decat cel din / r l proteinelor tes t l i canceros. 5. Abilitatea apei str ct rate de a imb natati timp l tran(it l i intestinal si de a red ce constipatia in e%peiment C si 7. Abilitatea apei str ct rate de a incetini cresterea cel lelor de cancer in c lt ri e%perimentale. Una dintre primele intrebari ale oamenilor in le"at ra c str ct ra molec lara a apei este@ C m poate o s bstanta lichida sa aiba structura6 Calea cea mai b na de a e%plica aceasta este de a introd ce termen l de coeziune. In !i(ica c antica, termen l de coes(i ne este de!init ca o relatie !i%a intre nde sa partic le. 0entr ca apa sa !ie coe(iva, molec lele treb ie sa se miste impre na, deplasand -se impre na de parca ar !i conectate ? ca o !oaie de hartie care (boara in vant. Intr- n sistem coe(iv, l cr rile tind sa stea or"ani(ate pentr perioade de timp mai l n"i. De !apt !i(icienii c antici incep sa ia in seama noi cai de a privi viata in sine ? in termeni de coe(i ne si or"ani(are. D pa teroria c antica, "iferenta "intre viata si #oarte nu consta atat "e #ult in chi#ie cat in organi&are si structura. Aceast !apt are implicatii imense cand consideram ca str ct ra apei din corp poate !i corelata c boala si imbatranirea. Cristalele lichide s nt !a(e speciale ale materiei c str ct ra orientata. Spre deosebire de cristalele solide ele s nt !le%ibile si sensibile. -cranele comp terelor s nt cristale lichide. . lte componente ale corp l i man s nt considerate ac m a !i cristale lichide, incl (and cola"en l si membranele cel lare. -%ista n meroase asemanari intre apa si cristalele de G art(. Aceste cristale s nt !olosite in ind stria comp terelor deoarece vibrea(a s b presi ne la o !recventa !oarte precisa. Aceasta proprietate le permite sa transporte semnale c vite(a si preci(ie incomparabila c alte materiale. $eometria molec lara a apei str ct rate este !oarte similara c "eometria molec lara a cristal l i din G art( ? ba(ata pe acelasi model. Acesta poate !i motiv l pentr care se crede ca apa str ct rata, transporta semnale mai e!icient prin tes t l vi . . lti e%perti s spectea(a ca apa

str ct rata poate !i cheia catre semnali(area AND- l i, activitatea en(imatica si catre m lte alte ! nctii. S-a demonstrat ca apa str ct rata hidratea(a m lt mai e!!icient decat apa obisn ita.

3olosirea unei surse *une "e apa ioni&ata

Un l dintre primele l cr ri pe care le-am !ac t cand m-am intors din Laponia a !ost sa c mpar n ioni(ator. Ac m 3& ani acest l cr era mai sor de (is decat de !ac t. #ehnolo"ia la acea vreme era practic nec nosc ta in Statele Unite si am ca tat m lt timp inainte de a "asi n prod cator chine( care vindea n ioni(ator aici. Am c mparat o masina. Am d s-o la clinica mea, am o!erit apa pacientilor mei si sta!!- l i me . Am !ost !ericit sa-i vad e%perimentand cateva bene!icii pe care e le va( sem in Laponia. Dar spre de(ama"irea mea nimeni n a !ost atat de ent (iasmat ca si mine in le"at ra c apa. 0acientii mei care a ba t apa n a observat nici n bene!ici real pentr sanatate, si nici e . 0e deas pra, d pa 4' de (ile, masina a incetat sa mai ! nctione(e. Desi eram de(ama"it, stiam ce se p tea !ace c apa ioni(ata. Am ca tat pe internet n prod s mai b n, si a!lat ca cele mai m lt ioni(atoare ? desi avea m lte n me di!erite - era toate !ac te de do a companii di!erite din ,rient. De-a l n" l rmatorilor 3' ani, am c mparat si !olosit 9 dintre cele mai b ne ioni(atoare e%istente pe piata. De !iecare data am speratC de !ecare data am o!erit apa pacientilor mei si de !iecare data am !ost toti de(ama"iti. 0e lan"a bene!iciile minime de sanatate nici n l din noi n a observat o schimbare dramatica, ca aceea la care e am !ost martor in Laponia. Inca mai ca tam, cand am a!lat despre apa ,angen si ioni(ator l !ac t de o companie di!erita, 4nagic. Datorita cercetarilor mele, stiam ce sa ca t. No l ioni(ator avea toate elementele n i prod s de calitate. De data aceasta n am !ost de(ama"it. De la incep t am observat di!erente, n n mai in ce priveste apa si in !el l in care am simtit, dar in masina insasi ? di!erente care a re(istat testelor timp l i. (Apendi%- l s blinia(a di!erentele dintre ioni(ator l 1evel K SD7'3 al companiei -na"ic si cateva alte prod se vand te masiv pe piata). De !iecare data cand am c mparat n no ioni(ator am p s la dispo(itie apa pacientilor mei. . lti a incercat apa, dar p tini (daca cativa) a contin at sa o bea. In !ine, la p tin timp d pa ce am p s apa <an"en la dispo(itie in cabinet l me , vestea s-a raspandit. Si de data aceasta, pacientii a venit d pa mai m ltaO.si mai m lta apa (in (i a de a(i clinica mea o!era (ilnic o cantitate de apro%imativ 3.7'' litrii de apa <an"en). 0ovesti despre mai m lta ener"ie, piele !ina, mai p tina d rere si mai m lta mobilitate, etc. a incep t sa in nde cabinet l. Am sti t ca in !inal am "asit intr-adevar ceea ce ca tam! N e de mirare ca oamenii re! (a sa lase ind stria sa sp na ca apa <an"en este doar apa ioni(ata. Apa ,angen este o categorie aparte.

'. Cu# ne poate a(uta apa ,AN54N ioni&ata$

In /apone(a, c vant l AKangenB inseamna intoarcere la origini. Daca a e%istat vreodata ceva care sa se apropie de aceasta promisi ne, aceasta este apa ,angen. 4ste pro*a*il cel #ai apropiat lucru "e fantana tineretii. -%perienta mea personala si e%perientele pacientilor mei con!irma aceasta. Apa <an"en este o apa recon!ortanta. A/ ta orice alta metoda pe care o !olosesc pentr a a/ ta pacientii mei sa se intoarca la starea lor de sanatate ori"inala.

4nergie
Un l dintre primele l cr ri pe care ma/oritatea oamenilor le observa cand incep sa bea apa <an"en este o imb natatire a ener"iei lor. Cand (i a s-a s!arsit - ei n sant inca s!arsiti. Va p teti ima"ina ce schimbare este aceasta pentr ma/oritatea oamenilor6 Di!erenta in cantitatea pe ener"ie pe care oamenii o a este o re!lectare directa a str ct rii or"ani(ationale a apei. Cand imb natatesti e!icienta acestei s bstante de ba(a din corp l ta , o sa ai mai m lta ener"ie ? in special cand aceasta s bstanta este n !actor in toate ! nctiile corp l i ta . C atat mai m lt, cand aceasta s bstanta este responsabila pentr cea mai mare parte a ener"iei noastre. De asemenea o sa ai mai m lta ener"ie cand ai n somn odihnitor in timp l noptii. Acesta este n alt l cr pe care m lti oameni il observa. C p tin mai m lta ener"ie si c n somn b n, stres rile tipice la care s ntem e%p si (ilnic n mai s nt atat de devastatoare. Si cand la s!arsit l (ilei iti mai ramane inca p tina ener"ie, p tem avea parte de timp pentr !amilie si distractie.

Deto-ificarea
In l mea noastra moderna, aproape !iecare persoana poarta o sarcina chimica din to%inele medi l i incon/ rator. In timp ce pamant l devine tot mai pol at, corp rile noastre se trans!orma in !iltre pentr aceste to%ine. . lti cercetatori cred ca to%inele din medi l incon/ rator s nt responsabile pentr n intre" "r p de noi a!ecti ni, care incl de bolile a toim ne, t lb rari de dispo(itie, sensibilitati chimice m ltiple si o lista intrea"a de sindroame. Aceaste conditii se intalnesc cand caile de deto%i!icare a corp l i devin s prasolicitate. . lti oameni si-a recapatat sanatatea, doar prin red cerea poverii to%ice. Deto-ificarea este calea naturala a corpului "e a eli#ina si neutrali&a to-inele. C toate acestea, !ara ener"ie s !icienta, !ara res rse de n tritie si apa adecvata, to%inele s!arsesc prin a ramane pe loc in corp l nostr , acolo nde sansele sa a!ecte(e ! nctiile critice ale corp l i s nt cele mai mici. Nimic n a/ ta la c ratarea or"anism l i si elimirea to%inelor ca o apa b na. Apa hidratea(a san"ele si lim!a ast!el incat to%inele pot sa se miste rapid prin caile de deto%i!icare. Apa este de asemenea n !actor ma/or in procesele en(imatice care descomp n comp sii to%ici. Apa este de asemenea in mod evident importanta in stadi l !inalal eliminarii, l bri!icand intestinele si asi" rand ba(a pentr rina. Cand imb natatesti calitatea si e!icienta apei pe care o bei, caile de deto%i!icare ! ntionea(a mai e!icient si to%inele pot !i elimite periodic. Corp l ta elimina mere to%ineC atata timp cat n s nt s nt prea m lte si atata timp cat e%ista res rse adecvate sa se reali(e(e ! nctia de deto%i!icare, tot l este in re" la ? abia iti dai seama ca acest proces se des!asoara. Sin" ra data cand simti o di!ic ltate este cand corp l ta este s praincarcat sa cand mecanismele n l cre(a c m ar treb i. Cand i se da sansa, corp l, in intelepci nea l i, sesi(ea(a oport nitatea si incepe sa se "oleasca de to%ine. ,ca(ional, oamenii simt simptome de curatare. Corp l !oloseste aceleasi mecanisme de eliminare a to%inelor depo(itate, pe care le !oloseste si pentr a elimina in!ectiile bacteriene si virale, as!tel ca simptomele de c ratare pot cateodata !i similare c cele ale nei raceli sa "ripe. Simptomele de c ratare pot incl de d reri de cap, oboseala, diaree, etc. Daca simtiti oricare dintre aceste simptome, beti mai m lta apa <an"en ca sa a/ tati corp l in timp ce elimina to%inele si re(id rile din sistem l vostr . (a se vedea cat si c m treb ie ba t)

0 intoarcere #ai rapi"a la origine

Un alt l cr pe care l-am observat in practica mea este ca at nci cand pacientii mei bea apa <an"en impre na c alte proced ri pe care le recomand pentr problemele lor de sanatate personale, ei fac progrese #ult #ai rapi"e. - aproape ca si c m sase l ni de vindecare devin sase saptamani. Intoarcerea lor la sanatatea initiala este #ult #ai rapi"a. C cat l cre( mai m lt c apa <an"en, c atat mai convins sant ca va a/ ta la re(olvarea ma/oritatii problemelor de sanatate. C toate acestea, nele tip ri de boli par sa rasp nda la tratament mai rapid decat altele. Conditii care rasp nd sor s nt acelea care a !ost speci!ic le"ate de deshidratare siEsa acido(a. Acestea incl de@ pro*le#e cu glice#ia, ast#a si alergii, hipertensiune arteriala, pro*le#e "er#atologice, "igestive si afectiuni intestinale, artrita si alte afectiuni ale articulatiilor. Aceste conditii rasp nd adesea atat de rapid incat ma s rprind.

Can" si cat "e #ult sa *e#$

#oata l mea ar treb i sa bea apro%imativ 7' mlE K" "re tate corporala, in !iecare (i. C alte c vinte daca cantaresti 9' de K" ar treb i sa bei apro%imativ 4,7 ? 5 l pe (i. Daca esti implicat in m nca !i(ica "rea, daca practici sport sa daca ai probleme de sanatate treb ie sa bei m lt mai m lta apa <an"en. Am a!lat ca pentr cei c probleme serioase de sanatate sa cei care a atins n nivel de plato in proces l lor de vindecare, cons m l a cate 3''ml EK" "re tate corporala intr-adevar !ace min ni. 0robabil, cel mai potrivit timp sa bei apa <an"en (sa orice apa) este at nci cand te tre(esti. D pa 8-: ore de odihna corp l are nevoie de apa. Apa ba ta imediat c m te tre(esti va hidrata toate or"anele di"estive si de eliminare inainte de a manca mic l de/ n. Daca beti n pahar de apa <an"en chiar cand va sc lati, apa se va !i elimina din stomac inainte sa mancati. A bea apa alcalina 37-&' de min te inainte de o masa, stim lea(a prod ctia de acid clorhidric pentr o mai b na asimilare a n trientilor. De asemenea aprovi(ionea(a apa necesara pentr di"estie si minerale alcaline care sa tampone(e dese rile acidice care s nt trimise in san"e. -ste cel mai bine sa n bem apa la masa, dar daca treb ie, at nci beti apa c n p+ ne tr . Apa alcalina va ne trali(a aci(ii necesari pentr di"estie. Chiar si apa ne tra va !ace asta intr-o an mita mas ra ? de aceea n este recomandat sa beti apa la mese. Asteptati cel p tin o ora d pa !iecare masa ca sa permiteti mancarii sa paraseasca stomac l inainte de a bea mai m lta apa. Un alt moment in care ar treb i sa va amintiti sa beti apa <an"en este at nci cand cons mati ba t ri alcoolice sa ba t ri racoritoare. )a t rile racoritoare s nt atat de acidice, incat este nevoie de apro%imativ n litr de apa c p+ de ;,7 pentr a ne trali(a 4' ml de ba t ra racoritoare. De m lti ani, apa alcalina este c nosc ta in Laponia ca si leac pentr mahm reala. Cand apa alcalina este cons mata d pa ba t rile alcoolice, alcalinitatea ne trali(ea(a aci(ii in e%ces in timp ce electronii ne trali(ea(a radicalii liberi. ,rice potentiala mahm reala este !ie red sa in intensitate !ie complet eliminata. , alta cale de a incl de apa alcalina in alte ba t ri este de a !ace c b ri de "heata din apa <an"en. 0e lan"a recomandarile de mai s s, beti apa in timp l (ilei. -ste o b na idee de a avea n pahar c apa pe biro sa ori nde va petreceti timp l. Aceasta va va reaminti sa beti apa <an"en pe tot parc rs l (ilei.

Alegerea p1/ului opti# pentru "u#neavoastra

Cele mai m lte ioni(atoare -na"ic prod c ape c 9 nivele di!erite de p+ d pa c m rmea(a@ - p+ %,7 - apa p ternic acida (n se bea) - p+ ),+ / +,+ - apa de !r m sete (n se bea) - p+ 8,9 - apa c rata ? apa care a !ost !iltrata dar care n a trec t prin proces l de electroli(a. p+- l va !i similar c p+- l apei de la robinet. - p+ ?,+ - apa ,angen de ba t - p+ 7.9 - apa ,angen de ba t - p+ 7.+ - apa ,angen de ba t - p+ !!,+ - apa p ternic acida (n se bea) =ecomand ca !iecare sa inceapa prin a bea apa <an"en c p+ de :,7. )eti cel p tin 7' ml de apa pe Kilo"ram "re tate corporala pentr & saptamani. Daca n aveti nici n simptom de desinto%icare (d reri de cap, er ptii pe piele, diaree, t se, oboseala etc), p teti incepe sa beti apa <an"en de p+ ;. D pa inca & saptamani la nivel de p+ de ;, p teti incepe sa beti apa c p+ de ;,7 ? dar n mai daca n aveti simptome de desinto%icare. Daca le aveti, va intoarceti la p+- l anterior si cresteti cantitatea de apa pe care o beti, ca sa eliminati to%inele. 2ineti #inte, n este nicio "raba sa a/ n"eti la p+ de ;,7 si n primiti nici n premi daca a/ n"eti la acest nivel mai repede decat altcineva!

3olosirea apei puternic aci"e ;%,+ p1<

Apa p ternic acida are proprietati p ternice antimicrobiene. Are n potetial de o%idored cere (,=0) mai mare decat F33'' mV. Inm ierea, impachetarea sa p lveri(at l acestei ape pe di!erite (one a!ectate (pe mico(e ale n"hiilor, ale picior l i si conditii similare), va creste vite(a de re(olvarea in!ectiilor microbiene e%terne. Apa p ternic acida se poate !olosi ca si apa de " ra sa "ar"ara pentr a omora bacteriile din " ra si "at, care ca (ea(a in!ectii dentare, carii si d reri de "at (clatiti-va " ra c apa ne tra cand ati terminat). Apa p ternic acida este deosebit de e!icienta pentr taiet ri minore si ("ariet ri c scop l de a preveni in!ectia. De asemenea poate a/ ta la oprirea san"erarii si la control l d rerii. Se pot ada "a n sa doi litrii de apa acida la apa de baie pentr n e!ect toni!iant pentr intre" l corp. Apa p ternic acida este adesea !olosita in nele spitale si resta rante pentr a red ce imprastierea "ermenilor. -ste !olosita la desin!ectarea echipament l i medical, pentr c ratenie si spalare mainilor. 0oate !i !olosita pentr a omora bacteriile de pe alimente sa de pe stensile de b catarie. Si n itati sa !olositi apa p ternic acida la c ratenia "enerala din casa. Imi place sa am la indemana tot timp l n spra* c apa acida. Cel mai bine se pastrea(a intr-o sticla inchisa la c loare in !ri"ider.

Cu# sa folosi# apa pentru fru#usete ;),+ > +,+ p1<

Apa sor acida c p+ intre 5,7 si 7,7 se n meste @apa "e fru#useteA (bea t* Hater E sansei Hater). -ste bene!ica pentr sanatatea "enerala si pentr !r m setea pieleii si a par l i. #oni!ica, cati!elea(a si creea(a n medi propice vindecarii ? e%celenta pentr re(olvarea m ltor a!ecti ni dermatolo"ice, c m ar !i@ - ec(eme - psoria(is - acnee - mico(e ale n"hiilor si picioarelor - piscat ri de insecte - iritatii (de asemenea red ce mancarimile ca (ate de po/ar si varicela) - ars ri - iritatii ca (ate de sc tece - piele scata - taiet ri si ("ariet ri minore Apa de !r m sete poate !i p lveri(ata pe piele pe parc rs l (ilei ? c cat mai des c atat mai bine. Cand este !olosita in loc de balsam d pa spalat l par l i, aceasta toni!ica scalp l, desc rca !irele de par, si o!era stral cire par l i.

3olosirea apei puternic alBaline ;!!,+ p1<

Apa p ternic alcalina are n potential de o%ido red cere de -9'' mV pana la -:7' mV. Ne trali(ea(a radicalii liberi si poate red ce in!lamatia rapid. Daca aveti artrita sa alta conditie in!lamatorie, inm ierea sa compresele c apa p ternic alcalina pot !i e%trem de bene!ice. Am va( t asta in cabinet l me c di!erite oca(ii. ,data am in!as rat n "en nchi d reros si !oarte in!lamat c n prosp inm iat in apa p ternic alcalina. $en nchi l m!lat al !emeii era in!lamat de mai bine de o l na si era aproape d bl !ata de celalalt. A revenit la normal in doar & ore. 1a o scara mai mica, dar tot atat de importanta, apa p ternic alcalina poate red ce in!lamatia si roseata in acnee, ec(ema si psoriasis. Unde er ptii s nt iritate si d reroase, recomand o p lveri(are rapida c apa p ternic acida pentr a ne trali(a orice bacterie care ar p tea !i pre(enta. Cand aceasta s-a scat complet, aplicati o compresa c apa p ternic alcalina si lasati-o pentr 7-37 min teC apoi aplicati apa de !r m sete. Am va( t cos ri mari disparand in cateva ore prin tratrea lor c apa p ternic alcalina. Aplicati comprese c apa p ternic alcalina pe ars rile de soare si lasati sa l cre(e 37-&' de min te. Aplicati apoi apa de !r m sete si lasati sa se s ce. Apa p ternic alcalina este de asemenea cel mai bine pastrata intr-o sticla nea"ra in !ri"ider.

Cu# folosi# apa ,angen si celelalte ape

Ani de m nca c apa ioni(ata i-a invatat pe /apone(i m lte cai de a !olosi atat apa acida cat si cea alcalina. S nt !oarte m lte bene!icii in b cataire ? incepand c prepararea #ancarii. Inm iera carnii si a le" melor in apa p ternic alcalina indepartea(a miros rile p ternice ale carn rilor si pestel i prec m si " st l amar al nor le" me. Apa p ternic alcalina di(olva m lte pesticide si alte chimicale din alimente. Inm ierea !r ctelor pe 7-3' min te in apa p ternic alcalina lasa apa m rdara si adesea colorata, depin(and de cantitatea si !el l chimicalelor din alimente.

Cand vrobim despre "atit, apa alcalina (p+ :,7 ? ;,7) red ce timp l de !ierbere c &7-4' >. 1e" mele ab rite in apa alcalina retin mai m lt din aroma si c loarea lor nat rala. Cand apa alcalina se !oloseste pentr ca!ea si ceai, se red ce " st l amar dar aroma ramane neschimbata. Apa p ternic acida (&,7 p+) omoara microbii de pe alimente si s pra!etele de preparare in doar cateva sec nde. Stropiti le" mele si !r ctele c apa p ternic acida (&,7 p+) inainte de a le inm ia in apa p ternic alcalina. Unele !r cte sa le" me prec m ciresele, pr nele, str " rii, caps nile, var(a rosie, vinetele si sparan"hel l contin c lori vibrante. Spaland -le in apa acida (!ie de !r m sete !ie p ternic acida) le va a/ ta sa-si pastre(e c lorile nat rale la !ierbere. Aceste alimente vor arata m lt mai apetisante.

palatul si curatarea cu apa ,angen

Cand detineti n ioni(ator -na"ic p teti sa eliminati !oarte m lti a"enti to%ici de c ratenie. Aciditatea nat rala in apa p ternic acida si de !r m sete va indeparta dep nerile de calcar si va ad ce starl cire b catariei si baii. 0entr dep nerile mai vechi, lesati-le la inm iat in apa acida peste noapte. Cand spalati sticla, apa acida este aproape n miracol. 2olositi-o ca si c m ati !olosi orice alt a"ent de c ratare a "eam rilor. Apa p ternic alcalina este n a"ent p ternic de c ratenie, care poate inloc i m lti deter"enti. -ste o sol tie p ternica, care di(olva "rasimile. 0 ne-ti n sa doi litrii de apa alcalina in masina de spalat in loc de deter"ent si veti !i l iti de cat de c rate si l minoase vor !i r !ele. 0entr cei care s nt sensibili la deter"enti, apa p ternic alcalina este sol tia per!ecta. Apa p ternic alcalina este de asemenea e%celenta pentr indepartarea m rdariei si pra! l i de pe podele.

). 2R4CUI4 A A.4D 5RIE4 D4 AC.ARIU

,ricine a va( t n acvari care treb ie sa !ie c ratat. .a("a se ad na pe sticla si dese ri t lb ra apa. C cat amani mai m lt c ratarea vas l i, c atat este mai di!icil si sansele de a pierde pestii s nt mai mari. 0ana la rma, responsabilitatea de a mentine acvari l c rat si pestii in viata, ne apartine N,UA INSIN- in totalitate. Apa este ! ndament l oricar i pro"ram de sanatate. Deoarece s ntem 97 > !ormati din apa, a bea apa cea mai b na pe care o p tem "asi repre(inta o mare parte din a pastra acvari l c rat. A *ea apa ,angen este cel #ai usor lucru pe care poti sa/l faci pentru a a(uta #e"iul "in acvariu. Apa <a"en te a/ ta din rmatoarele p ncte de vedere@

Apa ,angen este o apa structurata. Aceasta inseamna ca iti va hidrata corp l mai repede si mai e!icient decat oricare alta apa. Aceasta iti poate o!eri mai m lta ener"ie pentr !iecare ! nctie din corp. Vei observa piele mai s pla, di"estie mai soara si mai m lta ener"ie imediat. Apa <an"en str ct rata va a/ ta de asemenea in indepartarea e!icienta a to%inelor si dese rilor. Va !i ca si cand ati instalat n sistem de !iltrare in acvari si deto%i!icarea se poata !ace !ara prea m lta m nca. . lti oameni observa reactiile de c ratare ale corp l i cand incep sa bea apa <an"en ca si modalitati de deto%i!icare (eliminarea dese rile depo(itate).

Apa ,angen are un e-ces "e electroni care neutrali&ea&a ra"icalii li*eri responsabili pentr "urere, infla#atie si #ulte alte si#pto#e. =adicalii liberi s nt responsabili pentr !iecare boala din corp l om l i si a n e!ect ma/or in proces l de imbatranire. Cons m l de apa <an"en va poate prel n"i viata (viata de calitateE sanatatea). Apa ,angen are un p1 alcalin care poate a/ ta la pastrarea echilibr l i chimic din corp si prevenirea intaririi tes t rilor datorita acido(ei.

Ioni&area naturala
Nat ra ioni(ea(a apa in timp ce acesta c r"e printre stanci si se rosto"oleste din m nti. Apa c le"e nat ral electronide din pamant, care este s rsa noastra cea mai mare de electroni liberi. Ab ndenta de ioni ne"ativi descarcati in aer de catre caderea de apa ? sa ori nde apa se misca contin , este motiv l pentr care oamenii se simt asa de bine in aceste loc ri. -ste e%ces l de electroni care are n e!ect p ternic as pra dispo(ititei, sanatatii si a starii de bine. 0acat ca n m lti dintre noi loc im lan"a o cascada. Dar posesia unui ioni&ator 4nagic este la fel "e *una. 0rin instalarea n i ioni(ator -na"ic in casa noastra noi p tem obtine o m ltit dine de avanta/e pentr mentinerea si imb natatirea sanatatii si vietii nostre c m ar !i@

Ioni(ator l -na"ic p ri!ica apa in propria noastra casa si trans!orma robinet l din b catarie intr- n "enertor de ioni ne"ativi. ,btinem apa <an"en care crea(a o cale nat rala de a elimina depo(itele acide din corp Ne trali(am mai e!icient radicalii liberi si str ct rea(a apa pentr hidratare s perioara, Avem o absorbtie mai b na a n trientilor, Avem o deto%i!icare mai e!icienta, ,btinem o e!icienta metabolica cresc ta, ,btinem imb natatirea com nicarii cel lare.

1a prori , ne transfor#a ro*inetul "in *ucatarie intr/o fantana a tienretii.

+. APA ,AN54N > DAR2URII AF4 U2IFIGA20RIF0R Re"ucerea stratului "e grasi#e "in corp si recuperare #ai rapi"a
.-am retras din c lt rism ac m aproape 5 ani si n aveam nici o intentie sa revin in competitie pana cand mi s-a introd s noti nea de apa <an"en. Am !ost invitat la o pre(entare in Vanco ver, Canada si am av t sansa sa " st apa pentr prima data. Cinstit pot sa sp n, c prim l pahar de apa mi-am sp s, AHoH, apa aceasta este !oarte di!eritaB. Ca atlet, imi c nosteam corp l !oarte bine si stiam ca ceva se intampla la nivel cel lar. Am simtit ceva !oarte di!erit in rmatoarele ore. De !apt m-am d s la pre(entare de inca trei ori ca sa primesc mai m lta apa si ast!el sa intele" in ce !el aceasta tehnolo"ie este di!erita. (Am !ost e%p s la alte ioni(atoare de apa si sincer, n am !ost impresionat de !el). In dimineata celei de-a treia (i m-am itat in o"linda si n am p t t sa cred ce am va( t. Am incep t sa pierd "rasime intr- n ritm socant. D pa 5-7 (ile c apa <an"en am simtit ca as p tea p tea trece prin peretii salii de !orta. Apa a !ost asa de p ternica, incat am decis sa !ac ceva

intra-devar radical. Am decis sa intr din no in Campionat l de C lt rism Nat ral Canadian, care rma sa aiba loc in Vanco ver doar peste trei saptamani. .a pre"ateam pentr n eveniment care in mod normal cerea peste n an de pre"atire si 8-: l ni de dieta atenta ? si am l at & titl ri ? la nivel l clasei mele si de tineret, care m-a cali!icat sa particip la eveniment l Nat ral .ister ,l*mpia din $recia. . lt mita apei <an"en, !i(ic l me a !ost trans!ormat, viata mea a !ost trans!ormata si s nt in competitie din no . D pa 3'-3& saptamani de antrenament intensiv, re( ltatele m-a impresionat asa de tare ca n -mi venea sa cred. #imp l de rec perare a sca( tC mi-am intensi!icat antrenamentele de &,7 ori !ata de ac m 5 ani, anii mei de "lorieC !ebra mea m sc lara era practic ine%istentaC vol m l me ma%im de o%*"en (V,& ) crsc se c 5 p ncteC procenta/ l de "rasime corporala a sca( tC si am observat o e!icienta m lt mai p ternica a t t ror s plimentelor n tritive pe care le cons mam. S nt s rprins ca apa <an"en n a a/ ns de/a in l mea sportiva. Din p nct al me de vedere, orice atlet care n se antrenea(a c aceasta apa isi limitea(a re( ltatele. Cred intr-adevar ca apa <an"en va !i rmator l mare !enomen in l mea sport l i si tocmai am completat n raport den mit ACe treb ie sa stie !iecare atlet despre apa <an"enB, care se poate "asi la adresa HHH.Hadeli"htheart.com Made 1i"htheart CSNA C nosc t anterior ca Made .cN tt Antrenor Atletic International, a tor si de trei ori Campion de C lt rism Nat ral Canadian

Alinarea "urerii
Am c mparat o masina -na"ic c speranta de a-mi a/ ta !etita care are AD+D (sindrom de atentie de!icitara). =e( ltatele pentr ea a !ost remarcabile si mirac loase. 0e lan"a aceasta , am av t parte de n bon s care simt ca este intr-adevar l itor. .i s-a sp s ca am nevoie de o histrectomie din ca (a endometrio(ei d reroase pe care o aveam de 8 ani pentr care treb ia sa cons m o sticla si / matate de medicamente !oarte p ternice in pl s !ata de anal"e(icele prescrise de doctor in !iecare l na. De asemenea a treb it sa-mi pro"rame( do a (ile pe l na cand eram e!ectiv le"ata de casa, incapabila de a iesi a!ara din ca (a d rerii premenstr ale. De cand am incep t sa bea apa <an"en, n am mai av t d rere deloc si n am mai l at nici macar , SIN$U=A 0AS#I1A. N am nevoie de nici o histrectomie pana la rma si pot sa sp n ca s nt mai m lt decat incantata! De asemnea am ren ntat la obicei l de a bea ca!ea c nemil ita, !ara sa am macar o d rere de cap. Sot l me si c mine, amandoi am pird t "re tate !ara sa !acem nicio schimbare de dieta. Avem mai m lta ener"ie decat am av t vreodata si chiar ne-am inscris la o sala de !itness. Apa <an"en ne-a schimbat viata t t ror! Lodi 0a*ne Alabama

Re"ucerea "urerii
Cand sotia mea si c mine am a (it prima oara despre apa <an"en, eram !oarte sceptici. Intotdea na am incercat sa ne in"ri/im corp rile si am incercat m lte abordari pentr a red ce d rerile si de a ne imb natati sanatatea. Apa parea m lt prea simpla. C toate acestea, ne-am

convins intr-o sc rta perioda de timp. Lenevieve obisn ia sa se tre(easca intr-o Aceata mentalaB care o tinea obn bilata pentr cateva ore in !iecare dimineata. D pa cateva (ile, s-a tre(it c mai m lta ener"ie decat isi poate aminti vreodata si s-a simtit m lt mai odihnita. De mai m lt de sase l ni, Lenevieve a av t d reri la "en chi, in rma nei ca(at ri, dar in cateva (ile a p t sa doarma noaptea si n a mai av t d reri in timp l (ilei. Aceasta i-a permis sa !olosesca ceva din no a ener"ie si sa se plimbe si sa !aca sport. Aveam o lista de a!ecti ni de l n"imea nei liste de c mparat ri. Am av t o m ltime de d reri de spate, mar, "en nchi, de m lti ani din ca (a ca am / cat !oarte m lt !otbal (!otbal american). A !ost aproape imposibil sa "asesc o po(itie com!ortabila pentr sedere sa cand cond c. Ambele sold ri era d reroase si d rerea de "at era severa, limitand abilitatea de a intoarce cap l !ara d rere. Am !ost dia"nosticat c spondilita anchilo(anta si am av t d rere constatnta in (on toracica. 0e parc rs l catorva (ile, d pa ce am incep t sa bea apa <an"en, toata d rerea a incep t sa scada si in mai p tin de sase saptamani am scapat total de d reri. N n mai ca am scapat de d rere, dar mi-am recapatat p terea in membre si am !ost in stare sa !ac l cr ri pe care n le mai p team !ace de peste 47 de ani. =emarcabil, cancer l de piele de care l-am av t pe brate a incep t sa dispara si in trei l ni a dispar t complet. 1e(i ni pro! nde a dispr t si pielea mea a devenit s pla si cati!elata. Am !ost chel pentr mai m lt de 4' de ani si dintr-o data par l a incep t sa apara. =adacina par l i a ince t sa se intareasca si chiar a apar t !ire noi, acolo nde n se mai vedea par de ani b ni si aceste !ire contin a sa se in"roase si sa devina mai inchise la c loare. .asina SD7'3 este n echipament mirac los si apa pe care o prod ce este intr-adevar l itoare. Am descoperit !antana tineretii si este chiar in b cataria mea. 2red and Lenevieve )roHn Nevada

Dia*etul "e tip I

C 37 ani in rma am !ost dia"nosticat c diabet de tip I si am !ac t tot ce mi-a stat in p tinta sa-mi controle( "licemia. De asemenea, am av t periodontita de aproape & ani. In &5 de ore d pa ce am ba t apa <an"en, am observat ca am mai m lta saliva in " ra (" ra scata este n l cr !oarte obisn it la diabetici). D pa & l ni mi-am vi(itat dentist l si mi s-a sp s ca periodontita a dispar t. 0e parc rs l a petr l ni am !ost in stare sa-mi scad ins lina c 8:>. S nt in stare ac m sa !ac l cr ri pe care nici n mai visam sa le mai !ac vreodata. Apa este !antastica! Carrie Di""s Cali!ornia

ca"erea in greutate si energia

C cativa ani in rma, pe cand ma apropiam de varsta de 7' de ani, am reali(at ca treb ie sa !ac cateva schimbari in stil l me de viata. N am vr t sa a/ n" ca nii din prietenii mei, care era s b tratament pentr diverse probleme de sanatate. Ca rmare, am pierd t 3& K", dar indi!erent ce am !ac t, n-am re sit sa slabesc mai m lt.

Cativa ani mai tar(i , intr- n moment cand am simtit ca era chiar mai important sa ma in"ri/esc, am a!lat despre apa <an"en. In primele (ile d pa ce am incep t sa bea aceasta apa, am simtit o c ratare si simptome de deto%i!icare, rmate de o evidenta crestere a ener"iei. In do a saptamnai am observat ca aveam nevoie de mai p tin somn noaptea (o scadere de la ; ore la 9 ore) si n aveam nevoie de somn l de d pa amia(a. Cea mai mare di!erenta am observat-o d pa cateva l ni de ba t apa <an"en de p+ ;,7. Am incep t sa pierd rapid "re tate si centimetrii in talie. De cand As btiereaB a incep t, am descoperit ca d pa 4 l ni am peird t 37 K" si am a/ ns de la mas ra 3& la mas ra 8 (SUA). Sin" ra schimbare pe care am !ac t-o a !ost sa n mai bea apa imb teliata si am ba t doar apa <an"en, deci p n toate aceste re( ltate pe seama acestei ape mirac loase! .ita del 2ierro Cali!ornia

Coala Crohn
Am !ost dia"nosticat c boala Crohn c 9 ani in rma. In ltimii 9 ani am simtit d rere d pa mancare, diabere, scadere in "re tate, simptome de maln tritie, vedere in ceata, pierdere de memorie, artic latii t me!iate, probleme dermatolo"ice, anemie, sistem im n compromis si alte simptome. Am !ost !ortata sa-mi restran" dieta la macare pasata, !ara !ibra si in cele mai m lte (ile , mancat l n era plac t din ca (a d rerii care re( lta. Am cons ltat di!eriti doctoriC am incercat di!erite medicamente pentr a ameliora simptomeleC am citi !iecare carte pe care am "asit-o despre probleme di"estiveC am incercat orice dietaC am comandat o "ramada de prod se prin internetC am incercat !iecare terapie alternativa pe care am "asit-oC si am chelt it o avere pe s plimente. Nimic n a ! nctionat si am s!arsit prin a avea o sectionare de intestin de r"enta in i nie &''8. D pa o saptamana mi(erabila in spital si o re!acere !oarte lenta, am cre( t ca l cr rile se vor imb natati, dar n a !pst asa. In i nie &''9, n prieten mi-a povestit despre doctor l Carpenter si apa <an"en. Am decis sa incerc apa. Am incep t prin dil area apei de p+ :,7 c apa de i(vor pentr primele & saptamani si incet am a/ n la apa de p+ ;,7. .i-a treb it cateva saptamani, dar incet, simptomele mele a incep t sa dispara. Ac m pot sa ma b c r din no de mancare. 0ot sa mananc mancar ri de care n m-am atins in 9 ani ? popcorn, le" me cr de, por mb !iert si salata. $re tatea mi-a revenit la normal si am m lt mai m lta ener"ie. =ecent, am !ost la doctor l me , pentr a !i testata de protein C-reactiva (C=0), test care este n indicator pentr in!lamatie. D pa 9 ani in care citirile era !oarte mari, mi s-a sp s ca C=0- l este normal. S nt atat de indatorata doctor l i Carpenter si echipei sale si s nt !oarte incantata ca pot sa ma b c r din no de viata! Am* +ansen Idaho

Coala Fi#e
In septembrie 3;;7, am ca( t de pe acoperis de la eta/ l &, si am ca( t in picioare. .i-am !ract rat calcai l drept, dislocat picior l drept, s!aramat calcai l stan" si distr s ambele "le(ne. Am !ost in rec perare timp de aproape 4 ani. Am !ost in stare sa traiesc o viata dest l de activa, pana ac m cativa ani, cand artrita din piciorele si "le(nele mele a tri m!at.

Intotdea na mi-a plac t activitatile in nat ra, ca vanatoarea sa dr metii c !i l me . Am decis sa ren nt la toate acestea. De asemenea, ac m 5 ani traiam in Ari(ona si am !ost m scata de o cap sa si aveam toate simptomele bolii lime. Doctor l me a comandat n test si a !ost ne"ativ, dar el a considerat ca am boala, deoarece test l are o ac ratete de 75>. Um!lat rile din artic latiile mele disparea si revenea , dar sentiment l de oboseala era constant. In septembrie &''8 aveam 54 de ani, si ma simteam ca de :4. Am contin at sa "andesc ca s nt tot si prea tanara ca viata mea sa se s!arseasca, dar orice incercam sa !ac mai m lt decat sa astept trecrea (ilei era o adevarata provocare. In primavara an l i &''9 am a!lat despre apa <an"en. Sotia mea si c mine am incep t sa o bem. 0e parc rs l a do a l ni am observat ca d rerea din picioarele mele s-a dimin at si "rad l de mobilitate la nivel l "le(nelor a cresc t. De asemenea am observat o crestere a ener"iei. Vecin l me a s nt si m-a r "at sa-l a/ t sa-si p na ti"le noi la acoperis. Am decis sa accept d rerea si sa !ac o !apta b na. Am !ost incantat sa descopar ca p team sa mbl pe s pra!ata denivelata a acoperis l i si sa l cre( pentr do a (ile intre"i !ara d rere sa anchilo(are. N m lt d pa aceea am mers la vanatoare c !amilia mea si am petrec t intrea"a (i rcand prin pad re !ara e!ecte ne"ative! Am !ost atat de !ericit! -ner"ia mi-a revenit si am din no o viata activa, toata (i a, in !iecare (i. Sotia mea a !ost de asemenea b c roasa sa ma aibe inapoi! Atata timp cat imi bea consistent apa <an"en, n am d rere sa anchilo(are in picioare si "le(ne. Am o !ata de 35 ani care este ma/oreta la scoala. N poate s !eri cos rile. C cateva l ni in rma a venit la mine sa se plan"a de n l din acele cos ri mari si rosii, acelea care n da semne sa se vindece. A vr t sa stie ce sa !aca ca sa scape de el. I-am sp s sa ia niste apa p ternic alcalina <an"en si sa o p na deas pra pentr n min t si apoi sa o lase sa se s ce la aer ? apoi sa ia apa p ternic acida pe o alta compresa si sa o tina acolo pentr inca n min t. -ram c riosi sa vedem ce se va intampla. In mai p tin de 7 min te a coborat scarile in ! "a, stri"and ca a dispar t. Acel cos mare si rat a !ost di(olvat. Ac m ea !oloseste n protocol de !iecare data cand are cos ri si are re( ltate e%celente. <en Carrol Idaho

Infectia cronica a urechii

De 34 ani am s !erit de o in!ectie cronica a rechii, care a necesitat 9 operatii. Ultima a !ost deabia ac m 33 l ni. =e( ltat l celei mai recente operatii a !ost acelasi. D pa Aproces l de vindecareB, care a d rat & l ni si a !ost d reros, in!ectia a revenit, la !el ca intotdea na. Doctor l mi-a dat din no !oarte m lte antibiotice p ternice. .i s-a sp s ca boala este a toim na si treb ie sa invat sa traiesc c ea si sa ma opere( re" lat pentr c ratarea in!ectiei (p roi si san"e, c r"and e!ectiv din rechea mea pe "at si pe perna in timp l noptii). 0e lan"a d rere, depresia era mere pre(enta, din ca (a conditiei mele. D pa & saptamani de apa <an"en, rechea mea s-a vindecat complet. Am primit o con!irmare a sanatatii mele de la doctor. S nt atat de rec noscatoare pentr e%istenta apei <an"en. .a simt e%traordinar! Am scapat din inchisoare! .oto- l ASchimba-ti apa, schimba-ti viataB este adevarat. Apa <an"en mi-a dat viata inapoi si este intr-adevar o viata min nata. <ate =ie"ler Cali!ornia

Iritatii si alergii

.i-a apar t o iritatie pe picioare, care event al mi-a ca (at rani deschise si s p rate. Am incercat tot l pentr mai m lt de n an, dar n am p t t sa scap de iritatie. De !apt, in trei (ile d pa ce am ba t apa <an"en, t me!actia si in!ectia a dispar t si picioarele mele a incep t sa se vindece. Do a spatamani d pa ce am incep t sa bea apa, s-a nasc t nepot l me . Niciodata n am !ost in stare sa sta peste noapte in casa !i l i me , deoarece ei a pisici si eram aler"ica. Dar am stat acolo & nopti si nici macar n am starn tat odata. De at nci am !ost in pre/ama m ltor animale !ara a avea vreo problema. De asemenea am pierd t 3' Kilo"rame ? doar cons mand apa <an"en ? si am re sit sa ma pastre(. N-am !ac t nimic altceva, doar apa. Sherr* <eislin" #e%as

upravietuitor "e cancer

S nt n s praviet itor al lim!om l i non-+od"Kins de &7 de ani. Am !ost dia"nosticata la varsta de 3; de ani si am trec t prin cateva tratamente intense de chemo-terapie care s nt o!erite in di!erite modalitati asta(i. 0entr aproape &' de ani am !ost bine, dar d pa aceea starea mea s-a deteriorat rapid. Doctorii mei a descoperit ca aveam cardiomiopatie ? re( ltat l n ia din medicamentele care mi s-a administrat in timp l chemoterapiei. De asemenea am av t vene !ibro(ate sever in piept. =ecent, am de(voltat ne ropatie peri!erica, care era ep i(anta ? a treb it sa ia 8 pastile de +*drocodone ca sa re(ist (ilei. Apoi, in martie &''8, am !ost dia"nosticata c cancer de san. Din ca (a antecedentelor medicale, problemele pe care le-am av t si datorita do(elor pentr o viata de chemoterapie pe care le-am av t, atat cahemoterapia cat si radiatiile a iesit din disc tie. .a a!lam la acest moment critic din viata mea, cand !ratele me mi-a dat o n ioni(ator pentr apa <an"en. Am incep t proces l incet, dar d pa cateva l ni, d rerile cronice din piept pe care le aveam de ani de (ile, a incetat. Am mai m lta ener"ie si s nt capabila sa !ac l cr i din no !ara sa ma odihnesc la !iecare cateva min te. 0ielea si par l me , s-a imb natatit si intrea"a mea perspectiva as pra vietii s-a schimbat. 2apt l ca am sp s AdaB apei mi-a permis sa sp n AdaB nor alte l cr ri po(itive in viata mea. #ot l s-a schimbat. Dar povestea mea mai are inca o parte. 2i l me s-a nasc t in 3;;; c o mal!ormatie lim!atica e%trem de rara, care ca (ea(a mplerea piept l i si abdomen l i c lichid. -ra !oarte di!icil pentr el sa-si o%i"ene(e san"ele. 0entr a-si proc ra dest l o%i"en, corp l sa ! ra "l tamina din creier si m schi ca sa alcalini(e(e san"ele. Ca si elev in clasa intai, s-a (bat t la scoala. Inainte de a bea apa <an"en, el avea nevoie de a/ tor individ al din partea n i ad lt la matematica, scris si citit. -l a incep t sa bea apa <an"en in timp l primei saptamani din vacanta si cand s-a intors la scoala n a mai av t nevoie de a/ tor deloc. Si prima tema de scriere pe care a ad s-o acasa a !ost n miracol. Se p tea citi, era p nct at ? o schimbare totala !ata de capabilitatile l i anterioare. 0ro!esorii l i a !ost imiti de aceasta schimbarae peste noapte si el a terminat an l scolar ca n l dintre cei mai b ni elevi la matematica. Apa <an"en i-a dat abilitatea sa "andeasca, sa se /oace, sa se in"arse p tin ? si sa a/ n"a din rma anii pe care ii pierd se inainte de scoala. -vident apa a !ac t o mare di!erenta in !amilia noastra. <atrina Crie, .aine

.iro&a gastrica severa

Intr-o dimineata, in ian arie &''8, m-am tre(it dintr- n somn pro! nd c o d rere de cap deosebit de p ternica. A !ost atat de sever, incat am cre( t ca am n accident vasc lar. N-am simtit niciodata ceva asemanator. Din !ericire, n am av t n accident vasc lar. Dar d pa trei l ni de tratament si inca simtind simptome re(id ale din acea (i, internist l m-a trimis la n specialist

in "astroenterolo"ie. Am !ost dia"onsticata c Apare(a virala "astricaB, o pert rbare di"estiva prod sa de n vir s care mi-a atacat sistem l di"estiv. In s!arsit am av t n n me pentr ceea ce m-a !ac t sa ma simt mi(erabil de l ni de (ile. Aceasta a!ost stirea b na. Dar d pa n total de 7 l ni aveam o (i b na, apoi o (i proasta. At nci am intrebat doctor l cat timp d rea(a sa trec peste aceasta conditie. Si at nci am a!lat stirile rele. -l a sp s ca ar p tea sa treaca &-4 ani pentr ca vir s l sa !ie eliminat. C rand d pa ce mi s-a dat aceasta pro"no(a, ma a!lam in casa nei prietene care tocmai isi instalase masina SD7'3, prod catoare de apa <an"en. Ce mi-a sp s despre apa si alcalinitate era lo"ic si mi-am comandat si e o masina si am incap t sa bea (ilnic cate 7' mlE K" "re tate corporala de apa <an"en de p+ ;,7. In a sasea saptamana de cand incep sem sa bea apa <an"en am incep t sa ma simt ca pe vrem ri. Aceasta s-a intamplat in l na a " st &''8 ? : l ni d pa acel prim atac si 8 saptamani d pa ce am incep t sa bea apa. At nci, deoarece ma simteam in s!arsit normal, am decis sa opresc tratament l medical pentr o saptamana sa vad ce se va intampla. Dar am contin at sa bea apa <an"en. Ac m, doi ani mai tar(i , n m-am mai intors la vechi l tratament. Am schimbat & ani de posibila s !erinta c 8 saptamani de ba t apa <an"en. .i-a echilibrat sistem l si m-a eliberat de boala. 1o Anne Sava"e Cali!ornia

Degenerarea nervilor
Ac m &5 de ani, pe cand vi(itam o stati ne montana, am petrec t cateva ore vi(itand n prieten in timp ce spatele me a stat e%p s la soarele !ierbinte. Ars ra de soare re( ltata a !ost dest l de severa ca sa ca (e(e d rere nervilor de pe spatele me . 0artea drepta s perioara a ramas amortita de at nci ? ca si c m as avea o in/ectie contin a c nococaina des pra omoplat l i. 1a & l ni d pa ce sot tl me si c mine am incep t sa bem apa <an"en, am observat ca am incep t sami simt din no spatele si m-am va( t in sit atia de a "asi n remedi pentr AmancarimeaB no apar ta. In c rand am reali(at ca de !apt pot sa simt apa in timp ce !ac d s. Incet, incet amorteala care m-a sacait de mai m lt de &' de ani s-a dimin at. Ac m, a dispar t complet. In pl s, de cand sot l me si c mine am incep t sa bem apa <an"en am pierd t amandoi "re tate si ne b c ram de re(istanta cresc ta si ener"ie in !iecare aspect al vietii noastre. Dormim mai bine, n avem dorinta sa bem ba t ri racoritoare sa alte ba t ri da natoare si chiar dentist l me a comenat cat de albi s nt dintii mei. 0e lan"a mod l in care apa <an"en ne-a imb natatit corp l, n a treb it sa mai c mparam sa sa !olosim vre n prod s de c ratenie pentr casa noastra. Apa p ternic alcalina s-a dovedit a !i cel mai b n Ac ratitorB pe care l-am !olosit vreodata si apa p ternic acida, c abilitatea sa de de a omora orice bacterie, ne-a mentin t casa si alimentele in si" ranta. 1a 35 l ni d pa c mpararea masinii -na"ic, stim ca aceasta este cea mai b na investitie pe care am !ac t-o vreodata pentr sanatatea si calitatea vietii noastre. #oata l ma ar treb i sa aibe o ast!el de masina. 1a rie )o*d 2lorida

Pisica vin"ecata
C patr l ni in rma, na din pisicile noastre (Amber) s-a imbolnavit. N p tea sa retina nimic in corp l ei, a de(voltat o diaree severa si a devenit letar"ica. Cand am d s-o la veterinar, ne-a sp s ca Amber era asa de bolnava incat, !ara niste teste si medicatia adecvata, ar !i m rit c rand. Am decis sa c mparam medicament l si sa o l am acasa. Aveam de/a ioni(ator l de apa <an"en de aproape o l na si citisem despre c m apa aceasta a a/ tat animalele. Am decis sa ii dam pisicii apa <an"en. In cateva (ile si-a revenit. Ac m este bine. Un l cr l itor este !apt l ca pisicile noastre n bea niciodata prea m lta apa. 1e mpleam vas l c apa dimineata si la s!arsit l (ilei vas l era inca plin. Ac m ambele pisci bea apa si va( l este aproape "ol la s!arsit l (ilei. Aceasta ne sp ne ceva despre instinct l animalelor, care sti ce este b n pentr ele. Noi s ntem convinsi ca apa <an"en i-a salvat viata l i Amber. 1amonte 0leasant Cali!ornia

Agentul portocaliu si "ia*etul

Am diabet ca (at de A"ent l portocali din Vietnam. In ltimii :-3' ani am incercat aproape orice. Aveam d reri severe la nivel l "en nchilor si spatel i si picioarele imi ardea . 0rim l l cr pe care l-am observat d pa ce-am incep t sa bea apa <an"en, sen(atia de ars ra de la picioare a dispar t si am av t mai m lta ener"ie. Am av t denivelari pe talpa picior l i si nimeni n stia ce era . Acestea a incep t sa dispara. Am e%a"erat la incep t si am a/ ns repede la p+- l de ;,7. 0ractic, m-a imbolnavit pentr 5 (ile pentr ca ;,7 este !oarte potenta in scoaterea to%inelor din corp si daca n bem dest l de m lta apa ca sa le poata elimina, p tem sa avem simptome ca at nci cand santem bolnavi. Deci, m-am intors la p+- l de :,7 pentr o l na de (ile ? apoi am cresc t la ;,' pentr & saptamani si ac m bea apa de ph ;,7. )ea intre 5 si 8 litri (ilnic. D rerile de spate a dispar t aproape complet ? pot sa ma aplec si sa atin" podea a. D rerea de "en nchi este c 7'-:'> mai red sa. Saptamana trec ta am av t pro"ramare la doctor. Anali(ele mele a iesit b ne, incl (and tensi nea arteriala care a sca( t de la 38'-39'E:7 la 3&7E8& si am pierd t 9 K" de la ltima vi(ita medicala. Doctor l n-a p t t sa creada ca tot ceea ce am !ac t di!erit a !ost n mai sa bea apa <an"en, dar n a p t t sa ne"e ca am !ac t n mare pro"res. 1 cr l pe care il i besc cel mai m lt este ca sentiment l de b nastare si ener"ia a revenit. .a simt din ce in ce mai bine in !iecare (i. .a simt ca si c m apa <an"en mi-a dat viata inapoi si s nt rec noscator persoanei care m-a in!ormat despre ea. .ichael +ollida* .ontana

in"ro#ul "e afectiune se&oniera ; AD<

Am av t SAD in cea mai mare parte a vietii mele ad lte. In timp l iernii, obisn iam sa !i atat de obosita si letar"ica incat practic hibernam si dormeam 3& ore pe (i. 1a n momen dat am dormit 4 (ile intre"i. Iarna trec ta am achi(itionat n ioni(ator de apa 1evel K si am incep t sa bea apa din noiembrie. Apa mi-a dat dest la ener"ie, ast!el incat am av t nevoie de n mai : ore de somn noaptea,in timp l iernii. Di!erenta a !ost l itoare.

Celalalt l cr care s-a intamplat a !ost ca am incetat sa mai bea ba t ri racoritoare ADietB. ,bisn iam sa bea cate 4-5 litrii in !iecare (i in ltimii 7 ani. Dar din (i a in care mi-am c mparat masina, n am mai cons mata nici macar na. N-a !ost nici macar "re . Apa este !ina si are " st !oarte b n. Interesant, cand am a/ ns la s!arsit l saptamanii !ara sa bea racoritoare, rma sa ma premie( pentr e!!ort. Dar prima " ra de s c a !ost oribila. Nici macar n-am p t s-o bea . Ac m s nt prinsa in ceva care este b n pentr mine. Debra $ri!!ith 2lorida

Dia*etul si fi*ro#ialgia
In ian arie 3;;; am !ost dia"nosticat c diabet - tip II. Apoi in &''4 am lesinat, aparent !ara nici n motiv in timp l servici l i. C m l nile si anii a trec t, viata mea a contin at sa se mple de vi(ite constante la doctor, care parea ca n a re( ltate. Am s !erit de conditii m ltiple, incepand c !ibromial"ie (de asemenea den mita !ibro(ita) si terminand c diabet l ? tip II. Am av t d rere cronica si raspandita in m schi si tes t rile moi din / r l artic latiilor corp l i, insotite de di!erite oboseli si a!ecti ni. Cateva din aceste conditii incl dea l cr ri ca@ nivel sca( t de testosteron, avitamino(a si de!icienta de vitamina D, d reri de spate, d reri de cap, vedere slaba, pierderea a ( l i, somn neodihnitor si chiar depresie severa. S-a a/ ns la stadi l in care n am p t t sa mer" si am !olosit n sca n c rotile pentr orice. Chiar simpl l act sa ma scol dimineata si sa !ac n d s sa sa mer" la baie a devenit o sarcina pentr & persoane. Viata era !orate "rea pentr mine si am devenit !oarte i(olat. Imi paraseam casa o data pe l na si copii mei a observat ca tatal lor s !erea si vi(itele la doctor n -l !acea bine. Am !ost cresc t sa cred ca doctorii a toate rasp ns rile cand e vorba de sanatatea mea. De at nci am invatat pe pielea mea ca n este intotdea na asa. Apoi, intr-o (i, ceva neasteptat s-a intamplat. , oport nitate a trec t prin !ata sii mele si a a/ ns in viata mea ? apa <an"en. Socrii mei mi-a ad s o masina si "roa(a de in!ormatie le"ata de ba t l apei. -i a s "erat ca e si !amilia sa bem apa pentr 4' de (ile si sa vedem c m ne simtim. .-am d s la c lcare noaptea aceea si m-am sc lat (i a rmatoare intr-o stare deosebita ? n eram asa de obosit ca si c m am !ost in ltimii ani. A0 tea sa !ie apa6B. C m rest l !amiliei a incep t sa se tre(easca am observat ca si ener"iile lor s-a imb natatit. Aceea a !ost na dintre cele mai e%traordinare (ile din viata mea. Scri aceasta ac m si sta in !ata celor care vor sa vada o persoana schimbata pentr totdea na. N mai s nt le"at de sca n l c rotile tot timp l. De !apt am incep t sa mer" pe distante sc rte. .i s-a red s "re tatea corp l i c inca &7 K" de cand am incep t sa bea apa <an"en. 0ot sa port haine pe care n le-am p rtat din 3;;9. Nivel l de d rere a sca( t la aproape ine%istent si nivel l me de ener"ie a cresc t enorm. .a tre(esc in !iecare dimineata !iind nerabdator sa vad c m viata mea si a !amiliei mele se imb natateste (i de (i. 2amilia noastra a casti"at atat de m lt din ale"erea pe care am !ac t-o prin a bea apa <an"en, incat simt neesitatea sa ma e%prim in !ata l mii A1 ati-va timp l necesar sa asc ltati. Ar p tea sa va schimbe viata asa c m ne-a schimbat-o si no aB.

Lames -vans Sacramento, Cali!ornia

Calanta hor#onala si "urerile "e spate

Noi am prod s apa distilata c distilator l nostr propri de apro%imativ 5 ani si treb ia sa ada "am picat ri de p+ si minerale ca sa obtinem o apa de ba t c n p+ mare. Chelt iam 87 de dolari pe l na pentr picat ri si distilator l ! nctiona constant ca sa ne prod ca cantitatea de apa de care aveam nevoie in !iecare (i. Cand am incep t sa bem apa <an"en am observat ca " st l ei era mai d lce, mai c rat si mai d. Imediat am observat ca dormeam mai bine decat inainte. Aveam parte de somn l =-. care a/ ta corp rile noastre sa se vindece. In c rand am observat ca am mai m lta ener"ie. D rerile mele !recvente si severe de spate a incetat imediat ce am incep t sa ma hidrate( adecvat. Di!erenta cea mai iesita din com n pentr mine a !ost balanta hormonala pe care am simtit-o. N-am mai av t nevoie de sc mpele creme c estro"en (peste 47D) de care aveam nevoie sa-mi s re( simptomele. ) !e rile mele de cald ra si transpiratiile mele noct rne a dispar t si schimbarile de dispo(itie s-a schimbat in bine. Ametelile !re"evente a dispar t si ele. Sot l me si c mine am !ost interesati in "atit l alcalin si n tritie de m lti ani, si c m am incep t sa !olosim apa <an"en in prepararea mancarii am observat o mare di!erenta. Spre incantarea noastra, s pliment l de p dra verde pe care il cons mam (ilnic n s-a sedimentat pe ! nd l pahar l i si a !ac t acea ba t ra "roasa, verde. 2olosind SD7'3 ne-am desin!ectat instr mentele de b catarie si s pra!etele din b catarie c apa p ternic acida. De asemena am inm iat si spalat !r ctele si le" mele in apa p ternic alcalina. -le era mai c rate, " st l lor era mai b n si tinea mai m lt. $atit l c apa <an"en a !ac t ca toate sa aibe n " st mai b n. =ecent am p blicat colectia noastra de retete alcaline AChan"e *o r !ood, chan"e *o r li!eB(Schimbati mancarea, schimba-ti viata), ast!el incat si altii sa bene!icie(e si sa invete c m sa introd ca mancar rile alKaline in dieta lor. S e and )arr* Milco% +amilton, .ontana HHH.health*Ha*stocooK.com

Apen"i-: Ce este "iferit la ioni&atoarele 4nagic$

!. Co#po&itia electro&ilor, #ari#ea placilor si aria "e suprafata

0latina este niversal acceptata ca cel mai b n material pentr electroli(area apei, deoarece este nereactiva si pentr ca este n cond ctor e%celent. C toate acestea, datorita cost l i ridicat (in &'': ? &&5'DE4'" ? HHH.Kitco.com), standard l ind strial pentr ioni(atoarele de apa este titani p r, placat c platina. #itan l este n metal dens, d rabil, dar este de asemenea !oarte reactiv si n treb ie sa !ie e%p s direct la apa in timp l electorli(ei. In timp ce cativa prod catori !olosesc otel sa alte alia/e, cele mai rep tabile companii !olosesc titan si platina. #oate ioni(atoarele !olosesc electro(i de titan, placati c platina. 0lacile n i ioni(ator s nt ca mototr l nei masini. S nt direct responsabile pentr calitatea apei re( ltate. Ca si c m marimea si n mar l cilindrilor determina e!icienta n i motor, marimea si aria de s pra!ata a placilor electrolitice determina e!icienta n i ioni(ator de apa. Acesti !actori in!l entea(a direct cantitatea de apa care poate !i ioni(ata ? (ilnic si pe tot parc rs l vietii n i ioni(ator. -i in!l entea(a "rad l de ioni(are al apei ? re( ltat in p+- l si ,=0- l apei re( ltate. Cativa prod catori !olosesc placi din plasa sintetica pentr a creste s pra!ata (prin ada "area de te%t ra, s pra!ata act ala creste). 0lacile din plasa pot sa imb natateasca e!icienta "enerala, dar pot sa aibe cateva nea/ ns ri. 0lacile din plasa tind sa se r pa din ca (a e%pansi nii si contractiei ca (ate de cald ra din timp l electrolo(ei. Crapat rile e%p n titan l la apa si necesita inloc iri si reparatii mai !re"vente. 0lacile de plasa, de asemena conectea(a depo(itele de calcar si necesita c ratare mai !re"venta. In (one c apa d ra, n ioni(ator c placi de plasa, va avea o viata m lt mai sc rta. Unii prod catori n mai eliberea(a "arantie pentr aparat cand se !oloseste apa d ra. Cei mai m lti prod catori de ioni(atoare !olosesc ac m placile plate. Din no , n mar l si marimea acestor placi s nt !oarte importante. .asina 1evel K SD7'3 a companiei -na"ic are n mar l cel mai mare de placi, cea mai mare s pra!ata a placilor, si cea mai mare s pra!ata totala in comparatie c orice ioni(ator de pe piata. Aparat l 1evel K SD7'3 are o s pra!ata totala mai mare c &97 cm& decat cel mai apropiata competitor. .arimea si s pra!ata totala a placilor ioni(atoare al altor aparate a !ost comparate c n credit-card, spre deosebire de placile 1evel K, de dimeni nea nei casete de bi/ terii. De vreme ce placile s nt cele mai sc mpe componente ale n i ioni(ator, aceasta / sti!ica di!erenta de pret intre ioni(atoarele -na"ic si alte ioni(atoare de pe piata.

&. Puterea electrica

0 terea electrica este rmatoarea ca importanta in proces l de electroli(a. , masina de p tere mai mare este mai e!icienta in acelasi !el ca n bec de p tere mai mare, care prod ce mai m lta l mina. Sistem l 1evel K SD7'3, aprobat de U1, !oloseste o p tere de &4' M. Alte masini de pe piata !olosesc intre :' si &'' M. Aceasta inseamna ca 1evel K SD7'3 poate sa s stina o mai mare prod ctie de apa. De asemena !ace posibila o ioni(are s perioara a apei ( ioni(are s perioara N ,=0 mai ne"ativ N mai m lti electroni liberi in apa alcalina N potential mai mare de ne trali(are a radicalilor liberi in corp).

'. 2ransfor#ator vs. DP

-%ista & tip ri de ba(a de de re" latoare ale p terii, !olosite asta(i in ind stria ioni(atoarelor ? trasn!ormator si s rsa de p tere inversa (S.0S). #rans!ormator l este cel mai stabil, e!icient si lon"eviv tip de re" lator electric. Cea mare problema c trans!ormatoarele este s praincal(irea in timp l !olosirii constatnte si prel n"ite. Sistemele S.0S a !ost concep te sa

re(olve problema s praincal(irii. Acestea metin volta/ l in acord c necesitatile masinii prin !olosirea c rent l i alternativ in detrimetr l c rent l i contin . Aceasta re(olva problema. Unii prod catori a ales sa !olosesca sisteme S.0S, chiar daca ele n s plinesc p terea electrica a n i trasn!ormator, ceea ce inseamna ca n vei avea p tere consistenta. De e%empl , daca !aci 3& l de apa, ltimii 5 l n vor avea acelasi ,=0 ne"ativ ca primii 4 l, deoarece ce sistem l S.0S n poate sa pastre(e p terea la acelasi nivel. Alti prod catori a ales sa incl da intrer patoare la masinile c trans!ormator, pentr a opri masina cand se s praincal(este. Ioni(atoarele -na"ic s nt proiectate c preci(ie si constr ite sa re(iste. -le s nt alimentate de la n tras!ormator si n necesita intrer patoare, deoarece p r si simpl n se s praincal(esc ? chiar si la !olosire intensa (personal, prod c in mod constant intre 3''' si &''' l (ilnic pentr clinica mea si masina mea n s-a s praincal(it niciodata).

). Pro"uctia "e apa

Alt !actor care in!l entea(a ioni(area este d rata timp l i in care apa este e%p sa la c rent l electric in camera de electroli(a. C cat apa este e%p sa mai m lt, c atat mai m lt vor aparea schimbarile. Daca apa se misca incet prin camera, vor aparea schimbari semni!icative in ceea ce priveste p+- l si ,=0- l, chiar daca masina are doar placi mici. Unii prod catori incorporea(a re" latoare de !l % ca sa compense(e pentr placile mici si desi"n l in!erior. Aceasa re( lta in red cerea prod ctiei de apa. Ioni(ator l 1evel K SD7'3 are o prod ctie de apa de pana la 9,8 lE min t. Aceatsa este de & sa 4 ori mai mare decat prod ctia de apa a altor ioni(atoare si indica p terea sistem l i. Chiar si la n !l % atat de rapid, 1evel K SD7'3 e capabil sa prod ca cel mai b n ,=0 din ind strie (:7' mV). 2l % l de apa poate de asemenea sa !ie a/ stat de catre cons mator, pentr a !ace !ata di!eritelor presi ni de apa din diverse (one.

+. .iata filtrului
2iltr l standard al !irmei -na"ic va !iltra 3&.''' l inainte de a !i inloc it. Va re(ista intre ; si 3& l ni, in ! nctie de tili(are. Nici n alt ioni(ator de pe piata n a!irma ca ar avea n !iltr mai d rabil.

:. 5arantie si "urata "e viata

Un l din motivele pentr care viata ioni(atorelor -na"ic este atat de l n"a, este pentr ca ele s nt echipate c capacitatea de a toc ratare. Un sistem de c ratare de brevetat se !oloseste la !iecar 5 - 8 l ni pentr a spala sistem l. C in"ri/ire adecvata, ioni(atoarele -na"ic s nt constr ite sa tina o viata intrea"a. 2iecare este complet asamblata de n sin" r tehnician de la incep t pana la s!arsit. 1a nevoie, partile pot !i sor inloc ite sa reparate in sedii locali(ate in Statele Unite si peste tot in l me. 1evel K SD7'3 este asi" rat de o "arantie completa de 7 ani, cea mai l n"a "arantie disponibila pe piata ioni(atoarelor de apa.

Acestea !iind (ise, #asina FeveluB D+9! a co#paniei 4nagic este o investitie logica. Putera cea #ai #are ;%'9 .< si cea #ai #are suprafata a placilor, precu# si cantitatea cea #ai #are "e apa si cel #ai *un 0RP, si + ani garantie, o fac intr/a"evar stan"ar"ul "e aur in in"ustria ioni&atoarelor "e apa.