vaccinologie Dr. Diana Stoica Medic specialist epidemiologie Istoric.

Istoria vaccinului incepe cu epidemia de variola. Variola este o boala infectioasa, foarte contagioasa, determinata de virusul variolic, caracterizata clinic printr-o eruptie, care trece succesiv prin stadiile de papula, vezicula, pustula, crusta si care lasa cicatrici definitive. Sursa de infectie este reprezentata de omul bolnav. Transmiterea bolii se face direct pe cale aerogena, prin picaturi septice, dar si prin rufaria de corp si de pat a bolnavilor. Virusul este vehiculat de curentii de aer in cladiri. Receptivitatea este generala. Boala da imunitate solida, durabila. Virusul patrunde in organism pe cale aeriana, se multiplica in ganglionii limfatici si trece in sange (viremie primara , apoi se fi!eaza in organele bogate in sistem reticuloendotelial (splina, ficat, maduva osoasa , unde se multiplica masiv.

"rmeaza a doua viremie si localizarea in celulele tegumentelor si mucoaselor, unde continua sa se multiplice, dand nastere elementelor cutanate si mucoase caracteristice. Tablou clinic.

Incubatia este de #$-#% zile. Debutul este brusc cu febra inalta, frison, cefalee, greturi, varsaturi, congestia tegumentelor fetei si a con&unctivelor, rahialgii. In perioada de stare apare eruptia caracteristica, iar febra diminua. 'ruptia apare intai pe tegumentele fetei, pe maini si pe mucoase, apoi se generalizeaza in %-( zile pe trunchi si pe membre. 'lementele eruptive sunt mai numeroase pe partile descoperite (cap si membre . )a inceput apar macule, care in %* ore devin papule infiltrate de culoare rosie inchisa. +apulele se transforma in vezicule cu lichid in tensiune, inclavate in derm si incon&urate de o zona congestiva. In a ,-a zi, veziculele se pustulizeaza si apoi se ombilicheaza. Intre a --#$- a zi, continutul pustulelor se usuca si apar crustele aderente. +erioada de pustulizare este insotita de e!acerbarea fenomenelor clinice. febra, tahicardie, polipnee, tulburari psihice.

/rustele se desprind dupa %-* saptamani, lasand cicatrici definitive. Forme clinice. Forma major (forma comuna)- descrisa mai sus. 'ste letala in %$-*$0 dintre cazuri. Forma hemoragica- hemoragii ale tuturor mucoaselor, stare generala alterata, evolueaza aproape invariabil letal Forma plata- elemente eruptive 1turtite23 in stadiul de pustulizare dau un strat purulent subcutanat3 evolutie severa Variola minor (alastrimul)- are o simptomatologie benigna, cu letalitate de $,4-#0 +e baza observatiilor ca fostii bolnavi de variola nu se reimbolnaveau in epidemiile ulterioare, in 5recia si in /hina antica a aparut conceptul protector al 1imunitatii2 in urma trecerii prin boala. (immunis, immunitas, lat6 ferit de pericole . Metoda aplicata pt obtinerea imunitatii antivariola a fost e!punerea deliberata la virusul variolei (proces numit variolizare . 7ceasta metoda a fost practicata in India si /hina prin insuflarea in narine a pulberii obtinute dupa uscarea si pisarea crustelor de la bolnavul cu variola.

De-a lungul timpului , metodele de variolizare s-au diversificat: +udrarea intranazala cu a&utorul unui tampon de bumbac a pulberii obtinute din uscarea crustelor +ulverizarea intranazala Imbibarea unui tampon de bumbac in continutul veziculelor unui bolnav si introducerea lui in narinele persoanelor receptive. +urtarea timp de mai multe zile a len&eriei unui bolnav de variola de catre o persoana receptiva. In India sec #,, pt inducerea protectiei fata de variola se inocula puroi din pustulele bolnavilor cu a&utorul unor ace sau spini, persoanelor sanatoase. 8ehnica a fost preluata in Marea Britanie si larg utilizata incepand cu #9%#, dupa ce a fost e!perimentata in )ondra pe , detinuti condamnati la moarte, care au dezvoltat o forma clinica usoara, dovedindu-se ulterior ca sunt prote&ati. Variolizarea determina uneori aparitia de focare epidemice cu mortalitate care a&ungea la %(0, fata de peste %$0 in urma imbolnavirii naturale. +entru a se evita mortalitatea indusa de variolizare, s-a cautat inlocuirea cu o procedura mai sigura. In acest conte!t, observatiile legate de faptul ca variola vacilor (co:po! 1imunizeaza2 fata de variola umana au fost foarte importante. Se stia faptul ca mulgatorii si vacarii din anumite zone nu contractau variola,dar dezvoltau V7//I;7.

In #99*, un fermier din 7nglia (Ben&amin <ets= , fiind prote&at fata de variola dupa ce a facut vaccina, isi inoculeaza familia (sotia>% copii cu material din leziunile vacilor, evitand astfel imbolnavirea lor in epidemia de variola ce evolua. )a #* mai #9?,, medicul englez <enner e!perimenteaza inocularea de material din leziunile de vaccina de la nivelul degetelor unei laptarese, unui baietel de - ani (<ames +hipps . )egat de aceasta procedura, <enner foloseste termenul de 1vaccin2 (de la cuv lat. Vacca6 vaca . Insa tehnica 1brat-la brat2 adica inocularea de material infectant de la o persoana bolnava la una receptiva avea inconvenientele ei si anume transmiterea parenterala a sifilisului, a virusurilor hepatitice, etc. +entru evitarea riscului transmiterii parenterale a altor boli infectioase, in #-?- s-a trecut la utilizarea viteilor ca sursa de limfa (material infectant care era tratata cu glicerina pentru a reduce numarul de bacterii. Ce sunt vaccinurile? Vaccinurile sunt preparate imunobiologice care contin o suspensie de microorganisme (bacterii, virusuri, etc vii, inactivate (omorate sau fractiuni ale acestora, care se administreaza cu intentia de a induce imunitate in scopul prevenirii unor boli sau a consecintelor acestora. Clasificarea vaccinurilor 1. Dupa categoria de microorganisme pe care vaccinurile le contin:

Vaccinuri virale. v antigripal, @A@, v antipolio, etc Vaccinuri bacteriene. v anti-Bib, v antipneumococic Vaccinuri parazitare. cu antigene de 5iardia lamblia, 8o!oplasma gondii, +lasmodium, 8richomonas vaginalis. Vaccinuri fungice. continand /andida albicans, Bistoplasma.

2. Dupa starea de viabilitate a agentilor infectiosi pe care ii contin: Vaccinuri cu 7g vii atenuate. B/5, @A@, V+A Vaccinuri cu 7g inactivate (omorate . V+I, antigripal

3. Dupa natura componentelor antigenice: V. corpusculare- in care corpii bacterieni sau virali sunt integrali V. subunitare- care contin fragmente din agentul etiologic 7nato!ine-produse din e!oto!inele bacteriene. tetanic, difteric

4. Dupa modalitatea de preparare:

V. atenuate V. supraatenuate V. inactivate V. fractionate (1split-vaccinuri2 V. obtinute prin sinteza chimica. 7g de natura proteica V. obtinute prin inginerie genetica

5. Dupa numarul componentelor antigenice: I. V. cu antigene de la o singura specie de microorganisme. V. simple (monovalente - contin o singura tulpina, tip sau serotip din aceeasi specie V. comple!e (polivalente - contin mai multe tulpini sau tipuri de germeni din aceeasi specie (e!. v. antigripal-% tulpini de virus 7 si # tulpina de virus B

II. V. asociate (combinate - contin amestecuri de antigene de la specii diferite de microorganisme. Bivaccinuri 8rivaccinuri 8etravaccinuri +entavaccinuri Be!avaccinuri Compozitia vaccinurilor

/unoasterea compozitiei preparatului vaccinal este foarte importanta, deoarece diferitele componente pot sa induca reactii adverse particulare sau sa reprezinte o contraindicatie a vaccinarii. 1. ntigenul vaccinal !. d"uvantii imunologici. cresc capacitatea imunogena a antigenului vaccinal cei mai folositi sunt compusii de aluminiu (hidro!idul

de aluminiu si fosfatul de aluminiu (. Conservantii #prezervanti$ % se adauga pentru a preveni multiplicarea bacteriilor sau a fungilor in urma unei eventuale contaminari nedorite a vaccinului in timpul utilizarii sau al fabricarii acestuia. @iscul de contaminare este crescut in cazul flacoanelor multidoza, pe cand pt cele monodoza nu ar fi necesar adaosul de conservanti. /ele mai utilizate substante cu rol de conservanti sunt mertiolatul, fenolii si %-feno!ietanolul.

&. 'tabilizatorii sunt substante cu rol de protectie a imunogenilor dintr-un vaccin fata de variatiile de temperatura siCsau pB care pot sa apara in timpul fabricarii prin liofilizare (congelaredeshidratare sau tratare la caldura, precum si in perioada de transport si depozitare pana la administrare. /a stabilizatori se pot folosi glucide (sucroza, lactoza , aminoacizi (glicina, acid glutamic , proteine (ser uman, gelatina de origine bovina sau porcina sau saruri minerale. (. ntibiotice- utilizate in procesul de productie a unor vaccinuri virale pentru a impiedica multiplicarea bacteriana. /ele mai utilizate sunt. neomicina, gentamicina, Danamicina, streptomicina. ). 'ubstante reziduale: Substante de inactivare. formol, glutaraldehida, pero!id de hidrogen3 Substante de deto!ifiere. formol Mediu de cultura. proteine animale, oua embrionate, dro&die de bere Medii nutritive.

*astrarea, transportul si manevrarea vaccinurilor

Vaccinurile se pastreaza si se transporta la temperatura constanta si &oasa, pe intregul circuit din momentul fabricarii pana la administrare, acesta constituind 1lantul de frig2. In compartimentul frigiderului se pastreaza ma&oritatea vaccinurilor, la temperatura de >%E/ pana la >-E/, care este verificata, pe langa termostat, cu un termometru de control care se plaseaza in eta&ul mi&lociu. 8emperatura in frigider trebuie sa fie monitorizata zilnic de doua ori cel putin. In general, vaccinurile virale vii pot fi pastrate congelate pana in momentul administrarii, iar cele inactivate si subunitare se pastreaza intre >%E/ si >-E/, evitand congelarea. Diluentii utilizati pentru resuspendarea vaccinurilor liofilizate pot fi pastrati la temperatura camerei sau la frigider, evitand congelarea.

"nele vaccinuri ca ru&eolic, rubeolic, urlian si varicelos se pastreaza la intuneric pentru a evita inactivarea virusurilor vaccinale in urma e!punerii la lumina. Din flacoanele multidoza aspirarea dozei vaccinale se face numai in momentul administrarii, evitand pastrarea vaccinului in seringa. Dupa deschidere flaconul multidoza poate sa fie pastrat respectand conditiile inscrise in prospect si utilizat pana la data de e!pirare inregistrata pe fiecare eticheta sau ambala&, daca aspectul vaccinului a ramas nemodificat. 8ransportul vaccinurilor se face in lazi izoterme cu pereti dubli, care vor fi captusiti cu elementi cu gheata, vaccinul fiind plasat in mi&locul pachetului, pastrat in ambala&ul original. Conditii particulare de vaccinare

7ntibioticele ;" influenteaza raspunsul imun la vaccinurile vii atenuate, cu e!ceptia vaccinului tifoidic cu 7g vii care se va administra la interval de cel putin %* ore fata de orice antibiotic. 7ntiviralele utilizate pentru profila!ia gripei (amantadina, rimantadina ;" influenteaza raspunsul la administrarea vaccinului gripal inactivat. 7ciclovirul poate reduce eficacitatea vaccinului varicelos, fiind necesara intreruperea tratamentului antiviral cu cel putin %* de ore inaintea administrarii vaccinului. 7laptarea nu este afectata de nici un vaccin. /u toate ca vaccinurile cu antigene vii se multiplica in organismul mamei, ma&oritatea nu se elimina prin lapte, cu e!ceptia virusului rubeolei, care se poate e!creta prin laptele matern, dar de obicei copiii alaptati de aceste mame nu dezvolta infectia sau daca aceasta apare se manifesta ca forme clinice usoare. Vaccinurile inactivate pot fi administrate femeilor gravide, atunci cand au indicatie, deoarece acestea nu se replica in organismul recipient si nu pot sa determine infectii fetale. Deci se pot administra vaccin antitetanic, vaccin antihepatita B, vaccin antigripal. Calea de administrare a vaccinurilor

dministrarea orala a vaccinurilor trebuie sa se soldeze cu inghitirea si retinerea intregii doze vaccinale. Daca e!ista certitudinea ca recipientul nu a inghitit vaccinul, l-a scuipat, a regurcitat sau in primele #$ minute a aparut varsatura, administrarea se repeta in aceeasi sedinta. In cazul in care aceleasi fenomene apar si dupa a doua incercare de vaccinare, se renunta, iar administrarea va fi planificata pentru o data ulterioara. dministrarea intradermica. +entru inoculare se utilizeaza regiunea deltoidiana, iar acul va avea o pozitie paralela cu a!ul bratului. '!. B/5 dministrarea subcutanata. Fona de electie pentru administrarea subcutana este la nivelul treimii superioare a bratului. In&ectarea se practica intr-un unghi de *4E fata de a!ul bratului, iar pentru evitarea administrarii intramusculare, cu mana libera se formeaza un pliu care ridica usor tesutul subcutanat. '!. @A@ (+riori! , v. varicelos (Varilri! , ma&oritatea vaccinurilor virale vii atenuate. In"ectarea intramusculara se face intr-un unghi de ?$E/ la suprafata tegumentara dupa ce intre police si inde! se fi!eaza usor stratul muscular intr-un pliu. Fona de electie este la nivelul coapsei sub varsta de #% luni, pe fata antero-laterala, la unirea treimii superioare cu cea mi&locie, apro!imativ la ( cm lateral de linia mediana. )a copii mari si adulti se administreaza la nivelul muschiului deltoid. 'ste preferatG pentru vaccinurile omorHte, inactivate Ii pentru vaccinurile sub-unitare. '!. v. antihepatita B si 7 Vaccinurile nu se administreaza intravenos +++++