Populatia francez era mprtit n stri.

Clerul forma prima stare, nobilimea, starea a doua, iar starea a treia cuprindea restul populatiei, format din burghezie, trani si muncitori urbani.Existau circa 130.000 de clerici, din care 0.000 erau membri ai ordinelor monahale. Cei !0.000 de clerici seculari lucrau n parohii. "e obisnuia ca cei mai tineri fii ai marilor nobili s urmeze cariera bisericeasc, pentru a se putea mbogti. #ulti episcopi detineau mai multe episcopate si nu erau $zuti niciodat slu%ind n $reuna dintre ele. &cest lucru a pro$ocat mari scandaluri si biserica a fost perceput de populatie ca o institutie corupt.'iserica Catolic era cel mai mare proprietar funciar n (ranta. Clerul beneficia de pe urma perceperii di%mei si era scutit de plata impozitelor. Preotii ocupau o important pozitie n stat, se ocupau de sraci, spitale si scoli si tineau registrele de stare ci$il, not)nd n registrele parohiale nasterile, cstoriile si decesele."tarea a doua era cea mai puternic. *umrul nobililor $aria ntre 110.000 p)n la 3+0.000 , adic 0,+- p)n la 1,+- din populatie.Cei mai puternici erau cei ..000 de nobili de curte, categorie limitat la cei a cror ascendent nobiliar data de dinainte de 1.00 si care si permiteau costul $ietii de la /ersailles.0rmtoarea ca important practic era nobilimea de rob, nobili care lucrau n administratie si %ustitie, n special magistratii din parlamente.1estul nobilimii, care constituiau ma%oritatea clasei nobiliare, tria la tar. Principala surs de $enit a nobilimii era pm)ntul, detin)nd 2 p)n la 133 din acesta precum si ntre 1+-45+- din $enitul 'isericii, ntruc)t toti episcopii erau nobili.6oate functiile nalte erau ocupate de nobilime. 7e asemenea, se bucurau de numeroase pri$ilegii, fiind %udecati de tribunale speciale, scutiti de ser$iciul militar, de munca la ntretinerea drumurilor, a$eau drepturi exclusi$e la $)ntoare si pescuit, drept de monopol asupra morilor, cuptoarelor de p)ine si teascuri, beneficiau si de scutiri de impozite.8n general nobilimea era ostil schimbrii si se cramponau de pri$ilegiile lor ca fiind singurele care i distingeau de oamenii de r)nd. 6otusi nobilimea nu era o cast nchis ci o elit deschis, accept)nd deseori alianta cu burghezia, dac acest lucru ducea la ntrirea puterii sale economice. 7e altfel, puteai de$eni nobil fie prin fa$oarea acordat direct de rege, fie cumpr)nd anumite slu%be. 7esi nobili si puteau pierde titlul de noblete dac desfsurau acti$itti economice specifice oamenilor de r)nd, cum erau comertul sau munca manual, unii dintre ei s4au implicat n metalurgie, minerit sau sistemul bancar.8n fruntea strii a treia se afla burghezia care reprezenta un grup social eterogen care nu a$eau titluri nobiliare si nu erau nici trani, nici muncitori urbani. Cei mai bogati din categoria burgheziei erau negustori ale cror $enituri din acti$ittile comerciale au sporit n numai un secol la ..0- mai bogati. &lti burghezi erau bancheri, latifundiari, liber4profesionisti 9medici, scriitori, a$ocati:, functionari publici. 8n total, existau circa 5,3 milioane de burghezi, circa ;- din totalul populatiei.& doua component a strii a treia, de departe cea mai numeroas, era trnimea. Circa ;+- din populatia (rantei tria n mediul rural ti ma%oritatea o formau tranii. Estimrile suprafetei de teren pe care o detineau $ariaz ntre 5+ , .+- din total. Exista un mic strat 9circa 00.000: de mari fermieri, care culti$au pentru a $inde, anga%au alti trani cu ziua si ddeau bani cu mprumut. #ai numerosi erau les laboureurs, tranii care culti$au pentru propriul consum si care, n anii buni, obtineau si un mic surplus. &ceste dou componente ale trnimii au dus4o relati$ bine n tot secolul </=== p)n n anii 1!!0. Celelalte dou prti ale trnimii erau tranii di%mati, lipsiti de capital si care ddeau %umtate de recolt proprietarilor pm)ntului, si tranii lipsiti de pm)nt care nu detineau dec)t casele si grdinile. 6ranul srac nu a$ea nici o sperant n a tri mai bine si tria n nesigurant deoarece $remea rea sau boala l puteau aduce n r)ndul $agabonzilor, care triau din cersit, furt si slu%be ocazionale. 6oti tranii erau obligati s plteasc di%ma bisericii, impozite statului 9la taille, la $ingtieme, la capitation si la gabelle: si obligatiile feudale seniorului lor 9la cor$ee, le champart , prti din recolt 4, lods et $entes , o tax pltit seniorului c)nd bunurile si schimbau proprietarul:. "ituatia tranilor difer de la o pro$incie la alta. 7e pild, tranii din #idi nu plteau deloc dri, n schimb cei din 'retania si 'urgundia a$eau drile cele mai mari. Po$ara cea mai grea pentru trani erau arenzile. &cestea au crescut accentuat n a doua %umtate a secolului al </===4lea, ca urmare a cresterii populatiei de la 55,. milioane n 1!0+ la 5!,> milioane n 1!>0. Ce4a de4a treia component a strii a treia o formau muncitorii urbani. #a%oritatea muncitorilor de la oras triau n locuinte aglomerate si insalubre. Ei erau necalificati si sraci. #estesugarii erau organizati n bresle. ?rele de munc erau multe , 1 ore pe zi, zile pe sptm)n. *i$elul de trai al salariatilor sczuse lent deoarece preturile urcaser n medie cu +- n timp ce salariile numai cu 55-. *u prea exista productie pe scar mare@ numrul mediu de oameni ntr4un atelier din Paris n 1!;> era de 1 . #aistrii si lucrtorii munceau si triau mpreun si erau afectati de

cresterea pretului p)inii deoarece ea constituia A din hrana zilnic.