Ispirescu, Petre - Povesti

Zana muntilor - Petre Ispirescu
Pagina: 1/5
A fost odata un imparat foarte viteaz; toate imparatiile de prinprejurul imparatiei sale ii cerea sfaturi: atat era de drept si intelept. and se isca sfada intre dansii si! cum zicea el! asa se si facea! fiindca era judecator drept si iu"itor de pace. and fu aproape de "atranete ii darui #umnezeu un fecior. $u se poate spune cata "ucurie simti imparatul cand a vazut ca do"andi un mostenitor. %oti imparatii vecini i-au trimis daruri. &i nu mai putin se "ucurau ca vecinul lor! care ii ajuta cu sfaturi si povetele lui cele de mult folos! a do"andit fecior. #upa ce se mari! il puse de invata carte. &l era asa de silitor! incat se mirau dascalii de dansul cum de invata asa repede. eea ce invata ceilalti copii intr-un an! el invata numai intr-o saptamana. Ajunsese sa nu mai ai"a dascalii ce sa-i dea sa invete. Iara tata-sau scrise carte imparateasca la niste filosofi vestiti ca sa vie sa ispiteasca cu invataturile lor pe fiul sau. 'a curtea acelui imparat se afla pe atunci un vanator vestit; si! pana sa vie filosofii cei vestiti! imparatul dete pe fiu-sau acestui vanator ca sa-l invete mestesugul sau. #upa ce venira filosofii! invata si de la dansii cate in luna si in soare. (ucuria tatalui sau era asa de mare unde vedea ca fiu-sau are sa fie procopsit ca nici unul din fiii de imparati! incat se uita la dansul ca la soare. Iara el de ce se marea d-aia se facea mai cu minte si mai frumos. In toata imparatia lui si a vecinilor lui imparati! alta vor"a nu era decat de intelepciunea si de frumusetea acestui fiu de imparat. $-ajunsese sa-si rasuceasca mustacioara si foile de zestre curgeau de la fel de fel de imparati! care voiau sa-si dea fetele dupa dansul! dara el nu voia sa se insoare asa de tanar. Intr-una din zile mergand la vanatoare! vazu o turturica! care tot sarea inaintea lui; lui ii fu mila sa o vaneze; el cauta vanaturi mari! fiindca nu se temea de primejdii! era vanator mester si viteaz. In cele din urma! daca vazu si vazu ca tot ii sarea in cale! intinse arcul si dete cu o sageata. &l se mira prea mult cum de nu o putu omori el! care era asa de "un vanator! ci o rani putin in aripa! care! asa ranita! se duse de nu o mai vazu. um se duse turturica! simti! nu stiu cum! nu stiu de ce! ca ii tacaia inima. #upa ce se intoarse acasa! era tot cam gales. Imparatul vazand ca tanjeste fiu-sau cu sanatatea! il intre"a ce are! iara el raspunse ca n-are nimic.
%urturica aceea era Zana )untilor care se indragostise de frumusetea lui. &i nu-i venea la socoteala sa se arate lui aievea! ca sa-i dea pricina! si d-aia se facuse turturica si ii tot sarea in cale. $u stia insa cum sa faca! cum sa dreaga! ca sa se cunoasca cu fiul imparatului. Peste cateva zile de la intoarcerea feciorului de imparat de la vanatoare! o femeie saraca veni la curtea imparateasca sa se "age slujnica si! fiindca tocmai era tre"uinta de o gainareasa! o primi. uratenia si "una ingrijire ce da gainilor si tuturor paserilor de la cotetele imparatesti ajunsese de poveste. Imparateasa era asa de multumita! incat in toate zilele spunea imparatului cate o vor"a "una pentru "ar"atia acestei femei tinere! dara saraca. &a si incepuse a se gandi la norocirea "ietei femei. *iul imparatului auzind atatea vor"e frumoase despre gainareasa! voi sa o vaza si el. Intr-o zi! cand imparateasa se duse sa cerceteze gainile si sa vaza de cotete! merse si fiul sau cu dansa. +ainareasa! cum vazu pe fiul de imparat! isi arunca oc,ii asupra-i cu o cautatura asa de mangaioasa si asa de plina de dragoste! dara cu smerenie! incat feciorul de imparat se fastaci oarecum! dara isi tinu firea. -imti ca o"rajii ii arde! o sudoare rece il trecu! si inima incepu sa-i tacaiasca! de parea ca o sa-i sparga pieptul. &l insusi nu-si putea da seama ca ce poate sa fie istoria asta. Pleca oc,ii in jos! nu zise nici care! si se intoarse acasa. %oata curtea imparateasca lua in nume de "ine pe aceasta gainareasa! pentru vrednicia si curatenia ei. &a se purta cu toate slugile cu "unacuviinta! si nimeni nu cuteza sa-i zica nici da-te mai incolo! pentru ca ea nu le da prilej de gluma. Intr-acestea un fiu al unui imparat vecin! insurandu-se! a poftit la nunta si pe acest imparat cu toata curtea lui. Imparatului plin de "ucurie merse la acea nunta si lua cu dansul si pe imparateasa si pe fiul sau. In ziua aceea! cand era cununia fiului de imparat! la nunta carui merse acest imparat cu feciorul sau! gainareasa se ceru si ea de la vataf sa o lase si pe dansa sa se duca la plim"are. .ataful! cam razand! ii zise: / e-i tre"uie c,elului0 %ic,ie de margaritar/. Apoi o lasa. Iara ea! ing,itind infruntarea! nu zise nimic si pleca. Imparatul era vesel peste masura vazand ca din atati feciori de imparati si domni al sau se deose"ea prin istetimea! "oiul si intelepciunea lui. %oate fetele de imparat ar fi voit sa joace langa el in ,ora. and! deodata! vine la nunta o fata im"racata in niste ,aine cum nici una din fetele de imparat nu avea. ositele ei impletite cu mestesug si date pe spate ii atingeau pulpele si ea era asa de "ine facuta! incat oc,ii tuturor ramase la dansa. &a cum veni! nici una! nici alta! se prinse langa feciorul de imparat si numai langa dansul juca pana catre seara. .or"ira! rasera! isi povestira fel de fel de lucruri! dara cam pe su" mana! fiindca-i era rusine feciorului de imparat sa raza si sa vor"easca asa inaintea tatane-sau si apoi toti fiii de imparati isi dau coate! caci "agasera de seama ca necunoscuta tot langa el juca.
*eciorul de imparat nu mai era al sau. -e mira insusi de sc,im"area ce simtea intr-insul! dara nu cuteza sa spuie nimanui. &l isi pusese in gand ca! la ,ora din urma ce va juca! sa intre"e pe aceasta necunoscuta cine era! de unde venea! de este fata ori maritata! si se gandea ca de n-ar avea "ar"at sa o ceara de nevasta. and! pieri ca o naluca. *eciorul de imparat ramase ca un zapacit. -e intoarse acasa! dara cu gandul era tot la dansa. %ata-sau! vazandu-l tot pe ganduri si trist! nu stia ce sa-i mai faca sa-l inveseleasca oarecum. and iata ca-l poftesc la alta nunta de imparat! unde se si duse cu imparateasa si cu fiul sau. a si la cealalta nunta feciorul de imparat juca cu fata cea necunoscuta si frumoasa! care venise si la aceasta nunta si se prinse in ,ora langa dansul. #upa multe intre"ari! afla de la dansa ca seadea tocmai inspre partea aceea! incotro era imparatia tatalui sau! doara caci nu-i zisese ca sade c,iar la dansul. Atunci fiul de imparat ii fagadui sa o duca acasa! daca era singura! si ea priimi. Insa tocmai cand era sa se sparga nunta! ea pieri de langa dansul din ,ora.
-e intoarsera deci acasa imparatul si cu ai lui! insa fiul lor se topea d-a-n picioarele si nimeni nu stia din ce pricina. #esi se facuse valva ca feciorul de imparat este indragostit cu o zana! el insa se apara inaintea tatalui sau ca nu stie la sufletul sau nimic. %oti vracii si cititorii de stele se adusera si nimeni nu stiu sa-i g,iceasca raul de care sufera. 1nul dintr-insii zise ca e teama sa nu do"andeasca lipici. Intr-aceasta imparatul fu poftit la o alta nunta de imparat! unde nu voi sa se duca! fiindca inima lui nu era de veselii! ci se ingrija mai mult de fiul sau. #ara daca vazu ca fiul sau atata staruieste! ii facu voia. Acesta porunci la niste credinciosi ai sai ca sa ai"a pregatit la indemana cateva cazane cu smoala! sa le fiar"a in ziua nuntii si cand va fi inde seara sa astearna pe drum smoala. #upa ce puse la cale toate astea! se duse la nunta. #e cum incepu ,ora! fata cea frumoasa si necunoscuta veni ca din senin! si iara se prinse langa dansul. #e asta data era gatita si mai frumos! avea niste ,aine de la soare te puteai uita! dar la dansa! "a. 2uca feciorul de imparat si se uita la dansa ca la un cires copt. -i de asta data o intre"a si ea ii tot raspunse cam in doi peri. Ii fagadui si acum ca se va lasa sa o duca acasa. and fu inde seara la ,oara cea mai din urma! pieri ca o maiastra de langa dansul. $u se poate spune cat de mult se ma,ni el; cazu la pat si zacea! fara sa-i poata ajuta cineva. %ata-sau ar fi dat nu stiu cat aceluia ce ar fi putut sa-i tamaduiasca copilul. and iata credinciosii lui venira cu un condur. )aiastra! daca se nomoli in smoala! mai "ine lasa condurul acolo decat sa intarzie. Atunci 3feciorul4 imparatul3ui4 trimise pe credinciosii lui sa um"le din casa in casa! si sa puie pe toate femeile sa se incalte cu acel condur! si la care s-o potrivi! aceea sa fie sotia lui. %ata-sau
se invoi si el la aceasta otarare. -e dusera deci! credicnciosii lui! ocolira toata imparatia! cercara toate femeile condurul! si la nici una nu se potrivi. Auzind feciorul de imparat una ca aceasta se im"olnavi si mai rau. Apoi porunci ca sa incerce si femeile din curtea imparateasca. 'a nici una nu se potrivi. $u mai ramase decat gainareasa! pe care o uitasera; dara imparateasa! aducandu-si aminte de dansa! ii porunci sa se incalte si ea cu condurul. and il trase la calcai! pare ca fu de acolo. &ra turnat pe piciorul ei. *eciorul de imparat cum auzi! porunci sa i-o aduca! si cum o vazu striga: - Asta este! mama. &a! desi tagaduia! dar intetita de rugaciunile imparatului! ale imparatesei si ale fiului lor! in cele din urma marturisi ca ea este stapana condurului. #upa ce ii povesti ca era zana maiastra! ca il indragostise de cand il vazuse la vanat! ca el ranise o turturica! si ca acea turturica era ea! si daca nu s-a aratat lui asa cum este a fost! ca! de va lua de "ar"at un om de pe pamant! toata puterea ei piere. )ai spuse ca! spre a-l putea vedea mai adesea! intrase gainareasa la dansii si ca tot ce ea facuse era numai pentru dragostea lui. #upa aceea iesi la scara! "atu de trei ori in palme! si iata o carucioara! fara sa fie trasa de cai! veni; ea isi lua zestrea numai de scumpeturi dinr-insa! apoi! curgadu-i siroaie de lacrami din oc,i se intoarse si zise feciorului de imparat: - Iata! pentru dragostea ta! ma lepad de puterea mea cea maiastra! numai si tu sa ma iu"esti! precum te iu"esc si eu. #ete drumul carucioarei si ramase langa fiul imparatlui! carele in scurt timp se facu sanatos. Apoi facu o nunta d-ale imparatestile si dupa moartea tatalui sau ramasera ei in scaunul imparatiei! si domnesc si astazi daca nu vor fi murit.
-paima Zmeilor "asme culese de Petre Ispirescu
Pagina: 1/5
A fost odata ce-a fost; a fost un om si-o femeie! "ar"at si muiere! oameni de trea"a! el "un si ea cuminte! incat li se dusese vestea ca traiesc "ine si toti se "ucurau cand treceau pe la casa lor. $iciodata el nu zicea "a cand ea zicea da! dar nici ea nu iesea din voile lui! si de aceea era liniste la casa lor si toate le ieseau "ine si cu spor. Aveau insa si oamenii acestia o mare durere si nesecata ma,nire-n sufletele lor: nu le facuse #umnezeu parte de copii! si fara de copii viata! mai ales cea "una! n-are nici un rost. -a fi avut macar numai unul! ca sa ai"a de cine sa poarte grija si cu ce sa-si "ata capul! caci asa numai ei amandoi isi nadeau zilele in sec si nu se alegeau cu nimic din ele. #edeau dar sluj"e pe la toate "isericile! miluiau toti saracii si toate vaduvele si se rugau in toate zilele lui #umnezeu: /#a-ne! #oamne! si noua un copil! unul singur! cat de mic! numai copii sa fie5/ #umnezeu insa nu se opreste la vor"ele omului! ci-i vede si gandurile ascunse. - )ai Petre! ii zise dar intruna din zile lui -fantul Petre. 6amenii acestia sunt adevarata pacoste pe capul meu. )i s-a inacrit cu ei5 - #e ce! -finte #oamne0 intre"a portarul raiului. - $u vezi - raspunse tatal ceresc - ca sunt nesatiosi50 %ot le-am dat! si nu se mai multumesc. -anatate au! randuiala! pace si "una intelegere la casa lor au! cu toata lumea se naravesc! iar acum le mai tre"uie si copii. - #a-le! #oamne! ca sa scapi de ei! grai -fantul Petre! care pune intotdeauna cate o vor"a "una pentru muritorii ce vin cu vro rugaciune la tronul ceresc! caci! de5 tot muritor a fost si el odata si stia ce sunt nevoile omenesti. - Pacat ca stai de-atata timp la poarta raiului5 intampina #umnezeu. %ocmai daca le dau nu mai scap de ei! caci in gandul lor cu unul se incepe! iar dupa el urmeaza ceilalti. and are apoi omul copii! putine mai cere pentru sine! dar nu mai sfarseste cerand cate de toate pentru ei. - )iluieste-i! #oamne - starui iar Petrea - ca din plin dai! si orisicat vei fi dand! nu ti se istovesc comorile. Asa vor"a i-a placut lui #umnezeu! caruia li plac rugaciunile celor "uni si care cu multamire da din neistovitele comori ale "unatatii sale. --a revarsat dar indurarea #omnului asupra celor doi oameni si a-nceput muierea sa ai"a copii! - curat ca-n poveste! - pasul si copilul! incat li s-a umplut deodata casa cu copii. -i toti erau marunti! care de care mai mic decat cellalt! mai sfredelus! mai guraliv! mai dracos si - asta sa nu uitam - mai mancacios si mai ,apsan. - Aolea5 zise femeia! care se "ala"anea cu ei. Astia-mi scot sufletul si-mi mananca si urec,ile. ine m-a pus sa ma tot milogesc50 -e vede ca #umnezeu m-a inteles anapoda si mi-a dat pentru fiecare milogeala cate unul. 6mul insa stetea si nu se mai satura sa se uite la ei! c-asa-i placeau lui! neastamparati! ,arjoneti si mancaciosi - adevarati pric,indei. - -ari! omule! zise-n cele din urma femeia. $u sta gura cascata5 $u vezi ca azi-mane n-o sa-ti mai ramaie nici cenusa-n vatra50
- 'asa! ca da #umnezeu5 raspunse el. a doara nu ai tai sunt! ci ai lui! ca faptura omeneasca sunt! si! daca-ti da dregatoria de parinte! te si ajuta s-o porti. - %i-o fi dand; daca misti si tu5 raspunse ea! si de aici inainte nu mai era pace-n casa lor. &l una! ea alta! el da! ea "a! mereu se ciondaneau ca niste desuc,iati! pana ce el nemaiputand sa ra"de gura nevestei! si-a luat lumea-n cap si-a plecat sa stranga cumva! de undeva! ceva pentru spuza lui de copii. A tot um"lat el asa din om in om fara de nici o carare! dar degea"a vor"ea despre copiii lui. - )are lucru5 - zicea unul. Parca copii nu mai au si altii50 - #e ce ti i-ai facut! daca nu esti voinic sa-i tii0 zicea altul. #egea"a spunea ca nu el i-a facut! ci #umnezeu i-a randuit! oamenii asa ceva nu vor sa inteleaga. - In lumea asta n-o sa fac eu nici o trea"a! zise dar! si trecu pe celalalt taram. Aici a intrat intr-un codru des si tot s-a dus - asa ducandu-se - pana ce a dat de o casa cu multe marafeturi. Aici era cui"ul zmeilor. $-a gasit acasa decat pe )ama Zmeilor. ine n-o stie cum e0 7usine-ar fi sa zici ca n-ai um"lat prin lumea aceea si n-o cunosti. - (una ziua! mama! ii zise el. &a dete ursuza din cap. - #ar tu cine esti si ce cauti pe-aici0 il intre"a zgripturoaica. - &u0 raspunse el ca un om cu socoteala. &u sunt tata lor si caut vro sluj"a. - %ata lor50 isi zise )ama Zmeilor. -tia! "iata de ea! ca e-n lume )ama Padurii! e )ama Ieleior! sunt fel de fel de mame! dar tata nu mai pomenise si se samti rau smerita cand se vazu! asa deodata! in fata tatalui lor - cine or fi ei! aceia. )ai de voie "una! mai de frica! il lua asadar pe om sluga pe un an! anul cum se stie! de trei zile! iar sim"ria - ziua si galeata de gal"eni! dac-o fi sa-si poata implini anul. 6m sa fii! insa! ca sa implinesti un an in sluj"a zmeilor. - 1ite - ii zise zmeoaica cea "atrana celui mai de dai-#oamne dintre feciorii ei - sa va strangeti toate puterile! ca ne-a venit tata lor! si mare urgie o sa ne-ajunga daca n-o scoatem la capat cu unu ca el. - 'as8 pe mine! mama - raspunse zmeul - ca-i viu eu de ,ac. $u degea"a m-ai facut zmeu5 Iara el0 e nu face omul de dragul copiilor sai50 Ziua intai zmeoaica l-a trimis sa aduca apa intrun "urduf de "ivol! dar "ivol! colea! cum sunt cei din lumea zmeilor. &l "iet! a"ia putea sa duca "urduful gol in spinare: de unde ar fi fost in stare sa-l aduca plin50 /#e5 isi zise. .ad8eu ca nici in lumea asta nu poti s-o duci cu adevarul. Ia s-o mai pornim si spre minciuna./
-osit la putul care era departe-n vale! el isi scoase costorul de la "rau si incepu sa racaie cu el imprejurul putului! si-a racait mereu si-a-ndelete pana ce i s-a facut zgripturoaicei le,amite de atata asteptare si a trimis pe cel mai cu forfoi dintre feciorii ei sa vada ce face sluga de nu mai vine cu apa.
- #ar tu! mai! ce faci aici0 intre"a zmeul. - 1ite! raspunse omul racaind inainte. e sa mai pierd vremea scotand apa din put! ca s-o "ag in "urduf si apoi iar s-o scot dupa ce voi fi sosit cu ea acasa0 Am sa iau putul asa cum e in spinare si-l duc in deal. - (a sa nu te puna pacatele sa faci asa - raspunse zmeul speriat - ca putul asta e facut de "unicul "unicului si-aici e rostul lui sa fie. - *erit-a -fantul5 - grai omul. Am sa-l iau si sa-l duc si sa-l urc in podul casei. apa! ii tragi o gaura la fund si curge de te saturi. - .ai de mine5 striga zmeul! dar ne-neaca pe toti. - $u! starui omul! asa se face la noi5 curcam. u fleculete de aceste cum e "urduful vostru noi nu neand ai nevoie de
(a ca da! "a ca nu! in cele din urma s-au invoit ca zmeul sa mai dea o galeata de gal"eni pe deasupra si sa ai"a voia de a scapa putul ducand cu el "urduful plin in spinare. - Auzi mama - ii zise apoi zgripturoaicei! dupa ce omul adormise - era sa ne ia putul si sa-l aduca-n podul casei5Pe zgripturoaica o trecura fiorii. Ziua a doua l-au trimis la padure ca sa aduca lemne! asa! copaci intregi! smulsi din radacina si dusi in spinare cu craci cu tot - cum se face9n lumea zmeilor.I esit in padure! omul incepu sa se scarpine-n crestetul capului. $eam de neamul lui nu mai scosese copaci din radacina. &l incepu s-adune curpan de prin padure si sa lege cu el copacii unul de altul. - #ar tu ce ai de gand sa faci0 intre"a zmeul! care dupa cele petrecute in ziua trecuta numai la "ine nu se mai astepta. - -a vezi - ii raspunse omul - m-am gandit sa nu-mi mai pierd timpul smulgand copacii unul cale unul! ca nu sunt "uruieni ori d-alde canepa. Ii leg unii de altii si iau padurea intreaga si-o duc acasa. Zmeul se sperie acum si mai rau si iar unul una! altul alta! pana ce se invoira ca sa mai dea zmeul o galeata de gal"eni! iar in sc,im" sa poata duce el copacii in spinare si padurea sa ramaie la locul ei! cum o lasasera tatul si "unicul lui. -eara o trecura pe zgripturoaica si mai reci fiori. A sosit! in sfarsit! si ziua a treia! care e totdeauna cea mai grea! si-acum omul nostru inca prin crepetul zorilor a-nceput sa se scarpine in crestetul capului si sa mai si suspine din cand in cand.
- Acum - grai cel mai tantos dintre zmei - sa ne masuram puterile in "uzdugane. - -a le masuram! raspunse omul cu o indrazneala de-ai fi crezut ca viata lui toata si-a petrecut-o aruncand "uzdugane. &rau afara pe prispa douasprezece "uzdugane! care de care mai mare si mai greu. &l le lua pe rand! de la cel mai mic! pe care numai gafaind putea sa-l ridice! pana la cel mai mare. - 2ucarele de copii! zise el. )ai mare n-aveti0 - $u5 raspunse zmeul pus rau de tot pe ganduri. Asta a ramas de la un stramos al meu! si numai putini dintre noi pot sa arunce cu el. - &i! daca n-aveti altul! ,aid8 si cu asta5 grai omul. Ia-l si sa iesim la camp.
#upa ce iesira la camp! zmeul arunca "uzduganul de se duse pana-n al treilea cer si asteptara peste jumatate de ceas pana ce cazu si intra in pamant de-un stat de om. - are va sa zica! atata e trea"a pe care esti in stare s-o faci50 ii zise omul. Ada "uzduganul5 adaoga apoi scuipand in palme si suflecandu-se. &l n-arunca insa "uzduganul! "a nici nu-l ridica macar de la pamant! ci ramase cu picioarele intepenite-n pamant si cu oc,ii tinta la cer. e stai0 il intre"a zmeul. Arunca5
- -tai "re! sa-mi treaca luna din cale! ii raspunse omul. .rei s-o "at cu "uzduganul stramosului tau cum am patit-o cu "arda "unicului! pe care am aruncat-o in luna s-acolo a si ramas0... 1itate "ine! c-o vezi! dar n-o sa mai pui mana pe ea5 Zmeul se uita in luna si! vazand in adevar ceva ce seamana a "arda! incepu sa tremure ca frunza de plop. - $u cumva sa-mi prapadesti "uzduganul! ca atata mostenire mai avem si noi din vremurile cele "une! grai dansul. - -a n-ai teama - il molcomi omul - ca "ag de seama. #e ce adica zic eu ca nu-l aranc pana ce nu-mi trece luna din cale50 #e5 s-ar putea! ce-i drept! sa cada-n luna cand se intoarce. #e asta nu raspund5 - -tii ce0 :aid8 sa ne-ntelegem! se milogi zmeul. $u mai arunca si-ti mai dau o galeata cu gal"eni. - e pacate50 zise omul. Putul nu m-ai lasat sa-l duc; padurea a ramas la locul ei: vrei acuma ca nici "uzduganul sa nu mi-l arunc pe plac50 $u se poate5 :aid9 da-te la o parte5 adauga! si se pleca spre "uzdugan! ca sa-l ridice. - Iti dau doua galeti5 striga zmeul! si sari la el ca sa-l opreasca.
- &i5 de mila ma-tii! care e femeie de trea"a! o sa te iert5 ii zise omul! si nu mai starui. Putea el sa se multumeasca si cu septe galeti de gal"eni! care tot erau ceva pentru un parlit ca dansul. Zmeoaica cea "atrana! afland ca el si-a aruncat "arda-n luna si era sa arunce si "uzduganul! s-a ascuns in fundul pivnitei si-a stat acolo "ocindu-se ca vai de ea. Acum vedea dansa ce starpituri a nascut si ce pocitanii a crescut la sanul ei. Iar leaota de zmei s-a adunat si s-a sfatuit! ca sa vada ce-i de facut ca sa scape pe mama lor de spaima in care a "agat-o tata lor. )ai erau apoi si cele septe galeti de gal"eni! pe care erau legati sa le dea! si zmeii nu sunt doar oameni! ca sa nu se tina de vor"a si sa linga unde au scuipat ci tre"uiau sa le dea. 6risicat "anet vor fi avand insa zmeii in visteria lor! septe galeti de gal"eni nu sunt nici pentru ei numai! iac-asa! o piscatura! ca sa zici ca nu-ti pasa. #upa multa ciorovaiala! s-au inteles dar intre dansii ca peste noapte! cand doarme! sa mearga unul dintre dansii si sa-l toace cu "uzduganul in cap ca nici /,ac/ sa nu mai zica. 6mul insa! trecut acum prin multe! a tras cu urec,ea si! cuminte! cum se facuse! a luat troaca de la porci si-a pus-o in locul lui in pat! iara el s-a pitit frumusel su" pat si-a-nceput sa sforaie din greu. and zmeii au auzit sforaitura! s-a dus cel mai cu nadejde dintre dansii si-a dat o data cu "uzduganul! iar omul a gemut! a mai dat zmeul o data! si omul a suspinat din greu. Iar cand zmeul a dat de a treia oara! omul a tacut c,itic! ca mortii. )are le-a fost dar spaima dimineata viitoare! cand l-au vazut intreg si sanatos.
- #ar tu0 ii zisera ei.
um ai dormit asta-noapte0
- (ine! raspunse el. Asa-ntr-o vreme mi-e parc-am visat ca m-a piscat un purece-n frunte5 - Auzi! mama5 strigara zmeii. '-a lovit cu "uzduganul stramosului! si el zice ca-i e ca si cand ar fi visat numai ca l-a piscat un purece. -a nu dai septe galeti de gal"eni ca sa scapi0 (a sa dai si mai mult. &l a-nceput insa sa faca nazuri! mai ca se simte "ine aici! mai ca-i este rusine sa se-ntoarca acasa cu numai septe galeti! si-o sa rada copiii de el! mai ca vrea sa mai slujeasca un an si inca unul! ca sa se faca trei. - Platiti-l pe neslujite5 striga zmeoaica cea "atrana ca sa se descotoroseasca de el. - #e - zise el - o sa va fac dar pe plac! insa mie nu prea-mi sade "ine sa um"lu cu sacii in spinare. 6 sa plec! daca mi-i aduceti voi. I-au mai facut-o zmeii si pe asta. )ergea dar omul nostru cu pasi maruntei mainte! cu caciula pe-o urec,e si jucandu-si "etigasul intre degete! iar zmeii duceau sacii cu gal"eni gafaind in urma lui. %oate ca toate insa! dar trea"a s-a-ngrosat cand au ajuns acasa. opiii aceia! asa cum i-a lasat #umnezeu! vazandu-se fara de tata! numai cu "iata lor mama! isi faceau de cap: unul se tara pe jos! altul se dedea peste cap! iar altul se co"ora-n put ca sa caute cui"uri de vra"ie! se urca-n copaci ori pe varful casei! ca sa adune miere de prin trestii. #iavolii de ei se ,arjoneau prin garduri cu cainii vecinilor! trageau pisicile de coada ca sa le miorlaie! furau ouale
de prin cui"arele gainilor! sfasiau camasi si cearsafuri! ca sa-si faca coada de zmeu! cat si cate nu mai faceau! incat "agasera spaima-n sat! - sa le vie "ietilor de oameni sa-si ia lumea-n cap! si nu alta5 Iara #umnezeu sedea-n scaunul lui si radea de-i tremura "ar"a! ca-i plac si lui rautatile nevinovate. - &i! ce zici acum! Petre0 ii zise portarului sau. Iti place0 .ezi in ce-ncurcatura m-ai "agat cu staruintele tale50 - 6 sa te descurci! #oamne - raspunse -fantul Petre - ca esti mare si intelept. $u stia -fantul ca vine tata copiilor cu ce vine! caci numai #umnezeu el singur le stie toate. and a samtit spuza de copii ca se apropie tata lor! au dat iures prin sat! au adunat toate cutitele si toate furculitele si! luandu-si fiecare cate un cutit si cate o furculita! le-au iesit in cale si! frecand cutitul de furculita! au inceput sa strige: - As manca carne de zmeu5 as manca carne de zmeu5... Zmeii! cand au vazut asa ceva! au aruncat sacii si-au tulit-o la fuga! de nici cu ogarii nu i-ai fi putut prinde.#e aceea nu mai sunt azi zmei prin lume! "a li s-a pierdut si urma! incat numai prin povesti mai dam de ei.
Pasarea maiastra de Petre Ispirescu
A fost odata3 ca niciodata3; ca3 de n-ar fi! nu s-ar mai povesti; de c;nd fa3cea plops!orul pere s!i ra3c,ita mics!unele; de c;nd se "a3teau urs!ii <n coade; de c;nd se luau de g;t lupii cu mieii de se sa3rutau! <nfra3t!indu-se; de c;nd se potcovea puricele la un picior cu noua3zeci s!i noua3 de oca de fier s!i s-arunca <n slava cerului de ne aducea poves!ti; #e c;nd se scria musca pe perete! )ai mincinos cine nu crede. A fost odata3 un <mpa3rat evlavios s!i "un. &l avea trei feciori. Pe l;nga3 multe "una3ta3t!i ce fa3cuse oamenilor din <mpa3ra3t!ia lui! a ridicat s!i o manastire de care sa3 se duca3 pomina. A <mpodo"it-o cu aur! cu pietre nestemate s!i cu tot ceea ce mes!terii din acea t!ara3 au socotit mai scump s!i mai frumos. 6 mult!ime de st;lpi de marmura3 s!i poleit!i erau prin "iserica3 s!i pe dinaintea ei. Zugra3velile cele mai pret!ioase! policandre de argint suflate cu aur! candele din
argintul cel mai "un s!i mari c;t donit!a! ca3rt!ile cele mai alese erau zestrea manastirii aceleia. u c;t se "ucura <mpa3ratul de frumuset!ea ei! cu at;t se <ntrista ca3 nu putea sa3 o sa3v;rs!easca3 pe deplin! ca3ci turnul se surpa. / um se poate! zise <mpa3ratul! sa3 nu pot sf;rs!i asta3 sf;nta3 "iserica30 Iata3 am c,eltuit toata3 starea! s!i ea nu este <nca3 t;rnosita3./ -!i de-te sfoara3 <n t!ara3 ca orice mes!ter se va ga3si care sa3 poata3 sa3-i ridice turnul! sa3 s!tie ca3 va do";ndi de la d;nsul mari daruri s!i "oierie. Pe l;nga3 acestea! porunca3 dete ca <n toate "isericile sa3 se faca3 ruga3ciuni s!i priveg,eri! ca sa3 se <ndure milostivul #umnezeu a-i trimete un mes!ter "un. Iara3 a treia noapte visa3 <mpa3ratul ca3 daca va aduce cineva pasa3rea ma3iastra3 de pe ta3r;mul cela3lalt s!i sa3-i as!eze cui"ul <n turn! se va putea face manastirea desa3v;rs!it. -puse fiilor acest vis! iara3 ei se <ntreceau care de care sa3 plece mai-nainte! s!i sa3 se <nc,ine cu sluj"a la tata3-sa3u <mpa3ratul. Atunci <mpa3ratul le zise: - &u va3z! fet!ii mei! ca3 tot!i avet!i dorint!a3 de a va3 face datoria ca3tre #umnezeu; <nsa3 nu va3 putet!i duce tot!i deodata3. Acum sa3 se duca3 fiul meu cel mai mare; s!i daca nu va putea el sa3 iz"uteasca3! sa3 se duca3 altul! s!i tot as!a pe r;nd! p;na3 c;nd #umnezeu <s!i va ara3ta mila lui ca3tre noi. opiii ta3cura3 s!i se supusera3; iara3 feciorul cel mare al <mpa3ratului se ga3ti de drum. )erse ce merse s!i daca trecu de ,otarele tata3lui sa3u! statu sa3 cona3ceasca3 <ntr-o dum"rava3 frumoasa3. #upa3 ce fa3cu focul! sta acolo p;na3 sa3 se ga3teasca3 m;ncarea! c;nd va3zu deodata3 <naintea lui un vulpoi care <l ruga3 sa3-s!i lege ogarul! sa3-i dea s!i lui un codru de p;ine! un pa,ar de vin s!i sa3-l lase sa3 se <nca3lzeasca3 s!i el la a3l foc. *iul <mpa3ratului! <n loc sa3 asculte ruga3ciunea! dete drumul ogarului! care se lua3 dupa3 d;nsul. Atunci vulpoiul fa3cu un semn asupra lui s!i <l sc,im"a3 <n stana3 de piatra3. .a3z;nd <mpa3ratul ca3 fiul sa3u cel mare nu se mai <ntoarce asculta3 ruga3ciunea fiului celui mijlociu! s!i <i dete voie sa3 mearga3 s!i d;nsul. Acesta! dupa3 ce se ga3ti s!i <s!i lua3 merinde de drum! porni s!i d;nsul. 'a locul unde se <mpietrise frate-sa3u! pa3t!i ca d;nsul; fiindca3 nu voi sa3 dea ascultare ruga3ciunilor ce-i adusese vulpoiul! ci voia sa3-l prinza3 ca sa3-i ia pielea. =mpa3ratul se puse pe g;nduri va3z;nd ca3 dupa3 at;ta mare de timp nu se mai <ntoarse fii sa3i !nici cu pasa3rea ma3iastra3! nici fa3ra3 d;nsa! c;nd fiul cel mai mic <i zise: - %ata3! iata3 este acum destul timp de c;nd frat!ii mei cei mari au plecat sa3 aduca3 pasa3rea ma3iastra3 s!i nu s-au mai <ntors nici cu isprava3! nici fa3ra3 isprava3. -a3-mi dai "ani de c,eltuiala3 s!i ,aine de primeneala3! ca sa3-mi incerc s!i eu norocul. -!i de voi iz"uti! te vei "ucura! tata3! ca3 t!i se <mplines!te dorint!a! iara3 de nu! eu nu voi suferi nici o umilint!a3. - *rat!ii ta3i cei mari! zise <mpa3ratul! dupa3 cum se vede! n-au putut sa3 faca3 nimic spre a aduce acea pasa3re ma3iastra3! "a poate sa3-s!i fi ra3pus capetele! deoarece sunt dus!i de at;ta timp s!i nu se mai <ntoarce nici unul. &u sunt "a3tr;n de aci <nainte; daca vei lipsi s!i tu! cine sa3-
mi dea ajutor la greuta3t!ile <mpa3ra3t!iei! s!i daca voi muri! cine sa3 se suie pe scaunul meu! daca nu tu! fiul meu0 7a3m;i aci! dragul tatei! nu te mai duce. - #omnia ta! tata3! s!tii prea "ine ca3 n-am ies!it din poruncile <mpa3ra3t!iei tale nici c;t negru su" ung,ie; s!i daca acum cutez a sta3rui <n ruga3ciunea mea! este numai ca3 voiesc! dac-as! putea! sa3 <mplinesc o dorint!a3 care nu da3 odi,na3 sufletului ma3riei tale! dorint!a3 pe care te siles!ti de mult!i ani s!i cu mari c,eltuieli sa3 o <mplines!ti. #upa3 multe ruga3ciuni s!i sta3ruint!a3! <mpa3ratul se <ndupleca3 s!i-i dete voie. =s!i alese calul cei pla3cu din grajdul <mpa3ra3tesc! un ogar sa3-l ai"a3 de tovara3s!! <s!i lua3 merinde de ajuns s!i pleca3. #upa3 trecere de oarecare timp! sosira3 am;ndoi fiii cei mai mari ai <mpa3ratului! aduc;nd cu sine-le pasa3rea ma3iastra3 s!i o roa"a3 pe care o fa3cura3 ga3ina3reasa3. %oata3 lumea se mira de frumuset!ea acelei pasa3ri! care era cu mii de mii de vopseli! penele ei stra3luceau ca oglinda la soare; iar turnul "isericii nu se mai surpa3; pasa3rea se as!eza3 <n acel turn cu cui"ul ei. 1n lucru se "a3ga3 de seama3; pasa3rea se pa3rea a fi muta3! ca3ci nu da nici un viers! s!i tot!i c;t!i o vedea o ca3inea cum de o as!a pasa3re frumoasa3 s!i m;ndra3 sa3 nu ai"a3 viers! pentru care s!i <mpa3ratul! cu toata3 "ucuria ce avea pentru "iserica3 s!i turnul ei! se m;,nea ca3 pasa3rea nu-i c;nta. 'ocuitorii <ncepusera3 a uita de fiul <mpa3ratului cel mic: at;ta de multa3 "ucurie aveau ei ca3 li se adusese pasa3rea ma3iastra3! ceea ce oprise turnul de a se surpa! s!i astfel "iserica se putuse face cu desa3v;rs!ire; numai <mpa3ratul se m;,nea <n sufletul sa3u ca3 nu este fat!a3 s!i fiul sa3u cel mic care sa3 se <mpa3rta3s!easca3 de "ucuria poporului sa3u; c;nd <ntr-una din zile veni ga3ina3reasa s!i-i zise: - )a3rite <mpa3rate! sa3-t!i fie fat!a luminata3! toata3 cetatea se minuneaza3 de viersul pasa3rii ma3iestre; un cio"an! cum a intrat azi de dimineat!a3 <n "iserica3! pasa3rea a <nceput sa3 c;nte de sa3 se sparga3! s!i este as!a de vesela3! <nc;t pare ca3 nu o <ncape locul. Asta este a doua oara3 de c;nd! cum intra3 acel cio"an <n "iserica3! pasa3rea nu mai contenes!te de a c;nta; cum iese el! ea tace. - -a3 se aduca3 acel cio"an <naintea mea c,iar acum. - )a3ria ta! dupa3 cum se vede! cio"anul este stra3in! ca3ci nimeni nu-l cunoas!te. *iii ma3riei tale! precum mi s-a spus! ar fi pus paznici sa3-l prinza3. - %aci5 zise <mpa3ratul! nu vor"i de fiii mei! ca3ci nu t!i se cuvine t!ie sa3 te atingi de ei. =mpa3ratul puse s!i el c;t!iva sluj"as!i sa3 p;ndeasca3 pe su" ascuns s!i! cum va vedea pe cio"anul care! c;nd va intra <n "iserica3! pasa3rea va c;nta! sa3 puna3 m;na pe d;nsul s!i sa3-l aduca3 <naintea lui. $u s-a mult!umit pe at;t! ci s!i <nsus!i s-a dus la "iserica3 <n sa3r"a3toarea cea mai apropiata3 ca sa3 auza3 cu urec,ile sale c;ntecul cel minunat al pasa3rei! s!i sa3 vaza3 cu oc,ii sa3i pe acel pa3stor t;na3r; s!i! de n-ar fi fost de fat!a3! s-ar fi <nt;mplat o lupta3 cr;ncena3 <ntre slujitorii sa3i
s!i oamenii pus!i de fiii lui! carii voiau cu dinadinsul sa3 puna3 m;na pe cio"an. Atunci porunci <mpa3ratul sa3 aduca3 pe acel pa3stor cu omenie la palatul sa3u! pentru ca3 nu s!tiu ce simt!i <mpa3ratul <n inima3 c;nd <l va3zu as!a de t;na3r! "l;nd! smerit s!i cu "oiul de voinic. #upa3 ce ies!i de la "iserica3! <mpa3ratul se duse drept la palat! pentru ca3 inima <i zicea ca3 tre"uie sa3 fie ceva de cio"anul acela. um <l va3zu <mpa3ratul! <i zise: - Ia spune-mi! fla3ca3ule! din ce parte de loc es!ti0 Ai pa3rint!i! s!i cum s-a <nt;mplat de ai venit paci0 - Istoria mea! luminate <mpa3rate! este lunga3. Pa3rint!i am! asemenea s!i frat!i. a sa3-t!i povestesc cum am venit p-aici s!i din ce parte de loc sunt! <mi tre"uie mai mult timp. #ara3 daca voint!a ma3riei tale este sa3 s!tii! sunt gata a ma3 supune. ,iar m;ine p;na3 <n ziua3 voi veni la ma3ria ta pentru aceasta. Acum este t;rziu. - (ine! voinice; m;ine <n reva3rsat de ziori te as!tept. A doua zi dis-de-dimineat!a3! cio"anul veni s!i as!tepta3 porunca <mpa3ratului; iara3 <mpa3ratul! cum auzi ca3 a venit pa3storul cu pricina! <l c,ema3 <naintea lui. - Ia spune-mi! fla3ca3ule! ce este cauza de c;nta3 pasa3rea ma3iastra3! cum pui tu piciorul <n "iserica3! s!i tace! daca ies!i0 - a sa3 s!tii aceasta s!i altele! luminate <mpa3rate! lasa3-ma3 sa3-t!i povestesc toata3 istoria mea. - Iaca3 te ascult! povestes!te-mi tot ce vei voi. Atunci cio"anul <ncepu: - Am tata3 s!i frat!i. Am plecat din casa pa3rinteasca3 ca sa3 fac o fapta3 care sa3 veseleasca3 pe tata! ca3ci el era trist ca3 nu putea sa3-s!i <mplineasca3 dorint!a. #upa3 o ca3la3torie de c;teva zile! am ajuns la o c;mpie frumoasa3! de unde de desc,idea mai multe drumuri. Acolo am voit sa3 cona3cesc. )i-am fa3cut un focs!or "un! am scos merindele ce aveam s!i! c;nd era sa3 ma3 pui la masa3! ma3 trezesc cu un vulpoi l;nga3 mine. $u s!tiu nici de unde! nici pe unde veni! ca3 eu nu l-am va3zut. Pare ca3 ies!i din pa3m;nt. /*a3 "ine! ma3 rog! <mi zise! s!i lasa3-ma3 sa3 ma3 <nca3lzesc s!i eu la focul ta3u! ca3 uite! tremur de-mi cla3nt!a3nesc dint!ii <n gura3. #a3-mi s!i o "ucata3 de p;ine s!i un pa,ar de vin sa3-mi potolesc a foame s!i sete care ma3 c,inuiesc. -!i ca sa3 ma3n;nc <n linis!te s!i sa3 ma3 pot <nca3lzi fa3ra3 frica3! leaga3-t!i ogarul./ /Prea "ine! <i zisei! poftim de te <nca3lzes!te; iata3 merindetele mele! s!i plosca mea! ma3n;nca3 s!i "ea c;t vei pofti./ Apoi am legat ogarul s!i am s!ezut am;ndoi l;nga3 foc! povestind. #in una din alta! <i spusei unde ma3 duc; "a <nca3 <l s!i rugai daca s!tie ceva sa3-mi spuie cum sa3 fac! cum sa3 dreg! sa3mi <mplinesc sluj"a cu care m-am <nsa3rcinat de "una3-voia mea.
/ ;t pentru asta! <mi zise vulpoiul! fii pe pace. );ine de dimineat!a3 pleca3m am;ndoi! s!i daca nu te-ai face eu sa3 iz"utes!ti! sa3 nu-mi mai zici pe nume./ -!ezura3m la foc! ne ospa3tara3m ca nis!te prieteni; apoi vulpoiul <s!i lua3 noapte "una3 s!i pieri ca o na3luca3. )a3 ciudeam <n mine cum de sa3 nu-l va3z <ncotro a apucat! s!i tot fra3m;nt;ndumi mintea sa3 s!tiu cum a venit s!i cum s-a dus fa3ra3 sa3 "ag de seama3! am adormit. ;nd a venit a doua zi <n faptul zilei! m-a ga3sit minun;ndu-ma3 de nis!te stane de piatra3 ce <nc,ipuiau doi oameni! doi cai s!i doi ogari. #e cum <l va3zui! ne ga3tira3m de duca3. .ulpoiul! se dete de trei ori peste cap s!i se fa3cu un voinic! s!tii colea! cum t!i-e drag sa3 te uit!i la el. Pe cale <mi spuse ca3 locul unde am ramas noaptea trecuta3 era mos!ia lui! ca3 este <nsurat! ca3 are copii! ca3 el era "lestemat sa3 poarte corpul de vulpoi p;na3 c;nd un om va avea mila3 de el! <i va primi sa3 se <nca3lzeasca3 cu d;nsul la un foc! <i va da un codru de p;ine s!i un pa,ar cu vin; ca3 eu am fost acel om! ca3 acum este dezlegat de "lestem s!i ca3 de aceea va merge cu mine! s!i nu ma3 va la3sa singur p;na3 ce nu voi ajunge la iz";nda3. =mi pa3ru "ine de asta3 <nt;mplare! s!i as!a noi mersera3m! zi de vara3 p;na3-n seara3! s!i ajunsera3m la o poiana3! unde ramasera3m peste noapte. %ovara3s!ul meu de ca3la3torie <mi spuse ca3 a doua zi aveam sa3 trecem pe ,otarul unor zmei! ca3 acolo credea el ca3 voi ga3si ceea ce ca3utam. A doua zi am <naintat pe mos!ia zmeilor! dat tot cam cu teama3! c;nd! pe la c,indii! am ajuns la palaturile zmeilor. );ndret!e ce am va3zut acolo nu se poate povesti. +ra3dina cu fel de fel de flori s!i de pomi; casele <nvelite cu argint care stra3lucea la soare ca oglinda! peret!ii erau <mpodo"it!i cu c,ipuri s!i flori sa3pate! iara3 ciu"ucele erau poleite; f;nt;ni care aruncau apa3 <n sus. Avura3m parte ca3 zmeii nu erau acasa3 c;nd am ajuns acolo. *ura3m <nt;mpinat!i <n pragul port!ii de o fata3 frumoasa3! frumoasa3! de pare ca3 era fa3cuta3 din za,a3r! care ne zise sa3 nu ca3lca3m <n curte! <n lipsa zmeilor! ca3 nu e "ine de noi; apoi la3cra3ma3 de "ucurie ca3 a mai va3zut oameni de pe ta3r;mul de unde a furat-o zmeii. =ntre";nd-o despre lucrul ce ca3utam! ne-a spus ca3 se afla3 la alt!i zmei! rude ale zmeilor pe mos!ia ca3rora eram. /#ucet!i-va3! ne zise ea! cu ajutorul lui #umnezeu! na3da3jduiesc sa3 iz";ndit!i! s!i <ntorc;nduva3! luat!i-ma3 s!i pe mine./ #upa3 ce ne <nva3t!a3 cum sa3 facem sa3 intra3m <n curtea zmeilor s!i cum sa3 lucra3m! ma3 jura3 pe ce am mai scump pe lume! pe tata! ca sa3 nu o las la zmei! ci sa3 o iau; iara3 noi ne-am dus. e e drept! s!i mie <mi pla3cu fata! de cum o va3zui. -!i ajung;nd la ,otarul celorlalt!i zmei! am stat de ne-am odi,nit. Iara3 <n reva3rsat de ziori! am pornit pe ta3r;mul zmeilor! s!i am ajuns cam aproape de na3miezi la palaturile lor! care erau s!i mai frumoase dec;t ale celor dint;i. um am desca3lecat! m-am dus la grajd! iara3 tovara3s!ul meu s-a <ntors <napoi; fiindca3 as!a ne <nva3t!ase fata.
aii erau la iesle. 1nul din ei a <ntors capul s!i s-a uitat la mine. &u l-am frecat la oc,i! l-am tras de urec,i! i-am sumut!at s!i i-am pus fr;ul <n cap. Apoi <nca3lec;nd! da-nca3larele am luat colivia cu pasa3rea ma3iastra3 care era <n pridvor. - %u ai luat pasa3rea ma3iastra30 zise <mpa3ratul; tu es!ti fiul meu pe care toata3 lumea <l t!ine de pierdut0 - As!a! tata3. -!i dupa3 ce sa3ruta3 m;na <mpa3ratului! <l ruga3 sa3 porunceasca3 a se aduce de fat!a3 ga3ina3reasa. #aca veni ga3ina3reasa! cio"anul zise: - Asta este fata de care <t!i spusei. um se poate0 ra3spunse <mpa3ratul. #ara3 cum a ajuns ga3ina3reasa30
- Asta t!i-o va spune ea; ca3ci eu nu s!tiu. -!i as!a cum zisei! <ncepu el a povesti! dupa3 ce <n,a3t!ai colivia s!i o luai la sa3na3toasa3 cu "idiviul luat de la zmei! <ncepura3 sa3 nec,eze caii ceilalt!i s!i sa3 faca3 un zgomot de t!i se fa3cea pa3rul ma3ciuca3; iara3 eu <mi t!ineam firea. 1nde se luara3 zmeii dupa3 mine! s!i fugi! s!i fugi! p;na3 ce ajunsei la tovara3s!ul care ma3 as!tepta la ,otar; s!i daca nu era el! puneau zmeii m;na pe mine s!i cine s!tie ce se alegea de capul meu. %ovara3s!ul meu <nsa3 <ntinse m;na s!i ra3cni o data3 la d;ns!ii: stat!i5 Iara3 ei pare ca3 fura3 de piatra3 de c;nd lumea; nici un pas nu mai fa3cura3 <nainte. #upa3 ce ma3 lua3 <n "rat!e s!i ma3 sa3ruta3! se mira3 s!i el de frumuset!ea pasa3rei. Zmeii <nsa3 um"la cu s!os!ele! cu momele! sa3-mi ia pasa3rea! fa3ga3duindu-mi c;te <n luna3 s!i <n soare; daca va3zura3 ca3 nu ma3 poate <ndupleca! ma3 ruga ca "arim calul sa3 li-l dau; <n sf;rs!it! va3zui eu ca3 nu e "ine sa3-i las tocmai de tot m;,nit!i! le-am dat calul! s!i eu am plecat cu tovara3s!ul meu s!i cu pasa3rea; iara3 zmeilor li se scurgeau oc,ii dupa3 d;nsa. Ajung;nd la palaturile celorlalt!i zmei! fata ne as!tepta <n poarta3; plesni de trei ori cu un "ici s!i tot palatul se fa3cu un ma3r! pe care ea <l lua3; iara3 eu o <n,a3t!ai de mijloc s!i pe ici t!i-e drumul. Aoleu5 dara3 zmeii c;nd simt!ira35 unde veneau cu o falca3 <n cer s!i cu una <n pa3m;nt! s!i unde ra3cneau de-t!i <ng,et!a s;ngele <n vene. &u <mi fa3cui curaj! dete-i pinteni calului s!i <mpreuna3 cu tovara3s!ul meu fugeam ca v;ntul; zmeii <nsa3 veneau ca g;ndul. #aca va3zu tovara3s!ul meu as!a s!i ca3 nu este c,ip a sca3pa cu fat!a3 curata3! se opri <n loc! amenint!a3 asupra lor s!i se fa3cura3 stane de piatra3. Iara3 noi ne urmara3m ca3la3toria venind p;na3 iara3s!i <n c;mpia de unde plecasem! adica3 pe mos!ia vulpoiului. #upa3 ce ne-am odi,nit s!i am dat mult!umita3 #omnului ca3 am terminat cu "ine asta3 trea"a3! l-am <ntre"at ce <nsemna acele stane de piatra3. Atunci el <mi zise: /#e vei s!ti! te vei ca3i; de nu vei s!ti! iara3s!i te vei ca3i./ /-pune-mi! te rog/! <i zisei.
/Aces!tia sunt frat!ii ta3i! <mi ra3spunse. &i! <n loc sa3 faca3 ca tine! sa3 primeasca3 cu dragoste ruga3ciunea mea! asmut!ira3 ogarii dupa3 mine! ceea ce <mi prelungi sc;r"osul "lestem de a purta les!ul vulpoiului; iara3 eu <i <mpietrii/. /Pentru dragostea mea! rogu-te! <i zisei eu! s!i pentru prietenia ce am legat! fa3-i iara3 oameni cum au fost./ /)ult mi-e draga3 prietenia ta! ra3spunse el! s!i de aceea fie dupa3 voia ta; dara3 o sa3 te ca3ies!ti./ -!i <ntr-un minut nu s!tiu ce fa3cu din m;na3! ca3 deodata3 pietrele acele se scuturara3 s!i frat!ii mei ra3masera3 <n mirare va3z;ndu-se fat!a3 cu noi. $e luara3m ziua "una3 de la tovara3s!ul meu s!i plecara3m sa3 ne <ntoarcem acasa3. Pasa3mite! frat!ii mei <mi cocea turta. /*rate! <mi zisera3 ei! dupa3 ce ca3la3torira3m c;tva! am o"osit de at;ta drum; ca3ldura este mare; aide ici la un eles!teu pe care <l s!tim noi! sa3 "em c;te nit!ica3 apa3! sa3 ne ra3corim./ Am ascultat s!i am mers. (a3u cel mare! "a3u s!i cel mijlociu; iara3 c;nd era sa3 "eau s!i eu! cum eram pus pe "r;nci pe marginea eles!teului ca sa3 ajung cu gura la apa3! cum fa3cusera3 s!i ei! ma3 trezii cu o usturime grozava3 la am;ndoua3 picioarele; c;nd sa3 ma3 <ntorc sa3 va3z ce este pricina! nu ma3 mai putui scula <n picioare; mi le ta3iasera3 frat!ii mei! s!i-s!i ca3tau de drum! fa3ra3 a mai asculta la ruga3ciunile s!i vaietele mele. %rei zile s!i trei nopt!i am ra3mas acolo prin-prejurul eles!teului. alul eu! "iet! c;nd vedea ca3 vine c;te un "alaur la mine! ma3 lua cu dint!ii de pe la spate! de ,aine! s!i fugea <ncotro vedea cu oc,ii! s!i azv;rlea din picioare de nu se putea apropia de noi nici o fiara3 sa3l"atica3. =n sf;rs!it a patra zi am dat peste un or" care or"a3ca3ia s!i el pe di"uite. / ine este acolo0/ <ntre"ai eu. /1n "iet neputincios/! ra3spunse el. -!i dupa3 ce <mi spuse cum frat!ii i-a scos oc,ii! din pizma3! i-am povestit s!i eu cum mi-a ta3iat frat!ii picioarele. Atunci el <mi zise: /-!tii ce0 Aide sa3 ne prindem frat!i de cruce. &u am picioare! tu ai oc,i; sa3 te port <n spinare. &u sa3 um"lu pentru tine; tu sa3 vezi pentru mine. &u s!tiu ca3 p-aci prin vecina3tate este o scorpie mare. u s;ngele ei se poate vindeca orice "oala3 ar fi/. )-am <nvoit cu d;nsul la aceasta s!i am mers p;na3 am dat de locuint!a scorpiei. &a nu era acasa3. 6r"ul ma3 as!eza3 dupa3 us!e s!i <mi zise ca sa3 dau cu sa"ia sa3 o tai! cum va intra; iara3 el se ascunse dupa3 so"a3. $u as!teptara3m mult s!i iata3 scorpia venea supa3rata3! fiindca3 simt!ise ca3-i ca3lcase cineva casa. um o va3zui! inima se fa3cuse c;t un purice <n mine! iara3 c;nd intra3 pe us!a3! as!teptai p;na3 sa3-mi vie "ine! s!i unde dedei o data3 cu sete! <nc;t dintr-o lovitura3 <i ta3iai c;te-trele capetele.
)a3 unsei numaidec;t cu s;ngele ei cald! s!i cum atinsei picioarele la loc! se lipira3 de parca3 fusese acolo de c;nd lumea. 1nsei s!i pe or"! s!i <i veni vederile ca mai <nainte. #upa3 ce mult!umira3m lui #umnezeu! plecara3m fiecare la ale noastre. $-am voit sa3 viu d-a dreptul acasa3! ci am socotit mai "ine sa3 ma3 "ag cio"an s!i sa3 las ca #umnezeu sa3 aduca3 lucrurile as!a <nc;t sa3 se dovedeasca3 vinovatul. $u m-am <ns!elat <n credint!a mea! ca3 iata3 puterea lui mare este s!i judecata lui dreapta3. - -pune s!i tu! zise <mpa3ratul ga3ina3resei! cum de ai ajuns ga3ina3reasa3 s!i roa"a30 - #upa3 ce a ta3iat picioarele fratelui celui mic! fii cei mari ai <mpa3ra3t!iei tale ma3 luara3 unul pe mine s!i altul pasa3rea ma3iastra3. &u pl;ngeam de ma3 topeam! ca3 ma3 despa3rt!ea de fiul cel mic al ma3riei tale! pe care <mi era drag sa3-l privesc! fiindca3-l va3zusem ca3 e un pui de rom;nas!. Am primit mai "ine sa3 fiu roa"a3 s!i ga3ina3reasa3 la curtea <mpa3ra3t!iei tale! dec;t sa3 ma3 duc aiurea! fiindca3 s!tiam ca3 #umnezeu nu va la3sa sa3 se pra3pa3deasca3 acela care a um"lat cu dreptatea <n s;n! s!i acum! mult!umesc lui #umnezeu ca3 mi-a ara3tat cum fapta "una3 nu moare niciodata3. - Pot!i tu sa3-mi dovedes!ti! <ntre"a3 <mpa3ratul! ca3 tu es!ti acea fata3 s!i nu alta0 - Acest ma3r! zise ea! pe care <l scoase din s;n! poate sa3 <ncredint!eze pe oris!icine ca3 eu sunt. *iii d-tale cei mai mari n-au s!tiut de d;nsul! ca3 mi l-ar fi luat! s!i nu m-as! mai fi <nt;lnit cu d;nsul. Atunci! ies!ind afara3! plesni dintr-o "icius!ca3 de trei ori asupra ma3rului s!i unde se ridica3 nis!te palaturi! <nc;t <n toata3 <mpa3ra3t!ia nu se ga3sea altele ca acelea. =mpa3ratul ra3mase s!i el <n mirare. -!i voind a sa3r"a3tori venirea fiului celui mic! acesta zise: - %ata3! <nainte de a mult!umi lui #umnezeu ca3 m-am <ntors sa3na3tos! sa3 mergem c;tes!itrei frat!ii <naintea lui la judecata3. =mpa3ratul n-avu ce zice. -e adusera3 frat!ii <naintea <mpa3ratului! care-i detera3 <n genunc,i s!i cerura3 iertare de la fratele cel mai mic. &l le zise: - #aca #umnezeu va3 va ierta! iertat!i sa3 fit!i s!i de la mine. $eav;nd <ncotro! se dusera3 <naintea "isericii s!i pusera3 trei uleie depa3rtate deopotriva3 unul de altul. Intrara3 fiecare cu picioarele <n c;te unul! s!i aruncara3 cu pras!tia <n sus c;te o piatra3; pietrele frat!ilor celor mari se <ntoarsera3 s!i lovira3 pe fiecare <n cap cu as!a ta3rie! <nc;t ra3masera3 mort!i. Piatra <nsa3 a fiului celui mic de <mpa3rat ca3zu dinaintea lui. 'umea se adunse de se uita la asta3 judecata3 dumnezeiasca3! iar <mpa3ratul! dupa3 ce fa3cu nunta3 s!i-s!i <nsot!i copilul cu ga3ina3reasa! se co"or< de pe tron s!i puse pe fiul sa3u <n locu-i! care! daca o fi tra3ind! <mpa3ra3t!es!te s!i p;na3 azi. &ram s!i eu fat!a3 la acele <nt;mpla3ri! pe care le povestesc acum celor ce ma3 asculta3.
+reuceanu "asme culese de Petre Ispirescu
Pagina: 1/5
A fost odata3 ca niciodata3; ca3 de n-ar fi! nu s-ar mai povesti; de c;nd fa3cea plops!orul pere s!i ra3c,ita mics!unele; de c;nd se "a3teau urs!ii <n coade; de c;nd se luau de g;t lupii cu mieii de se sa3rutau! <nfra3t!indu-se; de c;nd se potcovea puricele la un picior cu noua3zeci s!i noua3 de oca de fier s!i s-arunca <n slava cerului de ne aducea poves!ti; #e c;nd se scria musca pe pa3rete! )ai mincinos cine nu crede.
A fost un <mpa3rat s!i se numea <mpa3ratul 7os!u. &l era foarte m;,nit ca3! <n zilele lui! nis!te zmei furasera3 soarele s!i luna de pe cer. %ra3mise deci oameni prin toate t!a3rile s!i ra3vas!e prin oras!e! ca sa3 dea de s!tire tuturor ca3 oricine se va ga3si sa3 scoat!a3 soarele s!i luna de la zmei! acela va lua pe fiie-sa de nevasta3 s!i <nca3 juma3tate din <mpa3ra3t!ia lui! iara3 cine va um"la s!i nu va iz";ndi nimic! acela sa3 s!tie ca3 i se va ta3ia capul. )ult!i voinici se pra3pa3disera3 semet!indu-se cu us!urint!a3 ca3 va scoate la capa3t o asemenea <nsa3rcinare; s!i c;nd la trea"a3! ,;t! <n sus! ,;t! <n jos! da din colt! <n colt! s!i nu s!tia de unde s-o <nceapa3 s!i unde s-o sf;rs!easca3! vezi ca3 nu toate mus!tele fac miere. =mpa3ratul <nsa3 se t!inu de cuv;nt. Pe vremea aceea! se afla un viteaz pre nume +reuceanu. Auzind s!i el de fa3ga3duint!a <mpa3ra3teasca3! ce se g;ndi! ce se ra3zg;ndi! ca3 numai <s!i lua3 inima <n dint!i! <ncumet;ndu-se pe ajutorul lui #umnezeu s!i pe voinicia sa! s!i pleca3 s!i el la <mpa3ratul sa3 se <nc,ine cu sluj"a. Pe drum se <nt;lni cu doi oameni pe cari slujitorii <mpa3ra3tes!ti <i ducea la <mpa3ratul ca sa3-i taie! pentru ca3 fugisera3 de la o "a3ta3lie ce o avusese <mpa3ratul acesta cu nis!te gadine. &i erau tris!ti! "iet!ii oameni! dara3 +reuceanu <i m;ng;ie cu nis!te vor"e as!a de dulci! <nc;t le mai veni nit!ica3 inima3! ca3 era s!i mes!ter la cuv;nt +reuceanu nostru. &l <s!i puse na3dejdea <n <nt;mplarea aceasta s!i <s!i zise: /<mi voi <ncerca norocul. #e voi iz"uti sa3 <nduplec pe <mpa3ratul a ierta pe aces!ti oameni de la moarte! ma3 voi <ncumeta sa3 ma3 <nsa3rcinez s!i cu cealalta3 trea"a3; iara3 de nu! sa3na3tate "una35 )a3 voi duce de unde am venit. Asta sa3 fie <n norocul meu; niciodata3 nu strica3 cineva sa3 faca3 o <ncercare/. -!i astfel! poftorindu-s!i unele ca acestea! aide! aide! ajunge la curtea <mpa3ra3teasca3.
=nfa3t!is!;ndu-se la <mpa3ratul! at;tea <i povesti! as!a cuvinte "une s!i dulci scoase s!i at;ta mes!tes!ug puse <n vor"irea sa! <nc;t s!i <mpa3ratul crezu ca3 pe nedrept ar fi sa3 omoare pe acei oameni; ca3 mai de folos i-ar fi lui sa3 ai"a3 doi supus!i mai mult! s!i ca3 mai mare va fi vaza lui <n lume de s-ar ara3ta milostiv ca3tre popor. $u mai putura3 oamenii de "ucurie c;nd auzira3 ca3 +reuceanu a lingusit pe <mpa3ratul p;na3 <ntr-at;ta! <nc;t l-a fa3cut sa3-i ierte. )ult!umira3 lui +reuceanu din toata3 inima s!i <i fa3ga3duira3 ca3 toata3 viat!a lor se vor ruga lui #umnezeu pentru d;nsul ca sa3 mearga3 din iz";nda3 <n iz";nda3! ceea ce s!i fa3cura3. Aceasta3 iz";nda3 o lua3 drept semn "un! s!i +reuceanu! merg;nd a doua oara3 la <mpa3ratul! gra3i cu cuvintele lui mieroase cele urma3toare: - )a3rite doamne! sa3 tra3ies!ti <ntru mult!i ani pe luminatul scaunul acestei <mpa3ra3t!ii. )ult!i voinici s-au legat ca3tre ma3ria ta sa3 scoata3 de la zmei soarele s!i luna pe care le-a ra3pit de pe cer! s!i stiu ca3 cu moarte au murit! fiindca3 n-au putut sa3-s!i <ndeplineasca3 lega3mintele ce au fa3cut ca3tre ma3ria ta. -!i eu! ma3rite doamne! cuget a ma3 duce <ntru ca3utarea acestor t;l,ari de zmei! s!i mi-ar fi voia sa3-mi <ncerc s!i eu norocul! doar-doar va da #umnezeu sa3 ajungem a putea pedepsi pe acei "lestemat!i de zmei! pentru nesocotita lor <ndra3zneala3. #ar fii-mi milostiv s!i m;na3 de ajutor. - #ragul meu +reucene! ra3spunse <mpa3ratul! nu pot sa3 sc,im" nici o iota3! nici un dram din ,ota3r;rea mea. -!i aceasta nu pentru altceva! ci numai s!i numai pentru ca3 voiesc sa3 fiu drept. Poruncile mele voi sa3 fie una pentru toata3 <mpa3ra3t!ia mea; la mine pa3rtinire nu este scris. .a3z;nd statornica ,ota3r;re a <mpa3ratului s!i dreptatea celor vor"ite de d;nsul! +reuceanu cuv;nta3 cu glas voinicesc: - *ie! ma3rite <mpa3rate! c,iar de as! s!ti ca3 voi pieri! tot nu ma3 voi la3sa p;na3 nu voi duce la capa3t "un sarcina ce <mi iau de "una3-voia mea. -e <nvoira3! s!i peste c;teva zile s!i pleca3! dupa3 ce puse la cale tot ce ga3si ca3 e "ine sa3 faca3! ca sa3 scape cu fat!a curata3 din aceasta3 <ntreprindere. +reuceanu lua3 cu d;nsul s!i pe fratele sa3u s!i merse! merse! merse cale lunga3! depa3rtata3! p;na3 ce ajunse la *aurulpa3m;ntului! cu care era frate de cruce. Acest faur! fiind cel mai mare mes!ter de pe pa3m;nt! era s!i na3zdra3van. Aici se oprira3 s!i poposira3. %rei zile s!i trei nopt!i au stat <nc,is!i <ntr-o ca3mara3 +reuceanu cu *aurul-pa3m;ntului s!i se sfa3tuira3. -!i! dupa3 ce se odi,nira3 c;teva zile s!i mai pla3nuira3 ceea ce era de fa3cut! +reuceanu s!i frate-sa3u o luara3 la drum. =ndata3 dupa3 plecarea +reuceanului! *aurul-pa3m;ntului se apuca3 s!i fa3cu c,ipul lui +reuceanu numai s!i numai din fier! apoi porunci sa3 arza3 cus!nit!a ziua s!i noaptea s!i sa3 t!ina3 c,ipul acesta fa3ra3 curmare <n foc. Iara3 +reuceanu s!i frate-sa3u mersera3 cale lunga3! s!i mai lunga3! p;na3 ce li se fa3cu calea cruci; aici se oprira3! se as!ezara3 pe iar"a3 s!i fa3cura3 o gusta3rica3 din merindele ce mai aveau! s!i apoi se despa3rt!ira3! dupa3 ce se <m"ra3t!is!ara3! s!i pl;nsera3 ca nis!te copii. )ai nainte d-a se despa3rt!i! <s!i <mpa3rt!ira3 c;te o "asma s!i se <nt!elesera3 zic;nd: /Atunci c;nd "asmalele vor fi rupte pe margini! sa3 mai traga3 na3dejde unul de altul ca3 se vor mai <nt;lni; iara3 c;nd "asmalele vor fi rupte <n mijloc! sa3 se s!tie ca3 unul din ei este pierit/. )ai <nfipse s!i
un cut!it <n pa3m;nt s!i zisera3: /Acela din noi! care s-ar <ntoarce mai <nt;i s!i va ga3si cut!itul ruginit sa3 nu mai as!tepte pe cellalt! fiindca3 aceasta <nsemneaza3 ca3 a murit/. Apoi +reuceanu apuca3 la dreapta s!i frate-sa3u la st;nga. *ratele +reuceanului! um"l;nd mai multa3 vreme <n sec! se <ntoarse la locul de despa3rt!ire s!i! ga3sind cut!itul curat! se puse a-l as!tepta acolo cu "ucurie! ca3 va3zuse soarele s!i luna la locul lor pe cer. Iara3 +reuceanu se duse! se duse pe o poteca3 care-l scoase tocmai la casele zmeilor! as!ezate unde-s!i <nt!a3rcase dracul copiii. #aca3 ajunse aici! +reuceanu se dete de trei ori peste cap s!i se fa3cu un porum"el. .ezi ca3 el ascultase na3zdra3va3niile ce-l <nva3t!ase *aurul-pa3m;ntului. *a3c;ndu-se porum"el! +reuceanu z"ura3 s!i se puse pe un pom care era tocmai <n fat!a caselor. Atunci! ies!ind fata de zmeu cea mare s!i! uit;ndu-se! se <ntoarse repede s!i c,ema3 pe muma3-sa s!i pe sora3-sa cea mica3! ca sa3 vina3 sa3 vaza3 minunea. *ata cea mica3 zise: - )a3iculit!a3 s!i surioara3! pasa3rea asta gingas!a3 nu mi se pare aduca3toare de noroc pentru casa noastra3. 6c,ii ei nu seama3na3 a de pasa3re! ci mai mult seama3na3 a fi oc,ii lui +reuceanu cel de aur. P;na3 acuma ne-a fost s!i noua35 #-aici <nainte numai #umnezeu sa3-s!i faca3 mila3 de noi s!i d-ai nos!tri. Pasa3mite aveau zmeii cunos!tint!a3 de vitejia lui +reuceanu. Apoi intrara3 c;tes!trele zmeoaicele <n casa3 s!i se pusera3 la sfat. +reuceanu numaidec;t se dete iara3s!i de trei ori peste cap s!i se fa3cu o musca3 s!i intra3 <n ca3mara zmeilor. Acolo se ascunse <ntr-o cra3pa3tura3 de grinda3 de la tavanul casei s!i asculta3 la sfatul lor. #upa3 ce lua3 <n cap tot ce auzi! ies!i afara3 s!i se duse pe drumul ce ducea la odru .erde s!i acolo se ascunse su"t un pod. um se vede trea"a! din cele ce auzise! s!tia acum ca3 zmeii se dusesera3 la v;nat <n odru .erde s!i aveau sa3 se <ntoarca3 unul de cu seara3! altul la miezul nopt!ii s!i tartorul cel mare despre ziua3. As!tept;nd +reuceanu acolo! iata3 ma3re! ca3 zmeul cel mai mic se <ntorcea s!i! ajung;nd calul la marginea podului! unde sfora3i o data3 s!i sa3ri <napoi de s!apte pas!i. #ara3 zmeul! m;niindu-se! zise: - A,! m;nca-o-ar lupii carnea calului5 Pe lumea asta nu mi-e frica3 de nimeni! numai de +reuceanu de Aur; dar s!i pe acela c-o lovitura3 <l voi culca la pa3m;nt. +reuceanu! auzind! ies!i pe pod s!i striga3: - .ino! zmeule viteaz! <n sa3"ii sa3 ne ta3iem! sau <n lupta3 sa3 ne lupta3m. - (a <n lupta3! ca3 e mai dreapta3. -e apropiara3 unul de altul s!i se luara3 la tr;nta3. Aduse zmeul pe +reuceanu s!i-l "a3ga3 <n pa3m;nt p;na3 <n genunc,i. Aduse s!i +reuceanu pe zmeu s!i-l "a3ga3 <n pa3m;nt p;na3 <n g;t s!i-i ta3ie capul. Apoi! dupa3 ce arunca3 les!ul zmeului s!i al calului su" pod! se puse sa3 se odi,neasca3.
;nd! <n puterea nopt!ii! veni s!i fratele cel mare al zmeului! s!i calul lui sa3ri de s!aptesprezece pas!i <napoi. &l zise ca s!i frate-sa3u! iara3 +reuceanu <i ra3spunse s!i lui ca s!i celui dint;i. Ies!ind de su" pod! se lua3 la tr;nta3 s!i cu acest zmeu. -!i unde mi-aduse! nene! zmeul pe +reuceanu s!i-l "a3ga3 <n pa3m;nt p;na3 la "r;u. #ara3 +reuceanu! sa3rind repede! unde mi-
aduse s!i el pe zmeu o data3! mi-l tr;nti s!i-l "a3ga3 <n pa3m;nt p;na3 <n g;t s!i-i ta3ie capul cu palos!ul. Arunc;ndu-i s!i morta3ciunea acestuia s!i a calului sa3u su" pod! se puse iara3s!i de se odi,ni. ;nd despre zori! unde venea! ma3re! venea tat-al zmeilor! ca un tartor! ca3tra3nit ce era! s!i c;nd ajunse la capul podului! sa3ri calul lui s!aptezeci s!i s!apte de pas!i <napoi. -e neca3ji zmeul de aceasta3 <nt;mplare c;t un lucru mare! s!i unde ra3cni: - A,! m;ncare-ar lupii carnea calului; ca3 pe lumea asta nu mi-e frica3 de nimenea! doara3 de +reuceanu de Aur; s!i <nca3 s!i pe acesta numai sa3-l iau la oc,i cu sa3geata s!i <l voi culca la pa3m;nt. Atunci! ies!ind s!i +reuceanu de su" pod! <i zise: - #e,5 zmeule viteaz! vino sa3 ne "atem! <n sa3"ii sa3 ne ta3iem! <n sulit!i sa3 ne lovim! ori <n lupta3 sa3 ne lupta3m. -osi zmeul s!i se luara3 la "a3taie: <n sa3"ii se "a3tura3 ce se "a3tura3 s!i se rupsera3 sa3"iile; <n sulit!i se lovira3 ce se lovira3 s!i se rupsera3 sulit!ile; apoi se luara3 la lupta3: se zguduiau unul pre altul de se cutremura pa3m;ntul; s!i str;nse zmeul pe +reuceanu o data3! dara3 acesta! "a3g;nd de seama3 ce are de g;nd zmeul! se umfla3 s!i se <ncorda3 <n vine s!i nu pa3t!i nimic! apoi +reuceanu str;nse o data3 pe zmeu! tocmai c;nd el nu se as!tepta! de-i p;r;i oasele. As!a lupta3 nici ca3 s-a mai va3zut. -!i se luptara3! s!i se luptara3! p;na3 ce ajunse vremea la na3miezi! s!i ostenira3. Atunci trecu pe dasupra lor un cor" carele se lega3na prin va3zdu, s!i ca3uta la lupta lor. -!i va3z;ndu-l! zmeul <i zise: - or"ule! cor"ule! pasa3re cernita3! adu-mi tu mie un cioc de apa3 s!i-t!i voi da de m;ncare un voinic cu calul lui cu tot. Zise s!i +reuceanu: - or"ule! cor"ule! mie sa3-mi aduci un cioc de apa3 dulce! ca3ci eu t!i-oi da de m;ncare trei les!uri de zmeu s!i trei de cal. Auzind cor"ul aceste cuvinte! aduse lui +reuceanu un cioc de apa3 dulce s!i <i ast;mpa3ra3 setea; ca3ci <nsetos!asera3! nevoie mare. Atunci +reuceanu mai prinse la suflet! s!i! <mputernicindu-se! unde ridica3! nene! o data3 pe zmeu! s!i tr;ntindu-mi-l <l "a3ga3 <n pa3m;nt p;na3 <n g;t s!i-i puse piciorul pe cap! t!in;ndu-l as!a. Apoi <i zise: - -pune-mi! zmeule spurcat! unde ai ascuns tu soarele s!i luna! ca3ci azi nu mai ai sca3pare din m;na mea. -e codea zmeul! <ng;na verzi s!i uscate! dara3 +reuceanu <i mai zise: - -pune-mi-vei ori nu! eu tot le voi ga3si! s!i <nca3 s!i capul reteza-t!i-l-voi. Atunci zmeul! tot mai na3da3jduindu-se a sca3pa cu viat!a3 daca <i va spune! zise: - =n odru .erde este o cula3. Acolo <na3untru sunt <nc,ise. la m;na dreapta3. ,eia este degetul meu cel mic de
um auzi +reuceanu unele ca acestea! <i reteza3 capul! apoi <i ta3ie degetul s!i-l lua3 la sine. #ete cor"ului! dupa3 fa3ga3duiala3! toate st;rvurile! s!i! duc;ndu-se +reuceanu la cula din odru .erde! desc,ise us!a cu degetul zmeului s!i ga3si acolo soarele s!i luna. 'ua3 <n m;na
dreapta3 soarele s!i <n cea st;nga3 luna! le arunca3 pe cer s!i se "ucura3 cu "ucurie mare. 6amenii! c;nd va3zura3 iara3s!i soarele s!i luna pe cer! se veselira3 s!i la3udara3 pe #umnezeu ca3 a dat at;ta ta3rie lui +reuceanu de a iz";ndit <mpotriva <mpielit!at!ilor vra3jmas!i ai omenirii.
Iara3 el! mult!umit ca3 a scos la "un capa3t sluj"a! o lua3 la drum! <ntorc;ndu-se <napoi. +a3sind pe frate-sa3u la semnul de <ntrolocare! se <m"ra3t!is!ara3 s!i! cumpa3r;nd doi cai ce mergeau ca sa3geata de iute! <ntinsera3 pasul la drum ca sa3 se <ntoarca3 la <mpa3ratul. =n cale! dete peste un pa3r plin de pere de aur. *ratele +reuceanului zise ca3 ar fi "ine sa3 mai poposeasca3 put!in la um"ra acestui pa3r! ca sa3 mai ra3sufle s!i caii! iara3 p;na3 una! alta sa3 culeaga3 s!i c;teva pere! spre a-s!i mai momi foamea. +reuceanu! care auzise pe zmeoaice ce pla3nuisera3! se <nvoi a se odi,ni; dara3 nu la3sa3 pe frate-sa3u sa3 culeaga3 pere! ci zise ca3 le va culege el. Atunci trase palos!ul s!i lovi pa3rul la ra3da3cina3. ;nd! ce sa3 vezi d-ta0 unde <ncepu a curge nis!te s;nge s!i venin sc;r"os s!i un glas se auzi din pom! zic;nd: - )a3 m;ncas!i fripta3! +reucene! precum ai m;ncat s!i pre "a3r"atul meu. -!i nimic nu mai ra3mase din acel pa3r! dec;t praf s!i cenus!e; iara3 frate-sa3u <ncremeni de mirare! nes!tiind ce sunt toate acestea. #upa3 ce plecara3 s!i mersera3 ce mersera3! detera3 preste o gra3dina3 foarte frumoasa3 cu flori s!i cu fluturei s!i cu apa3 limpede s!i rece. *ratele +reuceanului zise: - -a3 ne oprim aici nit!el! ca sa3 ne mai odi,nim ca3is!orii. Iar noi sa3 "em nit!ica3 apa3 rece s!i sa3 culegem flori. - As!a sa3 facem! frate! ra3spunse +reuceanu! daca3 aceasta3 gra3dina3 va fi sa3dita3 de m;ini omenes!ti s!i daca3 acel izvor va fi la3sat de #umnezeu. Apoi! tra3g;nd palos!ul! lovi <n tulpina unei flori care se pa3rea mai frumoasa3 s!i o culca3 la pa3m;nt; dupa3 aceea <mpunse s!i <n fundul f;nt;nei s!i a marginilor ei! dara3 <n loc de apa3 <ncepu a clocoti un s;nge mo,or;t! ca s!i din tulpina florii! s!i umplu va3zdu,ul de un miros gret!os. Praf s!i t!a3r;na3 ra3mase s!i din fata cea mai mare de zmeu! ca3ci ea se fa3cuse gra3dina3 s!i izvor ca sa3 <nvenineze pe +reuceanu s!i sa3-l omoare. -!i sca3p;nd s!i daceasta3 pacoste! <nca3lecara3 s!i plecara3 la drum! repede ca v;ntul; c;nd ce sa3 vezi d-ta0 1nde se luase dupa3 d;ns!ii scorpia de muma3 a zmeoaicelor cu o falca3 <n cer s!i cu alta <n pa3m;nt ca sa3 <ng,it!a3 pe +reuceanu s!i mai multe nu; s!i avea de ce sa3 fie ca3tra3nita3 s!i ama3r;ta3: ca3ci nu mai avea nici sot!! nici fete! nici gineri. +reuceanu simt!ind ca3 s-a luat dupa3 d;ns!ii zmeoaica cea "a3tr;na3! zise fra3t!ina3-sa3u: - Ia te uita3! frate! <napoi s!i spune-mi ce vezi. e sa3 va3z! frate! <i ra3spunse el! iata3 un nor vine dupa3 noi ca un v;rtej.
Atunci dete "ice cailor cari mergeau repede ca v;ntul s!i lin ca g;ndul; dara3 +reuceanu mai zise o data3 fratelui sa3u sa3 se uite <n urma3. Acesta <i spuse ca3 se apropie norul ca o fla3ca3raie; apoi! mai fa3c;nd un v;nt cailor! ajunsera3 la *aurul-pa3m;ntului.
Aci! cum desca3lecara3! se <nc,ise <n fa3uris!te. Pe urma lor iaca s!i zmeoaica. #e-i ajungea! <i pra3pa3dea5 $ici oscior nu mai ra3m;nea din ei. Acum <nsa3 n-avea ce le mai face. 6 <ntoarse <nsa3 la s!iretlic: ruga3 pe +reuceanu sa3 faca3 o gaura3 <n pa3rete ca ma3car sa3-l vaza3 <n fat!a3. +reuceanu se prefa3cu ca3 se <ndupleca3 s!i fa3cu o gaura3 <n pa3rete. #ara3 *aurul-pa3m;ntului se at!inea cu c,ipul lui +reuceanu cel de fier! ce arsese <n foc de sa3rea sc;ntei din el. ;nd zmeoaica puse gura la spa3rtura3 ca sa3 soar"a3 pe +reuceanu! *aurul-pa3m;ntului <i "a3ga3 <n gura3 c,ipul de fier ros!u ca focul s!i i-l v;r< pe g;t. &a! <ng,iort!5 <ng,it!i s!i pe loc s!i cra3pa3. $u trecu mult s!i st;rvul zmeoaicei se prefa3cu <ntr-un munte de fier s!i astfel sca3para3 s!i de d;nsa. *aurul-pa3m;ntului desc,ise us!a fa3uris!tei! ies!i afara3 s!i se veselira3 trei zile s!i trei nopt!i de as!a mare iz";nda3. &l mai cu seama3 era ne"un de "ucurie pentru muntele de fier. Atunci porunci ca3lfilor sa3 faca3 lui +reuceanu o ca3rut!a3 cu trei cai cu totul s!i cu totul de fier. #upa3 ce fura3 gata! sufla3 asupra lor s!i le dete du, de viat!a3. 'u;ndu-s!i ziua "una3 de la fratesa3u de cruce! *aurul-pa3m;ntului! +reuceanu se urca3 <n tra3sura3 cu frate-sa3u cel "un s!i porni la 7os!u-<mpa3rat ca sa3-s!i priimeasca3 ra3splata. )erse! merse! p;na3 ce li se <nfurci calea. Aci se oprira3 s!i poposira3. Apoi! +reuceanu desprinse de la ca3rut!a3 un cal s!i-l dete fratelui sa3u! ca sa3 duca3 <mpa3ratului 7os!u vestea cea "una3 a sosirii lui +reuceanu cu iz";nda sa3v;rs!ita3; iara3 el ra3mase mai <n urma3.
=naint;nd el alene! ra3sturnat <n ca3rut!a3! trecu pre l;nga3 un diavol s!c,iop carele t!inea calea drumet!ilor ca sa3 le faca3 neajunsuri. Acestuia <i fu frica3 sa3 dea piept cu +reuceanu! dara3! ca sa3 nu scape nici el neatins de ra3utatea lui cea dra3ceasca3! <i scoase cuiul din capul osiei de dinda3ra3t s!i-l arunca3 departe <n urma3. Apoi tot el zise +reuceanului: - )a3i! vericule! t!i-ai pierdut cuiul! du-te de t!i-l cauta3. +reuceanu sa3rind din ca3rut!a3! <s!i uita3 acolo palos!ul! din gres!eala3. Iara3 c;nd el <s!i ca3uta cuiul! diavolul <i fura3 palos!ul! apoi! as!ez;ndu-se <n marginea drumului! se dete de trei ori peste cap s!i se sc,im"a3 <ntr-o stana3 de piatra3. Puse +reuceanu cuiul la capul osiei! <l <nt!epeni "ine! se urca3 <n ca3rut!a3! s!i pe ici t!i-e drumul5 $u "a3ga3 <nsa3 de seama3 ca3 palos!ul <i lipses!te. Ascultat!i acum s!i va3 minunat!i! "oieri d-voastra3! de pa3t!ania "ietului +reuceanu. 1n mangosit de sfetnic d-ai <mpa3ratului 7os!u se faga3duise diavolului! daca3 <l va face sa3 ia el pe fata <mpa3ratului. (a <nca3 s!i rodul ca3sa3toriei sale <l <nc,inase acestui necurat. =mpielit!atul s!tia ca3 +reuceanu! fa3ra3 palos!! era s!i el om ca tot!i oamenii. Puterea lui <n palos! era; fa3ra3 palos! era necunoscut. =i fura3 palos!ul s!i-l dete "ecisnicului de sfetnic. Acesta se <nfa3t!is!a3 la <mpa3ratul s!i <i ceru fata! zic;nd ca3 el este cel cu iz";nda cea mare. =mpa3ratul <l crezu! va3z;ndu-i s!i palos!ul! s!i <ncepusera3 a pune la cale cele spre cununie. Pe c;nd se prega3tea la curte! pentru nuntirea fiicei <mpa3ratului cu voinicul cel mincinos ce zicea ca3 a scos soarele s!i luna de la zmei! vine s!i fratele +reuceanului cu vestea ca3 +reuceanu are sa3 soseasca3 <n cur;nd. -fetnicul cel palavatic! cum auzi de una ca aceasta! merse la <mpa3ratul s!i zise ca3 acela este un ama3gitor s!i tre"uie pus la <nc,isoare. =mpa3ratul <l asculta3. Iara3 sfetnicul um"la d-a-nc;telea! zorind sa3 se faca3 mai cur;nd nunta! cu g;nd ca3! daca3 se va cununa odata3 cu fata <mpa3ratului! apoi poate sa3 vina3 o suta3 de +reuceni! ca3 nare ce-i mai face! lucru fiind sf;rs!it. =mpa3ratului <nsa3 nu-i prea pla3cu zorul ce da sfetnicul
pentru nunta3! s!i mai ta3ra3ga3i lucrurile. $u trecu mult s!i iata3 ca3 soses!te s!i +reuceanu s!i! <nfa3t!is!;ndu-se la <mpa3ratul! acesta nu s!tia <ntre care sa3 aleaga3. redea ca3 acesta sa3 fie +reuceanu! dara3 nu-s!i putea da seama3 de cum palos!ul lui +reuceanu se afla3 <n m;na sfetnicului. Atunci "a3ga3 de seama3 s!i +reuceanu ca3-i lipses!te palos!ul s!i tocmai acum <i veni <n minte pentru ce nu va3zuse el stana de piatra3 dec;t dupa3 ce-s!i ga3sise cuiul de la osie s!i se <ntorcea la ca3rut!a3 cu d;nsul. Pricepu el ca3 nu e lucru curat. - =mpa3rate prealuminate! zise el! toata3 lumea s!tie ca3 es!ti om drept. %e rog sa3-mi faci s!i mie dreptate. )ult ai as!teptat! mai as!teapta3! rogu-te <nca3 put!in s!i vei vedea cu oc,ii adeva3rului. Primi <mpa3ratul a mai as!tepta p;na3 ce sa3 se <ntoarca3 +reuceanu. Acesta se puse iara3s!i <n ca3rut!a lui cu cai cu tot de fier s!i <ntr-un suflet merse! p;na3 ce ajunse la stana de piatra3! acolo unde $ecuratul <i scosese cuiul de la ca3rut!a3. - *iint!a3 netre"nica3 s!i pa3gu"itoare omenirii! zise el! da3-mi palos!ul ce mi-ai furat! ca3ci de unde nu! praful nu se alege de tine. Piatra nici ca3 se clinti din loc ma3car. Atunci +reuceanu se dete de trei ori peste cap! se fa3cu "uzdugan cu totul s!i cu totul de ot!el! s!i unde <ncepu! nene! a lovi <n stana3 de se cutremura pa3m;ntul. #e c;te ori da! de at;tea ori ca3dea c;te o z"ura3tura3 din piatra3. -!i lovi ce lovi p;na3 ce <i sfa3r;ma3 v;rful. Apoi deodata3 <ncepu stana de piatra3 a tremura s!i a cere ierta3ciune. Iara3 "uzduganul! de ce da! daia <s!i <ntet!ea loviturile! s!i dete! s!i dete! pa3na3 o fa3cu pul"ere. ;nd nu mai fu <n picioare nimic din stana de piatra3! ca3ta3 prin pul"erea ce mai ra3ma3sese! s!i-s!i ga3si +reuceanu palos!ul ce-i furase -atana. =l lua3 s!i! fa3ra3 nici o clipa3 de odi,na3! veni s!i se <nfa3t!is!a3 iara3s!i la <mpa3ratul. - -unt gata! ma3rite <mpa3rate! zise el! s-ara3t oricui ce poate osul lui +reuceanu. -a3 vina3 acel sfetnic nerus!inat care a voit sa3 te ama3geasca3! spre a ne <nt!elege la cuvinte. =mpa3ratul <l c,ema3. Acesta! daca3 veni s!i va3zu pe +reuceanu cu sprinceana <ncruntata3! <ncepu sa3 tremure s!i-s!i ceru ierta3ciune! spun;nd cum ca3zuse <n m;inile lui palos!ul lui +reuceanu. #upa3 ruga3ciunea lui +reuceanu! do";ndi iertare s!i de la <mpa3ratul! dar acesta <i porunci sa3 piara3 din <mpa3ra3t!ia lui. Apoi scoase pe fratele +reuceanului de la <nc,isoare s!i se fa3cu o nunta3 d-alea <mpa3ra3tes!tile! s!i se <ncinse nis!te veselii care t!inura3 trei sa3pta3m;ni... -!i eu <nca3lecai p-o s!ea! s!i va3 povestii d-voastra3 as!a.
ele douasprezece fete de imparat si palatul cel fermecat de Petre Ispirescu
Pagina: 1/11
A fost odata ca niciodata; ca de n-ar fi! nu s-ar mai povesti; de cand facea plopsorul pere si rac,ita micsunele; de cand se "ateau ursii in coade; de cand se luau de gat lupii cu mieii de se sarutau! infratindu-se; de cand se potcovea puricele la un picior cu nouazeci si noua de oca de fier si s-arunca in slava cerului de ne aducea povesti; #e cand se scria musca pe parete! )ai mincinos cine nu crede. A fost odata un flacaiandru sarman de parinti. &l argatea pe la unii si pe la altii ca sa-si castige ,rana vietii! si fiindca avea darul de a fi curatel! toti flacaii din sat il pizmuiau. eilalti argati casunasera pe dansul si-l tot luau peste picior! iara el nu lua aminte la flecariile lor si-si cauta de trea"a lui. and se adunau seara si "arfeau verzi si uscate! el se facea ca nu intelege vor"ele aruncate in pofida lui; se arata prostanac! pentru aceasta ei il porocleau zicandu-i cascaundul satului. -tapanii unde slujea el erau foarte multumiti de dansul si se "ateau care de care sa-l apuce. and trecea prin sat! fetele isi dau coate si se uitau la dansul pe su"t sprincene. si ce e drept ca aveau la ce se uita. &l era curat la fata si c,ipes; c,ica lui neagra! ca pana cor"ului flutura ca o coama pe grumajii lui al"i ca zapada; mustacioara a"ia mijea! de parca era o um"ra pe "uza lui cea de sus; dara apoi oc,ii0 Avea niste oc,i! neiculita! de "agase pe toate fetele in "oale. and era la adapatul vacilor! fetele care de care se intrecea sa-i dea pricina de vor"a; dara el nu "aga pe nimeni in seama; se facea ca nu pricepe ce vor ele. Pentru aceasta ele ca sa arate ca nu le pasa de ne"agarea lui de seama! intre ele! il porocleau cu numele de *at-*rumos al satului. -i de unde sa nu fie asa5 &l nu se uita nici in dreapta! nici in stanga! mergea cu vitele la pasune si trea"a iesea din mana lui mai cu asupra decat din ale celorlalti argati. $u stiu ce facea el! ce dregea! ca vacile pe cari le pastea el erau mai frumoase decat ale celorlalti argati. &le dadeau mai mult lapte decat cele ale altor argati! fiindca pe unde le ducea el pasunea era mai cu gust si mai indestulatoare. Pe unde calca piciorul lui se cunostea! fiindca si ier"urile se inveseleau. Pasamite se nascuse in ceas "un si era ursit sa ajunga ceva. #ara el nici ,a"ar n-avea de asta si nici gand n-avea sa se mandreasca! fiinda nu stia ce-i este ascuns in cursul vremilor. i
smerit! precum il lasase pe el #umnezeu! isi vedea de ale sale! fara sa se atinga cu cuvantul sau in oricareva fel! de altii sau de al altora. -i tocmai pentru aceasta flacaii si ceilalti argati il ponosluia. Intr-o zi de primavara! ostenit fiind tot um"land dupa vaci! se dete la um"ra unui copaci mare si stufos si adormi; isi si alesese! vezi! loc pentru asa ceva. &ra o valcea impodo"ita cu fel de fel de floricele! toate inflorite! de parea ca da g,es omului sa treaca printre ele. eva mai cat colo un paraias! a carui o"arsie venea dintr-un sipot de apa ce iesea din coasta unui delulet! serpuia printre "rusturi si alte "uruieni pe unde isi facuse loc! si susurul apei parca te indemna la somn. opaciul su"t care se adum"rise era maret si parca se lupta ca sa ajunga la nuori. Printre cracile lui intinse se giugiuleau pasarelele si-si faceau cui"uri: numai ascultand cineva ciripirile lor se aprindea intr-insul focul dragostei. #esisul frunzelor sale facea o um"ra! de parca ramneai la ea. (ag seama! nu era asa cascaund flacaul acesta! si pe nedrept ii atarnau de coada acest ponos ceilalti argati din sat. um puse capul jos si adormi. $-apucase sa doarma! ca de cand incepui sa va povestesc! si o data sari drept in sus. .isase un vis foarte frumos si se desteptase. .isase ca unde venise la dansul! mare! o zana mai frumoasa decat toate zanele din cer si de pre pamant! si-i zisese sa se duca la curtea imparatului locului aceluia! ca acolo are sa se procopseasca. and se destepta! isi zise: /)a! ca ce sa fie asta0/ si incepu a se pune pe ganduri; toata ziulica il muncira gandurile si nu se domirea de loc! de loc ca ce sa insemneze un asemenea vis. &l nu intelegea ca steaua su" care se nascuse venea sa-l slujeasca.
A doua zi! mergand iarasi cu vitele la pascut! a"atu din drum si dete iarasi pe la copaciul cu pricina! si iarasi se culca la tulpina lui! si iarasi visa acelasi vis. -culandu-se! isi zise: /)a! asta nu e lucru curat/! si iarasi toata ziulica fu dus pe ganduri. A treia zi cu dinadinsul facu sa-i fie drumul pe la acelasi copaci su" care se culca! si visa acelasi vis; "a inca de asta data zana il ameninta cu "oala si cu toate ticalosiile omenesti! daca nu s-o duce. Atunci si el! daca se scula si veni acasa cu vacile si le "aga in cosar! se infatise la stapanu-sau si-i zise: - -tapane! pe mine ma "ate gandurile sa ma duc in lume sa-mi caut norocul. #estul am argatit! si pana acum nu vaz nici un semn ca sa pot si eu salta ceva. *a "ine si-mi da socoteala. - #a pentru ce! "aiete! sa iesi de la mine0 Au doara nu te multumesti de sim"ria ce-ti dau0 Au mancare n-ai destula0 Ia! mai "ine sezi la mine! si eu voi cata sa-ti dau o fata "una din sat! cu nitica zestricica! sa te mai ajut si eu cu ce m-o lasa inima! sa-ti faci si tu rost aici ca toti megiasii! nu mai ,oinari prin a lume! ca sa nu ajungi fara nici un capatai! ca vai de lume.
- (a! de multumit! sunt multumit de d-ta! stapane; mancare am destula! nu pot sa manii pe #umnezeu; dara asa mi-a venit mie! sa ma duc in lume! si nu voi ramanea pentru nu stiu ce. #aca vazu stapana-sau ca este peste poate a-l face sa ramaie! ii dete ce "ruma mai avea sa ia! si el pleca! luandu-si ziua "una de la stapan. #ucandu-se de la satul sau! flacaul ajunse drept la curtea imparateasca si se "aga argat la gradina imparatului. +radinarul fu "un-"ucuros sa-l priimeasca! cand il vazu asa curatel! caci do"andise pana atunci cateva "o"arnace de la fetele imparatului ca "aga argati tot ce este mai uracios si mai scar"os in omenire. uratel! curatel! dara ,ainele de pe dansul erau imoase! de,5 ce sa zici! ca de macar. +radinarul puse de-l im"aie! il primeni si-i dete de im"raca niste ,aine care sa mai semene a argat la gradina imparateasca. -i cum era de potrivit facut la "oiul lui! ii sedea "ine cu ,ainele ce im"raca. Pe langa celelalte tre"i gradinaresti! sluj"a lui de capetenie fu ca sa faca in fiecare zi cate douasprezece manunc,iulete de flori! si in fiecare dimineata sa le dea la cele douasprezece domnite! fete ale imparatului! cand vor iesi din casa spre a se prim"la prin gradina. Aceste domnite erau ursite sa nu se poata marita pana nu va gasi cineva care sa le g,iceasca legatura ursitei lor si sa faca pe vreuna din ele ca sa iu"easca pe cineva. 1rsitele lor le daruise cu patima jocului. &rau ne"une dupa joc si pe fiecare noapte rupeau cate o perec,e de conduri de matase al"a! dantuind. $imeni nu stia unde merg ele noaptea de joaca. Imparatul se luase de ganduri cu atata c,eltuiala pe condurii fetelor sale si pentru inima lor de g,eata! de care nu se putea lipi nici un june din cei ce venisera in petit. Pentru aceasta el dase sfara in tara lui si in tarile streine! precum ca sa se stie ca cine se va gasi sa-i spuie ce fac fetele lui noaptea de rup fiecare cate o perec,e de conduri! poate sa-si aleaga pe care ii va place din ele! si el i-o va da lui de sotie. &l stia ca le tine pe toate inc,ise la un loc! intr-o camara din palatul sau! incuiate si zavorate cu noua usi de fier si cu noua lacate mari. #ara nimeni nu stia ce fac ele noaptea de li se rup incaltamintele! caci nimeni nu le vazusera pana atunci iesind din casa! caci nu puteau. Pasamite! lor le era facut ca asa sa-si petreaca vremea in toata viata lor. Asa le era oranda. um se auzi de aceasta ,otarare a imparatului! incepu a curge la petitori; "a feciori de domni si de imparati! "a feciori de "oieri mari! pana si feciori de "oieri mai mici. -i care cum venea se punea de panda la usa domnitelor cate o noapte. Imparatul astepta cu mare nera"dare in fiecare dimineata ca sa-i aduca cate vreo veste "una; dara in loc de aceasta! i se spunea ca junii ce se puneau de panda seara nu se mai gasesc dimineata. $u se stia ce se fac. $ici de urma macar nu li se mai dedea.
1nsprezece flacai o patise pana acum. eilalti cari mai erau! incepusera a se codi; nu mai voira sa stea de panda. -e lipseau de a lua de neveste niste fete pentru care se rapune atati tineri. -i astfel! unul cate unul! se carara pe la casele lor de la curtea acestui imparat! si lasara fetele in plata #omnului; caci nimeni nu mai voia sa-si piarza sufletul pentru un cap de muiere. Insusi imparatul fu coprins de spaima! cum de sa piara asa junii ce voiau sa-i pandeasca fetele! si nu mai cuteza sa indemne pe nimeni. Imparatul era nevoit sa cumpere mereu pe fiecare zi cate douasprezece perec,i de conduri! si intrase la grije ca o sa-i im"atraneasca fetele in vatra si o sa impleteasca cosita al"a! fara sa puie pirostriile in cap. Argatul de la gradinarie isi implinea sluj"a cum stia el in legea lui! si domnitele erau multumite de manuc,ele de flori ce li le da argatul! si gradinarul de lucrul lui. &l! cand da florile domnitelor! nici nu-si ridica oc,ii asupra lor; dara cand da florile fetei celei mici! nu stiu de ce! ca se rosea ca un "ujor! si-i tacaia inima! de sta sa-i sara din piept afara. *ata "aga de seama aceasta! insa crezu ca flacaul este rusinos si d-aia se face asa de rosu cand vine inaintea lor. Azi asa! maine asa! el vedea ca nu e de nasul lui o asa "ucatica. #ara ce-i faci inimei0 &a ii da "ranci si lui! "at-o pustia5 si ar fi voit sa se puie si el la panda! si apoi se gandea si la pataniile celor ce pazise inaintea lui. *ata cea mica se gresi intr-o zi si spuse surorilor cum argatul care le da flori se roseste ca o sfecla cand vine inaintea lor si cum este de curatel. um auzi fata cea mai mare astfel de cuvinte ca iese din gura surorei sale celei mai mici! unde incepu sa o dojeneasca cu niste vor"e cam luatoare in ras! cum de numai sa se gandeasca ea a scoate asa vor"e "lande pentru un argat! caci asta ar semana ca inima ei este pornita a se planisi cuiva. (aiatului ii zicea inima sa se arate la imparatul cu cererea de a pandi si el! dara sa lasam ca-si cunostea lungul nasului! sa lasam ca nu-l uitase pateniile atator flacai ce pierisera! lui ii era sa nu-si piarza sluj"a si sa ramaie cu "uzele umflate. Apoi unde pui d-ta gandul ce-l muncea groaznic! ca de va fi gonit de la curtea imparateasca! n-are sa mai vaza pe fetele imparatului! caci dandu-le flori in fiecare dimineata! oricat se feri de vreo patima! totusi gingasiile si frumusetile fetelor de imparat! si mai cu seama cautatura cea "lajina a fetei celei mici! il ademenise pana intr-atat! incat! se socotea el! ca daca nu va mai atinge in fiecare dimineata cu degetele sale mainile cele al"e ca o coala de ,artie! cu pielea moale ca puful! ale fetelor de imparat! nu va mai putea trai. Ziua! noaptea! il munceau aceste ganduri si nu stia cum sa faca sa-si implineasca pofta inimei! fara de care! simtea el! ca nu va putea sa mai traiasca.
Intr-una din nopti! adormind el cu gandul tinta la dorinta ce-l c,inuia de-i rodea "aierile inimei! vazu in vis iara pe zana din valceaua cea cu flori unde i se aratase odinioara. &a ii zise: - -a te duci in ung,iul gradinei cel despre rasarit; acolo vei gasi doi pui de dafin! unul ciresiu si altul trandafiriu; alaturi de dansii vei vedea o sapaliga de aur! o nastrapa tot de aur si un stergar de matase. -a iei acesti pui de dafin! sa-i pui in doua g,ivece frumoase! sa-i sapi cu sapaliga cea de aur! sa-i uzi cu nastrapa cea de aur! sa-i stergi "inisor cu stergarul cel de matase si sa-i ingrijesti ca pe lumina oc,ilor tai. and vor creste si se vor face ca de un stat de om! orice vei cere de la dansii ti se va iz"andi tocmai pe tocmai. Zise si pieri ca o naluca! fara sa apuce argatul gradinarului sa-i multumeasca "arim. $ici nu se dezmeticise "ine din uluiala somnului! nici nu se sterse la oc,i macar! si dete fuga in ung,iul gradinei cel despre rasarit si ramase nauc de "ucurie! cand vazu in fiinta toate cele ce ii spusese zana in somn. Acum se sterse si el la oc,i! se pipai sa vaza nu care cumva doarme inca si aievea sa fie oare ceea ce vedea0 #upa ce se incredinta ca nu este naluca! de noapte! puse mana si lua dafinii. Ii ingriji cum stiu el mai "ine! ii sapa adesea cu sapaliga ce gasise el acolo! ii uda cu nastrapa! ii sterse cu stergarul si! ce sa mai lungim vor"a0 ii ingriji ca pe lumina oc,ilor lui! tocmai precum ii poruncise zana. #afinii cresteau si se imputerniceau ca prin minune. $u trecu mult si se facura mari. *rumusete ca la acesti dafini nici ca s-a mai vazut. and ajunsera ca d-un stat de om! el veni la dansii intr-una din zile si zise unuia precum il invatase zana: #afine! #afine! u sapaluga de aur sapatu-te-am! u nastrapa de aur udatu-te-am! u stergar de matase stersu-te-am! #a-mi darul d-a ma face! oricand voi voi eu! -a nu fiu vazut de nimeni. &l ramase "uimacit de mirare! cand in clipa aceeasi c,iar vazu cum se infiinteaza un "o"oc de floare! cum creste de se mareste si cum se desc,ide o floare asa de frumoasa! de nu puteai sa te opresti ca sa nu o mirosi. &l puse mana de o rupse! o lua si o "aga in san; vezi ca asa il invatase zana. -eara cand domnitele intrara in camara lor cea incuiata si zavorata cu noua lacate mari! ca sa se culce! el se furise "inisor pe langa ele si intrara impreuna. &l le vedea pe ele ce fac! dara ele
nu-l vedeau pe dansul. &l le vazu ca in loc sa se dez"race spre a merge la culcare! ele incepura a se pieptana! a se im"raca cu ,aine scumpe si a se gati de duca. &l se mira de cele ce vedea si ,otari ca sa se tie dupa dansele cu dinadinsul sa vaza pe unde au sa iasa ele! unde au sa se duca si ce au sa faca. and deodata! fata cea mai mare zise surorilor sale: - +ata sunteti! fetelor0 - +ata suntem! raspunsera ele. Atunci cea mare din surori "atu cu piciorul in pamant! si deodata se desc,ise in doua dusumeaua casei. &le se co"orara prin acea desc,izatura si mersera! pana se ajunsera la o gradina garduita cu zid de arama. and fura sa intre! fata cea mare "atu din picior iarasi si portile cele de otel ale gradinei se desc,isera. Intrand! "aiatul calca pe roc,ia fetei celei mici. Aceasta! intorcandu-se repede! nu vazu pe nimeni; si! c,emandu-si surorile! le zise: - -urorilor! "anuiesc ca s-a luat cineva dupa mine! ca uite! simtii ca m-a calcat oarecine pe roc,ie. -urorile se uitara in toate partile si nevazand nici ele pe nimeni! ii raspunse: - $u fii asa "anuitoare! soro; cine sa fie aci! ori sa se ia dupa noi. $ici pasare maiastra nu poate raz"i pana unde suntem noi acum. Ia vezi mai "ine! sa nu se fi apucat roc,ia ta de vreun maracine si! cum esti tu fricoasa! ti s-o fi parut ca te-a calcat nestine pe roc,ie. $u fi asa de usurica5 &a tacu. (aiatul se tinea dupa dansele. %recura printr-o padure cu frunzele de argint! trecura prin alta cu foile de aur! trecura prin alta padure cu frunzele numai diamanturi si pietre nestimate! cari sclipeau de-ti luau oc,ii! si ajunsera la un elesteu mare. In mijlocul acelui elesteu se ridica un dam"ulet si pe dansul niste palaturi cum nu mai vazuse el pana atunci. Palaturile imparatului ramasesera jos de tot pe langa acestea! care straluceau de la soare te puteai uita! dara la dansele "a. -i asa de cu mestesug erau facute! incat cand te urcai in ele ti se parea ca te co"ori! si cand te dedeai jos din ele ti se parea ca te urci. #ouasprezece luntrisoare cu vaslasi muiati numai in fir de cel "un le asteptau la margine. um ajunsera! se pusera fiecare in cate una si plecara. Argatul se puse in luntrea fetei celei mici. 'untrile pornira si mergeau in rand ca cocorii. $umai luntrea fetei celei mai mici ramanea mai in urma. .aslasul se mira cum de este mai grea decat altadata si tragea din rasputeri la vasle ca sa ajunga pe celelalte.
um iesira la celalalt mal al elesteului! se auzi o muzica! care! vrand! nevrand! te facea sa dantuiesti. *etele se repezira ca fulgerul! intra in palat si se pusera pe joc cu flacaii cari le pandisera! si jucara si jucara pana ce li se sparsera condurii.
(aiatul se tinu mereu dupa ele. Intrand si el in palat! ce-i vazura oc,ii0 amara de joc mare si larga de a"ia puteai sa-i zaresti capataiul. &a era impodo"ita numai cu aur! cu pietre nestemate si cu faclii de jur imprejur ce ardeau in niste sfesnice de aur curat! mai mari decat omul. Paretii al"i ca laptele straluceau de-ti luau oc,ii! si cu dungi de aur! impodo"ite cu zamfiruri si ru"inuri de licareau ca focul. Argatul se puse intr-un colt si privea la toate minunile astea. si avea si la ce privi! caci vedea acolo lucruri de cari nu-i mai vazusera oc,ii. #ar unde fu pomana aia ca sa stea la un loc0 -area si el tontoroiul de colo pana colo! fara sa vrea; caci nu era c,ip sa stea la un loc fara a salta! cand canta muzica aia. Pana si sfesnicele si mesele si lavitele din casa saltau. -i nici pomeneala macar nu este ca sa-si inc,ipuiasca cineva frumusetea cantarilor si a muzicii aceleia; organe! fluiere! c,itari! alaute! "uciume! cimpoaie si alte multe d-alde astea cantau intro unire de ramaneau mart cei mai "uni muzicanti din lume. #-apoi fetele0 %rageau cu foc la niste ,ori! "atuta! "raul! ca la usa cortului! de unul singur! piparus si cate jocuri toate! de puteai sa-ti rupi "ojocii jucand. -i jucara si jucara! pana despre ziua. and! deodata! incetand muzica de a mai canta! iesi ca din pamant o masa incarcata cu de toate "unatatile! si ce este pe lume! si ce nu este. -e pusera cu totii la masa si mancara si se c,efuira cat le poftira inima.
Argatul de la gradinarie sedea in coltul lui unde se asezase si privea! lasandu-i gura apa. 'a masa le slujea niste arapi! im"racati in niste ,aine foarte scump impodo"ite. #upa ce se sculara de la masa! prinsera a se intoarce acasa. -e intoarsera iarasi pe unde au fost venit. (aiatul se tinea dupa dansele! ca dracul dupa calugar. and fura a trece prin gradina cu frunzele de argint! ce-i dete argatului prin gand! ca numai rupse o ramurica dintr-un copaci. 1n freamat puternic se facu atunci in toata padurea! ca de o furtuna ce vine intaratata asupra copacilor; si totusi nici o frunza macar nu se misca din loc! "a nici macar nu se clatina ca de o adiere de vant "arim. *etele rasarira. e sa fie asta! leiculita0 zisera.
- e sa fie0 raspunse cea mai mare din surori. Iaca! pasarica ce-si are cui"ul in turnul "isericii din palaturile tatalui nostru tre"uie sa fi trecut prin frunze; caci numai ea poate sa raz"ata pe aici. *etele trecura si ajunsera in palatul unde erau incuiate! tot pe unde iesisera. A doua zi! argatul de la gradinarie! cand dete manunc,iurile de flori fetelor imparatului! ascunse cu mestesug ramurica rupta in manunc,iul fetei celei mici. #omnita se mira cand isi primi manunc,iul de flori! se uita cam cu mila la argat si nu-si putea da seama cum de sa ajunga acea ramurica intre florile ce primise. A doua seara! iarasi asa o petrecura. (aiatul! iarasi pe furis! se tinuse dupa dansele! cu deose"ire numai ca rupse o ramurica din copacii cei cu frunzele de aur! pe care o puse iarasi intre florile ce dete a doua zi domnitei celei mici. *ata cea mai mare! iarasi cu cuvinte linistitoare! alina frica surorilor ei cand se auzi freamatul ce se facu in padurea de unde argatul rupse ramurica. and a doua zi domnita cea mica priimi florile cu ramurica ascunsa intre ele! ii dete un fier ars prin inima. &a cauta vreme cu prilej si! prefacandu-se ca vrea sa se prim"le! iesi preste zi prin gradina si! intalnind pe argat la o cotitura a gradinei! il opri si-i zise: - #e unde ai avut tu ramurica ce mi-ai pus-o in manunc,iul de flori0 - #e unde o stie prea "ine maria-ta. are va sa zica! tu te-ai tinut dupa noi! si stii unde mergem noi noaptea. am asa maria-ta. um ai facut de a venit dupa noi de nici una dintre surori nu te-a vazut0
- Pe furis. - $a o punga de "ani! si sa nu scoti nici o vor"a despre prim"larea noastra de noaptea. - &u nu-mi vanz tacerea! maria-ta. - #aca voi auzi insa ca ai cracnit ceva! voi pune sa-ti taie capul. Zise ea vor"ele astea aspre din gura! dara din inima altceva cugeta. & i se parea ca acest argat din ce in ce se face mai curatel. A treia noapte cand se duse dupa dansele! tot pe furis! rupse o ramura din padurea cu copacii cei care aveau foile de diamant! si iarasi se facu freamat printre frunze! si iarasi surora cea mai mare alina frica surorilor celor mici cu cuvinte linistitoare. #omnita insa cea mica! nu stiu de ce! dara in inima ei se strecura o "ucurie ascunsa.
In ziua urmatoare! cand gasi ramurica de diamant in manunc,iul de flori! cata cam pe su"t ascuns la argat si-l gasi ca nu se prea deose"este de fiii de domni si de imparati. Atat i se paru de dragalas. Argatul si dansul cata asupra domnitei cu oc,i galesi! dara tot pe furis! si o vazu ca se tul"urase oarecum! se facu insa ca nu pricepe nimic si-si cata de trea"a. -urorile domnitei detera peste dansii vor"ind si rasera de dansa si luara cu cuvintele cam peste picior. *ata cea mica tacu si ing,iti rusinea. $u se putea ea mira din destul cum a facut argatul de le-a descoperit. &i! vezi! ii intrase in cap ca acest flacau nu poate sa fie om prost! deoarece dovedise lucruri ce nici maiestrele nu le stiau. -i apoi! adevarul vor"ind! "oiul lui cel falnic! c,ipul lui cel "ine potrivit si "lajin il arata cat de colo a nu fi de argat prost. Pe langa acestea! si infatisarea! si totul intr-insul avea pe vino-ncoace. #upa ce intrara in casa fetele! domnita cea mica le spuse ca argatul de la gradinarie stia tot ce fac ele noaptea. Atunci se adunara la sfat si planuira ca sa-l faca si pe dansul sa-si piarza inima si simtirile! cum facusera si cu ceilalti tineri. *lacaiandrul insa se furisa si de asta data de intra in camara fetelor! ca sa asculte la sfatul lor. Pare ca-i spusese ariciul la urec,e ca are sa se petreaca intre ele ceva pentru dansul. Acum! dupa ce stia totul! dara totul ce tre"uia sa stie! se duse la dafinii lui si zise catre cel trandafiriu: #afine! #afine! u sapaluga de aur sapatu-te-am! u nastrapa de aur udatu-te-am! u stergar de matase stersu-te-am! #a-mi minte si procopseala de fiu de domn si imparat5 a si de la rand! un "o"oc de floare incolti! crescu si se desc,ise o floare minunata. &l lua floarea si o "aga in san. 6data cazura de pe fata lui arsaturile de soare si ii ramase c,ipul curat si luminat! ca si cand atunci il facuse ma-sa. -imti ca in creierii lui se petrece un ce de care nusi putea da seama. #ara vazu ca incepe a judeca altfel de cum judeca el pana acum. Pasamite se ascutise la minte! si totdeodata se pomeni im"racat cu niste ,aine ca ale fiilor de imparati si de domni. Atunci se duse la imparatul si ceru si dansul sa-i pazeasca fetele! intr-o noapte. Imparatului i se facu mila de tineretele lui si-l sfatui sa-si caute mai "ine de trea"a! decat sa se rapuie. &l starui! imparatul primi. Acesta nici ca "anuia macar a fi argatul de la gradinarie; asa de mult se sc,im"ase.
and il arata fetelor si le spuse imparatul ce voieste! nici ele! vezi! nu-l cunoscura. $umai cea mica! fiind cu cuiul la inima! il cunoscu si incepu a tanji de dragoste. $oaptea urmatoare! cand plecara ele la joc! il luara si pe dansul. &l stia ce i se pregateste! dara se feri ca de oala malaiului sa nu dea in clapca. Ajunsera la palatul vrajit! jucara pana despre ziua! apoi se pusera la masa. I se aduse si lui "autura din care "ause toti cari venisera inaintea lui! "autura care tre"uia sa-l faca a-si pierde mintile si simtirea! "autura care sa-l piarza si pe dansul ca pe ceilalti. Atunci unde isi intoarse niste oc,i lacramosi si plini de focul dragostei ce-l mistuia! si zise cu grai duios domnitei celei mici: - .ezi tu0 iaca eu ma pierz pentru dragostea ta! daca ai asa inima de g,eata. - $u! n-am inima de g,eata! focul dragostei tale mi-a incalzit-o! raspunse ea. $u "ea. )ai "ine voi sa fiu gradinareasa cu tine! decat fata de imparat. um auzi asa! el arunca "autura la spate! si mai apropiindu-se de dansa! ii mai zise: - -a nu-ti fie teama! maria-ta! ca gradinareasa nu ai sa fii o data cu capul. %oti cei de fata auzira vor"ele lor. Puterea farmecului se zdro"i si toti cu totul se pomenira in palaturile imparatului. Palatul cel fermecat pieri ca o naluca! ca si cum n-ar fi mai fost pe lumea asta. and ii vazura imparatul! incremeni de uimire cu amandoua mainile pe "ar"a. *lacaul! fostul argat la gradinarie! ii povesti toata siretenia noptilor. Imparatul dete pe fata cea mica dupa flacaiandrul cel frumos si dragastos. Apoi se infatisara si celelalte fete cu cate unul din fiii de imparati si de domni pe care si-l alesese. Imparatul se indupleca si le dete pe fiecare la casa lor. -i se facu o "ucurie mare in toate partile! care "ucurie de ar fi o suta de guri! nu una ca a mea! n-ar putea-o spune. Inainte de a se cununa! fata cea mica intre"a pe logodnicul ei cu ce putere facu el de le descoperi ascunsurile faptelor lor si legatura farmecului ce le tineau inlantuite. &l spuse. Iara ea! ca sa nu fie "ar"atu-sau mai presus decat ea! ci sa fie deopotriva om ca toti oamenii! se duse de taie dafinii si-i "aga in foc. Apoi se cununara si traira o viata fericita! cum se traieste pe lumea noastra asta "altata! pana ce se istovira toti cu totul! in adanci "atranete. Iara eu incalecai p-o sea si v-o spusei dumneavoastra asa.
(roasca testoasa cea fermecata de Petre Ispirescu
A fost odata ca niciodata; ca de n-ar fi! nu s-ar mai povesti; de cand facea plopsorul pere si rac,ita micsunele; de cand se "ateau ursii in coade; de cand se luau de gat lupii cu mieii de se sarutau! infratindu-se; de cand se potcovea puricele la un picior cu nouazeci si noua de oca de fier si s-arunca in slava cerului de ne aducea povesti; #e cand se scria musca pe parete! )ai mincinos cine nu crede. A fost odata un imparat! si el avea trei feciori. zis imparatul: and le-a venit si lor vremea de insuratoare! le-a
- #ragii mei copii! v-ati facut mari; mergeti de va cautati ursitele! ca sa intrati si voi in randul oamenilor. - .or"ele tale! tata! sunt pentru noi ca o icoana la care ne inc,inam! raspunsera copiii si! dupa ce ii sarutara mana! se gatira! care mai de care! sa plece mai curand. *iul cel mare se im"raca cu ,ainele ce le avea el mai "une! lua oaste cu dansul si "anet de ajuns. )ergand spre rasarit! ajunse la curtea unui imparat care avea o fata! singura la parinti. 6 peti de la tatal ei! imparatul! si invoiala se si facu. Asemenea si cel mijlociu! dupa ce se dic,isi si el cum stiu mai "ine! pleca si el inspre apus. Ajunse si el la curtea unui alt imparat! carele asemenea avea o fata. *acura vor"a! si iute! iute! se logodi si el cu dansa. Pe fiul cel mai mic! insa! nu-l tragea inima a pleca in petit. #ara n-avu ce-si face capului! caci tata-sau il trimitea intruna sa caute a se capatui si el. 'ua si dansul niste ,aine! numai sa nu zica nescine ca nu s-a gatit! si de c,eltuiala ce pe apa nu curge! si pleca si el! stii! cam in dorul lelii. #ara unde sa se duca0 $ici el! iaca! nu stia. )isca si el picioarele a lene! unul dupa altul inaintea lui! numai sa zica ca um"la! apuca pe o carare ce intalni in cale! si merse pe ea! fara sa-si dea seama unde se duce. and! ce sa vezi d-ta0 Poteca pe care apucase! il scoase drept
la un elesteu mare. In cale vazu o nuia lunga de alun pe care o lua! asa de florile marului! fara sa stie ce are sa faca cu dansa. Ajungand pe marginea elesteului! se aseza si el acolo jos! si! privind cu nedomirire! ia asa numai ca sa zica si el ca face ceva! "alacea cu nuiaua prin apa! si facea ,az cum sare stropii de apa! cand o lovea. Apoi incepu a cugeta. &l vedea ca fiecare strop de apa! cand pica inapoi la matca! se face cate un armean 3cerc4 impregiurul lui! si de ce merge se mareste! pana ce intra iarasi in sanul matcei de unde a iesit! fara mai pe urma sa se cunoasca nici locul unde a picat stropul! nici intinderea armeanului din giurul lui! ci totul ramanea ca mai-nainte! adica fata apei lucie ca o oglinda. &l era dus cu gandurile. -e uita si nu mai vedea! tot da cu nuiaua in apa! si nu stia ce facea. $u mai simtea daca este! ori nu mai este. and! iata ca o "roasca testoasa iesise pe luciul apei! si se uita gales la dansul. 1nde lovea el cu nuiaua! si unde se desc,idea talazurile care inconjura varful nuielei! acolo! tast5 si dansa! si oc,ii de la dansul nu si-i mai lua. -e uita la dansul parca sa-l soar"a cu privirea. #ara el nu vedea! nu auzea. Atata era de dus cu mintile. In cele din urma! cum! cum! "aga de seama ca o "roasca testoasa se tine dupa varful nuielei lui. -e uita si el la dansa! si parca ii zicea inima ceva! dara nu pricepu nimic. and se trezi "ine din cugetarile lui! vazu ca soarele da in asfintit. -e scula "inisor! fara sa-i pese de ceva! si se duse acasa. A doua zi iarasi asa facu! fara sa-i plesneasca prin cap ceva! si fara sa-si mai aduca aminte ca plecase in petit. A treia zi! cum se scula! pleca iarasi la marginea elesteului. Pasamite il tragea ata la ursita lui. -i cum sta el acolo si se juca cu nuiaua in apa! iara "roasca testoasa ii tot sarea pe dinainte si se uita la dansul cu dor! isi aduse aminte! la urma urmelor! ca el era plecat in petit! si ca fratii lui erau a se intoarce a doua zi cu logodnicele lor. %ocmai cand voi sa se scoale si sa plece spre a merge sa-si incerce si el norocul! iata ca "roasca mai tasni o data! iar el isi arunca oc,ii la dansa mai cu "agare de seama. -e uita drept in oc,ii "roastei! si simti un nu stiu ce! colea la inimioara! pare ca il sagetase ceva. -ezu iarasi jos. Ar fi voit sa plece! dara parca il pironise cineva locului. )ai voi el sa faca ceva cumva! asa ca sa se departeze! dara in desert. Picioarele nu se mai miscara! ca si cand ar fi fost "utucite. -e mira de asta lancezeala. -i! mai aruncandu-si cautatura la "roasca! vazu oc,ii ei! pare ca stralucea de un foc ce simtea ca il atinge. Atunci isi lua inima in dinti si striga: - Asta sa fie logodnica mea. - Iti foarte multumesc! dragul meu iu"it! ii raspunse atunci "roasca. uvantul tau a sfaramat toate farmecele ce ma tineau inlantuita. %u esti ursitul inimii mele. Pe tine te voi urma pana voi avea viata in mine.
-e sperie oarecum! fiul de imparat! cand auzi pe "roasca vor"ind. Ar fi rupt-o d-a fuga! dara graiul ei era dulce si viersul cu lipici ce avea il facu sa-i ramaie talpile lipite de locul unde sta. (roasca se dete de trei ori peste cap si se facu o zana gingase! si plapanda! si frumoasa; cum nu se mai afla su" soare. Ii venea flacaului! de drag! sa o soar"a intr-o lingura de apa. #ara se opri! si nu facu nici o miscare! ca sa nu supere ori sa indaratniceasca pe zana a veni dupa el! caci simti ca! de aci inainte! fara dansa nu va putea trai. -e pusera la vor"a! si nici ei nu stiau ce vor"esc. Aci incepeau una! aci lasau alta! pana ce se pomenira ca amurgise. -i fiindca a doua zi era sa vie fratii cu logodnicele lor! spuse zanei ca se duce sa instiinteze si el pe tatane-sau ca a sa-si aduca si el logodnica. (roasca intra iarasi in elesteu! iara dansul pleca la curtea imparateasca. )ergea el! dara parca-l tot oprea cineva in cale. I se parea ca-l trage cineva de la spate de ,aine. &l se tot intorcea de se uita inapoi. $u vedea nimic! insa el isi tot intorcea capul si se uita. $oroc ca i se scurtase calea si ajunse acasa! caci! de tinea drumul mai lung! te mira de nu ramanea cu gatul stram"! de atata uitat inapoi. #aca ajunse si gasi pe toti ai lor adunati la tatal sau! incepu sa le povesteasca siretenia celor ce i se intamplase. and ajunse sa le spuie ca a zis "roastei: /%u sa fii logodnica mea/! toti se umflara de ras deodata si incepu a-l cam lua peste picior cu vor"e in doi peri si cu glume nesarate. .ru el sa le spuie cine a fost "roasca! dara nui detera ragaz! caci ii luau vor"a din gura! si-l cam dedeau in tar"aceala cu graiuri care mai de care pacalitoare. #aca vazu! tacu din gura si ing,iti rusinea ce-i facura fratii inaintea tatalui sau. -e gandi el: /Acum o mie de vor"e un "an nu face. 'asa! isi zise el! sa vedem ca cine rade mai la urma! rade mai cu folos/. A doua zi fiecare flacau z"ura la logodnica sa. Iara imparatul puse de impodo"i palatul si cetatea cat se putu mai frumos! ca sa-si primeasca nurorile. 6amenii um"lau cete! cete prin cetate! ca in zi de sar"atoare! ostasii se gatira ca de alai! pana si copiii se veseleau de veselia imparatului. .enira unul dupa altul feciorii cei mai mari ai imparatului cu logodnicele lor. e e drept! si ele erau frumoase! ,ainele pare ca le erau turnate pe dansele. *iecare isi adusese zestre insemnata: ro"i! cai! carute ferecate; si le priimise imparatul cum se cuvine imparatilor si fiilor de imparati. &i! daca se adunara la un loc! adusera vor"a iarasi despre "roasca fratelui lor celui mai mic! si incepura impreuna cu logodnicele lor a grai despre dansul cam in dodii. Ii tinura de rau tatal lor! caci de! orice s-ar zice! fiu ii era si al mic! si il durea la inima cand il luau in ras! dara toate fura in desert! caci! desi nu mai vor"ea de rau aievea in fata imparatului! pe din dos! insa! isi "ateau mendrele! cum voiau! isi dedeau coate de radeau! si c,iar se vor"ira!
amandoi fratii cu logodnicele lor! sa faca pe fratele lor mai mic de ras si ocara! cand va veni cu "roasca testoasa inaintea imparatului. *iul cel mic al imparatului daca se duse si el sa-si aduca logodnica! "roasca cea testoasa iesi din elesteu la dansul! se dete de trei ori peste cap si se facu om ca toti oamenii. .or"ira ce vor"ira! apoi fiul imparatului ii zise sa se gateasca sa mearga. Atunci ea ii raspunse: - #ragul meu logodnic! tre"uie sa stii ca si eu sunt fata de imparat! si inca fata de imparat mare! si avut! si puternic. #ara "lestematele de farmece ne-a acoperit palaturile cu apa aceasta murdara! imparatia ne-a rapit-o dusmanii! si pe mine ma facut precum m-ai vazut. .or"ele ei mieroase! viersul ei placut! de pare ca te ungea la inima! nu altceva! zapacise oarecum pe "ietul fecior de imparat! dara! tiindu-si firea si nepierzandu-si cumpatul! el ii mai zise: - 'asa astea acum. 6data daca te-am ales! tu esti a mea! floncaneasca lumea ce va vrea. +ateste-te! iti zic! si aidem! ca ne asteapta tatal! cu fratii si cu cumnatele mele. - 'a noi este o"iceiul! adaoga zana! ca inainte de a merge la cununie! sa ne im"aiem. - $e vom im"aia la palaturile tatalui meu! raspunse el. - #e ce sa mai facem p-acolo tevatura0 -a ne im"aiem aci. -i facand un semn cu mana! apa elesteului se trase intr-o parte si intr-alta! si in locul lui se vazura niste palaturi! stralucitoare de podoa"e! incat la soare te puteai uita! dara la dansele "a. Aurul cu care erau poleiti stalpii si ciu"ucele de pe langa streasina licarea de-ti lua oc,ii. Zana lua de mana pe fiul imparatului si intra in palat. .ezi ca el ramasese cu oc,ii "leojditi! ca unul ce nici dansul! desi era fecior de imparat! nu mai vazuse asemenea scumpeturi. -i fiind gata "aile si apa incropita numai ca laptele cand il mulge de la oaie! intrara fiecare in cate o "aie si se im"aiara. *iul imparatului nu cuteza sa calce pardoseala "aii si pe velintele cele de mare pret ce erau asternute prin palat! de mila sa nu le strice frumusetea. (aia era pardosita cu tot felul de marmura lustruita si adusa din mestesug asa! incat inc,ipuia fel de fel de flori! de pasari si cate nagode toate. Apa ciuruia din teve aurite si o lua cu nastrape si cu cause de aur. -tergarele erau de matase si in tesatura cu fir de cel mai "un si cu margaritare. #upa ce iesira din "aie si se im"racara! trecura prin gradina! unde mirosul florilor ii im"ata. Zana porunci si trase la scara o caruta ferecata in aur! cu patru telegari de mancau foc. aruta era impodo"ita cu pietre nestemate de sclipeau in fata soarelui ca cine stie ce lucru mare. &i se urcara. um se puse el langa dansa! un luceafar se aseza pe fruntea ei! si asa stralucea de or"ea pe cei ce se uitau asupra dansilor.
Amandoi erau im"racati cu niste ,aine scumpe si foarte frumoase. aii pornira. #ara z"urau de parca n-atingeau pamantul! iara nu ca mergeau. Intr-o clipa ajunsera la imparatul! tatal "aiatului! carele il astepta si se ciudea de atata intarziere. and ii vazura! toti intelesera ca aceasta era femeie de pe alte taramuri! si lauda pe fiul de imparat pentru o asa nimerita si neasteptata alegere. *ratii cei mai mari o malcira! vazand atata frumusete si atata "ogatie. )ai mare stralucire si gingasie ca aceasta nu se mai vazuse su" soare si pe la dansii pana atunci. Incepura a-si da coate! a-si veni in cunostinta si a se cai de rasul ce facusera de fratele lor. Imparatul nu mai putu de "ucurie! cand vazu ca fiul sau cel mai mic ii aduce in casa minunea minunilor. Zana se purta cu mare "unacuviinta! si vor"i astfel incat ro"i toate inimile. 6aspetii nu-si mai luau oc,ii de la dansa si urec,ile lor nu mai ascultau alte vor"e! decat vor"ele ei! ca mult erau cu lipici. *iii cei mari ai imparatului povatuira pe logodnicele lor ca sa faca si ele tot ce va vedea pe zana ca face! si la cununie si la masa. Imparatul isi implini pofta inimei lui. &l dorise! vezi! sa-si cunune toti copiii intro zi! si asa si facu. &ra vesel imparatul pentru aceasta! cat un lucru mare. #upa ce se cununara fiii imparatului cu logodnicele ce-si alesesera fiecare! se prinsera in ,ora si jucara! ca la nunta unui imparat. eilalti jucau! nu jucau! dara zana cand juca! parea ca natinge pamantul. 'umea privea si i se umplea inima de mandrie! caci fiul cel mic al imparatului lor adusese o asa zana sa o domneasca. 6amenii se luau la prinsoare ca nici in cer nu se gasea o mai mare frumusete ca ceea ce aveau ei dinaintea oc,ilor lor. Intre acestea veni seara! si se puse o masa d-alea imparatestile. imprejurul mesei imparatesti! o multime de alte mese erau puse pentru "oierime! pentru negustorime si pentru prostime. -e pusera la masa. $urorile cele mari ale imparatului tineau oc,ii tinta la zana sa vaza ce face ea ca sa faca si ele! dupa povata sotilor lor. Zana! din fiecare fel de "ucate ce se aducea la masa! lua cate nitele si "aga in san. Asemenea facura si cumnatele ei. )ancara si se veselira cat le ceru inima. and se sculara de la masa! zana se duse la imparatul socru! ii saruta mana! ii multumi! si! scotand din san! de unde "agase "ucatele! un manunc,i de flori "ine-mirositoare! i-l dete ca semn de iu"ire fiasca. 6data se umplu locul de un miros asa de frumos si strein! cum nu mai mirosise oamenii locului aceluia. Atunci toti intr-o glasuire strigara: /-a ne traiasca doamna si imparateasa noastra/! iara ea! fara a se mandri! se trase din naintea imparatului cu totul smerita si se aseza langa sotiorul ei.
In calea ei! incepu a curge de printre incretiturile ,ainei sale margaritare! de umplu locul; iara mesenii! cu "uni! cu prosti! se plecara si le adunara. #ucandu-se si nurorile cele mai mari ale imparatului sa-i multumeasca! ii sarutara si ele mana. and voira insa a scoate si ele din san ce pusesera in timpul mesei! "agara de seama ca ,ainele lor sunt murdare si terfelite de "ucate! incat nu mai semana a ,aine puse pe om! ci a alte di,anii! si se facu un ras de mila lor in toata nunta! incat plecara umilite in camarile lor ca sa se sc,im"e! fiindca nu mai era c,ip a mai sta asa ingalate la nunta. Atunci multimea! cu mic! cu mare! si imparatul impreuna cu dansa! strigara intr-un grai! ca acesti soti sa-i domneasca de aci inainte. Imparatul se co"ori din scaun! si se urca fiul cel mic cu sotia sa. Aceasta imparateasa cu rostul ei cel "lajin! cu purtarea cea cumpatata! se facu de o iu"ira pana si cumnatele ei. Iara fiul imparatului! cu agerimea mintii lui! cu intelepciunea cea fireasca si cu povetele imparatesei! sotia lui! domni in pace! in liniste si in veselie toata viata lui. &ram si eu p-acolo. -i fiindca am do"andit si eu un os de ros! mi-am pus in gand sa va povestesc! "oieri d-voastra! lucruri care! de s-ar crede! m-ar da de minciuna.
Aleodor Imparat de Petre Ispirescu
Pagina: 1/>
A fost odata ca niciodata; ca de n-ar fi! nu s-ar mai povesti; de cand facea plopsorul pere si rac,ita micsunele; de cand se "ateau ursii in coade; de cand se luau de gat lupii cu mieii de se sarutau! infratindu-se; de cand se potcovea puricele la un picior cu nouazeci si noua de oca de fier si s-arunca in slava cerului de ne aducea povesti; #e cand se scria musca pe parete! )ai mincinos cine nu crede. A fost odata un imparat. &l ajunsese la caruntete! si nu se invrednicise a avea si el macar un copil. -e topea d-a-n picioarele! "ietul imparat! sa ai"a si el! ca toti oamenii! macar o starpitura de fecior! dara in desert.
and! tocmai! la vreme de "atranete! iata ca se indura norocul si cu dansul si do"andi un drag de copilas! de sa-l vezi si sa nu-l mai uiti. Imparatul ii puse numele Aleodor. and fu a-l "oteza! imparatul aduna 7asarit si Apus! )iazazi si )iazanoapte! ca sa se veseleasca de veselia lui. %rei zile si trei nopti tinura petrecerile si se c,efuira si se "ucurara! de o tinura minte cat traira. (aiatul de ce crestea! d-aia se facea mai istet si mai iscusit. $u mai trecu mult si iata ca imparatul ajunse la marginea groapei. and fu la ceasul mortii! el lua copilul pe genunc,i si-i zise: - #ragul tatei! iata ca #umnezeu ma c,eama. -unt in clipa de a-mi da o"stescul sfarsit. &u vaz ca tu ai sa ajungi om mare. -i c,iar mort! oasele mele se vor "ucura in mormant de ispravile tale. Asupra carmuirei imparatiei n-am nimic sa-ti zic! fiindca tu! cu iscusinta ta! stiu ca ai s-o duci "ine. 1n lucru numai am sa-ti spui: .ezi tu muntele acela de colo! sa nu te duca pacatele sa vanezi p-acolo! ca este nevoie de cap. Acel munte este mosia lui 2umatate-de-om-calare-pejumatate-de-iepure-sc,iop: si cine calca pe mosia lui! nu scapa nepedepsit. Acestea zicand! casca gura de trei ori si-si dete sufletul. -e duse si el ca toata suflarea de pe pamant! de pare ca n-a fost de cand lumea si pamantul. Il jelira ai sai! il jelira "oierii! il jelira si poporul; in cele de pe urma tre"uira sa-l ingroape. Aleodor! dupa ce se urca in scaunul tatane-sau! desi copilandru! puse tara la cale ca si un om matur. %oata lumea era multumita de domnirea sa! si oamenii se faleau ca le-a fost dat de sus ca sa traiasca in zilele lui. Adesea iesea Aleodor la vanatoare ca sa-si petreaca ceasurile ce-i prisosea de la tre"ile imparatiei. &l tinea minte ce-i spusese tatane-sau si se silea sa-i pazeasca cuvintele cu sfintenie. Intr-o zi! nu stiu cum facu! dus fiind pe ganduri! si aluneca de calca pe pamantul pocitului de om. $-apuca sa faca zece! douazeci de pasi! si iata case pomeni cu dansul dinaintea lui. Acum nu-i era lui pentru ca trecuse pe pamantul omului celui slut si scar"os! ci ii era ciuda cum de sa calce vor"a tatalui sau ce-i spusese cu grai de moarte. Pocitania pamantului ii zise: - %oti nelegiuitii ce-mi calca ,otarul cad in ro"ia mea. - )ai intai tre"uie sa stii! ii raspunse Aleodor! ca din ne"agare de seama si fara de voia mea am calcat pe coprinsul tau! si n-am nici un gand rau asupra-ti. - &u te socoteam mai altfel; dara vaz ca ai de gand sa-ti ceri iertaciune de la mine ca toti fricosii. - (a sa ma fereasca #umnezeu5 &u ti-am spus curatul adevar! si daca vrei lupta! alege-ti: in sa"ii sa ne taiem! in "uzdugane sa ne lovim! ori in lupta sa ne luptam. - $ici una! nici alta. i! ca sa scapi de pedeapsa alt c,ip nu e! decat sa te duci sa-mi aduci pe fata lui .erdes imparat.
Aleodor voi sa se codeasca oarecum! "a ca tre"uile imparatiei nu-l iarta sa faca o calatorie asa de lunga! "a ca n-are calauz! "a ca una! "a ca alta; dara asi5 unde vrea sa stie pocitul de toate astea5 &l o tinea una! sa-i aduca pe fata lui .erdes imparat! daca vrea sa scape de ponosul de tal,ar! de calcator de drepturile altuia! si sa ramaie cu sufletul in oase. Aleodor se stia vinovat. #esi fara voia lui! dara stia ca a facut un pacat de a calcat pe mosia slutului. )ai stia iara ca de omul dracului! sa dai si sa scapi. -a n-ai nici in clin! nici in maneca cu dansul. *agadui in cele din urma sa-i faca sluj"a cu care-l insarcina. 2umatate-de-om-calare-pe-jumatate-de-iepure-sc,iop stia ca! deoarece Aleodor i-a fagaduit! apoi are sa-si tie cuvantul! ca unul ce era om de omenie! si-i zise: - Pasa cu #umnezeu! si sa-ti ajute sa vii cu iz"anda "una. Aleodor pleca. -i cum mergea el gandindu-se si razgandindu-se cum sa-si implineasca sarcina mai "ine! caci isi daduse cuvantul! se pomeni pe marginea unui elesteu si o stiuca se z"atea de moarte pe uscat. um o vazu! el se duse sa o ia sa-si aline foamea cu dansa. -tiuca ii zise: - $u ma omori! *at-*rumos; ci mai "ine da-mi drumul in apa! ca mult "ine ti-oi prinde cand cu gandul n-ai gandi. Aleodor o asculta si o dete in apa. Atunci stiuca ii mai zise: - %ine acest solzisor! si cand vei gandi la mine! eu voi fi la tine. *lacaul pleca mai inainte si se tot mira de o astfel de intamplare. and! iaca se intalneste cu un cor" ce avea o aripa rupta. -i voind sa vaneze cor"ul! el ii zise: - *at-*rumos! *at-*rumos! decat sa-ti incarci sufletul cu mine! mai "ine ai face sa-mi legi aripa! ca mult "ine ti-oi prinde. Aleodor il asculta! caci era "aiat viteaz si de trea"a! si ii lega aripa. and era sa plece! cor"ul ii zise: - %ine penita asta! voinicule! si cand vei gandi la mine! eu voi fi la tine. 'ua penita Aleodor! si-si cata de drum. #ara nu facu ca la o suta de pasi si iata ca dete peste un taune. and se gatea a-l strivi cu piciorul! taunele zise: - ruta-mi viata! Aleodor imparat! si eu te voi mantui pe tine de la moarte. %ine acest pufulet din aripioara mea! si cand vei gandi la mine! eu voi fi la tine. Auzind Aleodor unele ca acestea! si ca ii zise si pre nume! odata ridica piciorul si lasa pe taune sa se duca in voia lui. -i mergand inainte! cale de nu stiu cate zile! dete de palaturile lui .erdes imparat. um ajunse aci! se puse la poarta si astepta ca doar de va veni cineva sa-l intre"e ce cauta. -tete o zi! stete doua; si ca sa vie cineva sa-l intre"e ce voieste! "a. .erdes imparat c,ema slujitorii si le dete o gura de or pomeni-o. and fu in ziua d-a treia!
- um se poate! le zise el! sa stea omul trei zile la poarta mea si sa nu mearga nimeni sa-l cerceteze0 Pentru asta va platesc eu sim"rie0 Pentru asta va am eu la mine pe procopseala0 -lujitorii dadeau din colt in colt si nu stiau ce sa raspunza. in cele de pe urma! c,ema pe Aleodor si-l duse inaintea imparatului. e vrei! flacaule! ii zise imparatul! si ce astepti la poarta curtilor mele0 e sa voi! marite imparate! ii raspunse el! iata sunt trimis sa-ti cer fata.
- (ine! "aiete. #ara mai intai tre"uie sa facem legatura! caci asa este o"iceiul la curtea mea. Ai voie sa te ascunzi unde vei voi! in trei zile d-a randul. #aca fie-mea te va gasi! capul ti se va taia si se va pune in parul ce a mai ramas! din o suta! fara cap. Iara de nu te va gasi! atunci cu cinste imparateasca o vei lua de la mine. - Am nadejde la #umnezeu! marite imparate! ca nu ma va lasa sa piei. Parului ii vom putea da si altceva! nu tot cap de om. -a facem legatura. - Asa0 - Asa. -e pusera si facura legatura; scrisera carte si o intarira. .iind fata de fata! se invoira ca a doua zi el sa se ascunza cum va sti mai "ine. Iara daca se invoira! el ramase intr-un neastampar ce-l c,inuia mai cumplit decat moartea. &l se gandea si se razgandea cum sa se ascunza mai "ine. .ezi ca era vor"a de capul lui! iara nu de altceva. -i tot mergand pe ganduri si tot planuind! iata ca-si aduse aminte de stiuca. -coase solzul! se uita si gandi la stapana lui; cand iata! mare! ca stiuca si venise si-i zise: e poftesti de la mine! *at-*rumos0 e sa poftesc0 Iaca! iaca! ce mi s-a intamplat. $u stii tu ceva sa ma inveti ce sa fac0
- Ia nu te mai ingrija. 'asa pe mine. -i indata! lovind din coada! facu pe Aleodor un cosacel si il ascunse pe fundul marii! printre ceilalti cosacei. and se scula fata isi lua oc,eanul si se uita cu el in toate partile. $u-l vazu. #e unde ceilalti cari venise sa o ceara in casatorie se ascundeau prin pivniti! pre dupa case! pre dupa cate o sira de paie! sau prin vreo cula parasita! Aleodor se ascunse astfel! incat fata intra la grije ca a sa fie "iruita. e-i veni ei! se uita cu oc,eanul si in mare! si il zari pe fundul marii! printre cosacei. Pasamite! oc,eanul ei era nazdravan. - Iesi d-acolo! ,otomanule! ii zise ea razand. e mi te-ai posmagit asa0 #in coscogeamite omul te-ai facut un cosac si mi te-ai ascuns in fundul marii. $-avu incotro si tre"ui sa iasa.
&a si zise imparatului: - )i se pare! tata! ca flacaul asta mi-a venit de ,ac. -i mult e nurliu si dragalas. ,iar de l-oi afla pana la a treia oara! sa-l ierti! tata! ca nu e prost ca ceilalti. (oiul lui il arata a fi ceva mai deose"it. - .om vedea! ii raspunse imparatul. A doua zi! ce-i veni lui! se gandi la cor". Acesta fu numaidecat inaintea lui! si-i zise: e mai vrei! stapane0
- Ia uita-te! neiculita! ce mi s-a intamplat; nu stii tu ceva sa ma inveti0 - -a cercam. -i lovindu-l cu aripa! il facu un pui de cor" si il vari intr-un stol de cor"i ce se urcase pana la vantul tur"at. um se scula fata! isi lua oc,eanul si iarasi il cata prin toate locurile. $u e. auta-l pe pamant! nu e. auta-l prin ape si prin mari! nu e. -e lua de ganduri fata. and! catre namiezi! ce-i veni ei! se uita si in sus. -i zatindu-l in slava cerului printre stolul de cor"i! incepu a-i face cu degetul! si-i zise: - +,idi! g,idi! tal,arule ce esti5 #a-te jos d-acolo! omule! ce mi te-ai facut asa pitcoace de pasare0 $ici in rai nu scapi de mine5 -e dete jos! ca n-avea ce face. Imparatul incepu a se minuna si el de istetimea lui Aleodor si-si pleca urec,ea la rugaciunea fiicei sale. Insa! fiindca legatura era ca sa se ascunza pana de trei ori! imparatul zise: - #-a minune! ia sa vedem unde are sa se mai ascunza05 A treia zi! dis-de-dimineata! se gandi la taune. Acesta veni intr-un suflet. #upa ce ii spuse ce voieste! taunele zise: - 'asa pe mine! si de te-oi gasi! eu aici sunt. Il facu o lindina si-l ascunse c,iar in coada fetei! fara sa simta ea. -culandu-se fata si luand oc,eanul! il cauta toata ziua! si! ca sa dea de dansul! nici cat. &a se da de ceasul mortii! caci il simtea! i se arata ei a fi p-aci prin preajma! dara de vazut nu-l vedea. ata cu oc,eanul prin mare! pre pamant! prin vazdu,! dara nu-l vazu nicairi. atre seara! o"osita de atata cautare! striga: i ia arata-te odata. %e simt ca esti p-aci pe-aproape! dara nu te vaz. %u m-ai "iruit! a ta sa fiu.
#aca auzi el ca este "iruita! se dete "inisor jos din coada ei si se arata. Imparatul n-avu nici el ce mai zice! si ii dete fata. and plecara! ii petrecu cu mare cinste si alai! pana afara din imparatia lui. Pe drum! ei statura sa faca popas. -i dupa ce im"ucara cate ceva! el puse capul in poala ei si adormi. *ata de imparat! tot uitandu-se la el! i se scurgea oc,ii dupa frumusetea si dupa "oiul lui. Inima ii dete "ranci si ea nu se putu opri! ci il saruta. Aleodor! cum se destepta! ii trase o palma de auzi cainii in +iurgiu. &a planse si ii zise: - I5 Aleodor draga! dara grea palma mai ai5 - %e-am palmuit pentru fapta ce ai facut; caci eu nu te-am luat pentru mine! ci pentru cela ce ma tramis pe mine. - Apoi "ine! fratioare! de ce nu mi-ai spus asa de acasa; caci atunci stiam si eu ce sa fac; dara lasa! nici acum nu e timpul trecut. Pornind si de aici! ajunsera cu sanatate la 2umatate-de-om-calare-pe-jumatate-de-iepuresc,iop. - Iata! m-am inc,inat cu sluj"a! zise Aleodor! si voi sa plece. *ata! cand vazu pe acea iazma! se cutremura de scar"a si nu voia sa ramaie la dansul o data cu capul. -lutul se dete pe langa fata si incepu s-o linguseasca cu vor"e mierloitoare si sa se ia cu "inele pe langa dansa. #ara fata ii zise: - Piei de dinaintea mea! satano! ca te trimit la muma-ta! Iadul! care te-a varsat pe fata pamantului. -lutenia de neom se topea de dragostea fetei! se lungea cu "urta pe pamant si um"la cu sosele! cu momele sa induplece pre fata a-l lua de "ar"at. #ara! asi5 feritu-l-a santuletul sa se apropie de dansa5 aci il tinea tintuit in loc cu oc,ii cat de colo. #in satana! din iazma! si din spurcaciune nu-l mai scotea. - Piei! necuratule! de pe fata pamantului! sa scape lumea de o ciuma si de o ,olera ca tine. )ai starui ce mai starui! si daca se vazu infruntat pana intr-atat! iazma plesni de necaz! cum de sa fie el ocarat atat de mult de o cutra de muiere. Atunci Aleodor intinse coprinsul sau si peste mosia lui 2umatate-de-om-calare-pe-jumatate-deiepure-sc,iop! lua de sotie pe fata lui .erdes imparat si se intoarse la imparatia lui. and il vazura alde gloatele venind teafar! alaturi cu o sotioara de-i radea si stelele de frumoasa! il primira cu mare "ucurie; si! urcandu-se din nou in scaunul imparatiei! domni si trai in fericire! pana se istovira.
Iara eu incalecai p-o sea si v-o spusei dumneavoastra asa.

Ispirescu, Petre - Povesti

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ispirescu, Petre - Povesti

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Zana muntilor - Petre Ispirescu

-paima Zmeilor "asme culese de Petre Ispirescu

- #ar tu0 ii zisera ei.

Pasarea maiastra de Petre Ispirescu

+reuceanu "asme culese de Petre Ispirescu

ele douasprezece fete de imparat si palatul cel fermecat de Petre Ispirescu

(roasca testoasa cea fermecata de Petre Ispirescu

Aleodor Imparat de Petre Ispirescu

Iara eu incalecai p-o sea si v-o spusei dumneavoastra asa.

S-ar putea să vă placă și