Aparitia miscrii ecumenice moderne a fortat Biserica Catolic s si formuleze n mod limpede pozitia pe care o are fat de crestinii

care nu sunt n comuniune cu Roma. Dealtfel, nvttura catolic a pretins ntotdeauna c Biserica Catolic detine toat plintatea credintei crestine, celelalte grupri crestine aflndu-se, implicit, ntr-o stare de rtcire, sub o form sau alta. n !"#$, papa %eon &''', scriind despre reunirea crestinttii, vorbea despre necesitatea ca toti crestinii non-catolici s se ntoarc la (turma pe care au prsit-o), adic la Biserica Catolic.!*!+ ,rimul pap care a fost silit s rspund provocrii ecumenismului modern a fost Benedict &- .!#!$-!#//0, atunci cnd Biserica Catolic a fost invitat n !#!#, s participe la conferinta ecumenic protestant, (Credint si Constitutie). Benedict &- a refuzat invitatia si a emis un decret prin care interzicea tuturor catolicilor s participe la conferinte ce au ca obiectiv realizarea unittii crestinilor. Aceeasi abordare a fost continuat si de ctre papa ,ius &', care, reactionnd la o alt conferint ecumenic, a emis encilica Mortalium Animos, prin care respingea 1otrt 2iscarea 3cumenic ,rotestant, afirmnd c participarea catolicilor n cadrul acestei miscri ar ncura4a (un crestinism fals, strin de singura Biseric a lui 5ristos) si ar semnifica compromiterea adevrului revelat./*/+ 6onul a fost sc1imbat cu putin nainte de Conciliul -atican '', de ctre papa 'oan &&''', care a acordat pentru prima oar permisiunea catolicilor de a participa la conferinta Consiliului 3cumenic al Bisericilor, din 7e8 Del1i, n !#9! si c1iar a considerat aceast implicare (dezirabil). Desi face parte din comisia Credint si Constitutie, Biserica Romano-Catolic nu s-a alturat nc Consiliului 3cumenic al Bisericilor, cu toate c n cadrul Conciliului -atican '' s-a recunoscut necesitatea ntelegerii reciproce dintre cele dou organisme si de atunci a trimis observatori la ntrunirile C3B. ,rin Decretul despre ecumenism, emis n cadrul Conciliului -atican '', Biserica Romano-Catolic a fcut un pas foarte important nainte, comparativ cu atitudinea vdit respingtoare, adoptat pn atunci fat de celelalte biserici. Deciziile luate n cadrul conciliului -atican '', de a desc1ide Biserica Romano-Catolic att fat de societtile moderne, ct si fat de culturile moderne si de a participa la miscarea ecumenic au avut un impact foarte important asupra ntregului crestinism. 'nfluenta Bisericii Romano-Catolice asupra miscrii ecumenice a sporit continuu, n pofida diferentelor dintre aceasta si celelalte confesiuni implicate n miscarea ecumenic. 'oan ,aul '' a fost unul dintre cei mai proeminenti papi pe care i-a avut Biserica Catolic si a fost una dintre personalittile de marc ale ecumenismului. Acesta a cltorit n toat lumea, n cadrul diferitelor culturi, gzduind sesiuni de rugciune interreligioase pentru pace, vizitnd mosc1ei, tri ortodo:e, ntlnindu-se cu lideri religiosi apartinnd tuturor religiilor si confesiunilor etc. %a fel ca 'oan &&''', 'oan ,aul '' a considerat -atican '' ca o nou Cincizecime - un moment privilegiat n care Du1ul ;fnt a pregtit biserica pentru un nou nceput al evang1elizrii. n opinia acestuia din urm, conciliul -atican '' a avut ca scop s pregtesc biserica, att din punct de vedere teologic, ct si ! /

spiritual, pentru a se redescoperi pe sine ca o mare miscare evang1elic n istorie, proclamnd ntregii lumi adevrul privitor la persoana uman, la comunitatea uman, la originile si la destinul uman. <*<+ De asemenea, succesorul acestuia, Benedict &-'-lea, sia declarat intentia de a merge pe urmele celor doi mari predecesori ai si= ,aul al -'-lea, care, n urm cu patruzeci de ani, a semnat Decretul conciliar despre ecumenism Unitatis redintegratio, si 'oan ,aul al ''-lea, care a fcut din acest document o surs de inspiratie pentru activitatea sa.$*$+ Ce se poate spune, deci, despre ecumenismul catolic> ncepnd cu -atican '', Biserica Romano-Catolic s-a prezentat ca participant n cadrul miscrii ecumenice, n aceeasi zi cu emiterea Lumen Gentium emitnd si Unitatis redintegratio, decretul despre ecumenism. 6rebuie ns retinut faptul c -atican '' nu a reprezentat nicidecum o reinventare sau o redefinire a catolicismului, ci doar o actualizare a doctrinelor catolice, pentru a rspunde noilor realitti ale lumii. Lumen Gentium, Constitutia Dogmatic despre Biseric, adoptat n cadrul Conciliului -atican '', afirm faptul c biserica lui Cristos este un organism vizibil, dar si invizibil sau spiritual, n acelasi timp, c (societatea organizat ierar1ic, pe de o parte, si 6rupul mistic al lui Cristos, pe de alt parte, adunarea vizibil si comunitatea spiritual, Biserica de pe pmnt si biserica plin de bogtii ceresti nu trebuie considerate ca fiind dou entitti, cci formeaz o singur realitate, comple:, constituit dintr-un element uman si un element divin.)?*?+ Lumen Gentium afirm apoi c biserica lui Cristos (subzist n) Biserica Catolic, crmuit de urmasul lui ,etru si de episcopii n comuniune cu el,9*9+ modificare ce las spatiu pentru recunoasterea e:istentei, c1iar n afara organismului vizibil al Bisericii Catolice, a (numeroase elemente de sfintire si de adevr care, fiind daruri proprii ale Bisericii lui Cristos, duc spre unitatea catolic.) Desi la prima vedere s-ar prea c documentul evit identificarea strict a bisericii adevrate a lui Cristos cu Biserica Catolic, la o privire mai atent lucrurile stau complet diferit. 6ermenul (subzist) implic notiunea continuittii n timp. -atican '' consider, astfel, c biserica lui Cristos a fost nc de la nceputurile sale o realitate istoric, iar aceast realitate istoric (subzist) astzi n Biserica Romano-Catolic, iar aceast afirmatie este, n mod evident, conform traditiei catolice.@*@+ An document ulterior, emis de Congregatia pentru Doctrina Credintei n anul /BBB, e:plic astfel e:presia adoptat n cadrul Conciliului -atican ''= (Credinciosii trebuie s mrturiseasc e:istenta unei continuitti istorice C nrdcinat n succesiunea apostolic C ntre Biserica ntemeiat de Cristos si Biserica Catolic= aceasta este Biserica unic a lui Cristos, pe care 2ntuitorul nostru, dup nvierea ;a, a ncredintat-o lui ,etru pentru a o pstori, i-a dat acestuia si celorlalti apostoli misiunea de a o rspndi si cluzi si a nltat-o pe veci ca stlp si temelie a adevrului. Aceast Biseric, ornduit si organizat n aceast lume ca societate, subzist n Biserica Catolic, crmuit de urmasul lui ,etru si de episcopii n comuniune cu el. ,rin e:presia subsistit in , Conciliul -atican '' a voit s armonizeze < $ ? 9 @

dou afirmatii doctrinare= pe de o parte, c Biserica lui Cristos, n ciuda dezbinrilor dintre crestini, continu s e:iste pe deplin numai n Biserica CatolicD pe de alt parte, c e:ist numeroase elemente de sfintire si de adevr n afara organismului su vizibil, adic n Bisericile si Comunittile bisericesti care nc nu sunt n comuniune deplin cu Biserica Catolic. Dar, n ceea ce le priveste pe acestea din urm, trebuie afirmat c valoarea lor deriv din nssi plintatea 1arului si a adevrului care a fost ncredintat Bisericii Catolice.)"*"+ 3clesiologia catolic nu recunoaste invizibilitatea bisericii cu pretul vizibilittii sale. Conform acesteia, biserica lui Cristos este considerat n mod esential vizibil, fiind biserica condus de ctre pap si episcopi, ca si succesori ai lui ,etru, respectiv ai celorlalti apostoli. Biserica lui Cristos este vizibil si este de fapt, Biserica Catolic nssi. De-a lungul secolelor, eclesiologia catolic a fost foarte perseverent n afirmarea acestei vizibilitti a bisericii. Unitatis Redintegratio, decretul despre ecumenism, afirm faptul c bisericile si comunittile (desprtite), (desi sufer de carente, nu sunt nicidecum lipsite de semnificatie si de valoare n misterul mntuirii), trebuind socotite (capabile de a desc1ide intrarea n comuniunea mntuirii), ns (fratii) desprtiti de Biserica Catolic, (att individual, ct si comunittile si bisericile lor, nu se bucur de unitatea pe care 'sus Cristos a voit s-o druiasc tuturor acelora pe care i-a renscut si crora le-a dat viat pentru a alctui un singur trup n vederea unei vieti noi.) Decretul continu apoi, afirmnd= ( ntr-adevr, numai prin Biserica catolic a lui 5ristos, care este instrumentul general de mntuire, poate fi dobndit toat plintatea mi4loacelor de mntuire. Credinta noastr este c Domnul a ncredintat numai Colegiului apostolic n frunte cu ,etru toate bogtiile 7oului %egmnt, pentru a constitui pe pmnt 6rupul unic al lui 5ristos, cruia trebuie s-i fie pe deplin ncorporati toti aceia care apartin de4a, n vreun fel, ,oporului lui Dumnezeu.)#*#+ Alterior Conciliului -atican '', mai multe documente, enciclice sau decrete au afirmat desc1iderea Bisericii Catolice nspre ecumenism si dorinta de unitate a acesteia. ns din perspectiv catolic nu este vorba despre o (unitate a tuturor credinciosilor), afirmat ca deziderat de ctre traditia crestin reformat, nici despre (unitatea bisericilor), ca scop ecumenic formulat de ctre Consiliul 3cumenic al Bisericilor. 3cumenismul, asa cum este el nteles de ctre Biserica Catolic este complet diferit de aceste dou formulri. Anitatea nu este, pentru catolicism, o stare invizibil, care trebuie fcut vizibil n si prin miscarea ecumenic, asa cum este aceasta considerat n documentul emis de Biserica Reformat, Ecumenical MandateD unitatea nu este nici o sperant, la care sunt c1emate diferitele biserici n conte:tul miscrii ecumenice, asa cum este aceasta nteleas n Constitutia Consiliului 2ondial al Bisericilor. n interpretarea textelor catolice, unitatea este vizibil si exist astzi, asa cum a existat dintotdeauna, n !iserica Romano"#atolic nssi, iar ceilalti crestini, drept rezultat al actiunilor credinciosilor catolici, menite s ofere o bun mrturie despre credinta catolic, (depsind piedicile aflate n calea perfectei comuniuni ecleziale,) ncetul cu ncetul ( se " #

vor aduna ntr-o unic celebrare eu1aristic, n unitatea Bisericii una si unic, unitate pe care Cristos a rnduit-o nc de la nceput Bisericii ;ale si care ....0 dinuie n Biserica Catolic fr a se putea pierde si .sperm c0 va creste din zi n zi.)!B*!B+ Conform documentelor Conciliului -atican '', unitatea cutat de Biserica Romano- Catolic este unitatea (n mrturisirea aceleiasi credinte, n celebrarea comun a cultului divin si n armonia frteasc a Eamiliei lui Dumnezeu.) 3ste vorba despre o unitate vizibil, organic, care a dinuit nc de la nceputuri n Biserica Catolic si care nu se poate pierde. Conform Unitatis Redintegratio, unitatea pe care 5ristos o doreste pentru biseric poate fi realizat (prin predicarea fidel a 3vang1eliei, prin administrarea sacramentelor si prin crmuirea e:ercitat cu iubire de ctre Apostoli si urmasii lor, episcopii, n frunte cu Armasul lui ,etru, sub actiunea Du1ului ;fnt.)!!*!!+ n /BBB, Congregatia pentru Doctrina Credintei a publicat dou documente, care au generat un val de critici din partea celorlalte biserici crestine si din partea celorlalte religii, pe motiv c ar aduce un deserviciu ma4or cauzei ecumenice. 3ste vorba despre Declaratia Dominus $esus privind unicitatea si universalitatea salvi%ic a lui $sus #ristos si a !isericii&'(&') si despre *ot asupra expresiei +!iserici ,urori-. Declaratia Dominus $esus are ca si scop declarat (e:punerea din nou a nvtturii credintei catolice), continund (nvttura transmis n precedentele documente de 2agisteriu, cu scopul de a relua adevrurile care fac parte din patrimoniul credintei Bisericii) si de a reaminti (episcopilor, teologilor si tuturor credinciosilor catolici unele continuturi de doctrin care sunt absolut necesare si care pot a4uta reflectia teologic la gsirea unor solutii care s fie conforme cu adevrurile de credint si care s corespund n acelasi timp e:igentelor culturale ale timpului nostru), pentru a oferi un rspuns cu discernmnt problemelor specifice care apar n practica dialogului dintre credinta crestin si celelalte traditii religioase.!<*!<+ Astfel, declaratia subliniaz necesitatea ca biserica s continue vestirea 3vang1eliei, c1iar prin intermediul dialogului inter-religios, care (face parte din misiunea evang1elizatoare a Bisericii), privind n acelasi timp religiile necrestine (n mod desc1is si pozitiv), fr a respinge ceva (din ce este adevrat si sfnt n aceste religii.) !$*!$+ Declaratia condamn acele (teorii de natur relativist care ncearc s 4ustifice pluralismul religios, nu numai de %acto, ci c1iar si de iure .sau de principio0 si pe aceia care (consider depsite anumite adevruri cum sunt caracterul definitiv si complet al revelatiei lui 'sus Cristos, natura credintei crestine n comparatie cu alte religii, inspiratia crtilor ;fintei ;cripturi, unitatea personal ntre Cuvntul vesnic si 'sus din 7azaret, unitatea economiei Cuvntului ntrupat si a Du1ului ;fnt, unicitatea si universalitatea salvific a misterului lui 'sus Cristos, mi4locirea salvific universal a Bisericii, inseparabilitatea, c1iar n distinctie, ntre mprtia lui Dumnezeu, mprtia lui Cristos si Biseric, subzistenta unicei Biserici a lui Cristos n Biserica Catolic.)!?*!?+ !B !! !/ !< !$ !?

Desi tema principal a documentului este legat de rolul pe care 'sus Cristos si Biserica sa l au n mntuirea oamenilor care nu mprtsesc credinta crestin, declarnd importanta salvific unic si universal a lui 'sus Cristos, reactiile cele mai puternice au venit din partea altor biserici crestine. 2a4oritatea dintre acestea consider c documentul emis de Congregatia pentru Doctrina Credintei a ignorat, dac nu c1iar a negat progresele realizate pe parcursul ctorva zeci de ani, n ceea ce priveste reconcilierea ntre bisericile crestine prin ecumenism.!9*!9+ Documentul pare s nu afecteze e:trem de mult relatiile cu Biserica Frtodo:. An semn timid, care poate fi interpretat ca si o sc1imbare relativ de pozitie fat de o vec1e controvers dintre catolici si otodocsi, %ilio/ue, poate fi identificat n documentul Dominus $esus. n cadrul acestui document .paragraful / al primei sectiuni0 n formularea cruia cardinalul Ratzinger a 4ucat un rol principal, n mrturisirea credintei crestine nu apare clauza %ilio/ue, fr a se oferi vreo e:plicatie sau vreun comentariu. Acest fapt poate fi interpretat ca si o ncercare de apropiere ntre Biserica Catolic si cea Frtodo:, iar evenimentul capt o important cu att mai mare cu ct cardinalul Ratzinger a devenit ntre timp pap. An alt semnal ncura4ator este faptul c documentul numeste comunittile ortodo:e, care, (desi nu sunt n comuniune desvrsit cu Biserica Catolic, totusi sunt unite cu ea prin legturi foarte strnse, cum ar fi succesiunea apostolic si 3u1aristia valid), (adevrate biserici particulare).!@*!@+ Acest fapt este surprinztor, ntruct ad4ectivul (adevrat) este rezervat Bisericii Catolice de obicei. Dac acest document nu afecteaz ntr-un mod grav relatia cu Biserica Frtodo:, n ceea ce priveste relatia cu bisericile protestante acest document nrutteste foarte mult situatia. Documentul declar c aceste (acele comunitti bisericesti care nu pstreaz 3piscopatul valid si substanta autentic si integral a misterului eu1aristic nu sunt Biserici n sens propriu,) dar c aceia care (sunt botezati n aceste Comunitti sunt ncorporati n Cristos prin botez si de aceea, se afl ntr-o anume comuniune, desi imperfect, cu Biserica.)!"*!"+ n mod evident, aceste afirmatii au atras dup sine critici dure din partea bisericilor protestante. ,e lng Dominus $esus, care declar fr ec1ivoc faptul c e:ist o unic subzistent a bisericii adevrate n Biserica Romano-Catolic, n afara acesteia e:istnd doar elementa ecclesiae, care conduc si tind nspre Biserica Catolic, fiind elemente ale aceleiasi Biserici, un alt document emis de aceeasi Congregatie pentru Doctrina Credintei, intitulat *ot asupra expresiei +!iserici surori-, complic de asemenea relatiile dintre Biserica Romano-Catolic si celelalte biserici. Aceast 7ot a intentionat s clarifice (ambiguitatea) utilizrii e:presiei (Biserici surori) pe parcursul ultimelor patru decenii de ctre catolicii ecumenici cu referire la bisericile ortodo:e, anglicane, reformate si luterane. Documentul afirm c, potrivit doctrinei catolice oficiale, Biserica Romano-Catolic nu poate fi o Biseric ;or propriu-zis, ci este unica Biseric 2am, iar folosirea e:presiei (Biserici surori) reprezint o deviere de la aceast doctrin !9 !@ !"

catolic.!#*!#+ Dealtfel si documentul Dominus $esus face referire la (;fnta 2aic Biserica), cu referire la Biserica Catolic, n articolul ", n conte:tul inspiratiei ;fintei ;cripturi. ,rin urmare, c1iar anga4at n ecumenism, Biserica Catolic doreste recunoasterea suprematiei sale de ctre ceilalti crestini desprtiti de ea, afirmnd c ea reprezint singura Biseric n care a subzistat, sau a continuat s e:iste Biserica lui 5ristos si prin care se poate obtine plenitudinea mi4loacelor de mntuire. Dominus $esus afirm ntr-un mod ct se poate de limpede c (lipsa unittii ntre crestini este, desigur, o ran pricinuit BisericiiD nu n sensul c ea ar fi lipsit de unitatea ei, ci ntruct dezbinarea este o piedic pentru mplinirea deplin a universalittii sale n istorie). .art.!@0. Anitatea e:ist si a continuat dintotdeauna s e:iste n Biserica Catolic. Documentul clarific si ceea ce semnific egalitatea presupus n cadrul dialogului cu celelalte religii= (.egalitatea0 nu tine de cuprinsul si materia nvtturii si cu att mai putin de 'sus Cristos C care este nsusi Dumnezeu fcut om C prin comparatie cu ntemeietorii celorlalte religii, ci se refer la egalitatea n demnitate personal a prtilor.).art.//0. ,rin urmare, continu documentul, (Biserica are ca prim ndatorire de a vesti tuturor oamenilor adevrul revelat n mod definitiv de Domnul si de a proclama necesitatea convertirii la 'sus Cristos si a aderrii la Biseric prin Botez si prin celelalte sacramente, pentru participarea deplin la comuniunea cu Dumnezeu 6atl, Eiul si Du1ul ;fnt.) ;i relund cuvintele cuprinse n Dignitatis 0umanae, adoptat n cadrul Conciliului -atican '', Dominus $esus afirm c (unica religie adevrat este cea a Bisericii Catolice si apostolice, creia Domnul 'sus i-a ncredintat misiunea de a o rspndi la toti oamenii...), iar pe de alt parte, (toti oamenii au obligatia s caute adevrul, mai ales n privinta lui Dumnezeu si a Bisericii sale si, odat cunoscut, s-l mbrtiseze si s-l pstreze.) .art./<0. n mod evident, premisele acestui document vor ngreuna deosebit de mult dialogul cu celelalte religii, dar si cu celelalte biserici crestine. n ceea ce priveste aderentii celorlalte religii ale lumii, dup cum afirm Erancis &. ClooneG, (secole de activitti misionare nu i-au convins c sufletele lor sunt pierduteD ei nu sunt ngri4orati de faptul c nu se afl n comuniune cu RomaD nu au nici un motiv s respecte documentul ca fiind emis de ctre un magisteriu perfectD vor fi amuzati sau mniosi n ceea ce priveste caracterizarea traditiilor lor ca fiind grav deficienteD si vor dori s stie dac mai e:ist motive serioase pentru care s-ar anga4a n dialog cu romano-catolicii, indiferent de motivele pe care acestia le-ar putea avea.)/B*/B+ Dealtfel, un simpoziom destinat dialogului dintre crestini si iudei, care urma s aib loc n octombrie /BBB a fost anulat ca reactie la documentul Dominus $esus si multi lideri iudei, musulmani, 1indusi si protestanti s-au simtit ofensati de faptul c respectivul document presupune inferioritatea altor credinte. n ceea ce priveste relatiile cu celelalte biserici crestine, documentele emise de -atican, prin care acele comunitti care nu sunt n comuniune cu Roma nu sunt (biserici !# /B

n sens propriu) si nu pot fi considerate (biserici surori), care demonstreaz un crez inclusivist al Bisericii Romano-Catolice, reprezint, n opinia acestora din urm, o subminare a eforturilor ecumenice, n pofida declarrii disponibilittii Bisericii RomanoCatolice de a se implica n ecumenism. /!*/!+ Flivier Clement, teolog ortodo: proeminent, afirma, fcnd referire la documentul Dominus $esus, c este (un act de blasfemie mpotriva bisericii a spune c 3u1aristia celebrat de anglicani si protestanti este desart.) Documentul este considerat ofensator c1iar si de ctre unii catolici progresisti. Ramura german a organizatiei catolice (7oi suntem Biserica), dedicat nnoirii Bisericii Catolice n spiritul Conciliului -atican '', a descris declaratia ca fiind (o ncercare suspect de a readuce viziunea absolutist a bisericii Conciliului -atican ' cu primatul nelimitat al papei) si ca aflndu-se (n contrast puternic cu eforturile ncura4atoare initiate de ctre Conciliul -atican '' n ce priveste ecumenismul si dialogul intereligios.)//*//+ De asemenea, 5ans Hung, teologul catolic elvetian, a apreciat documentul ca fiind (un amestec de napoiere medieval si megalomanie din partea -aticanului.)/<*/<+ Ar1iepiscopul de CanterburG, Ieorge CareG, a afirmat c afirmatiile cuprinse n Dominus $esus sunt (ne4ustificate) si c (nu reflect ntelegerea profund care a fost atins .de ctre catolici si anglicani0 prin dialogul ecumenic si cooperare pe parcursul ultimilor <B de ani.) C3B a declarat de asemenea c sporirea dialogului ecumenic poate fi (stn4enit sau c1iar discreditat) printr-un limba4 care (e:clude discutarea pe mai departe a problemelor.)/$*/$+ ns ma4oritatea teologilor catolici, printre care si cardinalul Jilliam Heeler, consider c documentul este (n deplin acord cu nvtturile Conciliului -atican '') si c acesta nu modific n vreun fel nvtturile catolicismului vizavi de ecumenism. /?*/?+ ,apa 'oan ,aul '' a afirmat c documentul Dominus $esus a fost gresit interpretat si c pozitia romano-catolic nu a fost una arogant n ceea ce priveste alte credinte, scopul documentului fiind acela de (clarificare a elementelor crestine esentiale, care nu bloc1eaz dialogul, ci demonstreaz baza acestuia, deoarece un dialog lipsit de fundamente este destinat s degenereze n vorbrie goal.)/9*/9+ F analiz atent a documentelor Conciliului -atican '' valideaz afirmatia c Dominus $esus si *ot asupra expresiei +!iserici surori- nu se ndeprteaz deloc de 1otrrile acestui conciliu. ;ingura diferent este, poate, faptul c afirm aceste adevruri ntr-un limba4 mai rugos. Acestea nu fac altceva dect s reitereze afirmatii ale documentelor catolice anterioare. Unitatis Redintegratio, de pild, afirm fr ec1ivoc faptul c (pentru a-si statornici pretutindeni Biserica sa sfnt, pn la sfrsitul veacurilor, Cristos a ncredintat Colegiului celor Doisprezece ndatorirea de a nvta, de a conduce si de a sfinti. Dintre ei l-a ales pe ,etru, pe care a 1otrt s cldeasc, dup mrturisirea de credint a acestuia, Biserica ;aD i-a fgduit c1eile mprtiei cerurilor si, dup ce el si-a afirmat iubirea, i-a ncredintat toate oile spre a le ntri n credint si a le /! // /< /$ /? /9

paste n perfect unitate, 'sus Cristos rmnnd n veci piatra din capul ung1iului si ,storul sufletelor noastre. ,rin predicarea fidel a 3vang1eliei, prin administrarea sacramentelor si prin crmuirea e:ercitat cu iubire de ctre Apostoli si urmasii lor, episcopii, n frunte cu urmasul lui ,etru, sub actiunea Du1ului ;fnt, 'sus Cristos vrea ca poporul ;u s creasc si i desvrseste comuniunea n unitate= n mrturisirea aceleiasi credinte, n celebrarea comun a cultului divin si n armonia frteasc a Eamiliei lui Dumnezeu.)/@*/@+ Decretul mai continu, afirmnd c ( n aceast Biseric unic si unitar a lui Dumnezeu au aprut, nc de la nceputuri, anumite sciziuni... , n secolele urmtoare s-au ivit dezbinri mai mari, iar comunitti considerabile ca numr s-au desprtit de comuniunea deplin a Bisericii Catolice... .) Aceia care au primit Botezul n cadrul acestor comunitti (se afl ntr-o anumit comuniune, desi imperfect, cu Biserica Catolic.) Aceste Biserici si comunitti desprtite, (desi sufer de carente), nu sunt ns )nicidecum lipsite de semnificatie si de valoare n misterul mntuirii. Du1ul lui Cristos nu refuz s le foloseasc drept mi4loace de mntuire, a cror valoare deriv din nssi plintatea 1arului si a adevrului care a fost ncredintat Bisericii Catolice. 6otusi, fratii desprtiti de noi, att individual, ct si comunittile si Bisericile lor, nu se bucur de unitatea pe care 'sus Cristos a voit s-o druiasc tuturor acelora pe care i-a renscut si crora le-a dat viat pentru a alctui un singur 6rup...)./"*/"+ ,rin urmare, Biserica Catolic salut aparitia (ntre fratii desprtiti), ntre comunittile n care (li se vesteste 3vang1elia si pe care le numesc, fiecare dintre ei, Biserica sa si a lui Dumnezeu), a unei (miscri din zi n zi mai larg pentru restabilirea unittii tuturor crestinilor.) ;i desi si numesc comunittile proprii Biserici, aproape toti acesti frati desprtiti (aspir la Biserica lui Dumnezeu una si vizibil C care s fie cu adevrat universal si trimis ctre lumea ntreag pentru ca lumea s se ntoarc la 3vang1elie si astfel s fie mntuit, spre slava lui Dumnezeu.) Decretul, dealtfel, a fost conceput pentru a pune (n fata tuturor catolicilor a4utoarele, cile si mi4loacele prin care ei pot rspunde la aceast c1emare si la acest 1ar dumnezeiesc.)/#*/#+ Decretul e:pune apoi modul n care catolicii trebuie s actioneze n cadrul ecumenismului, pentru ca (ncetul cu ncetul, depsind piedicile aflate n calea perfectei comuniuni ecleziale, toti crestinii *s se adune+ ntr-o unic celebrare eu1aristic, n unitatea Bisericii una si unic, unitate pe care Cristos a druit-o de la nceput Bisericii sale si care K dinuie n Biserica catolic fr a se putea pierde si care sperm c va creste din zi n zi, pn la sfrsitul veacurilor.)<B*<B+ Dominus $esus nu aduce nimic nou ce s nu fi fost de4a parte din doctrina catolic. Dealtfel, dintre cele !B/ note de subsol, $" reprezint citate din documentele adoptate n cadrul Conciliului -atican ''. 7elinistile privitoare la efectele pe care acest document le genereaz asupra ecumenismului sunt date de maniera n care Dominus $esus recapituleaz nvttura traditional referitoare la mntuire si Biseric. (Realitatea este c acest document este un rezumat precis si riguros al nvtturii Conciliului -atican '' privitoare la Biseric si ecumenism, care ncorporeaz nuante si e:plicatii suplimentare oferite n timpul pontificatului lui 'oan ,aul ''. Departe de a restrnge initiativa ecumenic, documentul o completeaz si o e:tinde, oferind o imagine precis asupra a /@ /" /# <B

ceea ce crede de fapt Biserica.) <!*<!+ 7u e:ist nimic n acest document ce s nu e:iste de4a n documentele Conciliului -atican '', n Cate1ismul Bisericii Catolice sau n enciclicele papei 'oan ,aul ''. -atican '', n pofida interpretrilor date acestuia de ctre diferiti comentatori, nu aduce nici o doctrin nou. Dup cum scria papa 'oan ,aul '' n Redemptoris Missio, Conciliul -atican '' (a cutat s nnoiasc viata si activitatea Bisericii Bisericii n lumina nevoilor lumii contemporane Conciliul subliniaz (natura misionar) a Bisericii, baznd-o ntr-un mod dinamic pe nssi misiunea trinitarian. Avntul misionar face parte, de aceea, din nssi natura vietii crestine si este, de asemenea, forta de inspiratie din spatele ecumenismului... .) .art.!0. 3cumenismul este considerat un instrument prin care Biserica catolic poate rspunde viziunii universalittii sale. Dialogul intra- si interreligios sunt doar mi4loace prin care Biserica Catolic si poate face cunoscut pozitia si dorinta de a-i aduce pe toti n snul Bisericii 2am, a crei unitate (nu se poate pierde), deoarece separrile (mpiedic Biserica s realizeze deplina catolicitate ce-i este proprie, n acei fii ai si care, desi i apartin prin botez, sunt desprtiti de comuniunea deplin cu ea.) Biserica Catolic este permanent desc1is fat de misiune si fat de ecumenism. Asa cum scria papa 'oan ,aul '' n Redemptoris Missio, ceea ce l-a determinat s cltoreasc n lungul si-n latul lumii a fost dorinta de a arta lumii preocuparea sa misionar, iar contactul pe care l-a avut cu oamenii care nu l cunosc pe Cristos l-a convins si mai mult de urgenta activittii misionare. .art.!0. (Avntul misionar face parte din nssi natura vietii crestine si este, de asemenea, forta de inspiratie din spatele ecumenismului= (ca ei s fie una ... pentru ca lumea s cread c 6u m-ai trimis).'oan !@=/!0) .Redemptoris Missio, art.!0 n discursul din cadrul ntlnirii ecumenice de la HLln, din !# august /BB?, dup ce a reiterat faptul c va face din obiectivul regsirii unittii depline si vizibile a crestinilor o prioritate pentru pontificatul su, asa cum a fcut-o si predecesorul su, papa 'oan ,aul '', papa Benedict al -'-lea a afirmat, referitor la unitatea crestin= (;unt constient de faptul c multi crestini din aceast tar si nu doar de aici, asteapt alti pasi concreti de apropiere. ;i eu i astept. De fapt este porunca Domnului, dar si un imperativ al momentului actual, s continum cu convingere dialogul la toate nivele vietii Bisericii. Aceasta trebuie s aib evident loc cu sinceritate si realism, cu rbdare si perseverent, n fidelitate fat de ceea ce dicteaz constiinta. 7u poate e:ista un dialog cu pretul adevruluiD dialogul trebuie s avanseze n iubire si n adevr. Ce nseamn refacerea unittii tuturor crestinilor> Biserica Catolic are ca obiectiv unitatea deplin si vizibil a discipolilor lui Cristos, dup cum a afirmat Conciliul 3cumenic -atican '' n diferite documente .cf. %umen Ientium, ",!<D Anitatis Redintegratio, /,$, s.a.0. Aceast unitate subzist, suntem convinsi, n Biserica Catolic, fr posibilitatea de a fi vreodat pierdut .cf. Anitatis Redintegratio, $0. Aceasta nu nseamn ns uniformitate n toate e:presiile teologiei si spiritualittii, uniformitate n formele liturgice si n disciplin. Anitate n diversitate si diversitate n unitate= n predica mea din solemnitatea ;s ,etru si ,aul din /# iunie acest an, am insistat c deplina unitate si adevrata catolicitate merg mpreun. Conditia necesar ca s aib loc aceast coe:istent este ca anga4amentul la unitate s fie rennoit constant, s creasc si s se maturizeze. %a acest scop, dialogul poate s si aduc contributia sa.)</*</+ <! </

Dac se analizeaz modul n care este nteles ecumenismul de ctre diferitii actori implicati n cadrul su, se poate observa faptul c e:ist diferente ma4ore n ntelegerea ecumenismului att ntre diferitii membri ai Consiliului 3cumenic al Bisericilor, ct si ntre C3B si Biserica Romano-Catolic. Asa cum afirma 61omas 5ug1son, Mdivergentele dintre obiectivele si mi4loacele ecumenismului slbesc premisele fundamentale ale cooperrii dintre C3B si Biserica Romano-Catolic, care la rndul lor nu pot dect s erodeze baza pentru dialogurile bilaterale si multilaterale.)<<*<<+

<<