Robert Charles Wilson

JULIAN: O POVESTE DE CRCIUN

Julian: A Christmas Story

I. Aceasta este o poveste despre Julian Comstock, cunoscut mai bine drept Julian Agnosticul sau dup! unchiul s!u" drept Julian Cuceritorul. #ar nu este vorba despre cuceririle lui, a$a cum au %ost, sau despre tr!d!rile lui, sau despre r!&boiul din 'abrador, sau despre disputele cu (iserica #ominionului. Am %ost martor la multe dintre aceste evenimente ) $i, p*n! la urm!, voi scrie %!r! +ndoial! despre ele ) dar aceast! istorisire se re%er! la Julian c*nd era t*n!r, $i eu eram t*n!r, $i niciunul dintre noi nu era celebru. II. 'a s%*r$itul lunii octombrie a anului ,-., ) un an electoral ) eu $i Julian am mers c!lare, +mpreun! cu Sam /od0in, mentorul lui, c!tre 1argine, la est de localitatea 2illiams 3ord, unde eu am intrat +n posesia unei c!r4i, iar el m5a ini4iat +ntr5una dintre ere&iile lui. 6ra o &i +nvior!toare, +nsorit!. 7n vremurile acelea, +n Athabaska e8ista o anumit! promptitudine %erm! a anotimpurilor. 9erile noastre erau lungi, molatice $i %ierbin4i. :rim!vara $i toamna treceau repede, av*nd un simplu rol de protec4ie +ntre e8tremele vremii. Iernile erau scurte, dar aspre. ;!pada c!dea c!tre s%*r$itul lunii decembrie, $i r*ul :ine se de&ghe4a, de obicei, la s%*r$it de martie. ;iua aceea ar %i putut %i cea mai bun! pe care avea s! ne5o o%ere toamna. 6ra o &i pe care trebuia s! o petrecem sub +ndrumarea lui Sam /od0in, poate antren*ndu5ne la bo8 sau tr!g*nd la 4int!, sau citind capitole din istoria <niunii +n 9i&iunea #ominionului. #ar Sam nu era un supraveghetor %!r! inim!, $i bl*nde4ea vremii +i sugerase posibilitatea unei e8cursii, a$a c! ne5am dus la gra=duri, unde lucra tata, ne5am luat cai $i am ie$it c!lare +n a%ara #omeniului, av*nd +n saci, drept pr*n&, p*ine neagr! $i $unc! s!rat!. Am c!l!rit c!tre est, +ndep!rt*ndu5ne de dealuri $i de ora$. 6u $i Julian mergeam +nainte> Sam c!l!rea +n urma noastr!, o pre&en4! vigilent!, cu pu$ca :ittsburgh gata de tragere al!turi de el, +n coburul $eii. ?u ne a%lam +n nici un pericol imediat, dar Sam /od0in credea +n preg!tirea perpetu!> dac! ar %i avut un principiu, aceasta ar %i %ost 3ii :reg!tit> precum $i @rage :rimul> $i, probabil, 'a naiba cu consecin4ele. Sam, care era b!tr*n de aproape cinci&eci de ani", avea o barb! castanie deas!, punctat! cu %ire s*rmoase de p!r alb, $i purta componentele +nc! pre&entabile ale uni%ormei sale ca%eniu cu verde, de soldat al Armatei Cali%orniene, $i o mantie care s!5l apere de v*nt. 6ra ca un

p!rinte pentru Julian, al c!rui tat! adev!rat dansase +n la4ul sp*n&ur!torii cu c*4iva ani mai +nainte. 7n ultima vreme, devenise mai vigilent ca niciodat!, din motive pe care nu le discuta, cel pu4in nu cu mine. Julian era de v*rsta mea $aptespre&ece ani" $i aveam cam aceea$i +n!l4ime, dar asem!n!rile se +ncheiau aici. Julian se n!scuse aristo> %amilia mea era din clasa concesionarilor. :ielea lui era curat! $i palid!, acolo unde a mea era +ntunecat! $i mat!. 6ram +nsemnat de acela$i v!rsat de v*nt care o dusese pe sora mea 3la8ie +n morm*nt, +n ABC." :!rul lui era lung $i aproape %eminin de curat, al meu era negru $i s*rmos, tuns ca o miri$te de mama cu %oar%ecele ei de croitorie, $i mi5l sp!lam o dat! pe s!pt!m*n! sau cam a$a ceva ) mai des vara, c*nd p*r*ul de l*ng! casa noastr! curgea curat $i limpede. Dainele lui erau din l*n! $i, pe alocuri, din m!tase, cu nasturi de alam!, croite pe m!sur!> c!ma$a $i pantalonii mei erau bine+n4eles din c*nep!, lucra4i bini$or, dar se vedea de la distan4! c! nu erau opera unui croitor din ?e0 Eork. Cu toate acestea eram prieteni $i ne +mprieteniser!m cu trei ani +n urm!, c*nd ne +nt*lniser!m din +nt*mplare pe dealurile +mp!durite de la vest de #omeniul #ucan5 Cro0ley, unde ne duseser!m la v*n!toare, Julian cu o pu$c! automat! %in!, :orter F 6arle, iar eu cu una simpl!, cu +nc!rcare direct pe 4eav!. Am*ndoi +ndr!geam c!r4ile, mai ales pe cele scrise pe atunci, pentru b!ie4i, de un autor pe nume Charles Curtis 6astonGpe care aveam s!5l +nt*lnesc c*nd el avea de=a $ai&eci de ani, iar eu eram un nou5venit +n nego4ul cu c!r4i ) dar asta e o alt! povesteG. 6u aveam un e8emplar din +mpotriva bra&ilienilor, o carte de 6aston +mprumutat! ilegal de la biblioteca #omeniului> Julian recunoscuse titlul, dar nu m! tr!dase, %iindc! +i pl!cea cartea la %el de mult cum +mi pl!cea $i mie $i t*n=ea s! discute despre ea cu un prieten entu&iast $i n5avea nicidecum prea mul4i printre cunoscu4ii lui aristo" ) pe scurt, +mi %!cuse o %avoare nesolicitat! $i deveniser!m prieteni +n ciuda di%eren4elor dintre noi. 7n acele &ile de +nceput, nu $tiusem c*t de drag! +i era lui blas%emia. #ar am a%lat +ntre timp, $i asta nu mi5a stat +n cale. ?u prea mult. ?u plecaser!m la drum cu scopul bine stabilit de a vi&ita 1arginea> dar, la cea mai apropiat! r!scruce, Julian a luat5o c!tre vest, c!l!rind pe l*ng! lanuri de porumb $i de tigve de=a culese, $i pe l*ng! garduri din buc!4i de $in! decolorate de soare, pe care crescuser! tu%e dese $i noduroase de mure. Aerul era r!coros, dar soarele str!lucea cu +nver$unare. Julian $i Sam purtau p!l!rii cu boruri largi, ca s!5$i prote=e&e %e4ele> eu aveam o p!l!rie pakool- simpl!, p!tat! de sudoare, rulat! +n dreptul urechilor. ?u dup! mult timp, am trecut dincolo de ultima dintre colibele rudimentare ale muncitorilor anga=a4i cu contract, ai c!ror copii aproape despuia4i ne priveau proste$te de pe marginea drumului, $i a devenit evident c! ne +ndreptam c!tre 1argine, %iindc! unde altundeva ducea drumul !laH ) dac! nu cumva continuam s! mergem +nc! multe ore c!tre est, str!b!t*nd +ntreaga distan4! ce ne desp!r4ea de ruinele vechilor ora$e din &ilele 3alsei ?!p!stuiri. 1arginea se a%la departe de 2illiams 3ord, pentru a +mpiedica %urturile $i de&ordinea. Iat! cum mergeau lucrurile: recuperatorii pro%esioni$ti anga=a4i de #omeniu aduceau recolta adunat! dintre ruine +n 1argine, care era un spa4iu +ncon=urat cu un gard din lemn de pin un soi de palisad!", plasat pe un petic de iarb! pres!rat cu %lori de prerie. (unurile nou5sosite erau c*t de c*t sortate, apoi erau trimi$i c!l!re4i c!tre #omeniu, s! le dea de $tire nobililor despre noile achi&i4ii, $i diver$i aristo sau servitorii lor de

+ncredere" plecau c!lare s!5$i revendice dreptul de a %ace o prim! spicuire. A doua &i, concesionarilor li se +ng!duia s! aleag! din ceea ce mai g!seau> pe urm!, lucr!torii anga=a4i puteau r!scoli printre obiectele r!mase, dac! e8ista a$a ceva $i dac! socoteau c! merita s! bat! drumul p*n! acolo. Irice ora$ prosper avea o 1argine, de$i +n est era uneori numit! Sertar sau 1orman, sau 'icita4ie. 7n &iua aceea am %ost noroco$i: sosiser! de cur*nd mai multe c!ru4e pline cu capturi $i +nc! nu %useser! trimi$i c!l!re4i s! anun4e #omeniul. 'a poart! se a%la un :a&nic 9oluntar, care ne5a privit cu suspiciune p*n! c*nd a anun4at Sam sosirea lui Julian Comstock> atunci omul s5a dat cu repe&iciune la o parte $i am p!truns +n interiorul +ngr!diturii. 1ulte c!ru4e erau +nc! nedesc!rcate $i un marginar dolo%an, ner!bd!tor s!5$i etale&e genero&itatea, s5a gr!bit s! se apropie de noi +n timp ce desc!lecam $i ne legam caii. J I coinciden4! %ericit!K a strigat el. #omnilorK I se adresa mai ales lui Sam, cu un &*mbet prudent c!tre Julian $i cu o privire pie&i$!, bat=ocoritoare, +n direc4ia mea. C!uta4i ceva +n mod deosebitH J C!r4i, a spus prompt Julian, +nainte ca Sam s! %i putut rosti vreun cuv*nt. J C!r4iK #e obicei, pun c!r4ile deoparte, pentru Custodele #omeniuluiL J (!iatul e un Comstock, a speci%icat Sam. ?u cred c! vrei s!5i stai +n cale. 1arginarul s5a +nro$it la %a4!. J ?icidecumL de %apt, +n timpul s!p!turilor noastre, am dat peste cevaL un soi de bibliotec! +n miniatur!L 95o ar!t, dac! vre4i. Suna %ascinat, mai ales pentru Julian, care radia de parc! ar %i %ost invitat la o petrecere de Cr!ciun. '5am urm!rit pe marginarul corpolent p*n! la o c!ru4! cu coviltir, plin! cu pachete stivuite, pe care un muncitor le arunca gr!mad! al!turi de un cort. (aloturile acelea legate cu s%oar! erau c!r4iL vechi, &dren4uite $i %!r! Mtampila de Aprobare a #omeniului. :robabil c! erau vechi de mai bine de un secol, %iindc!, de$i decolorate, era evident c! %useser! c*ndva pline de culoare, tip!rite lu8os, nu pe h*rtie rigid!, maronie, cum erau c!r4ile lui Charles Curtis 6aston din vremurile moderne. ?ici m!car nu putre&iser! prea tare. Sub soarele puri%icator al Athabask!i, mirosul lor era ino%ensiv. J SamK a $optit Julian. 7$i scosese de=a cu4itul $i t!ia s%orile. J Calmea&!5te, i5a sugerat Sam, care nu era un entu&iast, ca Julian. J Ih, darL SamK @rebuia s! %i adus o cotig!K J ?u putem pleca de5aici cu bra4ele pline, Julian, $i nici nu ni s5ar +ng!dui. C!rturarii #omeniului trebuie s! primeasc! toate astea. 1! g*ndeam c! am putea lua, probabil, un volum sau dou!. J Astea sunt din 'unds%ord, ne5a de&v!luit marginarul. 6ra numele unui ora$ +n ruine, a%lat la vreo cinci&eci de kilometri distan4! c!tre sud. J Credem c! la 'unds%ord s5au %!cut s!p!turi acum un deceniu, a spus marginarul, aplec*ndu5se c!tre Sam /od0in, care era de v*rsta lui. #ar p*n! $i o %*nt*n! seac! se poate +mprosp!ta. <nul dintre lucr!torii mei a observat o ad*ncitur! +n e8cava4iile principale ) un soi de pasa= subteran: %usese str!puns de ap!, la ultima ploaie.

A %ost c*ndva subsolul unui soi de depo&it. Ih, domnule, acolo am g!sit por4elan bun, $i sticl!rie, $i mult mai multe c!r4i ca asteaL ma=oritatea muceg!ite, dar unele au %ost prote=ate cu un soi de mu$ama groas! $i erau ad!postite sub un pla%on pr!bu$it pe =um!tateL a %ost un incendiu, dar au supravie4uitL J (un! treab!, marginarule, a &is Sam /od0in. J 1ul4umesc, domnuleK 15a4i putea pomeni +n %a4a marilor b!rba4i ai #omeniuluiH Mi $i5a spus numele pe care l5am uitat". Julian c!&use +n genunchi +n mi=locul 4!r*nii b!t!torite $i al pietri$ului 1arginii, lu*nd c!r4ile r*nd pe r*nd +n m*n! $i studiindu5le cu ochii c*t cepele. 15am al!turat e8plor!rilor sale. 1arginea nu5mi pl!cuse niciodat! prea mult. 1i se p!ruse +ntotdeauna un loc b*ntuit. Mi bine+n4eles c! a$a era: !sta +i era scopul, s! g!&duiasc! lucruri readuse din trecut, sta%ii ale 3alsei ?!p!stuiri, tre&ite din somnul lor de un veac. Aici erau dove&i ale celor mai bune $i celor mai rele momente ale oamenilor care tr!iser! +n Anii 9iciului $i ai 68travagan4ei. 'ucrurile lor %rumoase erau de o %ine4e deosebit!, mai ales sticl!ria, iar un aristo era cu adev!rat str*mtorat dac! nu avea vesel! antic!, recuperat! dintr5un ora$ +n ruine sau dintr5altul. <neori erau g!site l!&i cu ustensile de argint sau unelte utile, sau monede. 1onedele erau prea multe ca s! valore&e mare lucru ca atare, dar puteau %i %olosite ca nasturi sau drept alte ornamente. <n nobil din #omeniu avea o $a nituit! cu monede de cupru de un penny, din anul ,NC,. 3usesem recrutat din c*nd +n c*nd ca s! le lustruiesc." #ar tot aici erau $i gunoaie, $i resturi de neidenti%icat: plastic, care devenea s%!r*micios dup! ce st!tea +n lumina soarelui sau se +nmuia +n contact cu esen4ele p!m*ntului> buc!4ele de metal +n%lorind de rugin!> instrumente electronice +nnegrite de trecerea timpului $i impregnate de inutilitatea deprimant! a arcurilor detensionate> componente de motor corodate> s*rm! de cupru cariat! de cocleal!> cutii de aluminiu $i butoaie de o4el m!cinate de lichidele otr!vitoare pe care le con4inuser! c*ndva ) $i a$a mai departe ) aproape la in%init. 7n acest loc se a%lau, de asemenea, $i piese intermediare, curio&it!4i, %lecu$te4e ur*te sau %rumoase, tot at*t de ciudate $i de inutile cum sunt cochiliile scoicilor. :une =os trompeta aia ruginit!, Adam, sau o s!54i tai bu&a $i5o s!54i otr!ve$ti s*ngele ) mama, c*nd am %ost +n 1argine, cu mul4i ani +nainte de a5l cunoa$te pe Julian. 7n trompeta aceea nu se mai ascundea oricum nici un %el de mu&ic!> avea 4eava +ndoit! $i corodat! pe de5a5 ntregul." 7ns!, mai mult dec*t at*t, era ideea tulbur!toare c! toate acele lucruri le supravie4uiser! creatorilor lor ) se dovediser! a %i mult mai greu de distrus dec*t carnea sau spiritul %iindc! su%letele str!mo$ilor laici nu erau, aproape cu siguran4!, pe primul loc +n privin4a +nvierii". Cu toate acestea, c!r4ileL erau tentante> +$i a%irmau cu +ndr!&neal! puterea de seduc4ie. <nele erau +mpodobite cu %emei incredibil de %rumoase, mai mult sau mai pu4in de&br!cate. 6u +mi sacri%icasem de=a virtutea, cu a=utorul unor %ete de pe #omeniu, pe care le s!rutasem cu impetuo&itate> la $aptespre&ece ani, m! consideram un depravat sau ceva de acela$i soi> +ns! imaginile acelea erau at*t de %!4i$e $i de nes!buite +nc*t m! %!ceau s! ro$esc $i s! m! uit +n alt! parte.

Julien le ignora pur $i simplu, c!ci %usese +ntotdeauna insensibil la %armecul %emeilor. :re%era materialele mai ample, cu te8t mai compact ) pusese de=a deoparte un manual de (iologie, p!tat $i decolorat, dar intact +n cea mai mare parte. A g!sit $i un alt volum, aproape tot at*t de gros, $i mi l5a +ntins spun*nd: J <ite, Adam, +ncearc! asta ) s5ar putea s! 4i se par! destul de instructiv!. Am inspectat cartea cu scepticism. @itlul era I istorie a omenirii +n cosmos. J #in nou 'una, am spus. J Cite$te cu ochii t!i. J Sunt sigur c! e o +mpletitur! de minciuni. J Cu %otogra%ii. J 3otogra%iile nu dovedesc nimic. Iameni !ia puteau %ace orice cu %otogra%iile. J 6i, cite$te5o oricum, m5a +ndemnat Julian. #e %apt, ideea m! incita. :urtasem de multe ori ast%el de discu4ii cu Julian, mai ales +n nop4ile de toamn!, c*nd luna at*rna, masiv!, =os, deasupra ori&ontului. Iamenii au pus piciorul acolo, spunea el. C*nd a a%irmat asta pentru prima dat!, am +nceput s! r*d> a doua oar! am spus: J #a, cu siguran4!: o dat! m5am coco4at $i eu acolo, pe un curcubeu unsurosL #ar el vorbise serios. Ih, mai au&isem pove$tile astea $i +nainte. Cine nu le $tiaH Iameni pe lun!. 6ram surprins numai %iindc! puteau %i cre&ute de cineva cu o educa4ie at*t de solid! ca Julian. J Ia cartea, a insistat el. J #e ce: ca s5o p!stre&H J Sigur c! da. J 3ii sigur c5o s5o %ac, am murmurat, $i mi5am +ndesat volumul +n rucsac, m*ndru de mine +nsumi $i av*nd, +n acela$i timp, un sentiment de vinov!4ie. Ce ar %i spus tata dac5ar %i a%lat c! eu citeam literatur! care nu purta $tampila #omeniuluiH Ce ar %i +n4eles mama din astaH (ine+n4eles c! n5aveam s! le spun." 7n momentul acela m5am tras deoparte $i am g!sit, la o mic! distan4! de morman, un petic de iarb! unde m5am putut a$e&a ca s! m!n*nc o parte din pr*n&ul pe care mi5l +mpachetasem $i l5am privit pe Julian, care continua s! sorte&e vechiturile, cu un soi de &el c!rtur!resc. Sam /od0in a venit s! mi se al!ture, scutur*nd pra%ul de pe o grind! veche, ca s! se poat! +ntinde %!r! s!5$i murd!reasc! uni%orma, a$a cum era ea. J 6 cu siguran4! +ndr!gostit de c!r4ile vechi, am spus eu, ca s! %ac conversa4ie. Sam e adesea taciturn ) +ns!$i imaginea unui veteran b!tr*n ) dar a dat din cap $i mi5a r!spuns cu %amiliaritate: J A %ost +nv!4at s! le5ndr!geasc!. Am dat $i eu o m*n! de a=utor la asta. 1!5 ntreb dac5a %ost +n4elept. :oate +i plac prea mult. '5ar putea ucide +ntr5o bun! &i. J Cum, SamH :rin aposta&ia lorH J Julian e prea inteligent pentru ca asta s! %ie spre binele lui. :oart! de&bateri cu clerul #ominionului. Chiar s!pt!m*na trecut! l5am g!sit discut*nd aprins cu (en OreelGrepre&entantul local al Consiliului #ominionului> de %apt primarul ora$uluiGdespre #umne&eu, istorie $i alte abstrac4iuni de acela$i %el. Mi tocmai asta nu trebuie s! %ac!, dac! vrea s! supravie4uiasc! +n urm!torii c*4iva ani. J #e ce, ce5l amenin4!H

J :i&ma celor puternici, a r!spuns Sam, dar n5a mai spus nimic altceva despre asta, a stat pur $i simplu a$a, m*ng*indu5$i barba c!runt! $i privind din c*nd +n c*nd nelini$tit c!tre est. ;iua s5a scurs mai departe $i, +n cele din urm!, Julian a trebuit s! se smulg! din cuibul s!u de c!r4i cu numai dou! tro%ee: Introducere +n biologie $i un alt volum, /eogra%ia Americii de ?ord. 6ra timpul s! plec!m, a insistat Sam> era mai bine s! %im +napoi, pe #omeniu, la cin!> oricum, c!l!re4ii %useser! trimi$i, iar selec4ionerii o%iciali $i custo&ii din #ominion aveau s! %ie acolo +n cur*nd, s! aleag! din ceea ce l!sam noi +n urm!. #ar trebuie s! spun c! Julian m5a instruit +n privin4a uneia dintre aposta&iile lui. Iat! cum s5a5nt*mplat. 'a s%*r$itul obositor al &ilei, ne5am oprit pe culmea dealului care domina localitatea 2illiams 3ord, imensul #omeniu din susul apei $i r*ul :ine, care str!b!tea valea +n drumul s!u dinspre mun4i c!tre vest. #in punctul acela avanta=os de observa4ie, vedeam clopotni4a Cl!dirii #ominionului, precum $i moara $i %abrica de cherestea, ambele cu ro4ile +n mi$care, $i a$a mai departe, totul albastru +n lumina de dinaintea as%in4itului, ce4os din pricina %umului de lemne arse $i p!tat ici $i colo cu ceea ce mai r!m!sese din %run&i$ul toamnei. #eparte, +n sud, podul de cale %erat! traversa de%ileul r*ului :ine ca un %ir de a4! suspendat. Intr! +n cas!, p!rea s! spun! vremea> e %rumos, dar n5o s! mai dure&e mult> &!vor!$te %ereastra, &g*nd!re$te %ocul, %ierbe merele> iarna bate la u$!. ?e5am l!sat caii s! se odihneasc! pe v*r%ul cutreierat de v*nturi al dealului, iar Julian a g!sit un rug de mure cu %ructele +nc! roto%eie $i negre, am cules c*teva $i le5am m*ncat. Asta era lumea +n care m! n!scusem. 6ra o toamn! aidoma tuturor celorlalte toamne de care5mi aduc aminte. #ar nu m! puteam +mpiedica s! m! g*ndesc la 1argine $i la sta%iile ei. :oate oamenii aceia, care tr!iser! +n timpul 6%lorescen4ei :etrolului $i al 3alsei ?!p!stuiri, avuseser! %a4! de locuin4ele lor $i de +mpre=urimi acelea$i sentimente pe care mi le tre&ea mie 2illiams 3ord. :entru mine nu erau dec*t ni$te %antome, dar trebuie s! %i p!rut su%icient de reali +n propriii lor ochi ) trebuie s! %i %ost reali> nu5$i d!duser! seama c! erau %antome> $i oare asta +nsemna c! $i eu eram tot o %antom!, o creatur! +ntoars! din mor4i ca s! b*ntuie genera4iile urm!toareH Julian mi5a v!&ut e8presia %e4ei $i m5a +ntrebat ce se +nt*mplase. I5am +mp!rt!$it g*ndurile mele. J Acum cuge4i ca un %iloso%, a spus el, cu un &*mbet larg. J Atunci nu este de mirare c! %iloso%ii repre&int! o trup! at*t de =alnic!. J 6$ti nedrept, Adam ) n5ai v!&ut nici un %iloso%, de c*nd e$ti tu. Julian credea +n %iloso%i $i pretindea c! +nt*lnise unul sau doi. J 6i, +mi imagine& c! sunt =alnici, dac! se g*ndesc la ei +n$i$i ca la ni$te sta%ii. J Asta e condi4ia tuturor lucrurilor, a ripostat Julian. S! lu!m, de e8emplu, mura asta. A smuls una $i a 4inut5o +n palma palid! a m*inii. J A ar!tat +ntotdeauna a$aH J Sigur c! nu, am r!spuns eu, ner!bd!tor. J C*ndva, a %ost un mugure verde, minuscul, iar +nainte de asta a %!cut parte din substan4a rugului, care a %ost mai +nainte o s!m*n4! dintr5o mur!L J Mi tot a$a, pre4 de o eternitate.

J (a nu, Adam, $i tocmai asta e esen4a. Pugul $i copacul de acolo, $i tigvele de pe c*mp, $i cioara care se rote$te deasupra lor ) toate descind din str!mo$i despre care nu se poate spune c! le sem!nau prea mult. I mur! sau o cioar! repre&int! o %orm!, iar %ormele se schimb! de5a lungul vremii, a$a cum +$i schimb! norii +n%!4i$area c*nd str!bat cerul. J 3orme din ceH J #in A#?, a spus Julian, cu toat! serio&itatea. (iologia luat! din 1argine nu era prima pe care o citea." J Julian, l5a averti&at Sam, le5am promis c*ndva p!rin4ilor acestui b!iat c! n5o s!5l corupi. J Am au&it despre A#?, am spus eu. 6 %or4a vie4ii, pentru str!mo$ii laici. Mi e o legend!. J Ca oamenii care5au pus piciorul pe 'un!H J 68act. J Mi ce autoritate spune astaH (en OreelH Istoria <niunii +n vi&iunea #ominionuluiH J ?imic nu5$i p!strea&! %orma, cu e8cep4ia A#?5uluiH 6 un argument straniu chiar $i dac! vine de la tine, Julian. J Ar %i %ost, dac! l5a$ %i %olosit. #ar A#?5ul nu r!m*ne neschimbat. Se str!duie$te s!5$i aduc! aminte de sine +nsu$i, dar nu o %ace niciodat! per%ect. C*nd +$i aduce aminte de un pe$te, +$i imaginea&! o $op*rl!. C*nd +$i aminte$te de un cal, +$i imaginea&! un hipopotam. C*nd +$i aduce aminte de o maimu4!, +$i imaginea&! un om. J JulianK Sam a devenit insistent. 6 prea de5a=uns. J 9orbe$ti ca un dar0inist, am remarcat eu. J #a, a recunoscut Julian, &*mbind +n ciuda propriei neortodo8ii, cu soarele toamnei +mprumut*nd %e4ei sale culoarea aramei din monedele de un penny. Cred c! asta sunt. 7n noaptea aceea am stat +ntins pe pat p*n! c*nd am %ost re&onabil de sigur c! p!rin4ii mei dormeau. :e urm! m5am ridicat, am aprins o lamp! $i am luat noua sau mai degrab! %oarte vechea Istorie a omenirii +n cosmos din spatele bu%etului din lemn de ste=ar, locul unde o ascunsesem. Am r!s%oit paginile s%!r*micioase. ?5am citit cartea. A$ %i citit5o, dar +n noaptea aceea eram prea ostenit ca s!5i pot da su%icient! aten4ie $i, +n orice ca&, +mi doream s!5i savure& cuvintele de$i totul ar %i putut s! %ie doar minciun! sau imagina4ie", nu s! le parcurg +n grab!. 7n seara aceea nu voiam dec*t o mostr! din carte> cu alte cuvinte, voiam s! m! uit la po&e. Avea &eci de %otogra%ii $i %iecare dintre ele mi5a atras aten4ia cu noi minuni $i imposibilit!4i. <na dintre ele +n%!4i$a sau pretindea c! +n%!4i$ea&! oameni st*nd pe supra%a4a 'unii, e8act a$a cum +i descrisese Julian. (!rba4ii din %otogra%ie erau evident americani. Aveau steaguri cusute pe umerii echipamentului lor pentru e8plorarea 'unii, o versiune arhaic! a steagului nostru, cu ceva mai pu4ine stele dec*t obi$nuitele $ai&eci. 7mbr!c!mintea era alb! $i ridicol de voluminoas!, a$a cum sunt hainele de iarn! ale inui4ilor, $i purtau c!$ti cu vi&oare aurii, care le ascundeau %e4ele. 1i5am +nchipuit c! pe 'un! trebuie s! %ie %oarte %rig, dac! e8ploratorii aveau nevoie de o asemenea protec4ie +mpov!r!toare. :robabil c! a=unseser!

acolo iarna. Iricum, +n =urul lor nu era nici ghea4!, nici &!pad!. 'una p!rea s! nu %ie cu nimic mai mult dec*t de$ert, uscat, monoton $i pr!%os, ca garderoba unui marginar. ?5a$ putea s! spun c*t timp m5am holbat la %otogra%ie, minun*ndu5m! de ceea ce vedeam. S5ar putea s! %i %ost o or! sau chiar mai mult. ?ici nu pot descrie cu e8actitate cum m5a %!cut s! m! simtL mai mare dec*t mine +nsumi, dar singuratic, de parc! a$ %i crescut at*t de +nalt +nc*t s! ating stelele $i a$ %i pierdut din vedere tot ce5mi era %amiliar. C*nd am +nchis cartea, 'una r!s!rise dincolo de %ereastra mea ) adic! adev!rata 'un!> o 'un! plin!, mare $i portocalie, pe =um!tate ascuns! +n spatele norilor ce se l!b!r4au, m*na4i de v*nt. 15am pomenit +ntreb*ndu5m! dac! era +ntr5adev!r posibil ca oamenii s! %i a=uns pe acel corp ceresc. #ac!, a$a cum sugerau %otogra%iile, a=unseser! p*n! acolo cu rachete, rachete de o mie de ori mai mari dec*t %amiliarele arti%icii din ;iua Independen4ei. #ar, dac! oamenii vi&itaser! 'una, de ce nu r!m!seser! acoloH 6ra un loc at*t de neospitalier +nc*t nimeni nu5$i dorise astaH Sau poate c! r!m!seser! $i tr!iau acolo de atunci. #ac! 'una era un loc at*t de %riguros, mi5am urmat eu ra4ionamentul, oamenii care locuiau pe supra%a4a ei erau nevoi4i s! %ac! %ocuri ca s! se5nc!l&easc!. Judec*nd dup! %otogra%ii, pe 'un! p!rea s! nu %ie nici un %el de lemn, a$a c! trebuie s! %i recurs la c!rbune sau la turb!. 15am dus la %ereastr! $i am studiat cu minu4io&itate 'una c!ut*nd orice ar %i putut s! indice un %oc de tab!r!, un pu4 de e8ploatare minier! sau vreo alt! industrie lunar!. #ar n5am reu$it s! v!d nimic de acest %el. ?u era dec*t 'una, +mpestri4at! $i neschimbat!. Am ro$it la g*ndul vinov!4iei mele, am pus din nou cartea +n ascun&!toarea ei, mi5am i&gonit ere&iile din minte cu o rug!ciune sau cu un %acsimil gr!bit al unei rug!ciuni" $i, +n cele din urm!, am adormit. III. 1! g*ndesc c! e bine s! e8plic c*te ceva despre 2illiams 3ord $i despre locul %amiliei mele $i al %amiliei lui Julian acolo, +nainte de a descrie pericolul de care se temea Sam /od0in $i care s5a materiali&at +n satul nostru nu cu mult +nainte de Cr!ciun. G7l rog pe cititor s! aib! r!bdare dac! dau prea multe am!nunte despre lucruri care par bine cunoscute. 1! delecte& cu ilu&ia c! voi %i citit de str!ini sau de posteritate, pentru care aran=amentele noastre actuale nu sunt de la sine +n4elese. G 7n capul v!ii se a%la i&vorul prosperit!4ii noastre, #omeniul #uncan $i Cro0ley. 6ra un domeniu rural ceea ce este evident, de vreme ce ne a%lam +n Athabaska, departe de sediile puterii din 6st" de4inut de dou! %amilii de comercian4i in%luen4i din ?e0 Eork, care +$i p!strau vila nu numai ca surs! de venituri, ci $i ca pe un %el de sta4iune balnear!, a%lat! la distan4! sigur! mai multe &ile de mers cu trenul" de intrigile $i pestilen4a vie4ii metropolei. 6ra locuit! ) guvernat!, a$ putea spune nu numai de patriarhii clanurilor #uncan $i Cro0ley, ci $i de o +ntreag! legiune de veri, nepo4i, rude prin alian4!, prieteni de ob*r$ie nobil! $i oaspe4i de renume, +n c!utare de aer curat $i de peisa=e rurale. Col4ul nostru din Athabaska era binecuv*ntat cu un climat bl*nd $i cu peisa=e +nc*nt!toare, +n %unc4ie de anotimp, iar aceste lucruri atrag aristo tr*ndavi a$a cum sunt atrase mu$tele de miere. ?u s5a consemnat dac! ora$ul a e8istat +nainte de a e8ista #omeniul sau viceversa> dar e sigur c! prosperitatea ora$ului depindea de #omeniu. 7n 2illiams 3ord e8istau, +n esen4!, trei clase sociale: proprietarii sau aristo> sub ei se a%la clasa concesionarilor care erau %ierari, dulgheri, dogari, supraveghetori, gr!dinari, apicultori $i

a$a mai departe, $i care +$i pl!teau concesiunea prin serviciile o%erite> $i, +n cele din urm!, lucr!torii anga=a4i cu contract, care lucrau la c*mp, tr!iau +n colibe rudimentare de pe malul vestic al r*ului :ine $i nu primeau nici o compensa4ie pentru munca lor +n a%ara m*nc!rii proaste $i a locuin4elor $i mai proaste. 3amilia mea ocupa un loc ambivalent +n aceast! ierarhie. 1ama era croitoreas!. 'ucra pe #omeniu, a$a cum lucraser!, mai +nainte, p!rin4ii ei. 7ns! tata a=unsese +n 2illiams 3ord ca muncitor se&onier, $i c!s!toria lui cu mama st*rnise controverse. Se +nsurase cu o concesiune, cum se spune, $i %usese acceptat la gra=durile de pe #omeniu +n loc s! primeasc! o &estre. 'egea +ng!duia ast%el de c!s!torii, dar opinia public! le de&aproba. Aveam pu4ini prieteni +n clasa noastr! social!, rudele mamei muriser! +ntre timp poate de ru$ine" $i, copil %iind, eram adesea luat +n r*s din cau&a originii umile a tat!lui meu. 1ai presus de asta era problema religiei noastre. 6ram ) pentru c! a$a era tata ) membri ai (isericii Semnelor. 7n &ilele acelea, era necesar ca %iecare biseric! cre$tin! din America s! %ie aprobat! o%icial de Consiliul Arhivarilor din #ominionul lui Iisus Dristos pe :!m*nt. 7n limba= popular, (iserica #ominionului, dar !sta e un termen impropriu, de vreme ce %iecare biseric! e o (iseric! a #ominionului dac! a %ost recunoscut! de Consiliu. #ominionul 6piscopal, #ominionul :resbiterian, #ominionul (aptist ) ba chiar $i (iserica Catolic! a Americii, din ,--,, c*nd a renun4at la loialitatea %a4! de :apalitatea din Poma ) sunt incluse, toate, sub umbrela domionionist!, deoarece #ominionul nu5$i propune s! %ie o biseric!, ci s! ateste biserici. 7n America avem dreptul, garantat prin Constitu4ie, de a practica orice cult care ne este pe plac, at*ta vreme c*t repre&int! o congrega4ie cre$tin! autentic!, nu vreo sect! %rauduloas! sau satanic!. Consiliul e8ist! pentru a %ace aceast! distinc4ie. Mi pentru a aduna coti&a4ii $i di=me mul4umit! c!rora poate continua importanta sa activitate." A$a c! noi %!ceam parte, dup! cum am spus, din (iserica Semnelor, care repre&enta un cult marginal, evitat de clasa concesionarilor, %iind popular mai ales printre anga=a4ii ignoran4i, din mi=locul c!rora se ridicase tata. Credin4a noastr! avea drept te8t %undamental proclama4ia inclus! +ntr5un pasa= din 6vanghelia lui 1arcu: 7n numele 1eu, demoni vor i&goni, +n limbi noi vor gr!i, $erpi vor lua +n m*n! $i chiar ceva d!t!tor de moarte de vor bea nu5i va v!t!ma., Cu alte cuvinte, noi eram +mbl*n&itori de $erpi, vesti4i pentru asta, +n ciuda per%orman4elor noastre modeste. Congrega4ia era alc!tuit! din doispre&ece muncitori de la %erm!, cei mai mul4i %iind se&onieri sosi4i de cur*nd din statele din Sud. @ata era diaconul lor de$i nu %olosea acest titlu" $i p!stram $erpi, +n scop ritual, +n cu$ti de s*rm! plasate pe terenul nostru din spatele casei, l*ng! acareturi. Acest obicei nu contribuia la +mbun!t!4irea statutului nostru social. Aceasta era situa4ia %amiliei noastre c*nd a sosit Julian Comstock, +nso4it de Sam /od0in, mentorul s!u, ca oaspete al %amiliilor #uncan $i Cro0ley $i c*nd m5a +nt*lnit +nt*mpl!tor la v*n!toare. 'a vremea aceea eram ucenicul tat!lui meu, care se ridicase la rangul de supraveghetor al gra=durilor ample ale #omeniului. @ata iubea animalele, mai ales caii. #in ne%ericire, eu nu eram pl!m!dit din acela$i aluat $i rela4iile mele cu locuitorii cabalini ai gra=durilor treceau rareori mai departe de o scurt! +ng!duin4! reciproc!. ?u5mi +ndr!geam slu=ba ) care consta mai ales +n a m!tura paiele, a aduna b!ligarul cu lopata $i a +ndeplini de obicei acele corve&i pe care ceilal4i oameni de la gra=duri le considerau sub

demnitatea lor ) a$a c! am %ost +nc*ntat c*nd a devenit un obicei ca vreun secretar din personalul casei sau chiar Sam /od0in +n persoan!" s!5$i %ac! apari4ia, invit*ndu5m! s!5 mi las balt! munca la cererea lui Julian. #eoarece venea de la un Comstock, nu putea %i respins!, indi%erent cu c*t! %urie scr*$neau din din4i gr!=darii $i $elarii c*nd m! vedeau sc!p*nd de sub autoritatea lor." 'a +nceput ne +nt*lneam ca s! citim c!r4i sau ca s! st!m de vorb! despre ele> pe urm! Sam /od0in m5a invitat s! asist la lec4iile lui Jason, %iindc! %usese +ns!rcinat s! se ocupe at*t de educa4ia lui, c*t $i de bun!starea lui general!. 'a $coala #ominionului mi se predaser! c*teva no4iuni elementare +n ceea ce prive$te cititul $i scrisul $i +mi ra%inasem aceste deprinderi sub +ndrumarea mamei, care credea +n puterea $tiin4ei de carte, consider*nd5o o %or4! ce +mbun!t!4ea lucrurile. @ata nu $tia nici s! citeasc!, nici s! scrie." Mi nu trecuse mai mult de un an de la prima noastr! +nt*lnire c*nd Sam s5a pre&entat +ntr5o sear! la u$a casei p!rin4ilor mei, cu o propunere ie$it! din comun: J #omnule $i doamn! Da&&ard, a spus el, ridic*ndu5$i m*na ca $i cum ar %i vrut s!5$i ating! p!l!ria pe care $i5o scosese c*nd intrase +n cas!, a$a c! gestul a l!sat impresia unui salut", prietenia dintre %iul dumneavoastr! $i Julian Comstock v! este desigur cunoscut!. J #a, a r!spuns mama. Mi ne %acem destule gri=i din pricina ei ) problemele de pe #omeniu %iind cele care sunt. 1ama era o %emeie micu4!, durdulie, dar plin! de %or4!, cu ideile ei personale. @ata, care vorbea rar, n5a vorbit deloc cu acea oca&ie, ci a stat pe scaunul lui, 4in*nd +n m*n! o pip! din r!d!cin! de da%in, pe care n5a aprins5o. J :roblemele de pe domeniu sunt esen4a acestei discu4ii, a spus Sam /od0in. ?u $tiu sigur c*t de multe v5a povestit Adam despre situa4ia de5acolo. @at!l lui Julian, generalul (ryce Comstock, care mi5a %ost at*t prieten, c*t $i comandant, m5a +ns!rcinat cu pu4in timp +nainte de moarte s!5i port de gri=! lui Julian $i s! m! ocup de bun!starea luiL J 7nainte de moartea sa prin sp*n&urare, pentru tr!dare, a subliniat mama. Sam s5a cutremurat. J 6 adev!rat, doamn! Da&&ard, n5o pot nega, dar +mi a%irm credin4a c! procesul a %ost aran=at $i verdictul ne+ntemeiat. 7ns!, +ntemeiat sau nu, asta nu are nimic de5a %ace cu obliga4ia mea +n ceea ce5l prive$te pe %iu. Am %!g!duit s! am gri=! de b!iat, doamn! Da&&ard, $i vreau s!5mi 4in promisiunea. J <n sentiment cre$tinesc. Scepticismul ei nu era mascat +ntru totul. J C*t despre alu&iile dumneavoastr! la #omeniu $i la obiceiurile tinerilor mo$tenitori $i mo$tenitoare de acolo, nu a$ putea s! %iu de acord +ntr5o mai mare m!sur! dec*t sunt. #in acest motiv am aprobat $i am +ncura=at prietenia lui Julian cu %iul dumneavoastr!. 7n a%ar! de Adam, Julian nu are nici un prieten adev!rat. #omeniul este un asemenea b*rlog de $erpi venino$i ) %!r! inten4ia de a aduce vreo o%ens!, a ad!ugat el, aduc*ndu5$i aminte de a%ilierea noastr! religioas! $i %!c*nd presupunerea %ireasc!, dar gre$it! c! $erpii erau inevitabil pe placul congrega4iei (isericii Semnelor ) %!r! inten4ia de a aduce vreo o%ens!, l5a$ l!sa pe Julian s! se +mprieteneasc! mai degrab! cu, !!, scorpionii, a continuat, str!duindu5se s! g!seasc! o compara4ie mai acceptabil!, dec*t s!5l abandone& +n voia sarcasmului, a ma$ina4iunilor $i a obiceiurilor de&astruoase ale egalilor s!i. 1otiv pentru care +i sunt nu numai pro%esor, ci $i +nso4itor nede&lipit. 7ns! sunt de

aproape trei ori mai b!tr*n dec*t el, doamn! Da&&ard, $i are nevoie de un prieten de n!de=de mai apropiat de v*rsta lui. J Care e propunerea dumneavoastr!, domnule /od0inH J :ropun s! %ac din Adam al doilea elev al meu, +n permanen4!, spre %olosul ambilor b!ie4i. Sam era de obicei &g*rcit la vorb! ) chiar $i +n calitate de pro%esor ) $i p!rea istovit dup! discurs, de parc! ar %i ridicat o greutate imens!. J #a, elev, dar ce anume o s!5l +nv!4a4i, domnule /od0inH J 1ecanic!. Istorie. /ramatic! $i regulile compunerii. Arte mar4ialeL J Adam $tie de=a s! trag! cu pu$ca. J 1*nuirea pistolului, a sabiei de cavalerie, lupta cu pumnii ) dar toate astea repre&int! numai o parte, s5a gr!bit Sam s! adauge. @at!l lui Julian mi5a cerut s! m! ocup at*t de mintea b!iatului, c*t $i de re%le8ele lui. 1ama avea mai multe de spus despre acest subiect, mai ales despre munca mea la gra=duri, care +$i aducea contribu4ia la plata concesiunilor %amiliei, $i despre greut!4ile pe care le5am %i avut la maga&inul #omeniului %!r! suplimentul repre&entat de cupoanele mele. #ar Sam anticipase aceast! problem!. 1ama lui Julian ) cu alte cuvinte, cumnata :re$edintelui ) +i +ncredin4ase un %ond nelimitat destinat educa4iei b!iatului, din care avea s! se scurg! compensa4ia absen4ei mele de la gra=duri. Mi +nc! ridic*ndu5se la o valoare %rumu$ic!. Sam a spus o ci%r! $i intensitatea obiec4iilor p!rin4ilor mei a sc!&ut considerabil, pentru a se reduce apoi la &ero. Am v!&ut totul din camera al!turat!, printr5 o gaur! din u$!." Ceea ce nu +nseamn! c! toate temerile au %ost date deoparte. A doua &i, +nainte de a pleca spre #omeniu, de data asta pentru a vi&ita una dintre 1arile Case mai degrab! dec*t gra=durile, mama m5a averti&at s! nu m! amestec prea mult +n treburile nobilimii. I5 am %!g!duit c! aveam s! m! ag!4 de virtu4ile mele cre$tine. I promisiune pripit!, mai greu de 4inut dec*t mi5am imaginat." G3irea oarecum %eminin! a lui Julian +i crease printre ceilal4i tineri aristo o reputa4ie de sodomit. 3aptul c! puteau s! cread! una ca asta despre el %!r! a avea nici o dovad! este o m!rturie a tendin4elor clasei lor sociale. #ar convingerea lor a %ost uneori +n %avoarea mea. Cuno$tin4ele lui de parte %emeiasc! ) %ete so%isticate, de v*rsta mea sau mai mari ) au presupus, nu numai o dat!, c! eram prietenul intim al lui Julian, +n sensul trupesc. #up! care au luat m!suri ca s! m! de&ve4e de obiceiurile mele contra %irii, +n cel mai direct mod cu putin4!. Am %ost +nc*ntat s! coopere& la aceste tratamente, care au avut de %iecare dat! succes. G J :oate riscurile nu se re%er! la integritatea ta moral!, a spus ea. ?obilii tr!iesc dup! standarde di%erite de ale noastre, Adam. Jocurile lor au drept mi&! via4a. Mtii c! tat!l lui Julian a %ost sp*n&uratH 6l nu vorbea niciodat! despre asta, dar povestea era de notorietate. Am repetat a%irma4ia lui Sam despre nevinov!4ia lui (ryce Comstock. J 6 %oarte posibil s! %ie a$a. @ocmai asta e. 7n ultimii trei&eci de ani, pre$edin4ia i5a apar4inut +ntotdeauna unui Comstock $i s5a spus c! actualul pre$edinte +l invidia pentru puterea lui. Singura amenin4are real! la adresa domina4iei unchiului lui Julian era ascensiunea %ratelui s!u, care +$i c*$tigase o popularitate periculoas! dup! r!&boiul cu bra&ilienii. (!nuiesc c! domnul /od0in are dreptate, c! (ryce n5a %ost sp*n&urat %iindc! era un general incapabil, ci %iindc! era unul de mare succes.

3!r! +ndoial! c! asemenea scandaluri erau posibile ) despre via4a din ?e0 Eork, unde locuia pre$edintele, au&isem pove$ti care ar %i %!cut m!ciuc! p*n! $i p!rul unui %iloso% cinic. #ar ce leg!tur! puteau avea toate astea cu mineH Sau chiar cu JulianH ?u eram dec*t ni$te b!ietani. At*t de mare era naivitatea mea. I9. ;ilele se scurtau din ce +n ce mai mult, ;iua Pecuno$tin4ei venise $i trecuse, ceea ce se putea spune $i despre luna noiembrie, iar ninsoarea sau cel pu4in mirosul ei plutea +n aer c*nd +n 2illiams 3ord au intrat cinci&eci de cavaleri$ti din trupele de re&erv! ale Athabask!i, escort*nd un num!r egal de agen4i electorali. Iarna din Athabaska era detestat! de o mul4ime de oameni. 6u nu m! num!ram printre ei. ?u m! sinchiseam de %rig $i de +ntuneric, nu at*ta vreme c*t e8ista o sob! cu antracit, o lamp! cu alcool la care s! cite$ti +n nop4ile lungi $i $ansa de a m*nca pr!=ituri cu gr*u sau pi%tie la micul de=un. Iar Cr!ciunul se apropia cu repe&iciune ) era una dintre cele patru s!rb!tori cre$tine universal recunoscute de #ominion celelalte %iind :a$tile, ;iua Independen4ei $i ;iua Pecuno$tin4ei". #intre toate acestea, pre%erasem +ntotdeauna Cr!ciunul. ?u at*t din cau&a cadourilor, adesea s!r!c!cioase ) de$i cu un an +n urm! primisem de la p!rin4ii mei concesiunea cu carabine cu +nc!rcare pe 4eav!, de care eram e8traordinar de m*ndru ) $i nici pe de5a5ntregul datorit! esen4ei spirituale a s!rb!torii, la care m! ru$ine& s! spun c! nu m! g*ndeam dec*t arareori +n a%ara ca&ului c*nd eram obligat s5o %ac, +n timpul slu=belor religioase. Ceea ce +ndr!geam era combina4ia dintre e%ectele aerului +nvior!tor, al dimine4ilor albite de ger, al ghirlandelor de pin $i de ilice %i8ate deasupra cadrului u$ilor, al drapelelor ro$ii ca a%inele de deasupra str!&ii principale, %lutur*nd vesele +n v*ntul rece, al colindelor $i al imnurilor recitate sau c*ntate ) +ntreaga con%runtare cu Iarna, +n timpul c!reia 4i se t!ia r!su%larea, pe =um!tate s%idare $i pe =um!tate supunere. 7mi pl!cea preci&ia de ceasornic a acestor ritualuri, de parc! un anume dinte al ro4ii timpului ar %i intrat +n angrenare cu o regularitate %!r! cusur. @e alina> +4i vorbea despre eternitate. 7ns! acela a %ost un anotimp de r!u5augur. @rupele de re&ervi$ti au intrat +n ora$ pe cincispre&ece decembrie. #e ochii lumii, sosiser! ca s! supraveghe&e alegerile pre&iden4iale. 7n 2illiams 3ord, alegerile la nivel na4ional erau o %ormalitate. 7n momentul c*nd li se cerea votul cet!4enilor no$tri, re&ultatul era cunoscut de mult, %iind de=a hot!r*t de popula4ia din statele estice ) $i asta c*nd e8ista mai mult de un candidat, ceea ce se +nt*mpla rareori. 7n ultimii $ase ani electorali, alegerile nu %useser! contestate de nici o persoan! $i de nici un partid $i, vreme de trei decenii, %useser!m condu$i de un Comstock sau altul. Alegerile +ncepeau s! nu se mai deosebeasc! de ova4ii. #ar era +n ordine, %iindc! repre&entau, +n continuare, un eveniment spectaculos, aproape un soi de circ, implic*nd sosirea agen4ilor electorali, care puneau +ntotdeauna +n scen! o repre&enta4ie de calitate. Iar +n anul acela ) &vonul emana din apartamentele persoanelor sus5puse $i se r!sp*ndise pretutindeni pe $optite ) +n cl!direa #ominionului avea s! rule&e un %ilm. ?u mai v!&usem niciunul, niciodat!. #ar mi le descrisese Julian. 9!&use %ilme adesea la ?e0 Eork, c*nd era mai mic, $i, ori de c*te ori era cuprins de nostalgie ) via4a +n 2illiams 3ord era uneori cam prea lini$tit! dup! gustul lui ) se sim4ea provocat s!

vorbeasc! despre %ilme. A$a c!, atunci c*nd s5a anun4at spectacolul, ca parte a procedurii electorale, ne5am sim4it am*ndoi incita4i $i am %ost de acord s! ne5nt*lnim +n spatele Cl!dirii #ominionului, la ora stabilit!. ?iciunul dintre noi nu avea un motiv +ntemeiat s! se a%le acolo. 6u eram prea t*n!r ca s! vote&, iar Julian ar %i s!rit +n ochi $i probabil n5ar %i %ost bine5venit ca singurul aristo la o adunare a clasei concesionarilor. ?obilii votaser! separat pe #omeniu ) +$i aleseser! de=a +mputernici4ii pentru activit!4ile lor obligatorii." A$a c! i5am l!sat pe p!rin4ii mei s! plece spre #ominion devreme, +n prima parte a serii, i5am urmat pe %uri$ $i am a=uns chiar +nainte de momentul +n care era programat! +nceperea evenimentului. Am a$teptat +n spatele s!lii de +ntrunire, unde erau priponi4i vreo du&in! de cai, p*n! c*nd a sosit Julian, c!lare pe un animal +mprumutat din gra=durile #omeniului. 6ra +mbr!cat +n cea mai reu$it! apro8ima4ie a hainelor unui contractant de care era +n stare: c!ma$! de c*nep! $i pantaloni de culoare +ntunecat!, precum $i o p!l!rie neagr! de p*sl!, cu borul l!sat +n =os, ca s!5i ascund! %a4a. A desc!lecat p!r*nd tulburat $i l5am +ntrebat ce se5nt*mplase. 6l a cl!tinat din cap. J ?imic, Adam ) sau +nc! nimic ) dar Sam spune c! ne5a$teapt! neca&uri. Mi m5a privit aproape cu mil!. J P!&boi, a ad!ugat. J 7ntotdeauna e r!&boi. J I nou! o%ensiv!. J 6i, $i ce dac!H 'abradorul este la un milion de kilometri distan4!. J 6 evident c! orientarea ta geogra%ic! nu s5a +mbun!t!4it prea mult dup! lec4iile lui Sam. Mi s5ar putea s! ne a%l!m, %i&ic, la o mare distan4! de %ront, dar, din punct de vedere opera4ional, suntem mult prea aproape ca s! st!m lini$ti4i. ?u $tiam ce vrea s! spun!, a$a c! mi5am scos asta din minte. J ?e putem %ace gri=i pentru r!&boi dup! %ilm, Julian. J #a, cred c! da, s5a silit el s! &*mbeasc!. #up! e tot at*t de bine ca +nainte. A$a c! am intrat +n cl!direa #ominionului tocmai c*nd se +mpu4ina lumina l!mpilor, am +naintat cu capetele plecate, instal*ndu5ne pe ultimul r*nd de b!nci, $i am a$teptat s!5nceap! spectacolul. 7n partea din %a4! a s!lii se a%la o scen! spa4ioas!, de pe care %useser! +nl!turate toate accesoriile religioase, iar +n locul unde se g!sea de obicei amvonul sau estrada se +n!l4ase un ecran alb, p!trat. #e %iecare parte a ecranului se a%la c*te un soi de cort +n care st!teau cei doi interpre4i, cu scenariile lor $i cu echipamentul teatral: portavoce, clopo4ei, scripe4i, o tob!, un %luier $i altele. Asta era, a spus Julian, o variant! simpli%icat! a ceea ce puteai vedea +n sala modern! dintr5un cinematogra% din ?e0 Eork. 7n metropol!, ecranul a$adar $i imaginile proiectate pe el" ar %i %ost mai mare> interpre4ii ar %i %ost pro%esioni$ti, de vreme ce citirea scenariului $i emiterea &gomotelor erau considerate arte ra%inate, iar interpre4ii de acolo concurau pentru ob4inerea rolurilor> $i ar %i putut e8ista un al treilea interpret, plasat +n spatele ecranului pentru relat!ri dramatice sau pentru e%ecte sonore suplimentare. S5ar %i putut ad!uga chiar $i o orchestr!, care s! interprete&e mu&ic! tematic!, compus! pentru %iecare spectacol +n parte. 3ilmele sunt ticluite ast%el +nc*t dou! persona=e principale, un b!rbat $i o %emeie, pot c!p!ta glas mul4umit! celor doi interpre4i, actorul %iind %otogra%iat ast%el +nc*t s! apar!

+n st*nga ecranului +n timpul scenelor de dialog, pe c*nd actri4a apare +n dreapta. Interpre4ii v!d %ilmul printr5un sistem de oglin&i, pot urm!ri scenariile luminate de un soi de lamp! +ncasetat! ast%el +nc*t s! nu5$i r!sp*ndeasc! lumina, distr!g*nd aten4ia" $i +$i citesc replicile c*nd vorbesc actorii %otogra%ia4i, ast%el +nc*t vocile lor par s! emane din ecran. (!t!ile tobelor $i clinchetele clopo4eilor lor corespund, +n mod similar, cu evenimentele din %ilm. GIlu&ia era de5a dreptul $ocant! c*nd interpre4ii erau pro%esioni$ti, dar sc!p!rile lor puteau %i la %el de uimitoare. Julian mi5a povestit odat! un %ilm %!cut la ?e0 Eork dup! Damlet, piesa lui 2illiam Shakespeare, +n care un interpret a venit beat la cinematogra%, %!c*ndu5l pe ne%ericitul prin4 al #anemarcei s! e8clame: I mare de neca&uri ) o +n=ur!tur! de nereprodus" ) am $i eu neca&urile mele, ad!ug*nd o serie de obscenit!4i, de sunete improprii de clopo4el $i de %luier!turi vulgare, p*n! c*nd a %ost trimis! +n grab! o dublur! care s!5l +nlocuiasc!. G J (ine+n4eles c! %!ceau treab! mai bun! +n era laic!, a $optit Julian, iar eu m5am rugat s! nu mai %i au&it $i altcineva acest comentariu lipsit de delicate4e. Con%orm tuturor relat!rilor, %ilmele %useser! spectaculoase +n timpul 6%lorescen4ei :etrolului ) cu sunet +nregistrat, culori %ire$ti +n loc de negru $i gri $i a$a mai departe. #ar, con%orm acelora$i relat!ri, erau, totodat!, oribil de necuviincioase, blas%ematoare p*n! la e8trem $i de obicei pornogra%ice. #in %ericire sau din ne%ericire, din perspectiva lui Julian", nu supravie4uise nici un e8emplar> suportul pe care %useser! +nregistrate era perisabil> %ilmele p!strate +n stoc putre&iser! de mult, iar copiile digitale se degradaser!, $i decodi%icarea lor era cu des!v*r$ire imposibil!. 3ilmele acelea erau din secolul al dou!&ecilea $i de la +nceputul celui de5al dou!&eci $i unulea o perioad! de prosperitate imens!, %!r! suport real, dedicat! cultului pl!cerii, datorat! arderii re&ervelor e%emere de petrol ale :!m*ntului $i care a culminat cu 3alsa ?!p!stuire, cu r!&boaie, cu molime $i cu dureroasa reducere a popula4iei e8agerat de numeroase la un num!r mai re&onabil. #up! cum sublinia cu insisten4! Istoria <niunii +n 9i&iunea #ominionului, cea mai pur! $i mai bun! epoc! din trecutul Americii %usese secolul al nou!spre&ecelea, ale c!rui virtu4i %amiliale $i industrii modeste avuseser! parte de o repunere imper%ect! +n drepturi, impus! de +mpre=ur!ri, ale c!rui deprinderi erau practice $i a c!rui literatur! era adesea %olositoare $i per%ectibil!. @rebuie s! m!rturisesc c! %usesem in%estat de o parte dintre aposta&iile lui Julian. Am %ost tulburat de g*nduri triste chiar $i atunci c*nd s5au stins l!mpile de podea, $i (en Oreel repre&entantul #ominionului din &ona noastr!, st*nd +n %a4a ecranului de %ilm" a citit un scurt pasa= despre ?a4iune, 6vlavie $i #atorie. P!&boi, spusese Julian, vorbind nu numai despre eternul con%lict armat din 'abrador, ci $i despre o nou! etap! a acestuia, care +$i putea +ntinde bra4ul scheletic p*n! +n 2illiams 3ord ) $i atunci ce5avea s! se aleag! de mine $i ce5avea s! se5aleag! de %amilia meaH J Suntem aici ca s! ne d!m votul, a spus pe scurt (en Oreel, o datorie sacr!, imediat!, %a4! de 4ara $i de credin4a noastr!, o 4ar! gospod!rit! cu at*ta succes $i cu at*ta genero&itate de conduc!torul s!u, pre$edintele #eklan Comstock, ai c!rui agen4i electorali a$teapt! nelini$ti4i, o v!d dup! mi$c!rile m*inilor lor, continuarea evenimentelor serii> $i ast%el, %!r! a ad!uga un r!mas bun etc., v! rog s! v! +ndrepta4i aten4ia c!tre pre&entarea %ilmului lor, :rimul sub Cer, preg!tit pentru a ni se o%eri o distrac4ieL

Aparatura necesar! %usese transportat! la 2illiams 3ord sub coviltirul unei c!ru4e: un aparat de proiec4ie $i un dinam elve4ian portabil probabil capturat de la %or4ele olande&e din 'abrador", alimentat cu alcool distilat $i montat +ntr5un soi de $an4 sau redut! proasp!t s!pat! sub biseric!, pentru a i se atenua &gomotul, care p!trundea oricum prin du$umeaua de sc*ndur!, p!r*nd m*r*itul unui c*ine uria$. 9ibra4iile nu %!ceau altceva dec*t s! sporeasc! semni%ica4ia momentului, +n timp ce pierea lumina ultimei %l!c!ri $i se aprindea lampa electric! din interiorul uria$ului proiector mecanic, de culoare neagr!. A +nceput %ilmul. 3iind primul pe care +l v!&usem vreodat!, uimirea mea era deplin!. 6ram at*t de %ermecat de ilu&ia c! %otogra%iile prinseser! via4!, +nc*t aproape c! +mi sc!pa esen4a scenelorL dar +mi aduc aminte un titlu cu +n%lorituri $i scene din a doua b!t!lie de la Quebec, recreate de actori, dar pe de5a5ntregul reale pentru mine, acompaniate de b!t!i de tob! $i de sunete ascu4ite de %luier, pentru a reda +mpu$c!turile $i bombardamentul> spectatorii din primele r*nduri tres!reau instinctiv> mai multe dintre %emeile de seam! din sat au %ost gata s! le$ine $i $i5au +ncle$tat m*inile de bra4ele +nso4itorilor de se8 opus, acestea av*nd $anse ca, +n diminea4a urm!toare, s! %ie tot at*t de pline de v*n!t!i ca $i cum ar %i participat ei +n$i$i la lupt!. 7ns! olande&ii de sub steagul lor cu cruce5$i5lauri au +nceput destul de cur*nd s! bat! +n retragere +n %a4a %or4elor americane, $i un actor care =uca rolul t*n!rului #eklan Comstock a ie$it +n %a4!, recit*ndu5$i Jur!m*ntul de +nvestitur! ceva cam prematur, dar istoria %usese trunchiat! +n scopuri artistice" cel +n care se men4ionea&! at*t <rgen4a Continental!, c*t $i #atoria %a4! de @recut. 9ocea era redat!, %ire$te, de unul dintre interpre4i, un basso pro%undo ale c!rui modula4ii emanau din clopotul vorbitor pe un ton grav, plin de greutate. Ceea ce repre&enta, de asemenea, o u$oar! revi&uire a adev!rului, pentru c! adev!ratul #eklan Comstock avea o voce strident! $i o tendin4! c!tre irascibilitate." 3ilmul continua cu episoade mai apropiate de adev!r $i cu cadre pitore$ti, +n%!4i$*nd gloria guvern!rii lui #eklan Cuceritorul, nume sub care +i era cunoscut Armatei 'aurentinilor, care m!r$!luise al!turi de el +n timpul ascensiunii c!tre ?e0 Eork. <rma reconstruc4ia ora$ului 2ashington, #. C. un proiect niciodat! %inali&at, +ntotdeauna +n des%!$urare, +nt*r&iat de climatul din mla$tini $i de bolile transmise de insecte", apoi Iluminarea 1anhattanului, unde %elinarele erau alimentate de un dinam hidroelectric timp de patru ore pe &i, de la $ase la &ece seara> $i $antierul naval militar din portul (oston, minele de c!rbune $i u&inele metalurgice $i %abricile de armament din :ennsylvania, $i cele mai noi $i mai str!lucitoare locomotive cu aburi, tr!g*nd cele mai noi $i mai str!lucitoare vagoane, $i a$a mai departe. ?u puteam s! nu m! mir de reac4ia lui Julian %a4! de toate acestea. 'a urma urmelor, +ntregul spectacol %usese preg!tit pentru a ridica +n sl!vi virtu4ile omului care pusese la cale moartea tat!lui s!u, prin sp*n&urare. ?u puteam s! uit ) iar Julian trebuie s! %i %ost tot timpul con$tient de asta ) c! actualul pre$edinte era un tiran %ratricid. 7ns! ochii s!i erau 4intui4i de ecran. Asta nu re%lecta dup! cum am a%lat mai t*r&iu" opinia lui +n privin4a politicii contemporane, ci %ascina4ia pentru ceea ce pre%era s! numeasc! cinema. Crearea ilu&iilor bidimensionale nu5i p!r!sea niciodat! g*ndurile ) poate era adev!rata lui chemare $i avea s! culmine&e cu reali&area capodoperei sale

cinematogra%ice inter&ise, 9ia4a $i aventurile marelui naturalist Charles #ar0inL dar aceasta e o alt! poveste, care r!m*ne pentru alt! dat!. Actualul %ilm a continuat pre&ent*nd incursiunile +ncununate de succes +n teritoriile bra&iliene din :anama, din timpul guvern!rii lui #eklan Cuceritorul, ceea ce trebuie s! %i lovit mai aproape de 4int!, %iindc! l5am v!&ut pe Julian cutremur*ndu5se de dou! ori. C*t despre mineL Am +ncercat s! m! rup de lume, gust*nd momentul, dar aten4ia mea era dureros de +mpr!$tiat!. :oate de vin! era stranietatea campaniei electorale, at*t de apropiat! de s!rb!toarea Cr!ciunului. Sau Istoria omenirii +n cosmos, pe care o citeam +n pat, c*te o pagin! sau dou! +n %iecare noapte, +ncep*nd din &iua c!l!toriei noastre +n 1argine. Indi%erent care ar %i %ost motivul, eram asaltat de o +ngri=orare nea$teptat! $i de o oarecare melancolie. 1! a%lam acolo, +n mi=locul a tot ceea ce p!rea %amiliar $i ar %i trebuit s! m! lini$teasc! mul4imea din clasa contractan4ilor, bun!voin4a emanat! +n =urul meu din Cl!direa #ominionului, %lamurile $i simbolurile Cr!ciunului ) $i totul p!rea dintr5odat! e%emer, de parc! lumea ar %i %ost o g!leat! c!reia +i c!&use %undul. :oate c! era perspectiva %iloso%ului, cum o numea Julian. #ac! a$a st!teau lucrurile, m! +ntrebam cum o puteau suporta %iloso%ii. 7nv!4asem c*te ceva de la Sam /od0in ) $i mai multe de la Julian, care citea c!r4i de&aprobate de Sam ) despre ideile discreditate ale 6pocii 'aice. 15am g*ndit la 6instein $i la insisten4a sa asupra %aptului c! nici un punct de vedere nu e privilegiat %a4! de un altul: cu alte cuvinte, teoria sa generali&at! a relativit!4ii $i a%irma4ia acesteia con%orm c!reia +ntrebarea Ce este realH cere mai +nt*i un r!spuns la +ntrebarea <nde te a%liH. 'a at*t m! re&umam eu, aici, +n coconul numit 2illiams 3ord ) la un :unct de 9edereH Sau eram o +ntrupare a unei molecule A#?, reamintindu5$i imper%ect, a$a cum spunea Julian, de o maimu4!, de un pe$te $i de o amib!H :oate chiar $i na4iunea pe care o ridicase +n sl!vi (en Oreel cu at*ta e8travagan4! nu era altceva dec*t un e8emplu de mani%estare a acestei tendin4e +n natur! ) o amintire imper%ect! a unui alt secol, care, la r*ndul s!u, %usese o amintire imper%ect! a tuturor secolelor dinaintea lui $i tot a$a, p*n! la apari4ia Imului +n 6den sau +n A%rica, dup! cum credea Julian". :oate nu era dec*t eliberarea din ce +n ce mai pronun4at! de vra=a ora$ului +n care crescusem sau un presentiment c! acesta avea s!5mi %ie luat. 3ilmul se +ncheia cu imaginea emo4ionant! a unui steag american, cu cele treispre&ece dungi $i cu cele $ai&eci de stele ale sale unduindu5se +n lumina soarelui ) $i prevestind, insista naratorul, al4i patru ani de prosperitate $i de m!rinimie datora4i guvern!rii lui #eklan Cuceritorul, pentru care erau solicitate voturile spectatorilor, de$i nu era cunoscut! e8isten4a unui alt candidat competitiv $i nici nu se &vonea nimic despre asta. Cap!tul %ilmului a plesnit bobina, $i becul electric a %ost stins. :e urm! diaconii #ominionului au +nceput s! reaprind! l!mpile de pe pere4i. 1ai mul4i b!rba4i din public +$i aprinseser! pipele +n timpul spectacolului cinematogra%ic, $i %umul acestora se contopea cu al l!mpilor de podea +ntr5un nor gri5alb!strui, ca de %urtun!, ce plutea sub arcadele +nalte ale pla%onului. Julian p!rea distrat $i s5a a%undat +n scaunul pe care st!tea, cu p!l!ria tras! pe ochi.

J Adam, a $optit el, trebuie s! g!sim o cale de ie$ire. J Cred c! &!resc una, am spus eu> se nume$te u$! ) dar de ce at*ta grab!H J <it!5te mai bine la u$a aia. Acolo au %ost posta4i doi re&ervi$ti. 15am uitat $i am v!&ut c! avea dreptate. J #ar asta nu5i ca s! asigure protec4ia +n timpul vot!riiH :entru c! (en Oreel reluase +n primire scena $i se preg!tea s! solicite o ridicare o%icial! a m*inilor. J @om Shearney, %ri&erul care su%er! de ve&ic!, a +ncercat s! ias! la latrin!. '5au +ntors din drum. @om Shearney era +ntr5adev!r a$e&at la mai pu4in de un metru de noi, %oindu5se ne%ericit $i arunc*nd priviri ranchiunoase c!tre re&ervi$ti. J #ar dup! votareL J Asta n5are leg!tur! cu votarea. Aici e vorba despre recrutare. J PecrutareK J SstK a %!cut gr!bit Julian, +ndep!rt*ndu5$i cu o scuturare a capului p!rul c!&ut pe %a4a palid!. I s! st*rne$ti panica. ?u m5am g*ndit c5o s!5nceap! at*t de cur*ndL dar am primit anumite telegrame din ?e0 Eork despre o serie de +n%r*ngeri +n 'abrador $i despre mobili&area unor noi divi&ii. 9otarea odat! +ncheiat!, agen4ii electorali vor anun4a probabil o campanie de recrutare, vor nota numele tuturor celor pre&en4i $i +i vor interoga ca s! a%le numele $i v*rsta copiilor lor. J ?oi suntem prea tineri pentru a %i +nrola4i, am spus, %iindc! am*ndoi n5aveam dec*t $aptespre&ece ani. J ?u $i dac! 4ii cont de ceea ce5am au&it. 'egile s5au schimbat. Ih, tu vei g!si probabil o modalitate de a te ascunde c*nd +ncepe selec4ia ) $i vei sc!pa cu u$urin4! de asta, av*nd +n vedere c*t de +ndep!rtat e locul !sta. #ar pre&en4a mea aici e bine cunoscut!. ?5am la dispo&i4ie o mul4ime sau o %amilie +n mi=locul c!reia s! dispar. #e %apt, probabil trimiterea unui num!r at*t de mare de re&ervi$ti +ntr5o localitate at*t de mic! precum 2illiams 3ord nu e o coinciden4!. J Cum adic! nu e o coinciden4!H J <nchiul meu n5a %ost niciodat! +nc*ntat de e8isten4a mea. 6l n5are nici un copil. ?ici un mo$tenitor. 9ede +n mine un posibil contracandidat la puterea e8ecutiv!. J #ar e absurd. @u nu vrei s! %ii pre$edinte ) nu5i a$aH J A$ pre%era s! m!5mpu$c. #ar unchiul #eklan are o +nclina4ie c!tre invidie $i prive$te cu suspiciune motivele pentru care m! prote=ea&! mama. J Mi cum l5ar a=uta o +nrolareH J 7n ansamblu, recrutarea nu m! are drept 4int!, dar sunt sigur c! o consider! o unealt! util!. #ac! sunt +nrolat, nimeni nu5l poate acu&a c!5$i e8clude %amilia de la mobili&area general!. Mi, odat! ce m! +ncorporea&! +n in%anterie, se poate asigura c! m! pomenesc +n primele r*nduri din 'abrador, duc*nd la +ndeplinire un atac plin de noble4e, dar sinuciga$ asupra tran$eelor. J #arL JulianH Sam nu te poate prote=aH J Sam e un soldat l!sat la vatr!> n5are nici o putere +n a%ara celei pe care i5o o%er! patrona=ul mamei. Care nu valorea&! mult +n moneda de pe t!r*mul pre&iden4ial. Adam, e8ist! vreo alt! cale de ie$ire din cl!direa astaH J ?umai u$a, dac! n5ai cumva de g*nd s! spargi vreunul dintre panourile de sticl! colorat! de la %erestre.

J Atunci vreo ascun&!toareH 15am g*ndit la asta. J :oate, am spus. 7n spatele scenei e o +nc!pere unde se p!strea&! recu&ita religioas!. Se poate intra acolo din aripile cl!dirii. ?e putem ascunde +n!untru, dar n5are o u$! separat!. J @rebuie s5o %acem. #ac! putem a=unge +n!untru %!r! s5atragem aten4ia. Iar asta n5a %ost prea greu, pentru c! +nc! nu %useser! reaprinse toate l!mpile de podea, o mare parte a s!lii se a%la +nc! +n +ntuneric, iar publicul se %oia u$or $i se r!s%ira +n timp ce agen4ii electorali se preg!teau s! +nregistre&e re&ultatele vot!rii care avea s! urme&e ) erau contabili meticulo$i, cu toate c! puncta=ul %inal repre&enta o conclu&ie dinainte stabilit! $i s!lile de bal %useser! de=a re&ervate pentru ceremonia de +nvestire a lui #eklan Cuceritorul. 6u $i Julian ne5am tot mutat dintr5un loc +ntunecos +ntr5altul, %!r! a da impresia c! ne gr!beam, $i am a=uns l*ng! partea din %a4! a scenei> acolo ne5am oprit la intrarea +n depo&it, p*n! c*nd un re&ervist care ne urm!rise cu privirea a %ost chemat de un superior s! a=ute la demontarea echipamentului de proiec4ie. ?e5am aplecat $i am trecut dincolo de draperia de la intrare, p!trun&*nd +ntr5un +ntuneric aproape absolut. Julian s5a +mpiedicat de un obstacol o pies! a unui pian modi%icat, demontat +n ,-BR, +n vederea cur!4!rii, de c!tre un mecanic itinerant de piane, care a murit din cau&a unui atac cerebral +nainte de a5$i termina treaba", re&ultatul %iind un bang sun*nd a lovitur! +n lemn, care a p!rut destul de puternic +nc*t s!5i alerte&e pe to4i ocupan4ii bisericii, ceea ce +n mod evident nu s5a +nt*mplat. :u4ina lumin! venea printr5o %ereastr! de sus, cu geamul satinat, prev!&ut! cu balamale ca s! poat! %i deschis! vara, pentru ventila4ie. I%erea o lumin! slab!, %iindc! noaptea era noroas! $i nu se &!rea dec*t str!lucirea tor4elor de pe strada principal!. #ar am remarcat5o imediat ce ni s5au obi$nuit ochii cu +ntunericul. J :oate reu$im s! ie$im pe5acolo, a spus Julian. J ?u %!r! o scar!. #e$iL J CeH Adam, spune dac! ai vreo idee. J Aici se p!strea&! plat%ormele ) blocurile lungi de lemn pe care st! corul c*nd e +n %orma4ie, pentru spectacol. :oate asteaL #ar el studia de=a con4inutul +ntunecat al depo&itului, cu aceea$i aten4ie cu care trecuse +n revist! 1arginea +n c!utarea c!r4ilor vechi. Am g!sit obiectele potrivite $i am reu$it s! le stivuim p*n! la o +n!l4ime util! %!r! s! %acem prea mult &gomot. 7n biseric!, agen4ii electorali consemnaser! de=a votul unanim +n %avoarea lui #eklan Comstock $i +ncepuser! s! anun4e mobili&area. C*teva voci se +n!l4au, protest*nd inutil> (en Oreel le cerea cu voce sonor! s!5$i p!stre&e calmul ) nimeni nu ne5a au&it rearan=*nd mobilierul ne%olosit." 3ereastra se a%la la cel pu4in trei metri +n!l4ime, era aproape prea +ngust! ca s! te t*r!$ti prin ea $i, c*nd am a=uns +n partea opus!, am %ost nevoi4i s! st!m ag!4a4i +n v*r%urile degetelor +nainte de a ne l!sa s! c!dem pe p!m*nt. Am ateri&at cu st*ng!cie, sucindu5mi gle&na dreapt!, dar n5a %ost o v!t!mare de durat!. ?oaptea, de=a rece, devenise $i mai %riguroas!. ?e a%lam +n apropierea st*lpilor pentru priponirea cailor, $i animalele au neche&at la ivirea noastr! nea$teptat!, su%l*nd aburi pe n!rile c!scate. 7ncepuse s! cad! o ninsoare %in!, gr!un4oas!, +ns! nu era cine $tie ce v*nt, $i steagurile de Cr!ciun at*rnau %!r! vlag! +n aerul +nghe4at. Julian s5a dus la calul lui $i a de&legat %r*ul care +l priponea.

J Ce5o s! %acem acumH l5am +ntrebat. J @u, Adam, n5o s! %aci nimic +n a%ar! de a54i ap!ra propria e8isten4! c*t de bine te pricepi> +n timp ce euL #ar a e&itat s! dea glas planurilor sale $i o umbr! de nelini$te i5a traversat chipul. 7n lumea unui aristo, evenimentele evoluau repede, evenimente pe care eu abia dac! reu$eam s! le +n4eleg. J :utem a$tepta s! plece, am spus, cu o u$oar! disperare. Pe&ervi$tii nu pot r!m*ne +n 2illiams 3ord o ve$nicie. J ?u. #in ne%ericire, nici eu nu pot s5o %ac, pentru c! #eklan Cuceritorul $tie unde s! m! g!seasc! $i s5a hot!r*t s! m! scoat! din =ocul politic ca pe5o pies! de $ah capturat!. J #ar unde5o s! te duciH Mi ce5oL 6l $i5a pus un deget pe bu&e. #in %a4a (isericii #ominionului s5au au&it &gomote c*nd u$ile s5au deschis tr*ntindu5se $i vocile membrilor congrega4iei s5au +n!l4at contra&ic*ndu5se sau v!ic!rindu5se din pricina ve$tilor despre recrutare. J 7ncalec! $i vino cu mine, a spus Julian. Acum, repedeK ?5am luat5o pe strada principal!, ci pe o c!rare care ocolea prin spatele gra=dului %ierarului $i se +ntindea de5a lungul malului +mp!durit al r*ului :ine, la nord de direc4ia +n care se a%la #omeniul. ?oaptea era +ntunecoas! $i caii p!$eau cu +ncetineal!, dar g!seau drumul aproape din instinct $i o parte din lumina ora$ului se strecura totu$i prin ninsoarea rar!, care +mi atingea %a4a precum o sut! de degete mici $i reci. J ?5a %ost niciodat! cu putin4! s! r!m*n pentru totdeauna la 2illiams 3ord, a spus Julian. Ar %i trebuit s! $tii asta, Adam. 6ra adev!rat, ar %i trebuit s5o $tiu. 'a urma urmelor, !sta era laitmotivul vie4ii lui Julian: provi&oratul. 7l pusesem +ntotdeauna pe seama circumstan4elor copil!riei sale, moartea tatei, desp!r4irea de mama lui, tutela bl*nd!, dar distant! a lui Sam /od0in. #ar nu m! puteam +mpiedica s! m! g*ndesc din nou la Istoria omenirii +n cosmos $i la %otogra%iile pe care le cuprindea nu la :rimii Iameni de pe 'un!, care %useser! americani, ci la <ltimii Iaspe4i ai acelei s%ere celeste, care %useser! chine&i $i ale c!ror costume spa4iale avuseser! culoarea ro$ie a %ocurilor de arti%icii. Aidoma americanilor, +$i +n%ipseser! acolo steagul, +n a$teptarea mai multor vi&itatori> dar @erminarea :etrolului $i 3alsa ?!p!stuire puseser! punct planurilor lor. Mi m! g*ndeam la +nc! $i mai pustiile c*mpii de pe 1arte, %otogra%iate de ma$in!rii sau cel pu4in a$a pretindea cartea", dar niciodat! atinse de piciorul vreunui om. <niversul p!rea s! %ie plin p*n! la re%u& de locuri singuratice, iar eu d!dusem cumva peste unul dintre ele. Pa%alele de &!pad! au +ncetat> luna nelocuit! a ap!rut dintre nori> c*mpurile c!&ute +n puterea iernii din 2illiams 3ord str!luceau, r!sp*ndind o lumin! rece, nep!m*ntean!. J #ac! trebuie s! pleci, am spus, las!5m! s! vin cu tine. J ?u, a r!spuns el, cu promptitudine. 7$i tr!sese p!l!ria peste urechi, ap!r*ndu5se de %rig, a$a c! nu5i puteam vedea o prea mare parte a %e4ei, dar ochii i5au str!lucit c*nd s5a uitat +nspre mine. J 74i mul4umesc, Adam. A$ vrea s! %i %ost cu putin4!. #ar nu e. @u trebuie s! stai aici, s! ocole$ti recrutarea, dac! e posibil, s!54i ci&ele&i talentul literar $i s! scrii c!r4i +ntr5 o bun! &i, ca domnul Charles Curtis 6aston.

Asta era ambi4ia mea, care luase propor4ii +n ultimul an de &ile, hr!nit! de dragostea noastr! comun! %a4! de c!r4i $i de e8erci4iile de compo&i4ie +n limba engle&! impuse de Sam /od0in, pentru care +mi descoperisem un talent nea$teptat. GA$ spune c! nu era un talent pe deplin +nn!scut. Abia cu doi ani +n urm! +i ar!tasem lui Sam /old0in prima mea povestire terminat!, pe care o intitulasem <n (!iat din 9est: Aventurile lui +ntr5o 6urop! 9r!=ma$!. Sam +mi l!udase stilul $i ambi4ia, dar +mi atr!sese aten4ia asupra unui num!r de puncte slabe: de e8emplu, ele%an4ii nu erau originari din (ru8elles $i erau, de obicei, mult prea mari pentru a %i tr*nti4i la p!m*nt de b!ietanii din America> o c!l!torie de la 'ondra la Poma nu se putea %ace +n c*teva ore, nici m!car +n $aua unui cal iute ) $i Sam ar %i putut continua pe aceea$i tem! dac! eu nu a$ %i %ugit din camer!, prad! unei cri&e de =en! acut! de autor. G:e moment p!rea un vis m!runt. 6%emer. Ca orice vis. Ca via4a +ns!$i. J ?imic din toate astea nu contea&!, am spus. J Aici te +n$eli, m5a contra&is Julian. ?u trebuie s! %aci gre$eala de a crede c!, deoarece nimic nu durea&!, nimic nu e important. J Asta nu e un punct de vedere %iloso%icH J ?ici un %iloso% nu $tie despre ce vorbe$te. Julian $i5a strunit calul $i $i5a +ntors %a4a c!tre mine, cu ceva din arogan4a vestitei sale %amilii in%luen4*ndu5i %i&ionomia. Ascult!, Adam, ai putea %ace ceva important pentru mine ) asum*ndu54i anumite riscuri. 9reiH J #a, m5am gr!bit s! r!spund. J Atunci ascult!5m! cu aten4ie. 7n scurt timp, re&ervi$tii vor supraveghea toate drumurile din 2illiams 3ord, dac! nu cumva o %ac de pe acum. #ac! vreau s! plec, atunci trebuie s! plec +n noaptea asta. ?5o s! mi se observe lipsa p*n! diminea4! $i atunci, cel pu4in la +nceput, n5o s5o remarce dec*t Sam. <ite ce vreau s! %aci: du5te acas! ) p!rin4ii t!i trebuie s! %ie +ngri=ora4i din cau&a recrut!rii $i po4i +ncerca s!5i lini$te$ti ) dar nu %ace nici o alu&ie la cele petrecute +n seara asta $i +ncepe54i diminea4a de m*ine %!c*ndu54i drum c!tre #omeniu, c*t mai pe neobservate cu putin4!, $i c!ut*ndu5l pe Sam. :oveste$te5i ce s5a +nt*mplat +n (iseric! $i spune5i s! urce5n $a $i s! plece din ora$ c*t de repede o poate %ace %!r! s! %ie prins. Spune5i c! m! poate g!si la 'unds%ord. Ssta e mesa=ul. J 'unds%ordH 'a 'unds%ord nu e nimic. J 68act: nimic destul de important pentru ca re&ervi$tilor s! le treac! prin cap s! ne caute acolo. Tii minte ce5a spus marginarul, ast!5toamn!, despre locul unde5a g!sit c!r4ileH I ad*ncitur! l*ng! e8cava4iile principale. Sam m! poate c!uta acolo. J I s!5i spun, am promis, clipind +n b!taia v*ntului rece, care +mi irita ochii. J 74i mul4umesc, Adam, a &is el, cu gravitate. :entru tot. :e urm! s5a silit s! &*mbeasc! $i, pentru o clip!, a %ost doar Julian, prietenul al!turi de care v*nasem veveri4e $i dep!nasem pove$ti. Cr!ciun %ericit, a ad!ugat. 'a mul4i aniK :e urm! $i5a +ntors calul $i s5a +ndep!rtat. 9. 'a 2illiams 3ord e8ist! un cimitir al #ominionului $i am trecut pe l*ng! el +n drum spre cas! ) pietre sculptate, %unebre +n lumina lunii ) dar sora mea 3la8ie nu era +ngropat! acolo.

A$a cum am mai spus, (iserica Semnelor era tolerat!, dar nu $i sus4inut! de #ominion. ?u aveam dreptul s! primim parcele +n curtea #ominionului. 3la8ie avea un loc marcat de o cruce modest! de lemn +n cuprinsul celor c*4iva acri din spatele casei noastre, dar cimitirul mi5a adus totu$i aminte de ea $i, dup! ce am dus calul +n gra=d, m5 am oprit l*ng! morm*nt +n ciuda %rigului care m! +n%iora" $i mi5am scos p!l!ria +n %a4a ei, a$a cum %!ceam +ntotdeauna c*nd tr!ia. 3la8ie %usese o %!ptur! micu4!, str!lucitoare, imprudent! $i po&na$! ) at*t de blond! cum sugera porecla eiC. ?umele ei de bote& era #olores, dar pentru mine %usese +ntotdeauna 3la8ie." 9!rsatul de v*nt o secerase pe nea$teptate $i cu mil!, a$a cum o %ac aceste boli. ?u5mi aduceam aminte moartea ei> %usesem dobor*t de acela$i v!rsat, cu toate c! eu supravie4uisem. Ceea ce +mi aminteam era c! m! tre&isem, sc!pat de %ebr!, +ntr5o cas! ciudat de t!cut!. ?imeni nu voise s!5mi spun! despre 3la8ie, dar v!&usem privirea chinuit! a mamei $i $tiusem adev!rul %!r! s! mi5l de&v!luie cineva. 1oartea se =ucase de5a loteria cu noi, $i 3la8ie tr!sese paiul mai scurt. Cred c! de dragul celor ca 3la8ie ne p!str!m credin4a +n Pai. 7n a%ar! de entu&ia$tii devota4i bisericii consacrate, am +nt*lnit %oarte pu4ini adul4i care s! cread! cu adev!rat +n e8isten4a Paiului, $i Paiul a %ost o consolare insu%icient! pentru mama mea +ndurerat!. #ar 3la8ie, care avea cinci ani, cre&use +n el cu ardoare ) $i5l imagina ca pe o pa=i$te, cu %lori de c*mp +mbobocite $i cu un picnic perpetuu, des%!$ur*ndu5se pe timp de var! $i, dac! aceast! credin4! copil!reasc! a alinat5o +n starea ei disperat!, atunci a slu=it unui scop mult mai nobil dec*t adev!rul." 7n noaptea aceea, casa era aproape tot at*t de t!cut! cum %usese +n vremea doliului de dup! moartea lui 3la8ie. Am trecut pragul ca s5o g!sesc pe mama tampon*ndu5$i ochii cu o batist! $i pe tata +ncrunt*ndu5se deasupra pipei care, %apt neobi$nuit, era plin! cu tutun $i aprins!. J Pecrutarea, a spus el. J #a, am r!spuns, am au&it. 1ama era prea agitat! ca s! vorbeasc!. @ata a continuat: J I s! %acem tot ce putem ca s! te prote=!m, Adam. #arL J ?u mi5e %ric! s!5mi slu=esc 4ara, am &is eu. J Asta5i o atitudine demn! de laud!, a %!cut posomor*t tata, iar mama a5nceput s! pl*ng! $i mai tare. #ar +nc! nu $tim dac5o s! %ie necesar. :oate situa4ia din 'abrador nu e chiar at*t de grav! cum pare. A$a &g*rcit la vorb! cum era tata, m! bi&uisem adesea pe el pentru s%aturile pe care mi le d!dea cu m!rinimie. #e e8emplu, era pe deplin con$tient de de&gustul meu %a4! de $erpi ) motiv pentru care, cu complicitatea mamei, mi se +ng!duise s! evit sacramentele credin4ei noastre, um%l!turile provocate de venin $i amput!rile oca&ionale pricinuite c*nd $i c*nd altor enoria$i $i, de$i asta +l de&am!gea, m! +nv!4ase totu$i aspectele practice ale m*nuirii $erpilor, inclusiv cum s!5i 4in ca s! le evit mu$c!tura $i cum s!5i ucid, dac! ar %i %ost necesar. G:rinde5l de acolo unde ar trebui s!5i %ie g*tul, din spatele capului, ignor!5i coada, oric*t de mult s5ar &v*rcoli, $i love$te5l peste 4east!, tare $i su%icient de des ca s!5l domole$ti. I5am redat aceste instruc4iuni lui Julian, c!ruia $erpii +i inspirau o groa&! ce o dep!$ea cu mult pe a mea. Ih, n5a$ putea s! ating vreodat! o asemenea creatur!K e8clamase el, un e8ces de spaim! ce i5ar putea surprinde

pe cititorii care i5au urm!rit evolu4ia de mai t*r&iu. G7n ciuda credin4elor sale neobi$nuite, era un om practic. #ar +n noaptea aceea nu avea nici un s%at pentru mine. Ar!ta ca un om h!ituit, a=uns +ntr5o %und!tur!, de unde nu poate merge mai departe $i nici nu se poate +ntoarce. 15am dus +n dormitorul meu, de$i m! +ndoiam c5o s! pot dormi. 7n schimb ) %!r! s! %i avut vreun plan +n minte ) mi5am +mpachetat c*teva lucruri, ast%el +nc*t s! poat! %i transportate cu u$urin4!. 7n primul r*nd pu$ca mea pentru veveri4e $i c*teva noti4e $i scrieri, $i Istoria omenirii +n cosmos, $i m5am g*ndit c! era bine s! adaug ni$te carne s!rat! de porc sau ceva de acela$i soi, dar m5am hot!r*t s! a$tept p*n! mai t*r&iu, ca s! nu m! vad! mama +mpachet*nd. 7nainte de r!s!ritul soarelui, mi5am pus mai multe r*nduri de haine unele peste altele $i o p!l!rie pakool mare, rulat! ast%el +nc*t partea de l*n! s!5mi acopere urechile. Am deschis %ereastra camerei mele, m5am c!4!rat pe perva& $i am +nchis geamul +n urma mea, dup! ce +mi recuperasem pu$ca $i baga=ul. Apoi am traversat t*r*$ spa4iul deschis al cur4ii, p*n! la gra=d, am pus $aua pe un cal unul castrat, pe nume 68ta&, care era cel mai rapid, de$i asta avea s! lase pentru tr!sura tatei doar un animal sperios" $i am plecat c!lare, sub cerul pe care abia se +ntre&!rea prima gean! de lumin!. ;!pada a$ternut! de scurta ninsoare din timpul nop4ii +nc! mai acoperea p!m*ntul. ?u eram primul care se tre&ise +n diminea4a aceea de iarn!, $i aerul rece avea de=a mireasma Cr!ciunului. 7n brut!ria din 2illiams 3ord, toat! lumea era ocupat!, preg!tind pr!=ituri ce +n%!4i$au scena na$terii 1*ntuitorului $i checuri cu scor4i$oar!. 1irosul dulce al dro=diei +mb*csea aerul din cap!tul de nord5est al ora$ului, ca o cea4! ame4itoare, %iindc! nu se sim4ea nici o boare de v*nt care s!5l +ndep!rte&e. ;orile erau senine $i v!&duhul lini$tit. Semnele Cr!ciunului se vedeau pretutindeni ) a$a cum trebuia s! %ie, %iindc! era a=unul acestei s!rb!tori universale ) dar acela$i lucru se putea spune $i despre semnele activit!4ii de recrutare. Pe&ervi$tii se tre&iser! de=a, se mi$cau ca ni$te umbre +n uni%ormele lor murdare $i o mare parte se adunaser! al!turi de maga&inul de %ier!rie. At*rnaser! un steag decolorat $i o %irm! pe care nu o puteam citi, %iindc! eram hot!r*t s! p!stre& distan4a +ntre mine $i solda4ii aceia, dar recuno$team un birou de recrutare c*nd +l aveam +n %a4a ochilor. ?u m! +ndoiam c! principalele c!i de intrare $i de ie$ire din ora$ se a%lau sub o supraveghere strict!. Am pornit5o spre #omeniu pe un drum l!turalnic, pe aceea$i potec! de pe malul r*ului pe care mersesem cu Julian +n noaptea trecut!. 3iindc! nu b!tea v*ntul, urmele noastre erau neatinse. 6ram singurii care trecuser! pe acolo +n ultima vreme. 68tra& c!lca peste amprentele propriilor copite. Idat! a=uns +n apropierea #omeniului, dar a%l*ndu5m! +nc! la ad!postul unui cr*ng de pini, mi5am legat calul de un pom t*n!r $i am plecat mai departe pe =os. #omeniul #uncan5Cro0ley nu avea gard, %iindc! hotarele sale nu erau delimitate +n adev!ratul sens al cuv*ntului> +n cadrul sistemului de concesionare, tot ce e8ista +n 2illiams 3ord era din punct de vedere legal" proprietatea celor dou! %amilii in%luente. 15am apropiat dinspre vest, unde locul era pe =um!tate +mp!durit, %iind %olosit oca&ional de aristo pentru c!l!rie $i pentru v*n!toare. 7n diminea4a aceea cr*ngul era pustiu $i n5am v!&ut pe nimeni p*n! ce n5am trecut de gardul viu acoperit de &!pad! care m!rginea gr!dinile. 7n timpul verii, aici +n%loreau merii $i cire$ii $i se umpleau de %ructe> straturile

de %lori creau sim%onii de culori $i de miresme. #ar acum erau gola$e, cu aleile capitonate cu &!pad!, $i nu se vedea nimeni, cu e8cep4ia $e%ului gr!dinarilor, care m!tura porticul de lemn al celei mai apropiate dintre 1arile 9ile de pe #omeniu. Casele erau +mpodobite pentru Cr!ciun. :e #omeniu, Cr!ciunul era un eveniment mai important dec*t +n ora$ul propriu5&is, a$a cum te5ai %i a$teptat. Iarna, #omeniul #uncan5Cro0ley nu era tot at*t de populat ca vara, dar membrii ambelor %amilii erau +nc! pre&en4i +n num!r mare, al!turi de orice veri sau para&i4i aleseser! s! hiberne&e acolo pe durata anotimpului rece. Ca tutore al lui Julian, lui Sam /od0in nu5i era permis s! doarm! +n niciuna dintre cele dou! cl!diri mai lu8oase dec*t toate celelalte, ci era g!&duit al!turi de personalul de elit!, +ntr5o c!m!ru4! dintr5o cas! cu coloane albe, care ar %i trecut drept vil! +n orice alt loc +n a%ar! de acela. Acolo +$i preda lec4iile, pentru Julian $i pentru mine, $i cuno$team %oarte bine cl!direa. Mi aceasta era +mpodobit! pentru Cr!ciun> deasupra u$ii era o ghirland! de ilice> de buiandrugi erau aninate crengi de pin> de strea$in! at*rna un steag cu cruce. <$a nu era +ncuiat! $i am intrat %!r! &gomot. 6ra +nc! %oarte devreme, cel pu4in dac! 4ineai cont de modul +n care socoteau timpul aristo $i oamenii lor. Dolul de la intrare pardosit cu dale era pustiu $i t!cut. 15am dus direct c!tre +nc!perile unde dormea $i unde +$i 4inea lec4iile Sam /od0in, str!b!t*nd un coridor cu lambriuri de ste=ar, luminat doar de &orile ce se strecurau printr5o %ereastr! din cap!tul +ndep!rtat. :odeaua era acoperit! de covoare care +n!bu$eau &gomotele, de$i ghetele mele l!sau +n urm! amprente umede. 7n %a4a u$ii lui Sam, m5am con%runtat cu o dilem!. ?u puteam s! bat, de team! c! a$ %i atras aten4ia altora. 1isiunea mea, a$a cum o vedeam eu, +mi cerea s! transmit mesa=ul lui Julian cu cea mai mare discre4ie posibil!. #ar nici nu puteam s! intru peste un om adormit ) nu5i a$aH Am +ncercat m*nerul u$ii. Se mi$ca liber. Am +ntredeschis5o cu nici un centimetru, inten4ion*nd s! $optesc SamH ) pentru a5l averti&a. #ar i5am au&it vocea, +nceat! $i murmur*nd, ca $i cum ar %i vorbit cu el +nsu$i. Am ascultat cu mai mult! aten4ie. Cuvintele sunau straniu. 9orbea +ntr5o limb! gutural!, nu +n engle&!. :oate nu era singur. 7ns! era prea t*r&iu ca s! mai dau +napoi, a$a c! m5am hot!r*t s! dau bu&na. Am deschis u$a pe de5a5ntregul $i am intrat, spun*nd: J SamK Sunt eu, Adam. Am un mesa= de la JulianL 15am oprit brusc, alarmat de ceea ce vedeam. Sam /od0in ) acela$i Sam moroc!nos, dar %amiliar, care m! +nv!4ase ba&ele istoriei $i geogra%iei ) practica magia neagr! sau o alt! %orm! de vr!=itorie, +n A=unul Cr!ciunuluiK Avea pe umeri $al v!rgat, $nururi de piele pe bra4 $i un obiect asem!n!tor cu o cutie %i8at cu o curea de %runte, $i +$i 4inea m*inile ridicate deasupra unui aran=ament din nou! lum*n!ri plasate +ntr5un s%e$nic de aram! care l!sa impresia c! %usese recuperat din vreo 1argine cu antichit!4i. Invoca4ia pe care o murmura p!rea s! reverbere&e prin +nc!pere: (ah5rook5a5tah5atten5eye5hello5hey5nooL 1i5a c!&ut %alca. J AdamK a spus Sam, aproape tot at*t de surprins ca mine, $i5a tras repede $alul =os de pe umeri $i a +nceput s!5$i de&lege diversele accesorii demonice. @otul era at*t de neobi$nuit +nc*t abia dac! puteam s! +n4eleg ceva. :e urm! mi5a %ost team! c! +n4elesesem prea bine. 'a $coala #ominionului +l au&isem destul de des pe (en Oreel vorbind despre viciile $i sl!biciunile 6rei 'aice, dintre care unele mai persistau +nc!, spunea el, +n ora$ele din 6st ) ireveren4a, ireligio&itatea, scepticismul, ocultismul, depravarea. Mi m5am g*ndit la ideile pe care le

absorbisem cu at*ta nep!sare de la Julian $i indirect" de la Sam, +ncep*nd chiar s! cred +n unele dintre ele: einsteinism, dar0inism, c!l!torii cosmiceL %usesem sedus de slu=itorii unui soi de p!g*nism ne0yorke&H 3usesem am!git de 3iloso%ieH J <n mesa=, a spus Sam, ascun&*ndu5$i costumul p!g*n, ce mesa=H <nde e JulianH #ar eu nu puteam r!m*ne acolo. Am %ugit din camer!. Sam a ie$it +n goan! din cas!, pe urmele mele. 1! mi$c!m iute, dar el avea picioare lungi $i, ca urmare a carierei militare, o condi4ie %i&ic! bun!, era puternic pentru cei patru&eci $i ceva de ani ai s!i, $i m5a prins +n gr!dinile c!&ute sub st!p*nirea iernii ) m5a +n$%!cat din spate. Am lovit cu picioarele $i am +ncercat s! m! smulg din m*inile lui, dar el mi5a 4intuit umerii la p!m*nt. J Adam, pentru numele lui #umne&eu, lini$te$te5teK a strigat. 6ra o impruden4!, m5am g*ndit, s! invoce numele lui #umne&eu, tocmai el ) dar pe urm! a ad!ugat: J ?5ai +n4eles ce5ai v!&utH Sunt evreuK 6vreuK Au&isem despre evrei, bine+n4eles. 'ocuiau +n (iblie $i +n ?e0 Eork. Pela4ia echivoc! dintre ei $i 1*ntuitorul nostru le atr!sese oprobiul de5a lungul vremurilor $i nu primiser! aprobarea #ominionului. #ar ) din c*te $tiam eu ) nu mai v!&usem niciodat! un evreu viu, +n carne $i oase, $i eram uluit de ideea c! Sam %usese tot timpul unul dintre ei: invi&ibil, ca s! spun a$a. J Atunci ai +n$elat pe toat! lumeaK am e8clamat. J ?5am pretins niciodat! c! sunt cre$tinK ?5am vorbit niciodat! despre asta. #ar ce importan4! areH Ai spus c! ai un mesa= de la Julian ) spune5mi despre ce5i vorba, %ir5ai s! %iiK <nde eH 15am +ntrebat ce ar %i trebuit s! spun sau pe cine a$ %i tr!dat dac5a$ %i spus. 'umea se +ntorsese pe dos. @oate prelegerile lui (en Oreel despre patriotism $i loialitate mi5au revenit +n minte, +n chipul unui noian de vinov!4ie $i de ru$ine. 1! %!cusem p!rta$ $i la tr!dare, nu numai la ateismH #ar am sim4it c!5i datoram aceast! ultim! %avoare lui Julian, care ar %i dorit desigur s! transmit in%orma4ia o%erit! de el, indi%erent dac! Sam era evreu sau mahomedan. J @oate drumurile din ora$ sunt pline de solda4i, am r!spuns, ursu&. Julian a plecat a&i5noapte la 'unds%ord. Spune c! te5a$teapt! acolo. Acum ia54i m*inile de pe mineK Sam a %!cut5o, retr!g*ndu5se $i a$e&*ndu5se pe c!lc*ie, cu o nelini$te pro%und! +ntip!rit! pe chip. J A +nceput at*t de cur*ndH Credeam c! vor a$tepta sosirea Anului ?ou. J ?u $tiu ce5a +nceput. ?u cred c! mai $tiu cevaK Mi, spun*nd asta, am s!rit +n picioare $i am %ugit din gr!dina %!r! via4!, am %ugit +napoi, la 68ta&, care era tot legat de copac, acolo unde +l l!sasem, scormonind &adarnic cu botul +n &!pad!. :robabil c! str!b!tusem vreo dou! sute de metri din drumul de +ntoarcere c!tre 2illiams 3ord, c*nd un alt c!l!re4 m5a a=uns din urm!, plas*ndu5se +n dreapta mea. 6ra (en Oreel +n persoan! $i $i5a dus m*na la p!l!rie, apoi a +ntrebat: J @e deran=ea&! dac! merg o vreme al!turi de tine, AdamH 1i5ar %i %ost greu s! spun nu.

(en Oreel nu era pastor ) aveam o mul4ime din !$tia +n 2illiams 3ord, %iecare +ngri=indu5se de propria sect! ) dar era $e%ul Consiliului 'ocal al #ominionului lui Iisus Dristos pe :!m*nt, %iind, +n %elul s!u, tot at*t de puternic c*t st!p*nii #omeniului. Mi, dac! nu era pastor, era, cel pu4in, un soi de p!stor al locuitorilor ora$ului. Se n!scuse chiar aici, +n 2illiams 3ord, %iind %iul unui $elar, %usese instruit, pe cheltuiala #omeniului, la unul dintre colegiile #ominionului din Colorado Springs, $i, +n ultimii dou!&eci de ani, predase la $coala primar! c*te cinci &ile pe s!pt!m*n! $i ne e8plicase +n %iecare duminic! ?o4iunile /enerale ale Cre$tinismului. 7mi scri=elisem primele litere pe o pl!cu4! de arde&ie, sub +ndrumarea lui (en Oreel. 7n %iecare an, de ;iua Independen4ei, li se adresa or!$enilor, reamintindu5le simbolistica $i semni%ica4ia celor @reispre&ece #ungi $i a celor Mai&eci de Stele> la %iecare s!rb!toare a Cr!ciunului conducea Slu=ba 6cumenic! din (iserica #ominionului. 6ra robust, cu t*mplele +nc!run4ite, proasp!t b!rbierit. :urta o hain! de l*n!, ci&me +nalte, din piele de c!prioar!, $i un pakool nu cu mult mai mare dec*t al meu. #ar mergea cu o imens! demnitate, at*t +n $a, c*t $i pe =os. 68presia %e4ei sale era bl*nd!. 6ra bl*nd! +ntotdeauna. J Ai ie$it devreme, Adam Da&&ard, a spus el. Ce %aci a%ar! din ora$ la ora astaH J ?imic, am r!spuns, $i am ro$it. 1ai e8ist! vreun alt cuv*nt care s! repre&inte at*t de spectaculos tot ceea ce vrei s! negiH #ate %iind circumstan4ele, nimic echivala cu o m!rturisire a relelor mele inten4ii. J ?5am putut s! dorm, m5am gr!bit s! adaug. 15am g*ndit c! a$ %i putut +mpu$ca o veveri4! sau altceva de acela$i soi. Asta o%erea o e8plica4ie pentru pu$ca legat! de $aua mea $i era o poveste plau&ibil! m!car par4ial> veveri4ele erau +nc! active, adun*ndu5$i ultimele provi&ii +nainte de a retrage pe durata lunilor %riguroase. J 7n A=unul Cr!ciunuluiH a +ntrebat (en Oreel. Mi +n cr*ngurile de pe p!m*nturile #omeniuluiH Sper c! nimeni din %amiliile #uncan $i Cro0ley n5o s! a%le a$a ceva. Mtiu cum s!5$i apere copacii. Mi sunt sigur c! un %oc de arm! i5ar deran=a la ora asta. Iamenii boga4i $i esticii pre%er! de obicei s! doarm! p*n! dup! r!s!ritul soarelui. J ?5am tras, am murmurat. 15am g*ndit mai bine. J 6i, per%ect. 7n4elepciunea trium%!. S!5n4eleg c! te5ntorci +n ora$H J #a, domnule. J Atunci d!5mi voie s!54i 4in companie. J 9! rog. ?5a$ %i putut spune altceva, indi%erent c*t de mult a$ %i t*n=it s! %iu singur cu g*ndurile mele. Caii +naintau +ncet ) &!pada +i %!cea s! calce cu st*ng!cie $i (en Oreel a r!mas t!cut mult! vreme. :e urm! a spus: J ?u trebuie s!54i ascun&i temerile, Adam. Mtiu ce te nelini$te$te. :entru o secund!, mi5a trecut prin cap ideea cumplit! c! (en Oreel %usese +n spatele meu, pe coridorul de pe #omeniu, $i c!5l v!&use pe Sam /od0in +n mi=locul accesoriilor lui din 9echiul @estament. Asta ar %i dat na$tere unui scandalK :e urm! m5am g*ndit c! Sam trebuie s! se %i temut de un ast%el de scandal toat! via4a lui: era chiar mai r!u dec*t s! %aci parte din (iserica Semnelor, pentru c!, +n unele State, un evreu putea %i amendat sau chiar

arestat %iindc! +$i practica propria credin4!. ?u $tiam unde se situa Athabaska +n aceast! privin4!, dar m! temeam de tot ceea ce era mai r!u." 7ns! (en Oreel vorbea despre recrutare, nu despre Sam. J Am stat de=a de vorb! despre asta cu ni$te b!ie4i din ora$, a spus el. Adam, dac! te +ntrebi ce +nseamn! toate astea, aceast! mi$care militar!, $i ce urm!ri ar putea avea, nu e$ti singurul. Mi recunosc c! e$ti un soi de ca& deosebit. @e5am supravegheat tot timpul. #e la distan4!, ca s! spun a$a. Dai s! ne oprim o clip!. A=unseser!m pe o por4iune mai +nalt! a drumului, pe malul abrupt al r*ului :ine, privind spre sud, c!tre 2illiams 3ord, de la o mic! +n!l4ime. J <it!5te la asta, a spus (en Oreel, cu un aer contemplativ. Mi5a +ntins bra4ul, descriind un arc, ca $i cum n5ar %i inclus doar acel grup de cl!diri care era ora$ul, ci $i c*mpurile pustii, $i albia +ntunecat! r*ului, $i ro4ile morilor, ba chiar $i cocioabele anga=a4ilor din lunca =oas!. 9alea p!rea o %iin4! vie, inhal*nd aerul rece al anotimpului $i e8pir*ndu5i vaporii, $i o %otogra%ie, neclintit! +n v!&duhul +nc! albastru al iernii. Cu r!d!cini tot at*t de ad*nci ca ale unui ste=ar $i tot at*t de %ragil! ca un bol de sticl! +n%!4i$*nd ?a$terea #omnului. J <it!5te la asta, a repetat (en Oreel. <it!5te la 2illiams 3ord, uite cum se +ntinde acolo. Ce este, AdamH 6 mai mult dec*t un loc, a$a cred eu. 6 un mod de via4!. 7nsumea&! toat! munca noastr!. 6 ceea ce ne5au dat ta4ii no$tri $i ceea ce le vom da %iilor no$tri. 6 locul unde ne +ngrop!m mamele $i locul unde vor %i +ngropate %iicele noastre. Asta nu era altceva dec*t alt! %iloso%ie $i, dup! toat! con%u&ia dimine4ii, nu eram sigur c! mai voiam s5aud a$a ceva. #ar vocea lui (en Oreel se scurgea ca siropul calmant pe care obi$nuia s! ni5l dea mama ori de c*te ori 3la8ie sau eu +ncepeam s! tu$im. J 3iecare b!iat din 2illiams 3ord ) %iecare b!iat destul de mare ca s! se poat! pune +n serviciul na4iunii ) descoper! acum, pur $i simplu, c*t de pu4in +l trage inima s! p!r!seasc! locul pe care5l cunoa$te cel mai bine. (!nuiesc c! 4i se5nt*mpl! $i 4ie. J ?u sunt nici mai mult, nici mai pu4in dornic dec*t oricine altcineva. J ?u54i pun la +ndoial! cura=ul sau loialitatea. 7ns! $tiu c5ai gustat un strop din ceea ce ar putea %i via4a +n alte p!r4i ) dat! %iind prietenia ta at*t de str*ns! cu Julian Comstock. 6i, sunt sigur c! Julian e un t*n!r e8cep4ional $i un %oarte bun cre$tin. ?ici n5 ar putea %i alt%el, nu5i a$a, ca nepot al omului care 4ine aceast! na4iune +n palm!. #ar e8perien4a lui a %ost e8trem de di%erit! de a ta. 6l e obi$nuit cu ora$ele mari ) cu %ilme ca acelea pe care l5am v!&ut asear! +n sal! $i te5am &!rit acolo, nu5i a$aH :e b!ncile din spateH" ) cu c!r4i $i cu idei care i5ar putea p!rea unui t*n!r de %orma4ia ta ca %iind incitante $i, ei bine, di%erite. 1! +n$elH J ?5a$ putea spune asta, domnule. J Mi multe dintre cele pe care 4i le5a descris Julian sunt cu siguran4! adev!rate. Mtii, am c!l!torit $i eu ceva. Am v!&ut Colorado Springs, :ittsburgh, ba chiar $i ?e0 Eork. Ira$ele noastre din est sunt metropole m!re4e, impo&ante ) unele dintre cele mai mari $i mai productive din +ntreaga lume ) $i merit! s! %ie ap!rate, ceea ce repre&int! unul dintre motivele pentru care %acem at*t de multe e%orturi ca s!5i scoatem pe olande&i din 'abrador. J (ine+n4eles c5ave4i dreptate. J 1! bucur c! e$ti de acord. 3iindc! e8ist! o capcan! +n care cad anumi4i oameni. Am mai v!&ut5o $i +nainte. <neori, un b!iat decide c! unul dintre aceste ora$e

mari e probabil locul unde ar putea %ugi ) un loc unde s! scape de +ns!rcin!ri, de obliga4ii $i de lec4iile morale pe care le5a +nv!4at +n copil!rie. 'ucruri simple, cum ar %i credin4a $i patriotismul, pot +ncepe s! i se par! unui t*n!r ni$te poveri de care s5ar putea scutura c*nd devin prea grele. J 6u nu sunt a$a, domnule. J Sigur c! nu. #ar mai e8ist! +nc! un element de care trebuie 4inut cont. Ai putea %i nevoit s! p!r!se$ti 2illiams 3ord din cau&a mobili&!rii. Iar g*ndul care trece prin capul multor b!ie4i spune: dac! trebuie s! plec, atunci poate c! e mai bine s5o %ac pe cont propriu $i s!5mi +ndeplinesc destinul mai degrab! pe str!&ile unui mare ora$ dec*t +ntr5un batalion din divi&ia AthabaskaL $i tu negi %oarte conving!tor asta, Adam, dar n5ai %i om dac! nu 4i5ar trece prin minte asemenea idei. J (a nu, domnule, am murmurat, dar recunosc c! am sim4it un +nceput de vinov!4ie, %iindc! de %apt %usesem ademenit, +ntr5o oarecare m!sur!, de pove$tile lui Julian despre via4a ora$ului $i de lec4iile dubioase ale lui Sam, $i de Istoria omenirii +n cosmos ) poate chiar uitasem unele dintre obliga4iile mele %a4! de mica a$e&are ce se pro%ila, at*t de lini$tit! $i de +mbietoare, pe seninul cerului, +n imediata apropiere. J Mtiu, a spus (en Oreel, c! lucrurile n5au %ost +ntotdeauna u$oare pentru %amilia ta. 1ai ales credin4a tat!lui t!u a %ost o +ncercare, iar noi n5am %ost +ntotdeauna ni$te vecini buni ) vorbesc +n numele satului, ca +ntreg. :oate c! ai %ost l!sat +n a%ara unor activit!4i care5au repre&entat bucurii %ire$ti pentru al4i b!ie4i: cele organi&ate de biseric!, picnicurile, simplele prieteniiL ei, nici m!car 2illiams 3ord nu e per%ect. #ar +4i promit ceva, Adam: dac! vei a=unge +n divi&ie, $i mai ales dac! vei %i pus la +ncercare +n vreme de r!&boi, vei descoperi c! aceia$i b!ie4i care te5au evitat pe str!&ile pr!%uite ale localit!4ii tale de ba$tin! vor deveni cei mai buni prieteni $i cei mai cura=o$i ap!r!tori ai t!i, $i tot ast%el vei %i $i tu pentru ei. :entru c! mo$tenirea noastr! comun! ne une$te pe c!i ce pot p!rea obscure, dar care devin clare +n lumina dur! a luptei. 7mi petrecusem at*t mult! vreme su%erind de pe urma remarcilor altor b!ie4i c! tata cre$te vipere a$a cum cresc al4ii g!ini, de e8emplu" +nc*t +mi era greu s! dau cre&are a%irma4iei lui Oreel. #ar $tiam %oarte pu4ine despre r!&boiul modern, +n a%ar! de ceea ce citisem +n romanele domnului Charles Curtis 6aston, a$a c! ar %i putut %i adev!rat!. Mi a$a cum se inten4iona" aceast! perspectiv! m5a %!cut s! m! ru$ine& $i mai mult. J <ite, a spus (en Oreel. Ai au&it asta, AdamH Au&isem. Ar %i %ost greu s! n5aud. 7n biserica #ominionului b!tea clopotul, chem*ndu5ne s! ne adun!m cu to4ii la slu=ba ecumenic! de diminea4!. 6ra un sunet argintiu +n v!&duhul iernii, deopotriv! singuratic $i consolator, $i aproape c5am vrut s! alerg c!tre el ) c!tre ad!postul pe care mi5l o%erea, de parc! a$ %i %ost din nou copil. J 9or avea +n cur*nd nevoie de mine, a spus (en Oreel. 1! scu&i dac5o iau +nainte. J (ine+n4eles, domnule. ?u v! %ace4i gri=i pentru mine. J ?u at*ta timp c*t ne +n4elegem unul pe cel!lalt, Adam. ?u %i at*t de deprimatK 9iitorul s5ar putea dovedi mai str!lucitor dec*t te5a$tep4i. J 9! mul4umesc %iindc! spune4i asta, domnule. Am mai r!mas o vreme pe malul +nalt, privind calul care +l ducea pe (en Oreel c!tre ora$. 6ra %rig p*n! $i +n b!taia soarelui $i am %ost cuprins de un oarecare tremur,

poate mai degrab! din cau&a con%lictului din mintea mea dec*t din cau&a vremii. Imul #ominionului m! %!cuse s!5mi %ie ru$ine de mine +nsumi, +mi atr!sese aten4ia asupra perspectivei purt!rilor mele sc!pate din %r*u din ultimii c*4iva ani $i +mi ar!tase c*t de multe dintre convingerile mele +nn!scute abandonasem +n %avoarea %iloso%iei ademenitoare a unui t*n!r aristo agnostic $i a unui evreu v*rstnic. :e urm! am o%tat $i l5am +mboldit pe 68ta& s! porneasc! pe drumul de +ntoarcere c!tre 2illiams 3ord, cu inten4ia de a le e8plica p!rin4ilor mei unde %usesem $i de a5i reasigura c! n5aveam s! su%!r prea mult din cau&a recrut!rii, pentru care m! g*ndeam s! m! o%er voluntar. 6ram at*t de descura=at de evenimentele dimine4ii +nc*t privirea mi5a alunecat spre p!m*nt chiar +n momentul c*nd 68ta& +$i reg!sea propriile urme. A$a cum spuneam, &!pada a$ternut! +n noaptea precedent! era +n cea mai mare parte neatins! pe acea potec! l!turalnic! dintre sat $i #omeniu. :uteam s! v!d pe unde trecusem diminea4!, copitele lui 68ta& %iind +ntip!rite la %el de clar ca literele dintr5o carte. (en Oreel trebuie s!5$i %i petrecut noaptea pe #omeniu, iar c*nd m! p!r!sise pe mal alesese probabil un drum mai direct c!tre a$e&are> pe acolo nu mai trecuse dec*t 68ta&." :e urm! am a=uns +n locul unde m! desp!r4isem de Julian, +n noaptea trecut!. <nde erau mai multe urme de copite, de %apt o mul4imeL Mi pe p!m*ntul acoperit de &!pad! am mai v!&ut +ntr5adev!r" scris $i altceva ) ceva care m5a alarmat. Am tras imediat de h!4uri. 15am uitat spre sud, c!tre 2illiams 3ord. 15am uitat spre est, direc4ia +n care plecase Julian +n timpul nop4ii. :e urm! am tras +n piept o gur! +nvior!toare de aer +nghe4at $i am pornit5o c!tre locul unde mi se p!rea cel mai urgent s! a=ung. 9I. #rumul est5vest care trece prin 2illiams 3ord nu e prea circulat, mai ales la vreme de iarn!. #rumul din sud ) numit $i Calea S*rmei, %iindc! de5a lungul s!u se +ntinde %irul de telegra% ) leag! 2illiams 3ord de punctul terminus din Connaught al c!ii %erate, %iind de aceea suportul unui tra%ic intens. #ar drumul est5vest nu duce, de %apt, nic!ieri> e o r!m!$i4! a unuia dintre drumurile str!mo$ilor laici, str!b!tut mai ales de marginali $i de anticari independen4i, $i numai +n lunile c!lduroase. :resupun c!, dac! a4i urma vechile drumuri, merg*nd +n direc4ia aceea at*t de departe c*t v! pot duce, a4i a=unge la 1arile 'acuri sau altundeva, +n estul +ndep!rtat> iar +n sensul opus, a4i a=unge s! v! r!t!ci4i printre por4iunile surpate de ap! $i de alunec!rile de teren din 1un4ii St*nco$i. #ar calea %erat! $i un drum paralel ce merge c!tre sud au +nl!turat necesitatea unor asemenea osteneli. 7n ciuda tuturor acestora, drumul est5vest era supravegheat +ndeaproape +n punctele de ie$ire din 2illiams 3ord. Pe&ervi$tii postaser! un om pe dealul care +l domina, acela$i deal pe care m! oprisem +n luna octombrie s! m!n*nc mure, +mpreun! cu Julian $i Sam, la +ntoarcerea din 1argine. #ar se $tie c! trupele de re&ervi$ti sunt 4inute deoparte, ne%iind trimise +n prima linie, mai ales din cau&a unui de%ect incapacitant al trupului sau al min4ii> unii sunt veterani r!ni4i, c!rora le lipse$te o m*n! sau un bra4> al4ii sunt prea copil!ro$i $i prea pu4in sociabili ca s! active&e +ntr5un corp disciplinat de

armat!. ?u pot spune nimic sigur despre omul postat pe deal, ca santinel!, dar, dac! nu era un neghiob, atunci cel pu4in nu se str!duia nicidecum s! se ascund!, %iindc! silueta lui $i a pu$tii sale se pro%ilau pe cerul senin dinspre r!s!rit, +n v!&ul tuturor. #e$i poate tocmai asta era inten4ia: s! le dea de $tire presupu$ilor %ugari c! drumul era blocat. 7ns! nu toate drumurile erau blocate $i nu pentru cineva care crescuse +n 2illiams 3ord $i v*nase pretutindeni +n +mpre=urimi. 7n loc s! merg direct pe urmele lui Julian, mi5 am m*nat calul o vreme c!tre nord, iar apoi pe potecile aglomerate ale unei tabere de muncitori anga=a4i ai c!ror copii &dren4!ro$i m! priveau cu gurile c!scate prin %erestrele %!r! geamuri ale cocioabelor $i ale c!ror %ocuri de huil! +n!l4au un v!l de %um +n v!&duhul neclintit". #rumul continua cu potecile croite prin lanurile de gr*u, pentru transportul recoltei $i al muncitorilor ) iar acestea se ad*nciser! +n decursul anilor de %olosin4! $i c!l!ream a$adar +n spatele unui talu& +nt!rit cu p!m*nt $i cu bu$teni, ascuns de santinela +ndep!rtat!. C*nd am a=uns destul de departe, c!tre est, ca s! m! a%lu +n siguran4!, am cobor*t pe o potec! pentru vite, care m5a readus pe drumul est5vest. <nde, mul4umit! stratului %in de &!pad! nespulberat! de vreo adiere de v*nt, am putut deslu$i acelea$i semne care m! alertaser! la 2illiams 3ord. Julian trecuse pe acolo. 3!cuse ceea ce +$i pusese +n g*nd $i c!l!rise c!tre 'unds%ord +nainte de mie&ul nop4ii. ?insoarea +ncetase la scurt timp dup! aceea, %!c*nd ca urmele calului s!u s! se &!reasc! limpede, de$i aveau contururi vagi $i erau pe =um!tate acoperite. 7ns! acestea nu erau singurele urme: se vedea un al doilea set, mult mai bine conturat $i prin urmare mai recent, probabil +ntip!rit +n timpul nop4ii> $i asta era ceea ce v!&usem la r!scrucea din 2illiams 3ord: dovada unei urm!riri. Cineva plecase dup! Julian, %!r! ca el s5o $tie. Ceea ce sugera lucruri cumplite, singurul %apt lini$titor %iind acela c! era vorba mai degrab! despre un singur urm!ritor dec*t despre o +ntreag! companie. #ac! oamenii in%luen4i de pe #omeniu ar %i $tiut c! %ugarul era Julian Comstock, ar %i trimis cu siguran4! un deta$ament +ntreg ca s!5l aduc! +napoi. Am presupus c! Julian %usese luat drept un simplu in%ractor sau lucr!tor re%ugiat, sau drept un t*n!r dornic s! scape de recrutare, $i c! era urm!rit de un re&ervist ambi4ios. Altminteri, +ntregul batalion pe care mi5l imaginam s5ar %i a%lat chiar +n urma meaL sau poate avea s! %ie acolo +n cur*nd, %iindc! lipsa lui Julian %usese probabil observat! +ntre timp. Am mers spre est, ad!ug*ndu5mi propriile urme la celelalte dou! $iruri. A trecut +n cur*nd de amia&! $i, c*nd soarele a prins s! coboare c!tre +nt*lnirea sa cu ori&ontul de sud5vest, care se petrecea acum at*t de devreme, am +nceput s!5mi reconsider hot!r*rea. 1ai e8act, ce anume speram s! reali&e&H S!5l averti&e& pe JulianH #ac! era a$a, atunci m! tre&isem ceva cam t*r&iuL de$i speram c! Julian +$i acoperise la un moment dat urmele sau c! +$i p!c!lise +ntr5un alt %el urm!ritorul, c!ruia +i lipsea avanta=ul de care m! bucuram eu, $tiind unde avea s! stea Julian p*n! la sosirea lui Sam /od0in. #ac! aceasta ar %i dat gre$, m! imaginam, +n mare m!sur!, salv*ndu5l pe Julian din captivitate, de$i nu eram +narmat dec*t cu o pu$c! de v*n!toare $i cu c*teva gloan4e c!rora li se ad!ugau un cu4it $i propria mea inteligen4!, dou! arme destul de %irave" +mpotriva a orice ar %i putut avea asupra sa re&ervistul. 7n orice ca&, acestea erau mai degrab! dorin4e $i nelini$ti dec*t calcule sau planuri> nu aveam nici un plan pe deplin conturat, +n a%ara inten4iei de a merge c!lare +n a=utorul lui Julian $i de a5i spune c!5i

transmisesem mesa=ul s!u lui Sam, care avea s! i se al!ture imediat ce reu$ea s! p!r!seasc! pe neobservate #omeniul. Mi pe urm!H 6ra o +ntrebare pe care nu +ndr!&neam s! mi5o pun ) nu pe drumul acela singuratic, dup! ce trecusem cu mult de 1argine, mai departe de 2illiams 3ord dec*t mai a=unsesem vreodat!> nu +n locul acela, unde terenul plat se +ntindea de ambele p!r4i ale drumului, aidoma c*mpiilor +nghe4ate de pe 1arte, unde v*ntul, care nu se %!cuse sim4it toat! diminea4a, +ncepea s! m! trag! de pulpana hainei, $i unde umbra mi se alungea +nainte, ca o sperietoare de ciori purtat! +n spinarea unui cal. 6ra %rig $i se %!cea tot mai %rig, $i luna urma s! se +nal4e +n cur*nd pe cerul iernii, iar eu n5aveam +n coburi dec*t vreo c*teva uncii de carne s!rat! de porc $i c*teva chibrituri cu care s! %ac un %oc, dac! reu$eam s! adun ceva vreascuri p*n! la c!derea nop4ii. Am +nceput s! m! +ntreb dac! nu cumva +nnebunisem cu totul. 1i5am spus, +n mai multe momente: m5a$ putea +ntoarce> poate c! +nc! nu mi se observase lipsa> poate nu era prea t*r&iu ca s! m5a$e& la cina din seara de A=un al!turi de p!rin4ii mei, s! ridic un pahar de cidru +n amintirea lui 3la8ie $i a Cr!ciunurilor din trecut $i s! m! tre&esc la timp ca s5aud sunetul clopotelor de s!rb!toare $i s! simt mirosul pl!cut al p*inii coapte $i al merelor dedicate Imaculatei Concep4iuni, +nmuiate +n scor4i$oar! $i +n &ah!r nera%inat. 15am g*ndit la asta +n repetate r*nduri, uneori cu lacrimi +n ochi> dar l5am l!sat pe 68ta& s! m! duc! mai departe, c!tre partea cea mai +ntunecat! a ori&ontului. Apoi, dup! un amurg ce a p!rut s! dure&e ore nes%*r$ite, timp +n care am %!cut o singur! $i scurt! pau&!, pentru ca at*t eu, c*t $i calul s! bem dintr5un p*r*u acoperit cu o crust! de ghea4!, am p!truns +ntre ruinele a$e&!rii str!mo$ilor laici. ?u vreau s! spun c! ar %i avut ceva spectaculos. #esenele %ante&iste +n%!4i$ea&! adesea ruinele din secolul trecut ca pe ni$te cl!diri +nalte, col4uroase $i g!unoase ca din4ii spar4i, alc!tuind canioane +ncrustate cu lu=eri de plante ag!4!toare $i cul5de5sacsGsau culs5de5sac %und!turi"H 3rance&a mea e rudimentar!G+ntunecate. Asemenea locuri e8ist!, %!r! nici o +ndoial! ) cele mai multe, totu$i, +n sud5vestul de nelocuit, unde s5a +nsc!unat %oametea $i +$i %lutur! sceptrul asupra unui domeniu creat anume pentru ea, ceea ce ar e8clude plantele c!4!r!toare $i alte asemenea elemente tropicaleGde$i 9echiul 1iami sau Irlando ar putea +ncepe s! se potriveasc! descrieriiG5 dar cele mai multe ruine ar!tau ca acelea pe l*ng! care treceam acum, simple neregularit!4i sau, mai e8act, regularit!4i" ale peisa=ului, care indicau e8isten4a unor %oste %unda4ii. Asemenea &one erau +n$el!toare, ascun&*nd adesea subsoluri ad*nci ce se puteau deschide ca ni$te guri %l!m*nde +n %a4a unui c!l!tor imprudent $i care nu le erau pe plac dec*t marginarilor. 6u urm!ream cu aten4ie poteca, de$i +ncepeam s! m! +ntreb dac! Julian avea s! %ie at*t de u$or de g!sit cum +mi imaginasem ) 'unds%ord era o localitate +ntins! $i v*ntul +ncepuse de=a s! $tearg! urmele pe care m! ba&asem pentru orientare. 6ram b*ntuit $i de g*ndurile despre 3alsa ?!p!stuire din secolul trecut. 7n asemenea a$e&!ri nu era neobi$nuit s! dai peste r!m!$i4e umane deshidratate. 7n timpul celor mai cumplite tulbur!ri din momentele 6pui&!rii :etrolului muriser! milioane de oameni: din cau&a bolilor, +n lupte s*ngeroase, dar mai ales de %oame. 6poca petrolului permisese o intensitate necontrolat! a %ertili&!rii $i a iriga4iilor terenurilor, care hr!nea mai mul4i oameni dec*t putea sus4ine o agricultur! mai modest!. 9!&usem %otogra%ii ale americanilor din epoca aceea n!p!stuit!, s%ri=i4i ca ni$te be4e, cu copii cu p*ntecele um%late, +ngr!m!di4i +n tabere de a=utorare care s5au trans%ormat cur*nd +n morminte

colective, c*nd presupusa a=utorare n5a reu$it s! se materiali&e&e. ?u e a$adar de mirare c! str!mo$ii no$tri con%undaser! acele decenii cu ?!p!stuirea anun4at! de pro%e4ie. 7ns! uimitor era c*t de multe dintre actualele noastre institu4ii ) (iserica, Armata, /uvernul 3ederal ) supravie4uiser! mai mult sau mai pu4in intacte. 7n (iblia #ominionului e8ista un pasa= pe care +l citea (en Oreel ori de c*te ori se vorbea la $coal! despre 3alsa ?!p!stuire $i pe care +l memorasem: C*mpul e pustiit, p!m*ntul pl*nge> c!ci porumbul s5 a uscat, vinul a secat, uleiul e pe terminate. Pu$ina4i5v!, lucr!tori ai p!m*ntului> boci4i, p!str!tori ai vinurilor> pl*nge4i pentru gr*u $i pentru or&, pentru c! a pierit rodul c*mpiilorL 1! %!cuse s! m! cutremur atunci $i m! %!cea s! m! cutremur acum, +n aceste locuri pustiite, de&golite, dup! un secol de recuper!ri, de tot ce ar %i putut %i util. 7n care dintre toate aceste d!r*m!turi se a%la Julian $i unde era urm!ritorul s!uH 3ocul lui m5a a=utat s!5l g!sesc. #ar n5am sosit acolo primul. Soarele cobor*se cu totul sub ori&ont $i +n partea dinspre nord a cerului dansa o lic!rire %irav! a aurorei boreale, p!lind +n lumina lunii, c*nd am a=uns +n acea &on! din 'unds%ord unde se %!cuser! ultimele s!p!turi. 'ocuin4ele temporare ale marginarilor ) colibe rudimentare, din cherestea recuperat! ) %useser! abandonate pe durata iernii, iar +n $an4urile pustii coborau rampe construite din b*rne. Aici, r!m!$i4ele &!pe&ii din noaptea trecut! %useser! spulberate de v*nt $i se adunaser! +n bra&de $i +n dune m!runte, iar toate urmele de copite disp!ruser!. #ar +mi m*nam calul la pas, $tiind c! m! a%lam aproape de 4int!. 1! sim4eam +ncura=at, %iindc! observasem c! urm!ritorul lui Julian, indi%erent cine o %i %ost, nu se +ntorsese din misiune: adic! nu +l prinsese pe Julian sau cel pu4in nu %!cuse cale +ntoars!, spre 2illiams 3ord, tr!g*ndu5$i dup! sine pri&onierul. :oate renun4ase la urm!rire pe durata nop4ii. ?5a trecut mult timp ) de$i a p!rut o eternitate, %iindc! 68ta& +nainta pe drumul +nghe4at cu pa$i mici, evit*nd capcanele ascunse de &!pad! ) p*n! c*nd am au&it neche&atul unui alt cal $i am v!&ut %umul +n!l4*ndu5se spre cerul str!lucind de lumina lunii. 15am gr!bit s!5l scot pe 68ta& de pe drum $i l5am legat de ciotul scund r!mas dintr5un st*lp de beton, din care ie$eau, ca ni$te degete scheletice, vergele de %ier devorate de rugin!. 1i5am luat pu$ca de la obl*ncul $eii $i m5am apropiat pe =os de sursa %umului, p*n! c*nd am reu$it s!5mi dau seama c! ie$ea dintr5o ad*ncitur! cu pere4i abrup4i, probabil chiar din $an4ul de unde e8tr!sese marginarul Istoria omenirii +n cosmos. Acesta era, cu siguran4!, locul unde se dusese Julian s! a$tepte sosirea lui Sam. Iar acolo se a%la +ntr5adev!r calul lui, unul dintre cei mai buni cai de c!l!rie de pe #omeniu sunt sigur c!, +n ochii proprietarului s!u, valora mai mult dec*t, mai mult dec*t o sut! de Julian Comstock", priponit de un a%lorimentL $i, ceea ce era alarmant, nu prea departe se a%la un alt cal. Acesta din urm! nu5mi era cunoscut> coastele lui erau ca ni$te stinghii $i p!rea b!tr*n, dar avea un c!p!stru speci%ic armatei $i un soi de acoper!m*nt de p*n&! ) albastru, cu o stea ro$ie +n mi=loc ) ce dovedea c! le apar4inea re&ervi$tilor. Am evaluat situa4ia din umbra unui &id d!r*mat. 3umul sugera c! Julian cobor*se sub p!m*nt, +n ad*ncul s!p!turilor marginarilor, $i c! se con%runtase de=a cu urm!ritorul s!u. ?u puteam ghici mai mult de5at*t. ?u5mi r!m*nea dec*t s! m! apropii de locul disputat c*t mai pe ascuns cu putin4!, s! v!d ce altceva mai puteam a%la.

15am %uri$at mai aproape. S!p!tura se vedea +n lumina lunii, o e8cava4ie ad*nc!, dar +ngust!, acoperit! par4ial cu sc*nduri, cu o intrare +n pant! +ntr5un cap!t. Str!lucirea %ocului din interior era vi&ibil!, a$a cum era $i deschi&!tura ce 4inea loc de co$ pentru %um, care %usese t!iat! +ntr5o sc*ndur!, la c*4iva metri distan4!. #in c*te +mi puteam da seama, nu e8ista dec*t o singur! cale de acces. 6ram hot!r*t s! ac4ione& c*t mai mult timp posibil %!r! s! %iu v!&ut $i, +n acest scop, m5am l!sat +n =osul pantei, alunec*nd cu turul pantalonilor pe p!m*ntul care mi s5a p!rut tot at*t de rece ca pustiet!4ile din nordul arctic. 15am mi$cat +ncet, cu pruden4! $i %!r! &gomot. #ar nu destul de +ncet, nu cu destul! pruden4! $i nu cu destul de pu4in &gomot, pentru c! abia ce +naintasem at*t c*t s! pot arunca o privire +n +nc!perea de&gropat!, plin! de %lu8ul caleidoscopic al umbrelor aruncate de %oc, c*nd am sim4it o ap!sare +n spatele urechii ) 4eava unei arme ) $i o voce a spus: J 1ergi mai departe, domnule, $i al!tur!5te prietenului t!u de dedesubt. Am p!strat t!cerea p*n! c*nd am reu$it s! +n4eleg +ntr5o mai mare m!sur! situa4ia +n care m! a%lam. Cel care m! prinsese m5a dus +n partea cea mai =oas! a ad*nciturii. #e$i =ilav, aerul era aici sesi&abil mai cald $i eram ap!ra4i de v*ntul tot mai puternic, dar nu $i de mirosurile de %oc $i de mucegai vechi acumulate +n ceea ce %usese c*ndva subsolul sau pivni4a vreunui local comercial al str!mo$ilor laici. 1arginarii nu l!saser! prea multe +n urm!: doar buc!4i s%!r*mate din diverse lucruri, de nerecunoscut sub staturile de pra% $i de murd!rie. :eretele din cap!tul opus era de beton $i %ocul %usese %!cut l*ng! el, sub o deschi&!tur! %olosit! drept co$, care trebuie s! %i %ost t!iat! de recuperatori +n timpul activit!4ii lor. 3ocul era +ncon=urat de un cerc de pietre, iar sc*ndurile $i a$chiile umede din %l!c!ri trosneau cu o veselie am!gitoare. ;onele mai +ndep!rtate ale e8cava4iei, cu pla%oane at*t de =oase +nc*t un b!rbat nu putea sta +n picioare, se deschideau +n mai multe direc4ii. Julian st!tea l*ng! %oc, cu spatele lipit de perete $i cu genunchii str*n$i sub b!rbie. 1i&eria din +nc!pere +i p!tase hainele. 6ra +ncruntat $i s5a +ncruntat $i mai tare, posomor*ndu5$i privirea c*nd a dat cu ochii de mine. J @reci acolo $i stai l*ng! el, a spus omul care m! luase pri&onier, dar d!5mi mai +nt*i pu$ca aia mic!, pentru p!s!ri. I5am predat arma mea, a$a modest! cum era, $i m5am a$e&at l*ng! Julian. Atunci am reu$it s!5l v!d pentru prima oar! clar pe cel care m! prinsese. ?u p!rea cu mult mai v*rstnic dec*t mine, dar era +mbr!cat +n uni%orma albastr! cu galben a re&ervi$tilor. Avea $apca tras! pe ochii care +i &v*cneau +n toate p!r4ile, de parc! s5ar %i temut tot timpul de o ambuscad!. :e scurt, p!rea at*t lipsit de e8perien4!, c*t $i nervos ) $i poate pu4in cam +ncet la minte, %iindc! vorbea prea moale $i se vedea c! nu era con$tient de muco&it!4ile care i se scurgeau din n!ri din cau&a %rigului. #ar, dup! cum am spus mai devreme, a$a ceva nu era neobi$nuit pentru solda4ii din re&erv!, care nu erau l!sa4i s! intre +n ac4iune dintr5un anumit motiv." 7ns! arma lui repre&enta o problem! %oarte serioas!, cu care nu era de glumit. Avea o carabin! :ittsburgh, %abricat! de u&inele :orter F 6arl, care se +nc!rca prin partea din spate a 4evii, dintr5un soi de caset!, $i putea trage cinci gloan4e la r*nd %!r! s! %ie nevoie de nimic altceva +n a%ara unui spasm al degetului ar!tor al posesorului ei. Julian

avusese asupra lui o arm! asem!n!toare, dar %usese de&armat> acum era re&emat! de o gr!mad! de butoaie des%undate, prea departe ca s5o poat! atinge, $i re&ervistul a pus pu$ca mea al!turi de ea. Am +nceput s! simt c!5mi era mil! de mine +nsumi $i s! m! g*ndesc ce mod nenorocit de a petrece A=unul Cr!ciunului +mi alesesem. ?u detestam %apta re&ervistului mai mult dec*t +mi detestam propria prostie $i lips! de =udecat!. J ?u $tiu cine sunte4i, a spus el, $i nici nu5mi pas! ) dup! p!rerea mea, un individ care %uge de recrutare e identic cu urm!torul ) dar am %ost +ns!rcinat s!5i adun pe %ugari, $i traista +ncepe s! mi se umple. Sper c! re&ista4i am*ndoi p*n! diminea4!, c*nd v! pot duce +napoi, la 2illiams 3ord. Iricum, niciunul dintre noi n5o s! doarm! +n noaptea asta. 6u n5o s5o %ac, cel pu4in, a$a c! pute4i s! v! resemna4i, accept*ndu5v! captivitatea. #ac! v! e %oame, aici e ni$te carne. ?u5mi %usese mai pu4in %oame +n toat! via4a mea $i am vrut s5o spun, dar Julian m5a +ntrerupt. J A$a e, Adam, a spus el, suntem pe de5a5ntregul captivi. A$ %i vrut s! nu %i venit dup! mine. J Am +nceput s! am aceea$i sen&a4ie, am r!spuns eu. 1i5a aruncat o privire plin! de +n4elesuri $i a ad!ugat, cu voce mai sc!&ut!: J Sam eLH J 3!r! $u$oteli, a spus imediat re&ervistul. #ar am +n4eles sensul +ntreb!rii $i am dat din cap, indic*nd c! predasem mesa=ul lui Julian, cu toate c! nu repre&enta, +n nici un ca&, o garan4ie a salv!rii noastre. ?u numai c! ie$irile din 2illiams 3ord se a%lau sub o supraveghere strict!, $i Sam nu se putea strecura tot at*t de neobservat cum o %!cusem eu, dar, dac! absen4a lui Julian %usese remarcat!, probabil se +mp!trise pa&a $i se trimise o e8pedi4ie care s! ne v*ne&e. Imul care +l capturase pe Julian era evident un membru al avang!r&ii, +ns!rcinat s! patrule&e pe drumuri +n c!utarea %ugarilor, $i +$i %!cuse cu s*rguin4! datoria. 7ns! atunci, c*nd ne avea sub controlul s!u, era cumva mai pu4in &elos, %iindc! a scos din bu&unar o pip! de lemn $i a +nceput s5o umple +n timp ce se instala pe o lad! de lemn, c*t mai con%ortabil cu putin4!. ?ervo&itatea +i persista +n gesturi $i am presupus c! pipa era menit! s!5l rela8e&e, pentru c! +n ea n5a pus tutun. 6ra posibil ca re&ervistul s! %ie din Oentucky, %iindc! am +n4eles c! oamenii mai pu4in respectabili din acest stat cap!t! adesea obiceiul de a %uma m!tasea plantei de c*nep!, cultivat! acolo pe scar! e8trem de larg!. C*nepa din Oentucky e %olosit! pentru par*me, p*n&! $i h*rtie, iar ca drog e mai pu4in ame4itoare dec*t c*nepa indian! tradi4ional!> dar se spune c! %umul ei dulce e pl!cut pentru aceia care se las! +n voia lui, de$i urm!rile pot %i, +ntr5o mare m!sur!, somnolen4a $i o sete puternic!. Julian s5a g*ndit, evident, c! aceste simptome aveau s! %ie binevenite ca distrageri ale aten4iei celui care ne luase pri&onieri $i mi5a %!cut semn s! p!stre& t!cerea, s! nu5l +ntrerup pe re&ervist din practicarea viciului s!u. Imul $i5a umplut c!u$ul pipei cu materie vegetal! uscat! dintr5un plic de mu$ama pe care5l 4inea +n bu&unar $i substan4a s5 a aprins cur*nd, iar un %um ceva mai par%umat s5a ad!ugat e%luviilor %ocului de tab!r! ce se +nv*rte=eau c!tre gaura din pla%on. 6ra clar c! noaptea avea s! %ie lung! $i am +ncercat s!5mi +ndur captivitatea cu r!bdare, %!r! s! m! g*ndesc prea mult la Cr!ciun sau la lumina g!lbuie din casa p!rin4ilor

mei +n dimine4ile +ntunecoase de iarn!, sau la patul moale +n care a$ %i dormit dac! n5a$ %i luat hot!r*ri pripite. 9II. Am +nceput prin a spune c! aceasta e o poveste despre Julian Comstock $i m! tem c! am min4it, %iindc! s5a dovedit a %i mai ales o poveste despre mine +nsumi. #ar e8ist! un motiv pentru asta, dincolo de tenta4iile evidente ale vanit!4ii $i demnit!4ii personale. 'a vremea respectiv!, nu5l cuno$team pe Julian at*t de bine cum +mi +nchipuiam. :rietenia noastr! era, +n esen4!, prietenia dintre doi b!ie4i. 7n vreme ce st!team t!cu4i +n captivitate, +n ruinele 'unds%ordului, nu m! puteam +mpiedica s!5mi aduc aminte tot ce %!cuser!m +mpreun!: lectura c!r4ilor, v*n!toarea la poalele +mp!durite ale dealurilor de la vest de 2illiams 3ord, disputele prietene$ti asupra orice, de la %iloso%ie $i vi&itarea 'unii p*n! la cea mai bun! metod! de a pune momeala +ntr5un c*rlig sau de a lega un %r*u. 7n timpul petrecut +mpreun! %usese prea u$or s! uit c! Julian era un aristo, av*nd leg!turi str*nse cu puternicii &ilei, sau c! tat!l s!u %usese celebru, at*t ca erou, c*t $i ca tr!d!tor, sau c! era posibil ca unchiul s!u, #eklan Comstock, pre$edintele, s! nu5i vrea binele. @oate acestea p!reau %oarte departe $i at*t de di%erite de natura adev!ratului spirit al lui Julian, care era bla=in $i curios av*nd caracterul unui naturalist, nu al unui politician sau general. C*nd mi5l imaginam ca adult, +l vedeam urm!rind, cu +nc*ntare, o aventur! de c!rturar sau de artist: poate de&grop*nd din $isturile argiloase ale Athabask!i oasele unui monstru de dinainte de ?oe sau pun*nd la pun! un tip mai bun de %ilm. ?u avea o %ire r!&boinic!, iar g*ndurile marilor b!rba4i ai vremii p!reau s! se +ndrepte aproape +n e8clusivitate c!tre r!&boi. A$a c! +mi +ng!duisem s! uit c! el era, de asemenea, $i tot ceea ce %usese +nainte de a veni +n 2illiams 3ord. 6ra mo$tenitorul unui tat! cura=os, hot!r*t $i, +n ultim! instan4!, tr!dat, care +n%r*nsese o armat! de bra&ilieni, dar %usese strivit de piatra de moar! a intrigilor politice. 6ra %iul unei %emei puternice, n!scut! ea +ns!$i +ntr5o %amilie puternic! ) nu su%icient de puternic! pentru a5l salva pe (ryce Comstock de sp*n&ur!toare, dar destul de puternic! pentru a5l prote=a pe Julian, cel pu4in temporar, de calculele nebune$ti ale unchiului s!u. 6ra at*t pion, c*t $i =uc!tor +n =ocurile de mari propor4ii practicate de aristo. Mi, +n timp ce eu uitasem toate astea, Julian nu le d!duse uit!rii ) ace$tia erau oamenii care +i d!duser! via4! $i, chiar dac! pre%era s! nu vorbeasc! despre ei, probabil c! +i b*ntuiau totu$i g*ndurile. 6 adev!rat c! uneori era +nsp!im*ntat de lucruri m!runte +nc! +mi mai aduc aminte c*t de tulburat a %ost c*nd i5am descris ritualurile (isericii Semnelor, iar alteori, c*nd nu reu$eam s! ucidem pe loc v*natul, su%erin4a animalelor +i smulgea c*te un 4ip!t. #ar +n seara aceea, acolo, +ntre ruine, eu am %ost acela care a4ipea pe =um!tate, speriat $i moroc!nos, lupt*ndu5se cu lacrimile, +n timp ce Julian st!tea neclintit $i +ncordat, privind %i8, cu hot!r*re, de sub $uvi4ele pr!%uite de p!r care +i at*rnau +n de&ordine peste spr*ncene, +n timp ce %!cea calcule la rece, aidoma unui %unc4ionar de la banc!. C*nd v*nam, +mi +ntindea adesea pu$ca, pentru ultimul %oc letal, pun*ndu5$i la +ndoial! propria t!rie de caracter. 7n seara aceea ) dac! s5ar %i ivit oca&ia ) eu i5a$ %i +ntins lui pu$ca.

6ram pe =um!tate adormit, a$a cum spuneam, $i m! tre&eam din c*nd +n c*nd, ca s!5l v!d pe re&ervist st*nd +n continuare de pa&!. Avea pleoapele pe =um!tate c!&ute, dar am pus asta pe seama %lorilor de c*nep! pe care le %umase. #in c*nd +n c*nd tres!rea, de parc! ar %i au&it un sunet imperceptibil pentru al4ii, apoi se lini$tea din nou. 3iersese ca%ea din bel$ug +ntr5un vas de tinichea, o +nc!l&ea ori de c*te ori re+mprosp!ta %ocul $i bea su%icient de mult ca s! nu adoarm!. Ceea ce +nsemna, inevitabil, c! din c*nd +n c*nd trebuia s! se retrag! +ntr5o &on! +ndep!rtat! a e8cava4iei $i s! se +ngri=easc! de necesit!4ile sale %i&ice +ntr5o relativ! intimitate. 7ns! asta nu ne o%erea nici un avanta=, %iindc! +$i lua cu sine pu$ca :ittsburgh, dar ne acorda un moment sau dou! +n care Julian putea vorbi +n $oapt! %!r! ca el s!5l aud!. J Imul !sta nu e un titan al inteligen4ei, mi5a spus. Am putea pleca de aici +n libertate. J ?u suntem +mpiedica4i de mintea, ci de artileria lui, am r!spuns eu. J :oate le putem separa una de alta. <it!5te +n partea aia, Adam. #incolo de %oc ) +n d!r*m!turi. 15am uitat. 7n umbr! se deslu$ea acum o mi$care, pe care5am +nceput s5o recunosc. J #istragerea aten4iei ne5ar putea %i de %olos, a continuat el, dac! n5o s! devin! cumva %atal!. Mi i5am &!rit sudoarea +ncep*nd s! i se relie%e&e pe %runte $i spaima prea pu4in ascuns! din privire. J #ar am nevoie de a=utorul t!u. Am spus c! nu luam parte la ritualurile speci%ice bisericii tat!lui meu $i c! $erpii nu erau animalele mele pre%erate. 6 adev!rat. Iric*t de multe a$ %i au&it despre supunerea voin4ei cuiva lui #umne&eu ) $i +l v!&usem pe tata cu c*te un $arpe cu clopo4ei 1assassauga +n %iecare m*n!, tremur*nd de devo4iune, vorbind +ntr5o limb! nu doar str!in!, ci $i cu des!v*r$ire necunoscut! de$i se deosebea prin vocalele lungi $i consoanele +nchise, sem!n*nd %oarte mult cu sunetele pe care le scotea c*nd +$i ardea degetele la soba cu c!rbuni" ) nu m5am putut niciodat! convinge pe deplin c! divinitatea avea s! m! apere de mu$c!tura $arpelui. 6ra evident c! o parte dintre membrii congrega4iei nu se bucuraser! de o asemenea protec4ie: de e8emplu, Sarah :restley, al c!rei bra4 drept se um%lase $i se +nnegrise de venin $i trebuise s! %ie amputat de medicul din 2illiams 3ordL dar n5o s! insist asupra acestui aspect. 3apt este c!, de$i nu puteam su%eri $erpii, nu5mi era +n mod deosebit team! de ei, cum +i era lui Julian. Mi nu puteam s! nu5i admir puterea de a se +n%r*na: pentru c! +n apropiere se &v*rcolea un +ntreg cuib de $erpi, tre&i4i de c!ldura %ocului. Ar trebui s! adaug c! nu era neobi$nuit ca asemenea ruine s! %ie in%estate de $erpi, $oareci, p!ian=eni $i insecte veninoase. 1oartea provocat! de o +n4ep!tur! sau de o mu$c!tur! era unul dintre pericolele pe care le +n%runtau de obicei marginarii $i dintre care mai %!ceau parte como4iile, otr!virea s*ngelui sau +ngroparea accidental! sub d!r*m!turi. #up! ce oamenii +$i +ncetaser! lucrul pe durata iernii, $erpii se strecuraser! probabil +n %isura aceea anticip*nd o hibernare netulburat!, de care, din ne%ericire, re&ervistul +i lipsise.

Acesta ) care, dup! ce5$i re&olvase necesit!4ile, s5a +ntors ceva cam nesigur pe picioare ) nu5i observase +nc! pe chiria$ii instala4i +naintea lui. S5a a$e&at pe lad!, ne5a aruncat o privire +ncruntat! $i $i5a reumplut cu s*rguin4! pipa. J #ac! +$i descarc! pu$ca tr!g*nd toate cele cinci %ocuri, a $optit Julian, atunci avem $anse s!5l +nvingem sau s! ne recuper!m armele. #ar, AdamL J 3!r! vorb! acolo, a morm!it re&ervistul. JL trebuie s!54i reaminte$ti s%atul tat!lui t!u, a +ncheiat Julian. J Am spus s! v! 4ine4i guraK Julian $i5a dres glasul $i i s5a adresat direct re&ervistului, %iindc! era evident c! sosise momentul ac4iunii: J #omnule, trebuie s! v! atrag aten4ia asupra unui lucru. J Mi care ar %i !la, de&ertoruleH J 1! tem c! nu suntem singuri +n locul !sta +ngro&itor. J ?u suntem singuriK a e8clamat re&ervistul, arunc*ndu5$i nervos ochii +n =ur. :e urm! $i5a revenit $i s5a uitat b!nuitor la Julian. ?u v!d al4i oameni. J ?u vorbesc despre oameni, ci despre vipere, a &is Julian. J 9ipereK J Cu alte cuvinte ) $erpi. Au&ind cuv*ntul, re&ervistul a tres!rit iar!$i, probabil cu mintea +nc! u$or +nce4o$at! de e%ectele %umului de c*nep!> apoi a &*mbit bat=ocoritor: J Daide5de, nu m! pute4i p!c!li cu asta. J 7mi pare r!u dac! v!5nchipui4i c! glumesc, %iindc! din +ntuneric ies cel pu4in o du&in! de $erpi, iar unul dintre ei e gata s! intre +n raporturi intime cu bocancul dumneavoastr! din piciorul drept. GJulian avea un sim4 e8celent al sincroni&!rii, probabil ca urmare a +nclina4iilor sale c!tre dramaturgie. G J Da, a %!cut re&ervistul, dar nu s5a putut +mpiedica s! trag! cu ochiul +n direc4ia indicat!, unde unul dintre $erpi ) un e8emplar gros $i lung ) +$i s!ltase +ntr5adev!r capul $i lua o prob! din aerul de deasupra $ireturilor sale. 6%ectul a %ost instantaneu $i nu ne5a l!sat timp s! %acem planuri. Imul a s!rit de pe lada de lemn +n=ur*nd $i a p!rut s! danse&e retr!g*ndu5se de5a5nd!ratelea, +ncerc*nd +n acela$i timp s!5$i duc! arma la um!r $i s! +n%runte pericolul. Spre disperarea lui, a descoperit c! nu era vorba despre un singur $arpe, ci despre c*teva &eci $i a ap!sat instinctiv pe tr!gaci. /lon4ul a &burat la +nt*mplare. A nimerit +n apropierea cuibului principal de t*r*toare, iar creaturile s5au +mpr!$tiat cu o vite&! uimitoare, ca ni$te arcuri tensionate s!rind la deschiderea unei cutii ) din ne%ericire pentru re&ervistul nea=utorat, care se a%la e8act +n calea lor. A +n=urat ap!sat $i a tras de +nc! patru ori. I parte dintre gloan4e s5au +mpr!$tiat la voia +nt*mpl!rii, %!r! s! %ac! nici un r!u> cel pu4in unul a $ters partea din mi=loc a $arpelui conduc!tor, care s5a +nnodat +n =urul r!nii ca o %r*nghie +ns*ngerat!. J Acum, AdamK a strigat Julian, $i eu m5am ridicat +n picioare, +ntreb*ndu5m!: S%atul tat!lui meuH @ata era un b!rbat taciturn $i cele mai multe dintre s%aturile sale se re%ereau la aspecte practice legate de conducerea gra=durilor #omeniului. Am e&itat o clip!, derutat, +n timp ce Julian se apropia de pu$tile capturate, dans*nd printre $erpii supravie4uitori ca

un dervi$. Pe&ervistul, care reu$ise cumva s!5$i revin!, se gr!bea +n aceea$i direc4ie> $i atunci mi5am amintit singurul s%at al tatei pe care i5l +mp!rt!$isem vreodat! lui Julian: :rinde5l de acolo unde ar trebui s!5i %ie g*tul, din spatele capului> ignor!5i coada, oric*t de mult s5ar &v*rcoli> $i love$te5l peste 4east!, tare $i su%icient de des ca s!5l domole$ti. Mi am %!cut e8act a$a ) p*n! +n momentul +n care amenin4area a %ost neutrali&at!. Julian a recuperat +ntre timp armele $i a ie$it din &ona in%estat! a e8cava4iei. S5a uitat cu o oarecare uimire la re&ervistul pr!bu$it la picioarele mele, cu s*ngele preling*ndu5i5se din scalpul peste care +l lovisem tare $i su%icient de des. J Adam, mi5a spus. C*nd am pomenit despre s%atul tat!lui t!uL m! re%eream la $erpi. J 'a $erpiH I parte dintre ei continuau s! se5ncol!ceasc! prin e8cava4ie. #ar mi5am adus aminte c! Julian $tia %oarte pu4ine despre natura $i diversitatea reptilelor. J ?u sunt dec*t $erpi de porumb, i5am e8plicat. GC*ndva nevoi4i s! se limite&e la partea de sud5est, $erpii de porumb s5au r!sp*ndit +n nord dup! +nc!l&irea climei. Am citit c! unii dintre str!mo$ii laici obi$nuiau s!5i 4in! ca animale de companie ) +nc! un e8emplu al perversit!4ii deliberate a +nainta$ilor no$tri. GSunt mari, dar nu sunt venino$i. Julian a c!scat ochii $i a absorbit in%orma4ia. :e urm! s5a uitat iar!$i la re&ervistul pr!bu$it. J '5ai ucisH J :!i, sper c! nu, am r!spuns. 9III. ?e5am %!cut o nou! tab!r!, +ntr5o &on! mai pu4in populat! a ruinelor, $i am stat cu ochii pe drum, iar +n &ori am v!&ut un singur cal $i un singur c!l!re4 apropiindu5se dintre vest. 6ra Sam /od0in. Julian l5a strigat, %lutur*ndu5$i bra4ele. Sam s5a apropiat, s5a uitat cu o oarecare u$urare la Julian, apoi, +ntreb!tor, la mine. 15am +nro$it, g*ndindu5m! cum +i +ntrerupsesem rug!ciunile indi%erent c*t de neortodo8e ar %i %ost, dintr5o perspectiv! e8clusiv cre$tin!" $i c*t de =osnic reac4ionasem c*nd +i descoperisem adev!rata religie. #ar n5am spus nimic $i nici el n5a spus nimic, iar rela4iile noastre au p!rut s! reintre +n normal, de vreme ce +mi dovedisem loialitatea sau prostia" plec*nd +n a=utorul lui Julian. 6ra diminea4a Cr!ciunului. Am presupus c! &iua n5avea nici o semni%ica4ie deosebit! pentru Julian sau pentru Sam, dar eu eram chinuitor de con$tient de asta. Cerul redevenise senin, dar +n timpul orelor +ntunecate ale dimine4ii viscolise, $i &!pada se +ntindea =ur +mpre=ur, ad*nc!, +nghe4at! $i lucie U.V. :*n! $i ruinele din 'unsds%ord se trans%ormaser! +n ceva cu muchii rotun=ite $i de o %rumuse4e stranie. Am v!&ut, cu uimire, c*t de simplu era pentru natur! s! +nve$m*nte&e descompunerea +n straiul purit!4ii $i s!5i dea o +n%!4i$are pa$nic!. #ar pacea nu putea s! dure&e, $i Sam a spus5o. J Acum, c*nd vorbim, pe urmele mele vin solda4i. :rin telegra% s5a ordonat ca Julian s! nu %ie l!sat s! scape. ?u mai putem &!bovi aici mai mult de o clip!. J <nde5o s! ne ducemH a +ntrebat Julian. J 6 imposibil s! mergem mai departe, c!tre est. ?u e8ist! nici un %el de nutre4 pentru animale $i e %oarte pu4in! ap!. 1ai cur*nd sau mai t*r&iu va trebui s! ne5ntoarcem

c!tre sud $i s! +nt*lnim calea %erat! sau $oseaua principal!. 1! tem c! un timp o s5avem provi&ii s!r!c!cioase $i5o s! str!batem un drum greu $i, dac! reu$im s! sc!p!m, va trebui s! ne asum!m alte identit!4i. I s! %im la %el ca de&ertorii sau muncitorii re%ugia4i $i presupun c! vom %i nevoi4i s! petrecem o vreme printre oamenii care duc greul, cel pu4in p*n! a=ungem la ?e0 Eork. Acolo putem g!si prieteni. 6ra un plan, dar unul vast $i deprimant, a c!rui perspectiv! mi5a str*ns inima. J Avem un pri&onier, i5a spus Julian mentorului s!u, $i l5am dus pe Sam +n s!p!tura dintre ruine ca s!5i e8plic!m cum ne petrecuser!m noaptea. Pe&ervistul era acolo, cu m*inile legate la spate, ceva cam ame4it dup! pedeapsa pe care i5o aplicasem, dar sim4indu5se destul de bine ca s! poat! s! deschid! ochii $i s! ne priveasc! %urios. Julian $i Sam au petrecut o vreme +ntreb*ndu5se cum s! scape de aceast! povar!. (ine+n4eles c! nu5l puteam lua cu noi> problema era cum s!5l trimitem +napoi, la superiorii lui, %!r! s! ne punem +ntr5un pericol inutil. 6ra o de&batere la care nu puteam contribui cu nimic, a$a c! am luat o bucat! de h*rtie $i un creion din sacul meu $i am scris o scrisoare. 7i era adresat! mamei, de vreme ce tata nu avea $tiin4! de carte. 3!r! +ndoial! c! mi5ai observat absen4a, am scris. Sunt trist %iindc! m! a%lu departe de cas!, mai ales la vremea asta scriu +n &iua de Cr!ciun". #ar sper c! te vei consola $tiind c! sunt bine s!n!tos $i c! nu m! a%lu +n nici un pericol imediat. 6ra o minciun!, depin&*nd de sensul dat cuv*ntului imediat, dar una plin! de bl*nde4e, am chib&uit." 7n orice ca&, n5a$ %i putut s! r!m*n la 2illiams 3ord, %iindc! n5a$ %i putut sc!pa de%initiv de recrutare, nici m!car dac! mi5a$ %i am*nat serviciul militar cu c*teva luni. 1obili&area e c*t se poate de serioas!> probabil c! r!&boiul din 'abrador merge prost. #esp!r4irea noastr! era inevitabil!, oric*t a$ pl*nge dup! c!minul meu $i dup! +ntreg con%ortul lui. Mi abia m5am putut ab4ine s!5mpodobesc pagina cu o lacrim! r!t!cit!." @e rog s! accep4i toate ur!rile mele de bine $i toat! recuno$tin4a mea pentru tot ceea ce a4i %!cut pentru mine tu $i tata. I s!54i scriu din nou imediat ce va %i cu putin4!, ceea ce s5ar putea s! nu se5nt*mple prea cur*nd. 7ncrede5te +n g*ndul c!5mi voi urma destinul cu credin4! $i d*nd dovad! de toate virtu4ile cre$tine pe care m5ai +nv!4at s! le deprind. #umne&eu s! te binecuv*nte&e +n anul care va veni $i +n %iecare alt anK ?u era su%icient, dar n5aveam timp s! scriu mai mult. Julian $i Sam m! strigau. Am semnat $i am ad!ugat, ca post5scriptum: @e rog s!5i spui tatei c!5i pre4uiesc s%atul $i c! mi5a %ost de=a de %olos. Al t!u etc., +nc! o dat!, Adam. J 9!d c5ai scris o scrisoare, a remarcat Sam, c*nd a venit s! m! gr!beasc! s!5mi iau calul. #ar te5ai g*ndit cum o s5o trimi4iH Am m!rturisit c! n5o %!cusem. J I poate duce re&ervistul, a spus Julian, care +nc!lecase de=a. Mi re&ervistul era +n $a, dar cu m*inile legate la spate, iar Sam a=unsese la conclu&ia c! trebuia s!5l l!s!m liber, s! plece c!lare spre vest, unde avea s!5nt*lneasc! +n cur*nd al4i solda4i. 6ra con$tient, dar, cum spuneam, ursu&, $i s5a r!stit la noi: J ?u sunt po$ta$ul nim!nuiK

Am scris adresa pe mesa=, iar Julian l5a luat $i l5a +ndesat +n coburii re&ervistului. 7n ciuda tinere4ii sale $i a st!rii nu prea bune +n care i se a%lau p!rul $i hainele, Julian st!tea drept +n $a. ?u m! g*ndisem niciodat! la el ca la un nobil p*n! +n clipa aceea, c*nd trupul $i vocea lui au p!rut s! capete ceva din +n%!4i$area unui comandant. J @e5am tratat cu bl*nde4eL i5a spus re&ervistului. Imul a articulat o +n=ur!tur!. J @aciK Ai %ost r!nit +n lupt!, dar te5am luat pri&onier $i te5am tratat cu mai mult! gentile4e dec*t am %ost trata4i noi c*nd lucrurile st!teau invers. Sunt un Comstock ) cel pu4in pe moment ) $i nu voi accepta, cu nici un pre4, ca un in%anterist s! mi se adrese&e cu grosol!nie. I s! duci mesa=ul acestui b!iat $i o s5o %aci cu recuno$tin4!. Pe&ervistul a %ost evident cople$it de a%irma4ia c! Julian era un Comstock ) ac4ionase presupun*nd c! eram ni$te simpli s!teni %ugari ) dar $i5a adunat cura=ul $i a +ntrebat: J #e ce5a$ %ace5oH J :entru c! e cre$tine$te, a r!spuns Julian, $i, dac! aceast! disput! cu unchiul meu se va +ncheia vreodat!, puterea de a54i &bura capul de pe umeri s5ar putea s! %ie +n m*inile mele. Are sens pentru tine, soldatH Pe&ervistul a admis c! avea. A$a c! +n diminea4a aceea de Cr!ciun am ie$it c!lare dintre ruinele unde descoperise marginarul Istoria omenirii +n cosmos, care continua s! se a%le +n rucsacul meu, amintire r!t!citoare a unui trecut pe =um!tate uitat. 1intea mea era o harababur! de idei $i de nelini$ti, dar m5am pomenit reamintindu5mi ceea ce spusese Julian, cu mult! vreme +n urm!, a$a mi se p!rea acum, despre A#?, cum aspira c!tre o copie per%ect!, dar evolua reamintindu5$i imper%ect de sine +nsu$i. Ar %i putut %i adev!rat, mi5am spus, pentru c! vie4ile noastre erau ast%el ) timpul +nsu$i era ast%el, %iecare clip! pierind $i %iind +ns!rcinat! cu propria ei re%le8ie de%ormat!. 7n &iua aceea era Cr!ciunul despre care Julian pretinsese c*ndva c! era o s!rb!toare p!g*n!, dedicat! lui Sol Invictus sau unui alt &eu roman, dar care evoluase trans%orm*ndu5se +n s!rb!toarea %amiliar! din pre&ent $i nu ne era mai pu4in drag! din acest motiv. 1i5am imaginat c! puteam au&i clopotele de Cr!ciun r!sun*nd +n cl!direa #ominionului din 2illiams 3ord, de$i era imposibil, %iindc! ne a%lam la kilometri distan4! $i nici m!car &gomotul unei lovituri de tun n5ar %i a=uns at*t de departe +n prerie. ?u era dec*t o amintire." Mi poate aceast! logic! era adev!rat! $i +n privin4a oamenilor: poate c! deveneam de=a un ecou ine8act al celui care %usese cu numai c*teva &ile +nainte. :oate era adev!rat $i pentru Julian. #in tr!s!turile lui bl*nde +ncepuse de=a s! ias! la lumin! ceva dur $i intransigent ) prima mani%estare a unui nou Julian, un Julian abia ap!rut, invocat de plecarea sa violent! din 2illiams 3ord, sau merg*nd, cu umerii c!&u4i, spre a se na$te la ?e0 Eork. #ar asta nu era dec*t %iloso%ie $i nu era de prea mult %olos, $i am 4inut5o sub t!cere +n timp ce d!deam cu to4ii pinteni cailor c!tre calea %erat!, c!tre neci&elatul $i agitatul 9iitor +n scutece.

S3WPMI@

- :!l!rie purtat! +n A%ganistan n. red.". , 1arcu, -B:-.5-X, (iblia sau S%*nta Scriptur!, 6ditura Institutului (iblic $i de 1isiune al (isericii Irtodo8e Pom*ne, (ucure$ti, -YY. n. red.". C 3la8 Z +n n. tr.".