Daca etapa preadolescentei este marcata , in ansamblu , de instabilitate emotiva si de hipersensibilitate , in adolescenta tabloul emotivitatii incepe sa se echilibreze .

In preadolescenta se schimba si sistemul de referinta.Daca pentru copil , parintii reprezinta centrii de referinta in organizarea comportamentului propriu , familia oferind copilului prima interpretare a lumii , precum si normele , regulile si valorile de conduita morala , la preadolescenti si adolescenti valorile de referinta sunt preluate de la grupul de aceeasi varsta . Parintii si profesorii isi pierd adesea valoarea de model . Cu cat familia doreste sa-l tina mai aproape pe adolescent , cu atat acesta se indeparteaza de ea . Deceptia parintilor produce adesea contrareactia unei instrainari crescande . Adolescentul nu accepta insa neglijarea , abandonul lui de catre parinti . Profilul psihologic si psihocomportamental al adolescentului imbina adesea trasaturi contrare : de e emplu , inclinatia spre bravada , nonconformismul si tendinta de a iesi din comun se asociaza adeseori cu timiditatea . Inclinatia spre bravura se manifesta in deosebi in prezenta grupului de aceeasi varsta unde adolescentii gasesc acceptare si aprobare pentru comportamentele lor . In grup , ! ascunsi " , unul la umbra celuilalt, se simt parca eliberati de raspundere si savarsesc adesea fapte pe care ulterior le regreta si ei . Aceeasi tineri , luati insa individual , au un comportament corect , dand dovada uneori chiar de timiditate . # buna parte din comportamente sunt insusite prin imitatie si contagiune in interiorul grupului de aceeasi varsta . $arsta adolescentei este ! varsta celei de-a doua nasteri " , in care ! cordonul ombilical " dintre familie si tanar este indepartat . %aturizarea fiziologica rapida , aparitia semnelor pregnante ale se ualitatii , e perimentarea primelor relatii intime sunt acompaniate de o puternica conturare a imaginii de sine . &efuzul parintilor de a accepta ! eliberarea ", dorinta lor de a controla continuu intimitatea propriilor copii se soldeaza , in final , cu distorsionarea evelotiei firesti spre maturitate , spre o autentica feminitate sau masculinitate . 'u de putine ori , adolescentului i se vorbeste ca unui parazit , parintii enumerand ! toate sacrificiile " facute , ceea ce implica impunerea dorintelor lor , e primate inconstient , de a prelungi tutela materna sau paterna . %ania protectiei cu radacini adanci in copilarie se manifesta in continuare . Adultocentrismul vizeaza sa repete societatea adultilor , ceea ce inseamna , in esenta amputarea fortelor creative , inventive , indraznete , poetice ale copilariei si tineretii , oprind reinnoirea societatii . Datorita cintradictiilor dintre parinti si adolescent uneori casa devine un hotel mobil , lucru de altfel absolut necesar . Parintii ( ! patronii " hotelului ( trebuie sa fie bucurosi daca tinerii revin dupa distractia din e terior . Panica parintilor in fata acestei frustrari este bine cunoscuta . )e e greu parintilor sa inteleaga

ca adolescentii lor tind si vor independenta . Adolescentii se afla in plin proces de clarificare a valorilor . Imaturitatea aprecierii , dificultatea in a repudia sau accepta anumite categorii de valori , propuse din afara , se rezolva adesea prin supunerea fata de un lider . In grupul de aceeasi varsta anumite gesturi si atitudini gasesc aprobare , in afara nu . #pinia colectiva consacra modele . *ste vorba despre optica unei varste cu filtrul ei specific , pe care nu-l putem ignora fara riscul de a esua , de a ne situa ( prin masurile adoptate ( alaturi de fenomenul vizat . +n loc insemnat in preocuparile acestei varste il ocupa viata relationala . Adolescentul cauta si impune un sens ( prin comportamentul sau afectiv ( notiunilor de coleg , de prieten , ca si sentimentului de dragoste. &elatiile sale de prietenie se caracterizeaza prin atasament si fidelitate . Aceasta fidelitate , ridicata de el la rangul de pricipiu , il impiedica de multe ori sa sesizeze lipsurile , carentele repetabile prin comportarea colegilor sau a persoanei iubite . De aseamenea , nu reuseste sa descopere la timp disimulatia , anumite interese meschine in spatele prieteniei ,egoistul foloseste prietenia ca ! relatie de sezon "- . .fera relatiilor interpersonale poarta ampenta puternica a cristalizarii afective . Cristalizarea afectiva , termen metaforic , desemneaza fenomenul de transfigurare a obiectelor , persoanelor , situatiilor , sub influenta sentimentului sau pasiunii . .tarile emotionale odata structurate se proiecteaza asupra obiectului , reliefandu-l intr-o anumita lumina si insusuri e egerate intr-un sens sau altul . #data transformat in pasiune , afectul poate denatura realitatea . /remenul de cristalizare afectiva este folosit pentru prima oare de .tendhal , in lucrarea ! Despre iubire "./rebuie stiut si faptul ca constiinta noastra poate cristaliza si in sentimente negative : in ura , invidie , repulsie , dispret , teama .