Earle E Cairns Crestinismul De-A Lungul Secolelor

CRETINISMUL
DE-A LUNGUL
SECOLELOR
O istorie a Bisericii cretine
EARLE E. CAIRNS
06.11.21.12/89
Original English title: Christianity through the Centures by Cairns Copyright c 1954 1981 by !on"er#an Corporation $ran" %api"s &ichigan %o'anian translation (copyright 1992 by )EE *nternational. +allas ,.ublishe" by /ocietatea &isionara %o'ana 0 /%1 by per'ission o2 )EE *nternational +allas.,-.
C3.%*4/
.re2a56...................................................................................... 9 *ntro"ucere................................................................................ 11
ISTORIA BISERICII PRIMARE 5 .!.Cr.-5"# !.Cr.

R$SP%NDIREA CRETINISMULUI %N IMPERIU P%N& %N ANUL '## 1. 7'plinirea #re'ii......................................................................... 29 2. .e aceast6 piatr6......................................................................... 89 8. &ai 7nt7i iu"eului...................................................................5..... 49 4. 9poi grecului.............................................................................. 55 5. C6r5ile :i perga'entele.................................................................. 65 6. Cu episcopii :i "iaconii................................................................. ;8 LUPTA (EC)II BISERICI CATOLICE IMPERIALE PENTRU SUPRA(IE*UIRE+ '##-,', ;. Cristos sau Ce<ar...................................................................=..... 81 8. .o#e:ti sau "octrina s6n6toas6....................................................... 91 9. 1upta cu perse#eren56 pentru cre"in56.............................................. 99 10. )iserica str7nge r7n"urile................................................................ 109 SUPREMA*IA (EC)II BISERICI CATOLICE IMPERIALE+ ,',-5"# > 11. )iserica este con2runtat6 cu i'periul :i cu barbarii............................. 11; 12. Contro#ersa conciliilor :i elaborarea cre"eului................................... 125 18. Epoca "e aur a p6rin5ilor )isericii................................................... 185 14. Cre:tinis'ul '6n6stirilor................................:............................. 145 15. /chi'b6rile ierarhice :i liturgice...................................................... 151
ISTORIA BISERICII MEDIE(ALE 5"#-'5'APARI*IA IMPERIULUI I A CRETINISMULUI LATIN-TEUTONIC+ 5"#-.## 16. .ri'ul pap6 'e"ie#al................................................................... 159 1;. .ier"erile :i e?pansiunea cre:tin6t65ii............................................... 165 18. %e2acerea i'periului 7n 9pus......................................................... 1;5 /LU0 I RE/LU0 %N RELA*IILE DINTRE BISERIC$ I STAT+ .##-'#51 19. 9pari5ia /27ntului *'periu %o'an................................................... 185 20. ,re<ire spiritual6 :i schis'6 7n )iseric6............................................ 198
Cretinismul de-a lungul secolelor
SUPREMA*IA PAPALIT$*II+ '#51-',#5 21. 9pogeul puterii papale.................................................................. 208 22. Crucia5i :i re2or'atori.................................................................. 218 28. 7n#656tura :i 7nchinarea 'e"ie#al6.................................................. 225 AS/IN*ITUL EPOCII MEDIE(ALE I R$S$RITUL EPOCII MODERNE+ 23223 ',#5-'5'24. 7ncerc6ri "e re2or'6 intern6.......................................................... 289 25. .apalitatea 7n2runt6 opo<i5ia e?tern6............................................... 258
ISTORIA BISERICII MODERNE %NCEP%ND CU '5'RE/ORMA I CONTRARE/ORMA+ '5'--'41. 26. Ca"rul %e2or'ei......................................................................... 26; 2;. 1uther :i %e2or'a ger'an6........................................................... 2;9 28. %e2or'a 7n El#e5ia....................................................................... 298 29. Cre"in5a re2or'at6 "incolo "e grani5ele El#e5iei................................. 80; 80. %e2or'a :i puritanis'ul 7n 9nglia.................................................. 819 81. Contrare2or'a :i e#aluarea............................................................ 88; RA*IONALISM+ TRE5IRE SPIRITUAL$ I CON/ESIONALISM-22233 '41.-'-." @AAB 82. /tabilirea cre:tinis'ului 7n 9'erica "e 4or"..................................... 851 88. %a5ionalis' tre<ire spiritual6 :i ro'ano0catolicis'............................ 86; TRE5IRE SPIRITUAL$+ MISIUNI I MODERNISM+ '-."-'"'1 84. =ictorii :i #icisitu"ini ro'ano0catolice 1;8901914............................... 888 85. %eligia :i %e2or'a 7n &area )ritanie :i Europa................................. 889 86. +u:'ani ai cre"in5ei.................................................................... 408 8;. )iserica a'erican6 7n epoca na5ional6.............................................. 411 BISERICA I SOCIETATEA %N TENSIUNE DUP$ '"'1. 88. )iserica :i or"inea social6.............................................................. 425 89. /chi'b6ri 7n teologie :i structur6.................................................... 48; Conclu<ii: .roble'e :i perspecti#e.................................................. 469 Cuprins 5
DIAGRAME
Cronologia istoriei )isericii................................................................24025 .6rin5ii )isericii............................................................................... 66 .roble'e ale )isericii 1000818............................................................ 82 9p6rarea cre"in5ei............................................................................ 102 .roble'e teologice 'aCore p7n6 7n 451.................................................. 126 +estr6'area *'periului %o'an........................................................... 166 +ou6 e#angheli<6ri ale insulelor britanice.............................................. 1;8 %egate 'e"ie#ale.............................................................................. 1;6 )iserica 'e"ie#al6 105401805............................................................. 204 Crucia"ele....................................................................................... 214 Dcoli ale scolasticis'ului..................................................................... 226 +eclinul ro'ano0catolic..................................................................... 245 +e la biserica nou0testa'ental6 la cea ro'ano0catolic6............................. 248 4a:terea epocii 'o"erne 185001650..................................................... 2;4 %e2or'a ra"ical6 152501580............................................................... 296 +e<#oltarea protestantis'ului engle<.................................................... 826 %a'uri ale puritanis'ului.................................................................. 829 %o'ano0catolicis'ul 154501568.......................................................... 888 Ele'entele 7n cre"in5a unui protestant.................................................. 849 &o:tenirea %e2or'ei 7n /tatele 3nite.................................................... 852 %eac5ii 2a56 "e orto"o?ia protestant6.................................................... 868 &i:carea ecu'enic6.......................................................................... 458 +e<#oltarea ecu'enic6 global6.......................................C.................... 462
)$R*I
C6l6toriile 'isionare ale lui .a#el :i c6l6toria lui la %o'a........................ 56 *n#a<iile barbare :i statele ger'anice 7n 526 ".Cr.................................... 120
E?pansiunea 'usul'an6 6220900........................................................ 168 E?pansiunea cre:tinis'ului p7n6 7n 1054................................................ 1;0 *'periul lui Carol cel &are................................................................ 1;8 *'periul lui Otto cel &are 96209;8...................................................... 190 /chis'a "in 1054.............................................................................. 198 &area schis'6 :i capti#itatea babilonian6.............................................. 240 %eligia 7n Europa 7n Curul anului 1648.................................................. 84;
/OTOGRA/II I INSTITU*IILE DE LA CARE AU /OST LUATE

&ithra sacri2ic7n" un taur.................................................................. 82 Historical Pictures Service, Inc., Chicago &one"6 a#7n" gra#at chipul lui ,iberiu................................................. 40 Historical Pictures Service, Inc., Chicago 9rt6 "in cataco'be > .7ini :i pe:ti..................................................... 41 Pontifca Commissione Di Archeologia Sacra, oma 9rt6 "in cataco'be > )unul .6stor.................................................... 41 Pontifca Commissione Di Archeologia Sacra, oma 9rt6 "in cataco'be > )ote<ul unui con#ertit........................................ ;8 Pontifca Commissione Di Archeologia Sacra, oma !i"ellus "in ti'pul "o'niei lui +ecian.................................................. 8; #ale $niversit%, &i"lioteca &einec'e are &oo' and (anuscript Cataco'bele galerii subp6'7ntene....................................................... 114 Pontifca Commissione Di Archeologia Sacra, oma )iseric6 7ntr0o cas6 7n +ura0Europa...................................................... 115 #ale $niversit% Art )aller%, Dura *uropos Collection *eroni' cu c6r5ile sale :i cu colaboratoarea lui &arcella.......................... 188 Historical Pictures Service, Inc., Chicago &o<aic repre<ent7n"u01 pe 9'bro<ie..................................................... 189 Historical Pictures Service, Inc., Chicago &acarie supun7n"u0se unei peniten5e..................................................... 14; Historical Pictures Service, Inc., Chicago C6lug6r re<ist7n" ispitei...................................................................... 14; Historical Pictures Service, Inc., Chicago $rigore cel &are cu un poru'bel........................................................ 168 Historical Pictures Service, Inc., Chicago &o<aic repre<ent7n"u01 pe .etru cu papa 1eon :i cu Carol cel &are............ 180 Historical Pictures Service, Inc., Chicago Contro#ers6 7ntre Eenric al *=0lea :i $rigore al =E0lea............................ 20; Historical Pictures Service, Inc., Chicago ,o'a"F9Guino............................................................................... 280 Alimari +ratelli, Sta. Caterina, Pisa Cate"rala 4otre +a'e....................................................................... 28; s Historical Pictures Service, Inc., Chicago $ra#uri 7n le'n "in *logiul ne"uniei................................................2580259 ,unstmuseum &asel, ,upferstich'a"inett Cuprins ; ,et<el co'erciali<7n" in"ulgen5e.......................................................... 2;; Historical Pictures Service, Inc., Chicago .ortret al lui &artin 1uther................................................................ 281 Historical Pictures Service, Inc., Chicago &artin 1uther la biserica "in Hittenberg............................................... 282 -he )ranger Collection +ia#olul :i &artin 1uther................................................................... 288 -he &ettmann Archive &artin 1uther cu :apte capete............................................................. 284 Historical Pictures Service, Inc., Chicago E?ecu5ia unor anabapti:ti > prin tragere 7n 5eap6................................... 298 Culver Pictures, Inc. E?ecu5ia unor anabapti:ti > prin 7necare.............................................. 298 -he )anger Collection E?ecu5ia unor anabapti:ti > prin sp7n<urare.......................................... 298 Culver Pictures, Inc. *oan Cal#in schi56 a unui stu"ent........................................................ 802 .e/ #or' Pu"lic !i"rar% &asacrul "in <iua /27ntului )artolo'eu................................................ 809
-he )ranger Collection $oo"'an :i Ino?............................................................................. 818 Historical Pictures Service, Inc., Chicago )ul6 papal6..................................................................................... 821 Historical Pictures Service, Inc., Chicago 7nl6turarea lui ,ho'as Cran'er.......................................................... 824 Historical Pictures Service, Inc., Chicago 1ati'er :i %i"ley pe rug..................................................................... 825 Culver Pictures, Inc., J6c7n" "in )iblie un obiect "e "istrac5ie................................................ 880 Historical Pictures Service, Inc., Chicago 9tac puritan asupra lui 1au".............................................................. 882 -he )ranger Collection .agin6 "in Inde0 al c1r2ilor inter3ise..................................................... 848 Carta, -he Israel (ap and Pu"lishing Co., !td., 4erusalem /igiliu al /ociet65ii pentru .ropagarea E#angheliei 7n K6ri /tr6ine.............. 854 O pagin6 "in .e/ *ngland Primer............... ....................................... 855 Culver Pictures, Inc. %oger Hillia's................................................................................ 85; Historical Pictures Service, Inc., Chicago Lonathan E"Mar"s.................................................................... ....... 862 Historical Pictures Service, Inc., Chicago Hillia'.enn................................................................................... 8;4 Culver Pictures, Inc. Lohn Hesley.................................................................................... 8;8 Historical Pictures Service, Inc., Chicago
Charles Ea""on /purgeon.................................................................. 895 Historical Pictures Service, Inc., Chicago +Might 1. &oo"y............................................................................. 414 (ood%ana Collection, -he !i"rar%, (ood% &i"le Institute N%ob6 "e 7n6l5are@ 'ilerit6................................................................ 41; Culver Pictures, Inc. )illy $raha'................................................................................... 450 &ill% )raham *vangelistic Association
PRE/A*$
O e?a'inare a lucr6rilor e?istente cu pri#ire la istoria )isericii re#elea<6 2aptul c6 cele 'ai 'ulte "intre ele re2lect6 o anu'it6 po<i5ie con2esioanl6 sau teologic6. 1ucrarea "e 2a56 a 2ost scris6 "intr0o perspecti#6 conser#atoare noncon2esional6. 1a ba<a ei st6 o 2ilo<o2ie cre:tin6 cu pri#ire la istorie. +atorit6 2aptului c6 istoria cre:tinis'ului nu poate 2i 7n5eleas6 7n 'o" corect 26r6 o cunoa:tere a situa5iei politice econo'ice sociale intelectuale :i artistice "in 2iecare epoc6 a istoriei 7n lucrarea "e 2a56 e#eni'entele "in istoria )isericii s7nt pre<entate 7n leg6tur6 cu 'e"iul secular 7n care au a#ut loc. 9' acor"at aten5ie i'pactului pe care 10a a#ut cre:tinis'ul asupra "i2eritelor epoci istorice :i 'o"ului 7n care epocile istorice :i0au l6sat a'prenta asupra cre:tinis'ului. 9' 7ncercat s6 leg in2or'a5iile istorice 'o"alit65ile "e 7n5elegere a istoriei :i interpret6rile 7ntr0o sinte<6 care s6 2ie rele#ant6 pentru epoca noastr6. /7nt bucuros c6 "up6 "ou6<eci :i cinci "e ani 7n care aceast6 lucrare a 2ost 2olosit6 at7t "e pro2esori :i "e stu"en5i 7n s6lile "e clas6 c7t :i "e publicul cre:tin ea continu6 s6 2ie 'ult c6utat6 ceea ce a 26cut ca o re#i<uire pro2un"6 s6 2ie posibil6 :i "e "orit. /ugestiile constructi#e "in partea unora au 2ost 2oarte utile pentru 7'bun6t65irea acurate5ei :i clarit65ii acestei lucr6ri. 9' a"6ugat 'ai 'ulte h6r5i :i "iagra'e pentru 7n5elegerea curentelor :i rela5iilor istorice. +e ase'enea a' inclus :i c7te#a 2otogra2ii noi. &ulte sec5iuni au 2ost e?tinse :i rescrise ca "e e?e'plu cele "espre scolasticis' %e2or'a ra"ical6 catolicis'ul ro'an :i bisericile r6s6ritene. .re<entarea perioa"ei "e "up6 .ri'ul %6<boi &on"ial a 2ost re#i<uit6 e?tensi# :i rescris6 lu7n" 7n consi"erare noi curente "in 'i:carea ecu'enic6 "in ro'ano0catolicis' :i 7n special "in r7n"urile e#anghelicilor. /per c6 prin aceast6 carte 'ul5i #or "e#eni con:tien5i "e 'o:tenirea lor spiritual6 7n aceast6 epoc6 "e e?isten5ialis' :i c6 se #or si'5i constr7n:i s601 sluCeasc6 'ai bine pe +u'ne<eu :i pe conte'poranii lor prin #ia5a lor prin cu#inte :i 2apte. /7nt pro2un" con:tient "e rolul pe care colegii 'ei pro2esori stu"en5i :i al5i scriitori l0au a#ut 7n pro"ucerea acestei lucr6ri. 9' cre"in5a c6 prin ea cau<a lui Cristos #a progresa iar )iserica #a 2i e"i2icat6. Earle E. Cairns 5heaton, Illinois
INTRODUCERE
Curio<itatea cu pri#ire la trecut 10a caracteri<at pe o' 'ereu "in ti'pul lui 4aboni" care a tr6it 7n )abilon 7n secolul al :aselea 7.".Cr. p7n6 la arheologul :i istoricul <ilelor noastre. Cre:tinii au un interes special pentru istorie "eoarece 7n ea s7nt 7nr6"6cinate ba<ele cre"in5ei pe care o "eclar6 ei. +u'ne<eu a "e#enit o' :i a tr6it 7n ti'p :i spa5iu 7n persoana lui Cristos. Cre:tinis'ul a "e#enit cea 'ai global6 :i uni#ersal6 "intre toate religiile care au ap6rut 7n trecut 7n Orientul 9propiat :i 7n"ep6rtat. .e l7ng6 aceasta in2luen5a lui 7n istoria rasei u'ane a "e#enit tot 'ai 'are. 9st2el istoria )isericii este o proble'6 "e interes pro2un" pentru cre:tinul care "ore:te s6 2ie l6'urit cu pri#ire la "escen"en5a lui spiritual6 s6 ur'e<e e?e'plele bune "in trecut :i s6 e#ite erorile pe care )iserica le0a 26cut a"esea.
I. CE ESTE ISTORIA BISERICII6

/ubstanti#ul ger'an )eschichte, "eri#at "in #erbul geschehen, care 7nsea'n6 Na se 7nt7'pla@ se re2er6 la istorie ca la un eveniment, :i nu ca la un proces sau un pro"us. 9st2el istoria poate 2i "e2init6 'ai 7nt7i ca un incident, un e#eni'ent real sau o 7nt7'plare real6 7n ti'p :i spa5iu ca re<ultat al ac5iunii u'ane. 3n ast2el "e inci"ent este absolut :i obiecti# :i poate 2i cunoscut "irect :i pe "eplin nu'ai "e +u'ne<eu. *storia 7n acest sens nu se poate repeta e?act 'ai t7r<iu 7ntr0un alt loc. *storicul poate "escoperi paralele :i tipare pentru c6 oa'enii pot a#ea co'porta'ente si'ilare 7n ti'puri :i locuri "i2erite :i pentru c6 oa'enii pot 2i a2ecta5i "e bine :i "e r6u. Informa2iile cu pri#ire la inci"ent constituie un al "oilea sens al cu#7ntului istorie. 9ceste in2or'a5ii "e obicei in"irecte cu pri#ire la trecut pot s6 apar6 sub 2or'a unui "ocu'ent sau a unui obiect legat "e inci"ent. /pre "eosebire "e o'ul "e :tiin56 care poate s6 stu"ie<e un anu'it 'aterial 7n 'o" "irect :i obiecti# istoricul este li'itat subiecti# pentru c6 el este o parte integrant6 "in ceea ce stu"ia<6 :i trebuie s6 ia 7n consi"erare ac5iunile lui +u'ne<eu 7n ti'p :i spa5iu s6 anali<e<e rolul o'ului ca agent liber 7n istorie :i s60:i "ea sea'a c6 "atele pe care le "e5ine s7nt in"irecte. Cate"rala /27ntului .etru "in %o'a cataco'bele o bul6 papal6 :i 'o<aicurile "in %a#enna s7nt e?e'ple "e istorie sub 2or'6 "e in2or'a5ii. 7n li'ba ro'On6 cu#7ntul istorie pro#ine "in cu#7ntul grecesc historia, "eri#at la r7n"ul lui "in #erbul grecesc historeo. 9cest cu#7nt era 2olosit "e grecii "in 9ttica :i ini5ial 7nse'na a 7n#65a prin cercet6ri sau in#estiga5ii. Cu#7ntul a 2ost 2olosit "e .a#el 7n $alateni 1:18 pentru a "escrie 7ntre#e"erea lui cu .etru la *erusali'. 9ceasta ne con"uce la un al treilea sens al ter'enului Nistorie@ :i anu'e investiga2ie sau cercetare cu scopul "e a #eri2ica :i a "escoperi "ate cu pri#ire la trecut. *storia este o "isciplin6 "istinct6 care
12 Cretinismul de-a lungul secolelor i'plic6 un proces "e cercetare. *storicul #eri2ic6 autenticitatea :i integritatea in2or'a5iilor pe care le "e5ine stu"iin" cu aten5ie ca"rul :i te?tele legate "e 'aterialul lui. El poate s6 2or'ule<e in"uc5ii #alabile atunci c7n" obser#6 c6 7n 'aterialul pe care 7l pose"6 apar 7n 'o" obiecti# tipare. *storicul care caut6 r6spunsuri la 7ntreb6ri ca "e e?.: Ncine@ Nce@ Nc7n"@ :i Nun"e@ trebuie s6 pun6 :i 7ntrebarea N"e ce@ a"ic6 s6 caute se'ni2ica5ia "atelor pe care le "e5ine. $recii care au 2olosit cu#7ntul histoi'os ca pe un alt ter'en pentru istorie au consi"erat istoria 7n acest sens un pro"us al cercet6rii. 9ceasta ne sugerea<6 c6 interpretare este un al patrulea sens al istoriei. 9ceasta const6 "intr0o reconstituire subiecti#6 a trecutului 7n lu'ina "atelor a i"eilor preconcepute ale istoricului a Ncli'atului "e opinie@ "in ti'pul s6u :i a ele'entului libert65ii #oin5ei u'ane. O ast2el "e reconstituire nu poate nicio"at6 s6 re"ea pe "eplin trecutul a:a cu' a 2ost el ci ea este par5ial6 supus6 erorii :i i"eilor u'ane preconcepute. Consensul cu pri#ire la trecut #a apare atunci c7n" istoricii 7:i #eri2ic6 reciproc lucr6rile. /tu"en5ii "e obicei stu"ia<6 o istorie "e acest tip. +e:i a"e#6rul absolut cu pri#ire la trecut poate s60i scape istoricului 7n '6sura 7n care in2or'a5iile 7i per'it el #a pre<enta a"e#6rul "espre trecut 7n 'o" obiecti# :i i'par5ial. +in aceast6 "iscu5ie stu"entul #a #e"ea c6 ter'enul istorie se re2er6 la e#eni'ent sau inci"ent la in2or'a5ii la cercetare sau proces :i la pro"us sau interpretare. *storia ca e#eni'ent este absolut6 a#7n" loc nu'ai o "at6 7n ti'p :i spa5iuP "ar istoria ca in2or'a5ie cercetare :i interpretare este relati#6 :i supus6 schi'b6rii. *storia poate 2i "e2init6 ca "ocu'entul interpretat al trecutului u'an se'ni2icati# "in punct "e #e"ere social ba<at pe "atele organi<ate a"unate prin 'eto"a :tiin5i2ic6 "in surse arheologice literare sau "in surse #ii. *storicul )isericii trebuie s6 2ie tot at7t "e i'par5ial 7n culegerea "atelor istorice ca :i istoricul secular chiar "ac6 istoricul )isericii recunoa:te 2aptul c6 nici unul "in ei nu #a 2i neutru 7n 2a5a "atelor ci 2iecare #a abor"a 'aterialul 7ntr0un conte?t "e interpretare. *storia )isericii este "eci "ocu'entul interpretat al originii progresului :i i'pactului cre:tinis'ului asupra societ65ii u'ane a#7n" la ba<6 "atele organi<ate a"unate prin 'eto"a :tiin5i2ic6 "in surse arheologice "ocu'entare sau "in surse #ii. Ea este po#estirea interpretat6 :i organi<at6 a r6scu'p6r6rii o'ului :i a p6'7ntului. +oar "ac6 aceast6 "e2ini5ie este 7'plinit6 cercet6torul cre:tin care stu"ia<6 istoria #a a#ea o '6rturie e?act6 a istoriei cre"in5ei pe care el o "eclar6. 7n acest ca< 2iii lu'inii nu trebuie s6 r6'7n6 7n ur'a 2iilor 7ntunericului. +u'ne<eu este transcen"ent 7n crea5ie "ar i'anent 7n istorie :i 7n r6scu'p6rare.
II. SCRIEREA ISTORIEI BISERICII

A. E7e8ent97 tiin:i;ic *storia )isericii con5ine un ele'ent :tiin5i2ic prin 2aptul c6 istoricul )isericii 2olose:te :i 'eto"a :tiin5i2ic6. *storicul 2olose:te 'unca :tiin5i2ic6 a Introducere 18 arheologului care 2urni<ea<6 in2or'a5ii "in #estigiile 'ateriale ale trecutului pe care el le0a "escoperit. /tu"ierea obiectelor "e art6 "escoperite 7n cataco'bele "in %o'a ne0a 7n#65at 'ulte "espre )iserica .ri'ar6. /criitorul istoriei )isericii 2olose:te "e ase'enea tehnicile criticii literare pentru a e#alua "ocu'entele istoriei )isericii. El are o pre2erin56 clar6 pentru sursele originale > 2ie c6 este #orba "e arheolog "e un "ocu'ent sau "e persoana 7n #ia56 care a luat parte la e#eni'ent. ,ot acest 'aterial :i e#aluarea lui 7i "au in2or'a5ii 7n leg6tur6 cu 7ntreb6rile i'portante ale 'eto"ei istorice > cine ce c7n" :i un"e. 3lti'ele "ou6 7ntreb6ri s7nt i'portante pentru istoric "eoarece e#eni'entele istorice s7nt con"i5ionate "e ti'p :i loc. 1ucrarea istoricului este :tiin5i2ic6 "in punctul "e #e"ere al 'eto"ei "ar ea nu are ca re<ultat o :tiin56 e?act6 pentru c6 in2or'a5iile cu pri#ire la inci"entele trecutului pot 2i inco'plete sau 2alse "istorsionate "e propriile lui i"ei preconcepute :i "e cele ale ti'pului s6u :i a2ectate "e p6rerile unor oa'eni 'ari. *storicul este "e ase'enea un agent liber care 2ace parte "in
"atele pe care le "e5ine. .articiparea lui +u'ne<eu 7n istorie e?clu"e posibilitatea ca istoria s6 2ie o :tiin56 e?act6. B. E7e8ent97 ;i7o<o;ic *storicii se 7'part 7n :coli ale istoriei :i 2ilo<o2ii ale istoriei 7n c6utarea lor "up6 sens 7n istorie. Dcolile istoriei pretin" c6 pot g6si cau<e obiecti#e :tiin5i2ice 7n o' 7n natur6 sau 7n procese acestea 2iin" bine "e2inite 7n ti'pP 2ilo<o2iile istoriei caut6 pe cale ra5ional6 s6 lege "atele "e un absolut ate'poral. +eter'ini:tii geogra2ici "eter'ini:tii econo'ici :i interpre5ii biogra2ici constituie trei "intre cele 'ai i'portante :coli ale istoriei. Hillia' H. /Meet "in :coala "e 2rontier6 "e interpretare a istoriei )isericii 7n c6r5ile lui "e istorie a )isericii a'ericane a 26cut "in geogra2ie > sub 2or'a 2rontierei > 2actorul "eter'inant. 1ucrarea lui Carlyle "espre Cro'Mell ilustrea<6 :coala biogra2ic6 sau a Noa'enilor 'ari@ prin 2aptul c6 el consi"er6 c6 %6<boiul Ci#il Engle< "e la 'iClocul secolului al -=*0lea este o re2lectare a personalit65ii lui Cro'Mell. 1ucrarea lui &a? Heber -he Protestant *thic and the Spirit of Capitalism6 QEtica protestant6 :i spiritul capitalis'uluiR 7n care el a2ir'6 c6 protestantis'ul a "us la apari5ia capitalis'ului este un e?e'plu "e lucrare apar5in7n" :colii econo'ice "e interpretare. Cei care interpretea<6 istoria 7n 2elul acesta caut6 r6spunsuri la 7ntreb6rile istoriei 7n o' natur6 sau procese. Jilo<o2iile istoriei pot 2i 7'p6r5ite 7n trei categorii. 1. 3n grup poate 2i clasi2icat "rept pesimitii. =6<7n" istoria "oar 7n "i'ensiunile ei p6'7nte:ti a"eseori pesi'i:tii a"opt6 o abor"are 'aterialist6 a realit65ii. Ei s7nt obse"a5i "e e:ecul o'ului 7n istorie. Cartea lui OsMal" /pengler -he Decline of the 5est6 Q+eclinul 9pusuluiR este repre<entati#6 pentru acest 'o" "e abor"are a istoriei. /pengler este preocupat 'ai "egrab6 "e ci#ili<a5ii "ec7t "e na5iuni. Jiecare ci#ili<a5ie sus5ine el trece printr0un ciclu "e na:tere a"olescen56 'aturitate "ec6"ere :i 'oarte. Ci#ili<a5ia apusean6 cea 'ai recent6 "intre ci#ili<a5ii este 7n perioa"a ei "e "ec6"ere. Ea #a 'uri 7n cur7n" :i o"at6 cu ea #a 'uri :i cre:tinis'ul. Obse"a5i "e 2ali'entul o'ului
14 Cretinismul de-a lungul secolelor oa'eni ca /pengler nu pot #e"ea nici un progres 7n istorie. =e"erile lor pot 2i si'boli<ate printr0o serie "e cercuri i"entice suprapuse unul peste altul 7n care ti'pul este ciclic. 2. 3n al "oilea grup poate 2i nu'it optimitii. Concep5ia lor "espre istorie poate 2i si'boli<at6 printr0o "iagra'6 ascen"ent6 sau prin ni#elele succesi# ascen"ente ale unei spirale. Cei 'ai 'ul5i "intre istoricii opti'i:ti s7nt u'ani:ti: ei #6" o'ul ca pe 2actorul principal :i "eter'inant 7n istorie. 7n acela:i ti'p ei accept6 "e obicei e#olu5ia biologic6 :i social6. Opera lui 9rnol" ,oynbee un 'are 2ilo<o2 'o"ern al istoriei ser#e:te la ilustrarea acestei 2ilo<o2ii a istoriei. ,oynbee este "e acor" cu /pengler c6 trebuie stu"iat6 istoria ci#ili<a5iilorP "ar spre "eosebire "e /pengler el cre"e c6 2iecare ci#ili<a5ie 7naintea<6 spre 5inta ei > p6'7ntul ca o pro#incie a 7'p6r65iei lui +u'ne<eu. +e:i abor"ea<6 7ntr0un 'o" 'ai spiritual istoria el accept6 critica biblic6 'o"ern6 :i teoria e#olu5iei. 3n alt opti'ist $eorge H.J. Eegel 2ai'osul 2ilo<o2 ger'an al secolului al -l-0lea consi"er6 istoria ca "es26:urarea /piritului 9bsolut 7n "e<#oltarea libert65ii u'ane. .rogresul este 7n26ptuit printr0un proces 7n care s7nt reconciliate serii succesi#e "e contra"ic5ii p7n6 c7n" 9bsolutul se 'ani2est6 "in plin 7n istorie. 3n alt g7n"itor "in secolul al -l-0lea Iarl &ar? apar5ine "e ase'enea :colii opti'iste. 7'pru'ut7n" logica lui Eegel el neag6 punctul "e #e"ere al lui Eegel asupra realit65ii. &ar? sus5ine c6 'ateria 7n 2lu? este singura realitate :i c6 toate institu5iile u'ane inclusi# religia s7nt "eter'inate "e procesele econo'ice "e pro"uc5ie. El sus5ine c6 o serie "e lupte "e clas6 se #or s27r:i cu #ictoria 'uncitorilor :i cu 7n2iin5area unei societ65i 26r6 clase. Obser#a5i c6 &ar? pune accent pe puterea o'ului "e a se sal#a pe sine :i lu'ea lui la 2el ca :i ,oynbee :i Eegel. 8. 9l treilea grup "e g7n"itori 7n care se inclu"e :i scriitorul acestor r7n"uri poate 2i "escris ca optimiti pesimiti. 9ce:ti istorici s7nt "e acor" cu pesi'i:tii 7n accentul pus pe 2ali'entul o'ului neregeneratP "ar 7n lu'ina re#ela5iei :i a harului "i#in ei s7nt opti'i:ti 7n leg6tur6 cu #iitorul o'ului. Opti'i:tii pesi'i:ti abor"ea<6 istoria ca tei:ti biblici c6ut7n" s6 g6seasc6 gloria lui +u'ne<eu 7n procesul istoric. *storia "e#ine un proces "e con2lict 7ntre bine :i r6u +u'ne<eu :i "ia#ol 7n care 26r6 harul lui +u'ne<eu o'ul este neputincios. 1ucrarea lui Cristos pe cruce este garan5ia #ictoriei 2inale a planului "i#in pentru o' :i p6'7nt care #a a#ea loc atunci c7n" Cristos se #a 7ntoarce. Cetatea lui Dumne3eu, o ap6rare :i e?plica5ie a cre:tinis'ului scris6 "e 9ugustin unul "in p6rin5ii )isericii ilustrea<6 e?celent aceast6 abor"are "e:i 'ul5i cre:tini nu s7nt "e acor" cu teoria lui 9ugustin c6 'ileniul este i"entic cu perioa"a pre<ent6 a )isericii. $ran"oarea concep5iei lui 9ugustin reiese "in atribuirea crea2iei su#eranului +u'ne<eu. Sfera de cuprindere a concep5iei lui 9ugustin asupra istoriei inclu"e 7ntreaga ras6 u'an6 7n contrast cu Eegel care 2a#ori<a na5iunea ger'an6 :i &ar? care 2a#ori<a clasa 'uncitoare. E?ist6 totu:i un "ualis' 7n istorie pentru c6 p6catul 7i 7'parte pe oa'eni 7n Introducere 15 Cetatea lui +u'ne<eu :i Cetatea .6'7ntului. 9ugustin sus5ine c6 istoria u'an6 7:i porne:te cursul spre Cruce :i "e la CruceP iar gra5ia care curge "e acolo este #6<ut6 ca 2iin" acti#6 7n )iserica cre:tin6 trupul in#i<ibil al lui Cristos. Cre:tinii 7nt6ri5i 2iin" "e gra5ia "i#in6 cu harul "i#in care s60i 7nt6reasc6 se angaCea<6 "e partea lui +u'ne<eu 7n con2lictul cu r6ul p7n6 c7n" istoria aCunge la finalul ei cataclis'ic la 7ntoarcerea lui Cristos. Cartea 'ea )od and (an in -ime7 Q+u'ne<eu :i o'ul 7n ti'pR este o 7ncercare conte'poran6 "e a pre<enta o 'o"alitate "e abor"are a istoriei "intr0o perspecti#6 cre:tin6. C. E7e8ent97 artistic 7n s27r:it autorul istoriei ca "ocu'ent trebuie s6 caute s6 2ie c7t 'ai artistic posibil 7n pre<entarea 2aptelor. *storicii 'o"erni nu acor"6 i'portan5a cu#enit6 unei pre<ent6ri literare interesante a istoriei.
III. (ALOAREA ISTORIEI BISERICII

*storia )isericii este "oar un e?erci5iu aca"e'ic plictisitor "e a'intire a unor 2apte "ac6 nu ia 7n consi"erare proble'a #alorii ei pentru cre:tin. *storicii antici au a#ut o apreciere 'ult 'ai 'are pentru #alorile prag'atice "i"actice :i 'orale ale istoriei "ec7t au 'ul5i istorici 'o"erni. Cercet6torul con:tient "e #alorile ce ur'ea<6 a 2i ob5inute "in stu"iul istoriei )isericii cre:tine are o 'oti#a5ie puternic6 s6 stu"ie<e acest "o'eniu particular al istoriei u'ane. A. Istoria Bisericii ca sinte<= 3na "in #alorile esen5iale ale istoriei )isericii este c6 ea leag6 "atele reale ale trecutului E#angheliei cre:tine "e procla'area :i aplicarea #iitoare a acelei E#anghelii 7ntr0o sinte<6 pre<ent6 care creea<6 7n5elegerea 'arii noastre 'o:teniri :i inspira5ia pentru procla'area :i aplicarea ei 7n continuare. *storia )isericii arat6 +uhul lui +u'ne<eu 7n ac5iune prin )iseric6 "e0a lungul epocilor ei "e e?isten56. ,eologia e?egetic6 este legat6 7ntr0un tipar plin "e se'ni2ica5ie "e teologia practic6 :i cercet6torul #e"e cu' teologia siste'atic6 a a#ut un i'pact asupra g7n"irii :i ac5iunii u'ane anterioare. B. Istoria Bisericii ca 8i>7oc ?entr9 n:e7e@erea ?re<ent979i *storia )isericii are #aloare 'are ca e?plica5ie a pre<entului. .ute' 7n5elege pre<entul 'ult 'ai bine "ac6 a#e' in2or'a5ii "espre r6"6cinile lui 7n trecut. E?plica5ia situa5iei ciu"ate a e?isten5ei a peste 250 "e grupuri religioase 7n /tatele 3nite poate 2i g6sit6 7n istoria )isericii. .rincipiul separ6rii a ap6rut la 7nceputul istoriei )isericii iar apoi %e2or'a 10a accentuat. Este interesant s6 "escoperi' 7n 9nglia originea )isericii .rotestante Episcopale "in /tatele 3nite :i s6 obser#6' apari5ia )isericii 9nglicane 7n lupta "intre puterea regal6 :i papalitate. .e 'eto"ist 7l interesea<6 7nceputurile )isericii lui 7n tre<irea Mesleyan6 care a "us 7n 2inal la separarea 'eto"is'ului "e )iserica 9nglican6. Cei "in cre"in5a re2or'at6 sau pre<biterian6 #or 2i 7nc7nta5i s6 ur'6reasc6 originea bisericii lor 7n El#e5ia. 7n 2elul acesta "e#eni' con:tien5i "e
16
"escen"en5a noastr6 spiritual6. +i2eritele cre"in5e :i practici liturgice "e#in 'ai u:or "e priceput 7n lu'ina istoriei trecute. &eto"i:tii 7ngenunchea<6 la altar pentru co'uniune pentru c6 ti'p "e 'ul5i ani 'eto"i:tii au constituit o biseric6 7n ca"rul )isericii 9nglicaneP iar Hesley care se opunea ruperii "e )iserica 9nglican6 ur'a obiceiurile ei liturgice. 7n contrast pre<biterienii iau co'uniunea la locurile lor. +i2eren5a 7ntre teologia pre<biterian6 :i cea 'eto"ist6 "e#ine 'ult 'ai clar6 atunci c7n" cine#a stu"ia<6 concep5iile lui Cal#in :i pe cele ale lui 9r'inius. .roble'ele actuale ale )isericii s7nt "eseori clari2icate prin stu"ierea trecutului pentru c6 7n istorie e?ist6 tipare :i paralele. %e2u<ul celor 'ai 'o"erni con"uc6tori "ictatoriali "e a per'ite poporului lor s6 aib6 #reun interes particular 7n a2ar6 "e #ia5a lor public6 7n stat este 'ai u:or 7n5eles "ac6 ne a'inti' c6 7'p6ra5ii ro'ani consi"erau c6 ni'eni nu putea a#ea o religie proprie 26r6 a pune 7n pri'eC"ie e?isten5a statului. %ela5ia "intre )iseric6 :i stat a "e#enit iar6:i o proble'6 real6 7n 3niunea /o#ietic6 :i 7n statele satelite ale 3niunii /o#ieticeP :i era "e a:teptat ca aceste state s6 persecute cre:tinis'ul e?act a:a cu' +ecius :i +iocle5ian au 26cut0o 7n <ilele lor. .ericolul inerent 7n unirea )isericii cu statul prin aCutorul acor"at "e c6tre stat :colilor parohiale :i prin tri'iterea "e repre<entan5i la =atican este e?plicat prin "eclinul lent al spiritualit65ii 7n )iseric6 :i prin a'estecul 7n )iseric6 al puterii seculare 7ncep7n" cu pre<i"area "e c6tre Constantin a Conciliului "e la 4iceea 7n 825. ,ennyson 7n poe'ul $lise, ne rea'inte:te c6 noi s7nte' No parte "in tot ceea ce a' 7nt7lnit p7n6 acu'@. C. Istoria Bisericii ca @Ai! Corectarea relelor e?istente 7n )iseric6 sau e#itarea gre:elilor :i a practicilor 2alse repre<int6 o alt6 #aloare a stu"ierii trecutului )isericii. .re<entul este "e obicei pro"usul trecutului :i s6'7n5a #iitorului. .a#el ne rea'inte:te 7n %o'ani 15:4 :i 7n 1 Corinteni 10:6 11 c6 e#eni'entele trecutului trebuie s6 ne aCute s6 e#it6' r6ul :i s6 i'it6' binele. /tu"iul bisericii ierarhice ro'ano0catolice 'e"ie#ale #a scoate 7n e#i"en56 pericolul ecle<iasticis'ului 'o"ern care pare s6 se strecoare 7ncet 7n protestantis'. +eseori se #a "escoperi c6 unele secte noi nu s7nt "ec7t #echi ere<ii sub o 'asc6 nou6. &i:carea eretic6 NDtiin5a cre:tin6@ :i antropologia pot 2i 7n5elese 'ai bine "up6 un stu"iu al gnosticis'ului 7n )iserica .ri'ar6 :i al i"eilor catarilor "in ti'puri 'e"ie#ale. 4ecunoa:terea )ibliei :i a istoriei )isericii este un 'oti# 'aCor pentru care 'ul5i sus5in teologii 2alse sau practici gre:ite. : D. Istoria Bisericii ca ;or:= !e 8otiBa:ie *storia )isericii o2er6 "e ase'enea e"i2icare inspira5ie sau entu<ias' care #or sti'ula #ia5a spiritual6. Cunoa:terea trecutului "up6 p6rerea lui .a#el poate "a speran56 #ie5ii cre:tine Q%o'. 15:4R. /tu"iin" atitu"inea curaCoas6 a lui 9'bro<ie "in &ilan care a re2u<at s60i "ea co'uniunea 7'p6ratului ,heo"osiu p7n6 c7n" acesta nu s0a poc6it "e 'asacrarea 'ul5i'ii "in 0>10S:S ST c/ n1* 2CP 7ncuraCat sC r6'7i tare pe po<i5ie pentru
1-_:_ _.
----------
Introducere 1; Cristos :i s6 iei atitu"ine 7'potri#a r6ului "in cercurile 7nalte politice sau ecle<iastice. /7rguin5a :i e2ortul care i0au per'is lui Hesley s6 pre"ice peste <ece 'ii "e pre"ici 7n ti'pul #ie5ii lui :i s6 c6l6toreasc6 'ii "e Uilo'etri c6lare trebuie s6 2ie un repro: :i o pro#ocare pentru cre:tinii care au 'iCloace "e c6l6torie :i "e stu"iu 'ult 'ai bune "ec7t a a#ut Hesley "ar care nu le 2olosesc 7n 'o" a"ec#at. /0ar putea ca unii s6 nu 2ie "e acor" cu teologia lui %auschenbusch "ar nu se poate s6 nu se si't6 inspira5i "e pasiunea lui "e a aplica E#anghelia la proble'ele sociale. .o#estea #ie5ii lui Carey a 2ost :i r6'7ne o inspira5ie pentru sluCirea 'isionar6. 9spectul biogra2ic al istoriei )isericii este 'enit s6 a"uc6 inspira5ie :i sti'ulare celui care o stu"ia<6. Cre:tinul este e"i2icat 7n procesul prin care aCunge s60:i cunoasc6 "escen"en5a spiritual6. Cre:tinul are tot at7ta ne#oie s6 "e#in6 con:tient "e genealogia lui spiritual6 pe c7t are :i cet65eanul "e a stu"ia istoria 56rii lui
pentru a "e#eni un cet65ean "ocu'entat. .rin e?punerea "e<#olt6rii genetice a cre:tinis'ului istoria )isericii este pentru 4oul ,esta'ent ceea ce 4oul ,esta'ent este pentru =echiul ,esta'ent. Cre:tinul ar trebui s6 2ie tot at7t "e con:tient "e principalele linii ale cre:terii :i "e<#olt6rii cre:tinis'ului pe c7t este "e con:tient "e a"e#6rul biblic. 9tunci el #a a#ea senti'entul c6 este o parte "in trupul lui Cristos care inclu"e un .a#el un )ernar" "e Clair#au? un 9ugustin un 1uther un Hesley sau un )ooth. /enti'entul unit65ii care #ine "intr0o cunoa:tere a continuit65ii istoriei #a "uce la 7'bog65ire spiritual6. Cel care are te'eri pentru #iitorul )isericii 7n 56ri un"e ea este acu' persecutat6 #a 2i 'ai plin "e speran56 atunci c7n" #a 7n5elege caracterul in"estructibil al )isericii 7n epocile trecute. 4ici persecu5ia e?tern6 nici o2icialit65ile interne necre"incioase nici teologia 2als6 nu au re<istat 7n 2a5a puterii per'anente "e 7nnoire re#elat6 7n istoria tre<irilor spirituale 7n )iseric6. Chiar :i istoricii seculari "au cre"it tre<irii Mesleyene ca 2iin" agentul care a sal#at 9nglia "e echi#alentul %e#olu5iei Jrance<e. /tu"iul istoriei )isericii o2er6 o in2luen56 stabili<atoare 7ntr0o epoc6 "e secularis' "eoarece este #i<ibil6 puterea lui +u'ne<eu la lucru 7n #ie5ile oa'enilor trans2or'a5i prin E#anghelie. ,rebuie s6 ne rea'inti' totu:i c6 biserica poate 2i "istrus6 7n anu'ite locuri prin "ec6"ere intern6 :i prin presiune e?tern6 insuportabil6. )iserica "in Cartagina nestorienii "in China secolului al :aptelea :i biserica ro'ano0catolic6 "in Laponia secolului al :aispre<ecelea au "isp6rut 7n acest 2el. E. Istoria Bisericii ca 9nea7t= ?ractic= Citirea istoriei )isericii are 'ulte #alori practice pentru lucr6torul cre:tin 2ie el e#anghelist pastor sau 7n#656tor. 9utorul a a#ut pl6cerea s6 #a"6 cu c7t a "e#enit 'ai inteligibil6 teologia siste'atic6 pentru cel ce a stu"iat "e<#oltarea ei istoric6. +octrinele ,rinit65ii a lui Cristos a p6catului :i soteriologia nu #or 2i 7n5elese nicio"at6 pe "eplin "ac6 nu se cunoa:te istoria perioa"ei "intre Conciliul "e la 4iceea :i Conciliul "e la Constantinopole "in anul 680.
18
+e ase'enea o abun"en56 "e 'aterial ilustrati# pentru pre"ici st6 la "ispo<i5ia cercet6torului serios al istoriei )isericii care inten5ionea<6 s6 pre"ice. Caut6 el s6 7i a#erti<e<e pe oa'eni "e pericolele unui 'isticis' orb care pune ilu'inarea cre:tin6 la acela:i ni#el cu inspira5ia )iblieiV 9tunci s6 stu"ie<e 'i:c6rile 'istice "in E#ul &e"iu sau 7nceputurile GuaUeris'ului. +ac6 el caut6 s6 a#erti<e<e 7n leg6tur6 cu pericolul unui orto"o?is' ne7nso5it "e stu"iul :i aplicarea 7n#656turilor )ibliei atunci s6 acor"e aten5ie perioa"ei "e orto"o?is' rece "in luteranis'ul "e "up6 1648 care a creat o reae5ie cunoscut6 sub nu'ele "e pietis' o 'i:care care punea accentul pe stu"iul serios al )ibliei :i pe e#la#ia practic6 7n #ia5a <ilnic6. /. Istoria Bisericii ca ;or:= e7iCeratoare 7n s27r:it istoria )isericii are o #aloare cultural6. *storia ci#ili<a5iei apusene este inco'plet6 :i neclar6 26r6 o 7n5elegere a rolului religiei cre:tine 7n "e<#oltarea acestei ci#ili<a5ii. *storia o'ului nu poate 2i nicio"at6 "esp6r5it6 "e istoria #ie5ii lui religioase. E2orturile "espo5ilor "e0a lungul epocilor "e a ni'ici religia au "us 7ntot"eauna la 7nlocuirea ei cu o religie 2als6. 9t7t Eitler c7t :i /talin au "at siste'elor lor politice un ele'ent religios prin accentul pus asupra rasei :i respecti# a claselor. O'ul care a stu"iat istoria )isericii nu #a 'ai a#ea o concep5ie restricti#6 cu pri#ire la con2esiuni. El #a si'5i unitatea a"e#6ratului trup al lui Cristos "e0a lungul epocilor. El #a 2i "e ase'enea plin "e u'ilin56 la 7nt7lnirea cu uria:ii trecutului s6u spiritual 7n5eleg7n" c7t "e 'ult le "atorea<6. El #a "e#eni 'ai tolerant cu cei ce se "eosebesc "e el 7n proble'e neesen5iale "ar care 7'preun6 cu el accept6 'arile "octrine "e ba<6 ale cre"in5ei cu' s7nt 'oartea isp6:itoare :i 7n#ierea lui Cristos care au 2ost subliniate "e .a#el 7n Japtele 1;:2 8 :i 1 Corinteni 15:8 4.
I(. ORGANI5AREA ISTORIEI BISERICII

9. %a'uri ale istoriei )isericii
.entru con#enien56 istoria )isericii poate 2i organi<at6 "up6 ur'6toarele te'e: 1. Ele'entul politic i'plic6 rela5iile "intre biseric6 :i stat :i 'e"iul secular al bisericii. 4i'eni nu poate 7n5elege r6sturnarea politic6 ce s0a pro"us 7n Jran5a ca ur'are a trecerii "e la situa5ia creat6 "e Constitu5ia Ci#il6 a clerului "in 1;90 la situa5ia creat6 "e 9cor"ul lui 4apoleon 7n 1801 "ac6 nu are ni:te cuno:tin5e asupra 2elului 7n care 4apoleon a "istrus ele'entul "e'ocratic 7n %e#olu5ia Jrance<6 :i a 7n2iin5at un siste' autoritar nou 7n care "oar )iserica %o'ano0Catolic6 ur'a s6 Coace un rol pentru c6 era religia N'aCorit65ii 2rance<ilor@. O 7n5elegere a 2or5elor politice sociale econo'ice :i esteticeR care ac5ionea<6 7n istorie este esen5ial6 pentru o interpretare corect6 a istoriei )isericii. 3n ase'enea ca"ru #a 2i 2urni<at la punctele un"e este potri#it. 2. 4u poate 2i ignorat6 r1spndirea cre"in5ei cre:tine. 9ceasta presupune stu"ierea 'isiunilor 'on"iale a 'isiunilor locale :i a oric6rei tehnici speciale prin care E#anghelia a 2ost "us6 la al5ii. *storia 'isiunilor 7:i are eroii :i Introducere 19 'artirii ei :i 2ace parte integrant6 "in istoria )isericii. 4atura esen5ial6 "e r6sp7n"ire "e la o' la o' a cre:tinis'ului :i posibilit65ile neli'itate ale unei )iserici cre"incioase +o'nului ei s7nt pre<entate 7ntr0un stu"iu al r6sp7n"irii cre"in5ei. 8. 9ceast6 r6sp7n"ire a cau<at "eseori persecu2ia )isericii. 9ceast6 persecu5ie a 2ost 7nceput6 "e c6tre statul politic0ecle<iastic iu"eu a 2ost organi<at6 apoi pe ba<6 i'perial6 "e c6tre +ecius :i +iocle5ian "eseori a 26cut parte "in politica 'usul'an6 :i este rea"us6 la #ia56 "e statul totalitar secular 'o"ern. /tu"iul persecu5iei "escoper6 a"e#6rul a2ir'a5iei lui ,ertulian c6 Ns7ngele 'artirilor este "eseori s6'7n5a )isericii@. 9ceast6 ra'ur6 a istoriei )isericii "eparte "e a "uce la "escuraCare arat6 'ai "egrab6 c6 )iserica a 26cut cele 'ai 'ari progrese 7n perioa"e "e persecu5ie sau i'e"iat "up6 ele. 4. +orma de conducere este o alt6 ra'ur6 a istoriei )isericii. Ea const6 7n stu"ierea structurilor "e con"ucere a )isericii. Ea trebuie s6 anali<e<e
con"ucerea )isericii "e c6tre episcopi Qepiscopalianis'R b6tr7ni Qpre<biterianis'R congrega5ie a"ic6 totalitatea 'e'brilor Qcongrega5ionalis'R 7ntr0un siste' "e "e'ocra5ie "irect6 :i nu "e "e'ocra5ie repre<entati#6 sau 'o"i2ic6ri ale acestor trei siste'e. ,ot "in acest subiect 2ace parte :i anali<area po<i5iei preotului :i a e?tin"erii "istinc5iei "intre clerici :i laici. +isciplina :i 2or'ele "e 7nchinare QliturghiaR s7nt legate "e 2or'a "e con"ucere. 5. Polemica este un aspect i'portant al "e<#olt6rii )isericii. Ea const6 "in lupta )isericii 7'potri#a ere<iei :i "in elaborarea po<i5iei sale proprii. Ea presupune stu"ierea ere<iilor a"#erse :i a "og'elor a cre<urilor :i a literaturii cre:tine ca r6spuns la ere<ii. /crierile p6rin5ilor )isericii repre<int6 un c7'p "eosebit "e bogat pentru stu"iul pole'icii > 2ie c6 aceast6 literatur6 este 2or'at6 "in scrierile lui *ustin &artirul care r6spun" te<ei c6 statul trebuie s6 2ie totul 7n #ia56 2ie "in cele ale lui *rineu care "e'asc6 ere<iile "i2eritelor tipuri "e gnosticis'. &aCoritatea siste'elor teologice s0au n6scut 7ntr0o perioa"6 "e lupt6 pentru a 2ace 2a56 ne#oilor e?istente. Epocile 7ntre 825 :i 451 :i 7ntre 151; :i 1648 i'plic6 7n 'o" special proble'a pole'icilor. Cal#in :i0a "e<#oltat siste'ul s6u "e teologie 7n 7ncercarea "e a 2urni<a o teologie scriptural6 care s6 e#ite erorile catolicis'ului. 6. O alt6 ra'ur6 a stu"iului nostru poate 2i nu'it6 practica. Ea este anali<a transpunerii practice 7n #ia56 a cre"in5ei cre:tine. =ia5a 7n 2a'ilie ac5iunile "e bine2acere :i in2luen5a cre:tinis'ului asupra #ie5ii 7ntr0o anu'it6 epoc6 s7nt p6r5i ale acestei ra'uri a istoriei )isericii care se ocup6 "e stilul "e #ia56 al )isericii. ;. Cre:tinis'ul nu ar putea continua s6 creasc6 "ac6 nu ar "a aten5ie proble'ei pre3ent1rii a"e#6rului. .re<entarea i'plic6 stu"iul siste'ului "e e"uca5ie al )isericii i'nologia ei liturghia arhitectura arta :i pre"icarea. Jiecare "intre aceste ra'uri #a 2i "iscutat6 7n epocile 7n care aCunge s6 aib6 i'portan5a cea 'ai 'are "ar nu #or 2i "e<#oltate toate 7n "etaliu 7n 2iecare perioa"6. Jiecare poate 2i centrul unor stu"ii 2ascinante pe care cine#a le0ar putea 2ace pentru sine o"at6 ce are cuno:tin5ele generale necesare.
20
B. Perioa!e7e istoriei Bisericii Cel ce o stu"ia<6 trebuie s6 nu uite c6 istoria este o Nhain6 26r6 cus6turi@. .rin aceasta &aitlan" 7n5elegea istoria ca 2iin" un :u#oi continuu "e e#eni'ente 7nca"rat 7n ti'p :i spa5iu. +in acest 'oti# perio"i<area istoriei )isericii este "oar un 'iCloc arti2icial "e a 7'p6r5i "atele istoriei 7n seg'ente u:or "e 'ane#rat :i "e a01 aCuta pe cercet6tor s60:i a'inteasc6 2aptele esen5iale. Oa'enii "in *'periul %o'an nu s0au culcat 7ntr0o noapte 7n era #eche pentru a se tre<i a "oua <i "i'inea56 7n e#ul 'e"iu. E?ist6 o tran<i5ie treptat6 "e la o concep5ie asupra #ie5ii :i acti#it65ii u'ane ce caracteri<ea<6 o epoc6 a istoriei la o concep5ie caracteristic6 pentru alta. +eoarece 7'p6r5irea istoriei 7n perioa"e aCut6 'e'oria 7l aCut6 pe cercet6tor s6 poat6 trata pe r7n" c7te un seg'ent "in istorie :i pre<int6 concep5ia "espre #ia56 "intr0o anu'it6 perioa"6 'erit6 ca istoria s6 2ie organi<at6 cronologic. */,O%*9 )*/E%*C** 94,*CE 5 7.".Cr.0590 ".Cr. .ri'a perioa"6 a istoriei )isericii repre<int6 trans2or'area )isericii 9postolice 7n #echea )iseric6 Catolic6 i'perial6 :i 7nceputul siste'ului ro'ano0catolic. Centrul acti#it65ii era ba<inul &e"iteraneean care inclu"ea p6r5i "in 9sia 92rica :i Europa. )iserica opera 7n ca"rul cultural al ci#ili<a5iei greco0ro'ane :i 7n ca"rul politic al *'periului %o'an. 1spndirea cretinismului n imperiu pn1 n anul 688 1a acest punct se #a "a aten5ie ca"rului 7n care a ap6rut cre:tinis'ul 7nte'eierea )isericii pe #ia5a 'oartea :i 7n#ierea lui Cristos :i 7n2iin5area ei 7ntre iu"ei este i'portant6 pentru 7n5elegerea gene<ei cre:tinis'ului. Cre:terea treptat6 a cre:tinis'ului 7n li'itele preceptelor 7nguste ale iu"ais'ului :i ruperea acelor li'ite la Conciliul "e la *erusali' a prece"at r6sp7n"irea E#angheliei la celelalte popoare "e c6tre .a#el :i "e c6tre al5ii :i apari5ia cre:tinis'ului ca o religie "istinct6 "e iu"ais'. 9ten5ia este "e ase'enea 7n"reptat6 asupra rolului con"uc6tor al apostolilor 7n aceast6 perioa"6. !upta vechii &iserici Catolice imperiale pentru supravie2uire, 688-767 7n aceast6 perioa"6 )iserica era preocupat6 "e continuarea e?isten5ei 7n con"i5iile 7n care era con2runtat6 cu opo<i5ie "in a2ar6 > persecutarea ei "e c6tre statul ro'an. )iserica a r6spuns la aceast6 proble'6 e?tern6 prin 'artiri :i prin apologe5i. +e ase'enea )iserica a trebuit s6 2ac6 2a56 7n acela:i ti'p proble'ei interne a ere<iei :i scriitorii pole'ici ai )isericii au "at r6spunsurile la ere<ie. Suprema2ia vechii &iserici Catolice imperiale, 767-9:8 )iserica a 2ost con2runtat6 cu proble'ele generate "e reconcilierea ei cu statul sub Constantin :i "e unirea ei cu statul 7n ti'pul lui ,heo"osiu. 7n cur7n" ea s0a #6<ut "o'inat6 "e stat. 7'p6ra5ii ro'ani cereau o "og'6 unitar6 pentru a a#ea un stat unit care s6 apere cultura greco0ro'an6. +ar cre:tinii nu a#useser6 ti'p s6 elabore<e un siste' "e "og'e 7n perioa"a persecu5iilor. 9tunci a ur'at o perioa"6 lung6 "e contro#ers6 7n pri#in5a cre"eului. /crierile p6rin5ilor )isericii greci :i latini 7nclina5i spre :tiin56 au 2ost un re<ultat natural al "isputelor teologice. /0a n6scut 'onasticis'ul par5ial ca
)iblioteca .ersonala
;P;utat 4las!n ;Pin4"i!u.
Introducere 21 o reac5ie la cre:terea caracterului lu'esc al bisericii organi<ate :i par5ial ca un protest 7'potri#a acestui 2eno'en. 7n ti'pul acestei perioa"e 7n care s0a "e<#oltat institu5ionalis'ul a 2ost 7nt6rit6 2unc5ia "e episcop :i a crescut puterea episcopului ro'an. /pre s27r:itul perioa"ei #echea )iseric6 Catolic6 i'perial6 a "e#enit "e 2apt )iserica %o'ano0Catolic6. */,O%*9 )*/E%*C** &E+*E=91E 5900151; /cena ac5iunii 7n aceast6 perioa"6 s0a 'utat "in su"ul Europei spre nor"ul :i #estul Europei > pe 56r'ul 9tlanticului. )iserica 'e"ie#al6 pus6 7n 2a5a hoar"elor 'igratoare ale triburilor teutonice a 7ncercat s6 le c7:tige la cre:tinis' :i s6 integre<e cultura greco0ro'an6 :i cre:tinis'ul 7n institu5iile teutonice. .roce"7n" ast2el )iserica 'e"ie#al6 a centrali<at :i 'ai "eparte
organi<area ei sub supre'a5ia papal6 :i a "e<#oltat siste'ul sacra'ental0ierarhic caracteristic pentru )iserica %o'ano0Catolic6. Ascensiunea imperiului 2i cretinismul latino-teutonic, 9:8-<88 $rigore * a contribuit 'ult la e#angheli<area hoar"elor "e teutoni "in i'periul ro'an. 7n aceast6 perioa"6 biserica r6s6ritean6 era con2runtat6 cu a'enin5area unei religii ri#ale 'aho'e"anis'ul care i0a luat o 'are parte a teritoriului ei "in 9sia :i 92rica. ,reptat alian5a "intre pap6 :i teutoni s0a 'ateriali<at prin organi<area succesorului teutonic al #echiului *'periu %o'an *'periul carolingian al lui Carol cel &are. 9ceasta a 2ost perioa"6 7n care s0au 7nregistrat pier"eri 'ari. +lu0 i reflu0 in rela2iile dintre &iseric1 i stat, <88-689= .ri'a 'are schis'6 "in )iseric6 a a#ut loc 7n ti'pul acestei perioa"e. +up6 1054 )iserica Orto"o?6 greac6 :i0a ur'at "ru'ul ei cu teologia static6 creat6 "e *oan "in +a'asc 7n secolul al =3*0lea. 7n acest ti'p )iserica 9pusean6 s0a 2eu"ali<at :i a 7ncercat 26r6 'ult succes s6 elabore<e o politic6 "e rela5ii 7ntre )iserica %o'an6 :i stat care s6 2ie acceptabil6 pentru pap6 :i 7'p6rat. 7n acela:i ti'p re2or'atorii clunici 5inteau spre corectarea relelor "in s7nul )isericii %o'ane. >. Suprema2ia papalit12ii, 689=-6789 )iserica %o'ano0Catolic6 'e"ie#al6 a atins punctul cul'inant al puterii ei sub con"ucerea lui $rigore al =E0lea QEil"ebran"R :i *nocen5iu al *E0lea i'pun7n"u0:i cu succes preten5iile la supre'a5ie asupra statului prin u'ilirea celor 'ai puternici su#erani ai Europei. Crucia"ele au a"us 2ai'6 papeiP c6lug6rii au r6sp7n"it cre"in5a ro'an6 "enun57n"u0i pe noncon2or'i:ti. 7n#656tura greac6 a lui 9ristotel a"us6 7n Europa "e arabii "in /pania a 2ost integrat6 7n cre:tinis' "e c6tre ,o'a "F9Guino 7ntr0o cate"ral6 intelectual6 care a "e#enit e?presia plin6 "e autoritate a teologiei ro'ane. Cate"rala gotic6 e?pri'a concep5ia supranatural6 spiritual6 a epocii "7n" o N)iblie 7n piatr6@ cre"incio:ilor. )iserica %o'an6 ur'a s6 se pr6bu:easc6 "e pe aceast6 cul'e a puterii 7n epoca ur'6toare. Asfin2itul epocii medievale i r1s1ritul epocii moderne, 6789-696? 7ncerc6rile interne "e a re2or'a o papalitate corupt6 au 2ost 26cute "e 'istici care c6utau s6 personali<e<e o religie prea institu5ionali<at6. 7ncerc6ri
22
"e re2or'6 au 26cut "e ase'enea pri'ii re2or'atori ca "e e?e'plu Lohn Hycli22e :i Lan Eus conciliile "e re2or'6 :i u'ani:tii biblici. O lu'e 7n e?pansiune geogra2ic6 o concep5ie intelectual6 secular6 nou6 7n perioa"a %ena:terii apari5ia statelor0na5iuni :i na:terea unei clase "e 'iCloc au 2ost 2or5ele e0terne care nu 'ai tolerau o biseric6 "eca"ent6 :i corupt6. %e2u<ul )isericii %o'ane "e a accepta re2or'a intern6 a creat con"i5iile pentru %e2or'6. */,O%*9 )*/E%*C** &O+E%4E W4CE.W4+ C3 151; 9ceast6 epoc6 a 2ost inaugurat6 "e schis'e ce au a#ut ca re<ultate apari5ia bisericilor protestante "e stat :i r6sp7n"irea cre"in5ei cre:tine 7n 7ntreaga lu'e prin 'arele #al 'isionar al secolului al -l-0lea. /cena ac5iunii nu 'ai era &area &e"iteranean6 sau Oceanul 9tlantic ci 7ntreaga lu'e. Cre:tinis'ul a "e#enit o religie uni#ersal6. eforma i Contrareforma, 696?-6>=< Jor5ele re#oltei 5inute 7n 2r7u "e )iserica %o'an6 7n epoca anterioar6 au i<bucnit 7n aceast6 perioa"6 :i au ap6rut biserici protestante na5ionale libere noi > luterane anglicane cal#iniste :i anabaptiste. Ca re<ultat papalitatea a 2ost 2or5at6 s6 ia 7n consi"erare %e2or'a. .rin 'i:c6rile "e Contrare2or'6 > Conciliul "e la ,rent ie<ui5ii :i *nchi<i5ia > papalitatea a reu:it s6 opreasc6 r6sp7n"irea protestantis'ului 7n Europa :i s6 c7:tige teren 7n 9'erica Central6 :i "e /u" 7n Jilipine :i 7n =ietna' :i s6 e?peri'ente<e o re#itali<are. 4u'ai "up6 ,ratatul "in Hest2alia Q1648R care a pus cap6t "urerosului %6<boi "e 80 "e ani cele "ou6 'i:c6ri au 7nceput s60:i consoli"e<e pro2iturile. a2ionalism, tre3ire spiritual1 i confesionalism, 6>=<-6?<: 7n ti'pul acestei perioa"e #e"erile cal#iniste ale %e2or'ei au 2ost "use 7n 9'erica "e 4or" "e c6tre puritani. 9nglia a r6sp7n"it spre continent un ra5ionalis' ce 7:i a#ea e?presia religioas6 7n "eis'. .e "e alt6 parte pietis'ul "e pe continent s0a "o#e"it a 2i r6spunsul la orto"o?ia rece. El s0a e?pri'at 7n 9nglia prin 'i:c6rile GuaUeriste :i Mesleyene. -re3ire spiritual1, misiuni i modernism, 6?<:-6:6= 7n pri'a parte a secolului al -l-0lea a e?istat o re#itali<are a catolicis'ului. 9cesteia i0a corespuns o tre<ire protestant6 care a creat un #al "e str6"anii 'isionare 7n str6in6tate :i re2or'e sociale acas6 7n 56rile europene. &ai t7r<iu 7n aceast6 perioa"6 2or5ele ero<i#e ale ra5ionalis'ului :i ale e#olu5iei au "us la o Nrupere "e )iblie@ e?pri'at6 7n liberalis'ul religios. &iserica i societatea n tensiune dup1 6:6= )iserica "in aproape 7ntreaga lu'e este con2runtat6 cu proble'a statului secular :i a"esea totalitar. &o"ernis'ul senti'ental "e la 7nceputul secolului al --0lea a 26cut loc neoorto"o?is'ului :i succesorilor lui. &i:carea pentru reuni2icarea bisericilor continu6. /e "e<#olt6 un tot 'ai puternic curent e#anghelic. Este util s6 stu"ie' :i s6 re#i<ui' perio"ic aceste "i#i<iuni 2un"a'entale ale istoriei )isericii. ,abelul cronologic este un 'iCloc util pentru a raporta e#eni'entele persoanele :i curentele unele la altele. Introducere 28
NOTE
1. 1904P e"i5ie retip6rit6 4eM XorU: /cribner 1980. @. 4eM XorU: Irop2 1989. 8. $ran" %api"s: )aUer 19;9
cea 80 49 sau 50
C A.A!A)IA IS-A I*I &IS* ICII

%usaliile > 7n2iin5area )isericii Conciliul "e la *erusali' .ersecu5ia sub 4ero )iserica Catolic6 E"ictul "e la &ilano Conciliul "e la 4iceea Qcre<ul niceeanR Cre:tinis'ul ca religie "e stat a i'periului E"ictul lui =alentinian Conciliul "e la Calce"on Or"inul bene"ictin. &onte Cassino ia na:tere $rigore * F 9ugustin 7i con#erte:te pe engle 9nglia sub papalitate +onaQia lui Constantin 7nceputul statelor papale prin "ona5ia lui .epin *'periul %o'an al lui Carol cel &are /27ntul *'periu %o'an Qp7n6 7n 1806R %usia accept6 cre:tinis'ul orto"o? Concilii ecu'enice :i Contro#ersa teologic6 ecu'enic6 Colegiul car"inalilor > pentru alegerea papei 7ncep crucia"ele :i scolasticis'ul ,ranssubstan5ierea Jranciscani :i "o'inicani Capti#itatea babilonian6 la 9#ignon &area /chis'6 p7n6 7n 141; Conciliile %e2or'ei C6"erea Constantinopolului 4oul ,esta'ent 7n greac6 tip6rit "e Eras' 95 "e ,e<e !oci Communes a lui &elanchthon +ieta "e la Hor's 1580 9nabapti:tii 1528 > Conra" $rebel
I
1uteranis'ul "e la 9ugsburg > $er'ania :i /can"ina#ia )iserica 9nglican6
i
Institutele lui Cal#in
1648 E
1773
1801 1814 1854 1864 18;0 1929 1950 196105 *e<ui5ii aproba5i "e papa Contrare2or'a :i Conciliul "e la ,rent 9r'a"a spaniol6 / spaniol6 n.tr.R 1618 t /ino"ul "e la +ort .acea "e la Hest2alia Y 1552 9 "oua carte "e rug6ciuni 1568 B ,rei<eci :i nou6 "e articole . N 1560 +es2iin5area
1580
ie<ui5ilor
m
Concor"atul QJr.R %eorgani<area ie<ui5ilor Concep5ia i'aculat6 1ista cu erori 1598 E"ictul "e la 4antes 1581 1589 .atriarhatul Z "e la &osco#a Jor'ula Concor"ului [\. 1685 %e#ocarea e"ictului "e la 4antes 1;88 ErsUine
CB
1;61 $illespie 1848 iChal'ers *n2ailibilitatea 184; papei Concor"atul cu *talia 9"or'irea &6riei =atican ** 3... D )
1611 ,ra"ucerea )ibliei 7n #ersiunea Iing La'es /0000001 1648 0; r &6rturisirea

16;8 "e cre"in56 "e la Apologia Hest'inster l>?9EFG lui )arclay A rM.M> N 1689 9ctul "e tolerare cea 1612 Desideria 8 1;89 ,re<irea 'eto"ist6
'
cea 1;91
l3
cea 1;2; 1;42 )iserica liber6 sau in"epen"ent6
ri
1900 )iserica liber6 unit6 18;8 1929 IirU "in /co5ia
I .....
1948 Consiliul &on"ial al )isericilor
1
1804 /ocietatea )iblic6 )ritanic6 :i pentru /tr6in6tate
1
1888 &i:carea "e la O?2or"
D
1859 E#olu5ia
I I 11 >
1;21 /27ntul /ino" 1;92 ]arey
ISTORIA BISERICII ANTICE+ 5 .!.Cr.-5"# !.Cr.

R&SP%NDIREA CRETINISMULUI %N IMPERIU P%N$ IN ANUL '## LUPTA (EC)II BISERICI CATOLICE IMPERIALE PENTRU SUPRA(IE*UIRE+ '##-,', SUPREMA*IA (EC)II BISERICI CATOLICE IMPERIALE+ ,',-5"#
R$SP%NDIREA CRETINISMULUI %N IMPERIU P%N$ %N ANUL '##
8?7inirea Bre8ii
7n $alateni 4:4 .a#el atrage aten5ia asupra epocii istorice "e preg6tire pro#i"en5ial6 care a prece"at #enirea lui Cristos pe p6'7nt 7n trup o'enesc: N+ar c7n" a #enit 7'plinirea #re'ii +u'ne<eu a tri'is pe Jiul /6u...@. &arcu "e ase'enea accentuea<6 #enirea lui Cristos c7n" totul era gata pe acest p6'7nt Q&arcu 1:18R.F 9nali<a e#eni'entelor care au prece"at apari5ia lui Cristos pe acest p6'7nt 7l "eter'in6 pe cercet6torul serios al istoriei s6 recunoasc6 a"e#6rul a2ir'a5iilor lui .a#el :i &arcu. 7n 'aCoritatea "iscu5iilor asupra acestui subiect se uit6 2aptul c6 nu nu'ai iu"eul ci :i grecul :i ro'anul au contribuit la preg6tirea religioas6 pentru apari5ia lui Cristos. Contribu5ia greac6 :i cea ro'an6 au aCutat la a"ucerea "e<#olt6rii istorice la punctul 7n care Cristos a putut 2ace i'pactul 'a?i' asupra istoriei 7ntr0un 'o" i'posibil 7nainte sau "up6 ti'pul na:terii 1ui. /6 anali<6' "eci aceste "i#erse contribu5ii.
I. MEDIUL
A. ContriC9:ii7e ?o7itice a7e ro8ani7or Contribu5ia politic6 la istorie "inainte "e #enirea lui Cristos a 2ost 7n esen56 opera ro'anilor. 9cest popor care a ur'at calea i"olatriei a religiilor 'isterelor :i a"orarea 7'p6ratului a 2ost ast2el 2olosit "e +u'ne<eu pe care ei nu01 cuno:teau ca s6 contribuie la 7'plinirea #oii /ale. 1. /pre "eosebire "e toate celelalte popoare "inaintea lor ro'anii a#eau un senti'ent al unit65ii o'enirii sub o lege uni#ersal6. 9cest senti'ent al soli"arit65ii o'ului 7n ca"rul i'periului a creat un 'e"iu 2a#orabil pentru pri'irea unei E#anghelii care procla'a unitatea rasei u'ane prin 2aptul c6 to5i oa'enii se g6sesc sub pe"eapsa p6catului :i c6 tuturor li se o2er6 o sal#are care 7i 2ace s6 2ie parte "intr0un organis' uni#ersal )iserica cre:tin6 trupul lui Cristos. 4ici un i'periu al Orientului 9propiat antic nici chiar *'periul lui 9le?an"ru nu a reu:it s6 le "ea oa'enilor acel senti'ent al unit65ii lor 7ntr0o organi<a5ie politic6. 3nitatea politic6 ur'a s6 2ie sarcina special6 a %o'ei.
80
9plicarea legii ro'ane la to5i cet65enii "e pe 7ntreg cuprinsul i'periului era i'pus6 <ilnic cu insisten56 ro'anilor :i supu:ilor "in i'periu "e c6tre Custi5ia i'par5ial6 a tribunalelor ro'ane. 9ceast6 1ege ro'an6 s0a n6scut "in legea obiceiului "e la 7nceputul 'onarhiei. 7n secolul al =0lea 7.".Cr. la 7nceputul %epublicii aceast6 lege a 2ost co"i2icat6 7n cele N"ou6spre<ece table@ care au "e#enit o parte esen5ial6 7n e"uca5ia 2iec6rui b6iat ro'an. 7n5elegerea 2aptului c6 'arile principii "in legea ro'an6 26ceau "e ase'enea parte "in legile tuturor popoarelor le0a #enit ro'anilor prin 2aptul c6 praetor peregrinus Qpretorul itinerant n.tr.R care a#ea sarcina "e a se ocupa 7n tribunal "e ca<urile 7n care erau i'plica5i str6ini a trebuit s6 se 2a'iliari<e<e cu siste'ele legale na5ionale ale acestor str6ini. 9st2el co"ul celor "ou6spre<ece table ba<at pe obiceiurile ro'ane a 2ost 7'bog65it cu legile altor popoare. %o'anii 7nclina5i spre 2ilo<o2ie au e?plicat aceste si'ilarit65i 7'pru'ut7n" conceptul grecesc "e lege uni#ersal6 ale c6rei principii erau scrise 7n natura o'ului :i puteau 2i "escoperite prin procese ra5ionale. 3n pas 'ai "eparte 7n culti#area i"eii "e unitate a 2ost acor"area cet65eniei ro'ane nero'anilor. 9cest proces a 7nceput 7n perioa"a prece"ent6 na:terii lui Cristos :i s0a 7ncheiat 7n 212 c7n" Caracalla a per'is acor"area cet65eniei ro'ane tuturor oa'enilor liberi "in *'periul %o'an. +eoarece *'periul %o'an cuprin"ea toat6 lu'ea ce e?ista 7n istorie la acea "at6 7n Curul &e"iteranei practic to5i oa'enii erau sub un siste' "e lege unic :i cet65eni ai unei singure 7'p6r65ii. 1egea ro'an6 cu accentul ei pe "e'nitatea in"i#i"ului :i pe "reptul lui la Custi5ie :i la cet65enie ro'an6 :i cu ten"in5a ei "e a contopi oa'eni "e "i2erite rase 7ntr0o singur6 organi<a5ie politic6 a anticipat o E#anghelie care procla'a unitatea rasei prin 2aptul c6 a 26cut cunoscut6 at7t pe"eapsa pentru p6cat c7t :i pe Cel care 7i #a sal#a pe oa'eni "in p6cat. .a#el le0a rea'intit cre"incio:ilor bisericii "in Jilipi c6 ei s7nt 'e'bri ai unei co'unit65i cere:ti QJilipeni 8:20R. 2. &i:carea liber6 7n lu'ea 'e"iteranean6 ar 2i 2ost "eosebit "e "i2icil6 pentru 'esagerii E#angheliei 7nainte "e "o'nia lui Ce<ar 9ugust Q2; 7.".Cr.0 14 ".Cr.R. 7'p6r5irea lu'ii antice 7n 'ici unit65i ri#ale ora:e0state sau triburi 7'pie"ica at7t c6l6toriile c7t :i r6sp7n"irea i"eilor. O"at6 cu e?tin"erea puterii i'periale ro'ane "in perioa"a consoli"6rii i'periului 7n 56rile "in Curul &e"iteranei a ^?istat o perioa"6 "e "e<#oltare pa:nic6. .o'pei cur65ise &e"iterana "e pira5i iar sol"a5ii ro'ani p6<eau pacea pe "ru'urile 9siei 92ricii :i Europei. 9ceast6 lu'e relati# pa:nic6 a u:urat "eplasarea pri'ilor cre:tini "intr0un loc 7n altul ast2el c6 ei au putut s6 pre"ice E#anghelia tuturor oa'enilor "e pretutin"eni. 8. %o'anii au "e<#oltat un e?celent siste' "e "ru'uri care porneau ca ni:te ra<e "e la borna "e aur "in 2oru'ul ro'an spre toate col5urile i'periului. +ru'urile principale erau construite "in beton ca s6 "ure<e ti'p "e #eacuri. Ele 'ergeau "rept peste "ealuri :i #6i p7n6 7n cele 'ai 7n"ep6rtate locuri ale i'periului. 3n stu"iu al c6l6toriilor lui .a#el #a scoate 7n e#i"en56 2aptul c6 el a 2olosit "in plin e?celentul siste' "e "ru'uri pentru a aCunge "e la un centru strategic la altul 7n *'periul %o'an. +ru'urile ro'ane :i ora:ele Capitolul 6 81 strategice a:e<ate pe aceste "ru'uri au 2ost un aCutor in"ispensabil 7n reali<area 'isiunii lui .a#el. 4. 4u trebuie s6 2ie ignorat rolul ar'atei ro'ane 7n "e<#oltarea i"ealului unei organi<a5ii uni#ersale :i 7n r6sp7n"irea E#angheliei. %o'anii au a"optat obiceiul "e a 2olosi 7n ar'at6 oa'eni "in pro#incii "eorece nu'6rul cet65enilor ro'ani "isponibili era 7n "eclin "atorit6 r6<boaielor :i #ie5ii u:oare. 9ce:ti pro#inciali erau pu:i 7n contact cu cultura ro'an6 :i erau aCuta5i s6 r6sp7n"easc6 i"eile ei 7n 7ntreaga lu'e antic6. &ai 'ult unii "in ace:ti oa'eni au 2ost con#erti5i la cre:tinis' :i au r6sp7n"it E#anghelia 7n locurile un"e au 2ost tri'i:i s60:i 2ac6 ser#iciul 'ilitar. Este posibil ca intro"ucerea cea 'ai ti'purie a cre:tinis'ului 7n )ritania :i 7n +acia s6 2i 2ost un re<ultat al lucr6rii sol"a5ilor cre:tini care erau sta5iona5i acolo. 5. Cuceririle ro'ane au "us la pier"erea cre"in5ei 'ultor popoare 7n
propriii lor <ei pentru c6 <eii nu au 2ost capabili s60i aCute s6 nu 2ie 7n2r7n5i "e ro'ani. 9ce:ti oa'eni au r6'as cu un gol spiritual care nu a putut s6 2ie u'plut 7n 'o" satis26c6tor "e religiile #re'ii. .e l7ng6 aceasta substituen5ii pe care %o'a 7i a#ea "e o2erit 7n locul religiilor pier"ute nu au putut s6 reali<e<e 'ai 'ult "ec7t s60i 2ac6 pe oa'eni s60:i "ea sea'a "e ne#oia lor "e a a#ea o religie 'ai spiritual6. Cultul 7nchin6rii la 7'p6ratul ro'an care :i0a 26cut apari5ia la 7nceputul erei cre:tine a "e#enit atr6g6tor pentru popor nu'ai ca ut2 'iCloc "e a 2ace tangibil conceptul "e i'periu ro'an. +i#ersele religii ale 'isterelor p6reau s6 o2ere 'ai 'ult "ec7t at7t sub 2or'a aCutorului spiritual :i e'o5ional :i 7n acestea cre:tinis'ul a#ea s60:i g6seasc6 cel 'ai 'are ri#al. 7nchinarea la Cybele 'area 'a'6 a p6'7ntului a 2ost a"us6 la %o'a "in Jrigia. 7nchinarea la aceast6 <ei56 a 2ertilit65ii a#ea ritualuri ca "e e?e'plu "ra'a 'or5ii :i 7n#ierii consortului ei 9ttis care p6reau s6 7'plineasc6 ne#oile e'o5ionale ale oa'enilor. 7nchinarea la *sis i'portat6 "in Egipt era si'ilar6 cu 7nchinarea la Cybele cu accentul ei pe 'oarte :i 7n#iere. &itrais'ul i'portat "in .ersia se bucura "e o "eosebit6 popularitate printre sol"a5ii *'periului %o'an. 9ceast6 religie a#ea o 2esti#itate 7n "ece'brie c7n" a"ep5ii ei se 7nchinau 7n sanctuare unui sal#ator n6scut ' 'o" 'iraculos > <eului &itra. ,oate aceste religii puneau accentul pe un <eu0sal#ator. 7nchinarea la Cybele consta 7n sacri2icarea unui taur :i 7n bote<ul 7nchin6torilor cu s7ngele taurului. &itrais'ul i'plica printre alte lucruri 'ese "e sacri2iciu. +atorit6 in2luen5ei acestor religii nu au p6rut prea ciu"ate cerin5ele pe care cre:tinis'ul le0a 2or'ulat cu pri#ire la in"i#i". C7n" 'ul5i au "escoperit c6 sacri2iciile s7ngeroase ale acestor religii nu pot s60i aCute cu ni'ic ei au 2ost con"u:i "e +uhul /27nt s6 accepte realitatea care le0a 2ost o2erit6 "e cre:tinis'.2 9nali<area unor 2actori ca aceia "iscuta5i 'ai sus poate s6 con"uc6 la conclu<ia c6 *'periul %o'an a asigurat un 'e"iu politic prielnic pentru r6sp7n"irea cre:tinis'ului 7n <ilele apari5iei lui. 4ici chiar biserica E#ului &e"iu nu a reu:it s6 se "ebarase<e "e gloria %o'ei i'periale :i a c6utat s60:i perpetue<e i"ealurile 7ntr0un siste' ecle<iastic.
82 Cretinismul de-a lungul secolelor (itraismul s-a r1spndit din Persia la oma. Aici (ithra, 3eul luminii i al focului, este pre3entat sacrif/nd un taur. Scorpionul, arpele i cinele gata s1 ling1 sngele sim"oli3ea31 pro"a"il fertilitatea i rentinerirea. Aceast1 sect1 se "ucura de popularitate n special printre solda2ii romani. B. ContriC9:ii inte7ect9a7e a7e @reci7or Oric7t "e i'portant6 a 2ost preg6tirea %o'ei pentru apari5ia cre:tinis'ului ea a 2ost u'brit6 "e 'e"iul intelectual o2erit "e g7n"irea greac6. Ora:ul %o'a poate 2i asociat cu 'e"iul politic al cre:tinis'ului "ar 9tena a 2ost cea care a aCutat la asigurarea unui 'e"iu intelectual propice pentru propagarea E#angheliei. %o'anii au 2ost cuceritorii politici ai grecilor "ar a:a cu' in"ic6 Eora5iu 7n poe<iile lui grecii i0au cucerit pe ro'ani "in punct "e #e"ere cultural. %o'anii practic au construit "ru'uri bune po"uri puternice :i cl6"iri publice 2ru'oase "ar grecii au ri"icat e"i2icii 7nalte ale 'in5ii. /ub in2luen5a greac6 cultura si'pl6 rural6 a tinerei republici a 26cut loc culturii intelectuale a i'periului. 1. E#anghelia uni#ersal6 a#ea ne#oie "e o li'b6 uni#ersal6 pentru ca s6 poat6 a#ea un i'pact 'a?i' asupra lu'ii. 9:a cu' engle<a a "e#enit li'ba Capitolul 6 88 uni#ersal6 7n lu'ea 'o"ern6 :i cu' latina a 2ost li'ba uni#ersal6 7n lu'ea 7n#65a5ilor 'e"ie#ali tot a:a greaca a "e#enit li'ba uni#ersal6 pentru lu'ea antic6. 9tunci c7n" a ap6rut *'periul %o'an 'aCoritatea ro'anilor cul5i cuno:teau at7t greaca c7t :i latina. Este interesant procesul prin care greaca a "e#enit li'ba uni#ersal6. +ialectul atic #orbit "e atenieni a aCuns s6 2ie "eosebit "e 2olosit 7n secolul al =0lea 7.".Cr. o"at6 cu cre:terea i'periului atenian. Cu toate c6 i'periul a 2ost "istrus la s27r:itul secolului al =0lea "ialectul atenian care a 2ost li'ba literaturii clasice grece:ti a "e#enit li'ba pe care 9le?an"ru sol"a5ii lui :i negustorii lu'ii elene 7ntre 888 :i 146 7.".Cr. au 'o"i2icat0o au 7'bog65it0o :i au r6sp7n"it0o prin toat6 lu'ea 'e"iteranean6. 9cest "ialect al o'ului "e r7n" cunoscut sub nu'ele "e Ioine :i "eosebit "e greaca clasic6 a 2ost cel prin care cre:tinii au 26cut contactul cu popoarele lu'ii antice :i 7n care 'ai apoi au scris 4oul ,esta'ent iar iu"eii "in 9le?an"ria au scris =echiul ,esta'ent al lor /eptuaginta. +oar recent s0a "escoperit c6 greaca 4oului ,esta'ent a 2ost greaca o'ului "e r7n" "in ti'pul lui Cristos. +eosebirea "intre aceasta :i greaca clasicilor p6rea un 'ister. 3n teolog ger'an a 'ers chiar at7t "e "eparte 7nc7t a a2ir'at c6 greaca 4oului ,esta'ent a 2ost o greac6 special6 "at6 "e +uhul /27nt pentru scrierea 4oului ,esta'ent. 9"ol2 +eiss'an aproape "e s27r:itul secolului trecut a "escoperit c6 greaca 4oului ,esta'ent era una :i aceea:i cu greaca 2olosit6 "e o'ul "e r7n" al secolului * 7n 'anuscrisele "e papirus 2olosite pentru a2aceri :i pentru "ocu'entele esen5iale #ie5ii lui <ilnice. +e atunci 7n#65a5i ca &oulton :i &illigan au pus "escoperirea lui +eiss'an pe o ba<6 :tiin5i2ic6 s6n6toas6 prin stu"iul co'parat al #ocabularului papirusurilor cu cel al 4oului ,esta'ent. 9ceast6 "escoperire a generat apari5ia a nu'eroase tra"uceri 7n li'baC 'o"ern. +ac6 E#anghelia a 2ost scris6 7n li'baCul o'ului "e r7n" 7n perioa"a 7nceputului ei g7n"esc tra"uc6torii atunci ea trebuie s6 2ie scris6 7n li'baCul o'ului "e r7n" al <ilelor noastre. 2. Jilo<o2ia greac6 a preg6tit apari5ia cre:tinis'ului prin 2aptul c6 a "istrus religiile 'ai #echi. Oricine aCungea s60i cunoasc6 principiile 2ie grec 2ie ro'an "escoperea cur7n" c6 aceast6 "isciplin6 intelectual6 26cea ca religia sa politeist6 s6 2ie at7t "e neinteligibil6 ra5ional 7nc7t el o aban"ona 7n 2a#oarea 2ilo<o2iei. +ar 2ilo<o2ia nu reu:ea s60i satis2ac6 ne#oile spirituale a:a 7nc7t el 2ie c6 "e#enea un sceptic 2ie c6uta '7ng7iere 7n religiile 'istice ale *'periului %o'an. 7n ti'pul #enirii lui Cristos 2ilo<o2ia "ec6<use "e la cul'ea atins6 "e .laton la un siste' "e g7n"ire in"i#i"ualist egoist cu' a 2ost stoicis'ul sau epicurianis'ul. )a 'ai 'ult 2ilo<o2ia putea "oar s601 caute pe +u'ne<eu :i s601 postule<e ca pe o abstrac5ie intelectual6P ea nu putea nicio"at6 s6 re#ele<e un +u'ne<eu personal al "ragostei. 9cest 2ali'ent al 2ilo<o2iei 7n ti'pul #enirii lui Cristos a pre"ispus 'in5ile oa'enilor spre o abor"are 'ai spiritual6
a #ie5ii. Cre:tinis'ul a 2ost singurul capabil s6 u'ple golul "in #ia5a spiritual6 a #re'ii. 3n alt 'o" 7n care 'arii 2ilo<o2i greci au sluCit cre:tinis'ului a 2ost acela "e a atrage aten5ia grecilor "in acel ti'p asupra unei realit65i care transcen"ea
8 Co'an"a nr. 549
84
lu'ea te'poral6 :i relati#6 7n care tr6iau ei. 9t7t /ocrate c7t :i .laton 7n secolul al =0lea 7.".Cr. au sus5inut c6 aceast6 lu'e te'poral6 actual6 care se percepe cu aCutorul si'5urilor este "oar o u'br6 a lu'ii reale 7n care cele 'ai 7nalte i"ealuri s7nt abstrac5iile intelectuale cu' ar 2i binele 2ru'osul :i a"e#6rul. Ei insistau asupra 2aptului c6 realitatea nu este te'poral6 :i 'aterial6 ci spiritual6 :i etern6. C6utarea a"e#6rului nu i0a con"us nicio"at6 la un +u'ne<eu personal ci a "e'onstrat "oar p7n6 un"e putea un o' s6 'earg6 7n c6utarea lui +u'ne<eu prin intelect. Cre:tinis'ul a o2erit unor ase'enea oa'eni care acceptau 2ilo<o2ia lui /ocrate :i .laton re#ela5ia istoric6 a binelui 2ru'osului :i a"e#6rului 7n persoana +u'ne<eului > o' Cristos. Di grecii au sus5inut i'ortalitatea su2letului "ar 7n concep5ia lor nu era loc pentru o 7n#iere 2i<ic6 a trupului. *storia :i literatura greac6 7l con#ing "e ase'enea pe cititor c6 pe greci 7i interesau 7ntreb6rile legate "e bine :i r6u :i "e #iitorul etern al o'ului. Eschil 7n trage"ia sa Agamemnon, se apropie "e citatul biblic N/6 :ti5i c6 p6catul #ostru #6 #a aCunge@ Q4u'eri 82:28R insist7n" c6 neca<urile lui 9ga'e'non s7nt re<ultatul 2aptelor lui rele. ,otu:i grecii nu au #6<ut nicio"at6 p6catul ca 2iin" 'ai 'ult "ec7t o proble'6 'ecanic6 :i contractual6. .6catul nu era nicio"at6 o proble'6 personal6 care s6 01 insulte pe +u'ne<eu :i s60i r6neasc6 pe al5ii. 7n perioa"a #enirii lui Cristos oa'enii au 7n5eles > ca nicio"at6 7nainte > insu2icien5a ra5iunii u'ane :i a politeis'ului. Jilo<o2iile in"i#i"ualiste ale lui Epicur :i !enon :i religiile 'isterelor > toate "o#e"esc "orin5a o'ului "e a a#ea o rela5ie 'ai personal6 cu +u'ne<eu. Cre:tinis'ul a #enit cu o2erta acestei rela5ii personale :i a g6sit c6 "atorit6 propriei sale insu2icien5e cultura greac6 l6sase 'ulte ini'i 7n2o'etate. 8. $recii au 'ai contribuit :i pe cale religioas6 la preg6tirea lu'ii pentru a accepta noua religie cre:tin6 atunci c7n" aceasta a ap6rut. 9pari5ia 2ilo<o2iei 'aterialiste grece:ti 7n secolul al :aselea 7.".Cr. a "istrus cre"in5a popoarelor grece:ti 7n #echea 7nchinare politeist6 eare este "escris6 "e Eo'er 7n Iliada :i Adiseea. +e:i ele'ente @ale acestei 7nchin6ri s0au p6strat 7n 7nchinarea 2or'al6 "e stat ea :i0a pier"ut cur7n" #italitatea. +up6 aceasta oa'enii s0au 7n"reptat spre 2ilo<o2ieP "ar :i aceasta :i0a pier"ut cur7n" #igoarea. Jilo<o2ia a "e#enit un siste' "e in"i#i"ualis' prag'atic sub succesorii so2i:tilor sau un siste' "e in"i#i"ualis' subiecti# a:a cu' se poate #e"ea 7n 7n#656turile stoicului !enon :i ale lui Epicur. 1ucre5iu e?ponentul poetic al 2ilo<o2iei lui Epicur :i0a 2un"a'entat 7n#656tura "e ignorare a supranaturalului pe 'eta2i<ica 'aterialist6 care consi"era c6 p7n6 :i spiritul o'ului este "oar un tip 'ai per2ec5ionat "e ato'. /toicis'ul lua 7n consi"erare supranaturalul "ar "u'ne<eul lui era at7t "e aproape i"enti2icat cu crea5ia 7nc7t a#ea caracter panteist. +e:i stoicis'ul propaga calitatea "e tat6 a lui +u'ne<eu :i 2r65ia oa'enilor :i sus5inea un co" etic 2oarte "e "orit aceast6 2ilo<o2ie 10a l6sat pe o' 7n situa5ia ca prin procese ra5ionale s6 7:i re<ol#e singur ascultarea "e legile naturale pe care ur'a s6 le "escopere cu ra5iunea lui neaCutat6 "e ni'eni. Capitolul 6 85 9t7t siste'ele "e 2ilo<o2ie :i religie grece:ti c7t :i cele ro'ane au a"us ast2el o contribu5ie la apari5ia cre:tinis'ului prin 2aptul c6 au "istrus #echile religii politeiste :i au "e'onstrat incapacitatea ra5iunii u'ane "e a aCunge la +u'ne<eu. %eligiile 'isterelor spre care s0au 7ntors 'ul5i i0au obi:nuit pe oa'eni s6 se g7n"easc6 la e?isten5a p6catului :i a r6scu'p6r6rii. 9:a c6 atunci c7n" a ap6rut cre:tinis'ul oa'enii "in *'periul %o'an au 2ost 'ai recepti#i la o religie care p6rea s6 o2ere o abor"are spiritual6 a #ie5ii.
II. CONTRIBU*II RELIGIOASE ALE E(REILOR

Contribu5iile religioase la N7'plinirea #re'ii@ le inclu" at7t pe cele ale grecilor :i ro'anilor c7t :i pe cele ale iu"eilor. +ar oric7t "e 'ari au 2ost contribu5iile 9tenei :i %o'ei la cre:tinis' 7n ceea ce pri#e:te 'e"iul contribu5iile iu"eilor ies 7n e#i"en56 ca ereditatea cre:tinis'ului. Cre:tinis'ul s0a "e<#oltat 7n 'e"iul politic al %o'ei :i a trebuit s6 2ac6 2a56 'e"iului
intelectual creat "e g7n"irea greac6 "ar leg6tura lui cu iu"ais'ul a 2ost 'ult 'ai inti'6. *u"ais'ul poate 2i consi"erat ca tulpina pe care ur'a s6 7n2loreasc6 tran"a2irul cre:tinis'ului. .oporul e#reu 7n contrast cu grecii nu a c6utat s601 "escopere pe +u'ne<eu prin procese ale ra5iunii o'ene:ti. Ei *0au presupus e?isten5a :i *0au acor"at necon"i5ionat 7nchinarea care au si'5it ei c6 * se cu#ine. Ei au 2ost in2luen5a5i spre aceasta "e 2aptul c6 +u'ne<eu i0a c6utat pe ei :i li /0a re#elat 7n istorie :i anu'e lui 9#raa' :i altor 'ari con"uc6tori ai nea'ului lor. *erusali'ul a "e#enit si'bolul unei preg6tiri religioase po<iti#e pentru #enirea cre:tinis'ului. /al#area ur'a s6 2ie 7ntr0a"e#6r N"e la iu"ei@ a:a cu' i0a spus Cristos 2e'eii "e la 27nt7n6 Q*oan 4:22R. +in aceast6 'ic6 na5iune capti#6 situat6 la r6scrucea "e "ru'uri 7ntre 9sia 92rica :i Europa ur'a s6 #in6 un /al#ator. *u"ais'ul a asigurat ere"itatea cre:tinis'ului :i un ti'p chiar a "at a"6post religiei nou0n6scute. A. Monoteis897 7n contrast puternic cu caracterul general al religiilor p6g7ne iu"ais'ul se caracteri<a prin accentul pus pe un 'onoteis' spiritual s6n6tos. 4icio"at6 A "up6 7ntoarcerea "in robia babilonian6 e#reii nu au 'ai c6<ut 7n i"olatrie. = &esaCul lui +u'ne<eu pentru ei prin &oise era loialitatea 2a56 "e singurul +u'ne<eu a"e#6rat al 7ntregului p6'7nt. !eii p6g7nilor erau i"oli pe care prorocii e#rei 7i con"a'nau 7n 'o" 2oarte clar. 9cest 'onoteis' "e 7nalt6 5inut6 a 2ost r6sp7n"it "e nu'eroasele sinagogi e?istente 7n <ona "in Curul &e"iteranei pe parcursul a trei secole 7naintea #enirii lui Cristos. B. S?eran:a 8esianic= E#reii o2ereau lu'ii speran5a unui &esia ce ur'a s6 #in6 a"uc7n" "reptatea pe acest p6'7nt. 9ceast6 speran56 'esianic6 era 7n contrast puternic cu aspira5ia na5ionalist6 "escris6 "e =ergiliu 7n poe'ul 7n care 7l "escria pe con"uc6torul ro'an i"eal ce a#ea s6 #in6 > 2iul care ur'a s6 i se nasc6 lui 9ugustus. /peran5a unui &esia 2usese populari<at6 7n lu'ea ro'an6 prin
86
procla'area ei constant6 "e c6tre e#rei. Chiar :i ucenicii "up6 'oartea :i 7n#ierea lui Cristos 7nc6 a:teptau o 7'p6r65ie 'esianic6 pe p6'7nt QJaptele 1:6R. Cu siguran56 c6 'agii care au ap6rut la *erusali' la scurt ti'p "up6 na:terea lui Cristos a#eau cuno:tin56 "espre aceast6 speran56. Jelul 7n care 'ul5i cre:tini "e ast6<i a:teapt6 #enirea lui Cristos ne aCut6 s6 7n5elege' at'os2era "e a:teptare "in lu'ea ebraic6 legat6 "e #enirea lui &esia. C. Siste897 etic .rin ele'entele 'orale "in legea iu"aic6 iu"ais'ulF a o2erit lu'ii :i cel 'ai pur siste' etic e?istent. /tan"ar"ul 7nalt al celor !ece .orunci era 7n contrast i<bitor cu siste'ele etice pre"o'inante ale #re'ii :i cu aplicarea 7n practic6 7n 'o" :i 'ai corupt a acelor siste'e 'orale "e c6tre cei ce le sus5ineau. .entru e#rei p6catul nu era e:ecul e?terior 'ecanic contractual al grecilor :i ro'anilor ci o #iolare a #oii cunoscute a lui +u'ne<eu o #iolare care se e?pri'a printr0o ini'6 necurat6 :i apoi prin acte e?terioare 265i:e ale p6catului. 9ceast6 concep5ie 'oral6 :i spiritual6 a =echiului ,esta'ent pro'o#a o "octrin6 a p6catului :i a r6scu'p6r6rii care atingea cu a"e#6rat proble'a p6catului. &7ntuirea #enea "e la +u'ne<eu :i nu putea 2i g6sit6 7n siste'ele ra5ionaliste "e etic6 sau 7n religiile subiecti#e ale 'isterelor. D. Scri?t9ri7e (ecAi979i Testa8ent .oporul e#reu a 'ers :i 'ai "eparte preg6tin" calea pentru #enirea cre:tinis'ului prin echiparea )isericii nou0n6scute cu o carte sacr6 =echiul ,esta'ent. Chiar :i un stu"iu super2icial al 4oului ,esta'ent #a re#ela c7t "e a"7nc 7n"atora5i erau Cristos :i apostolii 2a56 "e =echiul ,esta'ent precu' :i respectul lor 2a56 "e el ca :i Cu#7ntul lui +u'ne<eu a"resat o'ului. El era citit :i "e 'ul5i "intre nee#rei care s0au 2a'iliari<at cu principiile cre"in5ei iu"aice. 9cest 2apt este in"icat "e relat6rile nu'ero:ilor pro<eli5i ai iu"ais'ului. &ul5i "intre ace:ti pro<eli5i au putut trece "e la iu"ais' la cre:tinis' "atorit6 =echiului ,esta'ent cartea sacr6 a )isericii nou0n6scute. &ulte religii 'oha'e"anis'ul spre e?e'plu caut6 cartea lor sacr6 la 2on"atorul lor "ar Cristos nu a l6sat nici o scriere sacr6 pentru )iseric6. C6r5ile =echiului ,esta'ent :i c6r5ile 4oului ,esta'ent "ate sub inspira5ia +uhului /27nt a#eau s6 2ie literatura )isericii. E. /i7o<o;ia istoriei E#reii au 26cut posibil6 o 2ilo<o2ie a istoriei prin aceea c6 au insistat asupra 2aptului c6 istoria are sens. Ei s0au opus oric6rei concep5ii care sus5inea c6 istoria este o serie "e cicluri 26r6 sens sau "oar un proces "e e#olu5ie liniar6. Ei au sus5inut o concep5ie liniar6 :i cataclis'ic6 "espre istorie 7n care +u'ne<eul su#eran care a creat istoria #a triu'2a asupra 2ali'entului pe care 10a 7nregistrat o'ul 7n 7ncercarea lui "e a a"uce 7n istorie o epoc6 "e aur. /. Sina@o@a E#reii "e ase'enea au asigurat o institu5ie care a 2ost "e cel 'ai 'are 2olos pentru apari5ia :i "e<#oltarea cre:tinis'ului pri'ar. 9ceast6 institu5ie a Capitolul 6 8; 2ost sinagoga e#reiasc6. 7n2iin5at6 7n perioa"a absen5ei 2or5ate a e#reilor "e la ,e'plul "in *erusali' "in ti'pul robiei babiloniene sinagoga a "e#enit o parte integrant6 a #ie5ii e#reie:ti. .rin ea e#reii :i "e ase'enea 'ul5i "intre nee#rei s0au 2a'iliari<at cu o concep5ie 'ai 7nalt6 asupra #ie5ii. Ea a 2ost "e ase'enea locul 7n care a 'ers .a#el pri'a "at6 s6 pre"ice 7n toate ora:ele 7n care a aCuns 7n cursul c6l6toriilor lui 'isionare. Ea a "e#enit casa "e pre"icare a cre:tinis'ului pri'ar. *u"ais'ul a 2ost cu a"e#6rat acel paidagogos care a 7n"ru'at oa'enii la Cristos Q$alateni 8:28025R. /ubiectele care au 2ost "iscutate arat6 c7t a 2ost "e 2a#ori<at6 apari5ia cre:tinis'ului at7t 7n ce pri#e:te ti'pul c7t :i 7n ce pri#e:te locul. 7n nici o alt6 perioa"6 "e ti'p "in istoria lu'ii 7nainte "e #enirea lui Cristos nu e?ista un teritoriu at7t "e 7ntins sub o singur6 lege :i sub un singur gu#ern. 1u'ea 'e"iteranean6 a#ea "e ase'enea o singur6 cultur6 cu se"iul la %o'a. O li'b6 uni#ersal6 a "at posibilitatea ca E#anghelia s6 aCung6 la 'aCoritatea popoarelor "in i'periu 7ntr0o li'b6 co'un6 pentru ei :i pentru pre"icator. .alestina locul "e na:tere al noii religii a#ea o locali<are strategic6 7n aceast6
lu'e. .a#el a#ea "reptate c7n" accentua 2aptul c6 cre:tinis'ul nu era ce#a Npetrecut 7ntr0un col5@ QJaptele 26:26R "eoarece .alestina era o i'portant6 r6scruce "e "ru'uri care lega continentele 9sia :i 92rica "e Europa printr0un "ru' pe uscat. &ulte "in cele 'ai i'portante b6t6lii ale istoriei antice s0au "at pentru pose"area acestui loc strategic. 7n ti'pul apari5iei cre:tinis'ului :i apoi "e0a lungul celor trei secole "e la 7nceputul e?isten5ei sale con"i5iile au 2ost 'ult 'ai 2a#orabile pentru r6sp7n"irea cre:tinis'ului 7n 7ntreaga lu'e 'e"iteranean6 "ec7t 7n oricare alt ti'p "in epocile antice sau 'e"ie#ale. 9ceasta este :i p6rerea celui 'ai 'are 7n#65at 7n "o'eniul 'isiunilor. 8 .rin contribu5iile lu'ii grece:ti :i ro'ane :i prin 'o:tenirea iu"ais'ului lu'ea a 2ost preg6tit6 pentru N7'plinirea #re'ii@ c7n" +u'ne<eu 10a tri'is pe Jiul /6u s6 a"uc6 i<b6#ire unei u'anit65i s27:iate "e r6<boi :i isto#ite "e p6cat. Este se'ni2icati# 2aptul c6 "intre toate religiile practicate 7n *'periul %o'an 7n ti'pul na:terii lui Cristos "oar iu"ais'ul :i cre:tinis'ul au supra#ie5uit cu succes cursului schi'b6tor al istoriei u'ane.
88
NOTE
1. =e<i "e ase'enea *pistle to Diognetus, capitolele 809 :i Origene Against Celsus, 2.80 un"e #ei g6si aceea:i i"ee. 2. 3nii 7n#65a5i "in #re'urile noastre au 7ncercat s6 sus5in6 c6 religiile 'isterelor constituie una "intre principalele surse ale cre:tinis'ului. +up6 p6rerea lor .a#el a 26cut "in religia etic6 si'pl6 a lui *sus o religie a 'isterelor. +ar trebuie s6 ne a'inti' c6 )iserica a luptat "e la 7nceput 7'potri#a acestor religii :i a re2u<at s6 aib6 #reo leg6tur6 cu ele Q1 Corinteni 8:5R. 9ceast6 atitu"ine a 2ost 7n puternic contrast cu ten"in5a ro'an6 spre sincretis'. 9t7ta ti'p c7t cet65eanul ro'an 7:i 7n"eplinea obliga5ia "e a se 7nchina 7'p6ratului el era liber s6 ur'e<e alte religii "ac6 "orea. .e l7ng6 aceasta cre:tinii au 2ost crunt persecuta5i "e statul ro'an toc'ai pentru c6 au re2u<at s6 a'estece cre:tinis'ul cu orice alt6 religie. Este su2icient s6 citi' "i2erite apologii pentru a ne "a sea'a c6 preten5iile e?clusi#e ale cre:tinis'ului asupra #ie5ii in"i#i"ului au 2ost cele care au generat persecu5ii cr7ncene. 1u'ea ro'an6 p6g7n6 :i0a "at repe"e sea'a c6 aceast6 nou6 religie spre "eosebire "e altele nu 26cea nici un co'pro'is "e or"in etic sau teologic. +ac6 a#e' 7n #e"ere aceste lucruri este u:or s6 ne "6' sea'a c7t "e i'posibil ar 2i 2ost ca .a#el s6 a'estece cre:tinis'ul cu oricare "intre religiile "o'inante "in #re'ea lui. 8. Ienneth /. 1atourette -he +irst +ive CenturiesH A Histor% of the *0pansion of Christianit%, #oi. 1 Q4eM XorU: Earper 198;R 1:8. R$SP%NDIREA CRETINISMULUI %N IMPERIU P%N$ %N ANUL '##
.e aceast6 piatr6
Cristos este .iatra pe care este <i"it6 )iserica. .rin El #ine cre"in5a 7n +u'ne<eu pentru sal#area "in p6catP :i "e la El #ine 7n ini'a o'eneasc6 "ragostea care 7i 2ace pe oa'eni s6 consi"ere personalitatea ca ce#a sacru pentru c6 +u'ne<eu este Creatorul at7t al 2iin5ei 2i<ice c7t :i al celei spirituale a o'ului :i pentru c6 El este ba<a speran5ei pentru #iitor. 1uca Q1:104R :i *oan Q20:80:81R 7n E#angheliile lor au re#elat c6 cre:tinis'ul este o religie istoric6 :i nu poate e?ista 26r6 Cristosul "in istorie. Calen"arul nostru )iserica 7ns6:i stabilirea "u'inicii ca <i "e o"ihn6 :i schi'b6rile re'arcabile "in #ie5ile celor care01 ur'ea<6 pe Cristos s7nt '6rturii istorice cu pri#ire la Cristosul "in istorie.
I. ISTORICITATEA LUI CRISTOS

Cre:tinis'ul 7:i are 7nceputul 7n ceea ce pri#e:te partea lui subiecti#6 u'an6 7n istoria te'poral6. +eoarece aceste #alori s7nt legate organic "e persoana #ia5a :i 'oartea lui Cristos trebuie s6 acor"6' aten5ie "o#e<ilor e?isten5ei istorice a lui Cristos. &ul5i au negat 2aptul c6 Cristos /0a 'ani2estat 7n istoria u'an6 Q*oan 1:14R.F *at6 "e ce s7nt bine#enite "o#e<ile istorice e?trabiblice ale e?isten5ei istorice a lui Cristos. A. M=rt9ria ?=@ n= ,acit Q55011;R cel 'ai "e sea'6 istoric ro'an leag6 nu'ele :i originea cre:tinilor "e NChristus@ care 7n ti'pul "o'niei lui ,iberiu Na su2erit 'oartea prin sentin5a procuratorului .ilat "in .ont@.2 .liniu care a a#ut 2unc5ia "e propretor 7n )itinia :i .ont 7n 9sia &ic6 i0a scris 7'p6ratului ,raian 7n Curul anului 112 cer7n"u0i s2atul 7n leg6tur6 cu 2elul 7n care ar trebui s60i trate<e pe cre:tini. Epistola lui "6 in2or'a5ii e?trabiblice #aloroase "espre Cristos. .liniu a a"us un o'agiu "eosebit integrit65ii 'orale a cre:tinilor scriin" "espre re2u<ul lor "e a 2ura sau "e a co'ite a"ulter "e a0:i schi'ba cu#7ntul sau "e a renega 7ncre"erea acor"at6 lor. El a a2ir'at apoi c6 Nei c7nt6 un c7ntec lui Cristos ca unui +u'ne<eu@. 8
40
Dup1 cum afirm1 !uca, Ioan &ote31torul i-a nceput lucrarea de preg1tire a drumului lui Isus n anul al cincispre3ecelea al lui -i"eriu. Istoricul roman -acit a plasat moartea lui Cristos n perioada domniei lui -i"eriu. (oneda de mai sus poart1 chipul acestui mp1rat. /uetoniu 7n lucrarea lui De vita duodecim Caesarum Q+espre #ia5a celor 12 ce<ariR =ia5a lui Clau"ius Q25.4R 'en5ionea<6 c6 e#reii au 2ost e?pul<a5i "in %o'a "atorit6 unor tulbur6ri legate "e Chrestos QCristosR. 3n alt 'artor 'ai "egrab6 satiric > :i "in acest 'oti# #aloros > este 1ucian Qcea 1250cca 190R care a scris 7n Curul anului 1;0 o satir6 pe sea'a cre:tinilor :i a cre"in5ei lor. 1ucian 10a "escris pe Cristos ca pe unul Ncare a 2ost r6stignit 7n .alestina@ pentru c6 a 7nceput Nun nou cult@. El a scris c6 Cristos 7i 7n#65ase pe cre:tini s6 crea"6 c6 ei erau 2ra5i :i c6 trebuie s6 respecte legile 1ui. 1ucian i0a ri"iculi<at pentru c6 se N7nchinau la acel so2ist r6stignit@. 4 9ceste '6rturii s7nt "o#e<i istorice "eosebit "e #aloroase #enin" "in partea unor ro'ani cul5i care 7i "esconsi"erau pe cre:tini :i le erau ostili. .e ba<a acestor '6rturii 7n a2ar6 "e )iblie care este "e ase'enea o lucrare istoric6 se poate trage conclu<ia c6 e?ist6 "o#e<i #ali"e pentru e?isten5a istoric6 a lui Cristos. B. M=rt9ria i9!aic= Losephus Qcea 8;0cca 100R iu"eul bogat care a 7ncercat prin scrierile lui s6 Custi2ice iu"ais'ul 7n 2a5a ro'anilor cul5i 7l 'en5ionea<6 "e ase'enea pe Cristos. El a scris :i "espre *aco# N2ratele lui *sus a:a0nu'itul Cristos@. 5 7ntr0un alt pasaC care "eseori este con"a'nat ca o interpolare 26cut6 "e cre:tini "ar care > cre" 'ul5i > este autentic Losephus a scris "espre Cristos ca 2iin" Nun o' 7n5elept@ con"a'nat "e .ilat s6 'oar6 pe cruce.6 Chiar :i Capitolul @ 41 Dou1 e0emple de art1 din catacom"e, de la nceputul cretinismului, care snt o m1rturie a e0isten2ei credin2ei n Cristos cel istoric. Aceast1 repre3entare sim"olic1 a nmul2irii miraculoase a pinilor i petilor se afl1 n catacom"a lui Callistus. n centrul ilustra2iei din catacom"a Priscilei, Cristos este 3ugr1vit ca &unul P1stor. accept7n" i"eea c6 7n cartea lui e?ist6 unele interpol6ri 26cute "e cre:tini 'aCoritatea sa#an5ilor s7nt "e acor" c6 aceast6 in2or'a5ie "e ba<6 este 2oarte probabil o parte "in te?tul original. +esigur Losephus nu era un prieten al cre:tinis'ului :i ast2el 'en5iunea sa "espre Cristos are :i 'ai 'ult6 #aloare istoric6. C. M=rt9ria cretin= !in a;ara BiC7iei &ulte e#anghelii apocri2e 2apte ale apostolilor apocri2e epistole apocri2e :i apocalipse apocri2e pleac6 "e la pre'i<a istoricit65ii lui *sus Cristos. 9cestea s7nt a"unate 7n lucrarea lui &ontague %. La'es -he Apocr%phal .e/ -estament Q4oul ,esta'ent apocri2R Q4eM XorU: O?2or" 3ni#ersity .ress 1924R. *nscrip5iile :i i'aginile repre<ent7n" poru'belul pe:tele ancora :i alte si'boluri cre:tine "in cataco'be "epun '6rturie "espre cre"in5a 7ntr0un Cristos istoric la 2el ca :i e?isten5a calen"arului cre:tin a <ilei "e "u'inic6 :i a )isericii. +in ne2ericire c7n" a c6utat o "at6 cu care s6 7nceap6 calen"arul cre:tin abatele scit +ionysius E?iguus Qcare a 'urit cea 550R 7n lucrarea lui C%clus Paschalis, a ales anul ;54 ".7.%. Q"e la 7nte'eierea %o'eiR 7n loc "e anul ;49 ".7.%. Qcare ar 2i 2ost 'ai e?actR ca an al na:terii lui Cristos. &atei 7n E#anghelia lui Q2:1R a a2ir'at c6 *sus /0a n6scut N7n <ilele 7'p6ratului *ro"@. Losephus 7n lucrarea lui Antichit12i Q18.6.4R a 'en5ionat o eclips6 7n anul ;50 ".7.%. 7nainte "e 'oartea lui *ro". +eoarece uci"erea copiilor e#rei :i 2uga 7n Egipt a prece"at 'oartea lui *ro" aceasta ne "uce la
42
conclu<ia c6 este posibil ca Cristos s6 se 2i n6scut 7n anul ;49 ".7.%. sau 5 7.".Cr. *u"eii "in *oan 2:20 au spus c6 ,e'plul era 7n construc5ie "e patru<eci :i :ase "e ani. Losephus :i istoricul ro'an +io Cassius au stabilit ca "at6 a 7nceperii construc5iei anul ;;9 ".7.%. *stas a#ea Naproape trei<eci "e ani@ con2or' te?tului "in 1uca 8:28 pe care "ac60i sc6"e' "in ;;9 ob5ine' ;49 sau 5 7.".Cr. ca "at6 2oarte probabil6 a na:terii 1ui "eci ca' cu cinci ani 'ai "e#re'e "ec7t "ata la care consi"er6' noi c6 a 7nceput era cre:tin6.
II. CARACTERUL LUI CRISTOS

)iblia "6 c7te#a in"icii "espre personalitatea :i caracterul lui Cristos. Chiar :i o citire super2icial6 a E#angheliilor las6 o i'presie puternic6 "espre originalitatea 1ui. 7n ti'p ce rabinii iu"ei :i alte o2icialit65i iu"ee nu0:i asu'au autoritate ci "oar citau pentru aceasta "in scripturi Cristos roste:te si'plu cu#intele NEu <ic@. 92ir'a5iile ce ur'au acestei ase'enea e?presii :i altora ase'6n6toare 7n E#anghelii in"ic6 creati#itatea :i originalitatea g7n"irii lui Cristos care i0a ui'it pe oa'enii "in ti'pul 1ui Q&arcu 1:22 1uca 4:82R. /inceritatea lui Cristos reiese "e ase'enea "in "ocu'entele biblice. El a 2ost singura 2iin56 u'an6 care nu a a#ut ni'ic "e ascuns ast2el 7nc7t a putut 2i total'ente El 7nsu:i Q*oan 8:46R. E#angheliile "e ase'enea "au i'presia "e echilibru 7n caracterul 1ui. 7n"r6<neala 7i este atribuit6 lui .etru iubirea lui *oan :i bl7n"e5ea lui 9n"rei. +ar la Cristos nici o tr6s6tur6 "e caracter nu iese 7n relie2 7n "auna alteiaP "ocu'entele re#elea<6 echilibru :i unitate "e caracter. 9cest echilibru aceast6 originalitate :i aceast6 transparen56 pot 2i e?plicate a"ec#at nu'ai prin istoricitatea relat6rii na:terii lui Cristos "in 2ecioar6. ;
III. LUCRAREA LUI CRISTOS

*'portan5a transcen"ent6 a personalit65ii lui Cristos nu trebuie nicio"at6 "isociat6 "e lucrarea 1ui. 9ceast6 lucrare a 2ost at7t acti#6 c7t :i pasi#6. 7n ti'pul lucr6rii /ale "e0a lungul a trei ani Cristos a "at "o#a"6 "e o "reptate cerut6 "e lege o "reptate care era a"6ugat6 la "reptatea 1ui intrinsec6 "atorit6 calit65ii 1ui "e Jiu al lui +u'ne<eu. 9ceast6 "reptate e?trinsec6 c7:tigat6 10a cali2icat s6 'oar6 pentru oa'eni care nicio"at6 nu ar 2i putut c7:tiga o ase'enea "reptate :i care a#eau ne#oie "e un 7nlocuitor "rept "ac6 "oreau ca +u'ne<eu s6 le ierte p6catele. 9ceast6 lucrare acti#6 :i0a a#ut corespon"entul 7n lucrarea 1ui pasi#6 'oartea 1ui #oluntar6 pe cruce QJilipeni 2:508R. 9ceste "ou6 2a<e istorice ale lucr6rii lui Cristos s7nt re<u'ate 7n a2ir'a5ia /a cu pri#ire la 'isiunea 1ui "e sluCire :i "e su2erin56 Q&arcu 10:45R. A. L9crarea 79i Cristos Cu e?cep5ia "escrierii #i<itei lui Cristos la *erusali' cu p6rin5ii 1ui la #7rsta "e "oispre<ece ani Q1uca 2:41050R :i 7nc6 unele re2eriri spora"ice la 'a'a :i la 2ra5ii 1ui se cunoa:te pu5in "espre anii 1ui 'ul5i tr6i5i 7n 4a<aret. Capitolul @ 48 .robabil c6 El a pri'it o e"uca5ie biblic6 acas6 :i 7n :coala sinagogii pentru copii. +e ase'enea El a 7n#65at 'eseria tat6lui /6u "eoarece 2iecare copil e#reu era 7n#65at o 'eserie 'anual6. 4a<aretul 2iin" pe una "in principalele rute co'erciale Cristos a a#ut oca<ia s6 obser#e #ia5a lu'ii "e "ina2ar6 ce trecea prin 4a<aret. .il"ele :i pre"icile /ale "o#e"esc c6 El era un ager obser#ator al naturii. El 7l cuno:tea pe +u'ne<eu at7t "in re#ela5ia 1ui 7nsu:i 7n natur6 c7t :i "in =echiul ,esta'ent. 7n ace:ti ani El /0a "e<#oltat 2i<ic social intelectual :i spiritual Q1uca 2:52R preg6tin"u0se pentru 'area lucrare ce0* st6tea 7n 2a56. 1ucrarea lui Cristos a 2ost prece"at6 "e scurta lucrare a precursorului /6u *oan )ote<6torul. .ri'a apari5ie public6 a lui Cristos la 7nceputul lucr6rii 1ui a 2ost asociat6 cu bote<area /a "e c6tre *oan. Cercet6torul atent al lucr6rii lui *sus #a obser#a c6 "up6 acest e#eni'ent El "e obicei a lucrat 7n centre e#reie:ti 7n tot ti'pul 'isiunii /ale. 9ceasta era 7n concor"an56 cu propria /a a2ir'a5ie c6 a #enit s6 aCute Noile pier"ute ale casei lui *srael@ Q&atei 15:24R. +up6 ispitirea /a "in pustie Cristos i0a ales pe c75i#a "intre ucenicii care
ur'au s6 continue lucrarea /a sub con"ucerea +uhului /27nt "up6 7n#ierea :i 7n6l5area /a la cer. O #i<it6 la Cana a 'arcat oca<ia pri'ei /ale 'inuni schi'barea apei 7n #in. 9ceasta a 2ost ur'at6 "e o scurt6 #i<it6 la *erusali' 7n ti'pul c6reia a cur65it ,e'plul :i a a#ut i'portanta 1ui 7nt7lnire cu 4ico"i'. 9ceast6 7nt7lnire a re#elat natura spiritual6 a lucr6rii /ale Q*oan 8:8 5 ;R. /0a 7ntors 7n $alileea prin /a'aria un"e 7nt7lnirea /a cu 2e'eia sa'ariteanc6 Q*oan 4R a "o#e"it c6 lucrarea 1ui nu a#ea s6 2ie li'itat6 "e bariere na5ionale sau se?uale chiar "ac6 'isiunea /a era 7n pri'ul r7n" pentru e#rei. +up6 ce a 2ost respins 7n 4a<aret Cristos a 26cut "in Capernau' centrul pentru lucrarea 1ui 7n $alileeaP aceast6 lucrare a constituit cea 'ai 'are parte a sluCbei /ale p6'7nte:ti pentru oa'eni. +e aici El a 7ntreprins trei c6l6torii 'ari 7n $alileea. .ri'a c6l6torie care s0a "es26:urat 'ai ales 7n r6s6ritul $alileii a 2ost 'arcat6 "e #in"ecarea paraliticului a ologului :i a 'ultor altora c7t :i "e 7n#ierea "in 'or5i a 2iului #6"u#ei "in 4ain :i "e ter'inarea lucr6rii "e alegere a ucenicilor /6i. &inunile corespun"eau cu superba pre<entare a principiilor care > "eclara El > trebuiau s6 gu#erne<e con"uita u'an6. 9ceste principii s7nt con5inute 7n .re"ica "e pe &unte. ,e'a pre"icii este c6 a"e#6rata religie este religia spiritului :i nu "oar a unor 2apte e?terioare cerute "e 1ege. .unctul cul'inant al celui "e0al "oilea "ru' 7n su"ul $alileii a 2ost 7n#656tura 7n pil"e "espre 7'p6r65ia /a Q&atei 18R. 9lte 'inuni ca #in"ecarea ga"areanului "e'oni<at :i 7n#ierea 2iicei lui *air au '6rturisit "espre puterea 1ui "e a0Di sus5ine cu#intele cu 2apte. 9 treia c6l6torie a 2ost o continuare a acestei lucr6ri "e 7n#65are pre"icare :i #in"ecare. Cele trei c6l6torii "in $alileea au 2ost ur'ate "e perioa"e scurte "e retragere 7n ti'pul c6rora principalul /6u accent pare a 2i 2ost pus pe instruirea ucenicilor /6i. Cu toate acestea El tot 'ai g6sea ti'p s6 2ac6 2a56 ne#oilor celor ce #eneau la El hr6nin"u0i pe cei cinci 'ii 7n ti'pul pri'ei
44
Capitolul @ 45 retrageri. El Di0a "e'onstrat "e ase'enea +o'nia asupra naturii prin u'blarea pe &area $alileii. 9ceast6 'inune a i'pri'at asupra ucenicilor /6i realitatea celor a2ir'ate "e El :i anu'e c6 este Jiul lui +u'ne<eu. 7n cea "e0a "oua retragere El a 26cut #in"ecarea 2iicei 2e'eii siro02eniciene care a "o#e"it cre"in56 'are 7n Cristos Q&arcu ;:26R. Cea "e0a treia retragere a 2ost 7nc6 o re#ela5ie a puterii /ale "e #in"ecare :i "e binecu#7ntare. 1ucrarea prelungit6 7n $alileea a 2ost ur'at6 "e o scurt6 lucrare la *erusali' la /6rb6toarea Corturilor 7n ti'pul c6reia Cristos a con2runtat cu curaC opo<i5ia tot 'ai puternic6 a con"uc6torilor religio:i > 2ariseii :i sa"ucheii. +in cau<a acestei opo<i5ii Cristos /0a 7ntors la r6s6rit "e *or"an la .ereea un"e 7i 7n#65a pe oa'eni :i 26cea #in"ec6ri. 1ucrarea "in .ereea a 2ost ur'at6 "e scurta lucrare a ulti'ei s6pt6'7ni 7n *erusali' 7n ti'pul c6reia a 2ost con2runtat 7n public cu opo<i5ia tot 'ai 'are a con"uc6torilor iu"ei na5ionali :C ecle<iastici. El le0a repro:at concep5ia lor rigi"6 :i 2or'al6 "espre religie 7n 7n#656tura /a 7n pil"e. ,ristul s27r:it "e s6pt6'7n6 7n ti'pul c6ruia Di0a "at #ia5a pe cruce a 7ncheiat lucrarea 1ui acti#6 7n lu'e. +up6 glorioasa 1ui 7n#iere > un t2apt istoric stabilit ba<at pe "o#e<ile "ocu'entare "in 4oul ,esta'ent QJaptele 1:8P 1 Corinteni 15:408R > El le0a ap6rut "oar propriilor /6i ur'a:i. .unctul cul'inant al lucr6rii 1ui a 2ost 7n6l5area 1ui la cer 7n pre<en5a ucenicilor 1ui. 9ceast6 7n6l5are a 2ost prece"at6 "e pro'isiunile /ale "e a tri'ite +uhul /27nt 7n locul /6u :i "e a /e 7ntoarce iar6:i pe acest p6'7nt. )iserica cre:tin6 are binecu#7ntarea "e a pose"a patru relat6ri ale acestei lucr6ri a lui Cristos pe p6'7nt. Jiecare "intre autori 7:i pre<int6 relatarea "intr0un alt punct "e #e"ere. &atei accentuea<6 acti#itatea regeasc6 a lui Cristos ca &esia Cel pro'is care a 7'plinit pro2e5iile =echiului ,esta'ent. El 2ace aceasta prin 2olosirea constant6 a e?presiei Nca s6 se 7'plineasc6 ce #estise +o'nul prin proorocul@. &arcu care a scris cu scopul "e a se a"resa 'in5ii ro'ane a accentuat latura prag'atic6 a lucr6rii lui Cristos. /enti'entul ac5iunii :i al puterii este accentuat "e 2olosirea constant6 a cu#7ntului grecesc tra"us prin N"e 7n"at6@ sau Ni'e"iat@. 1uca istoricul Q1uca 1:104R ne re"6 latura u'an6 a lucr6rii lui Cristos. *oan 7l pre<int6 pe Cristos ca pe Jiul lui +u'ne<eu care are puterea "e a a"uce binecu#7ntare celor ce 7l pri'esc prin cre"in56 Q*oan 1:12P 20:80081R. B. Misi9nea 79i Cristos .erioa"a acti#6 a lucr6rii lui Cristos care s0a e?tins "e0a lungul a trei ani a 2ost "oar preg6tirea pentru perioa"a pasi#6 a lucr6rii /ale su2erin5a pe cruce. /u2erin5a :i 'oartea 1ui au constituit 'arele e#eni'ent pre<is "e proroci Q*saia 58R care ur'a s6 a"uc6 7n2r7ngerea 2inal6 a tuturor 2or5elor r6ului :i eliberarea "e p6cat Q$alateni 8:10 18R a celor care 7l accept6 :i 7:i 7nsu:esc toat6 puterea spiritual6 a lucr6rii /ale "e pe cruce QE2eseni 1:19028P 8:20R. .entru acest i'portant scop te'poral :i etern a #enit El pe p6'7nt. E#angheliile accentuea<6 acest 2apt prin senti'entul "e punct cul'inant pe care ni01 "au pasaCe cu' s7nt &atei 16:21 &arcu 8:81 :i 1uca 9:44.
C. &esaCul lui Cristos

+e:i Crucea a 2ost 'isiunea pri'or"ial6 a lui Cristos pe p6'7nt ea nu a 2ost 'esaCul /6u principal nici nu a 2ost consi"erat6 un scop 7n sine. Orice stu"iu atent al E#angheliilor #a re#ela c6 'esaCul esen5ial al 7n#656turilor lui Cristos a 2ost 7'p6r65ia. +ou6 e?presii erau 2olosite "e Cristos: N7'p6r65ia lui +u'ne<eu@ :i N7'p6r65ia cerurilor@ cea "in ur'6 2iin" 2olosit6 'ai "es 7n &atei. 9'bele interpret6ri 'aCore ale acestor e?presii accept6 2aptul c6 7'p6r65ia lui +u'ne<eu const6 "in "o'nia lui +u'ne<eu peste toate 2iin5ele "in uni#ers care 7i "au ascultare 7n 'o" #oluntar. 7n aceast6 7'p6r65ie care este spiritual6 :i care cuprin"e ti'pul :i #e:nicia 2iin5ele o'ene:ti intr6 "up6 ce au trecut printr0o rena:tere spiritual6 Q&atei 6:88 *oan 8:8 5 ;R. 4icio"at6 nu se 'en5ionea<6 e?isten5a r6ului pe acest t6r7' 7n care Cristos 7nsu:i #a "e#eni 7n cele "in ur'6 supus ,at6lui Q1 Corinteni 15:24028R. 9'bele grupuri cre" c6 7n
pre<ent aceast6 7'p6r65ie este etic6 :i spiritual6 :i c6 biserica 2ace parte "in ea. 9'bele cre" c6 reali<area ei escatologic6 "eplin6 #a a#ea loc 7n #iitor. +iscu5ia asupra e?presiei N7'p6r65ia cerurilor@ a"uce o 7'p6r5ire a opiniilor. 3nii cre" c6 cele "ou6 e?presii se re2er6 la "ou6 t6r7'uri separate "e:i ele se suprapun 7ntr0o oarecare '6sur6. &oti#ul 'aCor pentru care se 2ace "istinc5ie 7ntre cele "ou6 7'p6r65ii reiese "in 2aptul c6 Cristos a 2olosit :i interpretat pil"ele neghinei :i n6#o"ului pentru a "escrie 7'p6r65ia cerurilor "ar El nu le0a 2olosit nicio"at6 pentru a "escrie 7'p6r65ia lui +u'ne<eu. +in 'o'ent ce aceste "ou6 pil"e presupun un a'estec "e oa'eni buni :i r6i 7n 7'p6r65ia Cerurilor :i "eoarece toate 'en5ion6rile 7'p6r65iei lui +u'ne<eu se re2er6 nu'ai la cei ce se supun #oluntar #oii lui +u'ne<eu 'ul5i cre" c6 trebuie s6 e?iste o "istinc5ie 7ntre cele "ou6 e?presii :i > "e aceea > ele nu pot 2i 2olosite ca sinoni'e. 9ce:tia sus5in c6 N7'p6r65ia lui +u'ne<eu@ este legat6 "e +u'ne<eu se caracteri<ea<6 prin bun6tate :i este at7t cos'ic6 :i etern6 c7t :i te'poral6P pe "e alt6 parte e?presia N7'p6r65ia cerurilor@ este legat6 "e "o'nia lui Cristos 7n ti'p pe p6'7nt :i are 7n ea at7t bine c7t :i r6u Q&atei 8:11018R. 9cei pre'ileni:ti care sus5in c6 cele "ou6 e?presii nu s7nt i"entice cre" c6 7'p6r65ia cerurilor este legat6 "e "o'nia lui Cristos pe p6'7nt ui actual iar 7'p6r65ia lui +u'ne<eu ei o i"enti2ic6 cu "o'nia etern6 a lui +u'ne<eu ,at6l. 7n perioa"a pre<ent6 a )isericii 7'p6r65ia cerurilor este echi#alent6 cu cre:tin6tatea care const6 "intr0un a'estec "e cre:tini oa'eni care "oar se "eclar6 cre:tini necre"incio:i :i e#rei. 1a 7ntoarcerea lui Cristos 7'p6r65ia cerurilor #a 2i cur65it6 "e e#reii :i nee#reii necre"incio:i :i #a 2i con"us6 ti'p "e o 'ie "e ani "e Cristos :i "e )iserica 1ui. 9ceasta #a 2i 7'p6r65ia prorocit6 "e pro2e5i 7n care *srael #a 2i binecu#7ntat 7n 5ara .alestinei. +up6 o scurt6 r6<#r6tire con"us6 "e /atan "up6 ce a sc6pat "in 7nchisoarea un"e a stat o 'ie "e ani 7n ti'pul 'ileniului Cristos 7i #a pre<enta lui +u'ne<eu autoritatea /a :i partea pur6 "in 7'p6r65ia Cerurilor se #a uni cu 7'p6r65ia lui +u'ne<eu "up6 Cu"ecata 2inal6. &ul5i "intre cei care sus5in c6 cele "ou6 e?presii s7nt sinoni'e :i pot 2i
46 Cretinismul de-a lungul secolelor egalate cu )iserica cre" c6 7'p6r65ia #a 2i reali<at6 printr0un proces istoric "e e#olu5ie 7n care )iserica 2ace lucrarea "e preg6tire a c6ii pentru o 7'p6r65ie pe care Cristos o #a pri'i la 7ntoarcerea 1ui. O parte i'portant6 a planului lor o constituie ac5iunile sociale pentru crearea unor con"i5ii 'ai bune pentru oa'eni. Cre:tinis'ul este a"esea interpretat 7n ter'eni etici 2iin" negliCat6 lucrarea "e isp6:ire "e la cruce. 9cesta este post'ilenis' liberal. 3nii oa'eni 7n special g7n"itori "in secolul al -l-0lea cu' s7nt Charles Jinney Eo"ges ).). Har2iel" :i 9.E. /trong au sus5inut "e ase'enea o escatologie post'ilenist6 "ar "e tip orto"o? conser#ator. Ei au cre<ut c6 biserica persoanelor regenerate sub c6l6u<irea :i prin puterea +uhului /27nt #a a#ea un ast2el "e i'pact asupra societ65ii 7nc7t #a apare o or"ine a 'ileniului per2ect6 7ntre oa'eni. C7n" Cristos #a #eni la s27r:itul 'ileniului #a e?ista o societate "up6 #oia lui +u'ne<eu. ,eoria lui 9ugustin c6 'ileniul este unul :i acela:i cu era bisericii a "at un suport puternic acestei concep5ii. 9l5ii care nu subscriu la interpretarea "e 'ai sus "ar care cre" c6 cei "oi ter'eni s7nt sinoni'i sus5in c6 reali<area 2inal6 a 7'p6r65iei #a a#ea loc 7n #iitor :i c6 ea #a 2i "es6#7r:it6 7n 'o" supranatural :i cataclis'ic la 7ntoarcerea lui Cristos. Ei nu accept6 abor"area e#olu5ionist6 a post'ileni:tilor. 9ce:tia s7nt 7n general cunoscu5i sub nu'ele "e a'ileni:ti. Ei nu accept6 i"eea unei 7'p6r65ii "e o 'ie "e ani a lui Cristos :i "e obicei nici nu 2ac #reo leg6tur6 7ntre e#rei :i 7'p6r65ia lui Cristos. 9 cre"e c6 cele "ou6 2ra<e s7nt sinoni'e sau nu s7nt sinoni'e nu este at7t "e i'portant pe c7t "e i'portant este ca e#anghelicii s6 ca"6 "e acor" asupra unor proble'e 7n care nu poate 7nc6pea "i2eren56 "e opinie "ac6 /criptura este corect interpretat6. Japtul c6 p6catul este ere"itar :i personal :i nu colecti# :i legat "e 'e"iu e?clu"e concep5ia post'ilenist6 "espre 7'p6r65ie. O'ul trebuie s6 lupte cu p6catul originar. .rin ur'are sarcina pri'or"ial6 a )isericii nu este con#ertirea lu'ii prin pre"ici :i ac5iuni sociale ci e#angheli<area lu'ii prin procla'area E#angheliei ast2el 7nc7t cei care #or 2or'a a"e#6rata )iseric6 s6 aib6 oportunitatea "e a r6spun"e la acest 'esaC atunci c7n" +uhul /27nt a"uce 7n ini'a lor con#ingerea c6 s7nt p6c6to:i. 9ceasta este sarcina speci2ic6 a )isericii 7n aceast6 perioa"6 a istoriei u'ane "ar ea nu e?clu"e sarcina cre:tinului care este :i cet65ean "e a 2ace "in cre:tinis' o religie practic6 pentru #ia5a "e 2iecare <i a societ65ii. Cristos nu a a2ir'at c6 7'p6r65ia #a 2i #reo"at6 reali<at6 printr0un proces istoric "e e#olu5ie prin care )iserica preg6te:te lu'ea pentru #enirea 1ui. /cripturile ne 7n#a56 c6 #iitoarea 2a<6 escatologic6 a 7'p6r65iei > "eosebit6 "e actuala 2a<6 etic6 :i spiritual6 > #a 2i reali<at6 7n 'o" supranatural :i cataclis'ic la #enirea lui Cristos :i nu ca re<ultat al lucr6rii )isericii. D. Min9ni7e 79i Cristos &inunile lui Cristos au 2ost nu'eroase :i au constituit o parte i'portant6 a lucr6rii 1ui. Ele au a#ut ca scop s6 re#ele<e gloria lui +u'ne<eu :i s6 arate c6 Cristos este Jiul lui +u'ne<eu Q*oan 2:22028P 8:2P 9:8R pentru ca oa'enii s6 crea"6 :i +u'ne<eu s6 2ie glori2icat. Ele s7nt nu'ite "i2erit > putere Capitolul @ 4; lucr6ri 'inuni sau se'ne. %a5ionali:tii :i e'piri:tii au negat posibilitatea lor 7ncerc7n" s6 le e?plice prin legi naturale sau s6 le "es2iin5e<e cali2ic7n"u0le "rept 'ituri. 9ceast6 ulti'6 teorie i'plic6 7n 'o" necesar o negare a istoricit65ii "ocu'entelor. &inunile pot 2i "e2inite ca 2eno'ene ine?plicabile prin legile cunoscute ale naturii 26cute cu scopuri 'orale printr0o inter#en5ie special6 a +i#init65ii. .osibilitatea :i probabilitatea 'inunilor este "e'onstrat6 "e supranaturalul creati#ul Cristos :i "e e?isten5a "ocu'entelor istorice care relatea<6 aceste 'inuni ca 2apte istorice. .ersoana :i lucrarea lui Cristos au 2ost consi"erate autentice "e 'ul5i "in ti'pul /6u "atorit6 'inunilor 26cute "e El. E. Ce a nse8nat Cristos Oa'enii au a#ut :i au "i2erite p6reri "espre Cristos care ne este pre<entat at7t "e real 7n E#anghelii. 7n ti'pul 'arilor perioa"e "e contro#ers6 teologic6
7ntre anii 825 :i 451 :i 7ntre 151; :i 1648 oa'enii au c6utat s601 interprete<e pe Cristos 7n pri'ul r7n" 7n 2unc5ie "e cre<urile lor. &isticii 7l consi"erau ca 2iin" Cristosul e?perien5ei personale i'e"iate. 9l5ii la s27r:itul secolului al -=***0lea :i 7nceputul secolului al -l-0lea #orbeau "espre El ca "espre Cristosul istoriei :i 7ncercau s6 eli'ine prin e?plica5ii ele'entul supranatural a:a 7nc7t s601 poat6 consi"era pe Cristos "oar un o' neobi:nuit. 9"e#6ratul cre:tin 10a consi"erat 7ntot"eauna ca 2iin" Cristosul lui +u'ne<eu. /e'ni2ica5ia istoric6 a lui Cristos este re#elat6 7n "e<#oltarea unei #alori noi "ate personalit65ii u'ane. $recii insistau asupra "e'nit65ii personalit65ii u'ane "eoarece o'ul este o 2iin56 ra5ional6 "ar )iserica a sus5inut 7ntot"eauna c6 personalitatea u'an6 are o "e'nitate "eoarece o'ul este un 2iu poten5ial sau real al lui +u'ne<eu prin cre"in5a 7n Cristos. Concep5ia cre:tin6 a a#ut ca re<ultat u'ani<area #ie5ii. 7n )iseric6 au 2ost 7nl6turate barierele "e clas6 "e se? :i "e ras6 iar re2or'a social6 a a"us con"i5ii "e #ia56 'ai bune pentru to5i oa'enii. E#anghelicii au 2ost con"uc6torii 7n re2or'a social6 "in 9nglia 7n secolul al -l-0lea. &ai presus "e toate accentul pus pe un co" co'porta'ental ba<at 'ai cur7n" pe "ragoste "ec7t pe reguli e?terioare este un re<ultat al contactului personalit65ii u'ane cu Cristosul "e la Cal#ar. *'pactul lui Cristos 7n arte :i literatur6 este i'ens. Caracterul lui Cristos lucrarea 7n#656turile :i > 'ai presus "e toate > 'oartea :i 7n#ierea 1ui 'archea<6 7nceputul cre:tinis'ului. &ulte religii ar putea s6 e?iste 26r6 2on"atorii lor u'ani "ar 7n"ep6rtarea lui Cristos "in cre:tinis' ar l6sa o scoic6 goal6 26r6 #ia56. Cristos a "at )isericii 1ui cele "ou6 acte "e cult pe apostoli 'esaCul ei "e ba<6 cu pri#ire la 7'p6r65ia lui +u'ne<eu "isciplina ei pri'or"ial6 Q&atei 16:16019P 18:15020R :i +uhul /2int care s6 2ie Cel ce lucrea<6 prin inter'e"iul )isericii la e#angheli<area lu'ii. El nu a l6sat nici o organi<a5ie "e ba<6 :i nici un siste' "e "octrine bine "e2init sau c6r5i s2inte. 9cestea ur'au s6 2ie elaborate "e c6tre apostoli inclusi# "e .a#el sub c6l6u<irea +uhului /27nt pe care Cristos 10a tri'is pe p6'7nt s6 lucre<e 7n absen5a /a. 9"e#6rata )iseric6 a#7n"u01 pe Cristos ca te'elie :i
48 Cretinismul de-a lungul secolelor +uhul /27nt ca 2on"ator a#ea s6 'earg6 7nainte triu'26toare sl6#in"u01 pe +o'nul ei r6stignit 7n#iat :i 7n6l5at "in <iua "e %usalii p7n6 7n pre<ent.
NOTE
1. /hirley L. Case -he Historicit% of 4esus QChicago: 3ni#ersity o2 Chicago .ress e"i5ia a 20a 1928R p. 89061. ,acit Anale, 15.44. .liniu *pistole, 10.96.;P 10.96;.1. 1ucian -recerea peregrinului, 1 11 18. Jla#ius Losephus Antichit12i iudaice, 20. 9. 1. *bi". 18. 8. 8. $resha' &achen -he Iirgin &irth of Christ Q4eM XorU: Earper e"i5ia a 20a 1982R. 9ceasta este cea 'ai bun6 lucrare conser#atoare :i eru"it6 asupra acestui subiect. 2. 8. 4. 5. 6. ;. %_/.W4+*%E9 CRETINISMULUI %N IMPERIU P7N& %N ANUL '##
Mai nt i i9!e979i
Japtul c6 Cristos a 2ost 'ai "egrab6 te'elia "ec7t 2on"atorul )isericii este e#i"ent "in 2olosirea ti'pului #iitor 7n &atei 16:18 c7n" El a2ir'6: N.e aceast6 piatr6 voi <i"i )iserica &ea@. 1uca a a2ir'at c6 el ne0a in2or'at 7n e#anghelia sa "espre Ntot ce a 7nceput *sus s6 2ac6 :i s6 7n#e5e pe oa'eni@ QJaptele 1:1R 7n ti'p ce 7n Japtele apostolilor el a relatat "espre 2or'area :i 7nceputul r6sp7n"irii )isericii cre:tine "e c6tre apostoli sub con"ucerea +uhului /27nt. Chiar :i ucenicii au 7n5eles gre:it natura spiritual6 a 'isiunii lui Cristos pentru c6 ei "oreau s6 :tie "ac6 "up6 7n#ierea /a El #a restaura 7'p6r65ia 'esianic6 QJaptele 1:6R. Cristos 7ns6 le0a r6spuns c6 "up6 ce ei #or 2i pri'it putere "e la +uhul /27nt ur'ea<6 s6 2ie 'artori ai 1ui N7n *erusali' 7n toat6 *u"eea 7n /a'aria :i p7n6 la 'arginile p6'7ntului@ QJaptele 1:8R. /e #a obser#a c6 Cristos "6"ea prioritate procla'6rii E#angheliei 7n r7n"urile e#reilor. 9ceasta este or"inea ur'at6 "e )iserica .ri'ar6. E#anghelia a 2ost propo#6"uit6 'ai 7nt7i la *erusali' "e c6tre .etru 7n <iua "e %usaliiP apoi ea a 2ost "us6 "e e#reii cre:tini 7n alte ora:e ale *u"eii :i ale /a'ariei. .rin ur'are )iserica .ri'ar6 a 2ost 'ai 7nt7i e#reiasc6 :i a e?istat 7n ca"rul iu"ais'ului. +e<#oltarea cre:tinis'ului 7n ca"rul iu"ais'ului :i 7naintarea lui spre 9ntiohia este "escris6 "e 1uca 7n pri'ele "ou6spre<ece capitole "in Japtele apostolilor.
I. %NTEMEIEREA BISERICII DIN IERUSALIM

.are para"o?al c6 toc'ai centrul celei 'ai 7n#er:unate "u:'6nii 7'potri#a lui Cristos a "e#enit ora:ul un"e a ap6rut pentru pri'a "at6 religia cre:tin6 > "ar s0a 7nt7'plat chiar a:a. +e la anul 80 ".Cr. p7n6 7n apro?i'ati# 44 biserica "in *erusali' a a#ut o po<i5ie "e con"ucere 7n co'unitatea cre:tin6 pri'ar6. +uhul /27nt a pri'it po<i5ia proe'inent6 7n 7nte'eierea )isericii cre:tine. 9ceasta era 7n concor"an56 cu pro'isiunile lui Cristos "in ulti'ele s6pt6'7ni "in #ia5a /a c6 El #a tri'ite Nun alt &7ng7ietor@ care #a con"uce )iserica "up6 7n6l5area /a. 3n stu"iu atent al te?telor "in *oan 14:16018 15:2602; :i 16:;015 #a scoate 7n relie2 2oarte clar 2unc5ia +uhului /27nt 7n )iserica
50 Cretinismul de-a lungul secolelor .ri'ar6. +e 2apt i"eile principale ale c6r5ii Japtele apostolilor s7nt 7n#ierea lui Cristos ca subiect al pre"ic6rii apostolice :i +uhul /27nt ca "6t6tor "e putere :i c6l6u<6 a co'unit65ii cre:tine 7ncep7n" "in <iua %usaliilor. +uhul /27nt a "e#enit agentul ,rinit65ii 7n 'iClocirea lucr6rii "e r6scu'p6rare a oa'enilor. E#rei "in toate p6r5ile lu'ii 'e"iteraneene au 2ost pre<en5i la *erusali' pentru a celebra /6rb6toarea Cinci<eci'ii atunci c7n" a 2ost 2on"at6 )iserica QJaptele 2:5011R. &ani2estarea supranatural6 a puterii "i#ine prin #orbirea 7n li'bi care a a#ut loc "up6 cobor7rea +uhului /27nt 7n #e"erea 7nte'eierii )isericii a creat posibilitatea ca e#reii pre<en5i s6 au"6 7n propria lor li'b6 "espre 'inunatele lucr6ri ale lui +u'ne<eu QJaptele 2:11R. .etru a 5inut cu aceast6 oca<ie pri'a :i probabil cea 'ai 2ructuoas6 pre"ic6 pre"icat6 #reo"at6 7n care a procla'at 'esianitatea :i gra5ia sal#atoare a lui Cristos. Cel pu5in trei 'ii "e oa'eni au pri'it cu#7ntul propo#6"uit :i au 2ost bote<a5i QJaptele 2:41R. 7n 2elul acesta s0a n6scut acea entitate spiritual6 sau organis' spiritual care este )iserica in#i<ibil6 trupul Cristosului 7n#iat. Cre:terea a 2ost rapi"6. 4u'6rul total al celor bote<a5i a aCuns cur7n" la cinci 'ii QJaptele 4:4R. &ai t7r<iu s7nt 'en5ionate 'ul5i'i ca "e#enin" o parte "in )iseric6 QJaptele 5:14R. Este "eosebit "e interesant c6 'ul5i "intre ace:tia erau e#rei0greci QJaptele 6:1R "in +iaspora care erau la *erusali' pentru a celebra cele "ou6 'ari s6rb6tori principale: .astele :i !iua Cinci<eci'ii. 4ici chiar preo5ii nu erau i'uni 2a56 "e noua cre"in56. NO 'are 'ul5i'e "e preo5i@ QJaptele 6:;R este 'en5ionat6 7ntre 'e'brii )isericii .ri'are "in *erusali'. .oate unii "intre ei #6<user6 s27:iin"u0se 'area per"ea a ,e'plului la 'oartea lui Cristos :i aceasta 7'preun6 cu pre"icile apostolilor i0a "eter'inat s6 se supun6 "e bun6#oie lui Cristos. O ase'enea cre:tere rapi"6 nu s0a petrecut 26r6 opo<i5ie "in partea iu"eilor. 9utorit65ile ecle<iastice au 7n5eles repe"e c6 cre:tinis'ul pre<int6 o a'enin5are pentru prerogati#ele lor ca interpre5i :i preo5i ai 1egii :i atunci ei :i0au unit 2or5ele pentru a co'bate cre:tinis'ul. .ersecu5ia a #enit 'ai 7nt7i "in partea unui corp politico0ecle<iastic /anhe"rinul care cu aprobarea ro'an6 supra#eghea #ia5a ci#il6 :i religioas6 a 56rii. .etru :i *oan au 2ost "u:i "e cel pu5in "ou6 ori 7naintea acelui august grup :i li s0a inter<is s6 pre"ice E#anghelia "ar ei au re2u<at s6 se supun6. &ai t7r<iu persecu5ia a "e#enit 7n pri'ul r7n" politic6. 7n aceast6 perioa"6 "e persecu5ie *ro" 10a ucis pe *aco# :i 10a 7nchis pe .etru QJaptele 12R. +e atunci persecu5ia a ur'at acest tipar ecle<iastic sau politic. 9cest 7nceput al persecu5iei a "at cre:tinis'ului pri'ul 'artir > Dte2an. El 2usese unul "intre cei 'ai "eosebi5i "intre cei :apte b6rba5i ale:i s6 a"'inistre<e aCutoarele )isericii "in *erusali'. &artorii 'incino:i care nu au reu:it s6 contra<ic6 spiritul :i logica cu care #orbea el l0au t7r7t 7n 2a5a /anhe"rinului ca s6 r6spun"6 pentru ceea ce a 26cut. +up6 o cu#7ntare 7n care i0a acu<at pe con"uc6torii iu"ei c6 10au respins pe Cristos el a 2ost scos a2ar6 :i ucis cu pietre. &oartea pri'ului 'artir al cre"in5ei cre:tine a 2ost un 2actor #aloros pentru r6sp7n"irea :i cre:terea cre:tinis'ului. /aul care 'ai Capitolul 7 51 t7r<iu a "e#enit apostolul .a#el p6<ea hainele celor ce01 uciseser6 pe Dte2an. J6r6 7n"oial6 c6 #iteCia lui Dte2an :i spiritul lui iert6tor 7n 2a5a unei 'or5i cru"e au a#ut un i'pact asupra ini'ii lui /aul. Cu#intele cu care i se a"resea<6 Cristos 7n Japtele 9:5 NKi0ar 2i greu s6 arunci 7napoi cu piciorul 7ntr0un 5epu:@ ar p6rea s6 in"ice 2aptul acesta. .ersecu5ia ce a ur'at a 2ost "eosebit "e 7n#er:unat6 :i a 2ost 'iClocul "e 7'pr6:tiere :i "e puri2icare a )isericii nou0n6scute a:a 7nc7t 'esaCul a putut 2i purtat spre alte p6r5i ale 56rii QJaptele 8:4R. ,otu:i nu to5i con#erti5ii la cre:tinis' a#eau o ini'6 ne7'p6r5it6. 9nania :i /a2ira au "e#enit pri'ele persoane pe"epsite 7n biserica "in *erusali' "in cau<a p6catului lor "e 7n:el6ciune. %api"6 :i 7n2rico:6toare a 2ost pe"eapsa "at6 prin apostoli care erau con"uc6torii acestei tinere organi<a5ii. %elatarea aplic6rii "isciplinei la aceast6 pereche #ino#at6 ri"ic6 7ntrebarea
"ac6 )iserica .ri'ar6 "in *erusali' practica sau nu co'unis'ul. 3n t7n6r co'unist a 7ncercat "in greu 7ntr0o oca<ie s6 "e'onstre<e autorului acestei c6r5i c6 ei practicau co'unis'ul. .asaCe ca Japtele 2:44045 :i 4:82 par s6 sugere<e practicarea unui tip "e socialis' utopic ba<at pe 'a?i'a socialist6 2a#orit6: N+e la 2iecare "up6 posibilit65i 2iec6ruia "up6 ne#oi@. +ar se #a obser#a 7n pri'ul r7n" c6 aceasta a 2ost o '6sur6 temporal1, probabil 'enit6 s6 satis2ac6 ne#oile 'ultora "in a2ara *erusali'ului care ar 2i "orit s6 2ie 7n#65a5i "espre noua cre"in56 7nainte "e a se 7ntoarce la casele lor. Japtul c6 ac5iunea era voluntar1 este 'ult 'ai i'portant. Ea se 26cea prin cooperare bene#ol6 :i nu prin constr7ngere. .etru a a2ir'at clar 7n Japtele 5:804 c6 9nania :i /a2ira au a#ut libertatea "e a0:i p6stra proprietatea sau "e a o #in"e. 7'p6r5irea bunurilor era o proble'6 pur #oluntar6. )iblia nu poate 2i 2olosit6 ca o Custi2icare pentru un siste' econo'ic 7n care /tatul "e5ine controlul asupra celei 'ai 'ari p6r5i a capitalului :i a in"ustriei. +ar cre:tinis'ul ti'puriu a pro'o#at 'ari schi'b6ri sociale 7n anu'ite "o'enii. )iserica .ri'ar6 "in *erusali' insista asupra egalit65ii spirituale "intre se?e :i acor"a o "eosebit6 consi"era5ie 2e'eilor "in )iseric6. 1uca relatea<6 2aptul c6 +orea a 2ost cea c6reia i0a 2ost 7ncre"in5at6 con"ucerea ac5iunilor caritabile. QJaptele 9:86R. 7n2iin5area unui grup "e b6rba5i care s6 aib6 griC6 "e cei ne#oia:i a 2ost un alt 2eno'en social re'arcabil care s0a petrecut 7n pri'ii ani ai )isericii. &ilostenia ur'a s6 2ie a"'inistrat6 "e un grup organi<at > "iaconii. 7n 2elul acesta apostolii erau l6sa5i liberi s60:i "e"ice 7ntregul ti'p con"ucerii spirituale. 4e#oia generat6 "e cre:terea rapi"6 :i probabil :i i'itarea practicilor "in sinagoga e#reiasc6 au "us la 7n'ul5irea sluCbelor :i a sluCitorilor "e ti'puriu 7n istoria )isericii. C7n"#a 'ai t7r<iu au 2ost a"6uga5i b6tr7nii la nu'6rul sluCitorilor a:a 7nc7t 7n 2inal apostolii b6tr7nii :i "iaconii erau cei ce 7'p6r5eau responsabilitatea con"ucerii 7n biserica "in *erusali'. 4atura pre"icilor 5inute "e con"uc6torii )isericii .ri'are "in *erusali' reiese "in relatarea apari5iei cre:tinis'ului. .re"ica lui .etru QJaptele 2:14086R este pri'a pre"ic6 5inut6 "e un apostol. /e #a obser#a c6 .etru a recurs la pro2e5ii =echiului ,esta'ent care au pre#estit un &esia ce #a su2eri. 9poi el a
52 Cretinismul de-a lungul secolelor 2or'ulat i"eea c6 Cristos este &esia pentru c6 El a 2ost 7n#iat "in 'or5i "e +u'ne<eu. Ca ur'are El poate a"uce '7ntuirea celor ce01 pri'esc prin cre"in56. .rincipalele argu'ente ale pri'elor pre"ici ale apostolilor s7nt re<u'ate 7n Japtele 1;:208: 4ecesitatea 'or5ii lui Cristos pentru p6cat a 2ost pre#estit6 "e pro2e5i :i 7n#ierea lui Cristos este "o#a"a c6 El este &esia care 7i poate sal#a pe oa'eni. Di .a#el a ur'at aceea:i structur6 Q1 Corinteni 15:804R. Cristosul cruci2icat :i 7n#iat a constituit subiectul pre"icilor lor pentru e#rei :i 'ai t7r<iu pentru nee#rei Q*oan 5:22 2;P Japtele 10:42P 1;:81R. )iserica e#reiasc6 "in *erusali' a c6rei istorie a' "escris0o 'ai sus :i0a pier"ut cur7n" locul "e con"ucere 7n cre:tinis' acesta 2iin" luat "e alte biserici. Eot6r7rea luat6 la Conciliul "e la *erusali' "e a nu0i obliga pe nee#rei s6 se supun6 1egii a "eschis calea pentru e'anciparea spiritual6 a bisericilor nee#reie:ti "e sub controlul e#reiesc. 7n ti'pul ase"iului *erusali'ului "e c6tre ar'ata lui ,itus 7n anul 69 'e'brii bisericii au 2ost sili5i s6 2ug6 "in *erusali' la .ella peste *or"an. 1 *erusali'ul n0a 'ai 2ost consi"erat centrul cre:tinis'ului "up6 "istrugerea ,e'plului :i "up6 2uga "e acolo a bisericii e#reie:ti iar con"ucerea spiritual6 a )isericii cre:tine a 2ost centrali<at6 7n alte ora:e ca "e e?e'plu 7n 9ntiohia. 9cest 2apt a 7n"ep6rtat posibilitatea pericolului ca cre:tinis'ul s6 r6'7n6 7n 2a:ele iu"ais'ului.
II. BISERICA %N PALESTINA

*nteresul pentru acti#it65ile bisericii "in *erusali' re5ine aten5ia cititorilor istoriei )isericii .ri'are relatat6 "e 1uca p7n6 la s27r:itul capitolului ; "in Japtele apostolilor. Centrul interesului se l6rge:te pentru a inclu"e *u"eea :i /a'aria 7n capitolele "e la 8 la 12. Cre:tinis'ul era "us la oa'eni "e alte rase. 9"e#6ratul cre:tinis' a 2ost 7ntot"eauna orientat spre 'isiuni. =i<ita lui Jilip 7n /a'aria QJaptele 8:5025R a a"us E#anghelia unui popor care nu era "in s7nge pur e#reiesc. /a'aritenii erau "escen"en5ii acelora "intre cele <ece triburi care nu au 2ost "u:i 7n 9siria "up6 c6"erea /a'ariei :i care s0au a'estecat cu locuitorii pe care asirienii i0au a"us acolo "in alte p6r5i ale i'periului lor 7n ;21 7.".Cr. E#reii :i sa'aritenii au "e#enit "u:'ani 7n2oca5i 7nc6 "in acel ti'p. .etru :i *oan au 2ost che'a5i s6 #in6 7n /a'aria s601 aCute pe Jilip c7n" lucrarea crescuse at7t "e rapi" 7nc7t Jilip s0a #6<ut neputincios s6 2ac6 2a56 tuturor cerin5elor. 9ceast6 tre<ire spiritual6 a 2ost pri'a bre:6 7n bariera na5ionalist6 care st6tea 7n calea r6sp7n"irii E#angheliei. +up6 7ncheierea lucr6rii sale 7n /a'aria Jilip a 2ost c6l6u<it "e +uhul /27nt s6 pre"ice E#anghelia unui 2a'en etiopian care "e5inea o 2unc5ie 7nalt6 7n gu#ernul Etiopiei. .etru care 2usese pri'ul #estitor al E#angheliei la e#rei a 2ost "e ase'enea pri'ul care a "us E#anghelia 7n 'o" o2icial la nee#rei. +up6 o #e"enie 7n care i s0a ar6tat clar c6 :i nee#reii a#eau "reptul la E#anghelie el s0a "us la casa lui Corneliu centurionul ro'an :i a 2ost ui'it #6<7n" 7n casa lui petrec7n"u0se acelea:i lucruri ca :i 7n <iua "e %usalii QJaptele 10011R. +in acel 'o'ent .etru a 2ost "e acor" s6 r6sp7n"easc6 :i printre nee#rei Cu#7ntul harului. Ja'enul etiopian :i Corneliu au 2ost pri'ii nee#rei care au a#ut Capitolul 7 58 prileCul "e a pri'i 'esaCul harului sal#ator al lui Cristos. +e:i cei ce 2useser6 2or5a5i s6 plece "in *erusali' le0au pre"icat "oar e#reilor la 7nceput QJaptele 11:20R nu 'ult "up6 aceea a luat 2iin56 7n 9ntiohia "in /iria o 'are )iseric6 "e nee#rei. 9ici 7:i are originea nu'ele "e cre:tini "at pentru pri'a "at6 "e c6tre antiohieni 7n se'n "e batCocur6. 4u'ele acesta a "e#enit "enu'irea "e onoare a ur'a:ilor lui Cristos. 7n 9ntiohia :i0a 7nceput .a#el lucrarea public6 acti#6 7ntre nee#rei :i "e aici a pornit 7n c6l6toriile lui 'isionare care ur'au s601 "uc6 spre 5inta lui 2inal6 ora:ul %o'a. )iserica "in 9ntiohia era at7t "e 'are 7nc7t a#ea posibilitatea s6 "ea aCutoare bisericilor e#reie:ti c7n" acestea au a#ut "e 7n2runtat 2oa'etea. Ea a 2ost principalul centru al cre:tinis'ului "in anul 44 p7n6 7n anul 68. +ar r6'7nea 7nc6 "e 7n"eplinit sarcina "e a "uce E#anghelia la nee#rei Np7n6 la 'arginile p6'7ntului@. 9ceast6 sarcin6 7nceput6 "e .a#el este :i 7n pre<ent 'isiunea heter'inat6 a )isericii lui Cristos.
NOTE
1. Eusebiu Istoria ecle3iastic1, 8.5.
R$SP%NDIREA CRETINISMULUI %N IMPERIU P%N$ %N ANUL '##
4
A?oi @rec979i
)iserica cre:tin60e#reiasc6 pri'ar6 a 7n5eles cu greu caracterul uni#ersal al cre:tinis'ului cu toate c6 .etru 2usese instru'entul 2olosit "e +u'ne<eu pentru a le "a E#anghelia pri'ilor con#erti5i "intre nee#rei. .a#el este cel care a a#ut prin re#ela5ie "e la +u'ne<eu #i<iunea a'pl6 a ne#oii lu'ii nee#reilor :i cel care :i0a cheltuit #ia5a "uc7n" E#anghelia acelei lu'i. Ca ni'eni altul 7n )iserica pri'ar6 .a#el a 7n5eles caracterul uni#ersal al cre:tinis'ului :i s0a "e"icat r6sp7n"irii lui p7n6 la 'arginile *'periului %o'an Q%o'ani 11:18P 15:16R. /0ar putea pe bun6 "reptate pune 7ntrebarea "ac6 el n0a a#ut 7n 'inte lo<inca N*'periul %o'an pentru Cristos@ 7n ti'p ce 7nainta 7ncet spre apus cu 'esaCul Crucii Q%o'ani 15:15 16 18028P Japtele 9:15P 22:21R. El nu s0a cru5at pe sine pentru atingerea acestui scop "ar nu :i0a negliCat propriul nea' pe e#rei. 9cest lucru este "o#e"it "e 2aptul c6 7n 2iecare ora: un"e aCungea el c6uta 'ai 7nt7i sinagoga e#reiasc6 :i procla'a E#anghelia la e#rei :i la pro<eli5ii "intre nee#rei at7t ti'p c7t ei n ascultau.
I. MEDIUL LUI PA(EL

.a#el era con:tient "e trei 'ari pri#ilegii "e care s0a bucurat :i 2a56 "e care se si'5ea ata:at. Ca t7n6r el a bene2iciat "e e"uca5ia acor"at6 nu'ai tinerilor e#rei pro'i56tori stu"iin" la picioarele 'arelui 7n#656tor $6'6liei. .u5ini se puteau '7n"ri cu 'ai 'ult6 e"uca5ie "ec7t .a#el c7t pri#e:te e"uca5ia religioas6 e#reiasc6 :i pu5ini au pro2itat at7t "e pro2un" "e e"uca5ia lor cu' a pro2itat .a#el QJilipeni 8:406R. El era apoi cet65ean al ,arsului ora:ul principal al Ciliciei un ora: Nnu 26r6 7nse'n6tate@ QJaptele 21:89R. El se bucura apoi :i "e "reptul "e cet65ean ro'an n6scut liber QJaptele 22:28R :i nu a e<itat s6 2ac6 u< "e pri#ilegiile lui "e cet65ean ro'an atunci c7n" ase'enea pri#ilegii puteau aCuta la 7n"eplinirea 'isiunii sale pentru Cristos QJaptele 16:8;P 25:11R. *u"ais'ul a 2ost 'e"iul s6u religios 7nainte "e con#ertirea sa. ,arsul cu 'area lui uni#ersitate :i at'os2er6 intelectual6 a 2ost scena pri'ilor lui aniP :i *'periul %o'an a 2ost 'e"iul politic 7n care el a tr6it :i :i0a 26cut lucrarea. 9st2el .a#el a crescut 7ntr0o cultur6 urban6 cos'opolit6.
C$L$TORIILE MISIONARE ALE LUI PA(EL )arta Pa@. 54 Capitolul = 5; 9cest 'e"iu politic nu p6rea a 2i prea pro'i56tor pentru propo#6"uirea E#angheliei. Ce<ar 9ugust pro#ocase c6"erea republicii care r6'6sese "oar o 2or'6 politic6 atunci c7n" el a 7n2iin5at o "iarhie 7n anul 2; 7.".Cr. 7n care "oar si'bolic el 7'p6r5ea cu senatul controlul statului. +in ne2ericire succesorii lui nu au a#ut nici capacitatea nici caracterul lui 9ugust :i s0au 26cut #ino#a5i "e con"ucere gre:it6. Caligula Q8;041R a 2ost "e'ent o parte a "o'niei lui iar 4ero Q54068R sub care a 2ost 'artiri<at .a#el :i sub care )iserica a su2erit pri'a persecu5ie era un o' cru" :i s7ngeros care nu a e<itat s6 uci"6 'e'bri ai propriei sale 2a'ilii. +ar Clau"ius Q410 54R a 2ost un a"'inistrator e?celent :i i'periul a a#ut o stabilitate relati# 'are 7n ti'pul "o'niei lui. 7n ti'pul acestei "o'nii a 26cut .a#el cele 'ai 'ulte c6l6torii 'isionare. /itua5ia 'oral6 :i social6 era cu 'ult 'ai nepro'i56toare "ec7t cea politic6. .r6<ile "e r6<boi "in i'periu au creat o clas6 superioar6 bogat6 "e noi aristocra5i care a#eau scla#i :i bog65ie care s6 le satis2ac6 2iecare "orin56 legiti'6 :i nelegiti'6. 9ceast6 nou6 clas6 a#ea o atitu"ine oarecu' "ispre5uitoare 2a56 "e noua religie #6<7n" 7n 2aptul c6 ea apela la clasele 'ai s6race o a'enin5are a po<i5iei ei superioare 7n societate. +ar chiar :i unii "in aceast6 clas6 au 2ost c7:tiga5i "e pre"icarea E#angheliei c7n" .a#el a 2ost 7nchis la %o'a QJilipeni 1:18R. .a#el a 2ost "e ase'enea con2runtat cu ri#alitatea siste'elor religioase concurente. %o'anii erau 7ntr0un 2el eclectici 7n concep5ia lor religioas6 :i erau gata s6 tolere<e orice cre"in56 care nu i0ar 2i 7'pie"icat pe oa'eni s6 ia parte la siste'ul "e 7nchinare al statului care co'bina 7nchinarea la 7'p6rat cu #echea 7nchinare "e stat republican6 pretin<7n" cre"incio:ia tuturor popoarelor "in i'periu cu e?cep5ia e#reilor care erau scuti5i prin lege "e la ritualurile ei. Cre:tinii bine7n5eles nu puteau accepta acea 7nchinare :i prin aceasta :i0au atras "u:'6nia statului. %eligiile 'isterelor 'ai subiecti#e cu' au 2ost cea a lui &ithra Cybele :i *sis a#eau 'ul5i a"ep5i 7n i'periu. *u"ais'ul a 'ani2estat o opo<i5ie cresc7n"6 2a56 "e cre:tinis' atunci c7n" acesta s0a re'arcat ca o grupare religioas6. *ntelectualii ro'ani acceptau siste'ele 2ilo<o2ice ca stoicis'ul epicureanis'ul :i neopitagoreanis'ul care propuneau conte'pla5ia 2ilo<o2ic6 "rept cale spre sal#are. /toicis'ul cu concep5ia lui panteist6 "espre +u'ne<eu cu concep5ia c6 legile etice naturale trebuie s6 2ie "escoperite prin ra5iune :i cu "octrina lui "espre paternitatea lui +u'ne<eu :i 2r65ia o'ului p6rea s6 asigure o ba<6 2ilo<o2ic6 pentru *'periul %o'an. 3nii 7'p6ra5i ca "e e?e'plu &arcus 9urelius Q1610180R au 2ost atra:i "e stan"ar"ele etice ale stoicis'ului. 9ceasta era scena religioas6 con2u<6 c6reia trebuia s60i 2ac6 2a56 .a#el cu E#anghelia si'pl6 a 'or5ii r6scu'p6r6toare a lui Cristos. 9rheologia ne aCut6 s6 "at6' punctele0cheie "in #ia5a :i "in lucrarea lui .a#el. .a#el era 7n Corint "e optspre<ece luni c7n" $alion a "e#enit proconsul QJaptele 18:12018R. O inscrip5ie 7n piatr6 "escoperit6 la +el2i 'en5ionea<6 c6 $alion :i0a 7nceput acti#itatea 7n 9haia "in al "ou6<eci :i :aselea an al lui Clau"iu a"ic6 "in 51052 ".Cr. 9st2el #i<ita lui .a#el trebuie s6 2i 7nceput cu
58
optspre<ece luni 7nainte 7n anul 50 ".Cr. 9lte "ate "in #ia5a lui pot 2i calculate 7n raport cu aceast6 "at6 cu relati#6 acurate5e. 1 Con#ertirea lui .a#el a 2ost "e ase'enea un e#eni'ent istoric obiecti#. El a "escris0o 7n 2elul acesta 7n 1 Corinteni 9:1 :i 15:8 :i 7n $alateni 1:11018. Con#ertirea lui s0a pro"us ca ur'are a 7nt7lnirii lui cu Cristos pe "ru'ul spre +a'asc QJaptele 9 22 :i 26R. 9ceast6 e?perien56 a 2ost #ital6 pentru lucrarea lui 'isionar6 "e 'ai t7r<iu pentru 7n#656turile scrierile :i teologia lui.
II. LUCRAREA LUI PA(EL

$eniul lui .a#el a 2ost at7t "e 'ultilateral 7nc7t este necesar ca lucrarea lui s6 2ie anali<at6 sub "i2erite categorii. Jiecare anali<6 #a accentua '6re5ia sarcinii pe care i0a "at0o +u'ne<eu :i "e#ota'entul cu care a lucrat el pentru a 7n"eplini sarcina pri'it6. A. Pro?oB=!9itor97 EBan@Ae7iei .a#el a 2ost un 'isionar 7n5elept :i "e#otat :i #ia5a lui ilustrea<6 2olosirea principiilor care au 2ost 2oarte utile 'ultora ce au c6utat s6 7'plineasc6 'area porunc6 "e a e#angheli<a lu'ea pe care Cristos a "at0o )isericii. O anali<6 a h6r5ilor c6l6toriilor lui re#elea<6 a#ansarea E#angheliei 7n ur'a pre"icilor lui "e0a lungul unui 'are semicerc "in 9ntiohia p7n6 la %o'a. .a#el a a"optat ca principiu "e ba<6 e?tin"erea E#angheliei spre apus :i trebuie s6 2i 2ost plin "e bucurie c7n" :i0a atins 5elul "e a aCunge la %o'a chiar "ac6 a aCuns acolo ca pri<onier al gu#ernului ro'an. +e ase'enea .a#el s0a g7n"it ce <one puteau 2i atinse "in centre urbane
strategice. El 7:i 7ncepea 7ntot"eauna lucrarea "intr0o <on6 nou6 7n cel 'ai strategic ora: 2olosin"u0i apoi pe con#erti5i pentru a "uce 'esaCul 7n ora:ele :i satele "in 7'preCuri'i. +atorit6 acestei practici probabil c6 el nu a lucrat 7n Colose QColoseni 2:1R ci biserica puternic6 "in acel ora: a 2ost 7n2iin5at6 "e cei tri'i:i "e el "in E2es. El :i0a 7nceput lucrarea 7n centre ro'ane strategice 'erg7n" 'ai 7nt7i la sinagog1, un"e 7:i propo#6"uia 'esaCul at7ta ti'p c7t era bine pri'it. C7n" 7nt7'pina opo<i5ie el trecea la propo#6"uirea "irect6 a E#angheliei la nee#rei 7n orice loc pe care 7l g6sea potri#it. .rincipiul lui era s6 le pre"ice nee#reilor "up6 ce a "us 'esaCul la e#rei. 9cest principiu poate 2i #6<ut printr0un stu"iu al relat6rilor c6l6toriilor lui "in cartea Japtele apostolilor Q%o'ani 1:16R. +up6 7n2iin5area unei biserici .a#el o organi<a cu b6tr7ni :i cu "iaconi 7n a:a 2el 7nc7t biserica s6 se autoconduc1 "up6 plecarea lui. El a c6utat s6 <i"easc6 pe ba<e soli"e. +orin5a lui "e a nu 2i o po#ar6 pentru bisericile nou0n6scute 10a 26cut s60:i asu'e responsabilitatea "e a se 7ntre5ine singur 7n perioa"a c7n" pre"ica 7ntr0un loc nou. El lucra 7n 'eseria lui "e con2ec5ionare "e corturi 7n ti'p ce le pre"ica locuitorilor Corintului QJaptele 18:104P 1 ,esaloniceni 2:9R. El nu a 26cut "in aceasta o regul6 pentru al5ii ci a si'5it c6 era o necesitate pentru lucrarea lui. Di biserica trebuia s6 se ntre2in1 singur1. +epen"en5a "e c6l6u<irea Duhului Sfnt 7n lucrarea sa este e#i"ent6 at7t 7n Capitolul = 59 Japtele apostolilor c7t :i 7n Epistolele lui QJaptele 18:2 4P 16:60;R. El nu "orea s6 'earg6 7n nici un loc "ac6 nu a#ea "o#a"a clar6 c6 acel loc era c7'pul 7n care +u'ne<eu #oia ca el s6 lucre<e. El c6uta s6 aCung6 7n locuri neatinse "e al5ii :i s6 2ie un pionier al E#angheliei Q%o'ani 15:20R. 9cest spirit "e pionierat a 2ost pro"ucti# prin 2aptul c6 a a#ut ca re<ultat "ucerea E#angheliei "e c6tre el "in 9ntiohia la %o'a :i posibil spre apus p7n6 7n /pania. 9ceste principii ur'ate "e apostol i0au 2ost utile 7n "e<#oltarea bisericilor ca centre organi<ate pentru continuarea pre"ic6rii E#angheliei. El nu i0a l6sat 26r6 supraveghere, "eoarece :i0a 26cut un obicei "in a re#i<ita bisericile 7n2iin5ate "e el sau "e a le scrie scrisori cu scopul "e a le 7ncuraCa :i "e a le 7nt6ri QJaptele 15:86R. 4u ar trebui s6 ne 'ire "eci rapi"a cre:tere a cre:tinis'ului sub o con"ucere at7t "e s6n6toas6 :i inspirat6. Jiecare biseric6 s-a de3voltat singur1, 7n sensul c6 "e<#oltarea ei nu a 2ost coor"onat6 "e un organis' "in a2ar6 superior ei. B. Scrieri7e 79i PaBe7 .a#el a 26cut o practic6 "in a se 5ine la curent cu situa5ia local6 "in 2iecare biseric6 prin #i<itatori "in acea biseric6 Q1 Corinteni 1:11R sau prin rapoartele agen5ilor tri'i:i "e el s6 #i<ite<e bisericile Q1 ,esaloniceni 8:6R. Ori "e c7te ori p6rea c6 situa5ia local6 o cerea el scria scrisori sub c6l6u<irea +uhului /27nt pentru a trata proble'e speciale. El a scris "e "ou6 ori bisericii "in ,esalonic pentru a l6'uri 7n5elegerea gre:it6 a "octrinei celei "e0a "oua #eniri a lui Cristos. )iserica "in Corint era con2runtat6 cu proble'ele unei biserici "intr0un 'are ora: p6g7n :i .a#el i0a a"resat pri'a scrisoare pentru a solu5iona proble'ele e?istente. 7ntreb6ri pri#in" 7n5elepciunea u'an6 :i cea spiritual6 speci2ice unei biserici 7ntr0un ora: cultural grecesc Q1 Corinteni 104R proble'a 'oralit65ii 7ntr0un 'e"iu p6g7n Qcapitolul 5R Cu"ec65i 7ntre cre:tini 7naintea Cu"ec6torilor p6g7ni Q6R proble'e "e c6s6torie Q;R :i proble'a rela5iilor sociale cu i"olatrii p6g7ni Q8010R au 2ost unele "in subiectele pe care .a#el a trebuit s6 le trate<e prin corespon"en56. 9 "oua sa Epistol6 c6tre corinteni a 2ost scris6 "in ne#oia "e a0:i a2ir'a apostolia a:a 7nc7t autoritatea sa "e a ac5iona a:a cu' a2ir'ase 7n pri'a epistol6 s6 2ie con2ir'at6. /crisoarea c6tre galateni a 2ost necesar6 "in cau<a proble'ei leg6turii "intre 1egea iu"aic6 :i cre:tinis' a:a 7nc7t cre"in5a s6 2ie consi"erat6 principiul ani'ator al cre:tinis'ului :i nu 2aptele 1egii. Epistola c6tre ro'ani este o e?punere :i e?plica5ie siste'atic6 a E#angheliei lui. Cele trei epistole scrise 7n ti'pul 7nte'ni56rii lui 7n %o'a au 2ost oca<ionate "e proble'ele speciale "in bisericile "in E2es Colose :i Jilipi. Epistola personal6 c6tre Jili'on scris6 tot "in 7nchisoare tratea<6 proble'a
st6p7nului cre:tin :i a scla#ului care a "e#enit cre:tin. Cele trei scrisori pastorale c6tre ,i'otei :i ,it tratea<6 proble'e ce stau 7n 2a5a unui pastor t7n6r. /e #a obser#a c6 2iecare "in aceste scrisori a ap6rut "intr0o clar6 cri<6 istoric6 7n una "in bisericile preaiubite ale lui .a#el. &6re5ia acestor Ntratate pentru toate ti'purile@ este re#elat6 "e 2aptul c6 principiile "e<#oltate "e .a#el pentru a 2ace 2a56 urgen5elor bisericilor "in pri'ul secol s7nt actuale
60 Cretinismul de-a lungul secolelor pentru biserica "in ti'purile 'o"erne. Jiin5ele o'ene:ti 7nt7'pin6 proble'e si'ilare :i principii si'ilare s7nt 2olositoare chiar "ac6 'e"iul te'poral :i spa5ial este "i2erit. Epistolele lui .a#el s7nt 7ntot"eauna #aloroase pentru orice biseric6 7n solu5ionarea proble'elor ei. 1a .a#el e?ist6 7ntot"eauna un echilibru 7ntre 2or'ulele teologice :i aplica5ia practic6. C. Princi?ii7e teo7o@iei 79i PaBe7 4ici o tratare istoric6 a lui .a#el nu0:i poate per'ite s6 ignore "octrinele "e ba<6 "e<#oltate 7n scrisorile lui 7n special 7n cea c6tre biserica "in %o'a. Cristos nu a l6sat 7n ur'a 1ui un corp "e "octrine bine "e2inite. Jor'ularea acestora ur'a s6 2ie opera lui .a#el c6l6u<it "e +uhul /27nt. +ar acest corp "e "octrine nu era 7n contrast cu 7n#656turile lui Cristos ci a ap6rut "in 7n#656turile :i "in 'oartea lui Cristos.2 E"uca5ia pri'it6 "e .a#el acas6 7n sinagog6 :i "e la $6'6liei spiritul lui "e obser#are a naturii Q%o'ani 1:19020R e?perien5a prin care s0a con#ertit 'intea lui creati#6 :i 'ai presus "e toate re#ela5ia "i#in6 au constituit 2actori i'portan5i 7n "e<#oltarea teologiei lui. Esen5a E#angheliei lui .a#el poate 2i re<u'at6 si'plu: .a#el a 7n5eles c6 2ericirea :i utilitatea s7nt scopuri principale spre care aspir6 to5i oa'enii. Jericirea :i utilitatea 7n #ia5a aceasta :i 7n cea #iitoare "epin" "e ob5inerea gra5iei lui +u'ne<eu. $ra5ia lui +u'ne<eu poate 2i acor"at6 "oar o'ului care 2ace #oia lui +u'ne<eu. .a#el :i co'patrio5ii lui e#rei cre"eau c6 respectarea 1egii lui &oise care era o e?presie a s2in5eniei lui +u'ne<eu trebuia s6 garante<e o #ia56 2ericit6 :i util6. +ar .a#el a constatat spre regretul lui c6 2aptele 1egii au ca ur'are "oar cunoa:terea p6catului l6s7n"u01 pe o' incapabil s6 7'plineasc6 #oia lui +u'ne<eu e?pri'at6 7n acea 1ege Q%o'ani ;R. E?perien5a "e pe "ru'ul +a'ascului i0a re#elat lui .a#el c6 nu 1egea ci Crucea lui Cristos este punctul "e pornire pentru #ia5a spiritual6. Cristos care respectase per2ect 1egea iu"aic6 a putut s6 /e "6ruiasc6 pe Cruce ca O' :i +u'ne<eu per2ect 7n locul o'ului p6c6tos :i s6 ia po#ara p6catului o'ului Q$alateni 8:10 18R. Oa'enii au ne#oie "oar s6 accepte prin cre"in56 Q%o'ani 5:1R lucrarea 26cut6 "e Cristos pentru ei. /iste'ul etic al lui .a#el a i<#or7t "in aceast6 unire personal6 a cre"inciosului cu Cristos prin cre"in56. 9ceast6 rela5ie pe #ertical6 trebuie echilibrat6 "e o rela5ie pe ori<ontal6 7n care 2iecare cre:tin este unit cu 2ra5ii cre"incio:i prin "ragostea cre:tin6 e?pri'at6 7ntr0o #ia56 'oral6 Q1 *oan 8:28P E2eseni 1:15R. 4ici legalis'ul iu"ais'ului nici ra5ionalis'ul stoicis'ului ci "oar "ragostea cre:tin6 trebuie s6 2ie i<#orul tr6irii cre:tine. Co'uniunea 'istic6 a cre"inciosului cu +o'nul lui trebuie s6 2ie sursa "ragostei. 9ceast6 #ia56 "e "ragoste presupune eli'inarea pro2an6rii personale re<ultat6 "in 7nchinarea la i"oli necur65ie se?ual6 sau be5ie > p6catele 'aCore ale p6g7nit65ii. Ea are ca re<ultat sluCirea plin6 "e "ragoste pentru al5ii :i 2i"elitatea 7n proble'e "e integritate personal6. 3n ase'enea siste' "e etic6 nu a 7nse'nat repu"ierea legii 'orale iu"aice ci "i'potri#6 7'plinirea ei la un ni#el 'ai 7nalt "e "ragoste 7n 2a'ilie Capitolul = 61 gospo"6rie :i stat. /tan"ar"ele etice 7nalte ale cre:tinilor i0au i'presionat pe se'enii lor p6g7ni cu '6re5ia cre"in5ei cre:tine. Chiar #ia5a lui .a#el "e sluCire altruist6 era o re#ela5ie at7t pentru e#rei c7t :i pentru nee#rei a ceea ce putea 2ace +u'ne<eu 7n "e<#oltarea unei personalit65i cre:tine "e#otate sluCirii pentru gloria lui +u'ne<eu :i pentru binele o'ului.8 Jilo<o2ia lui .a#el cu pri#ire la istorie este str7ns legat6 "e #e"erile lui etice :i teologice. El a respins teoria ciclic6 a istoriei care era at7t "e caracteristic6 pentru lu'ea antic6 :i teoria 'o"ern6 a progresului e#olu5ionist ne"e2init 7n 2a#oarea unei concep5ii supranaturale cataclis'ice cu pri#ire la istorie care ia 7n cpnsi"erare 2ali'entul o'ului neregenerat :i puterea lui +u'ne<eu "e a0Di 7'plini planul /6u "i#in. 9ceast6 concep5ie nu este li'itat6 la na5iuni ci cuprin"e 7ntreaga ras6 u'an6. +up6 ea progresul poate a#ea loc nu'ai prin con2lictul spiritual 7n care o'ului 7i este "at6 putere prin gra5ia lui +u'ne<eu
7n 2inal +u'ne<eu #a 2i #ictorios peste toate 2or5ele r6ului care au 2ost 'ai 7nainte 7n#inse "e Cristos la crucea "e pe Cal#ar Q%o'ani 11:86P E2eseni 1:10R. D. PaBe7 ca ?o7e8ist .a#el nu s0a 'ul5u'it nicio"at6 "oar s6 pre<inte cre:tinis'ulP a'enin56rile *a a"resa purit65ii "octrinei cre:tine l0au "eter'inat s6 lupte 7'potri#a "u:'anului. Cu #ocea :i cu pana el a luptat pentru puritatea "octrinei cre:tine. 4ici o p6rere "e2icient6 asupra persoanei sau lucr6rii lui Cristos nu a sc6pat criticii lui :i el a 7ncercat 7ntot"eauna s60i c7:tige 7napoi la cre"in56 pe cei care s0au r6t6cit. .roble'a s2erei "e cuprin"ere a '7ntuirii :i a 'o"ului cu' se poate aCunge la '7ntuire a 2ost pri'a proble'6 "i2icil6 "e care s0a ocupat .a#el 7n ti'pul Conciliului "e la *erusali' la s27r:itul pri'ei sale c6l6torii 'isionare. )iserica n6scut6 7n s7nul iu"ais'ului s0a 7'p6r5it 7n "ou6 grupuri. 3n grup "e cre:tini e#rei cu un 2on" 2ariseic cre"eau c6 nee#reii > ca :i e#reii > trebuiau s6 respecte 1egea lui &oise pentru a 2i '7ntui5i. Ei "oreau s6 2ac6 "in cre:tinis' o sect6 special6 a iu"ais'ului. Cel6lalt grup 7n5elegea c6 '7ntuirea #ine nu'ai prin cre"in5a 7n Cristos :i c6 o2erta '7ntuirii este pentru to5i nu nu'ai pentru e#rei :i nu pe ba<a 2aptelor. =i<ita iu"ai<atorilor 7n 9ntiohia care se pare c6 erau autori<a5i "e *aco# s6 pre"ice pri'a "in cele "ou6 orient6ri e?puse 'ai sus QJaptele 15:24R a oca<ionat 7nt7lnirea "e la *erusali' 7n anul 49 sau 50 pentru regle'entarea acestei proble'e. +elega5i "e biserica "in 9ntiohia QJaptele 15:2R :i asigura5i printr0o re#ela5ie Q$alateni 2:2R .a#el :i )arnaba au pornit spre *erusali' pentru a lua parte la pri'ul :i probabil cel 'ai i'portant conciliu bisericesc "in istoria )isericii. Ei :i0au "escris acti#it65ile 7ntr0o a"unare general6 public6 a bisericii QJaptele 15:405R "up6 care s0au "us cu apostolii :i pre<biterii la o a"unare special6 7nchis6 ca s6 "iscute proble'ele 7n "etaliu :i s6 7ncerce s6 "ea o solu5ie QJaptele 15:6P $alateni 2:2010R.4 9ceast6 :e"in56 7nchis6 pare s6 2i 2ost ur'at6 "e o a"unare a 7ntregii biserici 7n care s0a aCuns la o hot6r7re pri'it6 2a#orabil "e to5i cei pre<en5i QJaptele 15:;029R. ,ri'iterea lui .a#el la nee#rei QJaptele 15:25026P $alateni 2:9R :i absol#irea nee#reilor "e respectarea legii
62
e#reie:ti QJaptele 15:19R au 2ost re<ultatele i'e"iate ale a"un6rii. .entru a0i 7'p6ca pe cre"incio:ii e#rei au 2ost 2or'ulate reguli "e 'ai 'ic6 i'portan56 cu' ar 2i ab5inerea "e la a consu'a s7nge :i ani'ale sugru'ate. Con#erti5ilor nee#rei li se cerea "e ase'enea s6 se p6<easc6 "e p6catele i"olatriei :i i'oralit65ii > p6cate care constituiau o ispit6 "eosebit6 pentru con#erti5ii "intr0un 'e"iu p6g7n QJaptele 15:20021R. Este clar c6 aceste cereri nu a#eau nici o leg6tur6 cu principiul "e ba<6 al 7n"rept65irii o'ului. Ele erau "ese'nate pur :i si'plu s6 2acilite<e rela5ii bune 7ntre e#rei :i con#erti5ii la cre:tinis' "intre nee#rei. Cele 7nt7'plate la Conciliul "e la *erusali' au "e<#6luit tenacitatea lui .a#el atunci c7n" era 7n Coc un principiu. 4ici '6car pentru un 'o'ent el nu s0ar 2i g7n"it la t6ierea 7'preCur a lui ,it la Conciliu Q$alateni 2:8R "ar la 7nceputul celei "e a "oua c6l6torii c7n" ,i'otei i0a "e#enit aCutor 10a t6iat 7'preCur QJaptele 16:108R pentru ca lipsa acestui ritual s6 nu 2ie o barier6 7n pre<entarea E#angheliei. .a#el era gata s6 2ac6 concesii ino2ensi#e cu' era aceasta pentru a0:i u:ura 'unca "ar nu ar 2i per'is ca ,it s6 2ie t6iat 7'preCur la *erusali' pentru c6 el lupta chiar pentru principiul absol#irii nee#reilor "e obliga5ia "e a respecta ritualurile 1egii lui &oise. Eliberarea cre:tinis'ului "e 1egea cere'onial6 a lui &oise a 2ost re<ultatul cu spectru larg al Conciliului. +e atunci 7nainte cre"in5a este singurul 'iCloc prin care o'ul pri'e:te '7ntuirea. +eoarece aceast6 cre"in56 este pentru toate popoarele cre:tinis'ul este eliberat "e pericolul "e a "e#eni "oar o sect6 a iu"ais'ului. 4oua lege a "ragostei care "uce la respectarea legii 'orale e#reie:ti "in "ragoste pentru +u'ne<eu :i nu "intr0un si'5 al "atoriei "e#ine ba<a pentru etica cre:tin6. Este "e ase'enea interesant "e notat 'o"ul "e'ocratic 7n care )iserica a 26cut 2a56 'arii ei proble'e. Eot6r7rea a 2ost luat6 "e )iseric6 :i "e con"uc6torii ei sub c6l6u<irea +uhului /27nt. Cre:tinii e#rei care 2useser6 '7ntui5i prin cre"in56 au 2ost l6sa5i liberi s6 respecte 1egea lui &oise "ac6 "oreau. Cre:tinis'ul nu trebuie s6 uite nici"at6 lec5ia Conciliului "e la *erusali'. Cu aceea:i proble'6 au 2ost con2runta5i :i re2or'atorii care au #6<ut c6 )iserica %o'an6 cerea 2apte 26cute "e oa'eni pe l7ng6 cre"in56 ca o con"i5ie a '7ntuirii. 1iberalii 'o"erni 2ac aceea:i gre:eal6 cu accentul pe care01 pun ei pe 2aptul c6 noi s7nte' pe placul lui +u'ne<eu prin 2apte etice. .roble'a Conciliului "e la *erusali' este peren6 :i principiile care au 2ost #ictorioase acolo s7nt principii care s7nt #alabile "e0a lungul istoriei )isericii. .a#el a 2ost con2runtat :i cu in2luen5a ra5ionalis'ului grecesc care a ap6rut ca un gnosticis' incipient 7n biseric6. 3nii au c6utat s6 2ac6 'iClocul "e '7ntuire intelectual, a:a cu' e#reii cre:tini c6utaser6 s601 2ac6 legalist. $nosticis'ul s0a "e<#oltat ca un pericol "eosebit 7n biserica "in Colose. $nosticii a#eau o 2ilo<o2ie "ualist6 care 26cea "istinc5ie clar6 7ntre spirit care era consi"erat bun :i 'aterie care era consi"erat6 rea. +up6 ei leg6tura 7ntre spiritul pur :i 'ateria rea se 26cea printr0o ierarhie "e 2iin5e cere:ti. Cristos era consi"erat ca 26c7n" parte "in aceast6 ierarhie. 7ngerilor trebuia s6 li se "ea 7nchinare pentru c6 :i ei 26ceau parte "in aceast6 ierarhie QColoseni Capitolul = 68 2:8 18019R. &7ntuirea se pri'ea 'ai ales prin 2aptele ascetice "e renegare a "orin5elor trupului 'aterial :i r6u QColoseni 2:1401; 20028R :i printr0o cunoa:tere special6 accesibil6 "oar elitei cre:tinilor. Cre"in5a era plasat6 pe o po<i5ie subor"onat6 7n acest siste' care 7ncuraCa '7n"ria o'eneasc6. 5 .a#el a r6spuns acestei ere<ii prin a2ir'area categoric6 a atotsu2icien5ei lui Cristos ca :i Creator :i %6scu'p6r6tor QColoseni 1:18020R. Cristos este 'ani2estarea "eplin6 a lui +u'ne<eu :i nu este 7n nici un chip in2erior lui +u'ne<eu QColoseni 1:19P 2:9R. +oar 7n aceast6 "octrin6 a si'5it .a#el c6 o'ul a#ea siguran5a unui &7ntuitor care putea s6 re<ol#e proble'a p6catului. $nosticis'ul a 2ost pri'a ere<ie 7nt7lnit6 "e )iseric6 "ar 7n nici un ca< nu a 2ost ulti'a. $re:eala este peren6 :i "e obicei apare 7n 2iecare epoc6 "in acelea:i cau<e. &7n"ria o'ului :i ten"in5a lui spre ra5ionalis' 7nc6 poate "uce la ere<ie a:a cu' s0a 7nt7'plat 7n biserica "in Colose. %e5inerea 'o:tenirii
religioase a perioa"ei precre:tine 7n #ia5a in"i#i"ual6 poate "uce la un a'estec "e a"e#6r :i eroare cu consecin5e gra#e pentru '7ntuire. 9ceasta a 2ost gre:eala iu"ai<atorilor. Jolosirea gre:it6 sau accentuarea e?agerat6 a unor pasaCe "in )iblie poate "uce la eroare. 3neori un con"uc6tor cu entu<ias' gre:it care caut6 s6 proteCe<e a"e#6rul 7l poate sub'ina. 9:a a 2ost ca<ul lui &ontanus 7n secolul al **0lea. Cu ase'enea cre"in56 :i curaC nu este "e 'irare c6 .a#el a reu:it s6 "uc6 'esaCul '7ntuirii la popoarele nee#reie:ti "in *'periul %o'an :i s6 "ea startul culturii cre:tine 7n 'ar:ul ei triu'26tor spre apus prin Europa. El a 2ost un e?eget unic al sensului #ie5ii :i 'or5ii lui Cristos 7n ce pri#e:te '7ntuirea o'ului p6c6tos. El a 5inut cre"in5a curat6 26r6 a"6ugiri "e legalis' :i ra5ionalis'. El a elaborat "etaliile organi<6rii 7n bisericile cre:tine :i a 2ost 7n corespon"en56 per'anent6 cu ele pentru a le aCuta s60:i re<ol#e proble'ele 7ntr0o 'anier6 cre:tin6. .a#el a 7n5eles ca ni'eni altul se'ni2ica5ia cos'ic6 a lui Cristos pentru ti'p :i eternitateP :i ca Napostol al nea'urilor@ Q%o'ani 11:18 P 15:16R el 10a interpretat pe Cristos pentru lu'ea nee#reilor.
64
4O,E
1. 9"ol2 +eiss'an Paul, a Stud% in Social and eligious Histor% Q1on"ra: Eo""er ` /toughton 1926R app. *. 2. Jloy" =. Jilson Ane !ord Ane +aith Q.hila"elphia: Hest'inster 1948R. 9ceast6 lucrare a2ir'6 unitatea esen5ial6 "intre E#anghelia pre"icat6 "e .a#el :i 7n#656turile lui Cristos. Ea r6spun"e celor ce pretin" c6 .a#el a trans2or'at 'esaCul si'plu etic al lui Cristos 7ntr0o 2or'6 "e religie 'istic6. 8. &orton /. Enslin -he *thics of Paul Q4eM XorU: Earper 1980R. 9utorul a g6sit aceast6 carte "eosebit "e 2olositoare pentru stu"iul siste'ului etic al lui .a#el cu toate c6 uneori iese 7n e#i"en56 ten"in5a liberal6 a lui Enslin. 4. 9utorul ur'ea<6 linia ra5iona'entului care leag6 #i<ita la *erusali' "in $alateni 2:1010 "e Conciliul "e la *erusali'. 9ceast6 opinie este bine pre<entat6 "e Hillia' L. Conybeare :i Lohn /. EoMson -he !ife and *pistles ofSaint Paul Q4eM XorU: /cribner 189;R. 5. &ai 'ulte in2or'a5ii "espre gnosticis' 7n cap. 8.
R&SP%NDIREA CRETINISMULUI %N IMPERIU P%N& %N ANUL '##
C=r:i7e i ?er@a8ente7e
4oul ,esta'ent nu este un #7r2 "e 'unte i<olat al literaturii religioase ci el este 'ai "egrab6 cul'ea cea 'ai 7nalt6 a unui lan5 'untos "e literatur6 religioas6 pro"us6 "e )iserica .ri'ar6. Jor'ele ei literare "e ba<6 > e#anghelii 2apte epistole :i apocalipsa > au "e#enit 'o"elele pe care pri'ii p6rin5i ai )isericii :i0au ba<at scrierile lor. 4u ar trebui s6 ne 'ir6' "e 'arele nu'6r "e c6r5i "in 4oul ,esta'ent care este "e 2apt 'ic "ac6 a#e' 7n #e"ere abun"en5a "e literatur6 religioas6 "in )iserica .ri'ar6. 1uca 2ace alu<ie la nu'eroasele E#anghelii care erau 7n circula5ie 7n acel ti'p atunci c7n" a luat pana 7n '7n6 pentru a scrie relatarea sa inspirat6 "e +uhul "espre #ia5a lui Cristos Q1uca 1:1R. /crierile p6rin5ilor )isericii contribuie 'ult la u'plerea golului "in cuno:tin5ele istorice "espre perioa"a "intre epoca 4oului ,esta'ent :i ulti'a parte a secolului al *=0lea. Con"uc6torii )isericii cu pana ca :i cu #ocea au 2or'ulat literatur6 apologetic6 :i pole'ic6 7n ti'p ce 7n2runtau persecu5ia e?tern6 :i ere<ia intern6. 9u 2ost elaborate cre"eurile pentru a "a 2or'ul6ri e?acte ale cre"in5ei. *at6 "e ce p6rin5ii )isericii au o #aloare inesti'abil6 7n stu"iul "e<#olt6rii #ie5ii :i g7n"irii cre:tine 7n aceast6 perioa"6. 9ceast6 literatur6 este "eparte "e a 2i 'onoton6 :i 7l #a r6spl6ti pe cel ce o stu"ia<6 7n 'o" serios at7t cu inspira5ie c7t :i cu cuno:tin5e. /criitorii citea<6 :i utili<ea<6 li'baCul /cripturii. 4u'ele "e Np6rinte al )isericii@ 7:i are originea 7n 2olosirea titlului "e Np6rinte@ care era "at episcopilor 'ai ales 7n 9pus pentru a e?pri'a o loialitate plin6 "e a2ec5iune. 7ncep7n" cu secolul al *l*0lea a 2ost 2olosit tot 'ai 'ult ca titlu pentru ap6r6torii orto"oc:i ai )isericii :i e?ponen5ii cre"in5ei ei. 9ce:tia erau "e obicei episcopi. .atrologie sau patristic6 este nu'ele "at stu"ierii #ie5ii :i operelor acestor oa'eni "intre care cei 'ai 'ul5i au tr6it 7n perioa"a "intre s27r:itul epocii apostolice :i Conciliul "e la Calce"on Q451R. /che'a "e 'ai Cos #a "a c7te#a "ate "espre i"entitatea lor perioa"a 7n care au tr6it lucr6rile 'aCore :i cele 'ai i'portante caracteristici ale scrierilor lor. E?ist6 acu' "o#e<i re<onabile c6 scrierile 4oului ,esta'ent au 2ost 7ncheiate chiar 7naintea s27r:itului pri'ului secol "up6 Cristos. Oa'eni care
5 Co'an"a nr. 549
66 Cretinismul de-a lungul secolelor PJ I.KII &IS* ICII

9pus %6s6rit .ri'ul secol Q95 > cea 150R .6rin5ii apostolici > E"i2icarea > *nterpretare tipologic6 E"i2icare *gna5iu .olicarp .seu"o0)arnaba Epistola c6tre +iognetus 9 "oua epistol6 a lui Cle'ent .apias P1storul din Hermas Qapocaliptic6R Didahia Q'anual cateheticR Cle'ent "in %o'a ,ertulian /ecolul al "oilea Q1200220R 9pologe5i > 9p6rarea cre:tinis'ului E?plica5ie 9risti"e *ustin &artirul ,a5ian 9tenagora ,eo2il SSSSSSSSS :olul al treilea Q1800250R .ole'i:tii > 1upt6 7'potri#a "octrinelor 2alse Lcoala antiohian1 Qgra'atico0istoric6R Practic Q2or'6 "e gu#ernare bisericeasc6R *reneu contra gnosticilor ,ertulian > 2on"atorul teologiei apusene N,rinitatea@ contra lui .ra?eas Ciprian "espre episcopat :i 7nt7ietatea onoarei episcopului ro'an Co'batere Lcoala ale0andrin1 Qalegoric6 :i speculati#6R .antaenus Cle'ent Origen > He0apla Qte?t al =echiului ,esta'entR De Principiis Qpri'a teologie siste'atic6R Qa 2olosit 'eto"a alegoric6 "e interpretareR
Secolul al patrulea (325-460) Epoca de aur a studiului biblic tii!"i#ic

E?punere *eroni' > tra"uc6tor al )ibliei 9'bro<ie > pre"icator 9ugustin > 2ilo<o2ia istoriei 7n Cetatea lui Dumne3euM teolog 9tanasie )asil "in Ce<area Chrysosto' > pre"icator Qcon"uita cre:tin6R ,heo"or Qutili<area conte?tuluiR
Capitolul 9 6; i0au cunoscut pe apostoli :i "octrina apostolic6 au continuat s6 scrie literatur6 cre:tin6. 9ce:ti oa'eni s7nt cunoscu5i sub nu'ele "e Np6rin5ii apostolici@.
&aCoritatea lucr6rilor literare ale acestor oa'eni au 2ost pro"use 7ntre anii 95 :i 150. 7n scrierile lor apar anu'ite caracteristici bine "e2inite. Ei e?pri'6 7ntr0un 'o" nepreten5ios :i si'plu o cre"in56 sincer6 :i pietate. /crierile lor e#i"en5ia<6 2aptul c6 ei nu prea cuno:teau 2ilo<o2ia p6g7n6 care poate 2i obser#at6 7n scrierile lui Origen sau Cle'ent "in 9le?an"ria. .6rin5ii apostolici a#eau o 'are re#eren56 pentru =echiul ,esta'ent :i se spriCineau 2oarte 'ult pe el pentru sus5inerea i"eilor lor. +in acest 'oti# se poate obser#a 7n unele ca<uri o utili<are aproape e?cesi#6 a interpret6rii tipologice. Cre:tinis'ul este pre<entat ca o 7'plinire a pro2e5iilor :i a prototipurilor =echiului ,esta'ent. 9ce:ti oa'eni cuno:teau "e ase'enea 2or'ele literare ale 4oului ,esta'ent :i le 2oloseau ca 'o"ele pentru lucr6rile lor. E"i2icarea practic6 :i pastoral6 a )isericii este obiecti#ul 'aCor al scrierilor lor.
I. LITERATURA EPISTOLAR$
A. C7e8ent !in Ro8a Fcea ,#-'##G 7n Curul anului 95 7n biserica "in Corint s0a iscat o tulburare serioas6. .u5in 'ai t7r<iu Cle'ent pre<biterul con"uc6tor "in biserica "in %o'a a scris pri'a sa epistol6 c6tre biserica "in Corint 7n"e'n7n"u0i pe cre:tinii care erau re#olta5i 7'potri#a pre<biterilor s6 7ncete<e tulburarea :i s6 se supun6 acestora Q1:1P 14:102P 46P 4;:806R. 9cestei epistole i s0a atribuit 7n ti'puri recente un loc proe'inent 7ntre scrierile p6rin5ilor apostolici "eoarece ea este cea 'ai #eche scriere cre:tin6 7n a2ar6 "e c6r5ile 4oului ,esta'ent. +up6 o intro"ucere 7n care le rea'inte:te spiritul curat al bisericii lor 7ntr0o perioa"6 anterioar6 Qcapitolele 108R Cle'ent se lansea<6 7ntr0o serie "e 7n"e'nuri 7n leg6tur6 cu #irtu5i cre:tine ca "ragostea poc6in5a :i u'ilin5a pentru a inspira ascultare "e 7n"e'nurile lui "e 'ai t7r<iu Q4088R. 9ceste 7n"e'nuri ba<ate pe citarea a nu'eroase e?e'ple "in =echiul ,esta'ent s7nt "esp6r5ite "e o parante<6 scurt6 Q24026R pri#in" siguran5a 7n#ierii #iitoare. Este interesant "e notat c6 Cle'ent 2olose:te 7n capitolul 25 pentru a ilustra 7n#ierea po#estea p6g7n6 a p6s6rii .hoeni?. O aten5ie 'ai "irect6 este acor"at6 proble'elor "in Corint 7n capitolele 89 la 59:2. *"eea succesiunii apostolice apare 7n capitolele 42044 :i este centrat6 7n Curul 2aptului c6 pre<biterii :i "iaconii au 2ost "a5i "e c6tre apostoli care la r7n"ul lor au 2ost tri'i:i "e Cristos iar Cristos a 2ost tri'is "e ,at6l. 9poi Cle'ent cere supunere 2a56 "e ace:ti con"uc6tori nu'i5i 7n 'o" "e'ocratic Q44:8R. 9ceast6 parte este ur'at6 "e o lung6 rug6ciune Q59:8 > capitolul 61R "in care reiese clar "orin5a lui 2ierbinte pentru unitatea )isericii. 1ucrarea se 7ncheie cu un 7n"e'n 2inal la unitate Q62065R. 9ceast6 scrisoare este #aloroas6 pentru in2or'a5iile pe care le o2er6 7n leg6tur6 cu po<i5ia 7nalt6 a episcopilor sau pre<biterilor 7n )iserica F"e la s27r:itul pri'ului secol. 9scultarea "e episcop este garan5ia practic6 a unit65ii
68
cre:tine. /e 2ace "istinc5ie 7ntre clerici :i laici Q40:5R. /crisoarea lui Cle'ent este "e ase'enea interesant6 "atorit6 abun"en5ei citatelor Qca' 150R "in =echiul ,esta'ent. &ai 'ult ea con5ine o re2erire "es citat6 la lucrarea lui .a#el Q5:50;R. ,eoria celor "ou6 "eten5ii la %o'a :i o perioa"6 "e libertate 7ntre ele se ba<ea<6 'ai ales pe aceast6 re2erin56. Cle'ent a2ir'6 c6 s7ngele lui Cristos este 'iClocul "e ob5inere a '7ntuirii Q;:14R.
B. I@na:i9 Fseco797 UIG

3n alt p6rinte apostolic este *gna5iu episcop "in 9ntiohia "in /iria care a 2ost arestat "e autorit65i "in cau<a '6rturiei sale cre:tine :i tri'is la %o'a s6 2ie ucis "e 2iarele s6lbatice la Cocurile i'periale. 7n "ru'ul spre %o'a i s0a per'is s6 2ie #i<itat "e cre:tinii "in ora:ele prin care trecea. 7nainte "e a 2i 'artiri<at el a a"resat scrisori "e 'ul5u'ire acestor biserici pentru bun6tatea ar6tat6 lui. /crisoarea c6tre ro'ani este 7n pri'ul r7n" o rug6'inte ca ei s6 nu 2ac6 e2orturi s601 sal#e<e "e la 'artiraCul "in %o'a. *gna5iu a pri'it cu bucurie 2aptul c6 #a 2i 'artiri<at :i caut6 s6 pre#in6 orice ac5iune care ar putea s601 7'pie"ice s6 "e#in6 Np7inea curat6 a lui Cristos@ prin <"robirea 7n "in5ii 2iarelor Q2 4R. 9ceste :apte scrisori trebuie s6 2i 2ost scrise 7n Curul anului 110. +e:i autenticitatea unora "intre scrisorile lui este pus6 sub se'nul 7ntreb6rii cele acceptate pre<int6 clar 7n#656tura lui. 7n scrisorile lui *gna5iu caut6 s6 aten5ione<e acele biserici pe care le #i<itase 7n "ru' spre %o'a 7n leg6tur6 cu ere<iile care a'enin5au pacea :i unitatea acestor biserici. El se opune ten"in5elor gnostice :i "ocetice. +oceti:tii c6utau s6 sus5in6 c6 Cristos este o 2iin56 pur spiritual6 7n a2ara oric6rei conta'in6ri cu un trup 'aterial. 9ceasta i0a "us la negarea realit65ii 7ntrup6rii 'ateriale a lui Cristos :i la a2ir'a5ia c6 pe cruce a su2erit "oar o 2anto'6 QEpistola c6tre /'irna capitolul 1R. *gna5iu insist6 asupra re#ela5iei lui Cristos 7n trup ca anti"ot la aceast6 7n#656tur6 2als6 QEpistola c6tre /'irna cap. 1 :i ,rallianii 9010R. 9cest p6rinte al )isericii pri'are pune "e ase'enea accent 'are pe supunerea 2a56 "e episcopi ca o cale "e a reali<a unitatea :i "e a e#ita r6sp7n"irea ere<iei. 7n scrisorile lui e?ist6 "o#e<i consi"erabile c6 7n acea #re'e unul "in pre<biterii 2iec6rei biserici "e#enise episcop 'onarhic "e care ascultau ceilal5i pre<biteri.1 *gna5iu co'par6 ascultarea pre<biterilor "e episcop cu acor"area cor<ilor unei harpe QE2eseni 4:1R :i le cere tuturor cre:tinilor s6 asculte "e episcopul 'onarhic :i "e pre<biteri Q20:2R. El este pri'ul care pune sluCba episcopului 7n contrast cu cea a pre<biterului :i pri'ul care 7i subor"onea<6 pe pre<biteri :i pe b6tr7ni episcopului 'onarhic iar pe 'e'brii bisericii 7i subor"onea<6 a'belor trepte ierarhice. *erarhia autorit65ii 7n )iseric6 este "up6 el episcop pre<biter :i "iacon. ,otu:i *gna5iu nu 2l pre<int6 pe episcopul %o'ei ca 2iin" superior altor episcopi "e:i el este pri'ul care a utili<at cu#7ntul catolic Q/'irna 8R. /ingura superioritate este cea a episcopului 2a56 "e pre<biteri. *gna5iu a a#ut con#ingerea c6 F 06 aceast6 or"ine 7ntreit6 nu e?ist6 biseric6 Q,rallianii 8R. Capitolul 9 4" C. Po7icar? Fcea -#-'55G a .olicarp scriitorul unei scrisori c6tre 2ilipeni care a'inte:te "e scrisoarea lui .a#el c6tre acea biseric6 a a#ut. oca<ii speciale "e a cunoa:te g7n"irea apostolilor pentru c6 el 2usese un ucenic al apostolului *oan. +up6 ce a 2ost episcop "e /'irna ti'p "e 'ul5i ani el a 2ost 'artiri<at 7n anul 155 prin ar"ere pe rug. 7n ti'pul procesului lui 7n 2a5a proconsulului ro'an el a '6rturisit c6 nu01 putea #orbi "e r6u pe Cristos pe care01 sluCise ti'p "e 86 "e ani :i care 7i 26cuse nu'ai bine.2 .olicarp a scris scrisoarea sa 7n anul 110 ca r6spuns la o scrisoare pri'it6 "e la 2ilipeni. 7n aceast6 scrisoare .olicarp nu pre<int6 'ult6 originalitate "eoarece citea<6 "es "irect :i in"irect "in =echiul :i "in 4oul ,esta'ent "7n" in2or'a5ii 'ulte luate "e la apostoli 'ai ales "e la *oan. ,otu:i el este un 'artor #aloros "in secolul al *l0lea cu pri#ire la #ia5a :i la cre"in5a )isericii .ri'are. El 7i 7n"ea'n6 pe 2ilipeni la o tr6ire #irtuoas6 la 2apte bune :i cre"in56 p7n6 la 'oarte "ac6 trebuie "eoarece ei 2useser6 '7ntui5i prin
cre"in5a 7n Cristos. 7n Cur "e :ai<eci "e citate "in 4oul ,esta'ent "in care trei<eci :i patru "in scrierile lui .a#el "o#e"esc 2aptul c6 .olicarp cuno:tea Epistola lui .a#el c6tre 2ilipeni :i alte epistole c7t :i alte scrieri "in 4oul ,esta'ent. .olicarp nu a 2ost interesat "e organi<area )isericii a:a cu' a 2ost *gna5iu ci pe el 10a interesat 7nt6rirea #ie5ii practice <ilnice a cre:tinilor. D. E?isto7a 79i BarnaCa 9ceast6 scrisoare este "eseori cunoscut6 sub nu'ele "e Pseudo-&arna"a, "eoarece a 2ost 7n 'o" e#i"ent scris6 "e altcine#a "ec7t )arnaba "in 4oul ,esta'ent. +o#e<i "in ea 7ns6:i con2ir'6 aceast6 p6rere cu toate c6 'ul5i "intre p6rin5ii )isericii o asocia<6 cu )arnaba "in 4oul ,esta'ent. /e cre"e c6 scrisoarea a 2ost scris6 7n Curul anului 180 "e un cre:tin "in 9le?an"ria. 9ceast6 scrisoare a a#ut 'enirea "e a0i aCuta pe p6g7nii care s0au con#ertit pe care unii cre:tini e#rei 7ncercau s60i con#ing6 c6 trebuie s6 respecte 1egea lui &oise "eoarece ei cre"eau c6 1egea era 7nc6 7n #igoare. /criitorul eli'in6 aceast6 p6rere 7n pri'ele 1; capitole ar6t7n" c6 #ia5a :i 'oartea lui Cristos s7nt cu totul su2iciente pentru '7ntuire :i c6 cre:tinii nu s7nt obliga5i s6 respecte 1egea. 1eg6'7ntul &o<aic a 7ncetat o"at6 cu 'oartea lui Cristos. 3lti'ele patru capitole pre<int6 contrastul "intre cele "ou6 'o"uri "e #ia56: NCalea lu'inii@ :i NCalea celui negru@. Cititorul este 7n"e'nat s6 ur'e<e pri'a cale "e #ia56. 9ceste "ou6 c6i a'intesc cele "ou6 c6i "in Didahia, pe care ei o cuno:teau probabil 7n"eaproape. /criitorul acestei scrisori 2olose:te tipologia "in =echiul ,esta'ent Q119 citateR p7n6 la punctul 7n care ea "e#ine alegorie. 8 El 7i alegori<ea<6 pe cei 818 sluCitori ai lui 9#raa' Q9:8R 7ntr0o re2erire la 'oartea lui Cristos pe cruce pe ba<a 2aptului c6 litera greceasc6 corespun<6toare nu'eralului 800 este 7n 2or'6 "e cruce :i nu'eralele grece:ti pentru ci2ra 18 s7nt egale cu pri'ele "ou6 litere "in nu'ele lui *sus. El era 2oarte '7n"ru "e aceast6 interpretare unic6 Q90@9R a $enesei 14:14. 7n 'o" constant el trece "incolo "e tipologia legiti'i la alegorie cu scopul "e a "eri#a sensul "orit "e el "in /criptura
;0 Cretinismul de-a lungul secolelor =echiului ,esta'ent. 9ceast6 practic6 "eri#at6 "e la Jilon "in 9le?an"ria care a c6utat s6 reconcilie<e 2ilo<o2ia greac6 :i =echiul ,esta'ent prin ea a 2ost 'ai t7r<iu "e<#oltat6 "e Origen care a 26cut "in ea o 'eto"6 organi<at6 "e interpretare. 9ceasta a 26cut 'ult r6u interpret6rii s6n6toase a )ibliei. E. E?isto7a c=tre Dio@net9s +asc6lul lui &arc 9ureliu al c6rui nu'e era +iognetus ar putea s6 2ie "estinatarul acestei scrisori scrise "e un scriitor anoni' "e la s27r:itul secolului al **0lea :i 7nceputul secolului al *E0lea. Ea este clasi2icat6 7ntre se @ -NN6p6rin5ilor apostolici "oar "atorit6 naturii ei apologetice :i ea ar putea - O( AN bine consi"erat6 ca una "in scrierile apologetice. /criitorul pre<int6 o ap6rare ra5ional6 a cre:tinis'ului ar6t7n" nebunia i"olatriei Qcapitolele 102R insu2icien5a iu"ais'ului Q804R superioritatea cre:tinis'ului caracterul pe care 7l 26ure:te :i bene2iciile ce le o2er6 con#ertitului Q5012R. El asea'6n6 rolul cre:tinilor 7n lu'e cu cel al su2letului 7n trup 7ntr0o serie "e co'para5ii interesante Q6R. /. A !o9a E?isto7= a 79i C7e8ent c=tre corinteni 9ceast6 lucrare este anali<at6 "e obicei 7'preun6 cu scrierile p6rin5ilor apostolici "e:i nu este o scrisoare ci o pre"ic6 sau o o'ilie Q19:1R :i nu a 2ost scris6 "e Cle'ent. Ea a 2ost scris6 7n Curul anului 150. .e scriitor 7l interesea<6 o concep5ie corect6 "espre Cristos o cre"in56 7n 7n#ierea trupului :i puritatea #ie5ii "in partea cre:tinului. +up6 o a2ir'are preli'inar6 a utilit65ii '7ntuirii Qcapitolele 104R el 7l 7n"ea'n6 pe cre:tin s6 intre 7n con2lict cu lu'ea Q50;R prin practicarea #irtu5ilor cre:tine Q801;R :i prin punerea 7n practic6 a '7ntuirii care a "e#enit a lui prin Cristos Q18020R. /crisoarea este o ilustra5ie interesant6 a con5inutului pre"icilor "in ti'pul secolului al "oilea. G. Pa?ias. Fcea 600cca ',#G Interpret1rile cuvintelor Domnului a 2ost scris6 pe la 'iClocul secolului al **0lea "e c6tre .apias episcop "e Eierapolis 7n Jrigia pentru a nota in2or'a5iile pe care le pri'ise el "e la cre:tini 'ai b6tr7ni care0i cunoscuser6 pe apostoli. Este posibil ca .apias s6 2i 2ost un ucenic al lui *oan. +ocu'entul tratea<6 #ia5a :i cu#intele lui Cristos. +e:i cartea s0a pier"ut se g6sesc 2rag'ente "in ea 7n scrierile lut 50usebiu :i ale lui *reneu. Jrag'entul p6strat 7n scrierile lui *reneu4 "o#e"e:ti 79>:8o! clar c6 .apias a a#ut o concep5ie puternic 'ilenist6. .or5iunea p6strat6 "e Eusebiu5 arunc6 o lu'in6 interesant6 asupra originii E#angheliilor. El a2ir'6 c6 &arcu a 2ost interpretul lui .etru :i c6 &atei :i0a scris lucrarea 7n li'ba ebraic6. 9ceste 'ici 2rag'ente s7nt intrigante pentru cercet6torul care 7:i "6 sea'a ce lu'in6 ar arunca 7ntreaga lucrare asupra cre"in5elor a 'o"ului "e #ia56 :i asupra literaturii 4oului ,esta'ent.
Capitolul 9
;1
II. LITERATURA APOCALIPTIC$

P1storul lui Eer'as 'o"elat6 "up6 cartea 9pocalipsa a 2ost probabil scris6 7n Curul anului 150 "e c6tre Eer'as > consi"erat "e scriitorul Canonului &uratorian ca 2iin" 2ratele lui .ius episcop al %o'ei 7ntre anii 140 :i 155.6 Jolosirea #i<iunii :i a alegoriei "e c6tre autor ne a'inte:te "e lucrarea lui Lohn )unyan "ar "in ne2ericire Eer'as a a#ut prea pu5in "in talentul scriitorului engle<. +e:i lucrarea este scris6 7n 2or'a unei re#ela5ii abun"7n" 7n si'boluri :i #i<iuni scopul ei este at7t 'oral c7t :i practic. /criitorul 2usese scla# la %o"a t bc..#P]a cre:tin6 "in %o'a. Ea 10a eliberat :i el a "e#enit un o' "e a2aceri b"g&Vd /ar 7n acest proces el :i0a negliCat propria 2a'ilie :i ca ur'are 2a'ilia lui a c6<ut 7n p6cat Cosnic. El :i so5ia lui s0au poc6it '6rturisin"u0:i p6catul "ar copiii lor s0au 7ntors 7'potri#a cre"in5ei. 9poi el :i0a pier"ut 7ntreaga a#ere. +in aceast6 e?perien56 s0a n6scut aceast6 lucrare 'enit6 s60i che'e pe p6c6to:i la poc6in56. .oc6in5a :i tr6irea s27nt6 s7nt notele0cheie ale lucr6rii Q'an"atul 4R. &esaCele lucr6rii 7i s7nt "ate lui Eer'as "e o 2e'eie :i "e un 7nger. .ri'a parte este 2or'at6 "in cinci #i<iuni care accentuea<6 7n si'boluri necesitatea poc6in5ei. 9ceasta este ur'at6 "e 12 'an"ate sau porunci care "escriu co"ul "e etic6 pe care cel poc6it trebuie s601 ur'e<e ca s60* plac6 lui +u'ne<eu. .artea 2inal6 este 2or'at6 "in <ece co'para5ii sau parabole 7n care te'a principal6 este se'ni2ica5ia poc6in5ei 7n #ia56. /criitorul P1storului este preocupat 'ult "e in"i#i" 7n rela5ie cu societatea cre:tin6 )iserica.
III. LITERATURA CATE)ETIC$

Didahia Cnv121tura celor doispre3ece apostoliP este o c6rticic6 ie:it6 la lu'in6 7n anul 18;8 c7n" un o' cu nu'ele )ryennios .hilotheus a "escoperit0o 7ntr0o bibliotec6 ecle<iastic6 "in Constantinopol :i a publicat0o apoi 7n 1888. 9cest 'anual "e 7n#656tur6 bisericeasc6 a 2ost probabil elaborat ca' pe la 'iClocul secolului al **0lea 7n 2or'a 7n care a aCuns la noi. ,otu:i 'ul5i 7nclin6 spre o "at6 "e la s27r:itul secolului * "atorit6 ase'6n6rii 'ultor aspecte "in el cu practicile "in 4oul ,esta'ent. Chiar :i cititorul super2icial poate selecta cele patru p6r5i clar "e2inite ale lucr6rii. .ri'a parte care sea'6n6 bine cu cele "ou6 c6i "e #ia56 "in Pseudo-&arna"a, const6 "intr0o anali<6 a C6ilor =ie5ii :i &or5ii Qcapitolele 10 6R. 9ici este pre<entat6 ac5iunea 'oral6 corespun<6toare unei #ie5i cre:tine 7n contrast cu 2aptele celor ce 'erg pe Calea &or5ii. 9poi scriitorul "iscut6 proble'e liturgice ca: bote<ul postul :b 'uniunea Q;010R. 7n#656tura "espre cu' s6 2ie "eosebi5i pro2e5ii 2al:i ".. a"e#6ra5i cu' s6 se g6seasc6 sluCitori "e'ni :i proble'e "isciplinare 2or'ea<6 con5inutul celei "e a treia b6r5i Q11015R. +ocu'entul arat6 7n 'o" sarcastic c6 pro2etul 2als este acel pro2et care caut6 hran6 :i a"6post 26r6 a "a ni'ic 7n schi'b bisericii sub 2or'a inspira5iei spirituale. 4e#oia "e a tr6i o #ia56 "e statornicie :i "e #eghere 7n #e"erea #enirii +o'nului este subiectul ulti'ului capitol. Didahia
;2
este 7n 'o" clar i'portant6 prin 2aptul c6 pre<int6 un tablou al #ie5ii 7n )iserica .ri'ar6 7ntre anii 95 :i 150. Cititorul serios al literaturii care a 2ost "iscutat6 'ai sus se #a si'5i r6spl6tit prin cuno:tin5ele pe care le #a acu'ula :i prin inspira5ia pe care o #a si'5i. +in ne2ericire aceste scrieri "e e"i2icare au 2ost negliCate "e )iseric6 "e0a lungul epocilor.
NOTE
1. =e<i E2eseni Qa nu se con2un"a cu E2eseni "in )iblieR 2:2P 8:2P 4:102P 5:102P 6:1P 20:2P &agnesieni 8:1P 4:1P 6:102P ;:1P 18:102P ,ralieni 2:1P 8:102P ;:102P 18:2P Jila"el2ieni 1:1P 8:2P 8:102. 2. Eusebiu Istoria ecle3iastic1, 4.15. 8. 9legoria este c6utarea unui sens si'bolic ascuns prin "epistarea literal6 a unor 7n5elesuri care s7nt 7n acor" cu preCu"ec65ile 'orale sau 2ilo<o2ice ale celui ce 2ace interpretarea. Ea "e2or'ea<6 sensul inten5ionat "e scriitor pentru oa'enii c6rora le0a scris el "7n" /cripturii sensul "orit "e cel care 2ace interpretarea. 4. *reneu Adversus Heresies, 5.88.804P 5.86.102. 5. Eusebiu Istoria ecle3iastic1, 8.89.805 15016. =e<i 8.24 un"e #ei g6si concep5ia lui Eusebiu. 6. Canonul &uratorian este un 2rag'ent 'utilat care con5ine o list6 a scrierilor 4oului ,esta'ent probabil cele recunoscute "rept canonice "e c6tre biserica ro'an6 spre s27r:itul secolului al E0lea.
%_/.W4+*%E9 CRETINISMULUI %N IMPERIU P%N& IN ANUL '##
C9 e?isco?ii i !iaconii
)iserica e?ist6 pe "ou6 ni#ele. 1a un ni#el ea este un organism biblic etern in#i<ibil care este su"at 7ntr0un singur corp "e c6tre +uhul /27nt. 1a cel6lalt ni#el ea este o organi3a2ie institu5ional6 te'poral6 istoric6 #i<ibil6 u'an6. +e<#oltarea )isericii ca organi<a5ie a 2ost l6sat6 7n sea'a apostolilor care trebuiau s6 o reali<e<e sub c6l6u<irea +uhului /27nt. Orice organi<a5ie 'are trebuie s6 aib6 o con"ucereP :i pe '6sur6 ce cre:te are loc 7'p6r5irea 2unc5iilor :i "eci speciali<area con"ucerii pentru ca organi<a5ia s6 2unc5ione<e e2icient. O liturghie care s6 "irec5ione<e 2elul "e 7nchinare al )isericii 7ntr0un 'o" or"onat Q1 Corinteni 14:40R este un alt re<ultat logic al cre:terii )isericii ca :i organi<a5ie. /copul 2inal al )isericii ca organis' care se 7nchin6 este reali<area unei #ie5i "e calitate aleas6. 9st2el cre:tinul este o parte a unui organis' :i a unei organi<a5ii.
I. CONDUCEREA BISERICII
Originea organi<6rii )isericii trebuie s60* 2ie atribuit6 lui Cristos "eoarece El i0a ales pe cei "oispre<ece apostoli care ur'au s6 2ie con"uc6torii )isericii nou0n6scute. 9postolii au luat ini5iati#a stabilirii altor sluCbe 7n )iseric6 atunci c7n" au 2ost c6l6u<i5i "e +uhul /27nt s6 2ac6 lucrul acesta. 9ceasta nu i'plic6 nici"ecu' o ierarhie pira'i"al6 ca aceea care s0a "e<#oltat 7n biserica ro'ano0catolic6 "eoarece noii sluCitori trebuiau s6 2ie ale:i "e oa'eni s6 2ie or"ina5i "e apostoli :i s6 pose"e cali2ic6ri spirituale speciale care inclu"eau c6l6u<irea "e c6tre +uhul /27nt. 9st2el e?ista o che'are l6untric6 "in partea +uhului /27nt la sluCire o che'are e?terioar6 prin #otul "e'ocratic al bisericii :i or"inarea 7n sluCb6 "e cC6tre apostoli. 4u trebuia s6 e?iste o clas6 special6 "e preo5i pu:i "eoparte pentru a se ocupa "e un siste' sacer"otal "e '7ntuire "eoarece at7t sluCitorii bisericii c7t :i 'e'brii erau preo5i cu "reptul "e acces "irect la +u'ne<eu prin Cristos QE2eseni 2:18R. 9ce:ti sluCitori pot ii 7'p6r5i5i 7n "ou6 clase. SluQitorii carismatici Ccharisma 7n greac6 7nseantn6 N"ar@ sau N7n<estrare@R erau ale:i "e Cristos :i erau 7n<estra5i "e +uhul /Ci27nt cu "aruri spirituale speciale QE2eseni 4:11012P 1
;4 Cretinismul de-a lungul secolelor Corinteni 12014R. Junc5ia lor era 7n pri'ul r7n" inspira5ional6. /luCitorii administrativi constituiau cea "e a "oua clas6. Junc5iile lor erau 'ai ales a"'inistrati#e "ar "up6 'oartea apostolilor pre<biterii au preluat 'ulte responsabilit65i spirituale. 9ce:ti sluCitori erau ale:i "e a"unare "up6 rug6ciunea prin care se cerea c6l6u<irea +uhului /27nt :i erau nu'i5i 7n 2unc5iile respecti#e "e c6tre apostoli. A. S79>itorii caris'atici 9ce:ti oa'eni ale c6ror principale responsabilit65i erau p6<irea a"e#6rului E#angheliei :i propo#6"uirea ei ini5ial6 au 2ost ale:i special "e Cristos prin +uhul /27nt ca s6 con"uc6 )iserica. E?istau patru sau cinci ase'enea sluCbe "ese'nate "e .a#el > apostoli pro2e5i e#angheli:ti p6stori :i/sau 7n#656tori. &ul5i cre" c6 p6stor :i 7n#656tor pot 2i consi"erate una :i aceea:i sluCb6. 9postolii erau oa'eni care 2useser6 'artorii #ie5ii ai 'or5ii :i 'ai ales ai 7n#ierii lui Cristos QJaptele 1:22P 1 Corinteni 1:1P 15:8R :i care 2useser6 che'a5i 7n 'o" personal "e Cristos. .a#el :i0a ba<at apostolia pe che'area "irect6 "in partea lui Cristos Cel #iu. 9ce:ti oa'eni care au 2ost pri'ii sluCitori ai )isericii .ri'are au co'binat 7n lucrarea lor toate 2unc5iile "e5inute 'ai t7r<iu "e "i2eri5i sluCitori atunci c7n" apostolii nu au 'ai putut 7ngriCi "e ne#oile )isericii .ri'are ce se '6rea rapi". .etru este 2igura "o'inant6 7ntre apostoli 7n pri'ele "ou6spre<ece capitole ale scrierii lui 1uca "espre istoria )isericii .ri'are. El nu nu'ai c6 a 26cut pri'a propo#6"uire o2icial6 e#reilor "in *erusali' 7n !iua Cinci<eci'ii ci "e ase'enea a "us pentru pri'a "at6 E#anghelia la nee#rei pre"ic7n"u0le celor "in casa lui Corneliu. +ar 7n relatarea acti#it65ilor lui "in 4oul ,esta'ent nu se poate #e"ea ni'ic "in conceptul "e ierarhie autoritar6 care a caracteri<at biserica ro'ano0catolic6 'e"ie#al6. ,ra"i5ia "at7n" "e la )iserica .ri'ar6 2i?ea<6 %o'a ca loc al 'or5ii lui .etru. O tra"i5ie "estul "e interesant6 "escrie e#a"area lui .etru "in 7nchisoarea "in %o'a :i 2uga lui "in ora:. Con2runtat "e Cristos .etru 7l 7ntreab6 un"e 'erge. Cristos 7i r6spun"e c6 El 'erge la %o'a ca s6 2ie r6stignit "in nou. .lin "e re'u:c6ii .etru se gr6be:te 7napoi 7n ora: un"e este r6stignit la cererea sa con2or' unei tra"i5ii cu capul 7n Cos pentru c6 nu se si'5ea #re"nic s6 'oar6 7n acela:i 2el cu' 'urise +o'nul lui. *aco# 2iul lui !ebe"ei a 2ost pre<ent la schi'barea la 2a56 :i 7n $hetsi'ani. El a 2ost pri'ul 'artiri<at "in cei "oispre<ece 2iin" "ecapitat "e *ro" 9gripa * 7n anul 44. /paniolii 7l consi"er6 patronul lor s27nt. *aco# 2ratele lui *sus Q$alateni 1:19R este ct'si"erat al6turi "e .etru con"uc6tor al bisericii "in *erusali'. .o<i5ia lui special6 7n )iseric6 este e#i"ent6 "in locul lui "e con"ucere la Conciliul "e la *erusali'. +e:i era 'ai aproape "e legalis'ul iu"ais'ului "ec7t 'aCoritatea con"uc6torilor bisericii "in *erusali' la 7nceputurile ei el a ocupat o po<i5ie "e 'e"iator 7ntre cre:tinii e#rei :i cei "intre nea'uri la Conciliul "e la *enisali'. El a#ea o ase'enea "orin56 "e s2in5enie :i "e #ia56 "e#otat6 rug6ciuniiY 7nc7t > "up6 tra"i5ie > se spune c6 genunchii lui au "e#enit b6t6tori5i ca :i genunchii c6'ilelor "in cau<a 7ngenuncherii lui ne7ncetate. E] a 2ost 'artiri<at 2iin" o'or7t cu lo#ituri "e
Capitolul >
;5
b7te "up6 ce 2usese aruncat "e pe acoperi:ul ,e'plului. 7n tot acest ti'p el rostea cu#inte "e iertare ase'6n6toare cu cele spuse "e Dte2an.1 El nu era unul "intre cei "oispre<ece. *oan este consi"erat 7'preun6 cu .etru con"uc6tor 7n )iserica .ri'ar6. ,ra"i5ia asocia<6 lucrarea lui "e 'ai t7r<iu cu ora:ul E2es. El a 2ost e?ilat "e +o'i5ian 7n insula .at'os o insul6 singuratic6 st7ncoas6 :i stearp6 l7ng6 coasta "e apus a 9siei &ici. 9ici a scris el cartea 9pocalipsa. +up6 'oartea lui +o'i5ian i s0a per'is s6 se 7ntoarc6 la E2es un"e a r6'as s6 propo#6"uiasc6 bisericilor "in 9sia p7n6 la 'oartea lui la o #7rst6 7naintat6.2 E#anghelia lui cele trei epistole :i 9pocalipsa constituie o parte consi"erabil6 "in 'o:tenirea literar6 pe care o a#e' "e la )iserica "in 4oul ,esta'ent. Jratele lui .etru 9n"rei a pre"icat 7n regiuni "in Orientul 9propiat :i /ci5ia. +up6 o tra"i5ie "e 'ai t7r<iu el a 2ost r6stignit pe o cruce 7n 2or'6 "e - care "e atunci este cunoscut6 sub nu'ele lui. /e cunoa:te pu5in "espre #ia5a "e 'ai t7r<iu a lui Jilip > se pare c6 a 'urit "e 'oarte natural6 la Eierapolis "up6 "istrugerea *erusali'ului. 4u se cunoa:te ni'ic "espre lucr6rile "e 'ai t7r<iu :i "espre 'oartea lui *aco# 2iul lui 9l2eu. ,ra"i5ia 7n leg6tur6 cu ,a"eu i0a stabilit lucrarea 7n .ersia un"e a :i 2ost 'artiri<at. &atia care a luat locul lui *u"a a lucrat 7n Etiopia un"e con2or' unei relat6ri a 2ost 'artiri<at. /i'on !elotul a 2ost "e ase'enea 'artiri<at. ,ra"i5ia nu este clar6 7n leg6tur6 cu 'o"ul 7n care a 2ost 'artiri<at )artolo'eu "ar nu'ele lui este legat "e propo#6"uirea E#angheliei 7n *n"ia > "up6 o tra"i5ie. /e presupune c6 &atei a lucrat "e ase'enea 7n Etiopia. 4u'ele celui 'ai sceptic "intre ucenici ,o'a este asociat cu lucrarea "in .Ortia "ar alte relat6ri leag6 lucrarea :i 'artiraCul lui "e *n"ia. ,6cerea 4oului ,esta'ent :i chiar a tra"i5iei 7n leg6tur6 cu ace:ti oa'eni8 este re'arcabil6 7n co'para5ie cu ten"in5a 'e"ie#al6 "e 'ai t7r<iu "e a glori2ica 'oartea oa'enilor re'arcabili ai )isericii. .ro2e5ii au p6rut a 2i printre cei 'ai in2luen5i con"uc6tori ai )isericii "in 4oul ,esta'ent. Ei au e?ercitat 2unc5ia "e r6sp7n"ire sau pre"icare a E#angheliei QJaptele 18:1P 15:82R :i "e prorocire sau pre<icere a #iitorului. 9gab a pre<is cu preci<ie 6 2oa'ete ce ur'a s6 #in6 c7t :i 7nchi"erea lui .a#el "e c6tre iu"ei QJaptele 11:28P 21:10014R. Este e#i"ent c6 )iserica .ri'ar6 era n6p6"it6 "e 'ul5i care pretin"eau 2als a 2i pro2e5i "eoarece Didahia "6 instruc5iuni clare "espre 'o"ul 7n care poate 2i "eosebit un pro2et 2als "e unul a"e#6rat Q10:;P 11:;012R. Jilip a#ea "arul "e e#anghelist QJaptele 21:8R "ar se :tie pu5in "espre aceast6 sluCb6 :i 2unc5iile iei speci2ice. .robabil ea consta "in lucrarea unui 'isionar itinerant a c6rui principal6 sarcin6 era aceea "e a propo#6"ui E#anghelia 7n locuri noi p7n6 atunci neatir.se. E?ist6 "e ase'enea 7ntrebarea "ac6 sluCbele separate "e p6stor :i "e 7n#656tor erau "e5inute "eC "ou6 persoane sau erau si'ple "enu'iri pentru "ou6 2unc5ii "e5inute "e iin o' cu "aruri speciale "e la +u'ne<eu. 4oul ,esta'ent este 'ai pu5in Obscur 7n ceea ce pri#e:te testul pentru un a"e#6rat 7n#656tor. +up6 *oan ni'eni care renega #enirea lui Cristos 7n persoan6 7n
;6
I
lu'e ca o' 7n trup o'enesc nu putea 2i un 7n#656tor a"e#6rat Q2 *oan 1011R. Caracterul unui a"e#6rat 7n#656tor este scos 7n e#i"en56 7n Didahia Q11:102R. B. S79>itorii a!8inistratiBi ,o5i sluCitorii bisericii "iscuta5i p7n6 aici au 2ost ale:i 7n 'o" special pentru sluCbele lor "e +u'ne<eu nu "e oa'eni. E?ista o alt6 clas6 "e sluCitori ale:i "e'ocratic Ncu consi'56'7ntul 7ntregii biserici@. 4 /arcina lor era "e a 7n"eplini 2unc5ii "e con"ucere 7ntr0o anu'it6 biseric6. 9postolii pre<entau calit65ile acestora :i 7i instalau 7n sluCbele respecti#e "up6 ce erau ale:i "e a"unare. /pre "eosebire "e apostoli :i "e al5i sluCitori caris'atici ace:ti b6rba5i :i 7n unele ca<uri 2e'ei lucrau :i 7:i e?ercitau autoritatea 'ai "egrab6 7n biserica sau a"unarea local6 "ec7t 7n )iserica lui Cristos ca un tot. 9ceste sluCbe s0au 7n'ul5it prin 7'p6r5irea 2unc5iei :i prin speciali<are "up6 cu' "icta necesitatea "e a0i aCuta pe apostolii cople:i5i "e proble'a unei )iserici 7n cre:tere. .robabil un 2actor 7n crearea acestor 2unc5ii a 2ost e?e'plul sinagogii cu pre<biterii ei care con"uceau re<ol#area proble'elor locale. Junc5ia "e b6tr7n sau pre<biter era consi"erat6 cea 'ai 7nalt6 7n a"unarea local6. Cei care sus5in organi<area 7n biseric6 7n trei 2unc5ii argu'entea<6 c6 nu'ele "e pre<biter Cpres"%terosP :i episcop Cepis'oposP nu s7nt ter'eni sinoni'i ci repre<int6 2unc5iile separate "e episcop :i "e pre<biter. +ar 4oul ,esta'ent este 2oarte clar c7n" asocia<6 aceste "ou6 nu'e cu aceea:i 2unc5ie QJaptele 20:1; 28P Jilipeni 1:1P ,it 1:5 ;R. Cre:terea 2unc5iei episcopului 'onarhic nu a a#ut loc "ec7t "up6 s27r:itul epocii apostolice 7n secolul al **0lea. Caracteristicile unui pre<biter reies clar cel pu5in "e "ou6 ori 7n 4oul ,esta'ent Q1 ,i'otei 8:10;P ,it 1:509R. .re<biterii trebuie s6 2ie oa'eni cu reputa5ie bun6 7ntre 'e'brii bisericii :i 7n a2ar6. 3na "in principalele lor 2unc5ii pare a 2i 2ost con"ucerea 7nchin6rii publice Q1 ,i'otei 5:1;P ,it 1:9R 7'preun6 cu responsabilitatea "e a gu#erna bine biserica :i "e a i'pune or"ine :i "isciplin6. +iaconii a#eau o po<i5ie subor"onat6 pre<bitedilor "ar celor care a#eau 2unc5ia aceasta li se cereau acelea:i caracteristici itricte pe care le a#eau "e 7n"eplinit :i pre<biterii QJaptele 6:8P 1 ,i'otei 8:8018R. .roce"ura pentru alegerea "e'ocrat6 a 2ost "e ase'enea propus6 "e apostoli la *erusali' QJaptele 6:8 5R. +istribuirea aCutoarelor "e c6tre biseric6 era sarcina 'aCor6 a "iaconilor. &ai t7r<iu ei i0au aCutat pe pre<biteri la 7'p6r5irea &esei +o'nului. Je'eile par a 2i 2ost a"'ise 7n aceast6 2unc5ie 7n ti'pul apostolilor pentru c6 .a#el o 'en5ionea<6 7n 'o" po<iti# pe Ji #i "iaconi5a Q%o'ani 16:1R. Jiicele lui Jilip e#anghelistul "e ase'enea 7n"eplineau 2unc5ia "e prorocite QJaptele 21:9R "ar .a#e] a2ir'6 clar c6 2e'eile nu pot s6 7n#e5e pe al5ii 7n biseric6 Q1 ,i'otei 2:12P 1 Corinteni 14:84R. 9pari5ia unei grup6ri "e con"uc6tori di a"un6rii :i "e2inirea caracteristicilor :i a 7n"atoririlor lor au 2ost 7ncheiate c6tre s27r:itul secolului *. 9#7n" ca E#anghelie '7ntuirea prin cre"in5a 7n Cristos a#7n" o literatur6 7n cre:tere scris6 "e apostoli :i o 2or'6 "e organi<are care s6 2ac6 2a56 ne#oilor
Capitolul > ;; ei cre:tinis'ul a crescut rapi" la s27r:itul pri'ului secol :i 7nceputul celui "e0al "oilea.
x
M
II. %NC)INAREA BISERICII PRIMARE
.roble'a unei 2or'e "e 7nchinare or"onat6 pun6 "e "e'nitate pare s6 2i 2ost un subiect care pre<enta interes 7nc6 "in ti'pul apostolilor. .a#el a trebuit s6 7n"e'ne biserica "in Corint s60:i "es26:oare 7nchinarea 7n 'o" "e'n :i or"onat Q1 Corinteni 14:40R. Cristos a a2ir'at esen5a a"e#6ratei 7nchin6ri atunci c7n" a "eclarat c6 "eoarece +u'ne<eu este +uh a"e#6rata 7nchinare este o proble'6 "e +uh Q*oan 4:24R. 7nchinarea a"e#6rat6 este 7n6l5area spiritului u'an prin practici religioase care a"uc su2letul 7n pre<en5a lui +u'ne<eu. .ri'ii cre:tini nu se g7n"eau la biseric6 7n sensul unui loc "e 7nchinare sens 7n care este utili<at cu#7ntul ast6<i. O biseric6 7nse'na un grup "e oa'eni 7n rela5ie personal6 cu Cristos. 3n ase'enea grup se 7nt7lnea 7n case QJaptele 12:12P %o'ani 16:5 28P Coloseni 4:15P Jili'on 104R la ,e'plu QJaptele 5:12R 7n s6lile publice ale :colilor QJaptele 19:9R :i 7n sinagogi at7ta ti'p c7t li s0a per'is s6 2ac6 aceasta QJaptele 14:1 8P 1;:1P 18:4R. 1ocul nu era at7t "e i'portant c7t era 2aptul c6 se 7nt7lneau pentru p6rt6:ie unii cu al5ii :i pentru 7nchinare lui +u'ne<eu. 7n ti'pul pri'ului #eac a#eau loc "ou6 ser#icii 7n pri'a <i a s6pt6'7nii. 9cea <i a 2ost a"optat6 ca <i "e 7nchinare "eoarece era <iua 7n care Cristos 7n#iase "in 'or5i QJaptele 20:;P 1 Corinteni 16:2P 9pocalipsa 1:10R. Joarte probabil c6 ser#iciul "e "i'inea56 inclu"ea citirea /cripturii QColoseni 8:16R 7n"e'nuri "in partea pre<biterului con"uc6tor rug6ciuni :i c7nt6ri QE2eseni 5:19R. &asa iubirii Q1 Corinteni 11:20022R sau agape prece"a Cina +o'nului la ser#iciul "e sear6. /pre s27r:itul pri'ului #eac 'asa iubirii a 2ost 7n general l6sat6 la o parte iar Cina +o'nului era s6rb6torit6 7n ti'pul ser#iciului "e 7nchin6ciune "e "i'inea5a. .liniu i0a "escris lui ,raian pe cre:tini ca pe unii care se 7nt7lneau 7nainte "e <orii <ilei c7ntau i'nuri :i pro'iteau s6 tr6iasc6 o #ia56 'oral6.5 B /7nt 'ult 'ai co'plete in2or'a5iile "e la 'iClocul secolului al **0lea 7n leg6tur6 cu or"inea 7nchin6rii :i ele pot 2i g6site 7n Prima apologie a lui *ustin &artirul :i 7n Didahia.> /er#iciul care se 5inea 7n N<iua soarelui@ 7ncepea cu citirea N'e'oriilor apostolilor@ sau a Nscrierilor pro2e5ilor@ at7ta Nc7t per'ite ti'pul@. 9poi ur'a un 7n"e'n sau o o'ilie "in partea Npre:e"intelui@ ba<ate pe cele citite. 9poi a"unarea se ri"ica pentru rug6ciune. /6rb6torirea Cinei +o'nului ur'a "up6 s6rutul p6cii. Erau apoi binecu#7ntate p7inea :i Napa :i #inul@ prin 'ul5u'iri :i rug6ciuni la care oa'enii r6spun"eau cu un N9'in@. +up6 Cin6 "iaconii "uceau ele'entele Cinei :i la casele celor care nu au putut s6 2ie pre<en5i la a"unare. 1a 7ncheiere 26ceau o colect6 pentru a aCuta #6"u#ele :i or2anii bolna#ii 7nte'ni5a5ii :i str6inii. 9poi a"unarea se 7ncheia :i to5i 'ergeau la casele lor. Cina +o'nului :i bote<ul erau cele "ou6 sacra'ente "e care )iserica pri'ar6 26cea u< "eoarece ele 2useser6 instituite "e Cristos. /cu2un"area pare
;8
s6 2i 2ost pe larg practicat6 7n pri'ul #eac "ar "up6 Didahia, bote<ul putea 2i o2iciat prin turnarea apei peste capul celui ce era bote<at "ac6 nu e?ista un r7u cu ap6 curg6toare sau o cantitate 'are "e ap6.R; +oar cei care erau ast2el bote<a5i puteau lua parte la Cina +o'nului. Din catacom"a lui Callistus, imaginea unui convertit care este "ote3at.
III. (IA*A BISERICII

)iserica pri'ar6 tr6ia 7n 56ri 7n care gu#ernul nu se ocupa "e aCutorarea s6racilor 7n nici un 2el. Jiecare biseric6 lua aceast6 responsabilitate asupra ei. )anii a"una5i "e la cei ce puteau "a la colecta e2ectuat6 "up6 Cina +o'nului erau "estina5i 7'plinirii unor ase'enea ne#oi. .a#el a 'en5ionat "e ase'enea obiceiul "e a a"una "aruri "e la cre"incio:i 7n 2iecare "u'inic6 Q1 Corinteni 16:102R. 9poi "iaconii le 2oloseau pentru cei ce erau 7n ne#oi. Je'eile "in biserici "e ase'enea aCutau la aceast6 lucrare "e caritate 26c7n" haine pentru cei ce a#eau ne#oie "e ele QJaptele 9:86041R. )iserica nu a atacat 7n 'o" "irect institu5ia scla#ieiP nici pose"area "e scla#i nu le era inter<is6 cre:tinilor. +ar cre:tinis'ul a sub'inat cur7n" institu5ia scla#iei a'intin"u0i st6p7nului cre:tin :i scla#ului c6 ei s7nt 2ra5i cre:tini. /crisoarea plin6 "e tact a lui .a#el c6tre Jili'on con"uc6torul bisericii "in Colose las6 i'presia c6 Jili'on care ^ra un cre:tin sincer 7i #a re"a libertatea lui Onisi'. )iserica pri'ar6 insista asupra separ6rii "e practicile p6g7ne ale societ65ii ro'ane "ar nu insista asupra separ6rii "e se'enii p6g7ni cu care cre:tinii puteau a#ea leg6turi sociale ino2ensi#e. +e 2apt .a#el a ar6tat c6 un ase'enea a'estec social este a"'is at7ta ti'p c7t el nu i'plic6 o Capitolul > ;9 co'pro'itere sau o sacri2icare a principiilor cre:tine Q1 Corinteni 5:10P 10:20088R. 7ns6 el 7n"e'na la separare total6 "e orice practic6 asociabil6 cu i"olatria sau cu i'oralitatea p6g7n6. Cre:tinul trebuie s6 respecte principiul "e a nu 2ace ni'ic care ar putea "6una trupului care acu' 7i apar5inea lui Cristos Q1 Corinteni 6:12RP "e a nu 2ace ni'ic care ar putea s60i 7'pie"ice pe al5ii s6 #in6 la CristosP "e a nu 2ace ni'ic care ar putea s60i "uc6 la r6t6cire pe cre:tinii 'ai slabi Q1 Corinteni 8:18P 10:24RP :i "e a se 2eri "e orice nu ar a"uce glorie lui +u'ne<eu Q1 Corinteni 6:20P 10:81R. 9ceste principii inter<iceau 2rec#entarea teatrelor a circurilor a Cocurilor sau a te'plelor p6g7ne. 7n ciu"a acestei atitu"ini "e separare 'oral6 :i spiritual6 cre:tinii #oiau ba chiar erau 7n"e'na5i "e .a#el s60:i 7n"eplineasc6 obliga5iile ci#ice "e ascultare :i "e respect 2a56 "e autoritatea ci#il6 s60:i pl6teasc6 i'po<itele :i s6 se roage pentru con"uc6tori Q%o'ani 18:;P 1 ,i'otei 2:102R. Ei erau cet65eni e?cep5ionali at7ta ti'p c7t nu li se cerea s6 #iole<e preceptele lui +u'ne<eu autoritatea cea 'ai 7nalt6 c6reia ei 7i "atorau "e#ota'ent 7n pri'ul r7n". .uritatea #ie5ii "ragostea :i curaCul )isericii .ri'are care a respectat cu 2er'itate aceste principii :i a 2ost gata s6 'oar6 pentru ele a a#ut un ast2el "e i'pact asupra societ65ii p6g7ne a %o'ei i'periale 7nc7t "oar la trei #eacuri "e la 'oartea lui Cristos Constantin a recunoscut o2icial i'portan5a cre:tinis'ului 7n stat con#oc7n" :i pre<i"7n" Conciliul "e la 4iceea. 1. 2. 8. 4. 5. 6.
7.
NOTE
Eusebiu Istoria ecle3iastic1, 2.28. *bi". 8.18 20 28. *bi". 8.1. Cle'ent 6 Corinteni 44P Didahia 15P Japtele 6:5P 18:208. .liniu *pistole, 10.96.; 7n Eenry )ettenson e". Documents of the Christian Church 4eM XorU: O?2or" 3ni#. .ress e"i5ia a 20a
1968 p. 804. =e<i "e ase'enea Didahia, ;015P *ustin &artirul Prima apologie, 6506;P :i ,ertulian Apologia, 89. Didahia, ;015P &artirul Prima apologie, 6506;P 7n )ettenson Documents, p. 6606;. Didahia, ;. 108.
LUPTA (EC)II BISERICI CATOLICE IMPERIALE PENTRU SUPRA(IE*UIRE+ '##-,',
Cristos sau Ce<ar

Cre:tinis'ul a a#ut 7ntot"eauna "e 7n2runtat at7t proble'e e?terne c7t :i interne 7n 2iecare perioa"6 a istoriei sale. )iserica a a#ut "e 7n2runtat proble'a intern1 serioas6 a ere3iei :i a trebuit s6 se ocupe "e ea 7ntre anii 100 :i 818 7n acela:i ti'p trebuin" s6 re<ol#e proble'a e0tern1 a persecu2iei "in partea statului ro'an. Cre:tinii "in *'periul %o'an nestorienii "in China 7n secolele al nou6lea :i al <ecelea :i ro'ano0catolicii "in Laponia 7n secolul al :aptespre<ecelea la 2el ca :i cre:tinii "in statele na<iste :i co'uniste au a#ut cu to5ii e?perien5a ostilit65ii "in partea statului chiar p7n6 la punctul 'artiraCului. Cre:tinii au 2ost "e ase'enea con2runta5i cu atacuri "in partea intelectualilor p6g7ni cu' au 2ost 1ucian Jronto :i Celsus. &ul5i oa'eni nu au o i"ee clar6 cu pri#ire la nu'6rul "urata s2era "e cuprin"ere :i intensitatea persecu5iilor su2erite "e )iseric6. 7nainte "e anul 250 persecu5ia a 2ost 'ai ales local6 spora"ic6 :i 'ai a"esea re<ultatul ac5iunii 'ul5i'ii "ec7t re<ultatul unei politici ci#ile bine "e2inite. +ar "up6 anul 250 persecu5iile au "e#enit uneori o politic6 inten5ionat6 a gu#ernului i'perial ro'an :i "e atunci 7nainte au 2ost larg r6sp7n"ite :i #iolente. 7n acel ti'p a2ir'a5ia lui ,ertulian c6 s7ngele 'artirilor este s6'7n5a )isericii a "e#enit o realitate 7n2rico:6toare pentru 'ul5i cre:tini. )iserica 7ns6 7n ciu"a persecu5iei > sau poate chiar "in cau<a ei > a continuat s6 se "e<#olte p7n6 la s27r:itul perioa"ei c7n" :i0a c7:tigat libertatea "e 7nchinare sub Constantin.
I. CAU5E ALE PERSECU*IEI

A. Po7itice )iserica a su2erit pu5in6 persecu5ie at7ta ti'p c7t a 2ost consi"erat6 "e autorit65i ca 26c7n" parte "in iu"ais' care era o religio licita, a"ic6 religie legal6. +ar i'e"iat ce cre:tinis'ul s0a "istins "e iu"ais' ca o grupare separat6 :i a putut 2i clasat6 "rept o societate secret6 el a intrat sub inter"ic5ia statului ro'an care nu tolera nici un ri#al 7n ceea ce pri#e:te "e#ota'entul supu:ilor lui. 9tunci cre:tinis'ul a "e#enit o religie ilegal6 care a 2ost consi"erat6 o
Capitolul ? 88 a'enin5are pentru siguran5a statului ro'an. 7ntr0o unire "intre stat :i biseric6 statul "e5inea po<i5ia cea 'ai 7nalt6. +e aceea nu putea s6 e?iste nici o religie pri#at6. %eligia putea 2i tolerat6 "oar 7n '6sura 7n care contribuia la stabilitatea statului. +eoarece religia cre:tin6 care cre:tea repe"e era e?clusi#ist6 7n re#en"ic6rile ei asupra loialit65ii 'orale :i spirituale a celor ce01 pri'eau pe Cristos atunci c7n" trebuia 26cut6 o alegere 7ntre loialitatea 2a56 "e Cristos :i cea 2a56 "e Ce<ar Ce<ar trebuia s6 ia locul al "oilea. Japtul acesta era consi"erat "e con"uc6torii ro'ani hot6r75i s6 p6stre<e cultura clasic6 7n ca"rul statului i'perial ro'an ca o neloialitate 2a56 "e statP ei 7i #e"eau pe cre:tini ca pe ni:te oa'eni care 7ncercau s6 2ac6 un stat 7n stat. ,rebuia s6 ce"e<e 2ie statul uni#ersal 2ie )iserica uni#ersal6 trupul lui Cristos. /u#eranitatea e?clusi#6 a lui Cristos era 7n con2lict cu preten5iile pline "e arogan56 ale ce<arului "e a a#ea su#eranitate e?clusi#6. &ulte practici cre:tine p6reau s6 con2ir'e autorit65ilor ro'ane suspiciunile lor "espre neloialitatea cre:tinilor 2a56 "e stat. Cre:tinii re2u<au 7n 'o" consec#ent s6 o2ere t6'7ie pe altarele 7nchinate geniului 7'p6ratului ro'an care 7n 'in5ile oa'enilor "in perioa"a i'perial6 "e la Ce<ar 9ugust p7n6 la Constantin era 7n 'o" inseparabil legat "e binele statului. +ac6 cine#a o2erea sacri2iciu pe aceste altare putea apoi s6 practice o a "oua religie particular6. Cre:tinii nu a"uceau ase'enea Cert2e :i ca ur'are au 2ost consi"era5i neloiali. +e ase'enea cre:tinii 5ineau 'aCoritatea 7nt7lnirilor lor noaptea :i 7n secret. .entru autoritatea ro'an6 aceasta nu putea s6 7nse'ne altce#a "ec7t un co'plot 7'potri#a siguran5ei statului. Cre:tinii nu au ser#it ca sol"a5i p7n6 "up6 818. B. Re7i@ioase .e l7ng6 principala cau<6 a persecu5iei care era cea politic6 a e?istat :i o cau<6 religioas6. %eligia ro'an6 era rigi"6 :i 2or'al6. Ea 7:i a#ea altarele i"olii preo5ii procesiunile ritualurile :i practicile ei pe care oa'enii le puteau #e"ea. %o'anii nu erau 7'potri#a a"6ug6rii unui nou i"ol la grupul "in .anteon at7ta ti'p c7t acea <eitate era subor"onat6 preten5iilor la pri'or"ialitate ale religiei ro'ane "e stat. Cre:tinii nu a#eau i"oli :i a#eau prea pu5ine accesorii #i<ibile pentru 7nchinare. 7nchinarea lor era spiritual6 :i interioar6. C7n" se ri"icau :i se rugau cu ochii 7nchi:i nu era nici un obiect #i<ibil c6ruia s60i 2ie a"resate acele rug6ciuni. 9ceasta 7nse'na pentru ro'ani ateis' ei 2iin" obi:nui5i cu 'ani2est6ri 'ateriale si'bolice ale <eului lor. Japtul c6 cre:tinii se a"unau 7n secret a a"us "e ase'enea acu<a5ii 'orale 7'potri#a lor. /0au r6sp7n"it <#onuri c6 ei practicau incestul canibalis'ul :i alte lucruri 7'potri#a naturii. 7n5elegerea gre:it6 a actului Cinei +o'nului 7n ca"rul c6reia cre:tinii N'7ncau :i beau@ trupul :i s7ngele lui Cristos a "us repe"e la i"eea c6 cre:tinii uci"eau :i '7ncau copii ca Cert2e pentru +u'ne<eul lor. E?presia Ns6rutul p6cii@ a 2ost r6st6l'6cit6 cu u:urin56 pentru a0i acu<a pe cre:tini "e incest :i "e alte 2eluri "e con"uit6 i'oral6 resping6toare pentru 'intea ro'an6 culti#at6. 4u a#ea prea 'are i'portan56 2aptul c6 7n aceste <#onuri nu era nici o ur'6 "e a"e#6r.1
84 Cretinismul de-a lungul secolelor C. Socia7e .roble'ele sociale :i0au a"us :i ele contribu5ia la cau<a persecu5iei ro'ane a )isericii. Cre:tinii care a#eau 'are trecere la clasele "e Cos :i la scla#i erau ur75i "e con"uc6torii aristocra5i in2luen5i ai societ65ii. 9ce:ti con"uc6tori 7i pri#eau cu "ispre5 "ar le era 2ric6 "e in2luen5a lor asupra claselor "e Cos. Cre:tinii sus5ineau egalitatea tuturor oa'enilor QColoseni 8:11RP p6g7nis'ul insista asupra unei structuri aristocratice a societ65ii 7n care pu5inii pri#ilegia5i erau ser#i5i "e clasele in2erioare :i "e scla#i. Cre:tinii nu 'ai participau la a"un6rile p6g7ne "e la te'ple teatre :i locuri "e "istrac5ii. 9cest necon2or'is' 2a56 "e tiparele sociale acceptate a atras asupra lor antipatia cu care au 2ost 7ntot"eauna con2runta5i necon2or'i:tii 7n orice perioa"6 a istoriei. .uritatea #ie5ilor lor era un repro: 26r6 cu#inte la a"resa #ie5ii scan"aloase "use "e oa'enii "in clasele superioare. 4oncon2or'is'ul cre:tinilor 2a56 "e tiparele sociale e?istente i0a 26cut pe p6g7ni s6 crea"6 c6 ei s7nt un pericol pentru societate :i s60i caracteri<e<e ca oa'eni care ur6sc o'enirea :i care s7nt capabili "e a incita 'asele la re#olt6. +. Econo8ice 4u trebuie s6 se uite c6 :i consi"era5iile econo'ice au Cucat un rol 7n persecutarea cre:tinilor. Opo<i5ia pe care a 7nt7'pinat0o .a#el "in partea celor ce 26ceau i"oli la E2es care erau 'ai 7ngriCora5i "e pericolul pe care 7l repre<enta cre:tinis'ul pentru 'eseria lor "ec7t "e paguba ce ar 2i putut0o cau<a 7nchin6rii la +iana QJaptele 19:2;R este un in"iciu cu pri#ire la senti'entele acelora a c6ror e?isten56 era a'enin5at6 "e r6sp7n"irea cre:tinis'ului. .reo5ii 2abrican5ii "e i"oli ghicitorii "e noroc pictorii arhitec5ii :i sculptorii nu erau prea entu<ias'a5i 7n 2a5a unei religii care le a'enin5a 'iCloacele "e e?isten56. 9nul 250 c7n" persecu5ia a aCuns general6 :i #iolent6 "in spora"ic6 :i local6 cu' 2usese 7nainte era "up6 socotelile ro'anilor ca' la o 'ie "e ani "e la 2on"area %o'ei. +eoarece 7n acest ti'p i'periul era b7ntuit "e ciu'6 2oa'ete :i tulburare ci#il6 opinia public6 a atribuit aceste neca<uri pre<en5ei cre:tinis'ului 7n i'periu :i negliC6rii celorlal5i <ei. E?ist6 7ntot"eauna o "o<6 bun6 "e supersti5ie la apropierea s27r:itului unui 'ileniu :i 7n aceast6 pri#in56 ro'anii nu erau 'ai buni "ec7t oa'enii "in e#ul 'e"iu 7naintea anului 1000. .ersecutarea cre:tinilor le0a p6rut ro'anilor o cale logic6 "e a0:i re<ol#a "i2icult65ile. ,oate aceste consi"era5ii s0au co'binat ca s6 Custi2ice 7n 'in5ile autorit65ilor persecutarea cre:tinilor. 4u toate au 2ost pre<ente 7n 2iecare ca< "ar 7n 'aCoritatea ca<urilor 2aptul c6 religia cre:tin6 pretin"ea loialitatea e?clusi#6 a cre:tinului a aCuns 7n con2lict cu sincretis'ul p6g7n :i cu preten5ia "e loialitate e?clusi#6 2a56 "e statul ro'an. .ersecu5ia a #enit 7n 'o" natural ca parte "in politica i'perial6 "e p6strare a integrit65ii statului ro'an. Cre:tinis'ul nu era o religie autori<at6 cu "rept legal "e e?isten56. &artirii :i apologe5ii au constituit r6spunsul "at "e cre:tinis' 'ul5i'ilor statului :i scriitorilor p6g7ni. Capitolul ? .5
II. PERSECUTAREA BISERICII

.ersecutarea cre:tinilor a 2ost at7t ecle<iastic6 c7t :i politic6. *u"eii au 2ost persecutorii 7n pri'ii ani ai bisericii "in *erusali'. 4u'ai 7n ti'pul "o'niei lui 4ero Q54068R a 7nceput s6 aib6 loc o persecu5ie organi<at6 "in partea statului ro'an. Chiar :i aceste persecu5ii au 2ost locale :i spora"ice p7n6 7n anul 250 c7n" au "e#enit generale :i #iolente 7ncep7n" cu cea "e sub +ecius. A. Persec9:ia ? n= n an97 '## 4ero se "istinge ca 2iin" pri'ul 'are persecutor al )isericii cre:tine. ,acit notea<6 <#onul c6 4ero a poruncit incen"ierea care a "istrus o parte a %o'ei. 9cest <#on s0a r6sp7n"it at7t "eF'ult 7n popor 7nc7t 4ero trebuia s6 g6seasc6 un 5ap isp6:itor. El a ab6tut senti'entele care erau 7'potri#a lui spre cre:tini acu<7n"u0i pe ei "e incen"iere :i 7ncep7n" o ca'panie "e "istrugere a cre:tinilor. /e pare c6 persecu5ia s0a li'itat la %o'a :i 7'preCuri'ile ei. 2 7n aceast6 perioa"6 au 'urit .etru :i .a#el.
.ersecu5ia a i<bucnit a "oua oar6 7n anul 95 7n ti'pul "o'niei tiranului +o'i5ian. E#reii re2u<aser6 s6 pl6teasc6 un i'po<it perceput 7n spriCinul te'plului lui Lupiter Capitolinus. +eoarece cre:tinii erau 7nc6 asocia5i cu e#reii :i ei au su2erit e2ectele '7niei 7'p6ratului. 7n ti'pul acestei persecu5ii a 2ost e?ilat apostolul *oan 7n insula .at'os un"e a scris cartea 9pocalipsa. B. Cretinis897 s9C inter!ic:ie !e stat+ '##-H5# .ri'a persecu5ie organi<at6 7n care cre:tinii au 2ost a"u:i 7n tribunale ca acu<a5i a a#ut loc 7n )itinia 7n ti'pul gu#ern6rii lui .liniu cel ,7n6r 7n Curul anului 112. .liniu i0a scris o scrisoare "estul "e interesant6 7'p6ratului ,raian 7n care 7i "6"ea in2or'a5ii "espre cre:tini scotea 7n e#i"en56 politica lui :i 7i cerea p6rerea lui ,raian 7n aceast6 proble'6. El a scris c6 Nepi"e'ia acestei supersti5ii@ Qcre:tinis'ulR s0a r6sp7n"it 7n satele :i regiunile rurale ca :i 7n ora:ele 'ai 'ari 7n a:a '6sur6 7nc7t te'plele au r6'as aproape pustii iar #7n<6torii "e ani'ale pentru Cert2e s6r6ci5i. .liniu 10a in2or'at 7n continuare pe ,raian "espre 2elul cu' 7i trata el pe cre:tini. C7n" cine#a 7l in2or'a "espre e?isten5a unui cre:tin .liniu 7l a"ucea pe cre:tin 7n 2a5a tribunalului s6u :i01 7ntreba "ac6 este cre:tin. +ac6 "up6 trei ase'enea 7ntreb6ri el continua s6 a"'it6 acu<a5ia era con"a'nat la 'oarte. 7n r6spunsul s6u ,raian 10a asigurat pe .liniu c6 ur'ea<6 o proce"ur6 corect6. 4u trebuia s60i caute pe cre:tiniP "ar "ac6 cine#a raporta c6 un anu'it in"i#i" este cre:tin cre:tinul trebuia pe"epsit "ac6 nu 7:i renega cre"in5a :i nu se 7nchina la <eii ro'anilor.8 7n ti'pul acestei persecu5ii :i0a pier"ut #ia5a *gna5iu. O alt6 persecu5ie a a#ut loc la /'irna ca' pe la 'iClocul secolului al **0lea. 7n acest ti'p a 2ost 'artiri<at .olicarp c7n" o gloat6 2urioas6 a a"us cre:tinii 7n 2a5a autorit65ilor.4 Cala'it65i locale cu' a 2ost incen"ierea %o'ei sau acti#itatea unui gu#ernator <elos au 2ost cau<e ale persecu5iei p7n6 la "o'nia lui &arc 9ureliu. &arc 9ureliu era un stoic "e#otat care 2usese in2luen5at 7'potri#a cre:tinis'ului "e pro2esorul lui Jronto. 7nclinat s6 atribuie cala'it65ile naturale c7t :i cele "atorate o'ului "in ti'pul "o'niei sale cre:terii
86
cre:tinis'ului el a poruncit persecutarea cre:tinilor. *ustin &artirul 'arele scriitor apologetic a su2erit 'artiraCul la %o'a 7n ti'pul acestei persecu5ii. C. Persec9:ia 9niBersa7= !9?= an97 H5# 7'p6ratul +ecius s0a urcat pe tronul i'perial 7n ti'pul c7n" %o'a aCungea la cap6tul pri'ului 'ileniu "in istoria ei :i 7ntr0un ti'p c7n" i'periul se cl6tina sub cala'it65i naturale :i sub atacuri interne :i e?terne asupra stabilit65ii lui. El a hot6r7t c6 pentru a sal#a cultura clasic6 era necesar s6 se ac5ione<e cu 2or56. Cre:tinii au 2ost recunoscu5i ca o a'enin5are "eosebit6 7'potri#a statului "in cau<a rapi"ei lor cre:teri nu'erice :i a aparentei lor 7ncerc6ri "e a crea un stat 7n stat. +ecius a e'is un e"ict 7n 2/0 care cerea cel pu5in o Cert26 pe an pe altarul %o'ei pentru <ei :i pentru geniul 7'p6ratului. Celor ce a"uceau ase'enea Cert2e li se "6"ea un certi2icat nu'it li"ellus.9 )iserica a 2ost 2r6'7ntat6 'ai t7r<iu "e proble'a 'o"ului "e a0i trata pe cei ce 7:i renegaser6 cre"in5a cre:tin6 pentru a pri'i ase'enea certi2icate. +in 2ericire pentru )iseric6 persecu5ia a "urat nu'ai p7n6 la 'oartea lui +ecius 7n anul ur'6torP "ar torturile pe care le0a 7n"urat Origen 7n acel an "e persecu5ie i0au pro#ocat 'oartea la scurt ti'p "up6 eliberare. 6 +e:i au e?istat perioa"e "e persecu5ie la ni#el "e stat "in or"inul 7'p6ra5ilor nu a 'ai a#ut loc nici o persecu5ie 'are "up6 cea a lui +ecius :i =alerian sub care a 2ost 'artiri<at Ciprian p7n6 la "o'nia lui +iocle5ian Q2450818R. +iocle5ian a 2ost un con"uc6tor 'ilitar puternic care a aCuns pe tronul i'perial la s27r:itul unui secol 'arcat "e "e<or"ine politic6 7n *'periul %o'an. El a hot6r7t c6 "oar o 'onarhie puternic6 putea sal#a i'periul :i cultura lui clasic6. 7n anul 285 el a pus cap6t "iarhiei principatului creat "e Ce<ar 9ugust 7n anul 2; 7.".Cr. prin care 7'p6ratul :i senatul 7'p6r5eau autoritatea. +up6 p6rerea lui o 'onarhie puternic6 "e tip oriental putea s6 o2ere singura solu5ie "e a ie:i "in haos. 7ntr0un i'periu at7t "e "espotic nu era loc pentru ele'ente "e'ocratice 7n gu#ern sau pentru tolerarea unor cre"in5e ostile religiei statului. +in aceast6 situa5ie istoric6 a i<#or7t cea 'ai aprig6 persecu5ie pe care au 7n"urat0o #reo"at6 cre:tinii. .ri'ele e"icte care cereau persecutarea cre:tinilor au #enit 7n 'artie anul 808. +iocle5ian a poruncit sistarea 7nt7lnirilor cre:tinilor "istrugerea bisericilor "estituirea sluCitorilor bisericii 7nte'ni5area celor care persistau s601 '6rturiseasc6 pe Cristos :i "istrugerea /cripturilor 7n 2oc. 9cest ulti' or"in ur'a s6 "ea )isericii proble'e 'ai t7r<iu c7n" a ap6rut contro#ersa "onatist6 7n 92rica "e 4or" asupra 2elului 7n care trebuiau trata5i traditores, a"ic6 cei care "6"user6 copii ale /cripturii persecutorilor atunci c7n" cereau rea"'iterea 7n )iseric6 "up6 7ncetarea persecu5iei. 3n e"ict "e 'ai t7r<iu le or"ona cre:tinilor s6 a"uc6 Cert2e <eilor p6g7ni 2iin" a'enin5a5i cu 'oartea "ac6 re2u<au.; Eusebiu scoate 7n e#i"en56 2aptul c6 7nchisorile s0au u'plut a:a "e 'ult cu con"uc6torii cre:tini :i congrega5iile lor 7nc7t nici nu 'ai era loc "estul pentru cri'inali.8 Cre:tinii erau pe"epsi5i prin pier"erea propriet65ii e?il 7nte'ni5are sau e?ecu5ie cu sabia sau prin aruncarea la 2iarele s6lbatice. ce .. Capitolul ? 8; A fotografie a unui li"ellus real din timpul domniei lui Decian. Iat1 te0tul acestui document tradus din greac1H RSupravegetorilor darurilor i sacrificiilor din cetatea lui Aurelius ...tion fiul lui -eodor i Pantonimis, din numita cetate. ntotdeauna am avut o"iceiul s1 aduc sacrificii i li"a2ii 3eilor, i acum n pre3en2a voastr1 am turnat, conform poruncii, li"a2ii i am sacrificat i gustat Qertfele mpreun1 cu fiul meu Aurelius Dioscorus i fiica mea Aurelia !ais. De aceea, v1 cer s1
certifica2i afirma2ia mea. ntiul an al mp1ratului Caesar )aius (essius Suintus -raianus Decius Pius +eli0 Augustus, P1uni @8G. Cea 'ai u:oar6 pe"eaps6 era tri'iterea 7ntr0un lag6r "e 'unc6 ro'an un"e 'unceau 7n 'ine p7n6 la 'oarte. %it'ul persecu5iei a sl6bit c7n" +iocle5ian a ab"icat :i s0a retras 7n anul 805. +up6 alte perioa"e "e persecu5ie $alerius a e'is un e"ict "e pe patul lui "e 'oarte 7n anul 811 prin care cre:tinii erau tolera5i cu con"i5ia ca ei s6 nu #iole<e pacea i'periului. .ersecu5ia nu a 7ncetat total "ec7t 7n anul 818 c7n" 1icinius :i Constantin au "at E"ictul "e la &ilano. 9cest e"ict a"ucea libertate "e 7nchinare nu nu'ai cre:tinis'ului ci tuturor religiilor. 9 +eoarece Constantin cre"ea c6 N7nchinarea lui +u'ne<eu@ trebuie s6 2ie Npri'a :i cea 'ai i'portant6 griC6@ a con"uc6torului el s0a g7n"it c6 politica i'periului trebuia s6 inclu"6 libertatea religiei. .robabil #e"enia Crucii pe care se cre"e c6 a a#ut0o el :i care i0a "at siguran5a #ictoriei 7'potri#a ri#alilor s6i a a#ut leg6tur6 cu politica lui tolerant6. Cu siguran56 #e"erile lui erau a#ansate pentru perioa"a 7n care a tr6it pentru c6 nu'ai 7n perioa"a 'o"ern6 libertatea religioas6 a "e#enit o politic6 regle'entat6 chiar :i 7n statele
88
"e'ocratice. 7ncep7n" "in acel ti'p cre:tinii au a#ut libertatea s6 se 7nchine :i s6 le propo#6"uiasc6 :i altora pentru a0i c7:tiga pentru Cristos. 7n <ilele noastre subiectul rela5iei "intre biseric6 :i stat a 2ost rea"us 7n actualitate :i 7n 'ulte 56ri cre:tinii s7nt "oar tolera5i sub lege. 7n alte 56ri ei 7nt7'pin6 persecu5ie "in partea unui stat care nu per'ite un ri#al. 1upta )isericii .ri'are cu persecu5ia aCut6 la sublinierea i'portan5ei conceptului 'o"ern "e separare a )isericii "e stat. 4u'ai acolo un"e oa'enilor li se per'ite s6 aib6 interese particulare separate "e interesele publice poate e?ista libertate religioas6.
III. REZULTATELE PERSECUIEI
%6sp7n"irea rapi"6 a cre:tinis'ului chiar :i 7n perioa"ele celei 'ai aspre persecu5ii a "o#e"it cu a"e#6rat c6 s7ngele 'artirilor a 2ost s6'7n5a )isericii 7n ti'pul perioa"ei apostolice cre:tinis'ul 2usese 'ai ales o 'i:care urban6. 4u'6rul cre"incio:ilor acti#i 7n *erusali' "up6 7n#iere era esti'at "e .a#el la apro?i'ati# 500 Q1 Corinteni 15:6R. /crisoarea lui .liniu "o#e"e:te c6 cre:tinis'ul era puternic 7n 9sia &ic6 la scurt ti'p "up6 7nceputul secolului al **0lea. 7n ti'pul pri'ului secol el 2usese li'itat 'ai ales 7n partea r6s6ritean6 a i'periului pri'a :ans6 "e a accepta cre:tinis'ul 2iin" acor"at6 e#reilor atunci c7n" E#anghelia aCungea 7n noi ora:e. 7n ti'pul celui "e0al "oilea secol e?pansiunea cre:tinis'ului a 2ost rapi"6 7n r7n"urile popula5iei care #orbea li'ba greac6 "in i'periu. )iserica "in 9le?an"ria a "e#enit biserica principal6 "in Egipt. 7n Curul anului 200 cre:tinii puteau 2i g6si5i 7n toate p6r5ile i'periului. 7n ti'pul celui "e0al treilea secol accentul a 2ost pus pe r6sp7n"irea E#angheliei 7ntre latinii "in partea apusean6 a i'periului. 7n 92rica "e 4or" a crescut o )iseric6 puternic6 al c6rei centru intelectual era Cartagina. 7n Curul anului 800 se esti'ea<6 c6 )iserica nu'6ra 7ntre 5 :i 15 la0 sut6 "in popula5ia i'periului al c6rei nu'6r era 7ntre 50 "e 'ilioane :i ;5 "e 'ilioane. .ersecu5ia a creat 7ns6 proble'e interne ce trebuiau re<ol#ate. 7n 92rica "e 4or" :i la %o'a au i<bucnit "ou6 contro#erse puternice 7n leg6tur6 cu 'o"ul 7n care trebuiau s6 2ie trata5i "ac6 se poc6iesc cei care o2eriser6 Cert2e pe altarele p6g7ne 7n ti'pul persecu5iei "e sub +ecius :i cei care renun5aser6 la /cripturi 7n ti'pul persecu5iei "iocle5iene. 3nii "oreau ca ace:tia s6 2ie e?clu:i "e la orice p6rt6:ie cu bisericaP al5ii "oreau ca ei s6 2ie repri'i5i "up6 o perioa"6 "e #eri2icare. Contro#ersa "onatist6 care s0a n6scut "in persecu5ia "iocle5ian6 nu era re<ol#at6 7nc6 7n ti'pul lui Constantin Q#e<i cap. 8R. .ersecu5ia "iocle5ian6 a 2or5at biserica s6 se ocupe "e proble'a canonului 4oului ,esta'ent Q#e<i cap. 10R. +ac6 "e5inerea "e scrisori putea s6 7nse'ne 'oartea cre:tinii "oreau s6 2ie siguri c6 acele c6r5i la care nu #oiau s6 renun5e nici sub a'enin5area cu 'oartea erau cu a"e#6rat c6r5i canonice. 9cest 2actor a contribuit la hot6r7rile 2inale prin care s0a stabilit care scrieri s7nt canonice. +e ase'enea a ap6rut literatura apologetic6. Epoca "e persecu5ii este interesant6 pentru lu'ina care o arunc6 asupra eternei proble'e a rela5iei "intre )iseric6 :i stat. Cre:tinis'ul pretin"ea Capitolul ? 89 loialitatea e?clusi#6 a a"ep5ilor lui 7n proble'e 'orale :i spirituale. Cre:tinul trebuia s6 "ea ascultare statului at7ta ti'p c7t acesta nu0i cerea s60:i #iole<e "e#ota'entul 'oral :i spiritual 2a56 "e +u'ne<eu. Cre:tinii care tr6iesc 7n state un"e cre:tinis'ul este acu' persecutat pot lua istoria persecu5iilor "e la 7nceput ca un ghi". .roble'a ascult6rii "e Cristos sau "e Ce<ar este per'anent6 7n istoria )isericii.
NOTE
1. *ustin &artirul Dialog, 10. 2. ,acit Anale, 15.44 7n Eenry )ettenson e". Documents of the Christian Church, Q4eM XorU: O?2or" 3ni#ersity .ress e"i5ia a 20a 1968 p. 102R. 8. .liniu *pistole, 10.9609; 7n )ettenson Documents, p. 804P Eusebiu
Istoria ecle3iastic1, 8.88. 4. Eusebiu Istoria, 4.15. 5. )ettenson Documents p. 18. 6. Eusebiu Istoria, 6.29. ;. )ettenson Documents, p. 14P Eusebiu Istoria, 8.2012. 8. Eusebiu Istoria, 8.6. 9. )ettenson Documents, p. 15016P Eusebiu Istoria, 10.5.
.
PoBeti sa9 !octrin= s=n=toas=
Cre:tinis'ul secolelor al **0lea :i al *l*0lea a a#ut "e luptat ceea ce 2iecare strateg 7ncearc6 s6 e#ite > un r6<boi pe "ou6 2ronturi. 7n ti'p ce )iserica lupta s60:i p6stre<e e?isten5a sub atacurile statului ro'an care 26cea e2orturi pentru a o "es2iin5a ea trebuia s6 lupte :i pentru p6strarea purit65ii "octrinei 7n )iseric6. Con#erti5ii la cre"in5a cre:tin6 #eneau 2ie "intr0un 'e"iu "e legalis' iu"aic 2ie "in 'e"iul intelectual al 2ilo<o2iei grece:ti. &ul5i "intre ace:ti con#erti5i 7:i a"uceau cu ei #echile lor i"ei 7n noul lor 'e"iu :i tin"eau s6 le p6stre<e "ac6 )iserica nu reu:ea s60i instruiasc6 7n 'o" corespun<6tor. 9l5ii 7ncercau s6 2ac6 cre:tinis'ul s6 le par6 respectabil claselor superioare "in stat. 9'enin5area per#ertirii legaliste :i 2ilo<o2ice a cre:tinis'ului a 2ost real6 7n ti'pul acestei epoci. 7n unele ca<uri anu'i5i con"uc6tori supra<elo:i au 2or'ulat o interpretare proprie a cre:tinis'ului pentru a corecta relele reale sau i'aginare "in )iseric6 :i au g6sit "estui a"ep5i care s6 ur'e<e i"eile lor eretice p7n6 c7n" 7n 2inal ere<iile au "us la schis'e iar "e la schis'e s0a aCuns la noi secte.
I. ERE5IILE LEGALISTE
9' putea cre"e c6 hot6r7rea Conciliului "e la *erusali' "e a elibera nea'urile "e sub cerin5ele cere'oniale :i ritualiste ale 1egii lui &oise ca o con"i5ie pentru '7ntuire a 2ost 2inal6. +ar con#erti5ii "intre iu"ei se g7n"eau 'ereu 7napoi la religia lor 'onoteist6 :i a#eau ten"in5a s6 "ilue<e cre"in5a cre:tin6 cu a"6ugiri "in religia lor iu"aic6. .e l7ng6 aceasta grupuri "e ebioni5i au r6'as o #re'e 7n .alestina :i 7n 56rile "in apropiere "up6 supri'area "e c6tre autorit65ile ro'ane a r6scoalei e#reilor sub con"ucerea lui )ar Iochba 7ntre 1820185. 9ce:ti oa'eni puneau accentul pe unitatea lui +u'ne<eu :i caracteristica 1ui "e Creator al uni#ersului. Ei cre"eau c6 legea e#reiasc6 este cea 'ai 7nalt6 e?presie a #oin5ei lui +u'ne<eu :i c6 o'ul este 7nc6 obligat s6 o respecte. Ei cre"eau c6 *sus a 2ost 2iul lui *osi2 :i c6 El a atins un anu'it gra" "e "i#initate c7n" +uhul a cobor7t asupra 1ui la bote<. +e aceea ei sus5ineau 7n#656turile E#angheliei lui &atei "ar le "ispl6ceau scrierile lui .a#el. Ei insistau c6 at7t e#reii c7t :i nee#reii s7nt 7nc6 obliga5i s6
11
92
respecte 1egea lui &oise :i c6 nu e?ist6 '7ntuire 26r6 t6iere 7'preCur :i 26r6 1egea lui &oise. +up6 "istrugerea *erusali'ului "e c6tre ro'ani 7n anul 185 ei au 7ncetat s6 'ai aib6 prea 'ult6 in2luen56 "ar e?isten5a :i cre"in5ele lor arat6 c6 )iserica a a#ut "e luptat "eseori pentru principiul c6 singur6 cre"in5a 7n Cristos 7l 7n"rept65e:te pe o' 7naintea lui +u'ne<eu.
II. ERE5II /ILO5O/ICE

O a'enin5are 'ult 'ai 'are la a"resa purit65ii "octrinare a cre"in5ei cre:tine a #enit "in partea 2ilo<o2iei grece:ti. &ult 'ai 'ul5i "intre nee#rei "ec7t e#rei erau c7:tiga5i la cre:tinis'. 7ntre ace:tia erau 'ul5i 2ilo<o2i care "oreau s6 "ilue<e cre:tinis'ul cu 2ilo<o2ie sau s6 7'brace 2ilo<o2ia 7n haine cre:tine. A. Gnosticis897 $nosticis'ul cea 'ai 'are "intre a'enin56rile 2ilo<o2ice a aCuns la cul'ea puterii sale 7n Curul anului 150. %6"6cinile lui 'ergeau 7napoi p7n6 7n ti'purile 4oului ,esta'ent. /e pare c6 .a#el a luptat cu o 2or'6 incipient6 "e gnosticis' 7n scrisoarea sa c6tre coloseni. ,ra"i5ia cre:tin6 leag6 originea gnosticis'ului "e /i'on &agul 1 pe care .etru a trebuit s601 a"'oneste<e at7t "e se#er. $nosticis'ul s0a n6scut "in "orin5a u'an6 natural6 "e a crea o teo"icee o e?plica5ie a originii r6ului. $nosticii "eoarece asociau 'ateria cu r6ul c6utau o cale "e a crea un siste' 2ilo<o2ic 7n care +u'ne<eu ca spirit ar putea 2i eliberat "e asocierea cu r6ul :i 7n care o'ul putea 2i legat "e +u'ne<eire prin partea spiritual6 a naturii lui. $nosticis'ul era "e ase'enea un siste' logic sau ra5ional care ilustrea<6 ten"in5a u'an6 "e a c6uta r6spunsuri la 'arile 7ntreb6ri cu pri#ire la origineaF o'ului. El c6uta s6 2ac6 aceasta prin sinteti<area cre:tinis'ului cu 2ilo<o2ia elenist6. $nosticii ca :i grecii "in pri'ele "ou6 capitole "in 1 Corinteni c6utau s6 7n5eleag6 prin 7n5elepciunea o'eneasc6 rela5ia "intre +u'ne<eu :i o' :i s6 e#ite ceea ce lor li se p6rea a 2i stig'atul crucii. +ac6 gnosticii ar 2i reu:it cre:tinis'ul ar 2i 2ost pur :i si'plu o religie 2ilo<o2ic6 a lu'ii antice. +escoperirea a aproape o 'ie "e pagini "e "ocu'ente "espre gnosticis'ul egiptean :i sirian la 4ag Ea''a"i 7n Egiptul /uperior 7n anul 1946 ne "6 unele in"icii cu pri#ire la "octrinele lor. +ualis'ul era unul "in principiile lor "e ba<6. $nosticii insistau asupra unei separ6ri clare a lu'ii 'ateriale "e cea spiritual6 "eoarece pentru ei 'ateria era 7ntot"eauna asociat6 cu r6ul iar spiritul cu binele. .rin ur'are +u'ne<eu nu putea s6 2ie creatorul acestei lu'i 'ateriale. .untea peste pr6pastia "intre +u'ne<eu :i lu'ea 'aterial6 a 2ost i"eea unui "e'iurg care era una "intr0o serie 7ntreag6 "e e'ana5ii "e la 7naltul "u'ne<eu al gnosticis'ului. 9ceste e'ana5ii erau 2iin5e cu spirit tot 'ai pu5in :i cu 'aterie "in ce 7n ce 'ai 'ult6. +e'iurgul 2iin" una "in aceste e'ana5ii a a#ut "estul spirit 7n el pentru a a#ea putere creatoare :i su2icient6 'aterie Capitolul < 98 pentru a crea lu'ea 'aterial6 rea. $nosticii 7l i"enti2icau pe acest "e'iurg cu *eho#a "in =echiul ,esta'ent 2a56 "e care a#eau o antipatie pro2un"6. Ca s601 e?plice pe Cristos ei au a"optat o "octrin6 cunoscut6 sub nu'ele "e "ocetis'. +eoarece 'ateria este rea Cristos nu putea 2i asociat cu un trup o'enesc 7n ciu"a 2aptului c6 )iblia sus5ine acest lucru. Cristos ca bine spiritual absolut nu se putea uni cu 'ateria. Jie c6 o'ul *sus a 2ost o 2anto'6 care p6rea a a#ea un trup 'aterial Q"ocetis'R 2ie c6 Cristos a #enit 7n trupul u'an al lui *sus "oar pentru un ti'p scurt > 7ntre bote<ul o'ului *sus :i 7nceputul su2erin5ei 1ui pe cruce. 9poi Cristos 10a p6r6sit pe o'ul *sus l6s7n"u01 s6 'oar6 pe cruce. /arcina lui Cristos a 2ost s6 le "ea oa'enilor o cunoa:tere special6 care s60i aCute s6 se sal#e<e singuri printr0un proces in5elgc5iC /al#area care era nu'ai pentru su2let a"ic6 pentru partea spiritual6 a o'ului ar putea 7ncepe cu cre"in5a "ar cunoa:terea special6 QgnosisR pe care Cristos a "6ruit0o elitei ar 2i 'ult 'ai 2olositoare "up6 gnostici 7n procesul "e sal#are a su2letului. +eoarece trupul este 'aterial :i "estinat s6 2ie aruncat
el poate 2i 5inut 7n 2riu prin practici ascetice stricte sau poate 2i "e"at libertinaCului. 4u'ai gnosticii pneu'atici aceia care pose"au gnosisul esoteric :i grupul psihic > cei care a#eau cre"in56 "ar nu a#eau acces la gnosis > #or aCunge 7n cer. Cei 'ateriali nu se #or bucura nicio"at6 "e starea cereasc6 ei 2iin" "estina5i pier<6rii #e:nice. 7n aceast6 2ilo<o2ie nu era loc pentru 7n#ierea trupului. 9ceast6 "escriere a cre"in5elor 'aCore co'une ale gnosticilor nu ar trebui s6 ne in"uc6 7n eroare :i s6 cre"e' c6 nu au e?istat nu'eroase secte gnostice cu "octrine speciale proprii. Chiar :i o citire super2icial6 a pri'elor c6r5i "in lucrarea lui *reneu mpotriva ere3iilor, n #a ar6ta cititorului c7t "e nu'eroase erau grupurile :i c7t "e #ariate i"eile lor. /aturninus con"ucea o :coal6 sirian6 "e gnosticis'P 7n Egipt )asili"es con"ucea o alt6 :coal6. &arcion :i a"ep5ii lui par a 2i constituit cel 'ai in2luent "intre grupurile legate "e gnosticis'. &arcion a p6r6sit .ontul lui natal 7n Curul anului 140 :i a plecat la %o'a un"e a "e#enit in2luent 7n )iserica %o'an6. El cre"ea c6 iu"ais'ul era r6u :i "e aceea el ura /cripturile e#reie:ti :i pe *eho#a "escris 7n ele. El :i0a stabilit propriul lui canon al /cripturii care inclu"ea E#anghelia lui 1uca trunchiat6 :i <ece "in epistolele lui .a#el. Cu toate c6 a2acerile lui l0au 7'bog65it "estul pentru a 2i un aCutor real pentru biserica ro'an6 el a 2ost e?clus pentru c6 a sus5inut aceste i"ei. 9poi el :i0a 2on"at propria lui biseric6. O critic6 a gnosticis'ului "in punct "e #e"ere scriptural #a ar6ta clar c6 )iserica a 2ost 7n5eleapt6 s6 co'bat6 acesta "octrin6 care postula "oi "u'ne<ei: cel r6u al =echiului ,esta'ent care a creat :i cel bun care a r6scu'p6rat. Ca ur'are ea 7ncuraCa antise'itis'ul 7n )iseric6. Ea "e ase'enea nega realitatea u'anit65ii lui Cristos a 'or5ii Cert2itoare :i a 7n#ierii 1ui 2i<ice "espre care *oan a2ir'6 c6 a locuit 7ntre noi pentru a re#ela gloria lui +u'ne<eu. 4u este "eci "e 'irare c6 .a#el a a2ir'at plin6tatea lui +u'ne<eu 7n Cristos 7n scrisoarea lui c6tre biserica "in Colose QColoseni 1:19P 2:9R. $nosticis'ul "e ase'enea 7ncuraCa '7n"ria spiritual6 prin 2aptul c6
94 Cretinismul de-a lungul secolelor sugera c6 "oar o elit6 aristocratic6 se #a bucura "e pl6cerile locuirii cu +u'ne<eirea 7n cer. El nu a#ea loc pentru corpul o'enesc 7n #ia5a #iitoare 7n acest sens se asea'6n6 cu g7n"irea 'itologiei :i 2ilo<o2iei grece:ti care "e ase'enea nu a#ea #iitor pentru trupul o'enesc "incolo "e aceast6 #ia56. 9scetis'ul lui a 2ost un 2actor ce a contribuit la 'i:carea ascetic6 'e"ie#al6 pe care o cunoa:te' sub nu'ele "e 'onasticis'. ,otu:i gnosticis'ul a contribuit 26r6 #oie la 7naintarea )isericii. C7n" &arcion :i0a 2or'at canonul 4oului ,esta'ent )iserica a 2ost silit6 ca o '6sur6 "e autoap6rare s6 "ea aten5ie proble'ei c6r5ilor care trebuiau consi"erate canonice :i "eci cu autoritate pentru "octrin6 :i #ia56. +e<#oltarea unui scurt cre"eu pentru a testa cre"in5a a"e#6rat6 a cui#a a 2ost gr6bit6 pentru a 2ace 2a56 unei ne#oi practice. .restigiul episcopului a sporit prin accentuarea sluCbei sale ca centru al unit65ii celor cre"incio:i 7'potri#a ere<iei. 9cest 2apt la r7n"ul lui a "us la ri"icarea "e 'ai t72<iu a episcopului ro'an. N- .ole'i:ti cu' au 2ost ,ertulian *reneu :i Eipolit s0au angaCat 7n contro#erse literare pentru a co'bate i"eile gnostice.AF7n#656turile gnostice au reap6rut 7ntr0o oarecare '6sur6 7n "octrinele paulicienilor "in secolul al :aptelea 7n cele ale bogo'ililor "in secolele al unspre<ecelea :i al "oispre<ecelea :i 'ai t7r<iu 7n "octrinele albigen<ilor "in su"ul Jran5ei. ). &anicheanis'ul &anicheanis'ul care era 7ntr0o anu'it6 '6sur6 ase'6n6tor cu gnosticis'ul a 2ost 7nte'eiat "e un o' cu hu'ele "e &ani sau &anichaeus Qcea 21602;6R "in &esopota'ia care :i0a "e<#oltat propriul s6u siste' 2ilo<o2ic pe la 'iClocul secolului al ***0lea. &ani a elaborat o co'bina5ie curioas6 "e g7n"ire cre:tin6 <oroastris' :i alte i"ei religioase orientale 26c7n" "in toate acestea o 2ilo<o2ie "ualist6 ra"ical6. &ani cre"ea 7n "ou6 principii #e:nice :i opuse. O'ul pri'iti# s0a n6scut "in e'ana5ia "e la o 2iin56 care la r7n"ul ei era o e'ana5ie 'ai 7nalt6 "in con"uc6torul 7'p6r65iei lu'inii. Opus regelui lu'inii era regele 7ntunericului care a reu:it s601 7n:ele pe o'ul pri'iti# ast2el 7ne7t o'ul a "e#enit o 2iin56 7n care lu'ina este a'estecat6 cu 7ntunericul. /u2letul o'ului 7l leag6 "e 7'p6r65ia lu'inii "ar trupul 7l "uce 7n robia 7'p6r65iei 7ntunericului. &7ntuirea este o proble'6 "e eliberare a lu'inii "in su2letul lui "e sub scla#ia 'ateriei trupului s6u. 9ceast6 eliberare poate 2i reali<at6 prin e?punerea la 1u'in6 > Cristos. Elita sau cei per2ec5i constituiau casta preo5easc6 pentru acest grup. Ei tr6iau #ie5i ascetice :i 26ceau anu'ite ritualuri esen5iale pentru eliberarea lu'inii. 9u"itorii sau ascult6torii 7'p6rt6:eau s2in5enia acestui grup select 7ngriCin"u0se "e ne#oile lor 2i<ice. 7n 2elul acesta :i ascult6torii puteau bene2icia "e '7ntuire. &anicheanis'ul punea at7t "e 'ult accent pe #ia5a ascetic6 7ne7t consi"era instinctul se?ual un r6u :i sublinia superioritatea celibatului. &anicheanis'ul pare s6 2i aCutat "e ase'enea la apari5ia 7n )iseric6 a unei clase preo5e:ti separat6 "e restul cre"incio:ilor care erau consi"era5i laici neini5ia5i. &anicheanis'ul a a#ut o in2luen56 'are ti'p 7n"elungat "up6 'oartea lui &ani 7n .ersia. 3n g7n"itor at7t "e 'are ca 9ugustin 7n ti'pul anilor "e c6utare a a"e#6rului a 2ost un "iscipol al 'anicheenilor ti'p "e "oispre<ece Capitolul < 95 ani. +up6 con#ertirea sa 9ugustin a consu'at 'ult6 energie pentru co'baterea acestui siste' "e g7n"ire. C. Neo?7atonis897 .rea a"esea o'ul "e rin" se g7n"e:te la 'isticis' "oar 7n leg6tur6 cu 'isticii 'e"ie#ali. Japt este c6 au e?istat ten"in5e 'istice 7n )iseric6 "e0a lungul secolelor. .ute' s6 a2ir'6' c6 'isticis'ul e?ist6 7n trei 2or'e. .oate e?ista un tip epistemologic "e 'isticis' 7n care accentul este pus pe 2elul 7n care o'ul aCunge s601 cunoasc6 pe +u'ne<eu. Cei "e#ota5i acestui tip "e 'isticis' cre" c6 toat6 cunoa:terea noastr6 "espre +u'ne<eu este i'e"iat6 :i ne #ine "irect prin intui5ie sau ilu'inare spiritual6. %a5iunea :i > 7n unele ca<uri > chiar :i )iblia s7nt subor"onate lu'inii interioare. &aCoritatea 'isticilor 'e"ie#ali Guieti:tii ro'ano0catolici "in secolul al -=**0lea :i GuaUerii sus5ineau acest
punct "e #e"ere. 9l5ii pun accentul pe un tip metafi3ic "e 'isticis' 7n care se cre"e c6 spiritul o'ului este absorbit "in c7n" 7n c7n" 7n chip 'istic 7n 2iin5a "i#in6 7n ti'pul unor e?perien5e oca<ionale. +up6 stingerea personalit65ii sale prin 'oarte spiritul o'ului "e#ine o parte "in 2iin5a "i#in6. 4eoplatoni:tii unii "intre cei 'ai e?tre'i:ti 'istici ai E#ului &e"iu :i bu"i:tii sus5ineau acest tip "e 'isticis'. 7n contrast )iblia accentuea<6 un tip "e 'isticis' etic i spiritual, 7n care in"i#i"ul este legat "e +u'ne<eu prin unirea sa cu Cristos :i prin +uhul /27nt care locuie:te 7n6untrul lui.2 4eoplatonis'ul este un e?e'plu bun "e 2ilo<o2ie 'istic6 "e tip ontologic. El 7:i are originea 7n 9le?an"ria 2iin" re<ultatul inspira5iei intelectuale a lui 9''onius /accas Qcea 1;4 > cea 242R n6scut "in p6rin5i cre:tini. Origen p6rintele bisericii cre:tine :i un o' cu nu'ele "e .lotin l0au a#ut pe /accas "e pro2esor. .lotin Qcea 20502;0R a "e#enit apoi a"e#6ratul con"uc6tor pre"7n" aceast6 "octrin6 7ntr0o :coal6 la %o'a 7n cel "e0al treilea s2ert al secolului al ***0lea. &unca "e elaborare a corpului "e literatur6 a neoplatonis'ului a 2ost 26cut6 "e .or2ir Q2820805R prin a"unarea :i e"itarea scrierilor lui .lotin. Co'pila5ia re<ultat6 cunoscut6 sub nu'ele "e *neaders0a p6strat p7n6 7n <ilele noastre. Ea sus5ine un 'onis' 'eta2i<ic :i nu un "ualis'. 4eoplatoni:tii cre"eau c6 Jiin5a 9bsolut6 este sursa transcen"ent6 a tot ceea ce e?ist6 :i c6 "in ea a 2ost creat totul printr0un proces "e e'ana5ie. 9ceast6 e'ana5ie a a#ut ca re<ultat 2inal crearea o'ului ca su2let :i trup ra5ional. /copul uni#ersului 7n concep5ia lor este reabsorbirea 7n esen5a "i#in6 "in care a pro#enit totul. Jilo<o2ia contribuie cel 'ai 'ult la acest proces atunci c7n" o'ul se angaCea<6 7ntr0o conte'pla5ie ra5ional6 :i prin intui5ie 'istic6 caut6 s601 cunoasc6 pe +u'ne<eu :i s6 2ie absorbit 7n Cel "in care a pro#enit totul. E?perien5a e?ta<ului era starea cea 'ai 7nalt6 "e care se putea bucura cine#a 7n #ia5a aceasta. 9ceste i"ei l0au in2luen5at pe 9ugustin. 7'p6ratul *ulian cunoscut ca N9postatul@ a 7'br65i:at acest siste' ri#al cre:tinis'ului :i 7n ti'pul scurtei sale "o'nii "e la 861 la 868 a 7ncercat s6 2ac6 "in el religia i'periului. 9ugustin a 7'br65i:at neoplatonis'ul o #re'e 7n
96
perioa"a c6ut6rii a"e#6rului. &i:carea a contribuit 26r6 7n"oial6 la apari5ia 'isticis'ului 7n cre:tinis' :i a o2erit un substituent atr6g6tor pentru cre:tinis' p6g7nului care nu "orea s6 accepte cerin5ele etice :i spirituale 7nalte ale religiei cre:tine. 4eoplatonis'ul a "isp6rut 7n secolul al :aselea.
III. ERORI TEOLOGICE

9nu'ite #e"eri pot 2i consi"erate ca 2iin" interpret6ri gre:ite ale cre:tinis'ului e?ager6ri sau 'i:c6ri "e protest. Ele 7ns6 au "6unat cre:tinis'ului :i o parte "in energia care ar 2i putut 2i 2olosit6 7n lucrarea "e e#angheli<are a trebuit s6 2ie canali<at6 spre co'baterea acestor erori. &ontanis'ul :i 'onarhianis'ul s7nt e?e'ple a "ou6 ase'enea erori. A. Montanis897 &ontanis'ul a ap6rut 7n Jrigia "up6 anul 155 ".Cr. ca o 7ncercare a lui &ontanus "e a 2ace 2a56 proble'elor create "e 2or'alis'ul "in )iseric6 :i "e 2aptul c6 )iserica se ba<a pe con"ucerea o'eneasc6 :i nu pe c6l6u<irea +uhului /27nt. El se opunea 7n6l56rii episcopului 7n biserica local6. 9ceast6 7ncercare "e co'batere a 2or'alis'ului :i a organi<6rii o'ene:ti l0au "us la o rea2ir'are a "octrinei +uhului /27nt :i a celei "e a "oua #eniri. +in ne2ericire cu' se 7nt7'pl6 a"esea 7n ast2el "e 'i:c6ri el a s6rit 7n e?tre'a opus6 "e<#olt7n" interpret6ri gre:ite :i 2anatice ale /cripturii. +e<#olt7n" propria sa "octrin6 cu pri#ire la inspira5ie &ontanus sus5inea c6 inspira5ia este i'e"iat6 :i continu6 :i c6 el era paracletul sau a#ocatul prin care +uhul /27nt #orbea )isericii a:a cu' #orbise prin .a#el :i prin al5i apostoli. &ontanus a#ea "e ase'enea o escatologie e?tra#agant6. El cre"ea c6 7'p6r65ia cereasc6 a lui Cristos ur'a s6 2ie stabilit6 7n curin" la .epu<a 7n Jrigia el 7nsu:i a#7n" un loc i'portant 7n acea 7'p6r65ie. .entru a 2i preg6ti5i pentru acea #enire el :i "iscipolii lui practicau un ascetis' strict. +ac6 unul "in so5i 'urea nu era per'is6 o a "oua c6s6torieP trebuiau respectate 'ulte posturiP trebuia s6 se consu'e "oar hran6 uscat6.8 )iserica a reac5ionat 7'potri#a acestor e?tra#agan5e con"a'n7n" 'i:carea. Conciliul "e la Constantinopol "in anul 881 a "eclarat c6 'ontani:tii trebuiau consi"era5i p6g7ni. +ar ,ertulian unul "intre cei 'ai 'ari p6rin5i ai )isericii a g6sit "octrinele grupului atr6g6toare :i a "e#enit 'ontanist. &i:carea era "eosebit "e puternic6 7n Cartagina :i 7n 56rile r6s6ritene. Ea repre<enta protestul per'anent care apare 7n )iseric6 atunci c7n" e?ist6 o supraelaborare a 2or'elor :i o lips6 a "epen"en5ei "e +uhul lui +u'ne<eu. &i:carea 'ontanist6 a 2ost :i este un a#ertis'ent ca )iserica s6 nu uite c6 organi<area ei :i 2or'ularea "octrinei nu trebuie "esp6r5ite nicio"at6 "e satis2acerea p6r5ii e'o5ionale "in natura o'ului :i "e "orin5a puternic6 a o'ului "up6 contact spiritual i'e"iat cu +u'ne<eu. B. MonarAianis897 +ac6 &ontanus a 2ost e?agerat "e <elos 7n pre<entarea "octrinelor +uhului /27nt :i inspira5iei se poate spune c6 'onarhienii au r6t6cit "in cau<a <elului Capitolul < 9; e?cesi# cu care au accentuat unitatea lui +u'ne<eu 7n opo<i5ie cu orice 7ncercare "e a01 concepe pe +u'ne<eu ca trei personalit65i separate. Ei erau preocupa5i s6 sus5in6 'onoteis'ul "ar au s27r:it 7ntr0o 2or'6 antic6 "e unit arianis' care nega "u'ne<eirea real6 a lui Cristos. Ei nu :tiau cu' s6 2ac6 leg6tura 7ntre Cristos :i +u'ne<eu. 7n secolul al treilea un o' cu nu'ele "e .aul "in /a'osata era episcop 7n C5 9ntiohia.4 .e l7ng6 aceast6 sluCb6 el a#ea :i un i'portant post politic 7n gu#ernul !enobiei regina .al'irei. El Cuca "eseori rolul "e'agogului 7n biserica "in 9ntiohia pre"ic7n" cu gesturi corporale #iolente :i cer7n" aplau<e :i 2luturarea batistelor. 3neori a#ea un cor 2e'eiesc care c7nta c7nt6ri "e lau"6 la a"resa lui. +eoarece nu 'o:tenise a#ere :i nici nu era angaCat 7n a2aceri e?istau suspiciuni 7n leg6tur6 cu sursele 'arii lui bog65ii. 9cest o' capabil "ar lipsit "e scrupule sus5inea c6 Cristos nu ar 2i 2ost "i#in ci "oar un o' bun care prin "reptate :i prin p6trun"erea 1ogosului "i#in 7n 2iin5a 1ui la bote< a aCuns la "i#initate :i a aCuns '7ntuitor. 9ceast6 7ncercare a lui .aul :i a altora "e a sus5ine 'onoteis'ul n lipsea pe cre:tin "e un &7ntuitor "i#in.
+octrina 7n2iin5at6 "e .aul "e /a'osata a "e#enit cunoscut6 sub nu'ele "e 'onarhianis' "ina'ic sau a"op5ionist. Jon"atorul 'onarhianis'ului 'o"al a 2ost un o' cu nu'ele "e /abelius t care a hot6r7t c6 "orin5a lui este s6 e#ite pericolul triteis'ului Qsabelianis'R. 7n F Curul anului 200 el a 2or'ulat 7n#656tura care 7i poart6 nu'ele. El sus5inea o trinitate care se re2erea la 2or'ele "e 'ani2estare nu la esen56. +u'ne<eu /0a 'ani2estat ca ,at6 7n #re'urile =echiului ,esta'ent 'ai t7r<iu ca Jiu pentru a i<b6#i o'ul :i ca +uh /27nt "up6 7n#ierea lui Cristos. 9st2el nu erau trei persoane 7n +u'ne<eire ci trei 'ani2est6ri. .6rerea lui poate 2i ilustrat6 prin rela5iile "e 7nru"ire ce le poate a#ea un o'. 7ntr0o rela5ie el este 2iuP 7n alta 2rateP :i 7n a treia tat6. 7n toate aceste rela5ii e?ist6 o singur6 personalitate real6. 9ceast6 concep5ie nega personalitatea separat6 a lui Cristos. Ea a 2ost rea"us6 la #ia56 7n 2or'a "e penticostalis' conte'poran nu'it6 N4u'ai *sus@.
I(. SC)ISMELE ECLE5IASTICE

A. ControBersa n 7e@=t9r= c9 Paste7e 7n ti'pul pri'ilor ani ai )isericii au a#ut loc :i anu'ite schis'e 7n leg6tur6 cu proble'e "e "isciplin6 :i "e ritual. Contro#ersa 7n leg6tur6 cu .astele a 7nceput pe la 'iClocul secolului al E0lea asupra 7ntreb6rii care era "ata corect6 "e s6rb6torire a .astelor. )iserica "in %6s6rit sus5inea c6 .astele ar trebui s6rb6torit 7n <iua "e 14 a lunii nisan "ata .a:telui "up6 calen"arul e#reiesc in"i2erent 7n care <i a s6pt6'7nii ar c6"ea. .olicarp "in 9sia a 2ost contra<is 7n aceast6 pri#in56 "e c6tre episcopul ro'an 9nicetus care cre"ea c6 .astele ar trebui s6rb6torit 7n pri'a "u'inic6 "up6 14 nisan. C7n" 7n anul 190 =ictor episcop al %o'ei a e?co'unicat bisericile "in 9sia 7ntr0un act "e opo<i5ie 2a56 "e .olicrates "in E2es *reneu 10a 'ustrat pentru preten5iile "e putere pe care le a#ea el. $rupurile r6s6ritene :i apusene ale bisericii nu au
; Co'an"a nr. 549
98 Cretinismul de-a lungul secolelor reu:it s6 aCung6 la nici o 7n5elegere p7n6 7n anul 825 la Conciliul "e la 4iceea c7n" a 2ost a"optat punctul "e #e"ere al )isericii 9pusene. ). +onatis'ul Contro#ersa "onatist6 s0a "e<#oltat "up6 anul 800 ca re<ultat al persecut6rii )isericii "e c6tre +iocle5ian. Cea 'ai 'are parte a contro#ersei era centrali<at6 7n 92rica "e 4or". 3n o' al bisericii pe nu'e +onatus #oia s601 e?clu"6 pe Cecilian "in 2unc5ia sa "e episcop "e Cartagina "in cau<6 c6 Cecilian 2usese consacrat "e Jeli? care la r7n"ul lui 2usese acu<at "e tr6"are 7n ti'pul persecu5iei lui +iocle5ian. +onatus argu'enta c6 2ali'entul lui Jeli? "e a r6'7ne cre"incios 7n ti'pul persecu5iei in#ali"a puterea lui "e a or"ina "eoarece el co'isese ast2el un p6cat "e neiertat. +onatus :i grupul lui l0au ales ca episcop pe &aCorinus iar "up6 'oartea lui &aCorinus 7n anul 818 +onatus a "e#enit episcop. C7n" Constantin a "at bani pentru biserica a2rican6 "onati:tii s0au pl7ns c6 ei nu au pri'it ni'ic. 3n sino" 5inut la %o'a a hot6r7t c6 #ali"itatea unui sacra'ent nu "epin"e "e caracterul celui care o2icia<6 sacra'entul respecti#. +eci "onati:tii nu a#eau "reptul la nici un aCutor. 3n alt Conciliu al episcopilor apuseni 5inut la 9rles 7n anul 814 a hot6r7t iar6:i 7'potri#a po<i5iei "onatiste. 9ceast6 contro#ers6 a "e#enit un subiect "e oarecare 7ngriCorare pentru 9ugustin :i ca re<ultat al 7ngriCor6rii lui el a scris 'ult "espre subiectul autorit65ii )isericii. 7n conclu<ie se poate spune c6 re<ultatele contro#erselor erorilor :i ere<iilor nu au 2ost 7ntot"eauna "istructi#e. )iserica a 2ost silit6 s6 "ea un canon cu autoritate al /cripturii :i cre"euri cu' au 2ost principiile cre"in5ei 2or'ulate "e ,ertulian :i "e *reneu care re<u'au 7n#656turile esen5iale ale )ibliei. 4e#oia "e a r6spun"e teologiilor 2alse a sti'ulat na:terea teologiei cre:tine. .o<i5ia episcopului a 2ost 7nt6rit6 prin accentul pus pe sluCba lui ca un punct "e 'obili<are 7'potri#a ere<iei :i erorii. 7n#656turile 2alse s0au n6scut "in 7ncerc6rile unor oa'eni a'bi5io:i "e a0:i a2ir'a autoritatea "in supraaccentuarea ur'at6 "e interpretarea gre:it6 a anu'itor p6r5i "in /criptur6 :i "in 2elul lipsit "e "ragoste 7n care )iserica a tratat 'inoritatea r6t6cit6. +ar acestea nu au sl6bit 7n 2inal )iserica ci au silit0o s60:i 2or'ule<e cre"in5a ei :i s6 se organi<e<e.
NOTE
1. *reneu Adversus Heresies, 1.28.105P #e<i :i Japtele 8:9024. 2. 9rthur C. &c$i22ert A Histor% of Christian -hought Q4eM XorU: /cribner 1946R 1:28029. 8. Eusebiu Istoria ecle3iastic1, 5.16. 4. *bi". ;.2;080. LUPTA (EC)II BISERICI CATOLICE IMPERIALE PENTRU SUPRA(IE*UIRE+ '##-,',
L9?ta n;7=c=rat= ?entr9 cre!in:=

7n ti'pul celui "e al E0lea :i al ***0lea secol )iserica a "at na:tere unei noi pro"uc5ii literare > scrierile apologe5ilor :i ale pole'i:tilor. *ustin &artirul a 2ost cel 'ai 'are "in pri'ul grupP *reneu a 2ost cel 'ai proe'inent "in cel "e0al "oilea grup. 9pologe5ii s0au con2runtat cu un gu#ern ostil pe care 7ncercau s601 c7:tige cu argu'entele pro"uc5iilor lor literare. 9pologe5ii au 7ncercat s60i con#ing6 pe con"uc6torii statului c6 cre:tinii nu 26cuser6 ni'ic pentru a 'erita persecu5iile la care erau supu:i. .ole'i:tii cu' au 2ost "e e?e'plu *reneu au 7ncercat s6 co'bat6 'i:c6rile eretice. .e c7n" p6rin5ii apostolici au scris nu'ai c6tre :i pentru cre:tini ace:ti scriitori au scris c6tre :i pentru con"uc6torii statului ro'an sau c6tre eretici 7ntr0un e2ort "e a0i c7:tiga 7napoi la a"e#6rul /cripturilor prin argu'entul literar. 9pologe5ii au utili<at 2or'a literar6 p6g7n6 a "ialogului :i 2or'a legal6 a apologiei.
I. APOLOGE*II
9pologe5ii au ur'6rit "ou6 scopuri 7n scrierile lor. Ei au c6utat s6
co'bat6 acu<a5iile 2alse "e ateis' canibalis' incest in"olen56 :i ac5iune antisocial6 "e care 7i acu<au se'enii lor p6g7ni :i scriitori ca Celsus. +e ase'enea ei au "e<#oltat o abor"are po<iti#6 :i constructi#6 ar6t7n" c6 7n contrast cu cre:tinis'ul iu"ais'ul religiile p6g7ne :i cultul 7'p6ratului erau nebune:ti :i p6c6toase. /crierile lor cunoscute sub nu'ele "e apologii 26ceau un apel ra5ional la con"uc6torii p6g7ni :i a#eau scopul "e a crea o 7n5elegere inteligent6 a cre:tinis'ului :i "e a 7n"ep6rta restric5iile legale care0i erau i'puse. 3nul "in argu'entele lor 'aCore era c6 "in 'o'ent ce acu<a5iile 2alse nu puteau 2i "o#e"ite cre:tinii erau 7n"rept65i5i la toleran56 ci#il6 sub legile statului ro'an. 9ce:ti oa'eni scriin" 'ai "egrab6 ca ni:te 2ilo<o2i "ec7t ca ni:te teologi au 7n265i:at cre:tinis'ul ca pe cea 'ai #eche religie :i 2ilo<o2ie "eoarece scrieri ca .entateuhul au 2ost scrise 7nainte "e r6<boaiele troiene :i orice
'## Cretinismul de-a lungul secolelor a"e#6r "in g7n"irea greac6 era 7'pru'utat "e la cre:tinis' sau iu"ais'. Ei au ar6tat spre #ia5a curat6 a lui Cristos au scris "espre 'inunile /ale :i "espre 7'plinirea pro2e5iilor =echiului ,esta'ent cu pri#ire la El ca "o#e<i ale 2aptului c6 cre:tinis'ul era cea 'ai 7nalt6 2ilo<o2ie. E"uca5i 7n cea 'ai 'are parte 7n 2ilo<o2ia greac6 7nainte "e a accepta cre:tinis'ul ace:ti scriitori consi"erau 2ilo<o2ia greac6 un 'iCloc "e a con"uce oa'enii la Cristos. Ei au utili<at 4oul ,esta'ent 'ai 'ult "ec7t l0au utili<at p6rin5ii apostolici. A. A?o7o@e:ii r6s6riteni 7n Curul anului 140 9risti"e un 2ilo<o2 cre:tin "in 9tena a a"resat o apologie 7'p6ratului 9ntoninus .ius. L. %en"el Earris a "escoperit o #ersiune siriac6 co'plet6 a acestei lucr6ri 7n anul 1889 7n &6n6stirea /2. Ecaterina "e pe &untele /inai. .ri'ele patruspre<ece capitole pre<int6 contrastul "intre 7nchinarea cre:tin6 :i cea cal"ean6 greac6 egiptean6 :i iu"aic6 pentru a "o#e"i superioritatea 2or'ei "e 7nchinare cre:tin6. 3lti'ele trei capitole pre<int6 un tablou clar al obiceiurilor :i eticii pri'ilor cre:tini. *ustin &artirul Qcea 1000165R a 2ost principalul apologet al secolului al **0lea. 46scut "in p6rin5i p6g7ni l7ng6 ora:ul biblic /ihe' el a "e#enit "in tinere5e 2ilo<o2 itinerant 7n c6utarea a"e#6rului. El a 7ncercat 2ilo<o2ia stoic6 i"ealis'ul nobil al lui .laton i"eile lui 9ristotel > care nu i0au 2ost 7n totalitate accesibile "in cau<a ta?elor :colare e?orbitante cerute "e succesorii lui peripateticieni > :i 2ilo<o2ia nu'eric6 a lui .itagora. 7ntr0o <i 7n ti'p ce se pli'ba pe 'alul '6rii un b6tr7n 10a con"us spre /cripturi pe care i le0a pre<entat "rept a"e#6rata 2ilo<o2ie. 9bia atunci a g6sit *ustin pacea "up6 care t7nCea CDialog cu -rifo,, cap. 208R. +up6 aceea el a "eschis o :coal6 cre:tin6 7n %o'a. 1a scurt ti'p "up6 anul 150 *ustin &artirul :i0a a"resat Prima apologie 7'p6ratului 9ntoninus .ius :i 2iilor lui a"opti#i. 7n ea el 7n"ea'n6 7'p6ra5ii s6 e?a'ine<e acu<a5iile ri"icate 7'potri#a cre:tinilor Qcapitolele 108R :i s60i elibere<e "e han"icapurile legale "ac6 s7nt ne#ino#a5i. El a"uce "o#e<i c6 ace:ti cre:tini nu s7nt nici atei nici i"olatri Q4018R. .artea cea 'ai 'are a lucr6rii Q14060R este "e"icat6 unei "iscu5ii asupra 'oralei asupra "octrinelor :i asupra Jon"atorului cre:tinis'ului. El caut6 s6 arate c6 #ia5a :i 'oralitatea superioar6 a lui Cristos 2useser6 pre<ise prin pro2e5iile "in =echiul ,esta'ent. El atribuie lucr6rii "e'onilor persecu5ia :i eroarea. 3lti'ele capitole Q6106;R s7nt "e"icate unei e?puneri a 7nchin6ciunii cre:tinilor. El argu'entea<6 c6 "ac6 e?a'inarea #a ar6ta ne#ino#65ia cre:tinilor 7n pri#in5a acu<a5iilor a"use 7'potri#a lor ar trebui s6 7ncete<e persecutarea lor. 9:a0nu'ita A doua apologie este "e 2apt o ane?6 la Prima apologie. 7n ea *ustin citea<6 e?e'ple "e cru<i'e :i ne"reptate 2a56 "e cre:tini :i "up6 o co'para5ie 7ntre Cristos :i /ocrate scoate 7n e#i"en56 c6 ceea ce este bun 7n oa'eni * se "atorea<6 lui Cristos. 7n Dialog cu -rifo, *ustin se str6"uie:te s60i con#ing6 pe e#rei c6 *sus Cristos este &esia. 7n aceast6 7ncercare el alegori<ea<6 /criptura :i accentuea<6 pro2e5ia. .ri'ele opt capitole ale lucr6rii s7nt autobiogra2ice :i Capitolul : '#' constituie o surs6 e?celent6 "e in2or'a5ii cu pri#ire la #ia5a acestui 'are scriitor. Cea 'ai 'are parte Qcapitolele 90142R este o "e<#oltare a trei i"ei: rela5ia "intre "eclinul legii #echiului leg6'7nt :i na:terea E#anghelieiP leg6tura 7ntre 1ogos Cristos :i +u'ne<euP :i che'area nee#reilor "e a 2i :i ei poporul lui +u'ne<eu. .entru el Cristos a 2ost 7'plinirea pro2e5iilor =echiului ,esta'ent. ,a5ian Qcea 11001;2R 'ult u'blatul 7n#65at r6s6ritean care 2usese ele# al lui *ustin 7n %o'a a scris o carte cunoscut6 sub nu'ele "e Cuvnt c1tre greci, "up6 'iClocul secolului al **0lea. Ea este o "enun5are a preten5iilor grecilor la con"ucere cultural6 :i este e?pri'at6 7n 2or'6 apologetic6. .entru noi . aceast6 lucrare pre<int6 interes 7n pri'ul r7n" "atorit6 2aptului c6 este a"resat6 unui popor 7ntreg > grecilor. ,a5ian argu'entea<6 c6 "in 'o'ent ce cre:tinis'ul este superior religiei :i g7n"irii grece:ti cre:tinii ar trebui trata5i cu Custe5e. .artea a "oua Qcapitolele 5080R este consacrat6 unei co'para5ii
7ntre 7n#656turile cre:tine :i 'itologia :i 2ilo<o2ia greac6. 7n partea ur'6toare el a2ir'6 c6 cre:tinis'ul este 'ult 'ai #echi "ec7t g7n"irea :i religia greac6 "eoarece &oise a 2ost 7nainte "e r6<boaiele troiene Q81041R. El "e ase'enea are o "iscu5ie interesant6 "espre statuile grece:ti pe care le #6<use 7n %o'a Q88084R. .e l7ng6 2aptul c6 a 2ost autorul Cuvintului c1tre greci, ,a5ian a 2ost :i re"actorul pri'ei ar'oni<6ri a E#angheliilor > Diatessaron. 9tenagora era un pro2esor "in 9tena care 2usese con#ertit prin citirea /cripturii. 7n Curul anului 1;; el a scris o lucrare nu'it6 Cerere pentru cretini. +up6 ce 7n capitolele intro"ucti#e arat6 lucrurile "e care s7nt acu<a5i cre:tinii el co'bate acu<a5ia "e ateis' a"us6 acestora ar6t7n" c6 <eii p6g7ni s7nt "oar crea5ii o'ene:ti Qcapitolele 4080R :i c6 <eii p6g7ni s7nt #ino#a5i "e acelea:i i'oralit65i ca :i a"ep5ii lor u'ani Q81084R. +eoarece cre:tinii nu s7nt #ino#a5i nici "e incest :i nici "e a0:i 2i '7ncat copiii 7n ca"rul unor ritualuri sacri2iciale Q85086R el conclu"e 7n capitolul 2inal c6 7'p6ratul ar trebui s6 le arate cle'en56. ,eo2il "in 9ntiohia care a 2ost "e ase'enea con#ertit prin citirea /cripturii a scris c7n"#a "up6 anul 180 Apologia c1tre Autolicus. 9utolicus era se pare un 'agistrat p6g7n 7n#65at pe care ,eo2il spera s601 c7:tige la cre:tinis' prin argu'ente ra5ionale. 7n pri'a carte ,eo2il "iscut6 "espre natura :i superioritatea lui +u'ne<eu. 7n cea "e0a "oua el co'par6 sl6biciunile religiei p6g7ne cu cre:tinis'ul. 7n cartea 2inal6 el r6spun"e obiec5iilor lui 9utolicus 2a56 "e cre"in5a cre:tin6. El a 2ost pri'ul care a 2olosit cu#7ntul trias pentru ,rinitate. B. A?o7o@e:ii a?9seni /criitorii apologe5i apuseni au pus 'ai 'are accent pe speci2icitatea :i 2inalitatea cre:tinis'ului "ec7t pe ase'6n6rile "intre cre"in5a cre:tin6 :i religiile p6g7ne. ,ertulian a 2ost apologetul cel 'ai "e sea'6 al bisericii apusene. El s0aF n6scut ca' prin anul 160 7n casa unui centurion ro'an cu sluCba 7n Cartagina. E"ucat at7t 7n greac6 c7t :i 7n latin6 el era un bun cunosc6tor al clasicilor. 9 "e#enit a#ocat e?pert la %o'a un"e a 2ost con#ertit la cre:tinis'. Jirea lui
APJ A *A C *DI.K*I
9.O1O$EK** Con#erti5i "e la p6g7nis' Con2runta5i cu persecu5ii "in a2ar6 9u 2olosit 7n pri'ul r7n" =echiul ,esta'ent 9u ap6rut sau au e?plicat cre:tinis'ul Jor'e literare apologetice sau 7n "ialog .O1E&*D,** Crescu5i 7n cultura cre:tin6 Con2runta5i cu ina'ici eretici "in interior 9u 2olosit 7n pri'ul r7n" 4oul ,esta'ent 9u atacat i"eile eretice 1iteratur6 pole'ic6 CO4+3Cf,O%*1O% /,9,313* E=%E*1O% %6spun" la acu<a5ii 2alse 9tenagora *ustin &artirul: Dialog cu -rifo W&.O,%*=9 *4,E1EC,391*1O% .f$W4* Calit65ile cre:tinilor argu'ent pentru toleran56 Co'baterea i"olatriei :i a i'oralit65ii p6g7ne 9,9C E-,E%4 *ntelectuali p6g7ni Origen: mpotriva lui Celsus 9,9C *4,E%4 Ereticii "in interiorul bisericii *reneu: mpotriva ere3iilor
Capitolul : 108 7n2l6c6rat6 :i spiritul co'bati# l0au 7nclinat spre atitu"inea puritan6 2a56 "e #ia56 a 'ontani:tilor "e#enin" 'ontanist 7n Curul anului 202. Cu g7n"irea lui latin6 logic6 el s0a "e"icat "e<#olt6rii unei teologii apusene s6n6toase :i 7n2r7ngerii tuturor 2ilo<o2iilor 2alse :i a 2or5elor p6g7ne opuse cre:tinis'ului.1 7n Apologie, a"resat6 gu#ernatorului ro'an al pro#inciei sale el co'bate #echile acu<a5ii a"use cre:tinilor argu'ent7n" c6 ei s7nt cet65eni loiali ai i'periului. El scoate 7n e#i"en56 2aptul c6 persecu5ia este oricu' un insucces "eoarece cre:tinii se 7n'ul5esc ori "e c7te ori autorit65ile 7ncearc6 s60i "istrug6 prin persecu5ie.2 Jolosin"u0se "e cuno:tin5ele lui Curi"ice el argu'entea<6 c6 statul persecut6 )iserica pe te'eiuri legale "ubioase "eoarece rela5iile "octrinele :i 'orala cre:tinilor s7nt "e un calibru 'ai 7nalt "ec7t cele ale se'enilor lor p6g7ni. &inucius Jelia prin a'il 200 a scris un "ialog cu titlul Actavius. 9cesta este o apologie 'enit6 s601 c7:tige pe prietenul lui Cecilius "e la p6g7nis' la cre:tinis'. /0a a2ir'at a"esea c6 7ncercarea "e a c7:tiga 2a#oarea lu'ii p6g7ne prin aceast6 abor"are 'oral0ra5ional6 a "us la un sincretis' care a 26cut "in cre:tinis' "oar o alt6 2ilo<o2ie 2ie ea chiar :i superioar6. Japt este c6 7n ti'p ce apologiile s7nt 2ilo<o2ice ca 2or'6 ele s7nt 7n con5inut esen5ial cre:tine. 9cest lucru poate 2i constatat chiar :i printr0o citire 7n 2ug6 a lucr6rilor acestor oa'eni. 9pologiile s7nt #aloroase pentru noi "atorit6 lu'inii pe care o arunc6 asupra g7n"irii cre:tine "e la 'iClocul celui "e0al "oilea #eac. +ac6
:i0au atins sau nu scopul pe care autorii lor l0au a#ut c7n" le0a scris > :i anu'e 7ncetarea persecut6rii )isericii cre:tine > r6'7ne o 7ntrebare "eschis6.
II. POLEMITII
7n ti'p ce apologe5ii celui "e0al "oilea #eac au c6utat s6 "ea autorit65ilor o e?plica5ie :i o Custi2icare ra5ional6 a cre:tinis'ului pole'i:tii "e la s27r:itul secolului al **0lea :i 7nceputul secolului al *E0lea s0au str6"uit s6 7n2runte pro#ocarea 7n#656turii 2alse a ereticilor printr0o con"a'nare agresi#6 a acestor 7n#656turi 2alse :i a acestor 7n#656tori eretici. /e obser#6 "in nou "i2eren5a 7ntre abor"area 2olosit6 "e oa'enii bisericii r6s6riteni :i cea 2olosit6 "e cei apuseni 7n tratarea proble'ei ere<iilor :i 7n 2or'ularea teologic6 a a"e#6rului cre:tin. $7n"irea r6s6ritean6 s0a ocupat cu teologia speculati#6 "7n" aten5ia cea 'ai 'are proble'elor 'eta2i<iceP g7n"irea apusean6 era 2r6'7ntat6 "e abera5iile organi<6rii )isericii str6"uin"u0se s6 2or'ule<e un r6spuns practic :i corect la 7ntreb6rile i'plicate 7n aceast6 proble'6. 9pologe5ii care 2useser6 recent con#erti5i "e la p6g7nis' scriau "espre a'enin5area e?tern6 ce punea 7n pri'eC"ie )iserica :i anu'e persecu5ia. .ole'i:tii care a#eau un 2on" "e cultur6 cre:tin6 erau 7ngriCora5i "e ere<ie o a'enin5are intern6 pentru pacea :i puritatea )isericii. /pre "eosebire "e apologe5i care puneau 'are accent pe pro2e5iile =echiului ,esta'ent pole'i:tii subliniau 4oul ,esta'ent ca surs6 a "octrinei cre:tine. .ole'i:tii au c6utat s6 con"a'ne prin argu'ente 7n#656turile 2alse c6rora li se opuneau.
104
9pologe5ii au c6utat s6 e?plice cre:tinis'ul se'enilor :i con"uc6torilor lor p6g7ni. .6rin5ii apostolici au c6utat pur :i si'plu s6 e"i2ice )iserica cre:tin6. /tu"ia5i "in nou tabelul "in capitolul 5. 9. *reneu ?o7e8ist97 anti@nostic *reneu care s0a n6scut 7n /'irna a 2ost in2luen5at "e pre"icile lui .olicarp 7n ti'pul 7n care .olicarp era episcop "e /'irna. +e acolo *reneu a plecat 7n $alia un"e a "e#enit episcop 7n Curul anului 180. El a 2ost un episcop 'isionar "e 'are succes "ar opera sa cea 'ai 'are a 2ost 7n "o'eniul pole'ic scriin" 7'potri#a gnosticilor. 1ucrarea sa Adversus haereses Q7'potri#a ere<iilorR o 7ncercare "e a co'bate "octrinele gnostice prin 2olosirea /cripturii :i a altor scrieri cre:tine a 2ost scris6 ca' prin anul 185. Cartea * care este 7n principal istoric6 este sursa noastr6 cea 'ai bun6 pentru cunoa:terea 7n#656turilor gnosticilor. Este o pole'ic6 2ilo<o2ic6 7'potri#a lui =alentinian con"uc6torul :colii ro'ane "e gnosticis'. 7n Cartea a E0a el insist6 asupra unit65ii lui +u'ne<eu 7n opo<i5ie cu i"eea gnostic6 a "e'iurgului separat "e +u'ne<eu. 9bor"area 'ai negati#6 a pri'elor "ou6 c6r5i 2ace loc unei e?puneri po<iti#e a po<i5iei cre:tine 7n ulti'ele trei c6r5i. $nosticis'ul este co'b6tut prin /cripturi :i prin alte surse cre:tine 7n Cartea a *l*0aP &arcion este con"a'nat 7n Cartea a *=0a prin citarea cu#intelor lui Cristos care contra<ic po<i5ia lui &arcionP ulti'a carte este o ap6rare a "octrinei 7n#ierii c6reia gnosticii i se opuneau "eoarece "up6 p6rerea lor ea asocia<6 trupul 'aterial r6u cu spiritul. ,rebuie obser#at c6 7n Cartea a *E0a *reneu accentuea<6 unitatea organic6 a )isericii prin succesiunea apostolic68 a con"uc6torilor succesiune a c6rui 7nceput este Cristos :i printr0un cre"eu. 4 El era con:tient "e unitatea ce putea 2i reali<at6 "e o )iseric6 strict organi<at6 :i si'5ea c6 o ase'enea )iseric6 putea s6 re<iste cu u:urin56 la lingu:elile i"eilor eretice :i ale 7n#656torilor lor. B. coa7a !in A7eIan!ria 7n Curul anului 185 s0a "eschis la 9le?an"ria o :coal6 catehetic6 "e instruire a con#erti5ilor "e la p6g7nis' la cre:tinis'. .ri'ul ei con"uc6tor a 2ost .antaenus un o' capabil con#ertit > "up6 unii > "e la stoicis'. Cle'ent :i apoi Origen l0au succe"at ca :i con"uc6tori ai acestei :coli in2luente "e g7n"ire cre:tin6. )6rba5ii "in :coala ale?an"rin6 erau "ornici s6 "e<#olte un siste' "e teologie care prin 2olosirea 2ilo<o2iei #a "a o e?punere siste'atic6 a cre:tinis'ului. Ei 2useser6 e"uca5i 7n literatura :i 2ilo<o2ia clasic6 a trecutului :i cre"eau c6 acestea puteau 2i 2olosite 7n 2or'ularea teologiei cre:tine. 9st2el 7n loc s6 accentue<e o interpretare istorico0gra'atical6 a )ibliei ei au elaborat un siste' alegoric "e interpretare care a 2ost o plag6 pentru cre:tinis' "e atunci 7ncoace. 9cest tip "e interpretare este ba<at pe presupunerea c6 /criptura are 'ai 'ult "ec7t un singur 7n5eles. Jolosin" analogia cu trupul su2letul :i spiritul o'ului ei argu'entau c6 /criptura are un sens literal istoric care corespun"e trupului u'anP c6 ea are un sens 'oral ascuns care corespun"e su2letuluiP :i c6 ea are un sens spiritual 'ai a"7nc pe Capitolul : '#5 care nu'ai cre:tinii 'ai a#ansa5i spiritual 7l puteau 7n5elege. 9cest siste' "e interpretare a i<#or7t "in tehnica 2olosit6 "e Jilo e#reul "in 9le?an"ria care a 7ncercat s6 lege iu"ais'ul "e 2ilo<o2ia greac6 g6sin" sensuri ascunse 7n li'baCul =echiului ,esta'ent ce puteau 2i asociate cu 2ilo<o2ia greac6. 7n loc s6 se interese<e "e ceea ce a #rut s6 le co'unice scriitorul /cripturii celor c6rora le scria :i "e 2elul cu' puteau 2i aplicate cele scrise la con"i5iile pre<ente b6rba5ii "in :coala ale?an"rin6 c6utau 'ereu sensuri ascunse. 9ceast6 'eto"6 "e interpretare a 26cut 'ult r6u cau<ei interpret6rii corecte a /cripturilor :i a a#ut ca re<ultat i"ei teologice absur"e :i "eseori nescripturale. Cle'ent "in 9le?an"ria > a nu 2i con2un"at cu Cle'ent "in %o'a unul "in p6rin5ii apostolici > s0a n6scut "up6 anul 150 7n 9tena "in p6rin5i p6g7ni. El a c6l6torit 'ult :i a stu"iat 2ilo<o2ia cu 'ul5i 'ae:tri 7nainte "e a 7ncepe s6 stu"ie<e cu .antaenus. 7nainte "e anul 190 el era asociat cu .antaenus ca :i con"uc6tor al :colii "in 9le?an"ria iar "in 190 p7n6 7n 202 a 2ost "irectorul
:colii p7n6 c7n" a 2ost silit s6 plece "in cau<a persecu5iei. Cle'ent a a#ut ca 5el i"ealul unui 2ilo<o2 cre:tin. Jilo<o2ia greac6 trebuia legat6 "e cre:tinis' a:a 7nc7t s6 se poat6 #e"ea c6 cre:tinis'ul este 2ilo<o2ia cea 'ai superioar6 :i cea 'ai "ecisi#6. El cuno:tea 2oarte bine literatura p6g7n6 greac6 "in care a citat 7n operele lui 7n Cur "e cinci sute "e scriitori. Protrepticus, sau Cuvnt c1tre greci, scris6 "e Cle'ent "in 9le?an"ria este un "ocu'ent 'isionar apologetic scris 7n Curul anului 190 pentru a ar6ta superioritatea cre:tinis'ului ca a"e#6rata 2ilo<o2ie a:a 7nc7t p6g7nii s6 2ie in2luen5a5i s601 accepte. O alt6 lucrare a lui Cle'ent Paidagogos, este un tratat 'oral "e instruire pentru tinerii cre:tini. Cristos este pre<entat ca a"e#6ratul 7n#656tor care a "at reguli pentru #ia5a cre:tin6. Stromata, sau Diverse, "e<#6luie cuno:tin5ele largi ale lui Cle'ent 7n "o'eniul literaturii p6g7ne a ti'pului s6u. 7n Cartea * cre:tinis'ul este pre<entat ca a"e#6rata cunoa:tere iar cre:tinul ca a"e#6ratul gnostic. Cle'ent cre"ea c6 2ilo<o2ia greac6 a 7'pru'utat tot a"e#6rul ce01 pose"a "in =echiul ,esta'ent :i c6 ea era o preg6tire pentru E#anghelie.5 7n Cartea a *i0a el arat6 c6 'oralitatea cre:tin6 este superioar6 'oralit65ii p6g7ne. Cartea a *l*0a este o e?punere a#7n" ca subiect c6s6toria cre:tin6. 7n C6r5ile a =E0a :i a =*E0a care s7nt cele 'ai interesante el "escrie "e<#oltarea #ie5ii religioase a cre:tinului. 4u e?ist6 nici o 7n"oial6 c6 Cle'ent era 7n 2a#oarea culturii grece:ti "ar orice stu"iu atent al operelor lui las6 i'presia c6 pentru el )iblia este pri'a prioritate 7n #ia5a cre:tinului. 7n acela:i ti'p "eoarece tot a"e#6rul 7i apar5ine lui +u'ne<eu orice a"e#6r "in 7n#656tura greac6 ar trebui pus 7n sluCba lui +u'ne<eu. .ericolul acestei po<i5ii const6 7n posibilitatea ca cine#a s6 sinteti<e<e at7t "e 'ult cre:tinis'ul :i 7n#656tura greac6 7nc7t cre:tinis'ul s6 2ie "oar o 7'binare "e 2ilo<o2ie greceasc6 :i 7n#656tur6 biblic6. Ele#ul lui Cle'ent :i succesorul la con"ucerea :colii catehetice a 2ost Origen Qcea 1850254R. 1a #7rsta "e 16 ani c7n" tat6l lui 1eoni"a a 2ost 'artiri<at 7n griCa lui Origen a r6'as o 2a'ilie 2or'at6 "in :ase persoane. +up6 o relatare el a "orit s6 2ie 'artiri<at 7'preun6 cu tat6l lui "ar 'a'a lui i0a ascuns hainele a:a 7nc7t a trebuit s6 r6'7n6 acas6. El a 2ost at7t "e
177
punit
fanci
"e
fi
'#4
capabil :i "e 7n#65at 7nc7t 7n anul 208 la #7rsta "e 18 ani a 2ost ales succesor al lui Cle'ent la con"ucerea :colii po<i5ie pe care a "e5inut0o p7n6 7n anul 281. 3n o' bogat pe nu'e 9'bro<ie pe care Origen 7l con#ertise "e la gnosticis' a "e#enit prietenul lui re<ol#7n"u0i publicarea 'ultora "in operele sale. +up6 o esti'are Origen a 2ost autorul a :ase 'ii "e suluri "e perga'ent. 7n ciu"a po<i5iei lui 7nalte :i a prietenului bogat Origen a "us o #ia56 ascetic6 si'pl6 care inclu"ea "or'itul pe sc7n"uri goale.6 Origen poate 2i co'parat cu 9ugustin 7n ceea ce pri#e:te #astitatea operei lui. 7nceputurile criticii te?tuale a /cripturii pot 2i legate "e He0apla, 7n care erau aranCate 7n coloane paralele c7te#a #ersiuni ale =echiului ,esta'ent 7n greac6 :i ebraic6.; 7n aceast6 lucrare Origen a c6utat s6 stabileasc6 un te?t "e care cre:tinii puteau 2i siguri c6 era o repre<entare corect6 a originalului. 9cest interes 2a56 "e te?t 10a i'pulsionat s6 2ac6 'unc6 e?egetic6 'ai 'ult "ec7t oricare altul 7nainte "e %e2or'6. O alt6 lucrare mpotriva lui Celsus, este un r6spuns la acu<a5iile pe care platonistul Celsus le a"usese 7'potri#a cre:tinilor. Origen tratea<6 acu<a5iile lui Celsus 7n leg6tur6 cu ira5ionali5atea cre:tinilor :i lipsa "e ba<e istorice #i<ibile pentru cre:tinis' sco57n" 7n e#i"en56 schi'barea pro"us6 "e cre:tinis' 7n con"uit6 7n contrast cu p6g7nis'ul cercet6rile lipsite "e preCu"ec65i ale cre:tinilor 7n c6utarea a"e#6rului puritatea :i in2luen5a at7t a lui Cristos ca :i con"uc6tor al cre:tinilor c7t :i a ur'a:ilor /6i. .oate cea 'ai 'are contribu5ie a lui Origen la literatura cre:tin6 este lucrarea sa intitulat6 De principiis Q280R care a aCuns p7n6 la noi "oar 7n #ersiunea latin6 a lui %u2inus. 9ceast6 lucrare este pri'ul tratat cre:tin "e teologie siste'atic6. 7n cartea a patra a acestei lucr6ri Origen "e<#olt6 pe larg siste'ul s6u "e interpretare alegoric6. +in ne2ericire "e:i el 7l consi"era pe Cristos ca N#e:nic generat@ "e ,at6l el cre"ea c6 Cristos este subor"onat ,at6lui. +e ase'enea el sus5inea i"eea pree?istentei su2letului :i restaurarea 2inal6 a tuturor spiritelor 'oartea lui Cristos ca pre5 al r6scu'p6r6rii pl6tit lui /atan :i nega 7n#ierea 2i<ic6. C. coa7a cartagine<i $7n"irea apusean6 sau latin6 era interesat6 'ai 'ult "e proble'e practice ca organi<area )isericii gu#ernarea :i "octrinele legate "e )iseric6 "ec7t "e tipul speculati# "e teologie care0i atr6gea pe 7n#65a5i ca Origen "e e?e'plu. 9ceast6 "i2eren56 "e concep5ie poate 2i #6<ut6 prin co'pararea operei lui Origen cu cea a lui ,ertulian :i Ciprian "in 92rica "e 4or". ,ertulian a scris 'ult :i a scris bine "e:i a"esea intolerant 7n 'ulte subiecte "i2erite. Apologia lui 7n care 7i ap6r6 pe cre:tini "e acu<a5iile 2alse :i "e persecu5ie a 2ost "eCa "iscutat6 'ai sus. El a scris "e ase'enea "espre subiecte practice c7t :i apologetice. 7n pa'2lete speciale el 7n"e'na la o si'plitate a hainelor :i orna'entelor 2e'eilor :i 7i 7n"ru'a pe cre:tini s6 nu participe la a'u<a'entele la i'oralitatea :i la i"olatria p6g7nilor. 9ceste opere practice par a 2i un re<ultat al puritanis'ului s6u 'ontanist. ,otu:i opera lui ,ertulian ca teolog este cea 'ai i'portant6. El a 2ost 2on"atorul teologiei latine :i a 2ost pri'ul care a a2ir'at "octrina teologic6 a Capitolul : '#,rinit65ii :i a 2olosit acest ter'en pentru a "escrie aceast6 "octrin6. El a 26cut aceasta 7n lucrarea mpotriva lui Pra0eas, scris6 7n Curul anului 215. El pare a pune accentul pe "istinc5ia ce trebuie 26cut6 7ntre persoana ,at6lui :i a Jiului 7n De anima Q+espre su2letR el a accentuat "octrina Stra"ucianis56S Sad d0 trans'iterii su2letului "e la p6rin5i la copii 7n procesul repro"uct7#. El a pus accent 'are pe ritualul bote<ului 7n lucrarea Despre "ote3, :i a cre<ut c6 p6catele "e "up6 bote< erau p6cate "e 'oarte. +e ase'enea el s0a opus bote<ului copiilor 'ici. Ciprian s0a n6scut "in p6rin5i p6g7ni boga5i la scurt ti'p "up6 anul 200 7n acela:i ora: cu ,ertulianP a pri'it o e"uca5ie bun6 7n retoric6 :i "rept. 9 "e#enit un 2ai'os pro2esor "e oratorie "ar nu a g6sit satis2ac5ia "up6 care t7nCea su2letul lui p7n6 c7n" nu a "e#enit cre:tin 7n Curul anului 246. .rin anul 248 el a "e#enit episcop "e Cartagina po<i5ie pe care a "e5inut0o ti'p "e nou6 ani p7n6 c7n" 7n 258 a 2ost 'artiri<at. 9 2ost un 'are organi<ator :i
a"'inistrator. El s0a opus preten5iilor lui Dte2an episcopul %o'ei la supre'a5ie asupra tuturor episcopilor. +e:i 7l consi"era pe ,ertulian 'aestrul s6u con2or' lui *eroni' Ciprian era cal' 7n ti'p ce ,ertulian era pasionat. Cea 'ai i'portant6 lucrare a lui a 2ost De unitate catholicae ecclesiae Q+espre unitatea )isericii 'on"ialeR 7n"reptat6 7'potri#a ur'a:ilor schis'atici ai lui 4o#a5ian care p6reau 7nclina5i spre "istrugerea unit65ii )isericii. Ciprian 2ace o "istinc5ie clar6 7ntre episcop :i pre<biter accentu7n" sluCba episcopului ca centru al unit65ii 7n )iseric6 :i o garan5ie 7'potri#a schis'ei. 7n ti'p ce el nu a2ir'6 supre'a5ia scaunului episcopal al lui .etru la %o'a a2ir'6 7n schi'b 7nt7ietatea onori2ic6 a lui .etru 7n trasarea liniei succesiunii apostolice 7n istoria )isericii. +ac6 se poate spune c6 ,ertulian a aCutat la 2or'ularea "octrinei ,rinit65ii :i c6 a "at un nu'e acestei "octrine se poate spune "e ase'enea c6 Ciprian a "at pri'a 2or'ulare a "octrinelor succesiunii apostolice :i a 7nt7iet65ii episcopului ro'an 7n )iseric6. Ciprian a a#ut ten"in5a "e a0i consi"era pe clerici preo5i ai Cert2ei atunci c7n" o2ereau trupul :i s7ngele lui Cristos 7n ser#iciul "e co'uniune.8 9ceast6 i"ee s0a "e<#oltat 'ai t7r<iu "7n" na:tere conceptului "e transsubstan5iere. 177 ut nci *"e
( J
r
108 Cretinismul de-a lungul secolelor
NOTE
1. Eenry )ettenson Documents of the Christian Church Q4eM XorU: O?2or" 3ni#ersity .ress e". a 20a 1968R p. ;08. 2. ,ertulian Apologia, 50P #e<i :i capitolele 82 :i 8; un"e este e#i"ent6 insisten5a lui asupra loialit65ii cre:tinilor 2a56 "e stat 7n ciu"a cre:terii lor rapi"e. 7n cap. 50 apare 2ai'oasa sa re2lec5ie N/7ngele g'artirilorY este s6'7n5a g)isericiiY@. / 8. *reneu Adversus Heresies, 8.8.8P 4.26.2. 4. *bi". 1.10.1. =e<i 8.11.8 un"e s7nt pre<ente concep5iile lui "espre 4oul ,esta'ent. 5. Cle'ent Stromata, 1.5 :i 7n )ettenson Documents, p. 6. =e.6-<, 6>, 6:, @7-@?, 7@. ;. *bi". 6.16. 8. Ciprian *pistole, 68. 14.
'#
Biserica str7nge r n!9ri7e
7n perioa"a "intre anii 100 :i 818 )iserica a 2ost silit6 s6 se concentre<e asupra 'o"alit65ii celei 'ai opti'e "e a 2ace 2a56 persecu5iei e?terne "in partea statului ro'an :i "e a 2ace 2a56 proble'elor interne ri"icate "e 7n#656tura eretic6 :i "e re<ultatul ei > schis'a. Ea a c6utat s60:i str7ng6 r7n"urile prin elaborarea unui canon al 4oului ,esta'ent care i0a "at o Carte co'petent6 pentru cre"in56 :i practic6P prin elaborarea unui credeu, care i0a "at o '6rturisire "e credin21 co'petent6P prin ascultarea "e episcopii 'onarhici > 7ntre care episcopul ro'an a#ea un loc "e con"ucere. 9cest "in ur'6 2actor a creat un ele'ent "e unitate prin constitu2ia bisericii. .ole'i:tii au scris c1r2i 7n care s0au angaCat 7ntr0o controvers1 cu ereticii. 7n Curul anului 1;0 )iserica se nu'ea pe sine Ncatolic6@ a"ic6 uni#ersal6 sau 'on"ial6 ter'en 2olosit pentru pri'a oar6 "e *gna5iu 7n *pistol1 c1tre Smirna Qcapitolul 8R.
I. EPISCOPUL MONAR)IC
4ecesit65ile practice :i teoretice au "us la 7n6l5area po<i5iei unui episcop 7n 2iecare biseric6 p7n6 c7n" oa'enii au aCuns sO01 recunoasc6 "rept superior celorlal5i pre<biteri cu care 2usese asociat6 sluCba sa 7n ti'purile 4oului ,esta'ant. 4e#oia "e a a#ea o con"ucere pentru solu5ionarea proble'elor persecu5iei :i ere<iei era o ne#oie practic6 ce "icta e?tin"erea puterii episcopului. Elaborarea "octrinei succesiunii apostolice :i i'portan5a tot 'ai 'are acor"at6 Cinei +o'nului au 2ost 2actori i'portan5i 7n ri"icarea lui la putere. 9 'ai r6'as "e 26cut "oar un 'ic pas p7n6 la recunoa:terea 2aptului c6 episcopii 'onarhici ai unor biserici erau 'ai i'portan5i "ec7t al5ii 7n6l5area episcopului 'onarhic pe la 'iClocul secolului al *l0lea a "us 7n cur7n" la recunoa:terea onoarei speciale "atorate episcopului 'onarhic al bisericii "in %o'a.
C7te#a consi"era5ii au a"us un surplus "e prestigiu episcopului "in %o'a. .ri'ul :i cel 'ai i'portant argu'ent a#ansat "e la 7nceputul istoriei )isericii a 2ost acela c6 .etru probabil pri'ul episcop al %o'ei a pri'it "e la Cristos o po<i5ie "e 7nt7ietate 7ntre apostoli prin 2aptul c6 a 2ost "ese'nat ca piatra
$%$$
110
pe care Cristos ur'a s60Di <i"easc6 )iserica Q&atei 16:18R. +up6 &atei 16:19 Cristos i0a 'ai "at lui .etru cheile 7'p6r65iei tri'i57n"u01 'ai t7r<iu 7n 'o" special s6 pasc6 oile 1ui Q*oan 21:15019R. 9r trebui re5inut 2aptul c6 7n relatarea lui &atei Cristos 2olose:te "ou6 cu#inte pentru piatr6 :i nu este clar "ac6 piatra pe care a siius c6 #a <i"i )iserica /a este .etru. Cristos 10a nu'it pe .etru petros, say Npiatr6@ "ar c7n" a #orbit "espre piatra pe care 7:i #a <i"i )iserica a 2olosit/ cu#7ntul petra, No piatr6 #ie@. Cu#7ntul Npiatr6@ CpetrosP, a"resat lui .etni este "e genul 'asculin "ar Npiatra@ TpetraP pe care Cristos a spus c6 7:i #a <i"i )iserica este "e genul 2e'inin. 9#e' su2iciente 'oti#e s6 cre"e' c6 interpretarea corect6 este c6 Cristos se re2erea prin cu#7ntul Npiatr6@ la '6rturisirea lui .etru "espre El c6 este NCristosul Jiul +u'ne<eului Celui #iu@. 4u pute' uita "e ase'enea c6 Cristos i0a spus lui .etru c6 se #a lep6"a "e El 7n 'o'entul "e cri<6 "in gr6"in6 c6 /atan 7l #a 7n#inge Q1uca 22:81082R :i c6 Cristos a trebuit s601 7n"e'ne s6 ia 7n griC6 tur'a 1ui "up6 7n#ierea /a :i "up6 ce El 7l #a ierta pe .etru pentru tr6"area sa. /e obser#6 "e ase'enea c6 puteri si'ilare cu cele 'en5ionate 7n leg6tur6 cu .etru 7n &atei 16:19 au 2ost acor"ate :i celorlal5i apostoli la 2el ca :i lui .etru Q*oan 20:19028R. .etru 7nsu:i 7n pri'a sa scrisoare arat6 c7t se poate "e clar c6 nu el ci Cristos este te'elia )isericii Q1 .etru 2:608R. .a#el nu 10a consi"erat pe .etru superior pentru c6 nu a e<itat s601 'ustre atunci c7n" .etru oscila :i coopera cu iu"ai<atorii 7n $alatia. U% 7n ciu"a acestor 2apte )iserica %o'an6 a insistat "in cele 'ai #echi ti'puri c6 Cristos i0a "at lui .etru un rang special ca pri'ul episcop al %o'ei :i con"uc6torul apostolilor. Ciprian :i *eroni' au 26cut cel 'ai 'ult pentru a a#ansa aceast6 po<i5ie prin a2ir'area pri'atului scaunului episcopal ro'an 2a56 "e alte po<i5ii ecle<iastice "e autoritate.1 Episcopului ro'an i s0a acor"at 'ai 'ult prestigiu "eoarece %o'a era legat6 "e 'ulte tra"i5ii apostolice. 9t7t .etru c7t :i .a#el su2eriser6 'artiraCul la %o'a pentru cre"in5a lor. +eoarece a'7n"oi erau con"uc6tori proe'inen5i ai )isericii pri'are nu era ciu"at ca biserica :i episcopul bisericii "in %o'a s6 se bucure "e 'ai 'ult prestigiu. )iserica "in %o'a 2usese centrul pri'elor persecu5ii "in partea statului ro'an sub 4ero 7n anul 64. Cea 'ai lung6 :i probabil cea 'ai i'portant6 "intre epistolei lui .a#el a 2ost a"resat6 acestei biserici. Ea era una "in cele 'ai 'ari :i 'ai bogate "intre bisericile cre:tine 7n Curul anului 100. .restigiul istoric al %o'ei ca :i capital6 a i'periului a "us la o 7n6l5are natural6 a po<i5iei bisericii "in capital6. Ea a#ea reputa5ia unei orto"o?ii neab6tute 7n 2a5a ere<iei :i a "e<bin6rii. 4u a scris oare Cle'ent unul "in pri'ii ei con"uc6tori bisericii "in Corint 7n"e'n7n"0o la unitatea ce se centrali<a 7n persoana episcopuluiV &ul5i p6rin5i ai bisericii apusene cu' au 2ost Cle'ent *gna5iu *reneu :i Ciprian au accentuat i'portan5a po<i5iei episcopului :i > 7n ca<ul lui Ciprian > cea a episcopului "in %o'a. Cu toate c6 to5i episcopii erau egali :i cu toate c6 to5i 26ceau parte "in linia succesiunii apostolice a episcopilor "e la Cristos 7nsu:i se cre"ea c6 %o'a 'erita onoare special6 "eoarece episcopul ei era 7n linia "e succesiune "e la .etru. Capitolul 68 111 ,rebuie re5inut 2aptul c6 unii "intre cei cinci episcopi i'portan5i ai )isericii :i0au pier"ut locul "e autoritate "in "i2erite 'oti#e. +up6 anul 185 o"at6 cu "istrugerea *erusali'ului "e c6tre ro'ani episcopul *erusali'ului a 7ncetat a 'ai 2i socotit ri#al al episcopului %o'ei. Episcopul E2esului :i0a pier"ut prestigiul atunci c7n" 9sia a 2ost s27:iat6 "e schis'a 'ontanist6 7n cel "e0al "oilea secol. /pre s27r:itul perioa"ei trei 2apte 7n leg6tur6 cu #echea )iseric6 Catolic6 au "e#enit realit65i li'pe<i. 9 2ost acceptat6 "octrina succesiunii apostolice care lega pe 2iecare episcop "e Cristos 7ntr0o linie ne7ntrerupt6 prin apostoli 7n 2iecare biseric6 se "istingea un episcop "intre ceilal5i pre<biteri acesta 2iin" episcop 'onarhic. Episcopul %o'ei a 2ost recunoscut ca pri'ul "intre egali "in cau<a i'portan5ei pe care o a#ea tra"i5ia asociat6 cu scaunul lui episcopal. 9ceast6 7nt7ietate se #a trans2or'a 'ai t7r<iu 7n supre'a5ia episcopului %o'ei
ca pap6 al bisericii. /uccesiunea apostolic6 7n ierarhie ca garan5ie 7'potri#a schis'elor :i ca 'eto"6 "e pro'o#are a unit65ii a 2ost stabilit6 "e Cle'ent *gna5iu :i *reneu. *erarhia 7n concep5ia lui *gna5iu :i *reneu este :i cea 'ai bun6 ap6rare 7'potri#a ere<iei :i pro'o#ea<6 a"e#6rata "octrin6.a
II. APARI*IA REGULII DE CREDIN*A

%olul episcopului ca 2actor "e leg6tur6 pentru unitatea bisericii a 2ost re7nt6rit prin elaborarea unui cre"eu. Cre"eul este o '6rturisire "e cre"in56 pentru u< publicP el con5ine articole necesare pentru '7ntuire :i pentru binele teologic al )isericii. Cre"eurile au 2ost 2olosite pentru a testa orto"o?ia pentru a0i recunoa:te pe cei cre"incio:i :i pentru a ser#i ca un re<u'at con#enabil al "octrinelor esen5iale ale cre"in5ei. Ele presupun o cre"in56 #ie a c6rei e?presie intelectual6 s7nt ele. Cre"eurile con2esionale au ap6rut 7n perioa"a %e2or'ei. Cre"eurile conciliare sau uni#ersale elaborate "e repre<entan5ii 7ntregii )iserici au ap6rut 7n perioa"a contro#ersei teologice "intre anii 818 :i 451. Cel 'ai #echi tip "e cre"eu a 2ost cre"eul baptis'al "in care cre"eul apostolic poate ser#i ca un.e?e'plu.2 7ntot"eauna trebuie a'intit 2aptul c6 cre"eurile s7nt e?presii relati#e :i li'itate ale regulii "i#ine :i absolute "e cre"in56 :i "e practic6 "in /criptur6. 7n 4oul ,esta'ent pot 2i g6site 2or'ul6ri care sea'6n6 a cre"euri 7n %o'ani 10:9010 1 Corinteni 15:4 :i 1 ,i'otei 8:16. *reneu :i ,ertulian au 2or'ulat reguli ale cre"in5ei care s6 2ie 2olosite pentru a01 "istinge pe a"e#6ratul cre:tin "e gnostic. 9ceste reguli ale cre"in5ei erau un re<u'at al "octrinelor biblice 'aCore.8 Cre"eul apostolic este cel 'ai #echi re<u'at al "octrinelor esen5iale ale /cripturii "e care "ispune'. 3nii consi"er6 c6 cre"eul apostolic s0a n6scut "in scurta a2ir'a5ie a lui .etru "espre Cristos "in &atei 16:16 :i c6 ea a 2ost 2olosit6 ca o 2or'ul6 "e bote< 7nc6 "in cele 'ai #echi ti'puri. Jor'a cea 'ai #eche ase'6n6toare cu cea 2olosit6 "e %u2inus 7n Curul anului 400 a ap6rut la %o'a 7n Curul anului 840. 9cest cre"eu care este 7n 'o" cert ,rinitarian acor"6 aten5ie persoanei :i lucr6rii 2iec6reia "in cele trei .ersoane ale ,rinit65ii. El scoate 7n e#i"en56 natura uni#ersal6 a )isericii :i "up6 ce leag6
i
'7ntuirea "e Cristos pre<int6 o escatologie li'pe"e centrat6 pe 7n#ierea cre"inciosului :i 5elul lui "e a aCunge la #ia5a #e:nic6. &ulte biserici/g6sesc c6 cre"eul apostolic 'ai este :i acu' 2olositor ca un re<u'at /practic al principalelor puncte ale cre"in5ei cre:tine.
III. CANONUL NOULUI TESTAMENT

Canonul care este o list6 a tuturor #olu'elor ce apar5in unei c6r5i a c6rei autoritate este recunoscut6 a #enit 7n spriCinul po<i5iei "e autoritate a episcopului :i 7n spriCinul autorit65ii cre"eului. Oa'enii gre:esc "eseori consi"er7n" canonul o list6 "e c6r5i stabilite "e conciliile biserice:ti. 4u s0a 7nt7'plat ast2el "eoarece "i2eritele concilii biserice:ti care au abor"at subiectul canonului 4oului ,esta'ent nu au 26cut ni'ic altce#a "ec7t au a2ir'at 7n 'o" public a:a cu' #o' #e"ea 'ai t7r<iu ceea ce 2usese "eCa larg acceptat "e con:tiin5a )isericii. Elaborarea canonului a 2ost un proces lent 7ncheiat 7n 'are '6sur6 p7n6 7n anul 1;5 cu e?cep5ia c7tor#a c6r5i a c6ror paternitate era "isputat6. 9nu'ite ra5iuni "e or"in practic au 26cut s6 2ie e?tre' "e i'portant ca )iserica s6 e?pun6 o list6 "e c6r5i care s6 alc6tuiasc6 4oul ,esta'ent. Ereticii cu' a 2ost &arcion :i0au alc6tuit propriul lor canon al /cripturii :i 7i "uceau pe oa'eni 7n r6t6cire. 7n persecu5ii oa'enii nu #oiau s60:i ri:te #ie5ile pentru o carte "ac6 nu erau siguri c6 ea era o parte integrant6 "in canonul /cripturii. +eoarece apostolii ie:eau 7ncetul cu 7ncetul "in scen6 era ne#oie "e ni:te "ocu'ente a c6ror autoritate s6 poat6 2i recunoscut6 :i care s6 2ie potri#ite pentru a 2i utili<ate 7n 7nchin6ciune. ,estul principal pentru a stabili "reptul unei c6r5i "e a 2i 7n canon era con"i5ia ca ea s6 aib6 se'nele apostolicit65ii./9 2ost ea scris6 "e un apostol sau "e cine#a str7ns asociat cu apostolii ca "e e?e'plu &arcu scriitorul E#angheliei lui &arcu pe care a scris0o cu aCutorul apostolului .etruV Capacitatea c6r5ii "e a e"i2ica atunci c7n" era citit6 7n public :i acor"ul ei cu cre"eul ser#eau "e ase'enea ca teste. 7n ulti'6 anali<6 #eri2icarea istoric6 a paternit65ii sau a in2luen5ei apostolice :i con:tiin5a uni#ersal6 a )isericii con"us6 "e +uhul /27nt au "us la "eci<ia 2inal6 7n leg6tur6 cu c6r5ile ce trebuiau consi"erate canonice :i 'eritau s6 2ie incluse 7n ceea ce noi cunoa:te' ca 2iin" 4oul ,esta'ent. +up6 c7te s0ar p6rea epistolele lui .a#el au 2ost a"unate pri'a "at6 "e con"uc6torii bisericii "in E2es. 9ceast6 colec5ie a 2ost ur'at6 "e culegerea E#angheliilor c7n"#a "up6 7nceputul celui "e0al "oilea secol. 9:a0nu'itul Canon &uratori "escoperit "e 1o"o#ico 9. &uratori Q16;201;50R 7n )iblioteca 9'bro<ian6 "in &ilano a 2ost "atat 7n Curul anului 180. +ou6<eci :i "ou6 "e c6r5i "in 4oul ,esta'ent au 2ost consi"erate atunci canonice. 7n Curul anului 824 Eusebiu a consi"erat c6 cel pu5in "ou6<eci :i "ou6 "e c6r5i ale 4oului ,esta'ent erau tot at7t "e acceptabile ca :i c6r5ile "in =echiul ,esta'ent. *aco# 2 .etru 2 :i 8 *oan *u"a E#rei :i 9pocalipsa erau 7ntre c6r5ile al c6ror loc 7n canon era 7nc6 7n "iscu5ie.4 7nt7r<ierea 7n plasarea acestora 7n canon a 2ost cau<at6 7n pri'ul r7n" "e o nesiguran56 7n leg6tur6 cu Capitolul 68 118 se'nele "e 7ntrebare asupra autorilor lor. 7n anul 86; 9tanasie 7n scrisoarea sa "e .a:ti c6tre bisericile "e sub Curis"ic5ia lui ca episcop "e 9le?an"ria enu'era ca :i canonice acelea:i 2; "e c6r5i pe care le a#e' acu' 7n 4oul ,esta'ent. Conciliile "e 'ai t7r<iu cu' a 2ost cel "e la Cartagina 7n anul 89; "oar au aprobat :i au "at o e?presie uni2or'6 la ceea ce era "eCa un 2apt 7'plinit general acceptat "e )iseric6 "e un ti'p 7n"elungat. 7ncetineala cu care )iserica a acceptat "rept canonice Epistola c6tre e#rei :i 9pocalipsa este re#elatoare pentru griCa :i "e#ota'entul cu care a tratat ea aceast6 proble'6.
I(. LITURG)IA
*'portan5a acor"at6 episcopului 'onarhic care > se cre"ea > 7:i "eri#a
autoritatea prin succesiune apostolic6 i0a 26cut pe 'ul5i s601 crea"6 un 2el "e centru al unit65ii sursa a"e#6rului :i 7'p6r5itorul harului lui +u'ne<eu prin s2intele taine. +e ase'enea 'ul5i con#erti5i "e la religiile 'isterelor au aCutat probabil la "e<#oltarea conceptului "e separare a clerului "e laici :i la sublinierea s2in5eniei po<i5iei episcopului. Cina +o'nului :i bote<ul au aCuns s6 2ie ritualuri ce puteau 2i 7n"eplinite corespun<6tor nu'ai "e c6tre un sluCitor acre"itat. +up6 ce s0a intro"us i"eea Cinei +o'nului ca un sacri2iciu pentru +u'ne<eu aceasta a 7nt6rit i"eea s2in5eniei superioare a episcopului 7n co'para5ie cu 'e'brii "e r7n" ai bisericii. )ote<ul ca act "e ini5iere 7n )iserica cre:tin6 a#ea loc "e obicei la .a:ti sau la %usalii. 1a 7nceput "up6 c7te se pare cre"in5a 7n Cristos :i "orin5a "e a 2i bote<at erau singurele con"i5ii necesare "ar c6tre s27r:itul celui "e0al "oilea secol a 2ost a"6ugat6 o perioa"6 "e prob6 a catehu'enului pentru a se testa autenticitatea e?perien5ei sale. 7n ti'pul acestei perioa"e "e prob6 catehu'enul lua parte la ser#icii 7n narte?ul bisericii nea#7n" per'isiunea "e a se 7nchina 7n naos. )ote<ul se o2icia "e obicei prin scu2un"areP oca<ional se practica bote<ul prin stropire sau prin turnarea apei. 7n aceast6 perioa"6 a ap6rut bote<ul copiilor 'ici c6ruia ,ertulian i s0a opus "ar pe care Ciprian 10a aprobat :i bote<ul bolna#ilor. )iserica a 7ngr6"it tot 'ai 'ult cele "ou6 sacra'ente > Cina +o'nului :i bote<ul > cu con"i5ii :i cu ritualuri pe care "oar un preot le putea 7n"eplini. .oate 2i obser#at6 7n aceast6 perioa"6 intrarea 7n anul bisericesc a unui ciclu "e s6rb6tori. .astele care 7:i are originea 7n aplicarea .a:telui e#reiesc la 7n#ierea lui Cristos pare s6 2i 2ost pri'a "intre s6rb6tori. Cr6ciunul a 2ost a"optat ca s6rb6toare cre:tin6 7n Curul anului 850 2iin" cur65it "e ele'entele lui p6g7ne. .ostul .a:tilor o perioa"6 "e 40 "e <ile "e peniten56 :i 7n2r7nare a apetitelor trupe:ti 7naintea .a:tilor 2usese acceptat ca o parte "in ciclul "e 7nchin6ciune al bisericilor 7nainte "e a"optarea Cr6ciunului. Cre:tinii se 7nt7lneau 7n cataco'bele %o'ei chiar :i 7nainte "e 818 :i acolo 7:i 26ceau a"esea locurile "e 7nhu'are pentru 'or5i. Cataco'bele erau 2or'ate "in Uilo'etri 7ntregi "e pasaCe subterane la "i2erite a"7nci'i sub p6'7nt. 7n unele 'or'inte au 2ost g6site "o#e<i ale artei cre:tine cu' ar 2i si'boluri ale pe:telui poru'belul :i 2iguri asociate cu cre:tinis'ul.5 Ele au
I
Capitolul 68 115 Catacom"ele din oma constau din peste 688 de 'ilometri de galerii su"terane similare cu aceastaM peste o Qum1tate de milion de morminte au fost e0cavate. Dei cretinii se ntlneau n catacom"e i i ngropau mor2ii acolo, i al2ii le foloseau. *0cava2iile de la Dura-*uropa au scos la lumin1 o cas1 particular1 care fusese transformat1 pentru a putea fi folosit1 de o adunare cretin1. Camera mic1 ar1tat1 aici a fost instalat1 la (u3eul de Art1 al $niversit12ii #ale. In stnga este un "aptistier. Principalul element din scena din spatele "aptistierului este Isus &unul P1stor cu o turm1 de oi. n Qum1tatea de sus a peretului lateral, Isus este ar1tat ridicndu-l pe paralitic, iar n cora"ie se pare c1 se afl1 ucenicii. Petru merge pe valuri c1tre cora"ie. Partea de Qos a peretului arat1 trei femei care vin la mormntul gol. Dura-*uropa a fost distrus1 n anul @9< d.Cr., aa c1 aceast1 "iseric1 dintr-o cas1 particular1 datea31 dinaintea acelui eveniment. 2ost re"escoperite 7n anul 15;8. Cea 'ai #eche cl6"ire utili<at6 ca biseric6 a 2ost o casO0biseric6 7n +ura0Europa "at7n" ca' "in anul 282 care a 2ost e?ca#at6 "e o e?pe"i5ie "e la 3ni#ersitatea Xale. C6tre s27r:itul perioa"ei cre:tinii au 7nceput s6 construiasc6 biserici "up6 'o"elul basilicei ro'ane. )asilica era o cl6"ire "reptunghiular6 cu un portic sau narte? la cap6tul "inspre apus un"e se 7nchinau catehu'enii sau no#icii la cap6tul "inspre r6s6rit cu o absi"6 se'icircular6 un"e era a:e<at altarul :i scaunul episcopului :i cu un naos central lung cu strane "e a'bele p6r5i. 7n aceast6 perioa"6 bisericile erau "estul "e si'ple "e obicei "ar ele au "e#enit tot 'ai orna'entate "up6 anul 818 c7n" )iserica a intrat 7n gra5iile statului. .6g7nii continuau s60i consi"ere pe 7nchin6torii "in biserici sau "in cataco'be antisociali "eoarece cre:tinii 7n"e'na5i "e scriitori ca ,ertulian
''4
e#itau "istrac5iile lu'e:ti "in ti'pul lor :i re2u<au s6 se a'estece /7n #ia5a politic6. .e l7ng6 aceasta cre:tinii "oreau s60:i Coace rolul lor 7n societate atunci c7n" o puteau 2ace 26r6 s6 se lepe"e "e +o'nul lor. +ragostea lor unul pentru altul "e'onstrat6 7ntr0o #ia56 "e 2a'ilie curat6 :i 2ericit6 :i acti#itate 2ilantropic6 pentru cei s6raci i0a i'presionat pe se'enii lor p6g7ni. 7'p6ra5ii statului ro'an constat7n" c6 nu puteau <"robi cre:tinis'ul au 7n5eles 7n 2inal c6 trebuiau s6 se 7'pace cu el. 7n ciu"a proble'elor e?terne create "e persecu5iile "in partea statului :i a a'enin56rii interne a "isensiunii :i a schis'ei "in cau<a ere<iei )iserica a trecut prin toate "i2icult65ile ie:in" biruitoare. 9socierea ei 'ai str7ns6 cu statul ro'an 7n ti'pul perioa"ei "intre 818 :i 590 ur'a s6 a"uc6 7n ea 'ulte proble'e care nu e?istaser6 7n ti'pul perioa"elor "e persecu5ie.
NOTE
1. Eenry )ettenson Documents of the Christian Church Q4eM XorU: O?2or" 3ni#ersity .ress e". a 20a 1968R p. ;10;4. 2. .hilip /cha22 -he Creeds of Christendom Q4eM XorU: Charles /cribner 8 #olu'e e"i5ia a 60a 1890R #oi. 1 cap. 1. 9ceasta este o e?celent6 intro"ucere la 7ntregul subiect al cre"eurilor )isericii. 8. )eres2or" L. Ii"" Documents Illustrative of the Histor% of the Church Q1on"on: /.CI 8 #olu'e 192001941R 1:11;018 145046. 4. Eusebiu Istoria ecle3iastic1, 8.25. 5. LacU Jinegan !ight +rom the Ancient Past Q.rinceton: .rinceton 3ni#ersity .ress e". a 20a 1959R p. 4510485.
SUPREMA*IA (EC)II BISERICI CATOLICE IMPERIALE+ ,',-5"#
''
Biserica este con;r9ntat= c9 I8?eri97 i c9 CarCarii
7ntre anii 8;5 :i 1066 7n ti'pul perioa"ei nu'ite E#ul &e"iu 7n care a a#ut loc 'i:carea 7n 'as6 a triburilor barbare teutonice 7n apusul Europei )iserica a 2ost con2runtat6 cu o proble'6 "ubl6. +eclinul *'periului %o'an a pus 7n 2a5a ei sarcina "e a 2i Nsarea@ care s6 conser#e cultura eleno0ebraic6 a'enin5at6 "e "istrugere. &6n6stirile centrele un"e erau p6strate :i copiate cu griC6 'anuscrisele erau un 'are aCutor 7n 7n"eplinirea acestei 2unc5ii "e c6tre )iseric6. +e ase'enea ea era con2runtat6 :i cu sarcina "e a 2i Nlu'ina@ care s6 "ea E#anghelia popoarelor ce 2or'au 'asele "e barbari 'igratori. Ea a 26cut acest lucru prin acti#itatea c6lug6rilor 'isionari reu:in" 7n "i2icila sarcin6 "e a c7:tiga triburile teutonice la cre"in5a cre:tin6. +ar seculari<area :i a'estecul statului 7n proble'ele )isericii au repre<entat o parte "in pre5ul pe care a trebuit s601 pl6teasc6 )iserica pentru succesul ei pe care ea 10a 7nregistrat 7n conser#area culturii :i 7n con#ertirea triburilor. +e<#oltarea institu5ional6 :i "octrina au 2ost a2ectate negati#.
I. BISERICA I STATUL
+ac6 cine#a "ore:te s6 7n5eleag6 rela5ia "intre )iseric6 :i stat "up6 acor"area libert65ii religioase "e c6tre Constantin este necesar s6 "ea aten5ie proble'elor politice cu care era con2runtat 7'p6ratul 7n acel ti'p. +up6 ce a "istrus ar'ata lui 9ntoniu puternicul principat creat "e 9ugustus a pus cap6t anarhiei secolului re#olu5iei care a ruinat %epublica %o'an6 7ntre anii 188 :i 81 7".Cr. +ar principatul 7n care 7'p6ratul > ca principe > 7'p6r5ea autoritatea cu senatul s0a "o#e"it a 2i prea slab pentru a 2ace 2a56 la pro#ocarea "ec6"erii interne :i a barbarilor "e la grani5ele i'periuluiP iar prosperitatea :i pacea perioa"ei "e la 7nceputul principatului au 26cut loc unui alt secol "e re#olu5ie 7ntre anii 192 :i 284 ".Cr. 7n anul 285 +iocle5ian a reorgani<at i'periul "up6 principii 'ai autocratice copiate "e la "espotis'ul oriental 7ntr0o 7ncercare "e a asigura securitatea pentru cultura greco0ro'an6. +eoarece cre:tinis'ul p6rea s6 a'enin5e aceast6 cultur6 la 7n"e'nul lui
$alerius el a 26cut o 7ncercare nereu:it6 "e a01 <"robi 7ntre anii 808 :i 805. pas6 a la i0a 2ost 2ntin, t "e 'ile #cest a:a "in
118
/uccesorul lui Constantin 'ai iscusit a 7n5eles 2aptul c6 "ac6 /statul nu putea e?ter'ina cre:tinis'ul prin 2or56 el putea 2olosi )iserica "rept aliat pentru sal#area culturii clasice.1 .rocesul prin care )iserica :i /tatul s0au 7'p6cat a 7nceput prin c7:tigarea 7ntregului control 7n stat "e c6tre/Constantin. +e:i 7n 'o" o2icial el 7'p6r5ea autoritatea cu co7'p6ratul 1icinius 7ntre 811 :i 824 el era "e 2apt cel ce lua "eci<iile cele 'ai i'portante 7n proble'ele "e stat. Constantin Qcea 2;4088;R era 2iul nelegiti' al con"uc6torului 'ilitar ro'an Constantius :i al unei scla#e 2ru'oase eliberate o cre:tin6 oriental6 cu nu'ele Elena. C7n" "u:'anii lui p6reau s601 cople:easc6 7n anul 812 el a a#ut o #e"enie a unei cruci pe cer cu cu#intele 7n latin6 Ncucere:te cu acesi se'n@. 1u7n"u01 ca un augur bun a pornit s60:i 7n#ing6 "u:'anii 7n lupta "e la po"ul &il#ian pe r7ul ,ibru. Chiar "ac6 a a#ut cu a"e#6rat #e"enia probabil c6 2a#oritis'ul lui Constantin 2a56 "e )iseric6 a 2ost "eter'inat "e 2aptul c6 era 7n a#antaCul lui s6 a"opte o ast2el "e politic6. )iserica ar 2i putut s6 ser#easc6 "rept centru nou al unit65ii :i s6 sal#e<e cultura clasic6 :i i'periul. Japtul c6 el a a'7nat bote<ul p7n6 la scurt ti'p 7naintea 'or5ii "e5in7n" :i po<i5ia "e Pontife0 (a0imus, preot principal al religiei "e stat pag7ne pare a #eni 7n spriCinul acestei i"ei. )a 'ai 'ult 2aptul c6 i0a e?ecutat pe tinerii care au 7ncercat s6 e'it6 preten5ii la tronul lui nu era 7n concor"an56 cu con"uita unui cre:tin sincer. .robabil c6 7n politica lui era un a'estec "e supersti5ie :i pro2it. Jie c6 aceast6 interpretare a 'oti#elor lui este corect6 2ie c6 nu este Constantin s0a angaCat 7ntr0o politic6 "e 2a#ori<are a )isericii cre:tine. 7n anul 818 el :i 1icinius i0au acor"at acesteia libertatea "e 7nchin6ciune prin E"ictul "e la &ilano. 7n ti'pul ur'6torilor c75i#a ani Constantin a "at e"icte prin care se 7napoiau propriet65ile con2iscate )isericii se pre#e"ea sub#en5ionarea )isericii "e c6tre stat scutirea clerului "e ser#iciu public inter<icerea ghicirilor :i "eclararea N!ilei /oarelui@ Q"u'inicaR ca <i "e o"ihn6 :i 7nchinare. 2 &ai 'ult el :i0a asu'at o po<i5ie "e con"ucere teologic6 la 9rles 7n 814 :i la 4iceea 7n 825 c7n" s0a o2erit s6 arbitre<e contro#ersa "onatist6 :i pe cea arian6. Cu toate c6 nu'6rul cre:tinilor nu putea s6 2ie peste o <eci'e "in popula5ia i'periului 7n acel ti'p ei au e?ercitat o in2luen56 7n stat care a 7ntrecut cu 'ult nu'6rul lor. .e l7ng6 2aptul c6 a acor"at libertate :i 2a#oruri )isericii :i a pus0o 7n sluCba i'periului 7n anul 880 Constantin a 7nte'eiat ora:ul Constantinopol. 9ceasta a aCutat la "esp6r5irea %6s6ritului "e 9pus :i a "eschis calea pentru schis'a "in 1054 "ar a asigurat 7n acela:i ti'p un re2ugiu pentru cultura greco0ro'an6 c7n" 9pusul a c6<ut 7n '7inile triburilor ger'anice 7n secolul al cincilea. Constantinopolul a "e#enit centrul puterii politice 7n %6s6rit iar "up6 anul 4;6 episcopul %o'ei a 2ost 7n#estit at7t cu putere politic6 c7t :i spiritual6. Jiii lui Constantin i0au continuat politica "e 2a#ori<are a )isericii ba au 'ers 7nc6 :i 'ai "eparte 2or57n" p6g7nis'ul s6 "ea 7napoi prin proce"uri ca e"icte inter<ic7n" sacri2iciile p6g7ne :i 2rec#entarea te'plelor p6g7ne. ,oc'ai c7n" se p6rea c6 7n cur7n" cre:tinis'ul ur'a s6 "e#in6 religie "e stat el a Capitolul 66 119 su2erit o lo#itur6 prin urcarea lui *ulian Q8820868R pe tronul i'perial 7n anul 861. *ulian 2usese 2or5at s6 accepte cre:tinis'ul "ar 'oartea ru"elor lui "in cau<a con"uc6torului cre:tin :i stu"iile lui "e 2ilo<o2ie la 9tena l0au 7nclinat s6 "e#in6 un a"ept al neoplatonis'ului. El i0a retras )isericii cre:tine pri#ilegiile restabilin" "eplina libertate "e 7nchin6ciune. 9u 2ost create toate con"i5iile 2a#orabile pentru a aCuta r6sp7n"irea 2ilo<o2iei :i religiei p6g7ne. +in 2ericire pentru )iseric6 "o'nia lui a 2ost scurt6 :i regresul 7nregistrat 7n "e<#oltarea )isericii a 2ost "oar te'porar.8 Con"uc6torii "e 'ai t7r<iu au continuat procesul "e acor"are "e pri#ilegii )isericii p7n6 c7n" cre:tinis'ul a "e#enit 7n 2inal religie "e stat. 7'p6ratul $ra5ian a renun5at la titlul "e Pontife0 (a0imus. ,heo"osius * 7n anul 880 a "at un e"ict 7n care "eclara cre:tinis'ul ca religia e?clusi#6 a statului. Oricine ar 2i 7n"r6<nit s6 a"opte o alt6 2or'6 "e 7nchin6ciune ur'a s6 suporte
pe"eaps6 "in partea statului.4 E"ictul "e la Constantinopol "in anul 892 a inter<is p6g7nis'ul. 7n anul 529 *ustinian a 'ai "at o lo#itur6 p6g7nis'ului or"on7n" 7nchi"erea :colii "e 2ilo<o2ie "in 9tena. 9runc7n" o pri#ire 7napoi la 2a<ele prin care cre:tinis'ul o sect6 'ic6 "ispre5uit6 a "e#enit religia o2icial6 a puternicului *'periu %o'an cine#a ar putea cre"e cu a#antaCul perspecti#ei secolelor "e istorie cre:tin6 c6 acest 'ar: #ictorios a 2ost 7n "etri'entul )isericii. Este a"e#6rat c6 cre:tinis'ul a ri"icat tonul 'oral al societ65ii a:a 7ne7t "e e?e'plu "e'nit65ii 2e'eii i s0a acor"at 'ai 'ult6 recunoa:tere 7n societate spectacolele cu gla"iatori au 2ost eli'inate scla#ilor li s0a aplicat un trata'ent 'ai bl7n" legisla5ia ro'an6 a "e#enit 'ai "reapt6 :i r6sp7n"irea lucr6rii 'isionare a 2ost gr6bit6P "ar )iserica a 7n5eles "e ase'enea c6 7n ti'p ce e?istau a#antaCe 7n asocierea str7ns6 cu statul e?istau "e ase'enea :i "e<a#antaCe clare. 7n schi'bul po<i5iei protec5iei :i aCutorului gu#ernul cerea "reptul "e a inter#eni 7n proble'ele spirituale :i teologice. 7n 825 la 4iceea Constantin :i0a arogat "reptul "e a arbitra "isputa "in )iseric6 cu toate c6 el era "oar con"uc6torul secular al i'periului. .roble'a 'ult sup6r6toare a luptei "intre )iseric6 :i stat 7:i are 7nceputul 7n aceast6 epoc6. +in ne2ericire c7n" )iserica a aCuns la putere prea a"esea a "e#enit o persecutoare a p6g7nis'ului tot a:a "e arogant6 cu' 2useser6 7ntot"eauna autorit65ile p6g7ne cu cre:tinii. .un7n" pe c7ntar toate plusurile :i 'inusurile s0ar p6rea c6 apropierea "intre o )iseric6 :i stat a a"us )isericii cre:tine 'ai 'ulte "e<a#antaCe "ec7t binecu#7nt6ri.
II. BISERICA I BARBARII

9 2ost bine#enit6 7'p6carea )isericii cu i'periul 7n pri'a parte a secolului al *=0lea "eoarece ulti'a parte a acestui secol a a"us o proble'6 nou6 :i anu'e cu' s6 c7:tige la cre:tinis' 'asele "e oa'eni care au 7nceput 'igra5iunile 7n Europa 'igra5iuni ce a#eau s6 continue p7n6 7n secolul al -l0lea. 7ntre anii 8;5 :i 1066 au a#ut loc 'igra5ii 7n 'as6 7nspre Europa :i "in Europa a teutonilor a #iUingilor a sla#ilor :i a 'ongolilor.
Capitolul 66 'H' A. R=s? n!irea CarCari7or $o5ii barbari au ap6rut pentru pri'a "at6 la 2rontiera "e la +un6re a i'periului c6tre s27r:itul secolului al *=0lea :i 7'pin:i "e triburile 'ongole "in spatele lor au cerut per'isiunea autorit65ilor ro'ane "e a intra 7n i'periu. )6t6lia "e la 9"rianopole 7ntre ei :i ro'ani 7n anul 8;8 s0a 7ncheiat cu 'oartea 7'p6ratului =alens :i n6#6lirea #i<igo5ilor arieni Qgo5ii "in apusR 7n partea r6s6ritean6 a i'periului. &ul5i au tra#ersat +un6rea "up6 b6t6lia aceea :i :i0au 7nceput 'igra5iile 7n i'periu. +up6 Ce2uirea %o'ei 7n anul 410 ei :i0au 7n2iin5at 7n 2inal un regat 7n /pania 7n Curul anului 426. 9u 2ost ur'a5i "e #an"alii arieni "in partea "e r6s6rit a %inului care 7n 2inal s0au a:e<at 7n nor"ul 92ricii. Ostrogo5ii arieni au #enit 'ai t7r<iu lu7n" pentru un ti'p con"ucerea ruinatului *'periu %o'an sub ,heo"oric. 1o'bar<ii arieni burgun<ii :i 2rancii p6g7ni au trecut %inul stabilin"u0se 7n secolul al =0lea pe teritoriul Jran5ei "e a<i iar anglo0sa?onii s0au stabilit 7n 9nglia. 7n acela:i secol )iserica "in 9pus a a#ut "e 7n2runtat a'enin5area #re'elnic6 "ar 7nsp6i'7nt6toare a in#a<iei Europei "e c6tre hoar"ele nunilor "in &ongolia con"u:i "e 9tila. Eunii au 2ost goni5i 7napoi "e #ictoria "ela Chalons 7n anul 451. +ar 7n secolul al =l0lea c7n" )iserica p6rea s6 2i c7:tigat la cre:tinis' 'ulte "in popoarele teutonice noile a'enin56ri "in partea 'usul'anilor :i a lo'bar<ilor arieni au "e#enit o realitate. &6re5ia ci#ili<a5iei pe care Europa apusean6 ur'a s6 o "e<#olte nu s0a "atorat at7t "e 'ult prospe5i'ii pe care ace:ti barbari #iguro:i au intro"us0o 7n i'periu c7t succesului )isericii 7n con#ertirea acestor barbari "in nor"0#estul Europei la cre:tinis'. B. EBan@Ae7i<area CarCari7or 9r'enia a 2ost c7:tigat6 pentru E#anghelie "e c6tre $rigore 1u'in6torul c7n" 7n Curul anului 800 regele ,iri"ates a 2ost con#ertit :i bote<at. 4oul ,esta'ent a 2ost tra"us 7n ar'ean6. 3nii a2ir'6 c6 apro?i'ati# 2 5 'ilioane au 2ost c7:tiga5i la cre:tinis' p7n6 7n anul 410. 9r'enia a 2ost pri'ul stat care a "e#enit cre:tin 7n 'o" o2icial :i 7n ciu"a persecu5iilor care au a#ut loc "e0a lungul #eacurilor ar'enii s0au 5inut puternic "e cre"in5a cre:tin6. Jru'entius Qcea 800 > cea 880R :i 2ratele lui ca ur'are a unui nau2ragiu au aCuns 7n Etiopia :i au pre"icat E#anghelia. 9tanasie "in 9le?an"ria 10a consacrat pe Jru'entius ca episcop care s6 con"uc6 biserica etiopiana coptic6 care nu'ai recent a "e#enit in"epen"ent6 "e Egipt. *nsulele britanice au 2ost "e ase'enea cucerite pentru cre:tinis' 7n aceast6 perioa"6. 4u a#e' prea 'ulte in2or'a5ii "espre intro"ucerea cre:tinis'ului 7n )ritania celtic6 "ar probabil c6 el a 2ost plantat acolo "e sol"a5i :i negustori ro'ani. Ceea ce :ti' este c6 episcopul celtic a repre<entat biserica britanic6 la Conciliul "e la 9rles 7n anul 814. .elagius oponentul lui 9ugustin a #enit "e ase'enea "in biserica britanic6 :i a 7nceput s6 r6sp7n"easc6 pe continent ere<ia cunoscut6 sub nu'ele "e pelagianis' ca' prin anul 410. 9ceast6 biseric6 celtic6 pri'iti#6 "in )ritania nu a recunoscut nici Curis"ic5ia nici pri'atul episcopului ro'an. +e ase'enea ea a ur'at e?e'plul bisericii r6s6ritene 7n "eter'inarea "atei .a:telui. &ai erau :i alte
122
"i2eren5e cu caracter 'inor. 9ceast6 biseric6 celtic6 a 2ost l6sat6 26r6 ap6rare atunci c7n" ar'atele ro'ane au 2ost retrase "in )ritania la 7nceputul secolului al cincilea :i a trebuit s6 se con2runte singur6 cu a'enin5area barbarilor "e la 2rontiera "e r6s6rit a i'periului. .opoarele celtice au 2ost e?ter'inate sau alungate spre "ealurile "e la apus :i "e la nor" "e c6tre anglii sa?onii :i iu5ii p6g7ni. 1ucrarea 'isionar6 7ntre go5i a 7nceput 7nainte "e n6#6lirea #i<igo5ilor peste +un6re 7n *'periul %o'an. 3l2ilas Qcea 8100880R un cre:tin arian a si'5it che'area la lucrarea 'isionar6 7ntre ace:ti oa'eni. Episcop consacrat al cre:tinilor go5i el a plecat s6 tr6iasc6 printre ei. 1ucrarea lui a a#ut un succes at7t "e 'are 7ne7t atunci c7n" go5ii au #enit 7n *'periul %o'an 'ul5i au #enit ca :i cre:tini. Ca pri'ul 'isionar tra"uc6tor re'arcabil el a conse'nat pe h7rtie li'ba go5ilor "up6 ce le0a creat un al2abet :i le0a "at /criptura 7n li'ba lor. +eoarece go5ii erau at7t "e r6<boinici el s0a si'5it Custi2icat 7n a nu le tra"uce c6r5ile 7'p6ra5i :i /a'uel. 9st2el go5ii au 2ost c7:tiga5i la 2or'a arian6 a cre:tinis'ului pro2esat6 "e 3l2ilas. Japtul acesta ur'a s6 "ea 'ai t7r<iu )isericii 9pusene sarcina "i2icil6 nu "oar "e con#ertire a 'ultor triburi "e la p6g7nis' ci :i "e a con#erti #i<igo5ii "in /pania "e la arianis' la cre:tinis'ul orto"o?. *n#a"atorii teutonici "e peste %in au pre<entat o proble'6 i'e"iat6 :i presant6 pentru )iserica 9pusean6. &artin "e ,ours Qcea 885 > cea 400R acu' /27ntul patron protector al Jran5ei a si'5it che'area "e a le pre"ica burgun<ilor ce se stabiliser6 7n su"ul $aliei. 9"opt7n" 'ai "egrab6 tactici brutale :i "e pionierat 7n "ucerea E#angheliei la ace:ti oa'eni el :i0a organi<at c6lug6rii sol"a5i 7n cete con"ue7n"u0i la "istrugerea grotelor un"e oa'enii se 7nchinau la <eii lor p6g7ni. 1ucrarea lui nu a a#ut asupra istoriei ce a ur'at i'pactul pe care 10a a#ut lucrarea lui 9ugustin "eoarece burgun<ii au 2ost pu:i sub "o'ina5ia #erilor lor 2ranci care s0au stabilit "e ase'enea 7n $alia. $rigore "e ,ours 7n interesanta lui Istorie a francilor, "escrie stabilirea istoria :i con#ertirea 2rancilor. C6tre s27r:itul secolului al =0lea Clo#is rege al 2rancilor Q481 > 511R s0a c6s6torit cu Clotil"a o prin5es6 cre:tin6 "in )urgun"ia. *n2luen5a Clotil"ei co'binat6 cu ceea ce Clo#is a interpretat a 2i aCutor "i#in 7ntr0o lupt6 a "us la con#ertirea lui 7n anul 496.5 C7n" el a "e#enit cre:tin cea 'ai 'are parte a poporului lui a acceptat "e ase'enea cre:tinis'ul. Jie c6 toate con#ertirile au 2ost autentice 2ie c6 nu au 2ost acceptarea o2icial6 a cre:tinis'ului "e c6tre Clo#is ur'a s6 aib6 e2ecte cu consecin5e "e "urat6 asupra istoriei #iitoare a )isericii. ,o5i 2rancii care "o'inau $alia teritoriul Jran5ei "e a<i 26ceau acu' parte "in )iserica Cre:tin6. $alia a "e#enit o ba<6 "in care 'isionarii puteau 'erge 7n /pania arian6 pentru a0i c7:tiga pe go5ii arieni care se stabiliser6 acolo 7napoi la cre:tinis'ul orto"o?. Cel 'ai i'portant 2apt a 2ost c6 'onarhia 2ranc6 a "e#enit suporterul 7n2l6c6rat al papalit65ii la 7nceputul E#ului &e"iu. %egii 2ranci au tra#ersat "eseori 9lpii pentru a01 sal#a pe episcopul ro'an "e "u:'anii lui "in *talia. Capitolul 66 'H, .atricU Qcea 8890461R care 'ai t7r<iu a "e#enit s27ntul patron al *rlan"ei a 2ost "us "e pira5i "in )ritania 7n *rlan"a pe c7n" a#ea 16 ani. El a tr6it acolo 7ngriCin" #ite ti'p "e 6 ani. 1a 7ntoarcerea 7n patria lui a si'5it che'area "e a lucra 7ntre oa'enii "in *rlan"a ca 'isionar. +in anul 482 p7n6 7n anul 461 a lucrat 7ntre cel5ii "in *rlan"a :i 7n ciu"a e2orturilor preo5ilor religiei "rui"e a reu:it s6 2ac6 "in insul6 un puternic centru al cre:tinis'ului celtic. 7n ti'pul E#ului &e"iu "in Europa *rlan"a era un centru "e cultur6 "in care erau tri'i:i s6 lucre<e pe continent 'isionari :i c6rturari. *rlan"a a 2ost locul "in care Colu'ba a pornit s60i c7:tige pe sco5ieni la cre:tinis'. Colu'ba Q521059;R a 2ost apostolul /co5iei a:a cu' .atricU 2usese apostolul *rlan"ei. 7n anul 568 pe insula *ona el a 7n2iin5at o '6n6stire care a "e#enit un centru pentru e#angheli<area /co5iei. +e aici 7n anul 685 9i"an a plecat s6 "uc6 E#anghelia la in#a"atorii anglo0sa?oni "in 4orthu'bria.
)iserica celtic6 "in *rlan"a :i /co5ia a 2ost 'ai presus "e orice o biseric6 'isionar6. 1a s27r:itul perioa"ei 7n "iscu5ie cre:tinis'ul celtic era "eCa #ictorios 7n /co5ia :i *rlan"a. 7n 9nglia el 2usese aproape e?ter'inat. Cre:tinii cel5i @:i cre:tinii ro'ani ur'au s6 ri#ali<e<e pentru supunerea anglo0sa?onilor pe care a'bele grupuri i0au aCutat s6 2ie c7:tiga5i la cre:tinis'. 7n Curul anului 590 )iserica nu nu'ai c6 2usese eliberat6 "e sub persecu5ia statului ro'an "ar :i "e#enise str7ns legat6 "e stat. +e ase'enea ea 7:i 26cuse partea ei 7n con#ertirea in#a"atorilor teutoni ai i'periului la cre:tinis' :i 7n trans'iterea la ace:tia a ele'entelor culturii greco0ro'ane. +ar 7n procesul acesta 'asele "e p6g7ni 2useser6 c7:tigate la religia cre:tin6 prea repe"e pentru ca )iserica s60i poat6 e"uca :i c6l6u<i printr0o perioa"6 "e 7ncercare. &ul5i au a"us cu ei 7n )iseric6 #echile lor tipare "e #ia56 :i obiceiuri. 7nchinarea la s2in5i a 2ost 7nlocuit6 cu #echea 7nchinare la eroi. &ulte ritualuri cu nuan56 "e p6g7nis' au g6sit o poart6 "eschis6 spre )iseric6. 7n 7ncercarea "e a 2ace 2a56 ne#oilor barbarilor )iserica a 2ost ea 7ns6:i par5ial p6g7ni<at6.
NOTE
1. 9cest punct "e #e"ere este bine "e<#oltat cu o abun"en56 "e 'aterial ilustrati# "e c6tre Charles 4. Cochrane 7n e?celenta sa carte Christianit% and Classical Culture Q4eM XorU: O?2or" 3ni#ersity .ress 1944R. 2. Eenry )ettenson Documents of the Christian Church Q4eM XorU: O?2or" 3ni#ersity .ress e". a 20a 1968R p. 15019. =e<i "e ase'enea 1actantius De morti"us persecutorum, 48P Eusebiu Istoria ecle3iastic1, 10.5. 8. )ettenson Documents, p. 19021. 4. *bi". p. 22. 5. Jre"eric 9. Ogg. A Source &oo' of (edieval Histor% Q4eM XorU: 9'erican 190;R p. 58054P $regory o2 ,ours -he Histor% of the +ran's, QO?2or": Claren"on 3ni#ersity .ress 2 #oi. 192;R 2:18022.
SUPREMA*IA (EC)II BISERICI CATOLICE IMPERIALE+ ,',-5"#
'H
ControBersa Conci7ii7or i eBo79:ia cre<979i
7n istoria )isericii au e?istat "ou6 'ari perioa"e "e contro#ers6 teologic6. i 7ntre anii 818 :i 451 contro#ersele teologice au a#ut ca re<ultat 7ncercarea "e a re<ol#a proble'ele 2or'ul7n" cre"euri. &arile cre"euri ale protestantis'ului au pri'it 2or'6 7n perioa"a "isputei teologice "in ti'pul %e2or'ei. .ri'a perioa"6 a contro#ersei teologice a a#ut loc 7ntre anii 825 :i 451 c7n" au 2ost con#ocate concilii uni#ersale sau ecu'enice ale con"uc6torilor )isericii pentru a re<ol#a con2lictul. 9ceste concilii au 2or'ulat principii uni#ersale ale )isericii cre:tine cu' ar 2i Cre"eul "e la 4iceea :i cel atanasian. 9 2ost epoca 7n care au e#oluat principalele "og'e ale )isericii cre:tine. Cu#7ntul dogm1 a #enit prin li'ba latin6 "in cu#7ntul grecesc dogma, "eri#at "e la #erbul do'eo. 9cest cu#7nt 7nsea'n6 Na g7n"i@. +og'ele sau "octrinele 2or'ulate 7n aceast6 perioa"6 au 2ost re<ultatul g7n"irii :i cercet6rii intense a )ibliei :i a scrierilor )isericii pentru a interpreta corect sensul /cripturilor asupra punctelor "isputate :i pentru a e#ita opiniile eronate. Epoca este "e ase'enea o ilustra5ie e?celent6 a 2elului 7n care <elul intens pentru o "octrin6 poate in"uce 7n eroare 7n 'o" incon:tient pe un in"i#i" sau o biseric6 "ac6 nu e?ist6 un stu"iu echilibrat al )ibliei. E?act a:a cu' /abelius a aCuns la o negare a esen5ei ,rinit65ii prin 7ncercarea lui "e a ap6ra unitatea +u'ne<eirii tot a:a :i 9rius a aCuns ia o concep5ie antiscriptural6 a rela5iei lui Cristos cu ,at6l 7n 7ncercarea lui "e a sc6pa "e ceea ce el cre"ea a 2i pericolul politeis'ului. Cine#a s0ar putea 7ntreba "e ce contro#ersa asupra proble'elor teologice a #enit at7t "e t7r<iu 7n istoria )isericii anticeP "ar 7n epoca persecu5iilor loialitatea 2a56 "e Cristos :i 2a56 "e /cripturi a a#ut prec6"ere asupra sensului "octrinelor speciale. 9'enin5area "in partea statului a 2or5at )iserica la unitate intern6 pentru a pre<enta un 2ront unit. 9poi "e ase'enea 7ncercarea lui Constantin "e a uni2ica i'periul pentru sal#area ci#ili<a5iei clasice a 7nse'nat c6 )iserica trebuia s6 aib6 un corp unit "e "og'e pentru ca s6 poat6 2i liantul care s6 ci'ente<e str7ns corpul politic. 3n i'periu trebuie s6 aib6 o "og'6.
. P A&!*(* -*A!A)IC* (A4A * PV.J V. A.$! =96

%E19K*9 +*4,%E C%*/,O/ D* ,9,f1 /3.%99CCE4,39%E9 34*,fK** +*=*4E %E19K*9 49,3%*1O% 13* C%*/,O/ 49,3%9 O&313* E)*O4*K** *sus a "e#enit &esia prin +uhul /27nt $4O/,*C** 3n +u'ne<eu pur cunoscut prin cunoa:terea lui Cristos +ualis' +e'iurg +ocetis' 7'potri#a lui *reneu /3.%99CCE4,39%E9 3&94*,fK** 4estorie > *sus Cristos un o' care01 poart6 7n sine pe +u'ne<eu 9%*3/ CO4,%9 13* 9,949/*E +i2erit 9ceea:i esen56 Cristos subor"onat Egal cu ,at6l Creat Coetern 1. Cre"eul "e la Ce<area 2. 4iceea > 825 > cre"eu cu anate'e 8. Constantinopol > 881 > cre"eul nostru niceean 4. ,ole"o > 589 > 9pusul a"aug6 clau<a NJilioGue@ &O49%E*94*D,** +*49&*C* .aul "in /a'osta 9"op5ionist &O+91* /abelius O esen56 7n trei 'o"uriP ,ertulian > mpotriva lui Pra0eas, N,rinitate@ trei persoane 7ntr0o esen56 B /3.%99CCE4,39%E9 +*=*4*,fK** 9polinarius > trup su2let 1ogos > 26r6 spirit Eutih > "ou6 naturi unite &ono2i<i5ii CO4CE.K*9 O%,O+O-f Calce"on 451 +ou6 naturi ar'oni<ate 7ntr0o persoan6 93$3/,*4 /u2let 'o:tenit .6catul originar =oin5a liber6 /al#area 'onergetic6A .E19$*3/ /u2letul creat 46scut 26r6 p6cat =oin5a 2r7nt6 /al#area sinergetic6 )ote<ul i'portant )ote<ul nei'portant /*4O+31 +E 19 O%94$E
Capitolul 6@ 12; &eto"a a"optat6 "e )iseric6 pentru re<ol#area "i2eren5elor "e opinie #itale 7n leg6tur6 cu sensul /cripturilor a 2ost conciliul ecu'enic sau uni#ersal "e obicei con#ocat :i pre<i"at "e 7'p6ratul ro'an. 9u a#ut loc :apte concilii care au 2ost repre<entati#e pentru 7ntreaga )iseric6 cre:tin6.F &ari con"uc6tori ai )isericii "in toate p6r5ile i'periului 7:i repre<entau localit65ile lor :i 7:i "6"eau concursul la elaborarea solu5iilor pentru proble'ele teologice care "o'inau g7n"irea cre:tinilor 7n aceast6 epoc6.
I. TEOLOGIA- RAPORTURILE %NTRE PERSOANELE TRINIT$*II

A. Re7a:ia etern= a /i979i c9 Tat=7 .roble'a rela5iei "intre +u'ne<eu ,at6l :i Jiul /6u *sus Cristos a "e#enit acut6 7n )iseric6 la scurt6 #re'e "up6 7ncetarea persecu5iei. 7n Europa apusean6 ,ertulian "e e?e'plu a insistat asupra unit65ii "e esen56 7n trei personalit65i ca interpretare corect6 a ,rinit65ii. +up6 aceea "isputa s0a 'utat 7n partea r6s6ritean6 a i'periului. ,rebuie rea'intit c6 )iserica s0a #6<ut 7ntot"eauna ne#oit6 s6 lupte cu concep5iile unitariene "espre Cristos. 3nitarianis'ul 'o"ern 7:i are pre"ecesorii 7n arianis' :i 7n socinianis'ul "in secolul al -=*0lea. 7n anul 818 sau 819 9le?an"ru episcop "e 9le?an"ria le0a pre"icat pre<biterilor lui "espre N&arele 'ister al unit65ii ,rinit65ii@. 3nul "intre pre<biteri 9rius un c6rturar ascet :i pre"icator popular a atacat pre"ica "eoarece el cre"ea c6 nu a reu:it s6 'en5in6 o "istinc5ie 7ntre persoanele "in +u'ne<eire. 7n "orin5a "e a e#ita o concep5ie politeist6 "espre +u'ne<eu 9rius a luat o po<i5ie care nu trata corect a"e#6rata +u'ne<eire a lui Cristos. .roble'a era "e natur6 soteriologic6. .utea Cristos s601 sal#e<e pe o' "ac6 El era un se'i<eu in2erior a"e#6ratului +u'ne<eu :i "e esen56 ase'6n6toare "ar "i2erit6 "e ,at6l a:a cu' sus5inuser6 Eusebiu :i 9riusV Care este rela5ia 1ui e?act6 cu ,at6lV Contro#ersa a "e#enit at7t "e 7n#er:unat6 7nc7t 9le?an"ru a reu:it s601 #a"6 pe 9rius con"a'nat "e un sino". 9tunci 9rius a 2ugit la palatul lui Eusebiu episcop "e 4ico'e"ia care 7i 2usese coleg "e :coal6. +eoarece "isputa s0a centrat 7n 9sia &ic6 ea a'enin5a at7t unitatea i'periului c7t :i pe cea a )isericii. Constantin a 7ncercat s6 potoleasc6 "isputa prin scrisori tri'ise episcopului 9le?an"riei :i lui 9rius "ar "isputa trecuse "incolo "e punctul 7n care putea 2i solu5ionat6 printr0o scrisoare 2ie ea chiar :i "in partea 7'p6ratului. 9tunci Constantin a con#ocat un conciliu al episcopilor )isericii care s6 "ea o solu5ie la "isput6. 9cest conciliu s0a 7ntrunit la 4iceea la 7nceputul #erii lui 825. 9u 2ost pre<en5i 7ntre "ou6 sute :i trei sute "e episcopi ai )isericii "ar "in partea apusean6 a i'periului au #enit 'ai pu5in "e <ece. 7'p6ratul a pre<i"at pri'a :e"in56 :i a pl6tit toate cheltuielile. .entru pri'a "at6 )iserica s0a #6<ut "o'inat6 "e con"ucerea politic6 a capului statului. .roble'a peren6 a rela5iei "intre )iseric6 :i stat a reie:it clar aici "ar episcopii erau prea ocupa5i cu re<ol#area ere<iei teologice pentru a se 'ai g7n"i la aceast6 proble'6.
128
1a conciliu au 2ost scoase 7n e#i"en56 trei puncte "e #e"ere. 9rius spriCinit "e Eusebiu "in 4ico'e"ia Qa se 2ace "istinc5ie 7ntre el :i Eusebiu "in Ce<areaR :i o 'inoritate "in cei pre<en5i au insistat c6 Cristos nu a e?istat "in #e:nicie ci a a#ut un 7nceput prin actul creator al lui +u'ne<eu 7nainte "e ti'p. 9rius cre"ea c6 Cristos este "e esen56 sau substan56 diferit1 CheterosP "e ,at6l. +atorit6 #ie5ii /ale #irtuoase :i ascult6rii "e #oia lui +u'ne<eu Cristos trebuie consi"erat "i#in. +ar 9rius cre"ea c6 Cristos este o 2iin56 creat6 "in ni'ic subor"onat ,at6lui :i "e esen56 "i2erit6 "e ,at6l. El nu este coegal coetern :i consubstan5ial cu ,at6l. .entru 9rius El este "i#in "ar nu +u'ne<eu.2 9tanasie Qcea 29508;8R a "e#enit principalul e?ponent a ceea ce a#ea s6 "e#in6 "octrin6 orto"o?6. .6rin5ii lui boga5i s0au 7ngriCit "e e"uca5ia lui teologic6 la 2ai'oasa :coal6 catehetic6 "in 9le?an"ria. 1ucrarea lui De incarnatione, pre<enta i"eea sa "espre "octrina lui Cristos. 1a conciliu acest t7n6r cu pu5in peste 80 "e ani a insistat c6 Cristos a e?istat "in #e:nicie 7'preun6 cu ,at6l :i este "e aceea:i esen56 cu ,at6l ChomoousiosP, "e:i El este o personalitate "istinct6. El a insistat asupra acestor lucruri "eoarece cre"ea c6 "ac6 Cristos era 'ai pu5in "ec7t a2ir'ase El atunci nu poate 2i &7ntuitorul oa'enilor. 9tanasie era "e p6rere c6 proble'a '7ntuirii #e:nice a o'ului este legat6 organic "e rela5ia ,at6lui cu Jiul. El sus5inea c6 Cristos este coegal coetern :i consubstan5ial cu ,at6l :i pentru aceste p6reri el a 2ost e?ilat "e cinci ori 7n cursul #ie5ii sale. $rupul cel 'ai 'are era con"us "e nobilul 7n#65at :i istoric al )isericii Eusebiu "in Ce<area a c6rui antipatie 2a56 "e contro#ers6 *0a 26cut s6 propun6 o i"ee care > spera el > #a 2i un co'pro'is acceptabil. El a propus o #e"ere 'o"erat6 care co'bina cele 'ai bune i"ei ale lui 9rius :i ale lui 9tanasie. .este "ou6 sute "in cei pre<en5i s0au al6turat acestei #e"eri la 7nceput. El sus5inea c6 Cristos su a 2ost creat "in ni'ic a:a cu' insistase 9rius ci El era n6scut "in ,at6l 7nainte "e ,i'p 7n eternitate. Cristos este "e aceea:i ChomoiP esen56 Qesen56 si'ilar6R cu ,at6l. Cre<ul lui a "e#enit ba<a cre"eului 2or'ulat 7n 2inal la 4iceea "ar cre<ul "e la 4iceea insist6 'ai puternic asupra unit65ii esen5ei substan5ei ,at6lui :i Jiului.8 Orto"o?ia a c7:tigat o #ictorie te'porar6 la 4iceea prin a2ir'area eternit65ii lui Cristos :i a i"entit65ii esen5ei 1ui cu cea a ,at6lui. +ar cre"eul 2or'ulat aici nu trebuie con2un"at cu Cre"eul niceean 2olosit "e )iseric6 a<i cu toate c6 acest cre"eu a i<#or7t "in 2or'ularea "e la 4iceea. Cre"eul "in 825 se 7ncheie cu e?presia N:i 7n +uhul /27nt@ :i este ur'at "e un paragra2 care con"a'n6 #e"erile lui 9rius.4 7ntre anii 825 :i 861 sub Constantin :i 2iii s6i orto"o?ia a a#ut "e re<istat la o reac5ie ce a "us la 7n2r7ngerea ei :i #ictoria te'porar6 a arianis'ului. O a "oua reac5ie 7'potri#a orto"o?iei cu #ictoria 2inal6 a orto"o?iei 7n 881 a #enit 7ntre anii 861 :i 881. 7n anul 881 ,heo"osiu a "e2init cre"in5a a"e#6ra5ilor cre:tini ca 2iin" #e"erile 2or'ulate "e orto"oc:i la 4iceea "ar perioa"a "intre anii 825 :i 881 a 2ost 'arcat6 "e ostilitate :i "iscor"ie. Conciliul "e la Constantinopol "in anul 881 a2ir'a 7n canonul 1 "in Capitolul 6@ 'H" "eci<iile sale c6 cre"in5a celor 818 p6rin5i "e la 4iceea Nnu #a 2i pus6 la o parte ci #a r6'7ne "o'inant6@. 9ctualul cre"eu niceean aprobat la talce"on 7n 451 este "up6 toate probabilit65ile ba<at pe cre<urile siro0palestiniene ca "e e?e'plu cre<ul "e la *erusali' "in scrierile lui Ciril. 9cest cre< cre<ul apostolic :i cre<ul athanasian s7nt cele trei 'ari cre<uri uni#ersale ale )isericii. 5 9rianis'ul cu care s7nt 7nru"ite at7t 'o"ernis'ul c7t :i unitarianis'ul a 2ost respins ca "octrin6 neorto"o?6 :i a"e#6rata "i#initate a lui Cristos a 2ost "eclarat6 ca un articol al cre"in5ei cre:tine. 9rianis'ul s0a r6sp7n"it 'asi# printre go5i #an"ali :i lo' bar <i. +e:i "eci<ia "e la 4iceea a "e#enit un 2actor 7n sci<iunea 2inal6 "intre bisericile r6s6ritene :i cele apusene aceasta nu trebuie s6 ne 2ac6 s6 nu #e"e' #aloarea acelei hot6riri pentru cre"in5a noastr6. Ca re<ultat al Conciliului "e la 4iceea )iserica :i0a pier"ut
in"epen"en5a "eoarece "e aici 7ncep7n" ea a "e#enit i'perial6 2iin" "in ce 7n ce 'ai 'ult "o'inat6 "e 7'p6rat. 7n 9pus )iserica a reu:it s6 se ri"ice "easupra acestei "o'ina5ii "ar )iserica "in %6s6rit nu s0a eliberat nicio"at6 "e sub "o'ina5ia "in partea puterii politice a statului. B. Re7a:ia D9A979i /27nt c9 Tat=7 &ace"onius episcop "e Constantinopol 7ntre anii 841 :i 860 7n#65a c6 +uhul /27nt este @un preot :i un sluCitor@ la acela:i ni#el cu 7ngerii. El cre"ea c6 +uhul /27nt este o creatur6 subor"onat6 ,at6lui :i Jiului. 9ceasta era o renegare a a"e#6ratei "i#init65i a +uhului /27nt :i era tot at7t "e periculoas6 pentru "octrina +uhului /27nt cu' au 2ost #e"erile lui 9rius 7n leg6tur6 cu Cristos. Conciliul ecu'enic "e la Constantinopol a con"a'nat opiniile lui &ace"onius 7n anul 881. 9tunci c7n" cre"eul "e la Constantinopol cre"eul nostru niceean a 2ost recitat la al treilea Conciliu "e la ,ole"o 7n 589 au 2ost a"6ugate cu#intele N:i Jiul@ CflioWueP la a2ir'a5ia Ncare #ine "e la ,at6l@ 7n leg6tur6 cu rela5ia "intre +uhul /27nt ,at6l :i Jiul. +e atunci bisericile apusene au insistat asupra a"e#6ratei "i#init65i :i asupra personalit65ii +uhului /27nt care este consi"erat coegal coetern :i consubstan5ial cu ,at6l :i cu Jiul.6
II. CRISTOLOGIE J CONTRO(ERSE %N LEG$TURA CU RELA*IA DINTRE NATURILE LUI CRISTOS

/olu5ionarea la 4iceea a proble'ei teologice re2eritoare la rela5ia Jiului cu ,at6l a ri"icat noi proble'e 7n leg6tur6 cu rela5ia "intre natura u'an6 :i cea "i#in6 a lui Cristos. 7nainte "e a 2i 2ost 2or'ulat6 "octrina orto"o?6 a rela5iei celor "ou6 naturi s0au petrecut 'ulte scene "e 2urie :i #iolen56. 7n general teologii lega5i "e 9le?an"ria puneau accentul pe "i#initatea lui Cristos iar cei "e 9ntiohia pe u'anitatea 1ui. 9polinarius un pro2esor "e retoric6 aCuns "up6 con#ertirea lui episcop "e 1ao"iceea a elaborat o concep5ie "espre cele "ou6 naturi ale lui Cristos care nu acor"a i'portan5a cu#enit6 a"e#6ratei u'anit65i a lui Cristos. 9polinarius :i0a "e<#oltat "octrina sa personal6 "espre naturile lui Cristos c7n" era 7n Cur
Co'an"a nr. 549
',# Cretinismul de-a lungul secolelor "e 60 "e ani. .7n6 atunci 2usese bun prieten cu 9tanasie :i unul "intre ca'pionii "e 2runte ai orto"o?iei. 7ntr0o 7ncercare "e a e#ita separarea inoportun6 a naturii u'ane "e cea "i#in6 a lui Cristos 9polinarius a sus5inut c6 Cristos a a#ut cu a"e#6rat un trup :i un spirit "ar c6 spiritul "in o' a 2ost 7nlocuit 7n Cristos "e logos. !ogosul, care este ele'entul "i#in a "o'inat 7n 'o" acti# ele'entul pasi# > trupul :i su2letul > 7n persoana lui Cristos. 9polinarius a accentuat "i#initatea lui Cristos "ar *0a 'ini'ali<at a"e#6rata /a u'anitate. Concep5ia lui a 2ost con"a'nat6 o2icial la Conciliul ecu'enic "e la Constantinopole 7n 881.; 7n contrast cu concep5ia lui 9polinarius a 2ost cea elaborat6 "e 4estorie un c6lug6r eru"it Qcea 881 > cea 452R care 7n anul 428 a "e#enit patriarh la Constantinopol. 1ui 4estorie 7i "ispl6cea 2olosirea ter'enului theoto'os Qpurt6toare "e +u'ne<euR ca nu'e pentru &6ria 'a'a lui *sus nu'e ce se p6rea c6 o sl6#e:te 7n 'o" e?agerat. El a o2erit ca alternati#6 cu#7ntul Christoto'os, argu'ent7n" c6 &6ria a 2ost "oar 'a'a p6r5ii u'ane a lui Cristos. 9rgu'ent7n" ast2el el 10a socotit pe Cristos a 2i un o' 7n care ase'enea ge'enilor sia'e<i natura "i#in6 :i u'an6 erau co'binate 'ai "egrab6 7ntr0o unire 'ecanic6 a naturilor "ec7t 7n una organic6. Cristos era "e 2apt "oar un o' per2ect legat 'oral "e "i#initate. El era 'ai "egrab6 un purt6tor "e +u'ne<eu "ec7t +u'ne<eul0o'. Con"uc6torii )isericii s0au 7ntrunit 7n anul 481 la E2es un"e sub con"ucerea lui Ciril "e 9le?an"ria au con"a'nat aceast6 "octrin6P "ar parti<anii lui 4estorie :i0au continuat lucrarea 7n partea r6s6ritean6 a i'periului "uc7n" E#anghelia a:a cu' o 7n5elegeau ei 7n .ersia *n"ia :i chiar 7n China 7n anul 685 prin 9lopen.8 +ar ea a 2ost "istrus6 7n China pe la s27r:itul secolului al nou6lea. Ca reac5ie la opiniile unora ca 4estorie a 2ost "in nou accentuat6 natura "i#in6 a lui Cristos 7n "auna naturii 1ui u'ane. Eutih arhi'an"rit al unei '6n6stiri "in Constantinopol insista c6 "up6 7ntrupare cele "ou6 naturi ale lui Cristos cea u'an6 :i cea "i#in6 s0au contopit 7n una singur6 > cea "i#in6. 9ceast6 concep5ie a a#ut ca re<ultat negarea a"e#6ratei u'anit65i a lui Cristos. Ea a 2ost con"a'nat6 7ntr0o scrisoare lung6 cunoscut6 sub nu'ele "e -omul,: scris6 "e 1eon * episcop al %o'ei 7ntre 440 :i 461 :i "e Conciliul "e la Calce"on 7n anul 451. Conciliul "e la Calce"on a elaborat o cristologie 7n concor"an56 cu /criptura. Conciliul a a2ir'at c6 Cristos a 2ost Nco'plet 7n ce pri#e:te +u'ne<eirea 1ui :i co'plet 7n ce pri#e:te u'anitatea 1ui +u'ne<eu a"e#6rat :i o' a"e#6rat@ a#7n" N"ou6 naturi incon2un"abile neschi'b6toare in"i#i<ibile :i inseparabile@. 9ceste "ou6 naturi erau 7'binate ar'onios 7ntr0o singur6 .ersoan6 cu o singur6 esen56 prin 7ntrupare. 9ceast6 2or'ulare a constituit concep5ia orto"o?6 asupra acestui punct "e la Conciliu 7ncoace.10 Concep5iile lui Eutih au 2ost re7n#iate 7n contro#ersa 'ono2i<it6 care a tulburat pacea *'periului %6s6ritean p7n6 la Cu'6tatea secolului al =l0lea. Di acu' 'ai e?ist6 peste 15 'ilioane "e 'ono2i<i5i 7n bisericile coptice "in Egipt Etiopia 1iban ,urcia :i %usia. %e<ol#area rela5iei "intre natura u'an6 :i "i#in6 a lui Cristos a 2ost Capitolul 6@ ',' ur'at6 "e "iscu5ia asupra rela5iei #oin5elor lui Cristos. 9 a#ut El at7t o #oin56 "i#in6 c7t :i una u'an6V +ac6 "a au 2ost ele egale sau una a 2ost subor"onat6 celeilalteV 9ceast6 "isput6 a 2ost re<ol#at6 7n 2inal la Conciliul "e la Constantinopol Q6800681R cu a2ir'a5ia c6 cele "ou6 #oin5e ale lui Cristos au e?istat 7n El 7ntr0o unitate ar'onioas6 7n care #oin5a u'an6 era supus6 #oin5ei "i#ine. +up6 re<ol#area acestor proble'e "i#erse 7n )iserica %6s6ritean6 p6r5ii "in %6s6rit a cre:tinis'ului i0au r6'as pu5ine contribu5ii "e a"us la cursul principal al cre:tinis'ului. Cu e?cep5ia contribu5iilor lui *oan "in +a'asc 7n secolul al =*E0lea teologia r6s6ritean6 a stagnat p7n6 7n ti'purile 'o"erne.
III. ANTROPOLOGIEJ MODUL DE SAL(ARE A OMULUI

Ere<iile :i contro#ersele "iscutate p7n6 aici au constituit proble'e 'ai ales
7n aripa r6s6ritean6 a )isericii. ,eologia :i cristologia nu au 2ost proble'e gra#e 7n 9pus un"e con"uc6tori ca ,ertulian au "us )iserica la concep5ia orto"o?6 cu pri#ire la rela5ia lui Cristos cu ,at6l :i cu pri#ire la rela5ia "intre cele "ou6 naturi. )iserica 9pusean6 nu era interesat6 at7t "e teologia 'eta2i<ic6 speculati#6 c7t erau g7n"itorii greci 'ai ra5ionali:ti ai )isericii %6s6ritene. 7n schi'b g7n"itorii )isericii 9pusene erau interesa5i "e proble'e 'ai practice. 9ceast6 "istinc5ie "e#ine 2oarte clar6 pentru oricine stu"ia<6 istoria antic6. &intea greac6 :i0a a"us contribu5ia 7n "o'eniul g7n"irii pe c7n" 'intea ro'an6 'ai practic6 era interesat6 7n proble'ele "e practic6 ale )isericii. +e e?e'plu pe 9ugustin :i .elagius i0a interesat proble'a naturii o'ului :i a 'o"ului "e sal#are a o'ului. ,rebuia o'ul sal#at nu'ai "e c6tre puterea "i#in6 sau e?ista un loc pentru #oin5a u'an6 7n procesul sal#6riiV .elagius Qcea 8600420R un c6lug6r :i teolog britanic a #enit la %o'a 7n Curul anului 400 un"e cu aCutorul lui Celestius :i0a 2or'ulat concep5ia lui "espre 'o"ul 7n care este sal#at o'ul. Cur7n" el :i0a "at sea'a c6 9ugustin nu0i accepta i"eile. El a plecat "in %o'a 7n anul 409. .elagius un in"i#i" rece :i cal' nu cunoscuse ni'ic "in lupta su2leteasc6 prin care trecuse 9ugustin 7nainte "e a 2i 2ost sal#at. 9:a"ar .elagius "6"ea #oin5ei u'ane un loc 'ai i'portant 7n procesul sal#6rii. +ar 9ugustin :i0a #6<ut #oin5a neputincioas6 7n a01 elibera "in 'la:tina p6catului 7n care se g6sea "in cau<a 2irii lui p6c6toase. .elagius cre"ea c6 2iecare o' este creat liber a:a cu' a 2ost 9"a' :i c6 2iecare o' are puterea "e a alege binele sau r6ul. Jiecare su2let este o crea5ie "i2erit6 a lui +u'ne<eu :i "e aceea neconta'inat6 "e p6catul lui 9"a'. 3ni#ersalitatea p6catului 7n lu'e este e?plicat6 prin sl6biciunea 2irii u'ane 'ai "egrab6 "ec7t prin corup5ia #oin5ei u'ane prin p6catul originar. O'ul nu 'o:tene:te p6catul originar "e la pri'ul lui str6'o: "e:i p6catele in"i#i<ilor "in genera5ia anterioar6 sl6besc trupul genera5iei pre<ente a:a 7ne7t p6catele s7nt co'ise "ac6 in"i#i"ul nu #rea s6 coopere<e cu +u'ne<eu 7n procesul sal#6rii. =oin5a u'an6 este liber6 s6 coopere<e cu +u'ne<eu pentru atingerea s2in5eniei :i pentru a aCunge la har se pot 2olosi "e ase'enea aCutoare cu' ar
182
2i )iblia ra5iunea :i e?e'plul lui Cristos. +eoarece nu e?ist6 p6cat originar bote<ul copiilor 'ici nu este un ele'ent esen5ial 7n sal#are. 11 9ugustin 'arele episcop "e Eippona s0a opus la ceea ce el cre"ea c6 este o renegare a harului lui +u'ne<eu insist7n" c6 regenerarea este lucrarea e?clusi#6 a +uhului /27nt. O'ul a 2ost creat ini5ial "up6 chipul lui +u'ne<eu liber s6 aleag6 binele :i r6ul "ar p6catul lui 9"a' i0a legat pe to5i oa'enii pentru c6 9"a' a 2ost capul rasei. =oin5a o'ului este total corupt6 "e C6"erea o'ului 7n p6cat a:a 7nc7t el trebuie consi"erat total "ec6<ut :i neputincios s60:i e?ercite #oin5a cu pri#ire la proble'a sal#6rii. 9ugustin cre"ea c6 to5i 'o:tenesc p6catul prin 9"a' :i c6 "e aceea ni'eni nu poate sc6pa "e p6catul originar. =oin5a o'ului este at7t "e legat6 7nc7t el nu poate 2ace ni'ic pentru a se sal#a. /al#area poate #eni "oar la cei ale:i prin harul lui +u'ne<eu 7n Cristos. +u'ne<eu trebuie s6 energi<e<e #oin5a u'an6 pentru a accepta harul /6u o2erit care este "oar pentru cei pe care El i0a ales pentru '7ntuire.12 Concep5iile lui .elagius au 2ost con"a'nate la Conciliul "e la E2es 7n anul 481 "ar nici bisericile r6s6ritene :i nici cele apusene nu au acceptat nicio"at6 7n totalitate concep5iile lui 9ugustin. loan Cassian Qcea 8600cca 485R un c6lug6r s0a str6"uit s6 g6seasc6 o po<i5ie "e co'pro'is prin care #oin5a u'an6 :i cea "i#in6 puteau coopera pentru sal#are. El a sus5inut c6 to5i oa'enii s7nt p6c6to:i "in cau<a C6"erii 7n p6cat :i #oin5ele lor s7nt sl6bite "ar nu corupte total. =oin5a o'ului par5ial liber6 poate coopera cu harul "i#in 7n procesul sal#6rii. El se te'ea c6 "octrina alegerii :i a harului ire<istibil sus5inute "e 9ugustin ar 2i putut "uce la iresponsabilitate etic6. Concep5ia lui Cassian a 2ost con"a'nat6 la /ino"ul "e la Orange 7n anul 529 un"e a 2ost acceptat6 o 2or'6 'o"erat6 "e augustinianis'.18 +ar proble'a ri"icat6 "e .elagius :i 9ugustin este 'ereu pre<ent6 7n )iserica cre:tin6. $7n"irea liberal6 "in secoulul al --0lea nu este "ec7t o re7n#iere a i"eii pelagiene con2or' c6reia o'ul poate bene2icia "e sal#are prin cooperarea cu #oin5a "i#in6 cooperare reali<at6 prin e2orturile sale proprii. .roble'a este "ac6 cre:tinis'ul este o chestiune "e 'oral6 sau "e religieP #oin5a liber6 a o'ului sau harul lui +u'ne<euP "e<#oltarea caracterului prin cultur6 sau printr0o con#ertire care 2ace posibil6 aceast6 schi'bareP o chestiune "e puteri ra5ionale ale o'ului sau re#ela5ia lui +u'ne<eu. )iserica a 2ost 7ntot"eauna 'ai aproape "e concep5ia lui 9ugustin "ec7t "e cea a lui .elagius sau loan Cassian "e:i concep5iile bisericii 'e"ie#ale asupra acestui subiect au 2ost si'ilare cu cele ale se'ipelagienilor care l0au ur'at pe loan Cassian. Cele 'ai 'ulte "intre contro#ersele 'aCore au 7ncetat "up6 anul 451 "ar ele au a#ut o in2luen56 hot6r7toare asupra )isericii cre:tine. 3nitatea )isericii a 2ost p6strat6 "ar cu pre5ul libert65ii spiritului "e ac5iune at7t "e caracteristic6 pentru )iserica pri'ar6. Cre:tinii erau acu' 7n posesia unor a2ir'a5ii co'petente "espre sensul 7n care trebuia interpretat6 /criptura 7n proble'a chestiunilor "octrinare 'aCore. +ar au 2ost :i unele "e<a#antaCe care trebuie luate 7n consi"erare. 9ccentul pus pe teologie a "us la pericolul ca oa'enii s6 Capitolul 6@ 188 2ie orto"oc:i 7n cre"in56 "ar 26r6 a tr6i la 7n6l5i'ea i'plica5iilor etice ale acelei cre"in5e. Cre<ul :i co'porta'entul trebuie s6 'earg6 7ntot"eauna '7n6 7n '7n6. +e ase'enea a 2ost trist 2aptul c6 'ul5i cre:tini au si'5it c6 )iserica poate recurge la #iolen56 :i persecu5ie 7n 7ncercarea ei "e a 5ine cre"in5a curat6 7'p6ratul ca arbitru 7ntre "i2eritele concep5ii "e la concilii a reu:it s6 i'pun6 puterea statului 7n proble'e "e religie :i s6 pun6 cap6t separ6rii )isericii "e stat. +ar noi le pute' 2i recunosc6tori acelora care :i0au riscat #ia5a :i po<i5ia pentru a 2ace ca )iserica s6 accepte "octrinele a"e#6rate con2or' /cripturii :i ne pute' uni 7n a01 sl6#i pe +u'ne<eu pentru c6l6u<irea /a pro#i"en5ial6 7n toate aceste proble'e. .
',1
SUPREMA*IA (EC)II BISERICI CATOLICE IMPERIALE ,',-5"#
NOTE
1. 4iceea Q825R > pentru a clari2ica "isputa arian6. Constantinopol Q881R > pentru sus5inerea personalt65ii +uhului /27nt :i a u'anit65ii lui Cristos. E2es Q481R > pentru a sublinia unitatea personalit65ii lui Cristos. Calce"on Q451R > pentru a2ir'area rela5iei "intre cele "ou6 naturi ale lui Cristos. Constantinopol Q558R > pentru a "e<bate "isputa 'ono2i<it6. Constantinopol Q680R > pentru a con"a'na 'onoteli5ii. 4iceea Q;8;R > pentru a "e<bate proble'ele legate "e contro#ersa iconoclast6. (anual of Councils of the Hol% Catholic Church QE"inburgh: $rant 2 #oi. 1909R "e E"Mar" $. 1an"on con5ine "escrieri pri#itoare la proble'ele participan5ilor :i principalele "iscu5ii ale conciliilor. =e<i harta "in capitolul 18 pentru ora:ele nu'ite. 2. )eres2or" L. Ii"" Documents Illustrative of the Histor% of the Church Q1on"on: /ociety 2or .ro'oting Christian InoMle"ge 8 #oi. 19200 1941R 2:6010P Loseph 9yer Lr. A Source &oo' for Ancient Church Histor% Q4eM XorU: /cribner 1918R p. 29;0856. .aginile "in 9yer con5in 'aCoritatea "ocu'entelor i'portante pentru o 7n5elegere a ere<iei ariene. =e<i :i /ocrate Istoria ecle3iastic1, 1:509P Eusebiu Iia2a lui Constantin, 1.610;8. 8. Ii"" Histor% of the Church, #oi. 2:21025. 9ceast6 scrisoare a lui Eusebiu inclu"e at7t cre<ul s6u c7t :i cel 2or'ulat la 4iceea. 4. Eenry )ettenson Documents of the Christian Church Q4eM XorU: O?2or" 3ni#ersity .ress e". a 20a 1968R p. 85086. 5. )ettenson Documents, p. 25026P canonul 1 al Conciliului "e la Constantinopol este "at 7n 9yer Source &oo', p. 858 :i .hilip /cha22 Creeds of Christendom Q4eM XorU: /cribner 8 #oi. e". a 60a 1890R 1:24084P 2:5;061. 6. )ettenson Documents, p. 25 n. 6 ;. *bi". p. 44045P Ii"" Histor% of the Church, 2:84086 108 108 114 14;. 8. )ettenson Documents, p. 46048P 9yer Source &oo' p. 5040511. 9. )ettenson Documents, p. 49051. 10. *bi". p. 51052P 9yer Source &oo', p. 5110529. 11. )ettenson Documents, p. 51054P Ii"" Histor% of the Church, 2:2850 286 246024;. 12. )ettenson Documents, p. ;6088. 18. *bi". Ii"" Histor% of the Chruch, 2:884028;.
',
E?oca !e a9r a ?=rin:i7or Bisericii
.6rin5ii )isericii "iscuta5i p7n6 aici au 2ost cunoscu5i ca p6rin5ii antenicenieni 2ie c6 au 2ost p6rin5ii apostolici apologe5ii sau pole'i:tii. 7ntre Conciliul "e la 4iceea Q825R :i cel "e la Calce"on Q451R :i0au "es26:urat acti#itatea c75i#a "intre cei 'ai capabili p6rin5i ai )isericii cre:tine. Ei s0au str6"uit s6 stu"ie<e /cripturile "e0a lungul unor linii 'ai :tiin5i2ice pentru a "e<#olta sensul lor teologic. +atorit6 pon"erii #eritabile a operei :i a in2luen5ei sale asupra )isericii ti'pului s6u 9ugustin a 2ost cel 'ai 'are "intre ace:ti p6rin5i.
I. P$RIN*II POSTNICEENI DIN R$S$RIT

.6rin5ii "in ra'ura "e r6s6rit a )isericii au apar5inut "e :coala ale?an"rin6 :i antiohian6 "e interpretare. )6rba5i ca :i Chrysosto' sau ,eo"or "in &opsuestia au ur'at :coala antiohian6 sau sirian6 "e interpretare pun7n" accentul pe un stu"iu istorico0gra'atical al /cripturilor pentru a "escoperi
sensul pe care scriitorul s27nt a "orit s601 co'unice celor c6rora le0a scris. Ei au e#itat ten"in5a "e a alegori<a ten"in56 caracteristic6 celor "in :coala ale?an"rin6 care ur'au e?e'plul lui Origen. A. CArKsosto8 J Co8entator i Orator. *oan care la scurt ti'p "up6 'oarte a 2ost nu'it Chrysosto' "eoarece eloc#en5a sa era literal'ente aceea a unuia care 'erita nu'ele N$ur6 "e 9ur@ s0a n6scut 7n Curul anului 84; 7ntr0o 2a'ilie aristocratic6 bogat6 "in 9ntiohia. &a'a sa 9nthusa ne rea'inte:te "e 'a'a lui 9ugustin "eoarece "e:i a r6'as #6"u#6 la 20 "e ani a re2u<at s6 se rec6s6toreasc6 pentru a0:i putea "e#ota tot ti'pul e"uca5iei 2iului ei. Chrysosto' a 2ost stu"entul so2istului 1ibanius care 2usese unul "in prietenii 7'p6ratului *ulian. 9cest o' i0a "at o instruire bun6 7n "o'eniul clasicilor greci :i al retoricii pun7n" ba<a pentru e?celenta sa abilitate 7n #orbire. 3n ti'p el a practicat "reptul "ar "up6 bote<ul s6u 7n anul 868 s0a c6lug6rit. +up6 'oartea 'a'ei sale 7n 8;4 a "us o #ia56 ascetic6 se#er6 p7n6 7n 880. 7n acest ti'p a tr6it 7ntr0o pe:ter6 "intr0un 'unte l7ng6 9ntiohia. /6n6tatea :ubre"6 10a obligat s6 pun6 cap6t
186 Cretinismul de-a lungul secolelor acestui regi' se#er. Or"inat 7n 886 a pre"icat 7n 9ntiohia p7n6 7n 898 unele "intre cele 'ai bune pre"ici ale sale. 7n acel an a 2ost ales patriarh al Constantinopolului po<i5ie pe care a "e5inut0o p7n6 c7n" 7'p6r6teasa Eu"o?ia 10a alungat 7n anul 404 "eoarece o criticase pentru 7'br6c6'intea ei e?tra#agant6 :i pentru c6 pusese o statuie a ei "in argint l7ng6 biserica /2. /o2ia un"e pre"ica el. 9 'urit 7n e?il 7n anul 40;. Chrysosto' a tr6it o #ia56 si'pl6 :i curat6 care era un repro: la a"resa boga5ilor s6i enoria:i cu po<i5ie 7nalt6 7n Constantinopol. E?tre' "e ascetic 7n insisten5a sa asupra si'plit65ii #ie5ii :i 7nclinat spre 'isticis' nu a a#ut 7ntot"eauna tactP "ar a#ea o 2ire a'abil6 politicoas6 plin6 "e a2ec5iune. +e:i "in punct "e #e"ere 'oral :i spiritual a 2ost un gigant 2i<ic era scun" :i slab. Ja5a sa slab6 "ar pl6cut6 2runtea <b7rcit6 capul chel :i ochii lu'ino:i p6trun<6tori l6sau o i'presie per'anent6 asupra ascult6torilor lui. .robabil c75i#a ani "e stu"iu cu +io"or "in ,ars au a#ut o contribu5ie po<iti#6 asupra abilit65ii lui "e e?eget. &ai e?ist6 7n Cur "e 640 "in pre"icile sale :i chiar o citire a lor poate s6 ne "ea o i"ee asupra abilit65ii sale oratorice. &aCoritatea pre"icilor sale s7nt co'entarii ale epistolelor lui .a#el. 4ecunosc7n" ebraica el nu a putut 2ace o in#estiga5ie critic6 a /cripturilor =echiului ,esta'ent "ar el p6stra 7n 'inte i'portan5a conte?tului c6ut7n" s6 "escopere sensul literal "orit "e scriitor :i s6 2ac6 o aplica5ie practic6 a acelui sens la proble'ele oa'enilor "in ti'pul s6u. 9ceste aplica5ii practice ale E#angheliei au 2ost elaborate cu 'ult6 serio<itate 'oral6. El sus5inea c6 7ntre 'oral6 :i religie nu trebuie s6 e?iste nici un "e<acor"P Crucea :i etica trebuie s6 'earg6 '7n6 7n '7n6. 4u este "e 'irare c6 el a 2ost :i 'ai este 7nc6 salutat ca :i cel 'ai 'are orator pe care 10a a#ut #reo"at6 )iserica %6s6ritean6. 1 B. Teo!or Fcea ,5#-1H.G J eIe@et97 3n alt i'portant p6rinte al )isericii este ,eo"or "in &opsuestia. Di el a stu"iat /cripturile ti'p "e aproape <ece ani cu +io"or "in ,ars. 9ceast6 e"uca5ie bun6 a 2ost posibil6 "atorit6 2aptului c6 s0a n6scut 7ntr0o 2a'ilie bogat6. 9 2ost or"inat ca presbiter 7n 9ntiohia 7n anul 888 apoi a "e#enit episcop "e &opsuestia 7n Cilicia 7n Curul anului 892. .e bun6 "reptate ,eo"or a 2ost nu'it Nprin5ul e?ege5ilor antici@. El s0a opus siste'ului alegoric "e interpretare insist7n" asupra unei 7n5elegeri pro2un"e a gra'aticii te?tului pentru a "escoperi sensul inten5ionat "e scriitor. El a "at "e ase'enea o aten5ie "eosebit6 te?tului 7n conte?tul lui i'e"iat sau 'ai 7n"ep6rtat. 9cest tip "e stu"iu a 26cut "in el un co'entator :i un teolog abil. El a scris co'entarii asupra unor c6r5i ale )ibliei cu' ar 2i Coloseni :i Epistolele c6tre tesaloniceni. 9t7t el c7t :i Chrysosto' au a#ut o in2luen56 'are asupra interpret6rii )ibliei 7n ti'pul lor. Opera lor a 2ost 7n contrast i<bitor cu interpret6rile ne2ire:ti ale /cripturii ce re<ultau "in 2olosirea 'eto"ei "e interpretare alegoric6. hhd0 C. E9seCi9 Fcea H45-,,"G > istoric a7 Bisericii. 3nul "intre cei 'ai 'ult stu"ia5i p6rin5i ai )isericii este Eusebiu "in Ce<area care are tot at7t "e 'ult "reptul la titlul "e p6rinte al istoriei )isericii Capitolul 67 ',pe c7t are Eero"ot "reptul la titlul "e p6rinte al istoriei. +up6 o bun6 e"uca5ie pri'it6 "e la .a'2ilus 7n Ce<area el 10a aCutat pe prietenul s6u .a'2ilus s60:i cl6"easc6 biblioteca 7n acel ora:. Eusebiu a 2ost un stu"ent harnic citin" tot ce0i c6"ea 7n '7n6 :i care l0ar 2i putut aCuta 7n cercet6rile sale. El e?tr6gea 'ult 'aterial at7t "in literatura pro2an6 c7t :i "in literatura sacr6. &are parte "in literatura ti'pului s6u care ar 2i putut alt2el r6'7ne pier"ut6 a 2ost p6strat6 "atorit6 acestor 2rag'ente citate 7n lucr6rile lui. .ersonalitatea lui Eusebiu a 2ost cea care 10a preg6tit pentru ase'enea ocupa5ii c6rtur6re:ti. El a#ea un caracter prietenos :i agreabil "etest7n" certurile pro"use "e ere<ia arian6. 1ui i s0a "at un loc "e onoare la "reapta lui Constantin la Conciliul "e la 4iceea :i ca :i acesta a optat pentru un co'pro'is 7ntre parti"ele lui 9tanasie :i 9rius. Cre"eul "e la Ce<area pre<entat "e Eusebiu "in Ce<area a 2ost 'o"i2icat :i acceptat "e Conciliul "e la 4iceea.
Capo"opera lui este Istoria ecle3iastic1, o pri#ire general6 asupra istoriei )isericii "in ti'purile apostolice p7n6 7n 824. /copul lui era acela "e a 7nregistra 7ncerc6rile prin care a trecut )iserica la s27r:itul lungii ei perioa"e "e lupt6 :i 7nceputul epocii ei "e prosperitate. 1ucrarea este cu at7t 'ai #aloroas6 a<i "eoarece Eusebiu a a#ut acces la e?cep5ionala bibliotec6 "in Ce<area :i la arhi#ele i'periale. El a 26cut un e2ort 'are s6 2ie onest :i obiecti# 7n 2olosirea celor 'ai bune :i 'ai "e'ne "e 7ncre"ere surse pri'are "e care putea bene2icia.2 .rin 2aptul c6 a 2olosit 7n 'o" critic 'ulte "ocu'ente "e'ne "e 7ncre"ere Eusebiu a anticipat ce#a "in stu"iul :tiin5i2ic atent pe care 7l 2ace istoricul 'o"ern atunci c7n" e#aluea<6 sursele cuno:tin5elor sale. Eusebiu este sursa noastr6 cea 'ai bun6 "e cuno:tin5e 7n "o'eniul istoriei )isericii 7n ti'pul pri'elor trei secole ale e?isten5ei sale "ar sa#an5ii regret6 2aptul c6 el nu a "at note "e subsol a'6nun5ite asupra surselor cuno:tin5elor sale 7n 'aniera istoricului 'o"ern. +e ase'enea uneori lucrarea lui este "oar o colec5ie "e 2apte :i citate 26r6 un stu"iu or"onat al cau<ei :i e2ectului. 7n ciu"a acestor "e2icien5e a "i#aga5iilor 'onotone :i a stilului nesiste'atic lucrarea sa a 2ost "e o #aloare inesti'abil6 pentru )iseric6 "e0a lungul epocilor. Eusebiu a scris Cronica, o istorie uni#ersal6 "in ti'pul lui 9#raa' p7n6 7n 828. NCanoanele cronologice@ care constituie o parte "in Cronic1, "au ca"rul cronologic con#en5ional al istoriei 'e"ie#ale. Iia2a lui Constantin a 2ost scris6 ca o ane?6 la Istoria ecle3iastic1, 2iin" o surs6 e?celent6 "e in2or'are "e:i ca' lau"ati#6 cu pri#ire la 2aptele lui Constantin legate "e )iseric6. Eusebiu a 'ai scris :i o biogra2ie lau"ati#6 a lui Constantin. 9cti#itatea istoric6 a lui Eusebiu a 2ost continuat6 "e "oi succesori care nu s0au ri"icat 7ntot"eauna la ni#elul 7nalt "e 7ncre"ere atins "e el. ,otu:i trebuie a2ir'at c6 ace:ti laici /ocrate :i /o<o'en a'bii e"uca5i pentru pro2esiunea Curi"ic6 au "o#e"it o lips6 "e bigotis' chiar :i 7n tratarea cu a"#ersarii lor. 1ucrarea lui /ocrate pre<int6 istoria cre:tinis'ului "e la 805 p7n6 7n 489 7ntr0o 7ncercare "e a co'pleta lucrarea 7nceput6 "e Eusebiu. /o<o'en a 2ost 'ult 'ai cre"ul "ec7t /ocrate :i i0a plagiat a"esea opera acestuia. 9"eseori el 2ace "igresiuni 7n 2a#oarea ascetis'ului. 1ucrarea lui acoper6 perioa"a "e la
188
828 p7n6 la 425. 7'preun6 cu Eusebius ace:ti b6rba5i s7nt principalele autorit65i ecle<iastice pentru istoria )isericii antice.
II. P$RIN*II POSTNICEENI DIN APUS

7n aceast6 perioa"6 p6rin5ii )isericii "in 9pus i0au "ep6:it 7n "i#erse "o'enii pe cei "in %6s6rit. ,ra"ucerea /cripturii scrierile 2ilo<o2ilor p6g7ni :i scrierea tratatelor teologice au constituit p6r5i i'portante "in lucr6rile lor. 7nclina5ia spre practic6 a latinilor 7n contrast cu interesul pentru specula5ii al grecilor poate 2i obser#at6 7n opera lui *eroni' 9'bro<ie :i 9ugustin. A. Ieroni8 Fcea ,1--1H#G J co8entator i tra!9c=tor *eroni' originar "in =ene5ia a 2ost bote<at 7n anul 860 :i ti'p "e c75i#a ani a 2ost stu"ent itinerant la %o'a :i 7n ora:ele $aliei. 7n ti'pul "eca"ei ur'6toare el a #i<itat 9ntiohia tr6in" #ia5a 'onastic6 7n ti'p ce 7n#65a li'ba ebraic6. 9 aCuns secretarul lui +a'asus episcopul %o'ei 7n 882P +a'asus i0a sugerat c6 ar putea 2ace o nou6 tra"ucere a )ibliei.8 7n 886 *eroni' a plecat 7n .alestina :i acolo prin genero<itatea unei "oa'ne ro'ane bogate .aula pe care el o 7n#65ase ebraica :i0a tr6it restul #ie5ii la )etlee' 7ntr0o '6n6stire. El a tr6it retras 7n 2elul acesta ti'p "e aproape trei<eci :i cinci "e ani. Cea 'ai 'are lucrare a lui *eroni' a 2ost o tra"ucere latin6 a )ibliei cunoscut6 sub nu'ele "e =ulgata. 7nainte "e anul 891 el ter'inase re#i<uirea 4oului ,esta'ent 7n latin6. El nu s0a 2olosit "e /eptuagint6 Q#ersiunea =echiului ,esta'ent 7n greac6R ci a 26cut o tra"ucere 7n latin6 a =echiului ,esta'ent "irect "in ebraic6 ter'in7n"u0:i lucrarea 7n Curul anilor 404 sau .u e0ist1 nici un portret contemporan cunoscut al lui Ieronim- 4otuiO edi2ii de mai tr3iu ale operelor lui, l 3ugr1veau adesea. Aceste dou1 desene dintr-o traducere din perioada enaterii italiene a vie2ii i scrisorilor lui l arata mai nti cu multele lui c1r2i i apoi cu (arcella care, mpreun1 cu mama i sora lui Ieronim, l-a aQutat n traducerea Scripturii. Ieronim arat1 spre criticii lui, care se pare c1 priveau cu de3apro"are faptul c1 el vor"ea cu o femeie.
l
Capitolul 67 189 405. =ersiunea )ibliei lui *eroni' a 2ost larg 2olosit6 "e )iserica 9pusean6 p7n6 "e curin" 2iin" singura )iblie o2icial6 a )isericii %o'ano0Catolice "up6 Conciliu 1 "e la ,rent. *eroni' a 2ost "e ase'enea un co'entator abil scriin" 'ulte co'entarii 2olositoare :i 7n <ilele noastre. .asiunea lui ti'purie pentru clasici :i cunoa:terea lor a 2ost "e 'are aCutor 7n interpretarea /cripturii "e:i 7n anii ce au ur'at el a renegat 7n#656tura clasic6. El a scris o lucrare e?cep5ional6 De viris illustri"us Q+espre b6rba5ii ilu:triR "up6 'o"elul biogra2ilor antici care con5ine scurte schi5e biogra2ice :i bibliogra2ice ale principalilor scriitori cre:tini :i ale lucr6rilor lor "in ti'pul apostolilor p7n6 7n #re'ea lui. 7nclina5ia spre #ia5a ascetic6 l0a 26cut s6 o sus5in6 cu pana lui :i popularitatea 'e"ie#al6 "e 'ai t7r<iu a #ie5ii ascetice 7n 9pus a "atorat 'ult scrierilor lui *eroni' asupra acestui subiect. B. A8Cro<ie Fcea ,1#-,"-G J a!8inistrator i ?re!icator. 9'bro<ie :i0a "e'onstrat abilitatea 7n "o'eniul a"'inistra5iei biserice:ti al pre"ic6rii :i al teologiei. ,at6l lui a#usese 7nalta po<i5ie "e pre2ect al $aliei $n mo3aic repre3entndu-l pe Am"ro3ie > episcop de (ilan, predicator plin de for21, teolog i administrator capa"il. Acest mo3aic provine din prima Qum1tate a secolului al cincilea, i s-ar putea s1 fie o repre3entare pu2in fante3ist1 a aspectului lui real.
140 Cretinismul de-a lungul secolelor :i 2a'ilia lui cu po<i5ie 7nalt6 7n cercurile i'periale ale %o'ei 10a e"ucat pentru a#ocatur6 cu scopul "e a 2ace o carier6 politic6. El s0a ri"icat cur7n" la po<i5ia "e gu#ernator i'perial al regiunii "in Curul ora:ului &ilano. +up6 'oartea episcopului &ilanului 7n 8;4 poporul 10a "orit 7n unani'itate 7n acea sluCb6. Cre<7n" c6 aceasta era che'area lui +u'ne<eu el a renun5at la po<i5ia lui 7nalt6 :i0a 7'p6r5it banii s6racilor a "e#enit episcop :i a 7nceput un stu"iu intensi# al /cripturilor :i teologiei. 9'bro<ie s0a "o#e"it a 2i un a"'inistrator ne7n2ricat :i capabil al a2acerilor )isericii. El a ple"at 7'potri#a puternicelor grupuri ariene nee<it7n" s6 se opun6 :i 7'p6ratului ,heo"osiu. 7n anul 890 ,heo"osiu a a"unat 7n pia5a ora:ului popula5ia "in ,esalonic al c6rui gu#ernator 2usese ucis :i a or"onat 'asacrarea ei. .e acest 'oti# a #enit la biseric6 s6 se 7'p6rt6:easc6 9'bro<ie i0a re2u<at participarea la Cina +o'nului p7n6 nu s0a c6it u'il :i 7n 'o" public "e 2apta lui.4 9'bro<ie a "orit ca statul :i con"uc6torii lui s6 respecte )iserica :i s6 nu 7ncalce preten5iile 7n"rept65ite ale acesteia 7n "o'eniul spiritual. +e:i e?punerile lui practice "in /criptur6 au 2ost co'pro'ise "e 2olosirea 'eto"ei alegorice 9'bro<ie a 2ost un pre"icator abil. Japtul c6 el a pre"icat 7n cate"rala "in &ilano a 2ost esen5ial pentru a"ucerea lui 9ugustin la cunoa:terea cre:tinis'ului 2apt ce a a#ut 'ai t7r<iu ca re<ultat sal#area lui. El este cel care a intro"us c7ntarea i'nurilor :i psal'o"ia anti2onal6 7n )iserica 9pusean6. El a "e#enit "e ase'enea un teolog "e o "eosebit6 abilitate cu toate c6 nu stu"iase teologia p7n6 la consacrarea lui ca episcop. C. 9ugustin Fcea ,51-1,#G J ;i7o<o; i teo7o@. +e:i *eroni' :i 9'bro<ie au 2ost onora5i cu titlul "e "octor "e c6tre biserica 'e"ie#al6 reputa5ia lor este 'ic6 7n co'para5ie cu cea a lui 9ugustin. 9t7t protestantis'ul c7t :i catolicis'ul ro'an a"uc o'agiu contribu5iei lui 9ugustin la cau<a cre:tinis'ului. El a 2ost un pole'ist abil un pre"icator bun un e?celent a"'inistrator episcopal un teolog superb :i creatorul unei 2ilo<o2ii cre:tine a istoriei care este 7nc6 #alabil6 7n punctele ei esen5iale. ,r6in" 7ntr0o #re'e c7n" #echea ci#ili<a5ie clasic6 p6rea a 2i 'enit6 s6 se pr6bu:easc6 7n 2a5a barbarilor 9ugustin a stat 7ntre "ou6 lu'i > cea clasic6 :i cea 'e"ie#al6 nou6. El a insistat c6 oa'enii trebuie s6 a:tepte cu ner6b"are NCetatea lui +u'ne<eu@ o ci#ili<a5ie spiritual6 "eoarece #echea ci#ili<a5ie "isp6rea. 9ugustin s0a n6scut 7n anul 854 7n casa unui 2unc5ionar ro'an 7n ora:ul nor"0a2rican ,agasta. &a'a lui &onica s0a rugat 'ult pentru con#ertirea lui la cre"in5a cre:tin6. El :i0a pri'it e"uca5ia pri'ar6 7n :coala local6 un"e a 7n#65at latina 7n aco'pania'entul 'ultor b6t6i :i a ur7t greaca at7t "e 'ult 7ne7t nicio"at6 nu a 7n#65at s6 o 2oloseasc6 e2icient. 9 2ost tri'is la :coal6 7n apropiere la &a"aura iar "e acolo la Cartagina s6 stu"ie<e retorica. Eliberat "e restric5iile "e acas6 9ugustin a ur'at 'o"elul 'ultor stu"en5i "in ti'pul s6u l6s7n"u0se 7n #oia pasiunilor 7ntr0o leg6tur6 nelegiti'6 cu o concubin6. +in aceast6 unire s0a n6scut 7n 8;2 2iul s6u 9"eo"atus. 7n c6utarea lui "up6 Capitolul 67 '1' a"e#6r "oi ani 'ai t7r<iu 9ugustin a a"optat 7n#656tura 'aniheist6 "ar aceasta nesatis26c7n"u01 s0a 7ntors spre 2ilo<o2ie "up6 ce citise Hortensius a lui Cicero :i 7n#656turile neoplatoniste. 9 pre"at retorica 7n ora:ul s6u natal > Cartagina > p7n6 la plecarea la &ilano 7n 884. 7n anul 886 a a#ut loc 7n #ia5a lui 'o'entul hot6r7tor al con#ertirii. &e"it7n" 7ntr0o <i 7ntr0o gr6"in6 asupra ne#oii sale spirituale a au<it o #oce 7n apropiere care0i spunea: N*a :i cite:te@. 9ugustin :i0a "eschis )iblia la %o'ani 18:18014 :i citirea i0a a"us 7n su2let lu'ina pe care nu o putuse g6si nici 7n 'aniheis' nici 7n neoplatonis'. Di0a alungat concubina :i a renun5at la retoric6. &a'a lui care se rugase "e 'ult pentru con#ertirea lui a 'urit la scurt ti'p "up6 bote<ul lui. 7ntore7n"u0se la Cartagina a 2ost or"inat ca preot 7n 891. 7n anul 896 a 2ost consacrat ca episcop "e Eippona. +e atunci :i p7n6 la 'oartea lui 7n anul 480 :i0a consacrat #ia5a a"'inistra5iei episcopale stu"iin" :i scriin". El este consi"erat cel 'ai 'are "intre p6rin5ii )isericii. 5
4e0a l6sat peste o sut6 "e c6r5i cinci sute "e pre"ici :i "ou6 sute "e scrisori. .robabil opera cea 'ai cunoscut6 ie:it6 "e sub pana lui 9ugustin este Confesiuni, una "intre cele 'ai 'ari lucr6ri autobiogra2ice "in toate #re'urile. 9 2ost ter'inat6 7n anul 401. Ca toate lucr6rile lui 'aCore :i aceasta a 2ost un re<ultat al cri<elor cu care a 2ost con2runtat el sau )iserica. .e parcursul lucr6rii lui el :i0a "eschis su2letul. C6r5ile 1 p7n6 la ; "escriu #ia5a lui 7nainte "e con#ertire. Cartea 8 "escrie e#eni'entele "in perioa"a con#ertirii saleP ur'6toarele "ou6 c6r5i relatea<6 e#eni'entele "e "up6 con#ertire inclusi# 'oartea 'a'ei sale :i 7ntoarcerea lui 7n 92rica "e 4or". C6r5ile 11 :i 18 s7nt un co'entariu asupra pri'elor capitole "in $enesa 7n care 9ugustin "eseori recurge la alegorie. F +e0a lungul epocilor cre:tinii au g6sit binecu#7nt6ri spirituale citin" aceast6 oper6 pe care 9ugustin a scris0o spre lau"a lui +u'ne<eu pentru harul /6u re#6rsat asupra unui p6c6tos ca el. Cartea con5ine 7n pri'ul paragra2 "es citata 2ra<6: N,u ne0ai 26cut pentru ,ine :i ini'a noastr6 nu0:i g6se:te o"ihna p7n6 c7n" nu se o"ihne:te 7n ,ine@. /enti'entul p6catului s6u :i puterea r6ului "e<#6luite "e #ia5a lui pasionat6 i'oral6 l0au "eter'inat s6 strige: N+60'i puritate :i abstinen56 "ar nu chiar acu'@. 9ceast6 ne#oie a 2ost re<ol#at6 7n s27r:it atunci c7n" a e?peri'entat harul lui +u'ne<eu.6 9ugustin a 'ai scris o lucrare autobiogra2ic6 etractationes Q%etract6riR cu pu5in 7nainte "e 'oartea sa. 7n ea el 7:i anali<ea<6 lucr6rile 7n or"ine cronologic6 subliniin" 'o"ul 7n care :i0a schi'bat p6rerea "e0a lungul anilor. El regret6 'ai ales leg6tura ti'purie cu 2ilo<o2ia p6g7n6 "eoarece aceasta nu01 poate "uce pe o' nicio"at6 la a"e#6r a:a cu' o 2ace cre:tinis'ul.; 9ceasta este biogra2ia lui intelectual6. d>000000>0d 9ugustin a scris :i lucr6ri 2ilo<o2ice 7n 2or'6 "e "ialog. Contra academicos este cea 'ai interesant6 "intre aceste lucr6ri. 7n ea el 7ncearc6 s6 "e'onstre<e c6 prin stu"iul 2ilo<o2ic o'ul poate s6 ating6 "oar a"e#6rul probabil :i c6 siguran5a #ine nu'ai prin re#ela5ia "in )iblie. De Doctrina Christiana Q+espre 7n#656tura cre:tin6R este cea 'ai i'portant6 "intre lucr6rile sale e?egetice. Este un 'anual 'ic care tratea<6
142
p6rerile lui "espre her'eneutic6 sau :tiin5a interpret6rii. 7n aceast6 lucrare el a "e<#oltat 'arele principiu al analogiei cre"in5ei. .rin aceasta el 7n5elegea c6 nu trebuie "e<#oltat "in nici un pasaC anu'it o 7n#656tur6 contrar6 sensului general al /cripturii. Japtul c6 'ul5i au o'is acest lucru i0a "us la erori :i > "eseori > la ere<ie. Kin7n" cont "e acest principiu el a scris 'ulte co'entarii e?egetice asupra =echiului :i 4oului ,esta'ent. 9ugustin a scris "e ase'enea tratate teologice "intre care cel 'ai se'ni2icati# este De -rinitate Q+espre ,rinitateR. .ri'ele :apte c6r5i ale lucr6rii s7nt 7nchinate unei e?puneri /cripturale a acelei "octrine. &ica sa lucrare *nchiridion ad !aurentium este un 'anual al opiniilor sale teologice. 9ceast6 lucrare 7'preun6 cu etractationes, #or pre<enta pe scurt cititorului un tablou clar al #e"erilor teologice ale lui 9ugustin. El a scris :i 'ulte lucr6ri pole'ice 7n ap6rarea cre"in5ei "e 7n#656turile 2alse :i ere<iile 'anihei:tilor "onati:tilor :i 'ai ales ale pelagienilor. De haeresi"us Q+espre ere<iiR este o istorie a ere<iilor. El a scris c7te#a lucr6ri practice :i pastorale :i 'ulte epistole "in care 'ai e?ist6 :i ast6<i peste 200. 9ceste lucr6ri :i epistole tratea<6 'ultele proble'e practice pe care le 7nt7lne:te un a"'inistrator al )isericii sau un pastor "e0a lungul anilor sluCbei sale. +up6 p6rerea 'ultora cea 'ai 'are lucrare apologetic6 capo"opera sa c6reia i se "atorea<6 2ai'a lui este De Civitate Dei Q+espre Cetatea lui +u'ne<euR cunoscut6 :i sub nu'ele "e NCetatea lui +u'ne<eu@ Q4180426R. 9ugustin 7nsu:i o consi"era ca cea 'ai bun6 oper6 a sa.8 Doca5i "e Ce2uirea %o'ei "e c6tre 9laric 7n anul 410 ro'anii au pus acest "e<astru #enit peste ei pe sea'a 2aptului c6 au uitat #echea religie clasic6 ro'an6 :i au a"optat cre:tinis'ul. 9ugustin s0a hot6r7t s6 r6spun"6 acestei acu<a5ii la cererea prietenului s6u &arcellinus. C6r5ile 1 la 10 constituie partea apologetic6 a acestei lucr6ri. 7n C6r5ile 1 la 5 el 7ncearc6 s6 "e'onstre<e c6 prosperitatea statului nu "epin"e "e #echea 7nchinare politeist6 "eoarece ro'anii au a#ut catastro2e cu 'ult 7nainte "e #enirea cre:tinis'ului iar succesul a#ut se "atora pro#i"en5ei lui +u'ne<eu pe care ei 10au ignorat. 7n ur'6toarele cinci c6r5i 9ugustin "e'onstrea<6 c6 7nchinarea la <eii ro'ani nu este necesar6 pentru a ob5ine binecu#7ntare #e:nic6. !eii nu0:i pot aCuta a"ep5ii nici pe t6r7'ul 'aterial nici pe cel spiritual 7n ti'p ce cre:tinis'ul le poate "a :i le0a "at binecu#7nt6rile "e care s0au bucurat. Jilo<o2ia istoriei lui 9ugustin pri'a 2ilo<o2ie real6 a istoriei elaborat6 #reo"at6 poate 2i g6sit6 7n C6r5ile 11 la 22 ale acestei 'ari lucr6ri. Originea celor "ou6 cet65i este "iscutat6 7n C6r5ile 11 la 14. *"eea central6 a lucr6rii este "e<#oltat6 7n capitolul 28 al C6r5ii 14. .ri'a cetate Cetatea lui +u'ne<eu este 2or'at6 "in toate 2iin5ele u'ane :i cere:ti unite prin "ragostea pentru +u'ne<eu :i c6ut7n" nu'ai sla#a 1ui. Cetatea ,erestr6 este 2or'at6 "in acele 2iin5e care iubin" "oar eul 7:i caut6 propria sla#6 :i propriul bine. .rincipiul supre' care le "espa5te este cel al "ragostei. 9ugustin nu a 26cut nicio"at6 alu<ie la *'periul %o'an sau la biserica "in %o'a c7n" a #orbit "espre aceste "ou6 cet65i.
I
B Capitolul 67 '1, .erspecti#a lui era 'ult 'ai uni#ersal6 :i opus6 concep5iei ciclice "espre istorie. 7n C6r5ile 15 la 18 el schi5ea<6 cre:terea :i progresul celor "ou6 cet65i prin istoria biblic6 :i cea secular6. %estul c6r5ilor relatea<6 "estinul celor "ou6 cet65i. +up6 Lu"ecat6 'e'brii Cet65ii lui +u'ne<eu se bucur6 "e 2ericirea #e:nic6 iar cei "in Cetatea ,erestr6 "e pe"eaps6 #e:nic6. 9ugustin nu 'ai pre#e"e un loc 7n #iitor pentru e#rei :i cre"e c6 epoca pre<ent6 a )isericii este 'ileniul. El a2ir'6 c6 "ualis'ul celor "ou6 cet65i este "oar te'poral :i este "oar 7ng6"uit :i i se #a pune cap6t printr0un act al lui +u'ne<eu. +e:i lucrarea este grea :i obositoare cel ce o stu"ia<6 cu aten5ie #a 7n5elege 'ai bine "up6 citirea ei planul :i scopul lui +u'ne<eu. +e<#oltarea unei interpret6ri cre:tine a istoriei trebuie consi"erat6 ca o
contribu5ie "urabil6 a acestui 'are c6rturar cre:tin. 4ici istoricii greci nici cei ro'ani nu 2useser6 7n stare s6 reali<e<e o ase'enea 7n5elegere uni#ersal6 a istoriei o'ului. 7n a2ir'a5ia sa "espre su#eranitatea lui +u'ne<eu care a "e#enit Creatorul istoriei 7n ti'p 9ugustin ri"ic6 spiritualul 'ai presus "e te'poral. +u'ne<eu este +o'n peste istorie :i nu este 7nc6tu:at 7n istorie a:a cu' a sus5inut 'ai t7r<iu 2ilo<o2ul Eegel. *storia este liniar6 nu ciclic6. ,ot ce #ine la #ia56 este un re<ultat al #oii :i ac5iunii /ale. Chiar 7nainte "e crea5ie +u'ne<eu a a#ut 7n g7n" un plan pentru crea5ia /a. 9cest plan #a 2i 7n"eplinit par5ial 7n ti'p 7n lupta "intre cele "ou6 cet65i pe p6'7nt :i 7n 2inal #a 2i 7n"eplinit 7n a2ara istoriei prin puterea supranatural6 a lui +u'ne<eu. 7n concep5ia lui cu pri#ire la istorie 9ugustin a a#ut "e ase'enea un spectru 'ai larg "ec7t oricare altul. El a #6<ut istoria ca 2iin" uni#ersal6 :i unitar6 prin 2aptul c6 to5i oa'enii s7nt cuprin:i 7n ea. /criin" "espre r6<boiul persan Eero"ot :i0a li'itat lucrarea la lupta "intre greci :i persani. 9ugustin 7n schi'b a a2ir'at soli"aritatea rasei u'ane. &ai 'ult el cre"ea c6 progresul se reali<ase 7n pri'ul r7n" "e0a lungul liniilor 'orale :i spirituale 2iin" re<ultatul conflictului cu r6ul un con2lict 7n care o'ul are "e partea sa harul lui +u'ne<eu. Sfritul acestui con2lict #a "i<ol#a "ualis'ul te'poral cau<at "e p6cat al cet65ilor 7n lupt6 7n #ictoria 2inal6 a Cet65ii lui +u'ne<eu. 7n 2elul acesta 9ugustin a e#itat eroarea lui &ar? :i a altora care 7ncearc6 s6 2ac6 scena te'poral6 relati#6 a istoriei absolut6 :i etern6 prin g6sirea "e solu5ii la proble'ele o'ului 7n istoria te'poral6. Kelul sau scopul istoriei pentru 9ugustin.P se a2l6 7n a2ara istoriei 7n '7inile unui +u'ne<eu #e:nic. 9ceast6 2ilo<o2ie inspiratoare a sus5inut )iserica prin 7ntunecoasa Cu'6tate "e 'ileniu "inaintea anului 1000. 9ugustin este consi"erat "e protestan5i ca 2iin" un precursor al i"eilor %e2or'ei prin accentul pus "e el pe '7ntuirea "in p6catul originar :i actual ca re<ultat al harului unui +u'ne<eu@ su#eran care0i sal#ea<6 7n 'o" ire<istibil pe cei pe care i0a ales.F+ar 7n "iscu5ia "espre 'o"ul 7n care este sal#at o'ul 9ugustin a pus at7t "e 'are accent pe )iseric6 pe care a #6<ut0o ca pe o institu5ie #i<ibil6 :i care pose"6 a"e#6ratul cre"eu a"e#6ratele sacra'ente :i a"e#6rata 'isiune 7nc7t )iserica %o'an6 7l consi"er6 p6rintele ecle<iasticis'uEii ro'an. 4u trebuie uitat 2aptul c6 el ad26cut aceste sublinieri pentru a 7n2r7nge preten5iile pelagianis'ului pe "e o parte :i ale "onatis'ului
144
pe "e alt6 parte. *nsisten5a lui asupra 2aptului c6 atunci c7n" interpret6' un pasaC biblic trebuie s6 lu6' 7n consi"erare 7ntreaga /criptur6 este un principiu cu #aloare per'anent6 7n )iseric6. 7n ciu"a acestor #alori per'anente 9ugustin a a"us c7te#a erori 7n curentul g7n"irii cre:tine. El a aCutat la "e<#oltarea "octrinei purgatoriului cu toate relele care 7nso5esc aceast6 "octrin6. El a accentuat 7ntr0at7t #aloarea celor "ou6 sacra'ente 7nc7t "octrina regener6rii prin bote< :i harul sacra'ental s7nt re<ultate logice ale #e"erilor lui. *nterpretarea lui "espre 'ileniu ca epoca "intre 7ntrupare :i cea "e0a "oua #enire a lui Cristos 7n care )iserica #a cuceri lu'ea a "us la situa5ia 7n care s0a accentuat rolul bisericii %o'ei ca biseric6 uni#ersal6 "estinat6 s6 le a"uc6 pe toate 7n s7nul ei. +e ase'enea teoria lui "espre 'ileniu a "us la i"eea "e post'ilenialis'. Japtul c6 9ugustin a accentuat anu'ite aspecte ale religiei cre:tine nu trebuie s6 'ini'ali<e<e i'portan5a lui pentru )iserica cre:tin6. %e2or'atorii au g6sit 7n 9ugustin un aliat inesti'abil 7n cre"in5a lor c6 o'ul legat "e p6cat are ne#oie "e sal#are prin harul lui +u'ne<eu "oar prin cre"in56. 7ntre .a#el :i 1uther )iserica nu a a#ut pe altul "e o 'ai 7nalt6 statur6 'oral6 :i spiritual6 "ec7t 9ugustin.
NOTE
,ra"uceri ale pre"icilor sale pot 2i stu"iate 7n )eres2or" L. Ii"" Documents Illustrative of the Histor% of the Church Q1on"on: /ociety 2or .ro'oting Christian InoMle"ge 8 #oi. 192001941R 2:102 :i ur'. :i 7n #oi. 10 la 14 "in .hilip /cha22 A Select !i"rar% of the .icene and Post-.icene +athers of the Christian Church Q4eM XorU: Christian 1iterature 1889 /eria 7nt7iR. Eusebiu Istoria ecle3iastic1, 1:1. Ii"". Histor% of the Church, 2:1;601;;. *bi". 2:146014;. 9ugustin Confesiuni, C6r5ile 1010. 9ceste c6r5i relatea<6 istoria #ie5ii lui p7n6 la scurt ti'p "up6 con#ertire. %elatarea con#ertirii sale este "at6 7n 8.12.29. *bi". 8.;.1; &ere"ith J. Eller N,he etractationes of Saint AugustineG, Church Eistory 82:1;2 :i ur'. Qsept. 1949R. 9cest articol "iscut6 'ai "etaliat #aloarea acestei lucr6ri. 9ugustin etractiones, 2:48. SUPREMA*IA (EC)II BISERICI CATOLICE IMPERIALE+ ,',-5"#
2. 3. 4. 5.
6. ;. 8.
'1
Cretinis897 8=n=stiri7or
+e0a lungul istoriei 7n ti'pul "e "eclin 'oral "e 2or'alis' :i "e institu5ionalis' unii oa'eni au renun5at la societate retr6g7n"u0se 7n solitu"ine pentru a0:i ob5ine propria sal#are separat "e societatea pe care ei o cre" "eca"ent6 :i os7n"it6. 7n ti'pul perioa"ei "e "ec6"ere intern6 treptat6 a *'periului %o'an 'onasticis'ul i0a atras puternic pe 'ul5i care au aban"onat societatea 7n 2a#oarea '6n6stirii. 9ceast6 'i:care :i0a a#ut originile 7n secolul al *=0lea :i "e atunci 7ncolo tot 'ai 'ul5i laici s0au retras "in lu'e. C6tre s27r:itul secolului al =l0lea 'onasticis'ul a#ea r6"6cini a"7nci at7t 7n sectorul apusean c7t :i 7n cel r6s6ritean al )isericii. O a "oua perioa"6
"e '6re5ie pentru 'onasticis' a a#ut loc 7n ti'pul re2or'elor 'onastice "in secolele al -0lea :i al -l0lea. Epoca 'onastic6 "in secolul al -*E0lea a constituit cea "e a treia perioa"6. 9pari5ia ie<ui5ilor 7n Contrare2or'a "in secolul al -=*0lea a constituit perioa"a 2inal6 7n care 'onasticis'ul a a2ectat a"7nc )iserica. &i:carea 7nc6 'ai are un loc i'portant 7n #ia5a )isericii %o'ano0Catolice.
I. CAU5ELE MONASTICISMULUI
C7te#a in2luen5e au contribuit la apari5ia 'onasticis'ului 7n )iserica antic6. Concep5ia "ualist6 a trupului :i a spiritului cu ten"in5a ei "e a consi"era trupul ca 2iin" r6u :i spiritul ca 2iin" bun > at7t "e caracteristic6 pentru Orient > a in2luen5at cre:tinis'ul prin 'i:carea gnostic6 :i prin cea neoplatonic6. /e cre"ea c6 retragerea "in lu'e #a aCuta in"i#i"ul s6 r6stigneasc6 trupul :i s6 "e<#olte #ia5a spiritual6 prin 'e"ita5ie :i prin acte ascetice. ,rebuie rea'intit "e ase'enea c6 unele p6r5i "in /criptur6 par a spriCini i"eea separ6rii "e lu'e. 9parenta reco'an"are a lui .a#el a #ie5ii "e celibat 7n capitolul ; "in 1 Corinteni este un e?e'plu "e care se 2ace u<. .6rin5ii )isericii .ri'are ca Origen Ciprian ,ertulian :i *eroni' au sti'ulat celibatul consi"er7n" c6 acesta este interpretarea corect6 a unor ase'enea te?te "in /criptur6.
146
9nu'ite ten"in5e psihologice au 7nt6rit "orin5a pentru o #ia56 'onastic6 7n perioa"e "e cri<6 e?ist6 7ntot"eauna o ten"in56 "e retragere "e la realit65ile "ure "in Cur. /27r:itul secolului al **0lea :i secolul al El0lea au 'arcat 7nceputul unei "e<or"ini ci#ile care ur'a s6 "e#in6 at7t "e obi:nuit6 7n istoria "e 'ai t7r<iu a i'periului. &ul5i au p6r6sit societatea 'erg7n" la '6n6stire ca 'iCloc "e sc6pare "e aspra realitate :i "e conta'inarea 'oral6 a ti'pului. O"at6 cu unirea bisericii cu statul posibilitatea 'artiraCului a 2ost "i'inuat6 "ar cei care "oreau 'artiraCul ca o garan5ie a cre"in5ei lor puteau g6si un 7nlocuitor psihologic 7n practicile ascetice ale 'onasticis'ului. &onasticis'ul "e ase'enea o2erea o apropiere 'ai personal6 "e +u'ne<eu "ec7t 7nchinarea co'un6 2or'al6 a #re'ii. E#eni'entele istorice au Cucat "e ase'enea un rol 7n hot6r7rea 'ultora "e a accepta #ia5a "e '6n6stire. 4u'6rul tot 'ai 'are "e barbari care intrau 7n biseric6 au intro"us 'ulte practici se'i0p6g7ne 7n biseric6 iar su2letele puritane se re#oltau 7'potri#a acestora. +eteriorarea 'oral6 cresc7n"6 7n special a claselor "e sus "in societatea ro'an6 i0a 26cut pe 'ul5i s60:i piar"6 speran5a 7ntr0o re2or'6 social6. &onasticis'ul a "e#enit un li'an pentru cei re#olta5i 7'potri#a "eca"en5ei cresc7n"e a ti'pului. El era o critic6 #ie a societ65ii <ilei. $eogra2ia 'erit6 s6 2ie luat6 7n consi"erare ca un 2actor responsabil pentru apari5ia 'onasticis'ului. 9r 2i 2ost 'ult 'ai "i2icil ca #ia5a 'onastic6 s6 se "es26:oare 7n locuri un"e cli'atul era 'ult 'ai aspru "ec7t cel "in Egipt un"e :i0a a#ut 7nceputurile #ia5a 'onastic6. Cli'atul cal" uscat :i 'ul5i'ea "e pe:teri "in "ealurile "e0a lungul 'alurilor 4ilului au 2a#ori<at separarea in"i#i"ului "e societate. $r6"ini 'ici 7'preun6 cu resursele "e hran6 asigurate "e 4ilul "in apropiere 26ceau ca hrana s6 poat6 2i asigurat6 "estul "e u:or. 9propierea "e peisaCul se#er al "e:ertului sti'ula 'e"ita5ia.
II. DE5(OLTAREA MONASTICISMULUI

&onasticis'ul a trecut prin patru etape 7n ti'pul perioa"ei lui "e apari5ie 7n ci#ili<a5ia apusean6. 1a 7nceput practicile ascetice erau 7n"eplinite "e 'ul5i 7n ca"rul bisericii. &ai t7r<iu 'ul5i s0au retras "in societate pentru a tr6i ca pustnici sau sihastri. /2in5enia acestor pustnici i0a atras pe al5ii care apoi se instalau 7n pe:terile "in apropiere c6ut7n" s6 2ie con"u:i "e ei 7n ceea ce era cunoscut sub nu'ele "e laura. /0a construit o '6n6stire pentru practici co'une. 7n 2a<a 2inal6 a ap6rut #ia5a co'unal6 organi<at6 7n ca"rul unei '6n6stiri. 9cest proces :i0a a#ut 7nceputurile 7n %6s6rit 7n secolul al *=0lea "e un"e s0a r6sp7n"it 7n )iserica "in 9pus. A. 7n R=s=rit 9nton Qcea 2500cca 856R este "e obicei recunoscut ca 2on"atorul 'onasticis'ului. 1a #7rsta "e "ou6<eci "e ani el :i0a #7n"ut toate a#erile a "at banii s6racilor :i s0a retras 7ntr0o pe:ter6 solitar6 pentru a "uce o #ia56 "e 'e"ita5ie. =ia5a lui "e s2in5enie i0a a"us o ast2el "e reputa5ie 7ne7t :i al5ii au 'ers s6 locuiasc6 l7ng6 el 7n nu'eroasele pe:teri nu "eparte "e locul un"e era Capitolul 6= 14; A evaluare echili"rat1 a monasticismului tre"uie s1 2in1 cont de motiva2iile lui, de contri"u2iile lui po3itive i de e0cesele lui. (acarius, ar1tat n aceast1 gravur1 n lemn, se spune c1 s-ar fi c1it att de mult pentru c1 omorse un 2n2ar, net a tr1it ase luni ntr-o mlatin1 i s-a l1sat n2epat de insecte. el. El nu i0a organi<at nicio"at6 pe ace:ti a"ep5i 7ntr0o co'unitate ci 2iecare 7:i practica #ia5a ascetic6 "e sihastru 7n propria lui pe:ter6. 1 4u to5i c6lug6rii sihastri erau s6n6to:i 'intal ca 9nton :i a"ep5ii lui.
3nul cunoscut sub nu'ele "e /2. /i'ion /tylites Q8900459R "up6 ce a stat c7te#a luni 7ngropat 7n p6'7nt p7n6 la g7t s0a hot6r7t s6 aCung6 la s2in5enie locuin" pe un st7lp. El a petrecut peste trei<eci :i cinci "e ani pe #7r2ul unui st7lp 7nalt "e 18 ' l7ng6 9ntiohia. 9l5ii tr6iau pe c7'p :i '7ncau iarb6 ca #itele. 3n anu'e 9''oun a#ea o "eosebit6 reputa5ie "e s2in5enie pentru c6 el nu se "e<br6case :i nu 26cuse baie nicio"at6 "up6 ce a "e#enit pustnic. 9ltul a
( '
C1lug1rii le considerau pe femei sursa tenta2iilor i a p1catului, i deci nu st1teau n compania lor. Ironia este c1 se0ul avea tendin2a s1 devin1 o o"sesie pentru ei. Pentru a elimina aceast1 ispit1, c1lug1rul i arde degetele. Din mna lui stng1 nu mai r1mne dect un ciont, iar la mna dreapt1 i r1mn doar degetul mare i cel ar1t1tor.
148
r6t6cit gol ti'p "e cinci<eci "e ani 7n apropierea &untelui /i nai. 9ce:tia 7ns6 au 2ost "oar o ra'ur6 2anatic6 a 'i:c6rii :i puteau 2i g6si5i 'ai 'ult 7n %6s6rit "ec7t 7n 9pus. ,ipul co'unal sau social "e 'onasticis' "eseori nu'it 'onasticis' cenobit a ap6rut pentru pri'a "at6 tot 7n Egipt. .acho'ius Qcea 2900846R un sol"at l6sat la #atr6 "up6 ce a tr6it "oispre<ece ani cu un pustnic a organi<at pri'a '6n6stire 7n Curul anului 820 la ,abennisi pe 'alul "e r6s6rit al 4ilului. Cur7n" "up6 aceea a#ea :apte 'ii "e c6lug6ri sub controlul lui "irect 7n Egipt :i /iria. 4otele "o'inante ale organi<a5iei lui erau: si'plitatea #ie5ii 'unca "e#o5iunea :i ascultarea.2 )asil "in Ce<areea Qcea 88008;9R a populari<at 'ult tipul co'unal "e organi<a5ie 'onastic6. +up6 ce a pri'it o e"uca5ie e?celent6 la 9tena :i Constantinopol la #7rsta "e 2; "e ani el a renun5at la a#ans6rile lu'e:ti 7n 2a#oarea #ie5ii ascetice. El a 2ost ales episcop al unei 'ari p6r5i "in Capa"ocia 7n anul 8;0 sluCb6 pe care a 5inut0o p7n6 la 'oartea lui. El a "at spiritului 'onastic o e?presie 'ai utilitar6 :i social6 insist7n" ca sub con"ucerea lui c6lug6rii s6 'unceasc6 s6 se roage s6 citeasc6 )iblia :i s6 2ac6 2apte bune. El a respins ascetis'ul e?tre'. &onasticis'ul bisericii "in Europa %6s6ritean6 "e a<i "atorea<6 'ult regula'entului pe care 10a 7ntoc'it el pentru c6lug6rii lui.8 ,ot 'ai 'ul5i oa'eni se ata:au acestei 'i:c6ri p7n6 c7n" la urcarea lui *ustinian pe tronul *'periului %6s6ritean )i<antin 7n Europa e?istau aproape o sut6 "e '6n6stiri.
). 7n 9pus
&onasticis'ul 7n 9pus a 2ost 7n 'o" consi"erabil "i2erit "e cel "in %6s6rit. Cli'atul 'ai rece a 26cut ca organi<a5ia co'unal6 s6 2ie 'ult 'ai esen5ial6 pentru a se putea asigura cl6"iri cal"e :i hran6 pentru iarn6. &onasticis'ul a 2ost "e ase'enea 'ult 'ai practic 7n e?presia sa. El co'b6tea lenea :i "epl7ngea actele pur ascetice. 9ccentul era pus at7t pe 'unc6 c7t :i pe 7nchinare. 1ui 9tanasie i se atribuie prin tra"i5ie intro"ucerea 'onasticis'ului 7n 9pus 7n ti'pul unuia "in e?ilurile sale perio"ice "in 9le?an"ria. .elerinii spre .alestina s0au 7nt7lnit cu 'onasticis'ul acolo :i 7n /iria 2iin" atra:i "e el. &artin "in ,ours *eroni' 9ugustin :i 9'bro<ie au scris 7n 2a#oarea lui aCut7n" s6 2ie populari<at 7n ca"rul *'periului %o'an. /crierile lui *eroni' "espre ascetis' ocupau 7n biblioteca unui c6lug6r 'e"ie#al un loc i'e"iat "up6 )iblie :i "up6 %egula lui )ene"ict. Cel 'ai 'are con"uc6tor al 'onasticis'ului apusean a 2ost )ene"ict "in 4ursia Qcea 4800cca 542R. Docat "e #iciul %o'ei el s0a retras s6 tr6iasc6 o #ia56 "e pustnic 7ntr0o pe:ter6 7n 'un5ii "e la %6s6rit "e %o'a 7n Curul anului 500. .rin anul 529 a 2on"at '6n6stirea "e la &onte Cassino care a supra#ie5uit p7n6 la Cel "e0al **0lea %6<boi &on"ial c7n" a 2ost "istrus6 "e bo'bar"a'ent. Cur7n" erau sub controlul lui c7te#a '6n6stiri care0i ur'au planul "e organi<are 'unc6 :i 7nchin6ciune a"ic6 %egula lui. Jiecare '6n6stire era consi"erat6 ca o unitate "e sine st6t6toare sau garni<oan6 a sol"a5ilor lui Cristos ce se 7ntre5inea singur6. !iua era 7'p6r5it6 7n perioa"e Capitolul 6= '1" 7n care 7nchin6ciunea :i 'unca a#eau o parte i'portant6. +ispo<i5iile "ate "e el pre#e"eau carne pu5in6 pentru c6lug6ri "ar per'iteau "in bel:ug pe:te ulei unt p7ine <ar<a#aturi :i 2ructe 7n ali'enta5ia lor. 9ceast6 regul6 care punea accentul pe s6r6cie castitate :i ascultare a 2ost una "intre cele 'ai i'portante "in E#ul &e"iu.4 Ea a 2ost "us6 7n 9nglia $er'ania :i Jran5a 7n secolul al =E0lea "e#enin" aproape uni#ersal6 7n ti'pul lui Carol cel &are. Ea a "e#enit regula stan"ar" 7n 9pus 7n Curul anului 1000.
III. E(ALUAREA MONASTICISMULUI

Cei care stu"ia<6 super2icial istoria )isericii "eseori subaprecia<6 lucrarea c6lug6rilor consi"er7n" c6 ea are #aloare 'inor6 sau 'ani2est6 o ostilitate care nu ia 7n consi"erare contribu5ia a"us6 "e c6lug6r la #re'urile 7n care a tr6it o contribu5ie care 7nc6 'ai a2ectea<6 ci#ili<a5ia 'o"ern6. &6n6stirea local6 a ser#it "eseori ca un echi#alent 'e"ie#al al unei 2er'e
e?peri'entale 'o"erne pentru "e'onstrarea 'eto"elor 'ai bune 7n agricultur6. C6lug6rii cur65au p6"urile secau 'la:tinile 26ceau "ru'uri 7'bun6t65eau se'in5ele :i rasele "e #ite. K6ranii "in apropiere "e 'ulte ori i'itau tehnicile 'ai bune pe care le #e"eau c6 s7nt 2olosite "e c6lug6ri. &6n6stirile au aCutat la 'en5inerea 7n #ia56 a 7n#656turii 7n ti'pul E#ului &e"iu 7ntre anii 500 :i 1000 c7n" #ia5a urban6 "isp6ruse practic o"at6 cu cucerirea *'periului %o'an "e c6tre barbari. Dcolile '6n6stire:ti asigurau e"uca5ia la ni#elele in2erioare pentru cei "in apropiere care "oreau s6 7n#e5e. C6lug6rii se ocupau cu copierea 'anuscriselor pre5ioase care au 2ost ast2el p6strate pentru posteritate. 1a 'iClocul secolului al =l0lea Cassio"orus Q4;805;8R un 7nalt 2unc5ionar gu#erna'ental "in ti'pul ostrogo5ilor s0a retras "in ser#iciul gu#erna'ental pentru a se "e"ica lucr6rii "e colectare tra"ucere :i copiere a literaturii patristice :i clasice. 7n aceast6 'unc6 el era aCutat "e c6lug6rii '6n6stirii 2on"ate "e el. Cartea "e la Iells un 'anuscris 2ru'os 7'po"obit al E#angheliilor 7n latin6 scris "e c6lug6rii irlan"e<i 7n Curul secolului al =E0lea este un e?e'plu "e 2ru'use5e a lucr6rii c6lug6rilor. C6lug6ri ca )e"a Einhar" :i &atei .aris au scris "ocu'ente istorice care s7nt surse pri'or"iale "e in2or'a5ii "espre istoria perioa"ei respecti#e. C6lug6rii 'ai ales cei "in )ritania au "e#enit 'isionarii bisericii 'e"ie#ale. Ei porneau ca ni:te sol"a5i ne7n2rica5i ai Crucii s6 2on"e<e noi '6n6stiri :i acestea "e#eneau centre "in care triburi 7ntregi erau c7:tigate la cre:tinis'. Colu'ba un c6lug6r "in *rlan"a i0a c7:tigat pe sco5ieni iar unul "in ur'a:ii lui 9i"an a c7:tigat popula5ia "in nor"ul 9ngliei. +in ne2ericire 'are parte a lucr6rii lor 'isionare a 2ost co'pro'is6 "e 'eto"ele lor "e con#ertire 7n 'as6. +ac6 un con"uc6tor accepta cre:tinis'ul el :i oa'enii lui erau bote<a5i 2ie c6 7n5elegeau pe "eplin 2ie c6 nu 7n5elegeau 7nse'n6tatea actului sau i'plica5iile cre:tinis'ului pentru #ie5ile lor. &6n6stirile asigurau un re2ugiu pentru surghiuni5ii societ65ii care a#eau ne#oie "e aCutor. Cei ce a#eau ne#oie "e spitali<are g6seau "e obicei griC6 plin6 "e bun6tate la '6n6stire. C6l6torul ostenit era sigur c6 #a pri'i hran6 :i un pat 7n casa "e oaspe5i a '6n6stirii. Cei obosi5i "e lucrurile lu'e:ti ale
150
ti'pului lor puteau g6si 7n '6n6stire un re2ugiu "e la griCile #ie5ii. C75i#a "intre cei 'ai buni con"uc6tori ai bisericii 'e"ie#ale cu' a 2ost $rigore =** pro#in "in '6n6stiri. +ar e?ist6 :i "e2icien5e care trebuie s6 2ie luate 7n consi"erare 7n orice e#aluare a 'onasticis'ului ti'puriu 'e"ie#al. .rea 'ul5i "in cei 'ai buni b6rba5i :i 2e'ei "in i'periu au 2ost 7nghi5i5i "e '6n6stiri iar capacit65ile lor au 2ost pier"ute pentru lu'ea care a#ea at7t "e 'are ne#oie "e ase'enea con"uc6tori. &ai 'ult #ia5a "e celibat i0a re5inut pe ace:ti capabili b6rba5i :i 2e'ei "e la c6s6torie :i cre:terea copiilor. Japtul acesta a "us la un stan"ar" "e 'oralitate pentru c6lug6ri QcelibatulR :i altul pentru oa'enii "e r7n". .rea a"esea 'onasticis'ul pur :i si'plu 7ncuraCa '7n"ria spiritual6 "eoarece c6lug6rii se '7n"reau cu 2aptele ascetice 26cute 7n 2olosul propriilor lor su2lete. C7n" '6n6stirile au 7nceput s6 se 7'bog65easc6 "atorit6 chib<uielii :i propriet65ii co'une s0au strecurat 7n ele lenea a#ari5ia :i l6co'ia. &onasticis'ul a aCutat la "e<#oltarea rapi"6 a unei organi<a5ii ierarhice centrali<ate 7n biseric6 "eoarece c6lug6rii erau obliga5i s60:i asculte superiorii care > la r7n"ul lor > "atorau supunere papei. 4u pute' "ec7t s6 "epl7nge' aceste ten"in5e :i 7n acela:i ti'p s6 a"'ir6' 2ru'oasele contribu5ii a"use "e c6lug6ri la #ia5a 'e"ie#al6.
NOTE
1. 9thanasius !ife of Anthon% 7n A Select !i"rar% of .icene and Post-.icene +athers ofthe Christian Church Q4eM XorU: ,he Christian 1iterature Co'pany 1892 seria a 20aR 4:1950221. 2. Loseph 9yer Lr. A Source &oo' for Ancient Church Histor% Q4eM XorU: /cribner 1918R p. 4020405P /o<o'en *cclesiastical Histor%, 8.14. 8. 9yer op. cit. p. 4050406. 4. Eenry )ettenson Documents of the Christian C.e/ #or'H A0ford $niversit% Press, ed. a @-a. 6:>7P, p. 66>-6@<. SUPREMA*IA (EC)II BISERICI CATOLICE IMPERIALE+ ,',-5"#
'5
ScAi8C=ri7e ierarAice i 7it9r@ice
7ntre anii 818 :i 590 #echea )iseric6 Catolic6 7n care to5i episcopii 2useser6 egali a "e#enit )iserica %o'ano0Catolic6 7n care episcopul %o'ei a c7:tigat supre'a5ie asupra celorlal5i episcopi. +e ase'enea ritualul )isericii a "e#enit 'ult 'ai co'plicat. )iserica ro'ano0catolic6 re2lect6 %o'a 7n structura ei :i 7n legea ei canonic6.
I. SUPERIORITATEA EPISCOPULUI ROMAN

7n )iserica .ri'ar6 episcopul era consi"erat ca unul "intre nu'ero:ii episcopi egali unii cu al5ii 7n rang putere :i 2unc5ie. 7ntre anii 818 :i 450 episcopul ro'an a aCuns s6 2ie recunoscut ca Npri'ul "intre egali@. +ar 7ncep7n" cu urcarea pe scaunul episcopal 7n anul 440 a lui 1eo * episcopul ro'an a 7nceput s6 pretin"6 supre'a5ia asupra celorlal5i episcopi. 4e#oia "e e2icien56 :i coor"onare a "us 7n 'o" natural la centrali<area puterii. Episcopul era "e ase'enea consi"erat girant al "octrinei orto"o?e. 7n plus unii "intre episcopii ro'ani "in aceast6 perioa"6 erau b6rba5i puternici care nu pier"eau nici o oca<ie "e a0:i spori puterea. 1 E#eni'entele istorice "in ti'pul acestei epoci au '6rit reputa5ia episcopului %o'ei. %o'a 2usese centrul tra"i5ional al autorit65ii pentru lu'ea ro'an6 ti'p "e o Cu'6tate "e 'ileniu :i era cel 'ai 'are ora: al 9pusului. +up6 ce Constantin a 'utat capitala i'periului la Constantinopol 7n anul 880 centrul "e gra#itate politic6 s0a 'utat "in %o'a 7n acel ora:. Japtul acesta a
26cut ca episcopul %o'ei s6 2ie cea 'ai puternic6 persoan6 "in %o'a pentru 'ari perioa"e "e ti'p :i oa'enii "in acea regiune #eneau la el pentru c6l6u<ire at7t secular6 c7t :i spiritual6 ori "e c7te ori erau con2runta5i cu #reo cri<6. El a 2ost un bastion al puterii 7n ti'pul Ce2uirii %o'ei 7n anul 410 "e c6tre 9laric :i #i<igo5ii lui iar "iplo'a5ia lui 7n5eleapt6 a reu:it cel pu5in s6 sal#e<e ora:ul "e la incen"iere. 7'p6ratul "e la Constantinopol era "eparte "e %o'a :i "e proble'ele ei "ar episcopul era aproape :i putea e?ercita autoritate 7n re<ol#area cri<elor politice :i spirituale. +up6 ce tronul i'perial "in 9pus a c6<ut 7n '7inile barbarilor 7n anul 4;6 :i alte ora:e italiene au "e#enit locul puterii seculare poporul *taliei #enea la episcopul %o'ei s6 pri'easc6 c6l6u<ire at7t politic6 c7t :i spiritual6.
152
,eoria petrin6 ba<at6 pe te?te "in /criptur6 cu' s7nt &atei 16:16018 1uca 22:81082 :i *oan 21:1501; era general acceptat6 pe la anul 590. +up6 aceast6 teorie lui .etru i s0a "at N"reptul ecle<iastic al 7nt7iului n6scut@ peste ceilal5i apostoli :i po<i5ia lui superioar6 a 2ost trecut6 "e la el la succesorii lui episcopii %o'ei prin succesiune apostolic6. 7n Curul anului 250 Dte2an 2olosise aceste te?te "in /cripturi. &ari teologi cu' au 2ost Ciprian ,ertulian :i 9ugustin erau b6rba5i "e sea'6 ai )isericii 9pusene sub con"ucerea episcopului %o'ei. +o'eniile episcopului nu su2eriser6 nicio"at6 "e pe ur'a "isputelor eretice care au "i#i<at %6s6ritul > "e e?e'plu contro#ersa lui 9rius. )ine7n5eles episcopul %o'ei 5inuse sino"uri 7n care el reu:ise s6 "e<#olte clar ceea ce ur'a s6 2ie po<i5ia orto"o?6. +intre cei cinci 'ari patriarhi ai )isericii > cel "e la *erusali' cel "in 9ntiohia cel "in 9le?an"ria cel "in Constantinopol :i cel "in %o'a > "oar patriarhul Constantinopolului :i episcopul %o'ei locuiau 7n ora:e cu i'portan56 'on"ial6 7n Curul anului 590. Episcopul *erusali'ului :i0a pier"ut prestigiul 7n secolul al **0lea "up6 r6scoala e#reiasc6 7'potri#a %o'ei. 9le?an"ria :i 9ntiohia au "ec6<ut repe"e ca i'portan56 atunci c7n" au trecut peste ele hoar"ele 'oha'e"ane 7n secolul al =E0lea. Episcopul %o'ei :i cel al Constantinopolului au r6'as cei 'ai proe'inen5i li"eri clericali "in Curul anilor 590. Conciliul "e la Constantinopol "in anul 881 a recunoscut 7nt7ietatea scaunului episcopal ro'an. .atriarhului "e la Constantinopol i s0a "at N7nt7ietatea "e onoare i'e"iat "up6 Episcopul %o'ei@ con2or' celui "e0al treilea canon al Conciliului "e la Constantinopol2 7nt7iet65ii episcopului ro'an "e c6tre un grup "e con"uc6tori clericali ai )isericii. 7'p6ratul =alentinian al El0lea 7ntr0un e"ict "in anul 445 a recunoscut supre'a5ia episcopului %o'ei 7n proble'e spirituale. Ceea ce "ecreta acel episcop ur'a s6 2ie Nlege pentru to5i@.8 9st2el at7t autorit65ile ecle<iastice c7t :i cele seculare 7n secolul al *=0lea :i al =0lea recuno:teau preten5iile episcopului %o'ei la 7nt7ietate 7n )iseric6. 1ucrarea 'isionar6 e2icient6 a c6lug6rilor loiali %o'ei a sporit "e ase'enea autoritatea episcopului %o'ei. Clo#is con"uc6torul 2rancilor a "e#enit un sus5in6tor loial al autorit65ii episcopului %o'ei. $rigorie * 10a tri'is pe 9ugustin 7n 9nglia iar acest c6lug6r :i ur'a:ii lui au reu:it s6 a"uc6 )ritania sub in2luen5a %o'ei. Oriun"e 'ergeau c6lug6rii 'isionari con#erti5ii lor erau 7n"e'na5i cu insisten56 s6 se supun6 episcopului %o'ei. &ai presus "e toate )iserica %o'an6 a 2ost binecu#7ntat6 7n aceast6 epoc6 cu 'ul5i episcopi capabili :i ace:ti oa'eni nu au pier"ut nici o oca<ie "e a0:i '6ri puterea. +a'asus * Q8660884R a 2ost se pare pri'ul episcop al %o'ei care a a2ir'at c6 scaunul lui episcopal este Nscaunul apostolic@. ,ra"ucerea =ulgata a )ibliei 7nceput6 "e *eroni' la cererea lui +a'asus pe c7n" 7i era secretar a a"6ugat la prestigiul ocupan5ilor scaunului episcopal "e la %o'a. .6rerea 7nalt6 a lui *eroni' "espre autoritatea st6p7nului lui poate 2i a2lat6 "intr0o scrisoare pe care el i0a scris0o lui +a'asus 7n care a2ir'6 categoric c6 scaunul lui .etru este piatra pe care a 2ost <i"it6 )iserica. 4
I
Capitolul 69 '5, 1eon * care a ocupat tronul episcopal la %o'a 7ntre anii 440 :i 461 a 2ost cel 'ai capabil ocupant al acelui scaun p7n6 c7n" $rigore * a ocupat aceast6 po<i5ie 7n anul 590. Calit65ile lui i0au c7:tigat nu'ele "e N'are@. El 2olosea 'ult titlul papas "in care a "eri#at cu#7ntul nostru Npap6@. 7n anul 452 el a reu:it s601 con#ing6 pe hunul 9tila s6 cru5e %o'a. 7n anul 455 c7n" $aiseric :i #an"alii lui "in 92rica "e 4or" au #enit s6 pra"e %o'a 1eon i0a con#ins s6 cru5e ora:ul "e 2oc :i Ca2P "ar el a trebuit s6 2ie "e acor" ca ora:ul s6 2ie l6sat ti'p "e "ou6 s6pt6'7ni 7n '7inile #an"alilor. $aiseric :i0a 5inut cu#7ntul :i ro'anii l0au consi"erat pe 1eon ca 2iin" cel care le0a sal#at ora:ul "e la
"istrugere total6. .o<i5ia lui a 2ost 7nt6rit6 :i 'ai 'ult c7n" =alentinian *** i0a recunoscut supre'a5ia spiritual6 7n 9pus printr0un e"ict "at 7n anul 445. 1eon sus5inea ca apelurile "e la tribunalele biserice:ti "e episcopi s6 2ie a"use la tribunalul lui :i hot6r7rea lui s6 2ie 2inal6. El a "e2init orto"o?ia 7n -omul lui :i a scris 7'potri#a ere<iei 'anihei:tilor :i a "onati:tilor.5 Chiar "ac6 nu01 consi"er6' pe 1eon ca pri'ul pap6 este corect s6 spune' c6 el a re#en"icat atribu5iile :i a e?ercitat puterea pe care au e?ercitat0o 'ai t7r<iu 'ul5i "intre cei care au ocupat scaunul episcopatului ro'an. $elasius * care a 2ost pap6 7ntre anii 492 :i 496 a scris 7n anul 494 c6 +u'ne<eu a acor"at putere sacr6 :i regal6 papei :i regelui. +eoarece papa trebuia s6 "ea socoteal6 pentru rege 7naintea lui +u'ne<eu la Cu"ecat6 puterea sacr6 a papei a 2ost 'ai i'portant6 "ec7t puterea regal6. .rin ur'are regii trebuiau s6 se supun6 papei. .robabil o ase'enea putere a 2ost util6 7n aceast6 perioa"6 "e 7nceput 7n rela5iile cu barbarii "ar 'ai t7r<iu a "us la corup5ie 7n 7ns6:i )iserica %o'an6.
II. APARI*IA LITURG)IEI

3nirea practic6 a )isericii cu statul sub Constantin :i ur'a:ii lui a "us la seculari<area )isericii. .atriarhul Constantinopolului a aCuns sub controlul 7'p6ratului iar )iserica %6s6ritean6 a "e#enit un "eparta'ent al statului. 92lu?ul "e p6g7ni 7n )iseric6 prin con#ertirile 7n 'as6 a contribuit la p6g7ni<area 7nchin6rii "eoarece )iserica 7ncerca s60i 2ac6 pe ace:ti barbari con#erti5i s6 se si't6 bine printre ceilal5i cre"incio:i. 9cest a2lu? "e p6g7ni "intre care 'ul5i nu au "e#enit altce#a "ec7t cre:tini cu nu'ele a "eter'inat )iserica s6 che'e statul s6 aCute la i'punerea "isciplinei prin 2olosirea puterii lui seculare pentru a pe"epsi "elictele ecle<iastice. 7n anul 529 *ustinian 7'p6ratul *'periului "e %6s6rit a or"onat 7nchi"erea 9ca"e'iei "in 9tena. .7n6 atunci acolo se 7n#65ase 2ilo<o2ia greac6 pag7n6. 7n )iseric6 "isciplina a "e#enit leCer6 "eoarece resursele ei erau suprasolicitate 7n tratarea nu'ero:ilor barbari care 2useser6 "oar par5ial con#erti5i "e la p6g7nis'. 92lu?ul "e barbari :i cre:terea puterii episcopale au a"us "e ase'enea schi'b6ri 7n 7nchinarea )isericii. .entru ca barbarii care 2useser6 obi:nui5i s6 se 7nchine la i"oli s6 g6seasc6 un aCutor real 7n biseric6 'ul5i con"uc6tori biserice:ti cre"eau c6 este necesar s6 'ateriali<e<e liturghia pentru a01 2ace pe +u'ne<eu s6 par6 'ai accesibil acestor 7nchin6tori. =enerarea 7ngerilor a s2in5ilor a 'oa:telor a tablourilor :i a statuilor a 2ost un re<ultat logic al
rL .. .
'51
acestei atitu"ini. 1eg6tura cu statul 'onarhic a "us "e ase'enea la o schi'bare "e la 7nchinarea si'pl6 "e'ocratic6 la o 2or'6 "e liturghie colorat6 'ai aristocratic6 7n care se 26cea o puternic6 "istinc5ie 7ntre cler :i laici. +u'inica a "e#enit una "in <ilele i'portante "in calen"arul )isericii "up6 ce Constantin a hot6r7t c6 trebuia s6 2ie o <i "e 7nchinare at7t ci#ic6 c7t :i religioas6. /6rb6toarea Cr6ciunului a "e#enit o practic6 obi:nuit6 la 'iClocul secolului al *=0lea cu a"optarea "atei "in "ece'brie care 2usese 7nainte 2olosit6 "e p6g7ni. 9 2ost "e ase'enea intro"us6 7n calen"arul )isericii s6rb6toarea Epi2aniei care 7n 9pus celebra sosirea 'agilor pentru a01 #e"ea pe Cristos iar 7n %6s6rit celebra bote<ul lui Cristos./9"aosuri "in anul s27nt e#reiesc "in istoria E#angheliei "in #ie5ile s2in5ilor :i "in #ie5ile 'artirilor au "us la '6rirea per'anent6 a nu'6rului "e <ile s2inte "in calen"arul )isericii. 9 e?istat "e ase'enea o cre:tere nu'eric6 a cere'oniilor care puteau 2i clasi2icate "rept sacra'ente. 9ugustin a 2ost 7nclinat s6 consi"ere c6s6toria un sacra'ent. Ciprian sus5inea c6 peniten5a este #ital6 pentru #ia5a cre:tin6. +eoarece a crescut tot 'ai 'ult pr6pastia "intre cler :i laici a 2ost aproape necesar ca or"inarea s6 2ie consi"erat6 un sacra'ent. Con2ir'area :i 'aslul au aCuns s6 2ie consi"erate 7n Curul anului 400 ca a#7n" #aloare sacra'ental6. +e<#oltarea teologic6 ti'purie a "octrinei p6catului originar a contribuit la i'portan5a bote<ului copiilor. 1a 7nceputul secolului al ***0lea Ciprian :i ,ertulian consi"erau bote<ul copiilor un 2apt acceptat. 9ugustin a accentuat 7n 'o" "eosebit i'portan5a bote<ului. Cina +o'nului ocupa locul central 7n g7n"irea 7nchin6torului :i 7n or"inea liturghiei. +e 2apt ea era 7n procesul "e a "e#eni at7t un sacri2iciu c7t :i un sacra'ent. Ciprian cre"ea c6 preotul 5inea locul lui Cristos la Cin6 el o2erin" Nun sacri2iciu a"e#6rat :i "eplin lui +u'ne<eu ,at6l@.6 Canonul liturghiei, pe care $rigore * 10a schi'bat pu5in accentua natura sacri2icial6 a sluCbei "e Co'uniune.; C6tre s27r:itul secolului al =l0lea erau 2olosite toate cele :apte acte pe care )iserica %o'ano0Catolic6 le consi"er6 sacra'ente :i toate a#eau o po<i5ie 7nalt6 7n 7nchin6ciune. /acer"otalis'ul cre"in5a c6 substan5a ritualului este e2icace nu'ai c7n" cere'onia este e2ectuat6 "e un preot a c7:tigat teren 7n 'o" constant. 9ceasta a "us la accentuarea cresc7n"6 a separ6rii clerului "e laici. =enerarea &6riei 'a'a lui *sus s0a "e<#oltat rapi" 7n Curul anului 590 :i a "us la a"optarea "octrinei concep5iei ei i'aculate 7n anul 1854 :i 7n anul 1950 la a"optarea "octrinei 7n6l56rii ei 'iraculoase la cer. *nterpretarea 2als6 a /cripturii :i 'ul5i'ea "e 'iracole asociate cu &6ria 7n E#angheliile apocri2e au creat o 'are re#eren56 pentru ea. Contro#ersa nestorian6 :i alte contro#erse cristologice "in secolul al *=0lea au a#ut ca re<ultat acceptarea ei ca N&a'6 "e +u'ne<eu@ "7n"u0i0se onoruri speciale 7n liturghie. Cle'ent *eroni' :i ,ertulian i0au atribuit &6riei #irginitate #e:nic6. 9ugustin cre"ea c6 'a'a Cristosului 26r6 "e p6cat nu co'isese nicio"at6 #reun p6cat real. &onasticis'ul cu accentul lui pe #irginitate a 7nt6rit i"eea #ener6rii &6riei. 9cestea 7'preun6 cu alte consi"era5ii au 26cut ca )iserica %o'an6 s60i "ea &6riei o onoare special6. Ceea ce 2usese la 7nceput "oar o Capitolul 69 '55 recunoa:tere a po<i5iei ei 7nalte ca 'a'6 a lui Cristos a "e#enit cur7n" cre"in56 7n puterile ei 'iClocitoare "eoarece se cre"ea c6 Jiul #a 2i bucuros s6 asculte cererile 'a'ei 1ui. %ug6ciunea lui E2rai' /irus "inainte "e anul 400 este un e?e'plu ti'puriu al unei in#oca5ii a"resate ei. C6tre 'iClocul secolului al =0lea ea era pus6 7naintea tuturor s2in5ilor. ,ot 7n secolul al =0lea au ap6rut s6rb6tori asociate cu ea. /6rb6toarea "e )una#estire 7n 25 'artie celebra #estea a"us6 "e 7nger "espre na:terea unui JiuP 7nt7'pinarea +o'nului 7n 2 2ebruarie era s6rb6toarea puri2ic6rii ei "up6 na:terea lui CristosP 7n6l5area 7n 15 august celebra presupusa ei 7n6l5are la cer 26r6 'oarte. 7n secolul al =l0lea *ustinian a rugat0o s6 'iCloceasc6 pentru i'periul lui. 7n anul 590 ea a#ea o po<i5ie unic6 7n 7nchinarea )isericii %o'ane. =enerarea s2in5ilor s0a n6scut "in "orin5a natural6 a )isericii "e a0i onora
pe cei care 2useser6 'artiri 7n <ilele 7n care )iserica 2usese aspru persecutat6 "e stat. &ai 'ult p6g7nii se obi:nuiser6 cu #enerarea eroilor lor :i c7n" au #enit 7n )iseric6 at7t "e 'ul5i p6g7ni a 2ost natural ca ei s60i substituie pe s2in5i cu eroii lor atribuin"u0le puteri se'i"i#ine. .7n6 7n anul 800 s6rb6toririle la 'or'7nt i'plicau nu'ai rug6ciuni pentru o"ihna su2letului s27ntului "ar 7n Curul anului 590 rug6ciunea pentru s2in5i se trans2or'ase 7ntr0o rug6ciune c6tre +u'ne<eu prin ei. 9ceast6 practic6 a 2ost a"optat6 "e al "oilea Conciliu "e la 4iceea. .este 'or'intele lor s0au construit biserici :i capeleP 7n calen"arul bisericesc :i0au 26cut loc s6rb6tori asociate cu 'oartea lorP s0au 7n'ul5it rapi" legen"ele :i 'inunile asociate cu ei. ,ra2icul "e relic#e Q'oa:teR cu' ar 2i trupuri "in5i p6r sau oase a "e#enit o proble'6 at7t "e serioas6 7nc7t 7n anul 881 s0a or"onat 7ncetarea lui. Jolosirea i'aginilor :i tablourilor 7n 7nchin6ciune s0a r6sp7n"it rapi" cu c7t #eneau 7n )iseric6 tot 'ai 'ul5i barbari 26r6 e"uca5ie. 9t7t i'aginile c7t :i tablourile 'ateriali<au realitatea in#i<ibil6 a "i#init65ii pentru ace:ti cre"incio:i. Ele a#eau "e ase'enea o 2unc5ie "ecorati#6 "e 7n2ru'use5are a unei biserici. .6rin5ii )isericii au 7ncercat s6 2ac6 "istinc5ie 7ntre #enerarea acestor i'agini care 26cea parte "in liturghie :i 7nchinarea la +u'ne<eu "ar nu este sigur "ac6 aceast6 "istinc5ie subtil6 10a 7'pie"icat pe cre"inciosul "e r7n" s6 le o2ere acestor i'agini 7nchinarea pe care p6rin5ii )isericii au re<er#at0o nu'ai pentru +u'ne<eu. /6rb6toarea &ul5u'irii sau procesiunile "e peniten56 au "e#enit o parte a 7nchin6ciunii "up6 anul 818. 9u "e#enit obi:nuite la 7nceput pelerinaCele 7n .alestina :i 'ai t7r<iu la 'or'intele s2in5ilor i'portan5i. Elena 'a'a lui Constantin a #i<itat .alestina la b6tr7ne5e :i se presupune c6 ar 2i g6sit a"e#6rata cruce. 9Cutorul gu#erna'ental :i libertatea "e 7nchinare sub Constantin a "us la construirea "e biserici pe scar6 larg6. .entru construirea ba<ilicilor cre:tinii au 7'pru'utat tipul "e arhitectur6 pe care ro'anii o 2olosiser6 pentru cl6"iri publice "estinate a2acerilor sau "istrac5iilor. )a<ilica era o cl6"ire lung6 "reptunghiular6 7n 2or'6 "e cruce cu un portic la cap6tul "inspre apus pentru cei nebote<a5i un naos pentru cei bote<a5i :i la cap6tul "inspre r6s6rit un
'54
spa5iu re<er#at corului preo5ilor :i > "ac6 era o biseric6 cate"ral6 > episcopului care o2iciau sluCba. 9cest spa5iu era "e obicei separat "e naos printr0un para#an "in ar'6tur6 "e 2ier. Cele 'ai #echi c7nt6ri 7n )iseric6 au 2ost "iriCate "e un con"uc6tor c6ruia poporul 7i r6spun"ea c7nt7n". C7ntatul anti2onic 7n care "ou6 coruri separate c7nt6 alternati# a ap6rut 7n 9ntiohia. 9'bro<ie a intro"us practica c7nt6rii anti2onice la &ilano "e un"e ea s0a r6sp7n"it 7n biserica apusean6. 9ceasta a 2ost "e ase'enea :i epoca 'arilor pre"icatori. 9'bro<ie 7n 9pus :i Chrysosto' 7n %6s6rit erau pre"icatorii principali. .7n6 la acest ti'p pre"icatorii nu purtau #e:'inte speciale. =e:'intele speciale pentru preo5i ur'au s6 apar6 atunci c7n" oa'enii au 7nceput s6 renun5e la tipul "e 7'br6c6'inte ro'an6 7n ti'p ce clerul a continuat s601 'en5in6 7n sluCbele "in biseric6. 7n aceast6 epoc6 a ap6rut o ierarhie sacer"otal6 special6 sub un episcop ro'an "o'inant ten"in5a "e a '6ri nu'6rul sacra'entelor :i "e a le 2ace principalele c6i ale harului :i 'i:carea "e elaborare a liturghiei. 9ceste lucruri au aCutat la punerea te'eliei pentru )iserica %o'ano0Catolic6 'e"ie#al6.
NOTE
1. =e<i capitolul 10 pentru "iscu5ii supli'entare 7n leg6tur6 cu 2actorii responsabili pentru 7n6l5area episcopului %o'ei. 2. Eenry )ettenson Documents of the Christian Church Q4eM XorU: O?2or" 3ni#ersity .ress e". a 20a 1968R p. 82088. 8. *bi". p. 82088. 4. *bi". p. 1180114. 5. )eres2or" L. Ii"" Documents Illustrative of the Histor% of the Church Q1on"on: /ociety 2or .ro'oting Christian InoMle"ge 8 #oi. 19200 1941R 2:8110819. 6. Ciprian *pistole, 68:14 ;. Jre"ericU L. JoaUes0LacUson An Introduction to the Histor% of Christianit%, A.D. 9:8-676= Q4eM XorU: ,he &ac'illan Co. 1928R p. 2502;.
ISTORIA BISERICII MEDIE(ALE+ 5"#-'5'APARI*IA IMPERIULUI I A CRETINISMULUI LATIN-TEUTONIC+ 5"#-.## /LU0 I RE/LU0 %N RELA*IILE DINTRE BISERIC$ I STAT+ .##-'#51 SUPREMA*IA PAPALIT$*II+ '#51-',#5 APUSUL EPOCII MEDIE(ALE I APARI*IA EPOCII MODERNE+ ',#5-'5'-
APARI*IA IMPERIULUI I A CRETINISMULUI LATIN-TEUTONIC+ 5"#-.##
'4
Pri897 ?a?= 8e!ieBa7
Consacrarea lui $rigore * ca episcop al %o'ei constituie o linie "e "e'arca5ie care "esparte perioa"a antic6 a istoriei )isericii "e perioa"a 'e"ie#al6 a istoriei )isericii. +ar nu trebuie s6 uit6' c6 7n istorie perio"i<area este un 'ecanis' arti2icial pentru a organi<a or"inea c6l6u<it6 "e +u'ne<eu a istoriei 7n seg'ente u:or "e '7nuit. 3nii 7ncep istoria )isericii 'e"ie#ale 7n anul 818 o"at6 cu acor"area libert65ii religiei. 9l5ii consi"er6 c6 ea 7ncepe la Conciliul "e la 4iceea "in anul 825. 9l5ii pre2er6 anul 8;8 "eoarece b6t6lia "e la 9"rianopol a a#ut ca re<ultat 'igrarea #i<igo5ilor 7n i'periu. 9l5ii cre" c6 perioa"a antic6 a istoriei )isericii s0a 7ncheiat o"at6 cu c6"erea ulti'ului 7'p6rat ro'an 7n anul 4;6. 7n aceast6 lucrare este ales anul 590 "eoarece $rigore * anun5a o nou6 er6 "e putere a )isericii 7n 9pus 7n acel an. /27r:itul E#ului &e"iu al istoriei )isericii este "e ase'enea "iscutabil. 9u 2ost stabilite "i2erite "ate: 7n anul 1095 la 7nceputul epocii crucia"elorP 7n anul 1458 la c6"erea Constantinopolului :i 7n anul 1648 c7n" a 2ost 7ncheiat6 .acea "e la Hest2alia. 9utorul a ales anul 151; "eoarece acti#it65ile lui 1uther 7n acel an anun5au o er6 total "i2erit6 7n care accentul nu 'ai era pus at7t "e 'ult pe biseric6 ca :i institu5ie c7t pe )iserica constituit6 ca un trup 2or'at "in cre"incio:i particulari printr0o cre"in56 personal6 7n lucrarea '7ntuitoare a lui Cristos. 7n epoca 'e"ie#al6 *'periul %o'an s0a 2rag'entat 7n ur'6toarele <one papale: <ona 'usul'an6 "in 92rica "e 4or" <ona asiatic6 bi<antin6 :i <ona european6. %ela5iile "intre )iseric6 :i stat au "e#enit 2oarte i'portante. O ci#ili<a5ie #est0european6 "istinct6 s0a "e<#oltat "in te'eliile cre:tine clasice. +enu'irea "e e# 'e"iu a 2ost "at6 pentru pri'a "at6 "e Cristopher Iellner Q168401680R 7ntr0un 'anual publicat 7n anul 1669. El clasi2ica istoria apusean6 7n trei p6r5i. *storia antic6 7n concep5ia lui s0a 7ncheiat 7n anul 825. *storia 'o"ern6 cre"ea el 7:i a#ea 7nceputul 7n 1458 c7n" c6"erea Constantinopolului a cau<at o re#6rsare spre 9pus "e 7n#65a5i :i 'anuscrise grece:ti. El a caracteri<at anii 7ntre aceste "ate ca e# 'e"iu "in cau<a aparentei lor sterilit65i :i absen5ei in2luen5ei clasice. +e atunci istoricii 2olosesc
'4#
ter'enul "e e#ul 'e"iu ca o "enu'ire con#en5ional6 pentru acea epoc6. +ar nu'ai pri'ele cinci secole ale erei ca' "in anul 500 p7n6 7n anul 1000 pot 2i nu'ite Epoca 7ntunecat6 "e:i chiar :i 7n acea perioa"6 Europa 9pusean6 nu era lipsit6 total "e cultur6 "eoarece '6n6stirile a"uceau contribu5ii intelectuale. Oa'enii %ena:terii au consi"erat aceast6 er6 ca o pr6pastie ce separa perioa"a str6lucitoare clasic6 "e cea 'o"ern6 a u'anis'ului. .entru ei aceast6 perioa"6 putea 2i "oar o epoc6 "e 7ntuneci'e. +ar istoricii 'o"erni ai perioa"ei au reu:it s6 "e'onstre<e c6 epoca 'e"ie#al6 a 2ost o perioa"6 "e cre:tere lent6 7n care )iserica "in 9pus 7n"eplinea 2unc5ii culturale :i religioase utile u'pl7n" golul "intre ora:ul0stat antic :i na5iunea0stat 'o"ern6. +ac6 oa'enii %ena:terii consi"erau anii 7ntre 500 :i 1000 ca Epoca 7ntunecat6 pentru )iserica %o'ano0Catolic6 aceast6 epoc6 este Epoca "e 9ur a istoriei u'ane. Ea a 2ost prece"at6 "e p6g7nis'ul clasic :i ur'at6 "e 2or5ele "e<integrante ale protestantis'ului care au creat haosul scenei religioase 'o"erne > "up6 g7n"itorii ro'ano0catolici. *storicii protestan5i au consi"erat "eseori c6 E#ul &e"iu a 2ost #alea u'brelor 7n care a 2ost corupt6 )iserica curat6 a epocii antice. Epoca 'o"ern6 a istoriei )isericii care a 7nceput cu 1uther a 2ost pentru ei o perioa"6 "e re2or'6 7n care )iserica :i0a rec7:tigat i"ealurile 4oului ,esta'ent. ,oate aceste p6reri trebuie te'perate "e 2aptul c6 e#ul 'e"iu nu a 2ost static ci "ina'ic. +e<#oltarea sub "irec5ionare "i#in6 a continuat :i 7n e#ul 'e"iu. *storia 'e"ie#al6 a )isericii s0a "es26:urat 7ntr0o aren6 'ai 'are "ec7t cea a )isericii antice. +up6 ce triburile teutonice au 2ost c7:tigate la cre:tinis' ba<inul baltic a "e#enit tot at7t "e i'portant ca :i ba<inul 'e"iteranean. Epoca 'o"ern6 este a"7nc 7n"atorat6 e#ului 'e"iu. 7n e#ul 'e"iu oa'enii au 7ncercat s6 7n2iin5e<e o ci#ili<a5ie cre:tin6 7n care trecutul era integrat cu pre<entul 7ntr0o sinte<6 plin6 "e se'ni2ica5ie. Cultura clasic6 a trecutului trans'utat6 "e cre:tinis' a 2ost "at6 triburilor teutonice "e c6tre )iseric6. .7n6 acu' erei 'o"erne 7i lipse:te o ase'enea sinte<6 pentru #ia56P :i ca re<ultat o'ul 'o"ern lupt6 7'potri#a con2u<iei :i a perspecti#ei haosului nu nu'ai intelectual 'oral :i spiritual "ar :i a celui 'aterial. 1u7n" 7n consi"erare aceste lucruri i'portan5a lui $rigore * "e#ine e#i"ent6. El a stat ca :i 9ugustin la ti'pul lui ca o piatr6 "e hotar 7ntre cele "ou6 lu'i ale cre:tinis'ului clasic :i 'e"ie#al "e#enin" si'bolul noii lu'i 'e"ie#ale 7n care cultura era institu5ionali<at6 7n )iserica "o'inat6 "e episcopul %o'ei. $rigore Q5400604R a"esea nu'it Ncel &are@ s0a n6scut 7n #re'urile tulburi c7n" *'periul )i<antin sub *ustinian c6uta s6 rec7:tige partea "in *'periul 9pusean luat6 "e triburile teutonice. )an"e Ce2uitoare boli :i 2oa'ete erau a"esea la or"inea <ilei. 46scut 7n una "in #echile 2a'ilii nobile :i bogate ale %o'ei $rigore a pri'it o e"uca5ie Curi"ic6 pentru a01 preg6ti pentru sluCba 7n stat. El a stu"iat Capitolul 6> '4' 'ult literatura latin6 "ar nu cuno:tea "eloc ebraica sau greaca. Cuno:tea scrierile lui 9'bro<ie *eroni' :i 9ugustin "ar :tia "oar pu5in "in literatura :i 2ilo<o2ia clasic6 a $reciei. .rin anul 5;0 a 2ost ales pre2ect al %o'ei o po<i5ie "e i'portan56 :i onoare. 1a scurt ti'p "up6 aceea a renun5at la a#erea 'o:tenit6 "e la tat6l lui > 'a'a lui /il#ia a intrat "up6 'oartea so5ului ei 7ntr0o '6n6stire > 2olosin"0o pentru construirea a :apte '6n6stiri 7n *talia cea 'ai i'portant6 "intre ele 2iin" ri"icat6 7n palatul tat6lui lui. 9ici el a "e#enit c6lug6r. 7ntre anii 5;8 :i 586 a 2ost a'basa"or repre<ent7n"u01 pe episcopul %o'ei la Constantinopol. 1a 7ntoarcerea lui la %o'a a 2ost "e"icat ca stare5 al '6n6stirii /2. 9n"rei pe care o 2on"ase el "up6 'oartea tat6lui s6u. +ac6 9ugustin a "e#enit c6lug6r pentru scopuri intelectuale este corect s6 spune' c6 $rigore a "e#enit c6lug6r pentru c6 a cre<ut c6 ascetis'ul este o cale "e a01 glori2ica pe +u'ne<eu. C7n" papa .elagius a 'urit "e ciu'6 7n
anul 590 $rigore a 2ost ales s60i ia locul. 9cest o' al c6rui epita2 a 2ost NConsulul lui +u'ne<eu@ a 2ost unul "intre cei 'ai nobili con"uc6tori ai )isericii %o'ane. Japtul c6 a renun5at la 'area lui a#ere a i'presionat pe oa'enii "in ti'pul lui. 9 2ost un o' u'il care s0a consi"erat NsluCitorul sluCitorilor lui +u'ne<eu@. El a 2ost un 'isionar <elos :i "eosebit "e 2olositor 7n c7:tigarea engle<ilor la cre:tinis'. E"uca5ia lui Curi"ic6 tactul :i bunul0si'5 l0au 26cut s6 2ie unul "intre cei 'ai capabili a"'inistratori pe care i0a a#ut )iserica %o'an6 7n ti'pul e#ului 'e"iu. +ar ca :i 'ul5i oa'eni "in ti'pul lui el era e?agerat "e supersti5ios :i "e cre"ul. Dialogurile lui Q598R e?pun cre"ulitatea lui ne'6rginit6 7n ceea ce p6rea a 2i 'iraculos pentru 'intea 'e"ie#al6.1 &ai 'ult "e:i el a#ea o e"uca5ie 7n 7n#656tura sacr6 i0a "6unat necunoa:terea li'bilor originale ale )ibliei. 4ici 7n ti'pul celor :apte ani c7n" a 2ost a'basa"or 7n Constantinopol nu a 7n#65at greaca. 1ucrarea 'aCor6 a lui $rigore a 2ost aceea "e a '6ri puterea episcopului ro'an. Cu toate c6 a t6g6"uit titlul "e Npap6@ el a e?ersat toat6 puterea :i prerogati#ele papilor "e 'ai t7r<iu. El a 26cut aceasta pentru a a2ir'a supre'a5ia spiritual6 a episcopului %o'ei. El a e?ercitat griC6 episcopal6 peste bisericile "in $alia /pania )ritania 92rica :i *talia. El nu'ea episcopi :i tri'etea un pallium, e:ar2a sluCbei celor pe care0i nu'ise sau a c6ror nu'ire o rati2icase. C7n" *oan .ostitorul patriarhul Constantinopolului a pretins titlul "e episcop ecu'enic sau uni#ersal $rigore a opus re<isten56 i'e"iat. El era gata s6 accepte un statut egal pentru patriarhii )isericii care i0ar 2i pus la acela:i ni#el ca :i capi ai 'arilor sec5iuni ale bisericii "ar nu #oia s6 lase pe oricine s6 pose"e titlul "e Episcop uni#ersal. +ar nici patriarhul nu a ce"at :i nici 7'p6ratul r6s6ritean a:a c6 $rigore a trebuit s6 a:tepte 'o'entul potri#it. C7n" 7n anul 602 re#olu5ia a a"us un nou 7'p6rat pe Jocas pe tron la Constantinopol $rigore a c6utat s6 2ie 7n ter'eni prieteno:i cu el "e:i acest par#enit #ulgar ucisese so5ia :i 2a'ilia 2ostului 7'p6rat. Ca re#an:6 Jocas a luat partea lui $rigore 7'potri#a patriarhului recunosc7n"u01 pe episcopul %o'ei ca :i Ncap al tuturor bisericilor@. +ar $rigore nu a acceptat nu'ele "e
11 Co'an"a nr. 549
'4H Cretinismul de-a lungul secolelor Npap6 uni#ersal@ pe care patriarhul 9le?an"riei #oia s6 i01 "ea. El a pre2erat s6 2ie nu'it NsluCitor al sluCitorilor lui +u'ne<eu@. +ar 7n ti'p ce el re2u<a titlul "e cap supre' al )isericii nu l6sa pe ni'eni altcine#a s6 e'it6 preten5ii la titlu e?ercit7n" 7n 2elul acesta puterea papal6. 4ici un episcop sau 'itropolit "in 9pus nu a 7n"r6<nit s6 se opun6 #oin5ei lui el neper'i57n" ni'6nui altcui#a "in lu'ea acelui ti'p s6 a2ir'e supre'a5ia uni#ersal6 asupra )isericii. *nteresul pro2un" al lui $rigore pentru lucrarea 'isionar6 este "e'onstrat "e 2ru'oasa po#estire pe care )e"e o spune 7n istoria lui. 7n aceast6 po#estire ni se spune c6 atunci c7n" lui $rigore i s0a spus c6 b6ie5ii cu p6r b6lai :i ochi alba:tri care erau "e #7n<are la %o'a ca scla#i erau angli el ar 2i r6spuns c6 ei nu erau Nangli@ ci N7ngeri@. C7n" i s0a spus c6 erau "in +eiri Q7n regiunea XorUshire "in 9ngliaR el a hot6r7t c6 trebuiau sc6pa5i "e '7nia Cde iraP lui +u'ne<eu prin lucrarea 'isionar6.2 9poi 10a 7ns6rcinat pe c6lug6rul 9ugustin Qnu trebuie con2un"at cu 9ugustin "in EipponaR s6 'earg6 7n )ritania cu 'esaCul E#angheliei la britanici. 9ugustin a aCuns 7n 9nglia 7n anul 59; :i nu "up6 'ult ti'p 10a c7:tigat pe regele Ientului la cre:tinis'. 7n cur7n" 'isionarii ro'ani s0au #6<ut concura5i "e )iserica celtic6 care e#angheli<a 7ncet su"ul. 7n anul 668 cre"in5a ro'an6 a c7:tigat 7n 2inal. 9st2el $rigore poate 2i consi"erat ca unealta 2olosit6 7n a"ucerea engle<ilor sub in2luen5a )isericii %o'ei. El a 26cut planuri serioase pentru "e<#oltarea )isericii engle<e.8 $rigore a 26cut ca episcopia %o'ei s6 2ie una "intre Cele 'ai bogate "in )iserica ti'pului s6u prin 'unca sa e?celent6 "e a"'inistrator. .osesiunile papale "in *talia :i regiunile apropiate nu au "at nicio"at6 ase'enea recolte "e aur ca sub politica a"'inistrati#6 plin6 "e griC6 a lui $rigore. Cu banii ace:tia el a reu:it s6 ac5ione<e ca protector al p6cii 7n 9pus. C7n" regele lo'bar" arian a a'enin5at %o'a o "at6 7n ti'pul ponti2icatului lui $rigore acesta a reu:it s6 a"une trupe :i s601 2or5e<e pe c7r'uitorul lo'bar" s6 2ac6 pace. ,ot el a 2ost organi<atorul c7ntului Qpsal'o"ieriiR gregorian care a aCuns s6 "e5in6 un loc 'ai i'portant 7n )iserica %o'ano0Catolic6 "ec7t cel elaborat "e 9'bro<ie. 9ceast6 psal'o"iere presupunea 2olosirea unui ton 'aiestuos :i sole'n 7n acea parte a 7nchin6ciunii care era c7ntat6. $rigore a 2ost :i un bun pre"icator cu un real 'esaC pentru ti'pul "e cri<6 7n care a tr6it. .re"icile lui erau practice accentu7n" u'ilin5a :i e#la#ia "ar a"esea ele erau co'pro'ise "e 2olosirea e?cesi#6 a alegoriei o gre:eal6 obi:nuit6 7n pre"icile "in #re'ea lui.4 &ai i'portante "ec7t pre"icile s7nt celelalte lucr6ri literare ale lui. 7n (agna moralia, un co'entariu asupra C6r5ii lui *o# el accentuea<6 interpretarea 'oral6 :i recurge la alegori<are pentru a ob5ine 2or'ule etice. El 7l portreti<ea<6 pe *o# ca un prototip al lui Cristos pe so5ia lui ca pe prototipul naturii 2ire:ti pe cei :apte 2ii ca pe prototipuri ale clerului :i pe cele trei 2iice ca prototipuri ale laicilor cre"incio:i. El a scris :i alte co'entarii "ar nici unul "intre ele nu este at7t "e e?tins ca lucrarea lui "espre cartea lui *o#. Ce Npitolul 6> '4, )rigore cel (are a fost att de respectat ca nv121tor n &iserica apusean1, nct n ta"louri el este ntotdeauna pre3entat cu un porum"el, care repre3int1 Duhul Sfnt, ce st1 pe um1rul lui i i comunic1 la ureche adev1rul divin. +e ase'enea el a scris o lucrare cunoscut6 sub nu'ele Cartea regulei pastorale, care tratea<6 teologia pastoral6. El accentuea<6 con"i5iile necesare pentru episcopat #irtu5ile "e care are ne#oie un pastor :i ne#oia "e introspec5ie. 1ucrarea a a#ut un 'are e2ect asupra c6lug6rilor ti'pului lui "in cau<a naturii ei ascetice.5 &ai e?ist6 7nc6 peste 800 "in epistolele lui. $rigore a 2ost "e ase'enea un re'arcabil teolog. El este consi"erat
7'preun6 cu *eroni' 9'bro<ie :i 9ugustin ca unul "intre cei patru 'ari "octori ai )isericii 9pusene. El a pus te'elia teologiei )isericii %o'ane "e0a lungul e#ului 'e"iu p7n6 c7n" ,o'a "F9Guino a 2or'ulat Sinte3a sa. El cre"ea c6 o'ul este p6c6tos prin na:tere :i alegere "ar el a atenuat p6rerea lui 9ugustin a2ir'7n" c6 o'ul nu a 'o:tenit #ina "e la 9"a' ci "oar p6catul ca pe o boal6 "e care su2er6 to5i oa'enii. El sus5inea c6 #oin5a era liber6 :i "oar bun6tatea ei 2usese pier"ut6. El cre"ea 7n pre"estina5ie "ar o li'ita la cei ale:i. El cre"ea c6 harul nu este ire<istibil "eoarece el este ba<at at7t pe pre:tiin5a lui +u'ne<eu c7t :i 7ntr0o '6sur6 pe 'eritele o'ului. El a sus5inut i"eea purgatoriului ca loc un"e su2letele #or 2i puri2icate 7nainte "e intrarea 7n ceruri. El a sus5inut inspira5ia cu#7nt cu cu#7nt a )ibliei "ar ciu"at a "at tra"i5iei un loc egal cu cel al )ibliei. Canonul liturghiei pe care 10a schi'bat 7ntr0o anu'it6 '6sur6 era 'ult 2olosit 7n ti'pul lui. 9cest canon a "e<#6luit ten"in5a cresc7n"6 "e a consi"era Co'uniunea un sacri2iciu al trupului :i al s7ngelui lui Cristos ori "e c7te ori ea era o2iciat6. 6 $rigore a accentuat "e ase'enea 2aptele bune :i in#ocarea s2in5ilor pentru a pri'i aCutor "e la ei. /e poate a2ir'a c6 teologia 'e"ie#al6 a purtat pecetea g7n"irii lui $rigore. .onti2icatul lui $rigore este 7ntr0a"e#6r o piatr6 "e hotar 7n trecerea "e la istoria antic6 a )isericii la cea 'e"ie#al6. /uccesorii "e 'ai t7r<iu au <i"it pe 2un"a5ia pus6 "e el c7n" au creat siste'ul ierarhic sacra'ental al )isericii institu5ionali<ate a e#ului 'e"iu. El a siste'ati<at "octrina :i a 26cut "in )iseric6 o putere politic6.
164
NOTE
1 Lonathan J. /cott 9lbert Ey'a 9rthur E. 4oyes eadings m (edieval Histor% Q4eM XorU: 9ppleton0Century0Cro2ts 1988R p. 840 92 9ceasta este o relatare bun6 a #ie5ii :i ti'pului lui $ngore. 2. ,he =enerable )e"e Histor% of the Church of *ngland Q4eM XorU: .utna'2#ol. 1980R 2.2 8. Eenry )ettenson Documents of the Christian Church Q4eM XorU: O?2or" 3ni#ersity .ress e". a 20a 1968R p. 1510158. 4 La'es E. %obinson eadings in (odern *uropean Histor% Q)oston: $inn 2 #oi. 1904R 1:;8080. 5 *bi" p 80082P #e<i :i Jre"eric 9. Ogg A Source &oo' of (edieval Histor% Q4eM XorU: 9'erican 190;R p. 91096 un"e se g6sesc alte 2rag'ente "in aceast6 lucrare. 6. J.L. JoaUes0LacUson An Introduction to the Histor% of Chnstiamt%, A.D. 9:8-676= Q4eM XorU: ,he &ac'illan Co. 1928R p.2502;. APARI*IA IMPERIULUI I A CRETINISMULUI LATIN-TEUTONIC+ 5"#-.##
'Pier!eri7e i eI?ansi9nea cretin=t=:ii

E#ul &e"iu este a"esea consi"erat o perioa"6 7n care societatea era static6 :i 7n care oa'enii se 'utau prea pu5in "intr0un loc 7ntr0altul. 3n stu"iu al 'i:c6rii oa'enilor 7n ti'pul E#ului &e"iu #a ar6ta c6 7n nici o epoc6 a istoriei Europei nu au e?istat 'ai 'ari 'igra5iuni 7n 'as6 "ec7t "up6 c6"erea *'periului %o'an. &i:carea hunilor a 'ongolilor :i a go5ilor :i a teutonilor ger'ani "in nor"0est spre i'periu "up6 anul 8;5 a 2ost "eCa "iscutat6. +up6 anul 590 cre:tinis'ul a 2ost 'artor la noi 'i:c6ri "ina'ice "e oa'eni. 7n ti'pul secolului al =E0lea :i al celor ur'6toare )iserica "in %6s6rit a 2ost con2runtat6 cu a'enin5area 'aho'e"anis'ului. &aho'e"anis'ul a 2ost "e ase'enea un 'oti# "e 7ngriCorare pentru )iserica 9pusean6 p7n6 c7n" 7n anul ;82 la ,ours 7naintarea lui a 2ost oprit6. 4oile 'i:c6ri ale #icUingilor "in .eninsula /can"ina#6 "up6 secolul al =*E0lea au a'enin5at "e ase'enea cu "istrugere )iserica 9pusean6. &ai t7r<iu sla#ii 'aghiarii :i 'ongolii au a'enin5at )iserica "in %6s6rit. .e l7ng6 ne#oia "e a 2ace 2a56 pro#oc6rii acestor popoare 'igratoare )iserica 9pusean6 a trebuit "e ase'enea s60:i asu'e sarcina "e a e#angheli<a triburile teutonice "in ca"rul #echiului i'periu. Cei care acceptaser6 o 2or'6 arian6 "e cre:tinis' :i se a:e<aser6 7n /pania 7n 92rica "e 4or" :i 7n *talia pre<entau 7n continuare o pro#ocare pentru cre:tinis'. 9ceast6 sarcin6 "e a0i c7:tiga pe p6g7ni :i pe arienii hetero"oc:i :i pro#ocarea religiei 'aho'e"ane ri#ale au 7'po#6rat p7n6 la li'it6 resursele "e cre:tere ale )isericii. 7ntre anii 590 :i 800 )iserica 9pusean6 a a#ut 'ari succese 7n regiunile "e nor" :i "e #est ale Europei "ar cre:tinis'ul r6s6ritean care "e#enise static nu a 26cut ni'ic 'ai 'ult "ec7t s6 stea 7'potri#a 'aho'e"anilor care "in c7n" 7n c7n" b6teau la por5ile Constantinopolului. 1ucrarea 'isionar6 a 2ost pus6 7n aceast6 perioa"6 pe o ba<6 pro2esional6. Cete "e c6lug6ri porneau s6 propo#6"uiasc6 E#anghelia grupurilor la care 7i tri'itea cea 'ai 7nalt6 autoritate a bisericii papa.
DIIIXA *A I(P* I$!$I A(A. LI (I) AK$!* V. (ASJ D$PJ A.$! =?>
E3%O.9 > 9.3/ %egate %S ger'anice Jranci p6g7ni Clo#is > 496 9J%*C9 > /3+
=94+91** 9/*9 > %f/f%*,

p7n6 7n 1458 *'periul $reco0%o'an )i<antir =i<igo5ii arieni > /pania 9nglia .6g7ni anglo0sa?oni Carol cel &are 800 *'periul %o'an &aho'e"anii > sec. al =ll0lea &aho'e" :i Coranul &aho'e"anii opri5i 7n 9pus 7n ;82 "e Charles &artel :i 7n %6s6rit "e 1eon al *E0lea 7n ;1;0;18 /27ntul *'periu %o'an al lui Otto 96201806 /tatul uni#ersal contra )isericii Eenry al *=0lea contra lui $rigorie al =ll0lea Otto contra lui *nocen5iu al =ll0lea *'periul ca"e 7n '7inile 'aho'e"anilor 1458
Capitolul 6?
'4-
I. APARI*IA I IMPACTUL MA)OMEDANISMULUI

&aho'e"anii energi<a5i "e "ina'is'ul unei cre"in5e nou0g6site "e speran5a Ca2ului 7n nu'ele religiei :i "e <elul "e a con#erti necre"incio:ii la cre"in5a lor s0au r6sp7n"it rapi" "in 9rabia p7n6 7n nor"ul 92ricii 7n 9sia :i chiar 7n Europa prin /pania. F 7n2iin5at6 "e o personalitate puternic6 religia lor era cea 'ai nou6 "intre cele trei 'ari religii 'onoteiste ale lu'ii. Di ea pretin"ea a 2i o religie uni#ersal6 pentru toate popoarele. &aho'e"anii au reu:it s6 "istrug6 )iserica "in nor"ul 92ricii :i s6 o sl6beasc6 7n alte regiuni ale 92ricii. 7n cele "in ur'6 ei au cau<at c6"erea *'periului "e %6s6rit 7n anul 1458 pun7n" )iserica %6s6ritean6 sub controlul politic 'usul'an. &aho'e"anis'ul 7:i are originile 7n .eninsula 9rab6 o bucat6 "e p6'7nt relati# i<olat6 "e lu'ea 7nconCur6toare prin ap6 sau "e:ert cu e?cep5ia grani5ei "e la nor" :i #est. %egiunea este neospitalier6 :i o'ul este 2or5at s6 lupte 7n 'iClocul st7ncilor goale al nisipului :i sub soarele 2ierbinte pentru a supra#ie5ui. C7n" este con2runtat cu 2or5ele naturii o'ul este 7nclinat s6 recunoasc6 o 2iin56 supre'6 'ai 'are "ec7t el. 1a ti'pul apari5iei 'aho'e"anis'ului triburile "e be"uini se'i5i r6t6ceau "e la o oa<6 la alta cu c6'ilele cu tur'ele :i cu ciur"ele lor 26c7n" "oar co'er5ul care era necesar cu or6:enii "in &ecca :i &e"ina. Era 2rec#ent r6<boiul 7ntre triburi cu e?cep5ia perioa"elor "e ar'isti5iu "in 2iecare an c7n" triburile 'ergeau s6 se 7nchine pietrei negre 7n Iaaba la &ecca. 3nul "in 'e'bri acestor triburi a 2ost &aho'e" Qcea. 5;00682R care 7:i c7:tiga e?isten5a ocup7n"u0se "e transportul pe c6'ile. &erg7n" cu unchiul lui 7ntr0o c6l6torie 7n /iria :i .alestina el a intrat 7n contact cu cre:tinis'ul :i iu"ais'ul. 9poi s0a c6s6torit cu o #6"u#6 bogat6 nu'it6 Iha"iCah c7:tig7n" bog65ia cu care era liber s60:i consacre ti'pul 'e"ita5iei religioase 7n anul 610 el a si'5it che'area "i#in6 "e a procla'a 'onoteis'ul :i 7n cursul a trei ani a c7:tigat "oispre<ece con#erti5i 'aCoritatea oa'eni "in tribul lui. 7nt7'pin7n" opo<i5ie la pre"icile lui 7'potri#a i"olatriei a 2ost obligat s6 2ug6 7n anul 622 "e la &ecca la &e"ina. 9ceast6 2ug6 cunoscut6 sub nu'ele "e Eegira a "e#enit pri'ul an 7n calen"arul 'aho'e"an. 7n anul 680 'i:carea crescuse at7t "e 'ult 7ne7t &aho'e" a reu:it s6 cucereasc6 &ecca. +oi ani 'ai t7r<iu la ti'pul 'or5ii lui a"ep5ii lui erau pe punctul "e a ocupa teritorii "incolo "e .eninsula 9rabiei. Cele 'ai 'ari succese ale acestei cre"in5e "ina'ice noi au a#ut loc 7ntre 682 :i ;82. /iria :i .alestina au 2ost c7:tigate 7n a patra "eca"6 a secolului al =ll0lea :i cur7n" "up6 aceea a 2ost ri"icat6 7n *erusali' &oscheea lui O'ar. Egiptul a 2ost c7:tigat 7n "eca"a ur'6toare .ersia c6<7n" sub controlul 'aho'e"an 7n anul 650. E?pansiunea 7n 2or'6 "e se'ilun6 spre apus :i r6s6rit a'enin5a cre:tinis'ul ca un cle:te uria: "ar la cap6tul "e r6s6rit al se'ilunii ea a 2ost oprit6 "e ap6rarea #itea<6 a *'periului "e %6s6rit sub 1eon *sauricul 7n ;1; :i ;18. E?pansiunea 'aho'e"an6 spre partea apusean6 a se'ilunii a 2ost oprit6 "e 7n2r7ngerea 'usul'anilor "e c6tre ar'atele lui Carol &artel la ,ours 7n anul ;82. +ar )iserica "eCa a#usese pier"eri 'ari c7n" oa'enii cuceri5i 2useser6 pu:i 7n 2a5a alegerii 7ntre sabie tribut sau
&&& &&& II II I111 II &&&
2552
+M .M +M UI
5551
oaa
Capitolul 6? '4" 'aho'e"anis'. &usul'anii nu erau 7ntot"eauna intoleran5i "eoarece ei "eseori per'iteau oa'enilor "in regiunile ce le pl6teau tribut s60:i practice propria lor cre"in56. 7n Curul anului ;50 epoca cuceririlor se apropia "e s27r:it :i 'aho'e"anii in2luen5a5i "e cultura greac6 au 7nceput s6 construiasc6 o splen"i"6 ci#ili<a5ie arab6 cu centrul la )ag"a". 9pogeul culturii a 2ost sub Earun09l0%a:i" Q;860809R con"uc6torul regiunii r6s6ritene a teritoriului 'aho'e"an. .rincipala surs6 a religiei 'aho'e"ane este Coranul. 9ceast6 lucrare cu o lungi'e "e "ou60trei'i "in 4oul ,esta'ent este 2or'at6 "in 114 capitole. Cel 'ai lung capitol se a2l6 la 7nceputul c6r5ii :i capitolele s7nt tot 'ai scurte p7n6 c7n" ulti'ul este 2or'at "in nu'ai 8 #ersete. Coranul nu este organi<at :i unele lucruri se repet6 "e 'ai 'ulte ori. Cre"in5a 7ntr0un singur +u'ne<eu cunoscut sub nu'ele "e @9llah@ este te'a central6 a 'aho'e"anis'ului. 9llah :i0a 26cut cunoscut6 #oia prin "ou6<eci :i cinci "e pro2e5i inclusi# personaCe biblice cu' s7nt 9#raa' &oise :i CristosP "ar &aho'e" a 2ost ulti'ul :i cel 'ai 'are "intre ace:ti pro2e5i. &aho'e"anii neag6 at7t "i#initatea lui Cristos c7t :i 'oartea lui pe cruce. %eligia 'aho'e"an6 este 2atalist6 cu i"eea ei "e supunere pasi#6 la #oia lui 9llah. +up6 Cu"ecat6 oa'enii se #or bucura 7ntr0un para"is sen<ual sau #or a#ea parte "e chinurile ia"ului. &aho'e"anul bun se roag6 "e cinci ori pe <i cu 2a5a spre &ecca. +e ase'enea el 7:i recit6 <ilnic cre<ul. .ostitul :i 'ilostenia s7nt i'portante :i cei 'ai s2in5i "intre 'aho'e"ani s7nt cei care cel pu5in o "at6 7n ti'pul #ie5ii 2ac pelerinaC la &ecca. &aho'e"anis'ul a a#ut pentru Europa apusean6 o se'ni2ica5ie cultural6 :i religioas6 "eosebit6. El a asi'ilat :i apoi a trans'is Europei apusene prin /pania arabic6 2ilo<o2ia greac6 a lui 9ristotel. /colasticii 'e"ie#ali au 7ncercat s6 integre<e g7n"irea :tiin5i2ic6 greac6 cu teologia cre:tin6 prin 2olosirea 'eto"ei "e"ucti#e a lui 9ristotel pe care ei au aCuns s6 o cunoasc6 prin tra"ucerea lucr6rilor lui 9ristotel "e c6tre 9#erroes. 9t7t "e 'are a 2ost aceast6 in2luen56 7n Europa secolului al -E0lea 7nc7t EasUins a nu'it aceast6 perioa"6 N%ena:terea secolului al -E0lea@. 1 9t7t )iserica "in %6s6rit c7t :i cea "in 9pus au 2ost sl6bite "e pier"erea oa'enilor :i a teritoriilor luate "e 'aho'e"ani "ar pier"erile )isericii %6s6ritene au 2ost 'ai 'ari "ec7t ale celei apusene. .uternica biseric6 nor"0a2rican6 a "isp6rut iar Egiptul :i Kara /27nt6 au 2ost pier"ute. )iserica %6s6ritean6 nu putea 2ace altce#a "ec7t s6 7'pie"ice hoar"ele 'usul'ane s6 "istrug6 Constantinopolul. Ca ur'are acti#itatea 'isionar6 "us6 'ai ales "e )iserica 9pusean6 7:i a#ea centrul 7n nor"0#estul Europei. Di )iserica %6s6ritean6 a a#ut "e re<ol#at proble'a 2olosirii "e i'agini :i tablouri 7n biseric6. 9ceast6 proble'6 cunoscut6 sub nu'ele "e controversa iconoclast1, s0a n6scut 7n parte :i pentru c6 'usul'anii 7i nu'eau pe cre:tini i"olatri pentru c6 a#eau 7n biseric6 picturi :i i'agini. 9ceast6 sl6bire a )isericii "in %6s6rit a 2ost echilibrat6 "e po<i5ia 'ai puternic6 a episcopului %o'ei. .atriarhii ri#ali ai bisericii "in 9le?an"ria :i 9ntiohia erau sub "o'ina5ie 'aho'e"an6 :i nu 'ai puteau s6 repre<inte
ffl
Capitolul 6? 1;1 )iserica 7n general. .apa nu a 7nt7r<iat s6 2oloseasc6 aceast6 oca<ie pentru a0:i 7nt6ri propria sa po<i5ie. &aho'e"anis'ul re<ista cu 7nc6p657nare la e2orturile papalit65ii :i ale crucia5ilor "e a rec7:tiga Kara /27nt6 :i "e atunci se opune puternic la orice 7ncercare a 'isionarilor cre:tini "e a propo#6"ui cre:tinis'ul 7ntre 'usul'ani.
II. ACTI(ITATEA MISIONAR$ %N APUS

A. n ins97e7e Critanice )iserica irlan"e<6 care 2usese 7nte'eiat6 "e .atricU a 2ost cel 'ai lu'inos punct cultural 7n nor"ul Europei 7ntre anii 590 :i 800. Ea 7l tri'isese pe Colu'banus la burgun<i :i pe Colu'ba la sco5ieni. C6lug6rii irlan"e<i erau angaCa5i 7n lucrarea "e p6strare copiere :i 7'po"obire a 'anuscriselor 7ntr0un ti'p 7n care 7n#656tura pe continent era 7n eclips6. )iserica irlan"e<6 nu a acceptat controlul ro'an p7n6 la 7nceputul secolului al =3*0lea. *n#a<iile #iUingilor 7n secolul al =*E0lea :i al *-0lea au sl6bit0o at7t "e 'ult 7nc7t 7n secolul al -0lea ea a "ec6<ut. +ar 7n perioa"a anterioar6 a ocupat o po<i5ie "e 2runte 7n eru"i5ie :i 7n e#angheli<area Europei. +e ase'enea biserica irlan"e<6 a 2ost in"irect responsabil6 pentru e#angheli<area nor"ului 9ngliei "eoarece sub in2luen5a '6n6stirii lui Colu'ba "e pe insula *ona 9i"an a "us 'esaCul E#angheliei locuitorilor 4orthu'beriei a:e<at6 pe coasta "e nor"0est a 9ngliei. OsMal" un con"uc6tor anglo0sa?on petrecuse un ti'p 7n e?il 7ntre cre:tinii irlan"e<i :i sco5ieni :i a #6<ut caracterul atr6g6tor al #ie5ii acestor cre:tini celtici 7'po#6rat "e 7ntuneci'ea spiritual6 a anglo0sa?onilor care 7n secolul al =0lea 7i alungaser6 "in 9nglia pe cel5i 7'preun6 cu cre:tinis'ul lor "up6 retragerea ar'atelor ro'ane el a cerut 'isionari "e la biserica sco5ian6. 9i"an s0a "us la poporul 4orthu'briei 7n anul 685 :i :i0a stabilit se"iul pe insula 1in"is2arne cunoscut6 :i sub nu'ele "e *nsula /27nt6. 9colo el a construit o '6n6stire care a "e#enit un centru "e e#angheli<are. El s0a bucurat "e cooperarea "eplin6 a lui OsMal" care 7l aCuta "eseori ca tra"uc6tor 7n ti'pul c6l6toriilor lui pe Cos printre cei "in poporul lui OsMal". 9i"an a acor"at o aten5ie consi"erabil6 e"uca5iei pentru ca biserica "in 4orthu'bria s6 poat6 a#ea o con"ucere capabil6. C7n" el a 'urit 7n anul 651 cre:tinis'ul celtic era "eCa puternic stabilit 7n nor"ul 9ngliei. Cu c75i#a ani 7nainte "e 7nceputul acti#it65ilor 'isionare celtice 7n nor" )iserica %o'an6 7ncepuse acti#itatea 'isionar6 7ntre anglo0sa?onii "in su"ul 9ngliei. $rigorie 10a nu'it pe 9ugustin stare5ul '6n6stirii /2. 9n"rei "in %o'a con"uc6tor al unui grup "e c6lug6ri "in acea '6n6stire. 1i s0a poruncit s6 porneasc6 spre su"ul 9ngliei :i s60i c7:tige pe anglo0sa?oni la cre"in5a cre:tin6. 9ugustin :i grupul lui "e c6lug6ri au aCuns pe insula ,hanet > l7ng6 coasta Ientului > 7n pri'6#ara lui 59;. )ertha so5ia galic6 a lui Ethelbert regele Ientului 2usese con#ertit6 7nainte "e a 2i so5ia lui EthelbertP ea 10a in2luen5at pe so5ul ei 7n 2a#oarea 'isionarilor. +up6 pri'a 7nt7lnire "intre 9ugustin :i Ethelbert care a a#ut loc 7n aer liber un"e Ethelbert cre"ea c6
1;2 Cretinismul de-a lungul secolelor nu01 #a putea atinge #raCa lui 9ugustin regele i0a "at lui 9ugustin per'isiunea "e a pre"ica E#anghelia.2 Ethelbert s0a supus cur7n" bote<ului :i un 'are nu'6r "intre oa'enii lui l0au ur'at accept7n" cre:tinis'ul. Cre:tinis'ul se'6nat 7n nor" "e cre:tinii celtici "in /co5ia a aCuns cur7n" 7n contact cu cre:tinis'ul ro'ano0catolic ce se 7ntin"ea "in su"ul 9ngliei spre nor". Cele "ou6 2or'e "e cre:tinis' erau "i2erite 7n 'ulte aspecte. Cre:tinii celtici nu recuno:teau autoritatea papei. +e ase'enea ei nu a#eau .astele 7ntot"eauna 7n aceea:i <i a s6pt6'7nii cu' a#ea )iserica %o'an6. C6lug6rii cel5i se puteau c6s6toriP c6lug6rii ro'ani nu a#eau #oie s6 se c6s6toreasc6. C6lug6rii cel5i a#eau un 2el "i2erit "e tunsur6 sau t6iere a p6rului. 9ceste "i2eren5e au cau<at at7ta con2u<ie :i ri#alitate 7ntre cele "ou6 2or'e ale cre:tinis'ului 7nc7t OsMy care unise cea 'ai 'are parte a 9ngliei anglo0sa?one sub con"ucerea lui a con#ocat o a"unare 7n anul 668 la Hhitby pentru a se hot6r7 care 2or'6 "e cre:tinis' s6 o ur'e<e poporul lui. 9 c7:tigat cre:tini'sul ro'an "eoarece OsMy > "up6 )e"a > a pre2erat religia care pretin"ea c6 "e5ine cheile cerurilor.8 7n anul 668 ,eo"or a 2ost tri'is 7n 9nglia pentru a0i organi<a pe cre:tinii engle<i sub steagul ro'an :i pentru a 7n2iin5a "ioce<e :i arhiepiscopii care 7n 'ulte ca<uri 7nc6 'ai e?ist6 7n )iserica 9nglican6. Cre:tinis'ul engle<esc a 2ost cur7n" cunoscut pentru eru"i5ia lui "eoarece ,eo"or a 7n2iin5at :coli. Dcolile "e la LarroM :i XorU erau cele 'ai renu'ite. C7n" "up6 anul ;81 Carol cel &are "orea ca cine#a s601 aCute la 7n2iin5area unui siste' e"uca5ional pe teritoriul lui 10a ales pe 9lcuin "e la :coala "in XorU pentru aceast6 sarcin6. )e"e a 2ost un alt 7n#65at re'arcabil care :i0a petrecut cea 'ai 'are parte a #ie5ii la LarroM. *storia 9ngliei scris6 "e el "in perspecti#6 ecle<iastic6 este una "in cele 'ai bune surse "e in2or'a5ie "espre #ia5a :i istoria "inainte "e ;81. )iserica "in 9nglia a tri'is :i ea 'isionari pe continentul european care a Cucat un rol i'portant 7n c7:tigarea triburilor teutonice la cre:tinis'ul ro'an. +eoarece engle<ii a#eau o loialitate 2ilial6 2a56 "e scaunul papal ro'an loialitate care a continuat p7n6 7n ti'pul %e2or'ei )iserica "in 9nglia a "e#enit o sus5in6toare a papalit65ii a:a cu' au 2ost :i 2rancii 7n Europa. B. Ger8ania )oni2aciu Q6800;54R cunoscut sub nu'ele "e Hin2ri" a a"us triburile teutonice care ocupau 'aCoritatea teritoriului $er'aniei "e a<i sub in2luen5a E#angheliei. 7n acela:i ti'p el s0a asigurat c6 ele #or 2i supuse loiale ale papei. +up6 ce el a "e#enit un preot 7n#65at :i "e#otat cu abilitate consi"erabil6 7n a2aceri s0a hot6r7t s60:i consacre #ia5a acti#it65ii 'isionare. 9 plecat la %o'a 7n anul ;18 un"e a pri'it "e la pap6 autoritatea s6 pre"ice E#anghelia 7n $er'ania. El a t6iat la $eis'ar un steCar care era consacrat lui ,hor unul "in <eii ger'ani :i a construit o capel6 "in sc7n"uri. 9 c7:tigat cur7n" lan"ul Eessen la cre:tinis'ul ro'an. 9poi :i0a 7n"reptat aten5ia spre ,uringia se'6n7n" :i acolo E#anghelia. 7n ;82 a 2ost 7n6l5at la rangul "e arhiepiscop "e c6tre papa $rigorie ***. 7n aceast6 perioa"6 a carierei sale Capitolul 6? '-, DA$J *IA.)H*!IXJ I A!* I.S$!*!A & I-A.IC* P I(A A DA$A -ri"urile celtice ctigate de romani Csec. Id.Cr.P Islanda ctigat1 de Patric' Ccea =7@-=>8P Sco2ia ctigat1 de Colum"a C9:7P Iona CcentruP amura celtic1 modern1 Ast13i n
Sco2ia > galica Irlanda > irlande3a Kara )alilor i Corn/all > vela Inva3iile anglo sa0one p1gne ale Angliei C=68P au distrus cretinismul celtic timpuriu Cretinismul roman reintrodus n sud n ,ent de Augustin C9:?P arhiepiscop de Canter"ur% n nord n .orthum"ria cretinismul celtic su" As/ald de c1tre Aidan C>79P +orma romano-catolic1 ctig1 la 5hit"% C>>7P -eodor organi3ea31 &iserica 'isionare a 7nceput s6 2oloseasc6 2e'ei "e#otate ca 'isionare. 9ceste 2e'ei au 2ost printre pri'ele 7ntr0un lung :ir "e 2e'ei care 10au ser#it cu #iteCie pe Cristos "e0a lungul istoriei )isericii 7n c7'purile 'isionare ale lu'ii. 9poi )oni2aciu s0a 7ntors spre )a#aria :i a 7n2iin5at acolo biserici pe te'elii puternice. Carol cel &are i0a Ncon#ertit@ prin 2or5a ar'elor pe sa?onii "e la grani5a "e r6s6rit a i'periului s6u. O ase'enea cucerire general6 care uneori a#ea loc sub 2or'a unor con#ertiri 7n 'as6 :i a bote<6rii unor triburi :i na5iuni 7ntregi a ri"icat proble'a bote<ului acelora care nu a#eau o e?perien56 personal6 "e cre"in56. 9ceasta a 2ost :i este proble'a lucr6rii 'isionare "intot"eauna oriun"e con#ertirea unui con"uc6tor in2luent a "us la acceptarea cre:tinis'ului 7n 'as6: nu au e?istat :i nu e?ist6 resurse su2iciente pentru a se #e"ea "ac6 cei con#erti5i au o a"e#6rat6 e?perien56 a sal#6rii. C. *=ri7e !e Nos Hil2ri" Q6840;09R un cleric engle< care nau2ragiase pe coasta Jrieslan"ei Qpro#incie 7n nor"ul Olan"eiR 7n anul 6;8 a pre"icat E#anghelia oa'enilor "in
'-1 Cretinismul de-a lungul secolelor acea regiune. Hillibror" Q65806;9R a reu:it s6 se'ene cre:tinis'ul pe ba<e 'ai puternice :i a c7:tigat Jrieslan"a la supunere 2a56 "e papalitate 7n anul 690. D. Ita7ia 7ntre anii 568 :i 6;5 lo'bar<ii care 2useser6 con#erti5i la cre:tinis'ul arian au luat sub control su"ul *taliei :i s0au opus papalit65ii 7n propria ei 5ar6. $rigorie * a reu:it s6 pre#in6 tulbur6rile 7n ti'pul ponti2icatului prin in2luen5a lui asupra prin5esei ba#are<e ,heu"elin"a care 2usese succesi# so5ia a "oi regi lo'bar<i. =i<ita c6lug6rului irlan"e< Colu'banus prin anul 610 i0a 26cut pe 'ul5i lo'bar<i s6 renun5e la cre"in5a lor arian6. 7n Curul anului 6;5 con"uc6torii lo'bar<i :i 'aCoritatea oa'enilor lor acceptaser6 cre"in5a orto"o?6 a %o'ei. E. S?ania =i<igo5ii arieni "in /pania o2ereau o alt6 pro#ocare )isericii %o'ane. %ecare" al **0lea a anun5at la cel "e0al treilea conciliu "e la ,ole"o 7n 589 c6 renun5ase la arianis' 7n 2a#oarea cre:tinis'ului orto"o?. &ul5i "intre nobilii lui :i episcopii arieni au 26cut la 2el. +ar cucerirea nu a 2ost nicio"at6 co'plet6 "isensiunile "intre orto"oc:ii :i arienii "in /pania 26c7n" regiunea o pra"6 u:oar6 pentru 'aho'e"anii care au in#a"at /pania 7n secolul al =*E0lea. 7n Curul anului 800 autoritatea papei era 2er' stabilit6 7n insulele britanice :i 7n cea 'ai 'are parte a teritoriului $er'aniei "e a<i. 9'enin5area papalit65ii "e c6tre arianis'ul "in *talia :i /pania a 2ost anulat6. +ar 7n )iserica %6s6ritean6 s0a 26cut pu5in6 lucrare 'isionar6 cu e?cep5ia con#ertirii bulgarilor :i a 'ora#ienilor "e c6tre Chirii :i &eto"iu pe la 'iClocul secolului al *-0lea. &ai t7r<iu 'ora#ienii au aCuns sub Curis"ic5ie papal6. &aCoritatea energiilor )isericii %6s6ritene au 2ost 2olosite 7n lupta "e ap6rare a Constantinopolului pentru a nu 2i capturat "e 'aho'e"ani.
NOTE
1. Charles E. EasUins -he enaissance of the -/elfth Centur% QCa'bri"ge: Ear#ar" 3ni#ersity .ress 1989R. 2. Jre"eric 9. Ogg A Source &oo' of (edieval Histor% Q4eM XorU: 9'erican 190;R p. ;20;;. 8. ). L. Ii"" Documents Illustrative of the Histor% of the Church Q1on"on: /ociety 2or .ro'oting Christian InoMle"ge 8 #oi. 19200 1941R 8:54058. APARI*IA IMPERIULUI I A CRETINISMULUI LATIN-TEUTONIC+ 5"#-.##
'.
Re;acerea i8?eri979i n A?9s
.apii s0au #6<ut supu:i la presiuni care a'enin5au preten5iile lor la putere tot 'ai 'ari e'ise "up6 anul 590. 7'p6ra5ii "in Constantinopol care cre"eau c6 )iserica ar trebui s6 2ie subor"onat6 con"uc6torului statului 7nc6lcau constant ceea ce episcopul %o'ei consi"era a 2i prerogati#ele :i posesiunile lui. 1o'bar<ii care 5ineau 2or'a arian6 a cre:tinis'ului au b6tut la por5ile %o'ei nu nu'ai o "at6 7n aceast6 perioa"6. 9ceste "i2icult65i l0au constr7ns pe pap6 s6 caute un aliat puternic care s60i sus5in6 preten5iile la putere spiritual6 :i la posesiunile p6'7nte:ti "in *talia. Con"uc6torii 2ranci p6reau s6 2ie alia5ii cei 'ai pro'i56tori :i papii au 7ncheiat cu ei o alian56 care ur'a s6 in2luen5e<e at7t situa5ia ecle<iastic6 c7t :i situa5ia politic6 7n ti'pul E#ului &e"iu. 4oul i'periu politic "in 9pus pentru care papa :i0a "at 7ncu#iin5area 7n anul 800 a "at na:tere i"eii re2acerii *'periului %o'an "ar con"uc6torii acestui nou i'periu ur'au s6 2ie teutonii :i nu ro'anii. $loria "e a re7n#ia *'periul %o'an a trecut la con"uc6torii carolingieni.
I. DINASTIA MERO(INGIAN&
*'portan5a cuceririi :i ci#ili<6rii $aliei "e c6tre Ce<ar la 'iClocul pri'ului secol 7nainte "e Cristos a "e#enit acu' #i<ibil6 "eoarece papa s0a 7n"reptat "up6 aCutor c6tre 2rancii "in acest teritoriu. 9ce:tia #eniser6 7n Jran5a "in
56rile lor "e pe 'alul "e r6s6rit a01 r7ului %in :i cuceriser6 $alia "ar acceptaser6 7n acela:i ti'p cultura ro'an6 a #icti'elor lor. Clo#is Qcea 4660510R a 2ost pri'ul con"uc6tor care i0a unit pe 2ranci co'plet7n" cucerirea teritoriilor care 2or'ea<6 partea cea 'ai 'are a Jran5ei "e a<i. El s0a c6s6torit cu Clotil"a Q4;40545R o prin5es6 burgun"6 :i a alipit teritoriile burgun"e c7:tigate prin aceast6 c6s6torie "e celelalte c7:tigate 7n lupte. 3nirea tuturor triburilor 2rance "e pe %in sub con"ucerea lui a 7nse'nat o 'are contribu5ie la stabilitatea "in acea regiune. Clo#is a acceptat cre:tinis'ul 7n parte sub in2luen5a so5iei lui :i 7n parte pentru ceea ce p6rea a 2i un aCutor pro#i"en5ial pri'it "e el 7n b6t6lie. 9cceptarea cre:tinis'ului "e c6tre el 7n anul 496 2ace ca anul acela s6 2ie se'ni2icati# 7n istoria Europei apusene "eoarece 2rancii pe care 7i unise :i con"uc6torii lor ur'au s6 "e#in6
1;6
*)A -* (*DI*IA!*
J%94C C1O=*/ > 496 *0a uni2icat :i i0a con#ertit pe 2ranci
I
+i#i<area liniei "atorit6 "escen"en5ilor slabi 7nlocui5i "e 'aCor"o'i ai palatului C9%O1*4$*94 &9LO%+O&* 9* .919,313* C9%O1 &9%,E1 Qa "o'nit ;140;41R 1a ,ours ;82 7'potri#a 'usul'anilor
I
.E.*4 91 ***01E9 ;410;68 %ege al 2rancilor Q7nlocuin" ur'a:ii lui Clo#isR +ona5ia lui .epin Qoriginea statelor papale ;56R
fi
+O49K*9 13* CO4/,94,*4 Qcea ;56R
I
C9%O1 CE1 &9%E ;680814 7'p6rat ro'an 800 13+O=*C 8140840 1u"o#ic > N$er'ania@ 1othair > N*talia@ Carol > NJran5a@
bastionul papalit65ii 7'potri#a "u:'anilor ei :i s60i "ea papalit65ii teritoriile pe care ea le "o'inase ti'p "e peste un 'ileniu. 9:a cu' se 7nt7'pl6 a"esea 2iii lui Clo#is nu au a#ut abilitatea tat6lui lor :i controlul a2acerilor statului a trecut 7n '7inile unui 2unc5ionar cunoscut ca 'aCor"o'ul palatului care era st6p7n pe gu#ern 7n ti'p ce slabii ur'a:i ai lui Clo#is se "istrau 7n palat. 9ce:ti 'aCor"o'i ai palatului au 2or'at a:a0nu'ita "inastie carolingian6 care #a aCunge la apogeul puterii sub Carol cel &are.
Capitolul 6<
1;;
II. CONDUC$TORII CAROLINGIENI

.epin "e Eeristal a 2ost pri'ul "intre 'aCor"o'ii palatului care a reunit posesiunile 7'p6r5ite ale lui Clo#is :i "in 68; p7n6 7n ;14 i0a con"us pe 2ranci 7n locul "escen"en5ilor "egenera5i ai lui Clo#is. El a 26cut "in sluCba "e 'aCor"o' al palatului o po<i5ie ere"itar6 pe care o #or ocupa ur'a:ii lui. Carol &artel Q6890;41R QCioc6narulR 2iu nelegiti' al lui .epin a preluat sarcinile "e 'aCor"o' al palatului "up6 anul ;14. Era 'are ne#oie "e abilit65ile lui r6<boinice "eoarece 'aho'e"anii care cuceriser6 /pania a'enin5au acu' s6 cucereasc6 toat6 Europa apusean6. Carol i0a 7n2r7nt "ecisi# 7n b6t6lia "e la ,ours l7ng6 .oitiers 7n anul ;82 oblig7n" )iserica %o'an6 2a56 "e el "eoarece sal#ase Europa apusean6 pentru cre:tinis'ul orto"o?. El a spriCinit lucrarea lui )oni2aciu "e e#angheli<are a triburilor "e "incolo "e %in :tiin" c6 "ac6 #or 2i c7:tigate la cre:tinis' nu #a a#ea proble'e cu ei pe 'alul apusean al %inului. 3r'a:ul lui Carol ca 'aCor"o' al palatului a 2ost 2iul lui .epin Qcea ;140;68R cunoscut ca .epin cel /curt sau .epin cel &are care a "o'nit 7'preun6 cu 2ratele lui "in ;41 p7n6 7n ;4; c7n" 2ratele lui s0a retras la o '6n6stire. .epin a 2ost pri'ul rege Carolingian "eoarece el a luat titlul "e rege Q;51R e?ercit7n" toto"at6 :i autoritatea "e 'aCor"o' al palatului. Oca<ia pentru aceast6 e?tin"ere a autorit65ii lui a 2ost cererea "e aCutor "in partea papei !aharia 7'potri#a lo'bar<ilor arieni care a'enin5au autoritatea papalit65ii 7n *talia. .epin a 2ost uns "e )oni2aciu ca rege al 2rancilor. Chil"eric al E*0lea ulti'ul "intre 'ero#ingieni a 2ost "etronat :i tri'is s60:i petreac6 restul #ie5ii 7ntr0o '6n6stire. .epin :i0a 7n"eplinit pro'isiunea "e a01 aCuta pe pap6 cu e?pe"i5ii 7'potri#a lo'bar<ilor 7n ;54 :i ;56. 7n anul ;54 el a pro'is papei Dte2an al **0lea p6'7nt 7n centrul *taliei "e la %o'a la %a#ena. 9cest "ar cunoscut ca N"ona5ia lui .epin@ a#ea o se'ni2ica5ie "eosebit6 pentru popula5ia %o'ei "eoarece anul ;54 7.".Cr. era "ata tra"i5ional6 a 7nte'eierii %o'ei. 9ceast6 "ona5ie a 2ost ba<a pentru statele papale pe care papa le0a p6strat ne7ntrerupt 7n *talia p7n6 la unirea poporului italian 7n anul 18;0. 4u este "e 'irare c6 7n anul ;54 papa Dte2an al **0lea 10a 7ncoronat pe .epin pentru a "oua oar6 ca Nrege al 2rancilor :i patrician al ro'anilor@. 7n ;56 Dte2an a pri'it "arul pro'is. ,i'p "e c7te#a secole a circulat o po#este "espre #in"ecarea 'iraculoas6 a lui Constantin "e c6tre episcopul %o'ei #in"ecare care ar 2i "us la con#ertirea lui. .o#estea 'ai spune c6 7n se'n "e recuno:tin56 Constantin i0a "6ruit cu genero<itate episcopului "repturi :i teritorii. 9ceste po#estiri au 2ost co'binate 7ntr0un "ocu'ent cunoscut sub nu'ele "e Dona2ia lui Constantin, care a a#ut 'are circula5ie 7n e#ul 'e"iu. +ocu'entul a 2ost 2olosit "e papalitate 7n ti'pul e#ului 'e"iu pentru a0:i sus5ine preten5iile la posesiunile p6'7nte:ti :i la putere at7t pe t6r7'ul lu'esc c7t :i pe cel spiritual. 1 9cest "ocu'ent autoritar pare s6 2i 2ost scris pe la 'iClocul secolului al =3*0lea a:a c6 el era 7n circula5ie 7n ti'pul c7n" .epin a "6ruit papalit65ii teritoriul "in *talia. e *
*&.E%*31 13* C9%O1 CE1 &9%E

Caro7 c! d i'pirat "e Leon Q* <iua "e Cr6ciun I PAMP. SARAGOSA *&.E%*31 13* C9%O1 CE1 &9%E *4 ;68 -OXO-Y C3CE%*%*1E 13* C9%O1 CE1 TRIBUTARI LUI CAROL CEL MARE7 ''''''' CAMPANIILE LUI CAROL CEL MARE-------STATELE PAPAI./ J
Capitolul 6< 1;9 7n "ocu'ent Constantin 7i salut6 pe /il#estru :i pe episcopii )isericii :i relatea<6 apoi cu' a 2ost #in"ecat "e lepr6 :i bote<at "e /il#estru. +rept co'pensa5ie el "eclar6 c6 )iserica %o'ei ur'ea<6 s6 "e5in6 prioritate asupra tuturor celorlalte biserici :i c6 episcopul ei este episcopul supre' 7n )iseric6. El 7i "6 lui /il#estru teritorii 7n i'periul lui .alatul 1ateran 7'br6c6'intea :i 7nse'nele rangului i'perial. 9poi Constantin se retrage la Constantinopol pentru a nu sta 7n calea "repturilor i'periale ale papei. +e:i 2aptele relatate 'ai sus s7nt 7nscrise 7n "ocu'ent ele nu s7nt corecte "in punct "e #e"ere istoric. 4u 'ai e?ist6 nici un alt "ocu'ent care s6 relate<e aceste 2apte. &ai 'ult 1oren<o =alla 7n anul 1440 -= arat6 7n cartea lui pri'ul "ocu'ent "e critic6 istoric6 real6 c6 Dona2ia a 2ost un 2als 26cut la c7te#a secole "up6 e#eni'entele pe care pretin"ea a le "escrie. .u5ine "ocu'ente 2alse au e?ercitat o in2luen56 at7t "e puternic6 asupra istoriei ca :i acesta. 3r'6torul "o'nitor al 2rancilor a 2ost Carol cel &are 2iul lui .epin cel /curt. Carol cel &are Q;420814R s0a urcat pe tron 7n anul ;68 :i 7n 800 a "e#enit 7'p6rat 7n 9pus c7n" papa 10a 7ncoronat ca imperator romanorum Q7'p6rat al ro'anilorR. *n2luen5a lui a 2ost si'5it6 7n 2iecare "o'eniu "e acti#itate u'an6 "in Europa apusean6. Cele 'ai 'ulte in2or'a5ii "espre Carol cel &are ne #in "e la Einhar" uneori cunoscut incorect ca Eginhar" autor al unei schi5e biogra2ice a lui Carol.2 Carol era 7nalt ca' "e 2 10 ' a#7n" un corp propor5ional "e 'are. Ja5a lui lu'inoas6 :i p6rul alb lung asociate cu o ase'enea 7n6l5i'e 7i "6"eau un aer "e "e'nitate. 7i pl6cea #7n6toarea c6l6ria :i 7notul "ar a#ea un interes real :i pentru cultur6 > :i acest interes 10a 26cut s6 co'bine pl6cerea 'esei cu ascultarea 'u<icii sau cu ascultarea unui te?t citit "e altcine#a. El era "e#otat religiei. +ar religia lui nu intra 7n #ia5a lui 2a'ilial6 "eoarece el 5inea 7n palat at7t concubine c7t :i pe so5ia lui legal6. Carol cel &are a 2ost :i un o' al r6<boiului. El a 7ntreprins peste cinci<eci "e ca'panii 7n ti'pul "o'niei lui 7n 7ncercarea "e a pune cap6t anarhiei "in regatul lui :i "e a0i e?tin"e grani5ele p7n6 7n *talia un"e i0a 7n#ins pe lo'bar<i :i p7n6 7n $er'ania un"e i0a cucerit pe sa?oni. El a reu:it s6 "uble<e posesiunile tat6lui lui ocup7n" *talia p7n6 la %o'a aproape 7ntreg teritoriul $er'aniei "e a<i :i tot teritoriul Jran5ei "e a<i. 9t7t "e 'ult teritoriu 7n Europa apusean6 nu 'ai 2usese sub o singur6 Curis"ic5ie "in ti'pul *'periului %o'an. +eoarece acest regat era 5inut unit prin geniul lui Carol cel &are el nu a "urat 'ult "up6 'oartea lui Carol 7n anul 814. Carol cel &are a "e<#oltat o birocra5ie abil6 :i un siste' bun "e gu#ernare i'perial6 care s60i a"'inistre<e 'arele i'periu. *'periul era 7'p6r5it 7n "i2erite regiuni 2iecare cuprin<7n" c7te#a co'itate con"use "e un "uce. 7'p6ratul.tri'itea pe nea:teptate la cur5ile acestor "uci oa'eni cunoscu5i ca missi dominici, pentru a le inspecta conturile pentru a anun5a noi or"onan5e :i legi :i pentru a controla cu' p6strau ei or"inea. El a 2ost "e ase'enea bine#oitor 2a56 "e )iseric6. El cre"ea c6 )iserica putea 2i co'parat6 cu su2letul iar statul cu trupul unui o'. )iserica :i statul
4
A versiune a rela2iei dintre pap1 i mp1rat este 3ugr1vit1 fi acest mo3aic. Petru ae3at pe tron, este 3ugr1vit conferindu-i paliumul pap;Qi !eon al III-lea i dndu-i un drapel mp1ratului Carol cel (are, ar1tndM prin aceasta c1 fiecare dintre ei i-a primit autoritatea direct de la Petru i independent unul de altul. Capitolul 6< 181 7:i a#eau 2iecare s2erele lor "e responsabilitate. 7n ti'p ce se a2la la %o'a pentru a 7ncheia 7n2r7ngerea lo'bar<ilor 7n anul ;;4 el a recon2ir'at "ona5ia "e teritorii pe care .epin le "6"use papei 7n ;56. +ar el cre"ea c6 con"uc6torul bisericii nu trebuie s6 conteste hot6r7rea con"uc6torului statului :i c6 episcopii "e ase'enea trebuie s6 2ie subor"ona5i capului statului. C7n" .apa 1eon *** a 2ost atacat "e o 2ac5iune "in %o'a :i aproape o'or7t el a p6r6sit %o'a plec7n" la curtea lui Carol cel &are. 9cesta s0a 7ntors 7napoi la %o'a cu papa :i la un consiliu papa a 2ost eliberat "e acu<a5iile ce i se a"uceau. 1a o liturghie 5inut6 7n cate"ral6 7n <iua "e Cr6ciun a anului 800 7n ti'p ce Carol cel &are 7ngenunchea 7n 2a5a altarului papa a pus coroana pe capul lui :i 10a "eclarat 7'p6rat al ro'anilor. 7n 2elul acesta a ren6scut *'periul %o'an "e 9pus :i noua %o'6 con"us6 "e un teuton a luat locul #echiului *'periu %o'an. 3n i'periu uni#ersal e?ista al6turi "e o )iseric6 uni#ersal6. &o:tenirea cleric6 :i cea cre:tin6 erau acu' legate laolalt6 7ntr0un i'periu cre:tin. =isul u'an ca to5i oa'enii s6 2ie uni5i p6rea s6 2ie "in nou reali<at "eoarece Carol cel &are a#ea sub controlul lui cel 'ai 'are teritoriu pe care 10a a#ut #reo"at6 un o' "up6 c6"erea *'periului %o'an. *'periul spiritual uni#ersal 7n care papalitatea a#ea control asupra su2letelor oa'enilor 7:i a#ea acu' o'ologul 7n *'periul %o'an ren6scut 7n care Carol cel &are a#ea control asupra trupurilor oa'enilor. /e cre"ea c6 7'p6r65ia lui +u'ne<eu are "ou6 bra5e: cel spiritual pre<i"at "e pap6 trebuia s6 2ie r6spun<6tor pentru su2letele oa'enilorP cel lu'esc trebuia s6 2ie r6spun<6tor pentru binele 2i<ic al o'ului. .apa :i 7'p6ratul trebuiau s60:i "ea aCutor reciproc unul altuia. +esigur o ase'enea concep5ie a#ea s6 a"uc6 con2licte 7ntre con"uc6torii )isericii :i noul *'periu %o'an ,eutonic. * s0a "at oare 7'p6ratului putere "e la +u'ne<eu peste oa'eni :i e?ercita oare papa putere pri'it6 "e la 7'p6rat peste su2letele oa'enilorV /au +u'ne<eu a "at )isericii supre'6 autoritate :i papa a "at autoritate 7'p6ratului peste trupurile oa'enilorV /au a#eau ei po<i5ii coor"onate 7n care +u'ne<eu i0a "at 2iec6ruia supre'a5ie "irect6 7n s2era luiV %6spunsul la aceast6 proble'6 i0a preocupat intens pe papi :i pe 7'p6rat 7n ti'pul e#ului 'e"iu p7n6 c7n" 7n s27r:it papii au reu:it s601 a"uc6 pe 7'p6rat sub controlul lor. +up6 'oartea lui Carol cel &are i'periul lui a c6<ut 7n "eclin sub 2iul s6u Cslab :i nepo5ii r6<boinici p7n6 c7n" ace:tia au 7'p6r5it i'periul 7ntre ei prin ,ratatul "e la =er"un 7n anul 848 "opa o lung6 perioa"6 "e r6<boi. *"eea i'perial6 a 2ost "in nou ren6scut6 "e prin5ul $er'an Otto 7n anul 962P "in 962 p7n6 Bn 1806 /27ntul *'periu %o'an a 2ost o institu5ie onorat6 7n Europa 7n ciu"a re'arcii sarcastice a lui =oltaire c6 el nu era nici s27nt nici i'periu nici ro'an. Carol cel &are a 2ost pro2un" "e#otat progresului cultural :i "o'nia lui i'perial6 "in 800e p7n6 7n 814 a 2ost o perioa"6 "e "e<#oltare cultural6 care a 2ost cunoscut6 "e atunci sub nu'ele "e N%ena:terea carolingian6@. 4u 'ai 2usese un ase'enea progres cultural "e la lucrarea lui )oetius :i Cassio"or 7n
'.H Cretinismul de-a lungul secolelor ti'pul "o'niei lui ,eo"oric cel &are con"uc6torul ostrogot al *taliei "in secolul al =l0lea. .entru a pro"uce rena:terea lui cultural6 Carol cel &are s0a 7n"reptat spre c6rturarii bisericii "in 9nglia con#ing7n"u01 pe 'arele 7n#65at 9lcuin Qcea ;850804R s6 #in6 "e la XorU la curtea lui :i s6 preia con"ucerea :colii "in palatul "e la 9achen un"e puteau 2i e"uca5i copiii 2a'iliei regale :i ai nobililor "in con"ucere. 9lcuin era aCutat 7n aceast6 'unc6 "e .a#el +iaconul "e Einhar" :i "e al5i 7n#65a5i capabili. Dcoala "e la palat a lui Carol cel &are a 2ost o #erig6 integral6 7n lan5ul "e b6rba5i :i :coli care a#eau responsabilitatea "e a trans'ite uni#ersit65ii 'e"ie#ale liniile "e ba<6 ale progra'ei sale "e stu"iu cele "ou6 ni#ele ale celor :apte arte libere preluate "e la e"uca5ia 7nalt6 "in %o'a "e c6tre &artianus Capella 7n secolul al =0lea. 9cti#it65ile culturale ale lui0Caro] cel &are au 2ost un pas i'portant 7n procesul prin care poporul ger'an a asi'ilat 7n#656tura clasic6 :i cre:tin6. Carol cel &are 7nsu:i se "electa ascult7n" citite 'arile c6r5i ale trecutului :i "up6 cu' a2ir'6 biogra2ul s6u Einhar" 7i pl6ceau 7n 'o" "eoasebit lucr6rile lui 9ugustin 'ai ales Cetatea lui Dumne3eu. El a insistat "e ase'enea ca stare5ii s6 7n2iin5e<e :coli la '6n6stiri pentru ca tra"uc6torii /cripturii s6 2ie oa'eni 7n#65a5i care s6 7n5eleag6 :i s6 tra"uc6 corect )iblia.8 3n accent "eosebit trebuie s6 2ie pus pe se'ni2ica5ia lui Carol cel &are 7n istoria 'e"ie#al6. 7ncoronarea lui a 'arcat reconcilierea :i unirea popula5iei #echiului *'periu %o'an cu cuceritorii lor teutonici. 9ceasta a pus cap6t #isului 7'p6ratului "in %6s6rit "e a rec7:tiga pentru partea r6s6ritean6 a *'periului %o'an <onele pier"ute "atorit6 cuceririlor 26cute "e barbari 7n 9pus 7n secolul al =0lea. +eoarece papa 10a 7ncoronat pe Carol cel &are po<i5ia papei a pri'it 'ai 'ult6 i'portan56 el "e#enin" cel c6ruia 7'p6ra5ii 7i "atorau coroanele lorP :i 7'p6ratul a#ea obliga5ia "e a01 aCuta pe pap6 atunci c7n" acesta era 7ntr0o situa5ie "i2icil6. 7ncoronarea lui Carol cel &are a 'arcat apogeul puterii 2rance care a 7nceput cu "eci<ia lui Clo#is "e a "e#eni cre:tin.
III. BISERICA I IMPERIUL DIN R$S$RIT

.e Carol cel &are 10a interesat "e ase'enea i'periul :i )iserica "in %6s6rit 26c7n" chiar 7ncerc6ri "e a uni %6s6ritul cu 9pusul 7ntr0un i'periu care s6 cuprin"6 'aCoritatea teritoriilor #echiului *'periu %o'an. 4u trebuie uitat 2aptul c6 7'p6ra5ii r6s6riteni au 7'pie"icat hoar"ele 'aho'e"ane s6 treac6 peste Europa p7n6 c7n" 9pusul 7:i putea re#eni "in con2u<ia :i haosul create "e c6"erea i'periului :i "e a2lu?ul barbarilor. %6s6ritul era tulburat 7n special "e contro#ersa iconoclast6 7ntre anii ;260 848. .rin "ecretele "in ;26 :i ;80 1eon al *l*0lea inter<isese 2olosirea i'aginilor 7n )iseric6 or"on7n" "istrugerea lor. Carol cel &are s0a opus 7nchin6rii la i'agini ca' 7n perioa"a c7n" *rina a "e#enit 7'p6r6teasa *'periului "e %6s6rit. El s0a o2erit chiar s6 se c6s6toreasc6 cu *rina pentru a reuni teritoriile #echiului *'periu %o'an sub o singur6 coroan6 cu capitala 7n Capitolul 6< '., 9pus. +ar *rina i0a re2u<at a#ansurile iar "i#i<iunea i'periului 7nceput6 o"at6 cu 'utarea capitalei "in %o'a la Constantinopol "e c6tre Constantin 7n 880 a continuat. 9l "oilea Conciliu "e la 4iceea care a a#ut loc 7n anul ;8; a per'is #enerarea i'aginilor "ar nu 7nchinarea la ele. )iserica %6s6ritean6 cu e?cep5ia acti#it65ii lui *oan "in +a'asc a r6'as static6 7n "e<#oltarea teologiei "in perioa"a contro#ersei teologice "in secolele *=0=* p7n6 7n era 'o"ern6. *oan Qcea. 6;50cca. ;49R a 2or'ulat i"eile teologice 7ntr0o lucrare care a "e#enit echi#alentul r6s6ritean al Sinte3ei lui ,o'a "F9Guino. ,itlul lucr6rii lui este +ntna n2elepciunii :i este 2or'at6 "in trei c6r5i. Ea a "e#enit autoritatea pentru teologii "in %6s6rit a:a cu' lucrarea lui ,o'a "F9Guino a "e#enit autoritate 7n )iserica 9pusean6. Cea "e a treia carte Despre credin2a ortodo01, este o sinte<6 a teologiei "e<#oltate "e p6rin5ii )isericii :i concilii "in secolul al *=0lea p7n6 7n ti'pul lui "e#enin" e?presia stan"ar" a orto"o?iei 7n partea r6s6ritean6 a i'periului. .oate 2aptul c6 biserica "in Constantinopol era subor"onat6 autorit65ii 7'p6ratului e?plic6
po<i5ia static6 a cre:tinis'ului r6s6ritean "up6 'iClocul secolului al =l**0lea. 7n %6s6rit )iserica era practic un "eparta'ent al statului pe c7n" 7n 9pus papa reu:ise s6 c7:tige libertatea "e sub controlul secular :i la o "at6 'ai t7r<ie s6 preia el controlul asupra puterii seculare. 1a s27r:itul perioa"ei "intre anii 590 :i 800 parte "in con2u<ia creat6 "e c6"erea *'periului %o'an 7n 9pus a 2ost risipit6. .artea r6s6ritean6 asiatic6 a i'periului continua sub con"ucerea 7'p6ratului "e la Constantinopol. %egatul 2ranc al lui Clo#is a "e#enit un i'periu cre:tin sub Carol cel &are unin" teutonii "e acu' cre:tini cu locuitorii #echiului i'periu "in 9pus. K6r'ul su"ic al &e"iteranei teritoriu "e5inut 7nainte "e *'periul %o'an a 2ost cucerit "e 'aho'e"ani "ar e?pansiunea 'aho'e"an6 'ai "eparte spre r6s6rit :i apus a 2ost oprit6 7n anul ;82. =echile teritorii ale %o'ei erau acu' 7'p6r5ite 7n trei p6r5i :i istoria )isericii "in perioa"a "intre anii 800 :i 1054 se ocup6 'ai ales "e lupta "intre pap6 :i con"uc6torul i'periului 2ranc.
NOTE
1. Eenry )ettenson Documents of the Christian Church Q4eM XorU: O?2or" 3ni#ersity .ress e". a 20a. 1968R p. 980100. 9ceste pagini "au te?tul "ocu'entului. 4egarea "e c6tre =alla a Dona2iei lui Constantin poate 2i g6sit6 7n -he -reatise of !oren3o Ialla on the Donation of Constantine, tra"us6 "e Christopher ). Cole'an Q4eM Ea#en: Xale 3ni#ersity .ress 1922R. 2. Lonathan J. /cott 9lbert Ey'a :i 9rthur E. 4oyes eadings in (edieval Histor% Q4eM XorU: 9ppleton0Century0Cro2ts 1988R p. 1490 166. e 8. Oli#er 4. ,hatcher :i E"gar E. &c4eal A Source &oo' for (edieval Histor%F Q4eM XorU: /cribner 1905R p. 51052P 55056.
1
/LU0 I RE/LU0 %N RELA*IILE DINTRE BISERIC$ I STAT+ .##-'#51
'"
9pari5ia /27ntului *'periu %o'an
*storia )isericii 7n aceast6 epoc6 i'plic6 o anali<6 a 5es6turii co'ple?e "e rela5ii care e?istau 7ntre )iseric6 :i statele i'periale 7n %6s6rit :i 9pus. 9 2ost perioa"a c7n" 7n )iseric6 a a#ut loc pri'a 'are schis'6. .artea apusean6 :i cea r6s6ritean6 a )isericii s0au separat pentru a 'erge 2iecare pe calea ei: )iserica %o'ano0Catolic6 7n 9pus :i )iserica Orto"o?6 $reac6 7n %6s6rit. *ar be<na Nepocii 7ntunecate@ era 7'pr6:tiat6 7ncet "e rena:terea 7n#656turii care a 7nceput sub Carol cel &are.
I. DECLINUL IMPERIULUI CAROLINGIAN

A. S9ccesorii s7aCi ai 79i Caro7 ce7 Mare. /tructura i'perial6 str6lucitoare stabilit6 prin 7ncoronarea lui Carol cel &are "e c6tre 1eon al *E0lea 7n <iua "e Cr6ciun a anului 800 nu a supra#ie5uit 'ult 2on"atorului ei. +eoarece i'periul 2usese "epen"ent "e geniul lui personal 'oartea lui a 2ost se'nalul pentru 7nceputul "i<ol#6rii lui. 4ici 2iul :i nici nepotul lui nu au a#ut energia :i abilitatea pe care le0a a#ut el :i splen"i"ul i'periu 2ranc s0a "estr6'at cu repe<iciune. B. Princi?i97 te9tonic !e 8otenire 3n 2actor :i 'ai i'portant 7n "eclinul 2a<ei 2rance a /27ntului *'periu %o'an a 2ost 2rag'entarea intro"us6 7n C5ructura i'perial6 "e principiul teutonic 2atal care "icta 7'p6r5irea teritbri8or tat6lui 7ntre 2iii lui. 9cest principiu a 2ost pus 7n aplicare 7nc6 7n ti'pul #ie5ii lui 1u"o#ic cel .ios Q;;80 840R succesorul i'e"iat al lui Carol cel &are. Conceptul ro'anilor "espre un i'periu in"i#i<ibil era str6in6 pentru g7n"irea teutonic6. &ai 'ult chiar "ac6 1u"o#ic ar 2i a#ut aceast6 concep5ie 7i lipsea geniul personal al tat6lui lui Carol cel &are pentru a01 :i 7'plini. El a 2ost neputincios 7n a controla puternica aristocra5ie :i 2irea lui in"ulgent6 i0a sl6bit controlul asupra 2a'iliei lui turbulente. 1a scurt ti'p "up6 ce s0a urcat pe tronul i'perial 1u"o#ic a anun5at planurile "e 7'p6r5ire a i'periului 7ntre 2iii lui. C7n" i s0a n6scut un alt 2iu Carol cel .le:u# "e la cea "e0a "oua so5ie *u"ita el a trebuit s60:i schi'be
'.4 Cretinismul de-a lungul secolelor planurile a:a 7nc7t s601 inclu"6 :i pe Carol 7ntre 'o:tenitori 7n e#entualitatea 'or5ii lui. C7n" 1u"o#ic a 'urit 7n anul 840 "up6 o "o'nie plin6 "e tulbur6ri care 7ncepuse 7n anul 814 certurile 2iilor lui au 26cut ine#itabil "eclinul 'arelui i'periu carolingian. Jiul s6u 1u"o#ic a 'o:tenit partea "e r6s6rit Carol cel .le:u# pe cea "e apus iar partea central6 care se 7ntin"ea "e la &area 4or"ului la &area 9"riatic6 7'preun6 cu titlul i'perial i0au re#enit lui 1othair. 1othair "orea s60:i e?tin"6 controlul peste 7ntregul teritoriu al i'periului tat6lui lui "ar cei "oi 2ra5i ai lui Carol cel .le:u# :i 1u"o#ic $er'anicul s0au unit 7'potri#a lui. 9ce:tia s0au 7nt7lnit la /trasbourg 7n anul 842 :i au Curat 7n li'ba na5ional6 a popoarelor lor s6 2ie loiali unul altuia p7n6 la 7n2r7ngerea lui 1othair. 9ceast6 7nt7lnire a a#ut se'ni2ica5ie pentru istoria Jran5ei :i $er'aniei 'o"erne "eoarece 1u"o#ic ale c6rui posesiuni inclu"eau 'aCoritatea teritoriului $er'aniei 'o"erne :i Carol ale c6rui posesiuni inclu"eau 'aCoritatea teritoriului Jran5ei 'o"erne au recunoscut 2iecare li'ba supu:ilor lor prin 2aptul c6 au "epus Cur6'7ntul 7n acea li'b6. 1 9ceast6 alian56 a 2ost prea puternic6 pentru 1othair :i 7n 848 cei trei 2ra5i au 7ncheiat ,ratatul "e la =er"un.2 1ui Carol cel .le:u# i0a re#enit st6p7nirea celei 'ai 'ari p6r5i a teritoriului "e a<i al Jran5ei iar lui 1u"o#ic st6p7nirea asupra teritoriului $er'aniei "e a<i. 1ui 1othair i0a r6'as titlul i'perial :i regiunile centrale "intre cele "ou6 regate cu o lungi'e "e 1.600 U' :i l65i'e "e peste 160 U'. 9cest e#eni'ent a 'arcat na:terea statelor 'o"erne Jran5a :i $er'ania :i ri#alitatea "intre ele pentru st6p7nire asupra teritoriului "intre cele "ou6 regate a continuat p7n6 7n ti'purile 'o"erne 2iin" o surs6 "e tulburare 7n Europa apusean6. .rin ,ratatul "e la &ersen "in anul 8;0 con"uc6torii regatelor 2rance apusean :i r6s6ritean au 7'p6r5it teritoriul central 7ntre cele "ou6 regate li'it7n"u0i pe ur'a:ii lui 1othair la *talia. C. Naterea ;e9!a7is8979i Jrag'entarea 'arelui i'periu pe care 7l consoli"ase Carol cel &are a 2ost gr6bit6 :i "e na:terea 2eu"alis'ului. Jeu"alis'ul 7ntr0o 2or'6 sau alta se na:te 7ntot"eauna c7n" un gu#ern central sl6be:te :i nu 'ai poate e?ercita autoritate e2icace asupra teritoriilor "e sub controlul lui. +eclinul #ie5ii urbane :i a co'er5ului "up6 c6"erea *'periului %o'an i0a obligat pe oa'eni s6 se 7ntoarc6 la 'unca p6'7ntului pentru a0:i asigura e?isten5a. Jeu"alis'ul a a#ut prece"ente at7t 7n obiceiurile ro'ane c7t :i 7n cele ger'ane cu pri#ire la st6p7nirea asupra p6'7ntului :i la sluCire. 9cestea :i alte con"i5ii haotice "in secolul al *-0lea au 7ncuraCat na:terea 'o"ului "e #ia56 2eu"al 7n Europa apusean6. Jeu"alis'ul a pus puterea public6 7n '7inile anu'itor in"i#i<i. 7n e#ul 'e"iu societatea era "i#i<at6 ori<ontal 'ai "egrab6 "ec7t #ertical a:a 7nc7t e?ista pu5in6 'obilitate social6. O persoan6 "e obicei 7:i tr6ia #ia5a 7n rangul social 7n care tr6ise :i tat6l ei. +up6 apari5ia 2eu"alis'ului societatea era 7'p6r5it6 7ntr0un grup "e protectori ca#alerii 2eu"ali care a#eau pri#ilegiul "e proprietate asupra p6'7ntului 7n schi'bul ser#iciilor lorP un grup "e pro"uc6tori > iobagii > care au "e#enit ba<a econo'ic6 a 2eu"alis'uluiP :i un grup "e 7nchin6tori clasa preo5easc6 a )isericii uni#ersale. *n"i#i"ul era Capitolul 6: '.subor"onat interesului grupului :i 2iecare o' 7:i a#ea st6p7nul lui 7ntr0o ase'enea societate ierarhic6. Jeu"alis'ul poate 2i "e2init ca un siste' "e organi<are politic6 ba<at pe posesiunea asupra p6'7ntului. /eniorul local era con"uc6torul <onei 7n care era proprietar asupra p6'7ntului. .7n6 c7n" au ap6rut na5iunile0stat 7n 9nglia Jran5a :i /pania la s27r:itul e#ului 'e"iu acesta a 2ost singurul 'iCloc prin care se putea 'en5ine "reptatea :i or"inea 7n ti'pul perioa"ei "e slab6 autoritate centrali<at6 "up6 "eclinul *'periului %o'an "up6 2ali'entul regatului 'ero#ingian :i "up6 26r7'i5area i'periului lui Carol cel &are. &o:ieris'ul a 2ost "e ase'enea un siste' econo'ic care asigura traiul pentru toate clasele societ65ii "up6 "estr6'area co'er5ului interna5ional un alt re<ultat al c6"erii *'periului %o'an. 9t7t seniorul c7t :i iobagul 7:i asigurau hrana "in p6'7nt 2iecare 'o:ie 2iin" "e sine st6t6toare :i pro"uc7n"
cele necesare cu e?cep5ia c7tor#a articole ca: sarea pietrele "e 'oar6 sau "rugii "e 2ier "in care 2ierarul 26cea unelte. &o:ia un "o'eniu care putea 7ntre5ine un ca#aler 7nar'at era unitatea "e p6'7nt 7n siste'ul 2eu"al. 3nii seniori 2eu"ali puteau pose"a c7te#a 'o:ii. 9st2el 'o:ia era unitatea econo'ic6 "e ba<6 care 26cea posibil siste'ul 2eu"al. .osesiunea asupra p6'7ntului era #eriga care lega siste'ul 'o:ieresc "e cel 2eu"al. Ca#alerul #eriga cea 'ai "e Cos 7n pira'i"a 2eu"al6 "epin"ea 7n pri#in5a traiului "e iobagii care 7i lucrau p6'7ntul. 7n schi'b el le o2erea protec5ie. Jeu"alis'ul a i'plicat "e ase'enea rela5ii personale "e loialitate 7ntre #asal :i senior cu' ar 2i obliga5ia la 40 "e <ile "e ser#iciu 'ilitar 7n 2iecare an asigurarea hranei :i rug6ciuni "ac6 #asalul era un o' al )isericii. /ocietatea era o pira'i"6 2iecare #asal a#7n" un senior iar seniorul "in #7r2ul pira'i"ei regele era #asalul lui +u'ne<eu. 4u'ai 7n 9nglia secolului al -l0lea sub Hillia' Cuceritorul a 2ost reali<at6 pira'i"a 2eu"al6. 7n teritoriile Jran5ei :i $er'aniei "e a<i leg6tura "intre 2eu"alul #asal :i con"uc6tor era slab6. 9ceast6 "iscu5ie relati# lung6 "espre 2eu"alis' a 2ost necesar6 "atorit6 i'portan5ei 2eu"alis'ului ca siste' politic :i econo'ic care a "at legi :i o anu'it6 or"ine 7n era "escentrali<6rii :i haosului care au ur'at "i<ol#6rii i'periului carolingian :i in#a<iei #iUingilor 7n Europa "e apus :i 7n 9nglia 7n secolele al *-0lea :i al -0lea :i in#a<iile sla#ilor :i a 'aghiarilor. *n2luen5a 2eu"alis'ului asupra )isericii 7n aceast6 perioa"6 este :i 'ai i'portant6. O 'are parte "in teritoriul Europei apusene era sub st6p7nirea )isericii la s27r:itul e#ului 'e"iu. +eoarece "arurile "e p6'7nt pri'ite "e la oa'eni pio:i sau care se poc6iau :i care c6utau s60:i r6scu'pere #ia5a "e p6cat au r6'as 7n '7inile )isericii %o'ane ca un corp co'un "in genera5ie 7n genera5ie aceast6 )iseric6 7n calitate "e 'are proprietar "e p6'7nt nu a putut s6 nu 2ie in2luen5at6 "e siste'ul 2eu"al. 9ceste "aruri erau p6strate 7n st6p7nire 2eu"al6 "e c6tre stare5i :i episcopi. &e'bri clerului ca sluCitori ai lui +u'ne<eu nu puteau 2ace ser#iciu 'ilitar pentru seniorul 2eu"al :i "e aceea ei trebuiau 2ie s6 "ea p6r5i "in p6'7ntul lor ca#alerilor #asali care
188
puteau 2ace ser#iciul 'ilitar 7n locul lor 2ie s6 2ac6 alte ser#icii. 9ceast6 2eu"ali<are a p6'7ntului bisericii tin"ea s6 seculari<e<e biserica :i s60i "istrag6 aten5ia "e la interesele spirituale la cele lu'e:ti. =asalul ecle<iastic 7nt7'pina proble'a supunerii 7'p6r5ite. Oare trebuia el s6 2ie "e#otat 7n pri'ul r7n" st6p7nului lui p6'7ntesc c6ruia 7i "atora ta?e 2eu"ale sau papei supraseniorul spiritual "e la care 7i re#enea autoritatea spiritual6V 9ceast6 7'p6r5ire a "e#ota'entului a st7nCenit "e<#oltarea #ie5ii spirituale s6n6toase esen5ial6 pentru succesul )isericii. +eoarece 2iii 'ai tineri ai nobililor puteau c7:tiga p6'7nt :i prestigiu prin ser#iciul 7n ca"rul )isericii 'arii nobili "eseori se a'estecau 7n alegeri pentru ca ru"ele lor s6 pri'easc6 o '6n6stire sau o episcopie. &ul5i "intre ace:ti oa'eni erau lu'e:ti :i prea pu5in interesa5i 7n proble'ele spirituale legate "e sluCba ecle<iastic6. Contro#ersa asupra 7n#estiturii "isputa "ac6 seniorul 2eu"al sau papa trebuia s60i "ea #asalului 2eu"al si'bolurile autorit65ii lui a 26cut ca 7n secolul al -l0lea :i al -E0lea rela5iile "intre stat :i )iseric6 s6 2ie ostile. *nelul toiagul :i 'antia erau si'bolurile autorit65ii spirituale iar sabia :i sceptrul erau si'bolurile autorit65ii 2eu"ale. 3neori at7t seniorul 2eu"al c7t :i papa pretin"eau "reptul "e a "a aceste si'boluri. 9ceast6 contro#ers6 a "us la o pier"ere a #ie5ii spirituale a con"uc6torilor )isericii la negliCarea "atoriilor lor spirituale :i la seculari<area intereselor lor "eoarece ei "6"eau aten5ie 'ai 'are controlului asupra p6'7ntului lor :i certurilor 2eu"ale locale "ec7t proble'elor )isericii. )iserica 7n 9pus a a#ut "e luptat cu 2eu"ali<area 7n ti'p ce )iserica "in %6s6rit lupta 26r6 succes cu st6p7nirea i'perial6. /eculari<area )isericii "in cau<a i'plic6rii ei 7n siste'ul 2eu"al a 2ost echilibrat6 "e 7ncerc6rile ei "e a "i'inua relele pro"use "e r6<boaiele 2eu"ale. 1a 7nceputul secolului al -l0lea )iserica a reu:it s60i 2ac6 pe seniorii 2eu"ali s6 accepte .acea lui +u'ne<eu :i 9r'isti5iul lui +u'ne<eu. .acea lui +u'ne<eu era un acor" care inter<icea certurile 7ntre persoane particulare atacarea persoanelor ne7nar'ate ho5ia :i #iolen5a :i Ce2uirea locurilor s2inte. 9ceast6 7n5elegere era necesar6 "eoarece seniorul 2eu"al nu si'5ea nici o obliga5ie "e a nu lupta cu #ecinul lui 2eu"al. 9r'isti5iul lui +u'ne<eu "in anul 1081 obliga clasa 2eu"al6 s6 nu lupte "e 'iercurea "e la apusul soarelui p7n6 lunea "i'inea5a la r6s6ritul soarelui :i s6 nu lupte 7n <ilele "e s6rb6tori biserice:ti. 9ceasta l6sa 'ai pu5in "e 100 "e <ile pe an pentru luptele 2eu"ale. El "e ase'enea pre#e"ea ca bisericile ci'itirele :i '6n6stirile s6 2ie sanctuare un"e re2ugia5ii puteau g6si un a"6post sigur 7n #re'uri "e tulburare. Je'eile 56ranii :i clerul nu trebuiau #6t6'a5i. 9ceste acor"uri8 au 7nse'nat 'ult pentru "i'inuarea brutalit65ilor luptelor 2eu"ale 7n e#ul 'e"iu. D. InBa<ii7e BiOin@i7or+ a7e s7aBi7or i a7e 9n@9ri7or. *n ti'p ce 2eu"alis'ul a 2ost at7t e2ect c7t :i cau<6 7n "eclinul i'periului carolingian in#a<iile #iUingilor sla#ilor :i ungurilor au 2ost 2actori hot6r7tori 7n "i<ol#area lui rapi"6. 9ce:ti #iUingi sau oa'eni ai nor"ului care au #enit "in teritoriile ocupate a<i "e /ue"ia +ane'arca :i 4or#egia au 2ost o proble'6 7n Europa apusean6 "e la s27r:itul secolului al =3*0lea p7n6 7n Capitolul 6: '." secolul al -0lea. Orice ora: sau '6n6stire "e0a lungul coastei sau pe 'alurile unui r7u na#igabil se putea a:tepta la #i<ita acestor pira5i 7n"r6<ne5i ai '6rilor. &ul5i "intre ei s0au a:e<at 7n 2inal 7n 9nglia :i "up6 'ulte lupte s0au unit cu ru"ele lor anglo0sa?onii care #eniser6 7n 9nglia 'ai "e#re'e. 7n acest proces 2ru'oasa cultur6 cre:tin6 care 2usese 26urit6 7n *rlan"a :i 9nglia 7n ti'pul Nepocii 7ntunecate@ a 2ost "istrus6 sau a "at 7napoi. 9l5i #iUingi s0au stabilit 7n 4or'an"ia "e un"e au pornit s6 cucereasc6 9nglia sub con"ucerea lui Hillia' Cuceritorul 7n anul 1066. 9l5ii au 'igrat spre su" peste Europa r6s6ritean6 pun7n" ba<ele statului rus. 9l5ii s0au a:e<at 7n /icilia :i su"ul *taliei un"e un ti'p au pre<entat o a'enin5are pentru puterea politic6 a papalit65ii. /la#ii :i 'aghiarii s0au a:e<at 7n centrul :i su"0estul Europei.
II. IMPORTAN*A IMPERIULUI CAROLINGIAN

.reocuparea pentru 'oti#ele :i "eclinul i'periului carolingian nu trebuie
s6 ne 2ac6 s6 trece' cu #e"erea i'portan5a lui 7n istoria Europei apusene. /tatul 2rance< :i cel ger'an s0au n6scut "in ruinele lui. +e:i statul ger'an cu preten5iile lui "e 'ai t7r<iu "e i'periu uni#ersal ca ur'a: legiti' al *'periului %o'an :i al i'periului lui Carol cel &are nu a reu:it nicio"at6 s6 elabore<e o na5iune0stat centrali<at6 p7n6 c7n" na5ionalis'ul secolului al -l-0lea i0a su"at pe ger'ani 7ntr0o na5iune0stat el a "e#enit ur'a:ul statului i'perial 2ranc 7n secolul al -0lea. 7n loc s601 aCute pe pap6 a:a cu' 26cuser6 7'p6ra5ii 2ranci el a luptat cu papa pentru supre'a5ie p7n6 c7n" linia sa "o'nitoare a 2ost 7n#ins6 "e *nocen5iu al E*0lea. 4u s0a renun5at nicio"at6 la i"ealul unui *'periu %o'an ren6scut "up6 c6"ereaF *'periului lui Carol cel &are. 7'p6ra5ii ger'ani ai secolului al -0lea au luat "e la statul apusean 2ranc tra"i5ia i'periului :i i'periul 2on"at "e Otto * a 2ost cunoscut ca /27ntul *'periu %o'an. *'periul carolingian "e ase'enea a ri"icat 7ntrebarea "ac6 )iserica era repre<entanta +i#init65ii pe p6'7nt sau statul. O 'o:tenire a i'periului lui Carol cel &are a 2ost 7ntrebarea cui i0a con2erit +u'ne<eu su#eranitatea papei sau 7'p6ratului a:a 7nc7t unul :i0a "eri#at autoritatea "e la cel6lalt. 9ceast6 proble'6 a 7nr6ut65it rela5iile "intre )iseric6 :i stat ti'p "e c7te#a secole 7n ti'pul e#ului 'e"iu. 7nceputul preten5iilor papei "e a 2i con"uc6tor secular "atea<6 "e la "arurile "e p6'7nt 26cute 7n *talia "e .epin str6'o:ul lui Carol cel &are 7n anul ;54. .apa ca :i con"uc6tor at7t secular c7t :i spiritual a e'is preten5ii asupra con"uc6torilor na5ionali 7n ti'pul E#ului &e"iu pe care ei nu le0au a"'is ca 2iin" Custi2icate. 9#7ntul "at culturii "e c6tre Carol cel &are trebuie socotit ca unul "intre 'arile caracteristici ale i'periului s6u. +o'nia lui a 2ost o lu'in6 str6lucitoare ilu'in7n" prin contrast 7ntuneci'ea cultural6 a Nepocii 7ntunecate@ 7n Europa apusean6. 4u po5i 2i "ec7t i'presionat "e se'ni2ica5ia lui Carol cel &are :i a i'periului s6u pentru istoria ur'6toare a )isericii :i a statului 7n Europa apusean6.
IMPERIUL LUI OTTO CEL MARE+ "4H-"-,+ I SUCCESORII LUI

IMPERIUL SUB OTTO F",4-"-,G CUCERIT DE OTTO '////,
Capitolul 6:
'"'
III. RENATEREA IMPERIULUI ROMAN %N SECOLUL AL 0-LEA

Cu toate c6 i'periul creat "e Carol cel &are a "isp6rut a r6'as i"ealul unui i'periu politic uni#ersal pe care Europa apusean6 7l 'o:tenise "e la %o'a. 4u a 'ai 2ost reali<at "e 2ranci ci ur'a s6 2ie reali<at 7n partea "e r6s6rit a i'periului lui Carol cel &are care0i re#enise lui 1u"o#ic $er'anicul 7n anul 848. ,rebuie acor"at6 aten5ie na:terii cre:terii :i se'ni2ica5iei acestui nou preten"ent la puterea %o'ei i'periale 7n 9pus. 3ni2icarea 7n $er'ania a 2ost 7ntot"eauna 'ai "i2icil6 "ec7t uni2icarea 7n Jran5a. $eogra2ia 2i<ic6 a Jran5ei 7i asigur6 grani5e naturale 7ntre &area &e"iteran6 9tlantic &un5ii .irinei :i 9lpi. 4u'ai pe %in a a#ut Jran5a "i2icult65i pentru c6 nu a reu:it nicio"at6 s6 2ac6 "in %in o grani56 natural6 pentru statul 2rance<. $eogra2ia ac5ionea<6 7'potri#a unit65ii ger'ane "eoarece 7n $er'ania r7urile curg spre nor" spre &area 4or"ului sau )altic6 iar 7n su"ul 56rii ele curg spre est. 4or"ul $er'aniei este 'ai ales c7'pie 7n ti'p ce su"ul $er'aniei este 'untos. 9ceasta e?plic6 preocup6rile "i2eriteFale oa'enilor. &ai 'ult "i#i<iunile tribale tra"i5ionale cuplate cu statele 2eu"ale "e 'ai t7r<iu au "us la "escentrali<area autorit65ii. Chiar :i "up6 ce $er'ania a pri'it un singur nu'e sub 7'p6ra5ii /27ntului *'periu %o'an interesul 7'p6ratului 7n a2acerile )isericii peste 9lpi nu era 7'p6rt6:it "e poporul lui. +ar 7n ciu"a acestor proble'e partea r6s6ritean6 a #echiului i'periu al lui Carol cel &are a "e#enit centrul puterii i'periale care o"at6 2usese "e5inut6 7n 9pus "e 2ranci. +ucii tribali ai $er'aniei con2runta5i cu ne#oia "e unitate pentru ap6rarea 7'potri#a nor"icilor :i a ungurilor sla#i l0au ales 7n 919 pe Eenric .6s6rarul +uce al /a?oniei "rept con"uc6tor al lor. El i0a 7'pins 7napoi pe nor"ici :i a reu:it s60i 7n#ing6 pe sla#ii in#a"atori. Eenric a 2ost ur'at ca rege al ger'anilor "e 2iul s6u Otto Q91209;8R 7n anul 986. Otto i0a 26cut pe "uci #asalii lui :i a preluat supra#egherea a2acerilor )isericii nu'in" episcopi :i stare5i ale:i "e el ca s6 poarte griCa intereselor ecle<iastice 7n $er'ania. +ac6 ar 2i #rut s60:i li'ite<e e2orturile la $er'ania ar 2i putut construi o puternic6 'onarhie centrali<at6 si'ilar6 cu cea pe care 'ai t7r<iu o #or crea regii engle<i 2rance<i :i spanioli. +ar el a 7nceput s6 se interese<e "e a2acerile "e peste 9lpi :i ti'p "e secole proble'ele )isericii :i ale statului 7n *talia au "e#enit un canal "e scurgere a resurselor ger'ane. El a plecat 7n *talia s601 aCute pe pap6 7'potri#a unui con"uc6tor puternic ce se ri"icase s6 a'enin5e puterea papal6 7n *talia :i papa *oan al -E0lea 10a 7ncoronat ca 7'p6rat al /27ntului *'periu %o'an 7n 962. 7nc6 o"at6 a e?istat un 7'p6rat ro'an care s6 pretin"6 Curis"ic5ie peste popoarele Europei a:a cu' 26cuser6 'ai 7nainte Carol cel &are :i 7'p6ra5ii ro'ani. ,oat6 Europa central6 "e la &area 4or"ului p7n6 la 9"riatic6 era acu' unit6 sub un i'periul ro'an "e na5iune ger'an6 care ur'a s6 "6inuie p7n6 c7n" 4apoleon 10a "i<ol#at 7n anul 1806. 7n ti'pul ur'6toarelor "ou6 secole scaunul papal a a#ut posesori slabi :i 7'p6ra5ii ger'ani au trecut "eseori 9lpii pentru a 2ace or"ine 7n haos :i
192
pentru a0:i e?tin"e propriile lor interese 7n *talia. +e e?e'plu Otto al *E0lea a intrat 7n anul 996 7n %o'a :i "up6 ce a 7n6bu:it .o 2ac5iune a nobili'ii ro'ane a 2or5at alegerea #6rului s6u )runo ca pap6. 9cesta a 2ost papa $rigorie al =0lea. 9cest a'estec constant al con"uc6torilor ger'ani 7n a2acerile papalit65ii 7n *talia a "us la o lupt6 7ntre 7'p6rat :i pap6 p7n6 c7n" *nocen5iu al *E0lea u'ilin"u01 :i 7n#ing7n"u01 pe 7'p6rat a pus cap6t a'estecului ger'an 7n *talia.
NOTE
1. Jre"eric 9. Ogg A Source &oo' of (edieval Histor% Q4eM XorU: 9'erican 190;R p. 1520154. 2. I"id.,p. 1540156. 8. Oli#er L. ,hatcher :i E"gar E. &c4eal A Source &oo' for (edieval Histor% Q4eM XorU: /cribner 1905R p. 4120418. /LU0 I RE/LU0 %N RELA*IILE DINTRE BISERICA I STAT+ .##-'#51
20
Tre<ire s?irit9a7= i scAis8= n Biseric=
Cu toate c6 )iserica 9pusean6 se a2la 7n u'bra /27ntului *'periu %o'an al lui Otto 7n ti'pul ulti'ei p6r5i a perioa"ei 7ntre 800 :i 1054 ea a e?peri'entat o tre<ire interioar6 care i0a "at puterea "e a 2ace 2a56 a'estecului i'perial. 7n aceast6 epoc6 )iserica %6s6ritean6 a "e#enit con:tient6 "e "i2eren5ele "intre ea :i )iserica 9pusean6 a:a 7nc7t perioa"a s0a 7ncheiat cu o schis'6 care a "us la crearea )isericii $reco0Orto"o?e 7n %6s6rit.
I. RE%NNOIRE %N APUS
+e:i re7nnoirea 7n )iserica 9pusean6 nu a 2ost 7ntot"eauna o re7nnoire a spiritului a e?istat o re7nnoire a puterii care a aCutat0o 7n lupta ei cu statul repre<entat "e /27ntul *'periu %o'an "e na5iune ger'an6. 1a re7nnoirea puterii ecle<iastice a papei au contribuit c7te#a lucruri. A. Doc98ente n s?ri>in97 ?a?a7it=:ii Dona2ia lui Constantin Q#e<i capitolul 18R a "e#enit suportul legal pentru pose"area p6'7ntului "e c6tre pap6. Cel 'ai 'are "ar "e proprietate pe care acest "ocu'ent 7l Custi2ica era "at "e .epin 7n anul ;56. 7n anul 865 papa 4icolae * care a "e5inut aceast6 2unc5ie "in 858 p7n6 7n 86; a 2olosit pentru pri'a "at6 o colec5ie "e "ecrete ale "i2eri5ilor ponti2i ai %o'ei. 9ceast6 colec5ie este cunoscut6 sub "i2erite nu'e: N+ecretele@ N+ecretele 2alse@ sau N+ecretele pseu"o0isi"oriene@. %e'arcabilul "ocu'ent inclu"ea Dona2ia lui Constantin, "ecretele reale :i unele "ecrete 2alse ale papilor ro'ani "in ti'pul lui Cle'ent "in %o'a :i c7te#a "in canoanele 'arilor concilii ale )isericii. Colec5ia a 2ost asociat6 cu nu'ele lui *si"or "in /e#illa cap al bisericii spaniole la 7nceputul secolului al =ll0lea. 4u pute' 2i "og'atici atunci c7n" este #orba "e autorul +ecretelor "ar este sigur c6 "e la 'iClocul secolului al *-0lea ele au Cucat un rol i'portant 7n preten5iile episcopului ro'an la supre'a5ia 7n )iseric6.
18 Co'an"a nr. 549
'"1 Cretinismul de-a lungul secolelor Dona2ia lui Constantin, 2olosit6 pentru pri'a "at6 7n secolul al =*E0lea a 2ost utili<at6 pentru a sus5ine preten5iile papilor la proprietate "e p6'7nt 7n *taliaP "ar +ecretele au 2ost 2olosite pentru a spriCini puterea papei 7n ca"rul )isericii. +ecretele a2ir'au supre'a5ia papei peste to5i con"uc6torii ecle<iastici ai )isericii :i "6"eau oric6rui episcop "reptul "e a apela "irect la pap6 peste capul arhiepiscopului s6u. Era "e ase'enea pretins "reptul )isericii "e a 2i eliberat6 "e sub controlul secular. +e:i probabil c6 nu un pap6 a creat 2alsul 'ul5i papi au 2olosit colec5ia 7n spriCinul preten5iilor lor la putere 7n ca"rul )isericii. Dictatul lui $rigorie al =E0lea a 7nt6rit 'ai t7r<iu aceste preten5ii. B. ConBertirea /can"ina#iei .uterea episcopului ro'an a 2ost 7nt6rit6 7n aceast6 epoc6 prin acceptarea E#angheliei "e c6tre poporul /can"ina#iei. 9nsUar Q8010865R un b6:tina: "in Jlan"ra are un 'are 'erit 7n acest c7:tig. C7n" regele "ane< Earol" a cerut un 'isionar 7n 826 9nsUar a si'5it c6 el trebuie s6 r6spun"6 che'6rii :i :i0a "e#otat ulti'ii 86 "e ani ai #ie5ii acti#it65ii 'isionare 7n nor"ul Europei. +ane'arca a 2ost c7:tigat6 la cre:tinis' abia 7n secolul al -l0lea 7n ti'pul lui Canut. Cre:tinis'ul s0a stabilit per'anent 7n 4or#egia 7n Curul anului 1000 :i ca' 7n acela:i ti'p a 2ost "eclarat religie "e stat 7n /ue"ia :i *slan"a. 1ucrarea 7nceput6 "e 9nsUar 1 a "at roa"e care au 7nt6rit puterea %o'ei 7n nor"ul Europei. C. Doctrina 7it9r@Aiei Contro#ersa 7n leg6tur6 cu pre<erFa lui Cristos 7n co'uniune a agitat )iserica 9pusean6 la 7nceputul secolului al *-0lea. Orice acceptare a i"eii Cinei +o'nului ca o Cert26 a"us6 "e preot era un c7:tig pentru puterea papalit65ii pentru c6 papa con"ucea ierarhia clericilor care erau singurii ce a#eau puterea "e a 7n"eplini acest 'iracol al liturghiei. 7n Curul anului 881 .aschasius %a"bertus Qcea ;850860R stare5ul '6n6stirii "e la Corbie > l7ng6 ora:ul 9'iens > a 7nceput s6 propage i"eile c6 substan5a p7inii :i #inului era trans2or'at6 real'ente 7n trupul :i s7ngele lui Cristos printr0un 'iracol "i#in. Cu toate c6 el nu a nu'it aceast6 schi'bare transsubstan5iere 7n#656tura lui con5inea "e 2apt i"eea transsubstan5ierii. El a sus5inut aceast6 concep5ie 7ntr0o carte intitulat6 Despre trupul i sngele Domnului.@ O ase'enea concep5ie nu putea s6 nu 7nt6reasc6 puterea preotului :i superiorului lui 7n ierarhie papa "e:i )iserica %o'an6 nu a acceptat "octrina transsubstan5ierii p7n6 7n anul 1215 :i nici nu a "e2init0o pe "eplin p7n6 la conciliul "e la ,rent Q1545R. D. Re;or8a 8onastic= %e2or'ele 'onastice 26cute "e '6n6stirile cluniace 7n secolul al -0lea :i al -l0lea au a"us o 'are contribu5ie la supre'a5ia papalit65ii. 7n secolul al -0lea '6n6stirile "e#eniser6 bogate :i corupte a#7n" 'are ne#oie "e re2or'6. Jostul i"eal "e sluCire 2usese 7nlocuit "e i"ealul sal#6rii in"i#i"uale cuplat cu o #ia56 u:oar6 7ntr0o '6n6stire bogat6. .apalitatea 7ns6:i a trecut printr0o perioa"6 "e "eclin serios 7n perioa"a "intre 4icolae * :i 1eon al *-0lea. &i:carea "e re2or'6 7nceput6 la Cluny a 2ost pri'a "in c7te#a 'i:c6ri succesi#e "e re2or'6 7n 'onasticis'ul ro'an. Ea a a#ut e2ecte r6sun6toare. Capitolul @8 '"5 Cu '6n6stirea "e la Cluny s0a 7nt7'plat ast2el: 7n 909 "ucele Hillia' "e 9Guitania Npentru binele@ su2letului s6u i0a "at un hriso# lui )erno 8 care "eCa 2usese stare5 la o alt6 '6n6stire s6 7n2iin5e<e la Cluny 7n estul Jran5ei o nou6 '6n6stire.4 Eriso#ul pre#e"ea ca '6n6stirea s6 nu 2ie sub nici un 2el "e control secular sau episcopal ea ur'7n" s6 se autogu#erne<e sub protec5ia papei. )erno stare5 7ntre 910092; :i O"o stare5 "in 92; p7n6 7n 942 au 2ost a'7n"oi oa'eni cu abilitate :i caracter achit7n"u0se "e sarcini at7t "e bine 7ne7t 'ulte '6n6stiri "in or"inul bene"ictin inclusi# '6n6stirea "e la &onte Cassino au 2ost reorgani<ate "up6 liniile celei "e la Cluny. /ub #echiul siste' "e 'onasticis' 2iecare '6n6stire 7:i a#ea propriul ei stare5 2iin" in"epen"ent6 "e alte '6n6stiri "in acela:i or"in. +ar stare5ul "e la Cluny nu'ea stare5ii noilor '6n6stiri 2on"ate "e el sau "e al5ii 26c7n"u0i pe ace:ti stare5i supu:ii lui. 9ceast6 ino#a5ie a creat un or"in centrali<at sub un cap > abatele "e la Cluny > care lucra 7n str7ns6 ar'onie cu papalitatea.
C6tre 'iClocul secolului al -0lea sub con"ucerea abatelui "e la Cluny erau aproape ;0 "e '6n6stiri. Con"uc6torii cluniaci au cerut re2or'a 7n #ia5a clerical6. Ei au con"a'nat si'onia Qpractica "e cu'p6rare :i "e #7n<are a sluCbelor biserice:tiR :i nepotis'ul Qpractica "e a 2a#ori<a ru"ele 7n nu'irile 7n sluCbeR. Celibatul era un alt punct 7n plat2or'a lor. Clericii nu a#eau #oie nici s6 se c6s6toreasc6 nici s6 5in6 concubine pentru ca 7ntreaga lor aten5ie s6 2ie acor"at6 proble'elor )isericii. 9ce:ti c6lug6ri insistau "e ase'enea ca )iserica s6 2ie eliberat6 "e controlul secular "in partea regelui a 7'p6ratului sau a "ucelui. 9cest progra' a 2ost aplicat "e o serie "e papi re2or'atori cu aCutorul '6n6stirilor cluniace. Era pus "e ase'enea un nou accent pe #ia5a ascetic6. Entu<ias'ul re2or'ator al 'i:c6rii cluniace s0a 26cut si'5it 7n 'ulte "o'enii. )6rba5ii "e la Cluny au creat :coli 'onastice bune :i aceste :coli au aCutat ca latina s6 2ie li'ba co'un6 a e#ului 'e"iu. &i:carea care a a#ut ca re<ultat crucia"ele lansate 7'potri#a 'aho'e"anilor 7n Kara /27nt6 a "atorat 'ult c6lug6rilor "e la '6n6stirile cluniace. &6n6stirile cluniace "e pe 2rontierele ci#ili<a5iei au "e#enit centre ale e2ortului 'isionar. Or"inul cluniac a 2ost "es2iin5at 7n 'o" legal 7n anul 1;90. E. Con!9c=tori ca?aCi7i +e:i 'ul5i "intre papi 7n epoca "intre anii 800 :i 1054 erau corup5i :i inco'peten5i au e?istat c75i#a con"uc6tori abili care au aCutat la consoli"area puterii papalit65ii. 4icolae * pap6 7ntre anii 858 :i 86; a 2ost unul "intre cei 'ai capabili "intre ace:ti oa'eni. El insista at7t 7n scris c7t :i 7n practic6 asupa supre'a5iei papei 7n ca"rul )isericii ca unul care era responsabil "e binele spiritual al cre"incio:ilor :i asupra supre'a5iei papei peste co"uc6torii seculari c7n" se aCungea la proble'a 'oralei sau religiei. +ecretele pseu"o0isi"oriene erau "eseori 'en5ionate "e el ca o Custi2icare pentru preten5ia aceasta.5 4icolae * :i0a e?ercitat cu succes puterea at7t asupra episcopilor c7t :i asupra con"uc6torului secular 7n ca<ul lui 1othair al **0lea "in 1orraine. 1othair se c6s6torise cu ,eutberga 'ai ales pentru 'oti#e politice.
'"4 Cretinismul de-a lungul secolelor 7n"r6gostin"u0se "e Hal"ra"a el :i0a l6sat so5ia. 9 "i#or5at "e ,eutberga con#oc7n" un sino" 7n care episcopii i0au recunoscut "i#or5ul. 9'bele p6r5i au 26cut apel la 4icolae "ar 7ntre ti'p 1othair se c6s6torise cu Hal"ra"a. Eot6r7t s60i a"uc6 sub control pe episcopii care ac5ionaser6 at7t "e pripit :i s601 pe"epseasc6 pe 1othair pentru i'oralitate 4icolae 10a obligat pe 1othair s6 o lase pe Hal"ra"a :i s6 o repun6 pe ,eutberga la locul ei ca so5ia lui "e "rept. 4icolae a a#ut "e ase'enea succes 7n a sus5ine "reptul unui episcop "e a 2ace apel "irect la pap6. C7n" Einc'ar arhiepiscop "e %hei's 10a schi'bat "in po<i5ia sa pe %otha" episcop "e /oissons 4icolae a anulat hot6r7rea lui Einc'ar oblig7n"u01 s601 repun6 pe %otha" 7n episcopia lui. 4icolae a 7ncercat chiar s60:i a2ir'e autoritatea asupra patriarhului :i 7'p6ratului bi<antin la Constantinopol. 7'p6ratul &ihail care 2usese corupt "e unchiul s6u )ar"as 10a "estituit pe patriarhul *gna5iu c7n" acesta a re2u<at s60i 7'p6rt6:easc6 lui )ar"as sacra'entele iar 7n anul 858 10a nu'it pe 7n#65atul Jotie 7n locul lui. *gna5iu i0a cerut aCutor lui 4icolae. 4icolae 10a "ecretat pe Jotie "estituit "ar un sino" r6s6ritean sub con"ucerea lui Jotie au acu<at )iserica 9pusean6 "e ere<ie pentru a 2i a"6ugat la cre< a2ir'a5ia c6 +uhul /27nt #ine at7t "e la Jiul c7t :i "e la ,at6l.6 %eaua #oin56 7ntre cele "ou6 p6r5i ale )isericii s0a '6rit :i 4icolae "e:i a#usese succes 7n a2ir'area supre'a5iei sale peste con"uc6torii seculari :i ecle<iastici "in 9pus nu a a#ut succes 7n %6s6rit. 7ntre ponti2icatele lui 4icolae * :i 1eon al *-0lea au e?istat pu5ini con"uc6tori buni pe tronul papal. 9ceasta nu "in lips6 "e papi "eoarece tronul episcopal la %o'a a 2ost ocupat "e peste patru<eci "e papi 7n aceast6 perioa"6. 1a 'iClocul secolului al -l0lea a i<bucnit un scan"al "eosebit "e 'are. )ene"ict al *-0lea un pap6 ne#re"nic a 2ost alungat "in %o'a :i /il#estru al *E0lea a 2ost pus pe tronul papal. )ene"ict s0a 7ntors la %o'a :i 7n anul 1045 a #7n"ut tronul papal 7n schi'bul unei 'ari su'e "e bani unui o' care a "e#enit $rigorie al =l0lea. +ar 7n ti'pul e#eni'entelor )ene"ict a re2u<at s6 "estituie papalitatea. Erau acu' trei papi 2iecare pretin<7n" a 2i cel 7n"rept65it. Eenric al El0lea Qcea 101;01056R 7'p6rat al /27ntului *'periu %o'an a con#ocat atunci un sino" la /utri 7n 1046. )ene"ict :i /il#estru au 2ost "estitui5i :i $rigorie 2or5at s6 "e'isione<e 7n 2a#oarea lui Cle'ent al **0lea. Cle'ent a 'urit cur7n" iar succesorul lui nu'it tot "e Eenric a tr6it :i el pu5in. &ai t7r<iu Eenric 10a nu'it pe #6rul lui )runo ca papa 1eon al *-0lea. Cu #enirea lui 1eon al *-0lea s0a s27r:it lunga epoc6 "e papi slabi "intre 4icolae * :i 1eon al *-0lea pentru c6 1eon :i succesorii lui erau oa'eni puternici interesa5i 7n re2or'e pe linia plat2or'ei cluniace. /ino"ul "e la /utri a 'arcat ast2el re2lu?ul cel 'ai sc6<ut 7n puterea papalit65ii "in perioa"a 'e"ie#al6. /ub 4icolae al **0lea cu aCutorul lui Eu'bert :i al abilului Eil"ebran" > care #a "e#eni $rigorie al =E0lea > alegerea papei a 2ost luat6 "in '7na popula5iei ro'ane :i pus6 sub controlul con"uc6torilor )isericii 7n colegiul "e car"inali "in 1059. +in acel ti'p p7n6 c7n" papalitatea a aCuns la o cul'e a puterii sub *nocen5iu al *E0lea in2luen5a papalit65ii asupra Europei Capitolul @8 '"a a#ansat continuu. )iserica "in %6s6rit h6r5uit6 "e lupta pentru a0i opri pe 'aho'e"ani s6 in#a"e<e *'periul "e %6s6rit sl6bit6 "e controlul 7'p6ratului asupra proble'elor ei :i ne'ul5u'it6 "e stagnarea teologic6 instalat6 "up6 'area acti#itate a lui *oan "in +a'asc nu era 7ntr0o po<i5ie "e a o2eri prea 'ult6 opo<i5ie ri"ic6rii episcopului ro'an la putere at7t secular6 c7t :i spiritual6. 9ntagonis'ul cresc7n" "intre cele "ou6 p6r5i ale )isericii care a ap6rut "in r6"6cini istorice a "us la o ruptur6 7n anul 1054. O"at6 cu ruptura au ap6rut "ou6 'ari "i#i<iuni ale religiei cre:tine :i "e atunci au a#ut pu5ine contacte o2iciale una cu cealalt6.
II. ORIGINEA BISERICII GRECO-ORTODO0E

)iserica "in %6s6rit nu a reu:it nicio"at6 s6 2ie at7t "e in"epen"ent6 ca :i cea "in 9pus "eoarece ea era sub ochii 7'p6ratului :i pentru c6 ea trebuia s6
2ac6 2a56 tra"i5iei culturii greco0ro'ane care era p6strat6 7n %6s6rit 7n ti'p ce 9pusul trecea prin haosul cultural al Nepocii 7ntunecate@. +up6 c6"erea *'periului %o'an )iserica "in 9pus nu a 7nt7'pinat nici un ri#al politic 'are pentru tronul i'perial cresc7n" tot 'ai puternic6 7n ti'p ce se . con2runta cu proble'ele asociate cu haosul cultural care a 7nso5it c6"erea i'periului. A. Di;erente7e i ca9<e7e se?ar=rii R=s=rit979i !e A?9s C7n" Constantin :i0a 'utat 7n anul 880 capitala la Constantinopol el a pa#at "ru'ul pentru separarea politic6 :i > 7n 2inal > ecle<iastic6 a )isericii "in %6s6rit :i 9pus. ,eo"osiu a pus a"'inistra5ia regiunilor r6s6ritene :i apusene ale i'periului sub con"uceri separate 7n 895. O"at6 cu c6"erea *'periului %o'an "e apus la s27r:itul secolului al =0lea aceast6 "i#i<are s0a F. reali<at co'plet. 7n %6s6rit )iserica era sub Curis"ic5ia 7'p6ratului "ar papa "e la %o'a era prea "eparte ca s6 2ie a"us sub controlul lui. 7n absen5a controlului politic e2ecti# 7n 9pus papa a "e#enit con"uc6torul at7t secular c7t :i spiritual 7n ti'puri "e cri<6. 9ceasta le0a "at celor "ou6 biserici o perspecti#6 total "i2erit6 7n ce pri#e:te puterea secular6. Di concep5ia intelectual6 a 9pusului era "i2erit6 "e cea a %6s6ritului. 9pusul latin a 2ost 'ult 'ai 7nclinat s6 ia 7n consi"erare proble'ele practice ale politicii a#7n" pu5ine proble'e 7n 2or'ularea "og'ei orto"o?e. $7n"irea greac6 a %6s6ritului era 'ai interesat6 7n re<ol#area proble'elor teologice pe linii 2ilo<o2ice. &aCoritatea contro#erselor teologice 7ntre 825 :i 451 s0au iscat 7n %6s6rit "ar acelea:i proble'e au cau<at pu5in6 "i2icultate 7n 9pus 7n 'aCoritatea ca<urilor. O alt6 "i2eren56 7ntre cele "ou6 biserici era 7n leg6tur6 cu celibatul. 7n %6s6rit era per'is6 c6s6toria tuturor clericilor "e parohii sub rangul "e episcop "ar 7n 9pus clerul nu a#ea #oie s6 se c6s6toreasc6. /0au i#it "ispute "e c7te#a ori pe sea'a purt6rii b6rbii. 7n 9pus preotul 7:i putea ra"e obra<ul "ar clericui "in %6s6rit trebuia s6 poarte barb6. +e ase'enea 9pusul insista asupra utili<6rii latinei 7n ti'p ce bisericile "in %6s6rit utili<au greaca.
Capitolul @8 '"" 1ucrul acesta a "us uneori la ne7n5elegeri. +e:i acestea :i alte subiecte si'ilare acu' par ne7nse'nate 7n acel ti'p ele a#eau 'are i'portan56 pentru a'bele p6r5i ale )isericii. Cele "ou6 biserici au 2ost 7n "e<acor" :i 7n anu'ite proble'e teologice. 7n 86; Jotie patriarhul )i<an5ului 10a acu<at pe 4icolae * :i )iserica "in 9pus "e ere<ie pentru c6 9pusul a#ea e?presia fllioWue 7n Cre"eul "e la 4iceea. 7n 9pus teologii sus5ineau c6 +uhul /27nt #enea at7t "e la Jiul c7t :i "e la ,at6l. %6s6ritul nu accepta aceast6 i"ee. 9poi o serie "e contro#erse au 7nr6ut65it rela5iile "intre %6s6rit :i 9pus. Cu 2iecare "isput6 ostilitatea cre:tea. .e la 'iClocul secolului al "oilea proble'a "atei c7n" trebuia s6 2ie s6rb6torit .astele a "eteriorat rela5iile "intre cele "ou6 ra'uri ale bisericii Q#e<i cap. 8R. +i2eren5ele "e opinie 7n aceast6 proble'6 7ntot"eauna au re"us posibilitatea unor rela5ii a'icale 7ntre cele "ou6 grup6ri. Contro#ersa iconoclast6 7n )iserica %6s6ritean6 "in secolul al =l**0lea :i al *-0lea a cau<at 'ulte sup6r6ri. 7n anul ;26 1eon al **&ea ca 7'p6rat al %6s6ritului a inter<is orice 7ngenunchiere 7n 2a5a tablourilor sau i'aginilor :i 7n anul ;80 el a or"onat scoaterea "in biserici a tuturor acestora 7n a2ar6 "e cruce :i le0a "istrus pentru a li'ita puterea c6lug6rilor :i pentru a in2ir'a acu<a5iile "e i"olatrie pe care le0au a"us 'usul'anii. 9ceast6 7ncercare "e a 2ace o tre<ire laic6 7n )iserica %6s6ritean6 s0a ciocnit "e opo<i5ia clerului parohial :i 'onastic. 7n 9pus papa :i chiar 7'p6ratul Carol cel &are au luat po<i5ie 7n 2a#oarea 2olosirii si'bolurilor #i<ibile ale realit65ii "i#ine. 9cest a'estec al 9pusului 7n proble'ele )isericii "in %6s6rit a '6rit antagonis'ul "intre cele "ou6 regiuni. )iserica 7n 9pus a continuat s6 2oloseasc6 tablouri :i statui 7n 7nchin6ciuneP "ar )iserica "in %6s6rit a eli'inat statuile p6str7n" 7ns6 icoanele "e obicei i'agini ale lui Cristos c6rora trebuia s6 li se acor"e re#eren56 "ar nu 7nchinare care 7i apar5ine "oar lui +u'ne<eu. Oa'enii "in %6s6rit au "etestat 7n 'o" special 7ncercarea papei 4icolae * la 'iClocul secolului al *-0lea "e a se a'esteca 7n nu'irea patriarhului )isericii 7n %6s6rit "e:i acest a'estec ar 2i putut 2i Custi2icat pe te'eiuri 'orale. Cu toate c6 4icolae nu a a#ut succes a'estecul lui 7n ceea ce r6s6ritenii cre"eau c6 era o proble'6 nu'ai a lor a intensi2icat ani'o<it65ile 7ntre cele "ou6 biserici. B. ScAis8a !in '#51 7n 1054 contro#ersa 2inal6 a a#ut loc 7n Curul unei proble'e aparent 'inor6. &ihail Cerularius patriarh al Constantinopolului 7ntre 1048 :i 1058 a con"a'nat )iserica "in 9pus pentru c6 2olosea la euharistie p7inea ne"ospit6. 9ceasta eraAo practic6 tot 'ai r6sp7n"it6 7n 9pus 7ncep7n" cu secolul al *-0lea. .apa 1eon al *-0lea i0a tri'is pe car"inalul Eu'bert :i al5i "oi lega5i 7n %6s6rit pentru a pune cap6t "isputei. +ar cu c7t continuau "iscu5iile cu at7t se '6reau "i2eren5ele "e opinie. 1a 16 iulie 1054 lega5ii ro'ani au "at 7n 2inal un "ecret "e e?co'unicare a patriarhului :i a "iscipolilor lui "ecret pe care l0au a:e<at pe 'arele altar al cate"ralei /27nta
200 Cretinismul de-a lungul secolelor /o2ia.] .atriarhul nu s0a l6sat :i ca ur'are :i el 10a anate'i<at pe papa "e la %o'a :i pe ur'a:ii lui. .ri'a 'are schis'6 7n cre:tinis' a rupt unitatea )isericii. +e atunci )iserica %o'ano0Catolic6 :i )iserica $reco0Orto"o?6 au 'ers pe "ru'uri separate. 9ceast6 e?co'unicare reciproc6 nu a 2ost 7n"ep6rtat6 "ec7t la ; "ece'brie 1965 "e c6tre .aul al =l0lea :i 9thenagoras. C. Consecin:e7e scAis8ei Era "i2icil s6 'ai aib6 loc #reo 'i:care ecu'enic6 "up6 e#eni'entele pline "e ostilitate care au separat )iserica "in %6s6rit "e cea "in 9pus. &i:carea ecu'enic6 'o"ern6 5intin" la reunirea bisericilor cre:tin6t65ii nu are nici un spriCin "e la )iserica %o'ano0Catolic6 :i "e la )iserica $reco0Orto"o?6. &i:carea a 2ost p7n6 recent 7n principal protestant6. 4ici una "in cele "ou6 biserici nu "ore:te o biseric6 ecu'enic6 "ec7t cu con"i5iile puse "e ea "e:i )iserica %6s6ritean6 este gata s6 "iscute cu bisericile protestante 7n leg6tur6 cu reunirea. /epararea a 7'pie"icat s6 p6trun"6 7n )iserica "in %6s6rit 'ulte in2luen5e #itali<atoare care au 7nt6rit )iserica "in 9pus. 9pari5ia ora:elor a na5iunilor :i a burghe<iei 'i:c6rile culturale ale %ena:terii :i %e2or'a nu au a2ectat )iserica "in %6s6rit "ar )iserica %o'ano0Catolic6 "in 9pus a 2ost supus6 in2luen5ei lor :i 7nt6rit6 2ie prin asi'ilarea caracteristicilor utile 2ie prin reac5ia 7'potri#a a ceea ce 7i p6rea %o'ei a 2i "6un6tor. +ar biserica "in %6s6rit s0a angaCat 7n ni:te lucr6ri 'isionare 7n acea epoc6. )ulgarii au 2ost c7:tiga5i la cre:tinis' 7n anul 864 sub )oris care a "o'nit 7ntre anii 852 :i 889 :i ei au a"optat cre"in5a Constantinopolului. +e:i Chirii :i &eto"iu i0au c7:tigat pe 'ora#ieni la cre:tinis' 'ora#ienii au aCuns p7n6 la ur'6 sub Curis"ic5ia ro'an6 7n loc "e cea a Constantinopolului. .atriarhul a a#ut succes 'ai 'ult cu acti#itatea 'isionar6 7n %usia. 7n anul 955 o prin5es6 cu nu'ele Olga a acceptat cre:tinis'ul :i a reu:it s601 in2luen5e<e pe nepotul ei =la"i'ir Q95601015R care a acceptat cre:tinis'ul 7n 988. 9cest e#eni'ent a 'arcat 7nceputul triu'2ului cre:tinis'ului r6s6ritean 7n %usia. %usia 7'preun6 cu 'are parte "in Europa r6s6ritean6 :i central6 10a ur'at pe patriarhul Constantinopolahli.8 &aghiarii au 2ost con#erti5i 7n aceast6 perioa"6. Ei au 7'br65i:at religia catolic6. Docul 'aho'e"anis'ului 7n secolul al =E0lea :i pier"erea "e oa'eni :i teritorii 7n 2a5a 'usul'anilor cuplate cu cele "ou6 secole "e nelini:te 7n ce pri#e:te 2olosirea icoanelor au 26cut ca cre:tinis'ul "in %6s6rit s6 "e#in6 stagnant. .7n6 7n pre<ent 7n biserica "in %6s6rit s0a pro"us pu5in6 schi'bare 7n ritual politic6 sau teologie. Ca ur'are ea nu a a#ut asupra lu'ii in2luen5a pe care a a#ut0o biserica "in 9pus cu toate c6 7n perioa"a antic6 a istoriei )isericii ea a#usese rol con"uc6tor 7n 2or'ularea teologiei.
Capitolul @8
H#'
NOTE
1. C. %obinson -he Conversion of *urope Q1on"on: 1ong'ans 191;R p. 48;0484. 2. )eres2or" L. Ii"" Documents Illustrative of the Histor% of the Church Q1on"on: /ociety 2or .ro'oting Christian InoMle"ge 8 #oi. 19200 1941R 8:82084. 8. 4oreen. Eunt Clun% $nder Saint Hugh Q4otre +a'e: 4otre +a'e 3ni#ersity .ress 1968R p. 18 n. 1. 4. Jre"eric 9. Ogg A Source &oo' of (edieval Histor% Q4eM XorU: 9'erican 190;R p. 24;0249. 5. Ii"" Documents, 8:92 6. *bi". 8:86091. ;. *bi". 8:115011;. 8. =e<i %obinson Conversion, cap. 19 un"e se g6se:te o relatare interesant6 "espre c7:tigarea %usiei la cre:tinis'.
SUPREMA*IA PAPALIT$*II+ '#51-',#5
H'
A?o@e97 ?9terii ?a?a7e
.apalitatea a e?ercitat o 'are putere secular6 7ntre anii 1054 :i 1805. Eil"ebran" a reu:it s601 u'ileasc6 pe 7'p6ratul /27ntului *'periu %o'anP *nocen5iu al *E0lea a 2ost "estul "e puternic pentru a0i 2or5a pe con"uc6torii statelor0na5iuni care se ri"icau s6 2ac6 #oia luiP :i papalitatea a inspirat pri'ele crucia"e. 9pari5ia uni#ersit65ilor :i a scolasticis'ului a 7nt6rit ba<ele intelectuale ale puterii papale. %e2or'a 'onastic6 a sporit puterea papal6 "7n" papei 'ul5i c6lug6ri <elo:i care i0au 2ost sluCitori ascult6tori. Este 7n"oielnic c6 papalitatea ar 'ai 2i e?ersat #reo"at6 o ase'enea putere absolut6 asupra tuturor 2a<elor #ie5ii a:a cu' a 26cut0o 7n Europa 'e"ie#al6 7n ti'pul acestei epoci. ,otu:i papalitatea #a "escoperi 7n cur7n" c6 este "i2icil s6 2ac6 2a56 na5ionalis'ului "in Jran5a :i "in 9nglia :i conciliaris'ului.
I. GRIGORIE AL (II-LEA A/IRM$ SUPREMA*IA PAPAL$

A. P9terea !in s?ate7e tron979i ?a?a7 .onti2icatele lui $rigorie al =E0lea :i *nocen5iu al E*0lea "o'in6 cu u:urin56 istoria papalit65ii 'e"ie#ale. 4ici unul "intre ei nu #oia s6 accepte i"eea c6 +u'ne<eu 7i "6"use papei :i con"uc6torului secular su#eranitate coor"onat6 asupra su2letelor :i trupurilor oa'enilor. .apa nu accepta i"eea c6 el 7:i "eri#a controlul asupra su2letelor oa'enilor "e la con"uc6torul secular c6ruia +u'ne<eu 7i "6"use su#eranitate iar con"uc6torul secular nu 7ncu#iin5a cu bun6#oin56 i"eea c6 el e?ercita su#eranitate asupra trupurilor oa'enilor printr0o per'isiune bine#oitoare "in partea papei. 4ici un pap6 nu a reu:it #reo"at6 "up6 aceea s6 pun6 7n #igoare aceast6 preten5ie cu at7ta succes cu' au 26cut0o ace:ti "oi papi. Eil"ebran" Qcea 102101085R a pus te'elia pe care *nocen5iu a reu:it la o "at6 'ult 'ai t7r<ie s6 cl6"easc6 pretin<7n" puterea supre'6. Cariera lui Eil"ebran" se 7'parte 7n "ou6 perioa"e. 7nainte "e a "e#eni pap6 7n 10;8 el a 2ost ti'p "e "ou6<eci "e ani puterea "in spatele tronului papal iar "in 10;8 p7n6 la 'oartea lui 7n 1085 el a e?ercitat puterea pe care o ob5inuse pentru papi 7n ti'p ce era un u'il spriCinitor al papalit65ii. El a
o
ea Capitolul @6 H#5 reu:it s6 in2luen5e<e 2or'ularea politicii papale sub cinci papi 7nainte "e a "e#eni 7n 2inal pap6. 9cest o' 'ic la statur6 "i2or' cu o #oce slab6 a#ea tot <elul celor 'ai buni "intre re2or'atorii "e la '6n6stirile cluniace cu al c6ror progra' "e re2or'e si'pati<a. Di el se opunea si'oniei c6s6toriei clerului :i 7n#estiturii laice. 1eon al *-0lea i0a o2erit lui Eil"ebran" :ansa s6 "e#in6 puterea "in spatele tronului papal aleg7n"u01 pe el :i pe al5i oa'eni buni "in a2ara %o'ei pentru a ocupa po<i5ii i'portante 7n curia papal6. 1a 7nceputul secolului al *=0lea anu'ite biserici "in %o'a :i 7'preCuri'ile ei 2useser6 "ese'nate ca locuri e?clusi#e pentru bote<uri. .astorii acestor biserici au "e#enit cunoscu5i ca preo5i car"inali. 7'p6r5irea %o'ei 7n cartiere pentru operele "e caritate 2usese 26cut6 'ai 7nainte iar preo5ii acestor cartiere erau cunoscu5i ca "iaconi car"inali. Episcopii "in apropierea %o'ei erau cunoscu5i ca episcopi car"inali. 9ce:ti oa'eni constituiau nucleul a ceea ce ur'a s6 "e#in6 colegiul "e car"inali. Eil"ebran" a 2ost 7ns6rcinat cu a"'inistrarea 2inan5elor scaunului papal "e#enin" ast2el un car"inal. Eil"ebran" a e?ercitat putere :i 'ai 'are 7n ti'pul con"ucerii lui 4icolae ** Q105801061R c7n" el a aCutat la aprobarea legisla5iei ecle<iastice care lua puterea "e a alege un pap6 "in '7inile popula5iei episcopiei ro'ane. Episcopii %o'ei 2useser6 ale:i "in cele 'ai 7n"ep6rtate ti'puri prin #ot popular "e:i 7'p6ra5ii /27ntului *'periu %o'an se a'estecau "eseori 7n alegeri iar 7n ti'pul lui Eil"ebran" aristocra5ia %o'ei aCunsese s6 e?ercite control corupt asupra alegerilor. 1a Conciliul 1ateran 7n anul 1059 4icolae s26tuit "e Eu'bert :i "e Eil"ebran" a reu:it s6 schi'be 'eto"a "e alegere a papilor a:a 7nc7t s6 2ie eli'inat6 in2luen5a aristocratic6 laic6 ro'an6 sau cea i'perial6 ger'an6. C7n" un pap6 'urea episcopii car"inali se 7nt7lneau pentru a chib<ui asupra succesorului s6u. 9poi ei 7i consultau pe preo5ii car"inali :i pe "iaconii car"inali. 9bia atunci li se per'itea 'e'brilor episcopiei ro'ane s60:i "ea #otul cu pri#ire la can"i"atul propus "e car"inali. Japtul acesta punea alegerea papei sub controlul colegiului "e car"inali. 3n cleric "in orice parte a )isericii %o'ano0Catolice putea 2i ales pap6 :i 7n ca< "e tulbur6ri alegerea putea a#ea loc 7n a2ara %o'ei. 4oul pap6 ur'a s60:i preia 2unc5ia i'e"iat "up6 alegerea sa. 9ceast6 schi'bare 7n proce"ura electoral6 a li'itat alegerea papei la ca"rul puterii clerului eli'in7n" controlul laic. 1 4u trebuie trecut6 cu #e"erea se'ni2ica5ia acestei legisla5ii pentru 7n6l5area puterii papale. B. Pa?a Gri@ore a7 =E0lea Eil"ebran" a 2ost ales 7n unani'itate ca papa $rigore al =E0lea 7n 10;8 ca re<ultat al 2aptului c6 poporul a strigat: NEil"ebran" s6 2ie episcop@. 9cu' el era 7n po<i5ia "e a ac5iona "irect pentru i"ealul lui "e teocra5ie 7n care at7t puterea secular6 c7t :i cea spiritual6 ur'a s6 2ie e?ercitat6 "e pap6 ca loc5iitor al lui +u'ne<eu. El #oia ca nici o putere ci#il6 s6 nu "o'ine )iserica %o'an6P 7n schi'b biserica trebuia s6 controle<e puterea ci#il6. +in acest 'oti# el s0a "e"icat "es2iin56rii 7n#estiturii laice practica prin care con"uc6torii clerici pri'eau si'bolurile sluCbei lor "e la seniorul lor 2eu"al
206
care "e obicei era un laic. El a 2ost "e ase'enea preocupat "e "es2iin5area si'oniei :i "e obligati#itatea celibatului la cler pe care le0a consi"erat cea 'ai bun6 cale "e a re2or'a )iserica %o'an6. 9cest i"eal al supre'a5iei papale 7n )iserica %o'an6 :i asupra con"uc6torilor seculari este clar "e<#oltat 7n Dictatus Papae, un "ocu'ent g6sit ntre scrisorile lui Eil"ebran" "up6 'oartea lui. Chiar "ac6 10a scris car"inalul +eus"e"it care este a"esea consi"erat autor al lui "ocu'entul e?pri'6 clar i"ealul lui $rigore pentru papalitate. 9cest "ocu'ent e'itea cele 'ai puternice preten5ii pentru supre'a5ie papal6 7nt7lnite p7n6 atunci. El a2ir'a cu t6rie c6 )iserica %o'an6 7:i "atorea<6 ba<ele ei Nnu'ai lui +u'ne<eu@P c6 ponti2ul ei este Nsingurul ce trebuia nu'it uni#ersal@P c6 el are putere "eplin6 asupra tuturor episcopilorP c6 nu'ai picioarele lui trebuie s6rutate "e Nto5i prin5ii@P c6 el poate N"etrona 7'p6ra5i@P :i c6 el 7i poate absol#i pe supu:ii unor con"uc6tori seculari r6i "e "e#ota'ent 2a56 "e ace:ti con"uc6tori. Cul'ea preten5iei papale la supre'a5ie a 2ost atins6 7n articolul 22 "in Dictatus, cu a2ir'a5ia c6 7n )iserica %o'an6 nu a 2ost nicio"at6 nici o gre:eal6 :i c6 "up6 )iblie ea nu #a gre:i nicio"at6.2 $rigore era pe "eplin preg6tit s6 i'pun6 aceste preten5ii la supre'a5ie at7t secular6 c7t :i spiritual6. El a2ir'a c6 56ri ca 9nglia 3ngaria %usia :i /pania 2useser6 puse sub controlul /2. .etru :i al succesorilor lui. 7n ti'p ce $rigore se r6<boia cu succes 7'potri#a c6s6toriei clericilor :i si'oniei preten5iile "in Dictatus in"icau 2aptul c6 proble'a lui cea 'ai 'are era s6 7i a"uc6 pe con"uc6torii seculari sub controlul lui. 1upta 'aCor6 a ponti2icatului s6u lupta 7'potri#a 7n#estiturii laice a 2ost o 'o:tenire "e la pre"ecesorul lui 9le?an"ru al **0lea. *'portanta arhiepiscopie a &ilanului 2iin" #acant6 7'p6ratul /27ntului *'periu %o'an Eenric al *=0lea 10a ales pe $o"2rey 7n aceast6 sluCb6. +ar corpul electoral al arhiepiscopilor 10a ales pe 9tto. 9le?an"ru ** 10a recunoscut pe 9tto :i chiar 7nainte "e a 'uri 10a e?co'unicat pe $o"2rey. /uccesorul lui Eil"ebran" a continuat cu pl6cere lupta cu Eenric. 7n 10;5 un sino" ro'an inter<icea oric6rui cleric 7nalt s6 pri'easc6 7n#estitura bisericeasc6 "e la un laic. Eenric a 2ost :i el gata pentru lupta cu puterea spiritual6 a papalit65ii "ar el nu 2usese 7n#65at s6 se auto"iscipline<e. 9ceast6 "e2icien56 10a 26cut s6 7ntreprin"6 ac5iuni ne7n5elepte 7n lupta cu papa :i cur7n" a trebuit s6 2ac6 2a56 rebeliunii seniorilor 2eu"ali "in /a?onia care se opuneau 7ncerc6rilor lui "e a crea un stat centrali<at 7n $er'ania. +up6 7ncheierea unei p6ci te'porare cu nobilii sa?oni Eenric "in ai c6rui consilieri cinci 2useser6 e?co'unica5i 7n 10;5 "e $rigore pentru si'onie a con#ocat un conciliu la Hor's 7n ianuarie 10;6. Conciliul a respins autoritatea papal6.8 $rigore a reac5ionat la aceast6 a'ar6 "enun5are :i respingere a autorit65ii lui e?co'unic7n"u01 pe Eenric :i eliber7n"u0i pe to5i supu:ii lui "e cre"incio:ie 2a56 "e el.4 9cesta a 2ost pasul cel 'ai 7n"r6<ne5 pe care 7l 26cuse #reo"at6 un pap6 7n "isputa cu puterea secular6 "ar sl6biciunea lui Eenric acas6 i0a "at lui $rigore speran5a 7n succes. 7n toa'na lui 10;6 "u:'anii sa?oni :i ceilal5i "u:'ani ai lui Eenric au Capitolul @6 H#Aceast1 ilustra2ie din Cronica lui Atto de +reising repre3int1 controversa dintre Henric al II-lea i )rigore al Ill-lea cu privire la nvestitura laic1. De la stnga la dreapta, snt Henr% al II-lea, )ui"ert Z noul pap1 Z pe care l-a instalat Henric i )rigore al IH-lea, care este gonit cu sa"ia. "eclarat c6 "ac6 nu pri'ea eliberarea "e sub sentin5a "e e?co'unicare a lui $rigore 7'potri#a lui 7l #or "etrona. +e ase'enea ei l0au in#itat pe $rigore la un sino" care ur'a s6 7nceap6 iarna la 9ugsburg. .us 7n 2a5a pericolului "e a0:i pier"e tronul :i "e a 2i u'ilit pe terenul lui propriu "ac6 $rigore ar 2i #enit la 9ugsburg Eenric a capitulat :i cu so5ia :i 2iul "e cur7n" n6scut a trecut 9lpii 7n iarna lui 10;; pentru a01 7nt7lni pe $rigore la Canossa. 9 2ost o c6l6torie greaP :i c7n" Eenric a aCuns la Canossa $rigorie l0a l6sat s6 stea 7n <6pa"6 cu picioarele goale 7n a2ara por5ilor palatului ti'p "e trei <ile la r7n" :i abia "up6 aceea l0a pri'it la el. 9poi l0a absol#it "e sentin5a "e
e?co'unicare. ^d +e:i cel 'ai 'are "o'nitor "in lu'ea cre:tin6 a 2ost u'ilit ast2el "e pap6 Eenric a c7:tigat 'ult prin supunerea lui pentru c6 l0a 7'pie"icat pe $rigore s6 #in6 la 7nt7lnirea "e la 9ugsburg :i i0a 7n#ins pe "u:'anii lui ger'ani. +ar lupta a continuat 7n tot ti'pul c7t a 'ai "urat ponti2icatul lui $rigore. &ai t7r<iu $rigore l0a e?co'unicat :i "etronat pe Eenric pentru a "oua or6P "ar 2iin"c6 $er'ania 7l spriCinea Eenric a in#a"at *talia :i l0a ales pap6 pe Hibert. +up6 ce Eenric a 2ost 7ncoronat "e Hibert el a plecat "in *talia. 9tunci $rigore i0a che'at 7n aCutor pe nor'an<ii "in su"ul *taliei. Ei l0au aCutat "ar pe l7ng6 aceasta au Ce2uit :i 7'preCuri'ile %o'ei iar $rigore s0a #6<ut 2or5at s6 2ug6 la /alerno. 9colo a 'urit 7n e?il acest 'are pap6 pentru c6 "up6 cu' spune el Na iubit neprih6nirea :i a ur7t ne"reptatea@. 1upta pentru 7n#estitur6 a continuat p7n6 c7n" s0a aCuns la o 7n5elegere "e co'pro'is la Concor"atul "e la Hor's 7n 1122 7ntre 7'p6ratul Eenric al =0lea :i .apa Cali?tus al **0lea. 9legeri libere ale sluCitorilor )isericii ur'au s6 aib6 loc 7n pre<en5a regelui. *nelul :i toiagul si'boluri ale puterii spirituale ur'au s6 2ie "ate sluCitorilor )isericii "e c6tre pap6 sau tri'isul lui iar sluCitorul )isericii trebuia s6 "epun6 un Cur6'7nt "e loialitate 1i 2a5a
208
"o'nitorului secular care era :i seniorul lui 2eu"al. )iserica %o'ano0Catolic6 a c7:tigat 'ai 'ult "ec7t regele 7n ciu"a co'pro'isului la care s0a aCuns 5 "eoarece ea a2ir'ase cel pu5in egalitatea cu statul :i se eliberase "e controlul i'perial 7n *talia. 7n plus prin i'punerea celibatului clerului "up6 inter<icerea c6s6toriei clerului 7n 10;4 $rigore 7'pie"icase clerul s6 "egenere<e 7ntr0o cast6 ere"itar6 :i crease o clas6 "e oa'eni loiali superiorului lor spiritual papa. 9ceast6 solu5ie a re<ol#at proble'a 7n#estiturii laice. +e:i a 'urit 7n e?il $rigorie :i0a 7'plinit lucrarea :i papii "e 'ai t7r<iu au <i"it pe ba<ele puse "e el.
II. SUPREMA*IA PAPAL$ SUB INOCEN*IU III

9les ca pap6 7n 1198 *nocen5iu al *l*0lea Q116101216R a "us papalitatea 'e"ie#al6 pe cul'ea puterii ei. El era 2iul unui nobil ro'an :i a pri'it o e"uca5ie aleas6 7n teologie la .aris :i 7n "rept la )ologna. &o"estia :i pietatea lui personal6 erau echilibrate "e #igoarea "e bunul0si'5 :i "e un puternic si'5 al 2or5ei 'orale pe care o a#ea papalitatea. *nocen5iu cre"ea c6 el este N#icarul lui Cristos@ cu autoritate supre'6 pe p6'7nt. El cre"ea c6 regii :i prin5ii 7:i ob5ineau puterea "e la el :i "e aceea el putea s60i e?co'unice s60i "etrone<e sau s6 "ea un inter"ict care inter<icea clerului s6 o2icie<e 7n statul lor alte ser#icii "ec7t cele 'ai esen5iale. El cre"ea c6 +u'ne<eu a "at succesorului lui .etru sarcina "e a con"uce at7t 7ntreaga lu'e c7t :i )iserica. .apa era "easupra ni#elului o'ului :i sub ni#elul lui +u'ne<eu. %ela5ia "intre stat :i )iseric6 trebuie s6 2ie ca aceea "intre lun6 :i soare. 1una str6luce:te prin lu'ina re2lectat6 "e la soareP statul trebuia s6 stea 7n gloria papalit65ii :i s60:i pri'easc6 puterea "e la pap6. 6 4u este "e 'irare c6 a#7n" aceast6 p6rere "espre autoritatea lui :i a#7n" toat6 puterea :i prestigiul papalit65ii sub controlul lui *nocen5iu a reu:it s60i pun6 sub controlul lui pe "o'nitorii statelor0na5iuni care se ri"icau 7n 9nglia :i Jran5a :i s601 7n2r7ng6 pe 7'p6ratul /27ntului *'periu %o'an. .o<i5ia papalit65ii a 2ost :i 'ai "eparte 7nt6rit6 prin publicarea unei e"i5ii pline "e autoritate a legii canonice a )isericii %o'ane 7n 1140 "e c6tre $ra5ian un c6lug6r pro2esor *a )ologna. 9ceast6 e"i5ie cunoscut6 sub nu'ele "e Decretum, 26cea o pre<entare co'plet6 a legii canonice care putea 2i 2olosit6 la toate tribunalele )isericii %o'ane. ,rebuie rea'intit c6 legea ro'an6 care era ba<a pe care s0a construit legea canonic6 sus5inea i"eea centrali<6rii autorit65ii 7ntr0o persoan6. .apa a 2olosit "in plin acest siste' pentru a0:i 7nt6ri autoritatea :i pentru a g6si a"'inistratori instrui5i legal. A. Con!9c=tori sec97ari i con!9c=tori s?irit9a7i *nocen5iu al *l*0lea a reac5ionat pro'pt 7'potri#a con"uc6torilor statelor0na5iuni ce se ri"icau 7n Jran5a :i 9nglia :i 7'potri#a con"uc6torilor /27ntului *'periu %o'an i'e"iat "up6 urcarea lui pe scaunul lui .etru. &ai 7nt7i el :i0a 2olosit puterea 7'potri#a lui Jilip 9ugust al Jran5ei pentru a "e'onstra c6 nici '6car un rege nu putea trece peste legea 'oral6 a lui Capitolul @6 H#" +u'ne<eu 7n pri#in5a c6s6toriei. Jilip se c6s6torise cu *ngeborg "in +ane'arca "up6 'oartea pri'ei lui so5ii 7n 1198. C7n" 'ireasa i0a aCuns 7n Jran5a nu i0a pl6cut "e ea :i a pretins c6 2usese #r6Cit. El i0a 2or5at pe episcopii 2rance<i s6 anule<e c6s6toria :i a luat0o 7n casa lui ca so5ie pe 9gnes. *ngeborg a 26cut apel la pap6 cer7n" "reptate. Ca ur'are *nocen5iu i0a poruncit lui Jilip s6 o lase pe 9gnes :i s6 o ia 7napoi pe *ngeborg care era so5ia lui legiti'6. C7n" Jilip a re2u<at s6 2ac6 aceasta *nocen5iu a pus Jran5a sub inter"ict 7n anul 1200. *nter"ictul care a2ecta 7ntreaga na5iune a 7nchis toate bisericile cu e?cep5ia bote<ului copiilor :i ungerea 'uribun<ilorP a inter<is celebrarea liturghiei > cu e?cep5ia liturghiei pentru cei bolna#i :i pe 'oarteP a inter<is 7n'or'7ntarea 7n p6'7ntul s2in5it. .reotul putea pre"ica nu'ai a2ar6 sub cerul liber.; ,u'ultul pe care 10a creat inter"ictul 7n toat6 Jran5a 10a obligat pe Jilip s6 se supun6 papei a alungat0o pe 9gnes :i a a"us0o 7napoi la palat pe *ngeborg ca so5ie a lui. =ia5a ei nu era prea 2ericit6
"ar *nocen5iu 2olosin" ar'ele spirituale 7l obligase pe "o'nitorul unuia "intre cele 'ai 'ari :i recente state na5ionale s6 se supun6 legii 'orale. 7ntre 1205 :i 1218 *nocen5iu a reu:it s601 7n2r7ng6 pe brutalul *oan al 9ngliei 7ntr0o lupt6 pri#itoare la alegerea unui arhiepiscop 7n arhiepiscopia #acant6 "e Canterbury. 9t7t arhiepiscopul ales "e clerul arhiepiscopiei c7t :i can"i"atul propus cu 2or5a "e *oan au 2ost pu:i la o parte "e *nocen5iu c7n" s0a ri"icat proble'a con2ir'6rii nu'irii lui. El 10a nu'it 7n schi'b pe /tephen 1angton. *oan a re2u<at s601 accepte pe 1angton. 9tunci *nocen5iu 10a e?co'unicat pe *oan 7n anul 1209 "up6 ce a pus un inter"ict asupra 9ngliei 7n 1208. *oan a 2ost obligat s6 se u'ileasc6 "eoarece engle<ii i s0au 7'potri#it iar Jilip al Jran5ei la in#ita5ia papei a 2ost prea bucuros s6 aib6 o scu<6 pentru a in#a"a 9nglia. *oan a recunoscut 7n 1212 c6 el 5inea regatul lui ca #asal 2eu"al al papei 2iin" "e acor" s60i pl6teasc6 papei 1000 "e '6rci anual.8 9ceast6 plat6 a 2ost 7n 2inal renegat6 7n ti'pul %e2or'ei engle<e. +up6 ce i0a u'ilit cu succes pe con"uc6torii a "ou6 "intre cele 'ai i'portante state na5ionale 7n cre:tere *nocen5iu a hot6r7t c6 era ti'pul s6 se ocupe "e proble'a con"uc6torului /27ntului *'periu %o'an. 7n 1202 el a2ir'a "reptul papei "e a aproba sau "e<aproba 7'p6ratul ales "e electorii ger'ani ai i'periului.9 Co'pro'isul "e la Hor's crease un ar'isti5iu necon2ortabil 7ntre 7'p6rat :i pap6 :i poporul italian era ner6b"6tor s6 coopere<e cu papa pentru a pune cap6t a'estecului i'perial 7n *talia "in partea 7'p6ratului. Eenric al =l0lea 7'p6rat 7ntre 1190 :i 119; s0a c6s6torit cu prin5esa nor'an"6 Constance. .rin aceast6 c6s6torie el a pretins ca /icilia s6 intre sub st6p7nirea lui. 9ceasta i0a "at controlul asupra teritoriilor la nor" :i su" "e statele papale. Jiul s6u Jre"eric a 2ost "eclarat rege al /iciliei iar "up6 'oartea Constancei *nocen5iu a 2ost nu'it tutorele lui. C7n" Otto al *=0lea a uitat pro'isiunile 26cute lui *nocen5iu la ti'pul 7ncoron6rii lui ca s27nt 7'p6rat ro'an *nocen5iu a sus5inut preten5iile lui Jre"eric la tronul i'perial reu:in" s60i asigure alegerea 7n aceast6 sluCb6 7n 1212. El este cunoscut sub nu'ele "e Jre"eric al E0lea. 9poi *nocen5iu a che'at ar'atele lui Jilip ** al Jran5ei :i 10a 7n#ins pe Otto la )ou#ines 7n anul 1214.
210
9st2el prin 'anipulare politic6 abil6 *nocen5iu a "ictat succesiunea i'perial6. +ar 7n ti'p ce "o'nia lui a 'arcat cul'ea puterii papale 'e"ie#ale 'arele pap6 crease 26r6 #oie o proble'6 teribil6 pentru succesorii lui. +e "ou6 ori 7n ca<ul lui *oan al 9ngliei :i al lui Otto al i'periului *nocen5iu ceruse aCutor "e la regele Jran5ei pentru a c7:tiga aceast6 lupt6. 9c5ion7n" ast2el el a "istrus puterea /27ntului *'periu %o'an :i :i0a l6sat succesorii 26r6 un echilibru 7'potri#a puternicului stat 2rance<. 7nainte "e aceasta papa 7i putea 7nt6r7ta pe regele 2rance< :i pe 7'p6rat unul 7'potri#a altuia. 4u este "e 'irare c6 'ai t7r<iu )oni2aciu al =*E0lea a 2ost u'ilit "e "o'nitorii puternicelor state0na5iuni 9nglia :i Jran5a. B. Inocen:i9 III n ca7itate !e cr9ciat *nocen5iu :i c75i#a preo5i 2rance<i au ini5iat cea "e0a patra crucia"6 pentru recucerirea .alestinei "e la 'usul'ani prin capturarea Egiptului ca ba<6 pentru ac5iunile "e 'ai t7r<iu. 9 2ost 7n esen56 o crucia"6 2rance<6 sub con"ucere papal6. C7n" a 2ost ne#oie "e b6rci pentru a0i transporta pe crucia5i la obiecti#ul lor "ogele =ene5iei a 2ost "e acor" s6 o2ere transport :i apro#i<ionare 7n schi'bul unei 'ari su'e "e bani. Crucia5ii au #enit la =ene5ia "ar nu cu bani "estui. 9tunci #ene5ienii le0au cerut aCutorul s6 rec7:tige !ara care o"at6 apar5inuse =ene5iei "e la regele cre:tin al 3ngariei. +up6 ce au Ce2uit !ara crucia5ii au na#igat spre Constantinopol 7n loc "e 9le?an"ria :i "up6 un ase"iu au capturat ora:ul 7n 1204. 9 2ost instaurat un regat latin la Constantinopol care a "urat p7n6 7n 1261. +e:i *nocen5iu nu a aprobat o2icial abaterea crucia5ilor cre:tini 7'potri#a celorlal5i 2ra5i cre:tini la !ara :i Constantinopol el a acceptat re<ultatele "eoarece i0au a"us *'periul "e %6s6rit sub control :i "eoarece Constantinopolul putea ser#i ca ba<6 pentru a cincea crucia"6 pe care o pl6nuia el 7'potri#a 'aho'e"anilor. *'periul "e %6s6rit c7t :i con"uc6torii "in 9pus erau acu' sub controlul lui.10 El a 2ost 2igura principal6 7n Europa 'e"ie#al6. *nocen5iu a ini5iat "e ase'enea o crucia"6 sub con"ucerea lui /i'on "e &ont2ort 7'potri#a albigen<ilor "in su"ul Jran5ei 7n 1208. 9lbigen<ii erau C 'e'bri ai unei secte eretice cunoscu5i sub nu'ele "e catari. +eoarece ei pretin"eau c6 siste'ul lor era ba<at pe )iblie )iserica %o'an6 le0a inter<is s6 pose"e )iblia. Crucia"a a pornit 7n anul 1209 :i practic i0a e?ter'inat pe catari 7n su"ul Jran5ei "up6 'ulte lupte s7ngeroase. 9ceast6 crucia"6 a 2ost puternic spriCinit6 at7t "e or"inul "o'inican c7t :i "e cel 2ranciscan. Ereticii c7t :i con"uc6torii seculari trebuie s6 se aplece 7n 2a5a capului supre' al )isericii %o'ane. C. A7 ?atr97ea Conci7i9 !e 7a Lateran !in 'H'5 +up6 ce a abolit ere<ia prin 2or56 *nocen5iu a con#ocat un conciliu general la %o'a. 9cest conciliu cunoscut ca cel "e al patrulea Conciliu "e la 1ateran a hot6r7t c6 2iecare laic este obligat s6 2ac6 o con2esiune anual6 la un preot :i a "eclarat c6 to5i trebuie s6 participe la liturghie cel pu5in la .a:te. +eclararea "og'ei transsubstan5ierii pe care to5i 'e'brii )isericii %o'ane a . trebuit s6 o accepte ca "octrin6 autentic6 a 2ost cea 'ai i'portant6. Ea Capitolul @6 H'' sus5inea c6 substan5a p7inii :i #inului "e#enea cu a"e#6rat trupul :i s7ngele lui Cristos "up6 cu#intele "e consacrare ale preotului. 9cci"entele sau 2or'ele e?terioare ale ele'entelor 7nc6 erau percepute "e si'5uri ca p7ine :i #in "ar 7n /ubstan5e a a#ut loc o schi'bare 'eta2i<ic6 a:a 7nc7t p7inea :i #inul "e#eneau trupul :i respecti# s7ngele lui Cristos. 9st2el preotul s6#7r:ea un sacri2iciu ori "e c7te ori 5inea liturghia. 4u este "e 'irare c6 oa'enilor 'e"ie#ali le era tea'6 "e cler care a#ea puterea "e a "a sau retrage sacr a'entele "6t6toare "e #ia56.
III. DECLINUL PUTERII PAPALE SUB BONI/ACIU (III

.onti2icatul lui *nocen5iu al ***0lea a 'arcat cul'ea puterii papale 7n Europa. %elat6ri "e<gust6toare "espre nepotis' si'onie be5ie :i negliCarea oa'enilor "e c6tre preo5i au atras "u:'6nia 'ultora 7n secolul care a ur'at
'or05ii lui *nocen5iu 7n 1216. Con"uc6torii statelor0na5iuni 7n ascensiune > Jran5a :i 9nglia > erau 'ai 7nclina5i s6 intre 7n "ispute cu papalitatea pentru c6 d a#eau o ar'at6 na5ional6 :i o burghe<ie bogat6 care 7i spriCineau. 3'/iirea /27ntului *'periu %o'an "e c6tre *nocen5iu al ***0lea 10a l6sat pe papa cu pu5in spriCin 7'potri#a con"uc6torului 2rance<. +ac6 ponti2icatul lui *nocen5iu al ***0lea a 2ost apogeul puterii papale 7n e#uZ 'e"iu cel al lui )oni2aciu =*** 7ntre 1294 :i 1808 se poate spune c6 a 2ost li'ita in2erioar6 a puterii papale. .apa )oni2aciu a su2erit u'ilire "e 'ulte ori "in partea puterii seculare. 1upta cea 'ai 'are a a#ut loc 7ntre )orii2aciu :i Jilip cel Jru'os al Jran5ei. .entru a aCuta la plata unui r6<boi 7ntr5e cele "ou6 56ri Jilip al Jran5ei :i E"uar" * al 9ngliei au ta?at clerulZ*n 129^6 )oni2aciu a "at bula Clericis laicos,66 care 7i inter<icea preotului s6 pl6teasc6 ta?e unui "o'nitor secular 26r6 aprobarea papei. E"uar" a r6spuns .@d scoaterea 7n a2ara legii a clerului :i cer7n" parla'entului s6 "ea un act priiA Care s6 le inter<ic6 s6 "ea aten5ie preten5iilor papei asupra puterii seculare 7n ienglia. Jilip a r6spuns pro#oc6rii inter<ic7n" e?portul "e bani "in Jran5a 7n *lia lipsin" ast2el papalitatea "e #eniturile ei "in Jran5a. 1upta "intre Jilip :i )oni2aciu s0a re7nnoit 7n anul 1801 c7n" Jilip a un tri'is papal acu<at "e tr6"are 7'potri#a regelui. C7n" papa i0a porau ncit lui Jilip s601 elibere<e :i s6 #in6 la %o'a pentru a0:i e?plica purtarea Jili5p a con#ocat corpul legislati# 2rance< /tatele $enerale care au sus5inut 7'potri#irea lui Jilip 2a56 "e cererile lui )oni2aciu. 9tunci )oni2aciu a "at bulda papal6 cunoscut6 sub nu'ele "e $nam sanctum. El pretin"ea c6 Nnici sal#aarea nici iertarea p6catelor@ nu puteau 2i g6site 7n a2ara )isericii %o'ane c6 5papa ca :i cap al )isericii %o'ane a#ea autoritate secular6 :i spiritual6 pestte to5i oa'enii :i c6 supunerea 2a56 "e pap6 era Nnecesar6 pentru sal#are@. 12 9ce5ste i"ei au 2ost repetate 7n Suante conficiamur, e'is "e .ius al *-0lea 7n anuC 1868. +ar )oni2aciu nu0:i putea spriCini preten5iile cu ar'ate :i Jilip 10a 26ciut pri<onier pentru o perioa"6 pentru a pre#eni procla'area e?co'unic6rii regelui.
212
Cle'ent al =0lea a "e#enit pap6 "up6 'oartea lui )oni2aciu. 7n anul 1809 el a 'utat re:e"in5a papal6 la 9#ignon un"e el :i curtea sa erau sub presiune "irect6 "in partea regelui "e ale c6rui teritorii erau 7nconCura5i. 9ceast6 'utare a "us la in#ersarea situa5iei "e la Canossa :i a constituit un prileC "e r6<bunare gCanossa a 2ost un or6:el 7n partea "e nor" a *taliei un"e 7'p6ratul Eenric al *=0lea s0a u'ilit supun7n"u0se papei $rigore al =E0lea 7n 10;; n.tr.Y. &utarea tronului papal "e la %o'a 7n anul 1809 a 2ost 7nceputul epocii cunoscute sub nu'ele "e Ncapti#itatea babilonian6 a papalit65ii@. .7n6 7n anul 18;; papalitatea a 2ost sub in2luen5a 'onarhilor 2rance<i :i :i0a pier"ut uria:a putere 'oral6 :i politic6 pe care o a#usese 7n Europa 7n ti'pul ponti2icatului lui *nocen5iu al *l*0lea.
NOTE
1. Eenry )ettenson Documents of the Christian Church Q4eM XorU: O?2or" 3ni#ersity .ress e". a 20a 1968R p. 1010102. 2. )eres2or" L. Ii"" Documents Illustrative of the Histor% of the Church Q1on"on: /ociety 2or .ro'oting Christian InoMle"ge 8 #oi. 19200 1941R 8:1290180. 8. )ettenson op. cit. p. 1020104P Jre"eric 9. Ogg Source &oo' of (edieval Histor% Q4eM XorU: 9'erican 190;R p. 2;002;2. 4. )ettenson Documents, p. 104. 5. *bi". p. 1540155. 6. *bi". p. 1550156. ;. Ogg op. cit. p. 8820888. 8. )ettenson op. cit. p. 1610164. 9. *bi". p. 1120118. 10. =e<i Ii"" Histor% of the Church, 8:1500158 7n care #ei g6si "ocu'ente rele#ante. 11. )ettenson op. cit. p. 1180115. 12. *bi". p. 1150116. B SUPREMA*IA PAPALIT$*II+ '#51-',#5
22
Cr9cia:i i re;or8atori
Cre:tinis'ul 7n Europa apusean6 a 2ost 'arcat "e i<bucniri ale <elului pentru crucia"e :i re2or'e 7n ti'pul secolelor al -E0lea :i al -l**0lea. E?pe"i5iile ca#alerilor cre:tini au luptat pentru scopuri religioase :i nu pentru c7:tiguri pri#ate sau scopuri politice. *ntre anii 682 :i ;50 'usul'anii au a'enin5at cu agresi#itate 9pusul "ar 7ntre anii 1095 :i 1291 s0au pornit crucia"ele 7'potri#a 'usul'anilor 7n Europa :i 9sia :i 7'potri#a ereticilor 7n Europa 'aCoritatea sub egi"a bisericii ro'ane. 9u ap6rut or"inele cistercian "o'inican :i 2ranciscan ca 'i:c6ri "e re2or'6 5bentru re#itali<area 'onasticis'ului 'e"ie#al. !elul spiritual i0a 7'bol"it pe laici s6 se angaCe<e 7n 'i:c6rile albigen<6 :i Mal"oist6. Energia cheltuit6 pentru construirea 'arilor cate"rale gotice "in Europa a 2ost "e ase'enea o '6rturie a <elului spiritual al epocii.
I. CRUCEA %MPOTRI(A SEMILUNII+ '#"5-'H"'

Cre:tinii au "us crucia"e 7'potri#a 'aurilor 7n /pania :i 7'potri#a 'usul'anilor 7n /icilia cu c7t#a ti'p 7nainte "e crucia"a "in Kara /27nt6. 9ceast6 ra'ur6 apusean6 a 'i:c6rii cruciate a#ea ca scop alungarea 'usul'anilor "in teritoriile ocupate "e ei 7n Europa apusean6. Crucia"ele 7n .alestina care au constituit 'area ra'ur6 "e r6s6rit a acestei 'i:c6ri cruciate 7'potri#a 'usul'anilor au a#ut ca scop recapturarea .alestinei "e la brutalii turci "escen"en5i ai "inastiei /eliuU. 7ntreaga 'i:care poate 2i caracteri<at6 ca un r6<boi s27nt 7'potri#a "u:'anilor crucii "us "e 2or5ele spirituale ale cre:tin6t65ii apusene. +eCa 7n 10;4 $rigorie al =E0lea ceruse o crucia"6
7'potri#a 'usul'anilor 7n .alestina care h6r5uiau *'periul "e %6s6rit :i 7i persecutau pe pelerini 1 "ar lupta cu Eenric al *=0lea asupra 7n#estiturii laice 10a 7'pie"icat s6 7nceap6 crucia"ele. A. Ca9<e7e cr9cia!e7or ,rebuie re5inut 7ntot"eauna c6 "e:i crucia5ii au a#ut interese econo'ice sau politice 'oti#ul principal al crucia"elor a 2ost religios. ,urcii care se tr6geau "in "inastia /eliuU :i care0i 7nlocuiser6 pe arabi erau 'ult 'ai
214 Cretinismul de-a lungul secolelor 2anatici :i brutali "ec7t arabii "inaintea lor :i pelerinii europeni erau supu:i la persecu5ii i'e"iat ce aCungeau 7n .alestina. &ai 'ult 9le?ios 7'p6ratul Constantinopolului ceruse aCutorul cre:tinilor #est0europeni 7'potri#a acestor in#a"atori 'usul'ani asiatici care a'enin5au securitatea regatului lui. 9ceast6 'oti#a5ie religioas6 a "at crucia"elor natura unui pelerinaC 7n 'as6 spre .alestina. &i:carea oa'enilor era co'parabil6 7n s2era ei "e cuprin"ere cu 'igra5iunile barbare 7n *'periul %o'an cu pu5in 7nainte "e c6"erea lui. /0a esti'at c6 la acti#it65ile asociate cu pri'a crucia"6 au luat parte aproape un 'ilion "e oa'eni. &i:carea era "e ase'enea o 7ncercare "e a stabili cine trebuie s6 controle<e Orientul 9propiat o proble'6 "e care Europa a 2ost preocupat6 7ntot"eauna. &oti#ele econo'ice i0a "eter'inat pe 'ul5i s6 ia Crucea. Joa'etea era un 2eno'en obi:nuit 7n Europa 9pusean6 7n secolul anterior crucia"elor. =ene5ienii erau interesa5i s6 sti'ule<e co'er5ul cu Orientul 9propiat :i nor'an<ii erau tot at7t "e interesa5i s6 Ce2uiasc6 pe c7t erau "e interesa5i s6 elibere<e locurile s2inte "e sub st6p7nirea 'usul'anilor. .asiunea pentru a#entura 'ilitar6 s2in5it6 "e )iserica %o'an6 a atras "e ase'enea pe 'ul5i nobili 2eu"ali :i ca#aleri 7n ar'atele crucia"elor. 9l5ii au luat crucea pentru a sc6pa "e plictiseala "e acas6 sau "e pe"eapsa pentru cri'e. C $CIAD*!* W&.O,%*=9 E%E,*C*1O% C%ED,*4* Crucia"a 'ilitar6 7'potri#a albigen<ilor sau catarilor 120901229 .ropo#6"uirea "o'inican6 7n /icilia W&.O,%*=9 &3/31&94*1O% /pania econWuista 1095 > 1299 W&.O,%*=9 /19=*1O% 7n .rusia "e r6s6rit "e c6tre ca#alerii teutoni 7n .olonia 7n 3ngaria Crucia"ele 7n .alestina 1095 > 1492 Prima > %egatul latin al *erusali'ului 109901189 A patra > 7'potri#a Constantinopolului %egatul latin 120401261 Capitolul @@ H'5 B. Cr9cia!e7e Ceea ce a "eclan:at pri'a crucia"6 a 2ost pre"ica "espre o ast2el "e crucia"6 7'potri#a 'usul'anilor 5inut6 "e c6tre 3rban al E0lea la un sino" la Cler'ont 7n noie'brie 1095. El a 7n"e'nat la crucia"6 ca r6spuns la cererea "e aCutor a lui 9le?ius "ar 7n 'intea lui 3rban a "at prioritate i"eii 'ai gran"ioas6 "e eliberare a locurilor s2inte "e la 'usul'ani 2a56 "e i"eea "e a aCuta *'periul "e %6s6rit.2 &ul5i'ea a"unat6 'aCoritatea 2rance<i au r6spuns cu un entu<iast Deus vuit Q+u'ne<eu #rea aceastaR la propunerea lui
3rban care era 2rance<. Entu<ias'ul era at7t "e 'are 7nc7t 'ase "e 56rani ri"icate "e pre"icile lui .etru .ustnicul :i Halter /6racul au 7nceput s6 '6r:6luiasc6 prin $er'ania 3ngaria :i )alcani spre .alestina. +eoarece erau "e<organi<a5i :i ne"isciplina5i 7'p6ratul Constantinopolului a 2ost bucuros s60i lase pe cei ce 'ai erau 7n #ia56 s6 treac6 str7'torile spre 9sia &ic6 un"e au 2ost 2ie 'asacra5i "e turci 2ie lua5i pri<onieri :i #7n"u5i ca scla#i. 9ceast6 crucia"6 laic6 neorgani<at6 a 56ranilor 2rance<i a 2ost "oar prelu"iul pri'ei crucia"e organi<ate con"use "e nobilii "in Jran5a )elgia :i *talia nor'an"6. 9ceste ar'ate :i con"uc6torii lor au aCuns la Constantinopol 7n pri'6#ara anului 109;. Crucia5ii au cucerit 4iceea "up6 un scurt ase"iu :i spre toa'n6 erau 7n 2a5a 9ntiohiei pe care au capturat0o 7n pri'6#ara anului 1098. 7n 2inal 7n iunie 1099 ei au capturat *erusali'ul. 9ce:ti crucia5i care acas6 7n Europa 2useser6 seniori 2eu"ali au ce"at tenta5iei "e a stabili 2eu"e 7n teritoriile pe care le cuceriser6 :i 'ulte "in castelele "in Orientul 9propiat "atea<6 "in aceast6 perioa"6. *erusali'ul :i regiunea 7nconCur6toare au "e#enit 7n 2inal regatul *erusali'ului sub $o"2rey "e )ouillon care 2usese con"uc6torul 'oral al crucia"ei. 7n 2elul acesta au 2ost reali<ate obiecti#ele pri'ei crucia"e. .resiunea 7'potri#a Constantinopolului "in partea 'usul'anilor a sc6<ut :i *erusali'ul era "in nou 7n '7inile con"uc6torilor cre:tini. Ca#alerii te'plieri :i ca#alerii ospitalieri erau organi<a5i s6 asigure protec5ie :i aCutor pelerinilor :i s6 lupte cu 'usul'anii. Oca<ia pentru cea "e a "oua crucia"6 a 2ost a'enin5area 'usul'an6 "in 2lancul nor"0estic al regatului *erusali'ului "up6 ce 'usul'anii capturaser6 2eu"a "e la E"essa. 7n anul 1146 'isticul s27nt )ernar" "e Clair#au? a propo#6"uit cea "e a "oua crucia"6. %egele Jran5ei :i 7'p6ratul /27ntului *'periu %o'an au con"us crucia"a "ar ea s0a "o#e"it a 2i un e:ec. 9cest e:ec a 2ost ur'at "e recucerirea *erusali'ului "e c6tre /ala"in con"uc6torul 'usul'an 7n anul 118;. 9 treia crucia"6 Q118901192R cunoscut6 sub nu'ele "e Ncrucia"a regelui@ s0a "es26:urat sub con"ucerea lui Jilip 9ugust al Jran5ei %ichar" al 9ngliei :i 7'p6ratul Jre"eric. 9cci"ental Jre"eric s0a 7necat 7n "ru' spre .alestina iar Jilip 9ugust "up6 o ceart6 cu %ichar" a plecat acas6. %ichar" a continuat s6 lupte. +e:i nu a reu:it s6 recucereasc6 *erusali'ul 10a con#ins pe /ala"in s6 accepte s6 le "ea pelerinilor acces 7n *erusali'. Obligat s6 se 'ul5u'easc6 cu at7t %ichar" s0a 7ntors acas6 7n 9nglia. *nocen5iu al El0lea care era ner6b"6tor s6 7n"repte e:ecul celei "e a treia
216
crucia"e pre"ica ar<6tor necesitatea celei "e a patra crucia"e pentru a cuceri Egiptul ca ba<6 pentru opera5iile 7'potri#a .alestinei.8 3n re<ultat i'portant al acestei crucia"e a 2ost acela c6 )iserica greac6 :i *'periul "e %6s6rit au 2ost iar6:i supuse papei "in 1204 p7n6 7n 1261 "up6 un secol :i Cu'6tate "e in"epen"en56 religioas6. 9ceast6 crucia"6 a aCutat la sl6birea *'periului "e %6s6rit :i la a"7ncirea urii "intre cre:tinii latini :i greci Q#e<i cap. 21 p. AABR. Jre"eric al E0lea con"uc6torul celei "e a :asea crucia"e a a#ut succes 7n negocierea unui tratat care a"ucea *erusali'ul )etlee'ul 4a<aretul :i un cori"or spre 'are sub controlul cre:tinilor "ar 'usul'anii p6strau &oscheea lui O'ar. *erusali'ul era 7nc6 o "at6 te'porar sub un rege cre:tin. +ar 7n ciu"a c7tor#a crucia"e "e 'ai t7r<iu teritoriile capturate "e crucia5i au c6<ut 7nc6 o "at6 7n '7inile sara<inilor care i0au succe"at pe turcii "in "inastia /eliuU ca st6p7ni 7n .alestina. Crucia"a copiilor 7n 1212 a 2ost cel 'ai trist inci"ent "in istoria crucia"elor. Copii "in Jran5a :i $er'ania con"u:i "e "oi b6ie5i prea"olescen5i > Dte2an :i 4icolae > au '6r:6luit peste su"ul Europei spre *talia presupun7n" c6 puritatea #ie5ilor lor le #a a"uce succes 7ntr0o a#entur6 7n care p6rin5ii lor 'ai p6c6to:i nu reu:iser6. &ul5i au pierit pe "ru' iar restul au 2ost #7n"u5i ca scla#i 7n Egipt. Epoca crucia"elor s0a 7ncheiat o"at6 cu c6"erea 9crei 7n '7inile 'usul'anilor 7n anul 1291. C. Consecin:e7e cr9cia!e7or Crucia"ele au a#ut i'portante re<ultate politice :i sociale 7n Europa apusean6. Jeu"alis'ul a sl6bit pentru c6 'ul5i ca#aleri :i nobili care au pornit ca :i crucia5i nu s0au 'ai 7ntors :i pentru c6 'ul5i :i0au #7n"ut p6'7nturile 56ranilor sau or6:enilor burghe<i boga5i pentru a a"una bani pentru crucia"e. Ora:ele con"use "e seniorii 2eu"ali "eseori reu:eau s6 cu'pere hrisoa#e care s6 le asigure autogu#ernarea. %egii reu:eau s60:i centrali<e<e con"ucerea cu aCutorul burghe<iei care 2a#ori<a un stat0na5iune puternic centrali<at sub un 'onarh pentru a asigura con"i5iile "e securitate :i or"ine at7t "e esen5iale pentru a2aceri. jte#a "in re<ultatele religioase au 2ost c6 papalitatea :i0a '6rit prestigiul 7n ti'pul crucia"elor "ar canali<area energiilor na5iunilor spre crucia"e a "us la na:teread unui senti'ent na5ional care 7n cele "in ur'6 a sl6bit puterea papal6. 7n2iin5area regatului latin al Constantinopolului a a"7ncit antagonis'ul religios "intre %6s6rit :i 9pus :i a sl6bit regatul "e r6s6rit asigur7n" c6"erea lui 2inal6 7n 1458. 9pari5ia or"inelor 'ilitare a "at papei cete supli'entare "e c6lug6ri loiali. .ersuasiunea a 7nlocuit 2or5a ca tehnic6 "e a trata cu 'usul'anii. %ay'on" 1ull Qcea 128501815R pro#enit "intr0o 2a'ilie nobil6 a 7n#65at li'ba arab6 :i cultura arab6 "e la un scla# pe care 10a cu'p6rat cu acest scop. .entru ca aceia care #oiau s6 'earg6 'isionari la 'usul'ani s6 poat6 7n#65a li'ba literatura :i cultura arab6 el a 7n2iin5at un colegiu "e instruire 7n anul 12;6 la &ira'ir 7n su"0estul /paniei :i a creat c6r5i "e argu'entare apologetic6 pentru a0i c7:tiga pe 'usul'ani. El a 2ost 'artiri<at 7n 92rica "e 4or". Capitolul @@ H'%e<ultatele econo'ice au 2ost la 2el "e i'portante. Ora:ele italiene con"use "e =ene5ia au 7nceput co'er5ul cu Orientul 9propiat i'e"iat "up6 succesul pri'ei crucia"e. Co'er5ul cu pro"use "e lu? "in Orientul 9propiat ca '6t6suri 'iro"enii :i par2u'uri a pus ba<ele econo'ice pentru patronarea artei 7n *talia renascentist6. Cei ce se 7ntorceau "in crucia"e #oiau s6 cu'pere obiectele "e lu? pe care le #6<user6 7n Orientul 9propiat. +e:i crucia"ele nu au reu:it s6 reali<e<e libertatea per'anent6 a *erusali'ului "e sub controlul 'usul'an ele au a"us 'ulte bene2icii Europei apusene :i au aCutat la risipirea pro#incialis'ului ei cultural. 7n#656tura arab6 :tiin5a :i literatura au 2ost a"use 7n Europa apusean6 :i stu"iate "e scolastici care au 7ncercat s6 sinteti<e<e aceast6 7n#656tur6 cu re#ela5ia cre:tin6.
II. RE/ORMA MONASTIC$
7n secolul al -ll0lea au ap6rut 'ulte noi organi<a5ii 'onastice ca e?presie a aceluia:i <el spiritual 'ani2estat 7n crucia"e :i toto"at6 'ani2estat :i 7n 'arele #al "e construc5ii "e cate"rale. !elul re2or'ator al 'i:c6rii cluniace "in secolul al -0lea a "isp6rut pe '6sur6 ce or"inul s0a 7'bog65itP "ar au ap6rut noi grupuri re2or'atoare ca "e e?e'plu cistercienii pentru a 2ace 7n secolul al -ll0lea ceea ce Cluny 26cuse 7n secolul al -0lea. 9u ap6rut or"inele "o'inicanilor :i 2ranciscanilor pentru a 2ace 2a56 proble'ei c7:tig6rii la cre"in56 a 'usul'anilor :i a ereticilor prin persuasiune prin e"uca5ie sau prin e2ortul 'isionar. !elul spiritual al crucia5ilor a "us la 2on"area or"inelor 'ilitare laice. ,oate aceste or"ine s0au supus papalit65ii "e bun6#oie :i Cur6'7ntul "e ascultare inclu"ea ascultarea at7t 2a56 "e pap6 c7t :i 2a56 "e stare5 sau 2a56 "e con"uc6torul or"inului. &i:carea a satis26cut "e ase'enea "orin5a 'e"ie#al6 "e #ia56 ascetic6 asigur7n"u0le celor interesa5i s6 7n#e5e oca<ia "e a se angaCa 7n stu"ii sa#ante. 9u 2ost 26cute 7ncerc6ri "e a re2or'a or"inul bene"ictin 7n ti'pul secolului al -l0lea printr0un accent re7nnoit pe ascetis'ul "e la 7nceputul 'i:c6rii care se e?pri'ase priri 'unc6 :i rug6ciune. +escentrali<area #echiului or"in care "6"ea autono'ie abatelui local a 2ost 7nlocuit6 cu centrali<area autorit65ii. &6n6stirile cartusiene care au 2ost organi<ate "e )runo 7n 1084 au ur'at acest tipar. Or"inul canonicilor augustinieni a 7nceput ca o 7ncercare "e a0i a"uce pe canonici care erau clerici seculari ai unei cate"rale :i01 aCutau pe episcop 7n acti#itatea lui sub regulile clerului obi:nuit. 9 2ost a"optat Or"inul /27ntului 9ugustin iar 7n Curul anului 1119 a 2ost a"optat6 7'br6c6'intea uni2or'6 :i locuin5a 7n co'un. A. Or!in97 cistercian Or"inul cistercian a 2ost0 2on"at 7n 1098 la Citeau? 7n Jran5a "e c6tre un c6lug6r bene"ictin nu'it %obert care "orea s6 corecte<e lipsa "e "isciplin6 "in 'onasticis'ul conte'poran. C6lug6rii cistercieni erau "i2eri5i "e cei "e la Cluny prin accentul 'ai 'are pus pe autonegarea ascetic6 pe si'plitatea
218
arhitecturii cl6"irilor lor :i pe organi<area centrali<at6. 9ba5ii '6n6stirilor02iice se 7nt7lneau cu abatele "e la Citeau? 7ntr0o a"unare anual6 pentru a anali<a proble'ele grupului. +e:i abatele "e la Citeau? e?ercita autoritate peste casele0surori el nu e?ersa puterea supre'6 a abatelui "e la Cluny ci pre<i"a un consiliu anuai "e aba5i. 7n ti'p ce cluniacii pro#eneau 'ai ales "in 2a'ilii aristocratice cistercienii atr6geau 'ai 'ult a"eren5i "in clasa 56ranilor. Cistercienii "e ase'enea au "at aten5ie 'ai 'ult6 agriculturii "ec7t ocupa5iilor scolastice. .rogra'ul lor "e re2or'e a a#ut un ase'enea r6sunet 7nc7t 7n anul 1200 or"inul a#ea 580 "e case :i "in acest punct "e #e"ere a crescut repe"e. El a"ucea un spirit proasp6t "e entu<ias' unui 'onasticis' 7n "ec6"ere. &are parte "in 2ai'a organi<a5iei a 2ost un re<ultat al e2orturilor lui )ernar" Q109001158R "e la '6n6stirea "in Clair#au?. E* era "e #i56 nobil6 :i "atora 'ult pioasei lui 'a'e 9letta. El a 2on"at '6n6stirea "e la Clair#au? 7n 1115 la #7rsta "e 25 "e ani :i cu aCutorul a 80 "e to#ar6:i :i cei cinci 2ra5i ai s6i a reu:it s6 2ac6 "in ea unul "in cele 'ai 2ru'oase centre ale or"inului cistercian.4 +e:i era u'il :i 7nclinat spre #ia5a 'istic6 )ernar" era :i practic :i curaCos. 7n perioa"a "e glorie a con"ucerii lui "e la Clair#au? papa :i "o'nitorii erau bucuro:i s60i asculte s2atul. .re"icile lui care accentuau su2erin5ele pelerinilor ce 'ergeau spre .alestina :i pro2anarea s2intelor locuri au 2ost 7n 'are '6sur6 'oti#ul pentru a "oua crucia"6. &area lui abilitate 7n o'iletic6 :i "electarea pe care o g6sea 7n 'isticis' s7nt "e<#6luite 7n Predici asupra Cnt1rii cnt1rilor. ,en"in5ele lui 'istice au pro"us 'ari i'nuri religioase. Cunosc7n" bine teologia atunci c7n" #e"erile conceptualiste ale lui 9belar" p6reau a sub'ina ba<ele teologiei )ernar" a ap6rut ca un ca'pion al po<i5iei orto"o?e. Capacit65ile lui intelectuale 'istice oratorice :i practice l0au 26cut con"uc6torul spiritual :i al "oilea 2on"ator al 'i:c6rii cisterciene c7t :i o 2or56 7n rela5iile "intre )iseric6 :i stat 7n Europa 'e"ie#al6. B. Or!ine7e 8i7itare Crucia"ele au "at na:tere la un tip 'ilitar "e 'onasticis' care co'bina arta r6<boiului cu #ia5a 'onastic6. Or"inul ca#alerilor /27ntului *oan sau Or"inul ca#alerilor ospitalieri a 2ost 2on"at la 7nceputul secolului al -ll0lea pentru a0i ap6ra pe pelerini :i a0i 7ngriCi pe cei bolna#i. 7n perioa"a "e 7nceput a istoriei lui acesta era echi#alentul 'e"ie#al al Crucii %o:ii 'o"erne. C6lug6rii "epuneau Cur6'7ntul 'onastic 7ntreit "ar nu renun5au la pro2esiunea ar'elor. +e 2apt 'ai t7r<iu or"inul a "e#enit o organi<a5ie strict 'ilitar6 pentru ap6rarea K6rii /2inte "e p6g7ni. Ca#alerii te'plieri al c6ror nu'e "eri#a "e la cartierul lor general "e l7ng6 ,e'plul "in *erusali' s0au organi<at 7ntr0un or"in 7n Curul anului 1118. Or"inul a 2ost recunoscut o2icial 7n 1128 :i a"us sub regula cistercian6 pentru #ia5a 'onastic6 7n 1180. 9 2ost 7n2iin5at ini5ial cu angaCa'entul "e a ap6ra Kara /27nt6 "e atacurile 'usul'anilor. Or"inul a 2ost "i<ol#at la 7nceputul secolului al -l=0lea pentru c6 se a'esteca prea 'ult 7n politica european6. /upuse nu'ai papalit65ii :i "e"icate intereselor ei aceste "ou6 organi<a5ii au 2or'at o ar'at6 per'anent6 "e ca#aleri0c6lug6ri. Capitolul @@ H'" C. C=79@=rii ceretori C6lug6rii cer:etori au repre<entat un alt tip "e 'onasticis' re2or'ator 7n secolul al -ll0lea. Ei 26ceau Cur6'inte "e s6r6cie castitate :i ascultare a:a cu' 26ceau c6lug6rii "ar 7n loc "e a tr6i 7n co'unit65ile 'onastice "e a se ruga :i a 'unci separat "e lu'ea secular6 ei 'ergeau 7ntre oa'enii ora:elor pentru a0i aCuta :i a le pre"ica 7n li'ba lor. &6n6stirile a#eau propriet65i :i c6lug6rii se autosus5ineau prin 'unc6P "ar c6lug6rii cer:etori erau sus5inu5i prin po'eni :i "aruri pe care le pri'eau "e la oa'eni. Ei erau sub con"ucerea papei 7ntr0o '6sur6 'ai 'are "ec7t 2useser6 or"inele "inaintea secolului al -ll0lea. .e l7ng6 c6lug6rii cer:etori 2ranciscani :i "o'inicani care erau 'ai i'portan5i 7n aceast6 perioa"6 s0au organi<at :i c6lug6rii cer:etori car'eli5i :i austini. Or"inul 2ranciscanilor a 2ost 2on"at "e Jrancesco "F9ssisi Q118201226R 2iul
iubitor "e pl6ceri al unui negustor bogat. El a 2ost con#ertit 7n ti'pul unei boli "up6 care a p6r6sit casa tat6lui s6u pentru a se consacra s6r6ciei :i sluCirii lui +u'ne<eu. 9"un7n" 7n Curul lui c75i#a tineri cu preocup6ri ase'6n6toare 5 el a 2or'ulat ni:te reguli care s6 le gu#erne<e #ie5ile. 9ceste reguli i'plicau s6r6cie castitate :i ascultare "ar ascultarea "e papalitate era accentuat6.6 Organi<a5ia a 2ost acceptat6 "e *nocen5iu al *l*0lea 7n 1209. Or"inul 2ranciscanilor a "e#enit at7t "e popular 7nc7t 7n 1212 papa a per'is unei 2ete "e 18 ani nu'it6 Clare s6 organi<e<e un or"in pentru 2e'ei cunoscut sub nu'ele "e N/6racele Clare@. 7n anul 1221 a 2ost 2on"at al treilea or"in ter5iarii pentru acei b6rba5i sau 2e'ei laici care tr6iau "up6 regulile or"inului "ar nu0:i puteau p6r6si #ia5a secular6 "in cau<a leg6turilor 2a'iliale sau "e a2aceri. 4u'ele "e c1lug1r ceretor, "eri#at "in ter'enul latin frater Q2rateR "e2inea nu nu'ai "e<#oltarea spiritual6 ci :i sluCirea )isericii %o'ane. Jranciscanii au 2ost 7ntot"eauna 7n 2runtea e2ortului 'isionar al bisericii ro'ane. 7n ti'pul #ie5ii sale Jrancisc a pre"icat 7n /pania :i 7n Egipt. 9l5ii au 'ers 7n Orientul 9propiat :i chiar 7n Orientul 7n"ep6rtat. *oan "e &onte Cor#ino Q124601828R a aCuns p7n6 la .eUin 7nainte "e 1800.; El a bote<at :ase 'ii "e oa'eni 7n .eUin iar p7n6 7n anul 1800 trei<eci "e 'ii "e persoane s0au con#ertit prin el. +ar "inastia &ing a "istrus biserica 7n anul 1868. C7n" /pania :i Jran5a au "eschis "ru'ul spre 56rile e'is2erei apusene 'area parte a lucr6rii 'isionare a 2ost 26cut6 "e 2ranciscani. %uinele 'isiunii 2ranciscane "in secolul al -=***0lea "e pe IingFs %oa" "in Cali2ornia s7nt o '6rturie cu pri#ire la acti#itatea lor. O"at6 cu cre:terea or"inului el a "e#enit tot 'ai centrali<at sub un general nu'it "e pap6. +e ase'enea or"inul a a#ut 'ul5i 7n#65a5i cu' a 2ost %oger )acon )ona#entura +uns /cotus :i Hillia' OcUha'. )acon a "e#enit un pionier 7n e?peri'entul :tiin5i2ic :i i"eile lui OcUha' "espre natura realit65ii au a#ut in2luen56 asupra "e<#olt6rii spirituale a lui 1uther 7nt6rin" abor"area e?peri'ental6 a #ie5ii 7n ti'pul %ena:terii. Di "o'inicanii erau c6lug6ri cer:etori a"ic6 'e'bri ai unui or"in religios care tr6iau "in 'ilostenii. 7n ti'p ce 2ranciscanii erau 'ari 'isionari c7:tig7n"
r
HH# Cretinismul de-a lungul secolelor oa'eni prin e?e'plul lor :i 26c7n" apel la senti'ente "o'inicanii erau 'ari 7n#65a5i care 7ncercau s60i c7:tige pe oa'eni "e la ere<ie prin con#ingere intelectual6. 9pelul "o'inicanilor se 7n"repta spre 'intea o'ului iar cel al 2ranciscanilor spre ini'a lui. +o'i'Fc Q11;001221R un preot spaniol "intr0o 2a'ilie nobil6 7n #i<it6 7n su"ul Jran5ei i0a co'p6ti'it pe ereticii albigen<i "in acea regiune :i a #enit cu i"eea "e a lupta 7'potri#a ere<iei cu ar'ele austerit65ii #ie5ii si'plit65ii :i argu'ent6rii. +in acest 'oti# Nc7inii +o'nului@ "o'inicanii puneau accentul pe propo#6"uire. Or"inul "o'inican a 2ost aprobat "e pap6 7n 1216 :i apoi s0a "e<#oltat ca o organi<a5ie 2oarte centrali<at6. Jiecare grup separat era sub un stare5 care la r7n"ul lui era supus unui stare5 care con"ucea o pro#incie. 7n 2runtea acestui or"in era un con"uc6tor0general care r6spun"ea 7naintea papei. ,o'a "F9Guino :i pro2esorul lui 9lbertus &agnus au 2ost principalii c6rturari ai or"inului. /iste'ul "e acu' al teologiei )isericii %o'ano0Catolice a 2ost elaborat "e 9Guino. +o'inicanii "e ase'enea s0au angaCat 7n acti#itatea 'isionar6. Or"inului "o'inican i s0a "at 7n anul 1288 sarcina "e a pune 7n 'i:care roata *nchi<i5iei "up6 ce aceasta a 2ost organi<at6. C75i#a "intre cei 'ai i'portan5i 'istici ca &eister EcUhart :i Lohann ,auler au 2ost c6lug6ri "o'inicaniP :i /a#onarola 2ai'osul re2or'ator 2lorentin a apar5inut acestui or"in. C6lug6rii cer:etori 7nt6reau religia 7ntre cre"incio:ii parohiilor prin sluCirea lor altruist6. Japtele lor bune :i pre"icile 7n li'ba na5ional6 erau 'ani2est6ri practice ale )isericii pe care oa'enii le 7n5elegeau i'e"iat. +e 2apt pre"ica a 2ost repus6 pe locul ei 7n )iserica %o'an6 "e c6tre c6lug6rii cer:etori. %esponsabili "irect papei ei au a#ut ten"in5a "e a 7nt6ri puterea papalit65ii asupra episcopilor locali :i a con"uc6torilor laici. 9'bele or"ine au "at 'ul5i 'isionari 'inuna5i c6tre toate col5urile lu'ii. /pitalele 2ranciscane se 7ngriCeau at7t "e ne#oile 2i<ice ale oa'enilor c7t :i "e cele spirituale. 9proape <ece 'ii "e c6lug6ri cer:etori au 'urit sluCin" oa'enilor 7n ti'pul Ciu'ei 4egre "in anii 1848 :i 1849. +ar 'ai presus "e toate ei au a"us contribu5ii enor'e 7n "o'eniul 7n#656turii :i 7n 'o" special pe t6r7'ul teologiei un"e nu'ele lui ,o'a "F9Guino iese 7n relie2 ca cel 'ai bun c6rturar al 'i:c6rii c6lug6rilor cer:etori. 9cti#it65ile "o'inicanilor 7n ca"rul *nchi<i5iei constituie o alt6 2a56 'ai 7ntunecat6 a c6r5ii lor "e #i<it6. C6tre 'iClocul secolului al -l=0lea 'i:carea cer:etorilor a 2or'at corpora5ii care "e5ineau bog65ii :i entu<ias'ul spiritual al pri'ei genera5ii "e c6lug6ri cer:etori a "isp6rut.
III. MIC$RILE RE/ORMATOARE LAICE

3nitatea a 2ost nota0cheie a societ65ii 'e"ie#aleP :i aceast6 unitate a 2ost reali<at6 prin institu5iile uni#ersale ale /27ntului *'periu %o'an prin )iserica %o'an6 ierarhic6 :i loialitatea 2a56 "e ea :i prin stan"ar"i<area spiritual6 a sacra'entelor :i cre<urilorP 7ns6 "e"esubtul acestei unit65i au 2ost 7ntot"eauna 'ur'ure "e "e<acor". 9ceste 'ur'ure ur'au s6 "e#in6 7n ti'pul %e2or'ei o Capitolul @@ HH' e?plo<ie #ulcanic6 ce #a s27:ia structura religiei 'e"ie#ale. /pre "eosebire "e c6lug6ri care au c6utat s6 pro"uc6 o re2or'6 intern6 catarii sau albigen<ii Mal"oi:tii :i alte secte s0au ri"icat la s27r:itul secolului al -ll0lea ca o re#olt6 e?tern6 pentru puri2icarea religiei. Jrec#en5a corup5iei 7n #ia5a :i practica ierarhiei papale :i acti#it65ile seculare ale papalit65ii i0au 26cut pe 'ul5i s6 reac5ione<e 7rnpotri#a lipsei "e putere spiritual6 pe care o #e"eau a"esea 7n bisericile lor parohiale. &ai 'ulte in2or'a5ii "espre aceste secte 'e"ie#ale au 2ost p6strate "e "u:'anii lor "ec7t "e prieteni :i "e aceea in2or'a5iile e?acte "espre ele s7nt rare. 9t7t albigen<ii c7t :i Mal"ensii au c6utat s6 se 7ntoarc6 la 2or'a cea 'ai pur6 "e religie pe care au #6<ut0o 7n 4oul ,esta'ent. Ei au 2ost pre'erg6torii %e2or'ei. A. A7Ci@en<ii ;i7o<o;i
Catarii sau albigen<ii nu'i5i ast2el pentru c6 erau nu'ero:i 7n Curul localit65ii 9lbi "in su"ul Jran5ei 2oloseau 4oul ,esta'ent ca ba<6 pentru i"eile lor "ar i"eile eretice pe care le0au 2or'ulat se'6nau cu i"eile "ualiste :i ascetice ale gnosticilor ale paulicienilor :i ale bogo'ililor. 9lbigen<ii cre"eau c6 e?ista un "ualis' absolut 7ntre +u'ne<eul bun care a 26cut su2letele oa'enilor :i "u'ne<eul r6u c6ruia i s0a "at un trup 'aterial "up6 ce a 2ost alungat "in rai. +up6 ce a 2ost e?pul<at "u'ne<eul cel r6u a 26cut lu'ea #i<ibil6. Ca ur'are 'ateria este rea :i "e aceea catarii Qliteral Ncei puri@R se 7'potri#eau repro"ucerii rasei sacra'entelor > 'ai ales liturghiei cu accentul ei pe pre<en5a 2i<ic6 a lui Cristos 7n ele'ente "octrinei ia"ului :i purgatoriului :i "octrinei 7n#ierii 2i<ice. &7ntuirea inclu"ea poc6in56 ritualul consolamentum > s6#7r:it prin punerea '7inilor :i a E#angheliei lui *oan pe capul can"i"atului > :i o e#itare ascetic6 a c6s6toriei a Cur6'intelor a r6<boiului a laptelui a c6rnii a br7n<ei :i a ou6lor. Ei con"a'nau utili<area oric6rui lucru 'aterial 7n 7nchin6ciune. Elita nu'i5i perfec2i Qper2ec5iiR a#eau iertarea pentru p6cate :i siguran5a restaur6rii 7n 7'p6r65ia lui +u'ne<eu. +eoarece carnea nu poate 'o:teni raiul cre"incio:ii care nu a#eau acest ritual "e consolamentum trebuiau s601 pri'easc6 7naintea 'or5ii. 9lbigen<ii 26c7n" "in 4oul ,esta'ent e?presia plin6 "e autoritate a cre"in5ei lor au lansat o pro#ocare )isericii %o'ane care pretin"ea autoritatea prin linia papilor "e la 7nsu:i Cristos. .ersecu5ia :i crucia"a albigen<ian6 con"us6 "e /i'on "e &ont2ort :i ini5iat6 "e *nocen5iu al *E0lea 7n 1208 au 2ost r6spunsul )isericii %o'ane 'e"ie#ale la acest a2ront a"us autorit65ii ei. B. Pa7!oitii ?9ritani &i:carea Mal"oist6 care a ap6rut 7n ulti'ul s2ert al secolului al -ll0lea a 2ost 'ult 'ai ase'6n6toare cu 'i:carea protestant6 :i cu cea puritan6. 7n Curul anului 11;6 .eter Hal"o un negustor bogat "in 1yon a citit o tra"ucere a 4oului ,esta'ent :i a 2ost at7t "e i'presionat "e ceea ce a2ir'a Cristos "espre /ine 7nc7t :i0a "at toat6 a#erea r6'7n7n"u0i "oar c7t s60:i hr6neasc6 2a'ilia. 9poi a organi<at un grup cunoscut sub nu'ele Noa'eni s6raci@. Hal"o :i a"ep5ii lui "oreau s6 pre"ice ca laici "ar papa le0a inter<is acest lucru. 7n 1184 ei au 2ost e?co'unica5i pentru re2u<ul lor "e a nu 'ai
HHH Cretinismul de-a lungul secolelor pre"ica. 9:a cu' se 7nt7'pl6 a"esea o 'inoritate "oritoare "e re2or'6 a 2ost 2or5at6 s6 ias6 "in )iserica organi<at6 "e c6tre o 'aCoritate lipsit6 "e "ragoste care a pier"ut #alorile pe care un ase'enea grup <elos le0ar 2i putut reintro"uce. Hal"oi:tii cre"eau c6 2iecare o' ar trebui s6 aib6 )iblia 7n propria lui li'b6 :i c6 ea ar trebui s6 2ie autoritatea 2inal6 pentru cre"in56 :i #ia56 3r'7n" e?e'plul lui Cristos ei 'ergeau c7te "oi 7'br6ca5i si'plu s6 le pre"ice s6racilor 7n li'ba lor. Ei acceptau con2esiunile ecu'enice clasice Cina +o'nului bote<ul :i or"inar ea laicilor pentru a pre"ica :i a"'inistra sacra'entele. /ocietatea lor 7:i a#ea propriul ei cler cu episcopi preo5i :i "iaconi. Hal"o a 2ost con"uc6torul p7n6 la 'oartea lui 7n 121;. 9l5ii cunoscu5i ca prieteni erau asocia5i secre5i ai grupurilor Mal"oiste c6rora li s0a per'is s6 r6'7n6 7n ca"rul )isericii %o'ane. Hal"oi:tii au anticipat 7n 'ulte pri#in5e i"eile protestan5ilor %e2or'ei. Ei 'ai e?ist6 7nc6 7n nor"ul *taliei ca un grup serios "e cre"incio:i nu'6r7n" apro?i'ati# trei<eci :i cinci "e 'ii "e cre"incio:i. C. IoacAi8i:ii escato7o@ici *oachi' Qcea 118201202R un c6lug6r cistercian a cre<ut c6 ,at6l a 2ost i'portant 7n perioa"a 1egii "in =echiul ,esta'ent pe care a pus accent .etru Jiul a 2ost i'portant 7n perioa"a 4oului ,esta'ent a lui .a#el p7n6 7n 1260 iar 7n epoca +uhului /27nt "e "up6 1260 #a #eni o er6 nou6 a "ragostei "up6 o scurt6 perioa"6 a lui 9nticrist a:a cu' se arat6 7n scrierile lui *oan. )iserica %o'an6 a reac5ionat 7n 'ai 'ulte 2eluri la acest a2ront a"us autorit65ii ei 'ai ales "e c6tre catari. C6lug6rii cer:etori "o'inicani au 26cut toate e2orturile s60i c7:tige pe catari 7napoi la cre"in56 prin pre"ici. O alt6 reac5ie a 2ost crucia"a care practic a e?ter'inat aceast6 sect6 7n su"ul Jran5ei. O alt6 reac5ie a 2ost o hot6r7re a sino"ului "e la ,oulouse 7n 1229. 9cest sino" le0a inter<is laicilor s6 2oloseasc6 tra"ucerea popular6 a )ibliei. 7n 2elul acesta puteau 2i e#itate co'para5ii nepl6cute 7ntre )iserica 4oului ,esta'ent :i )iserica %o'ano0Catolic6. O alt6 reac5ie a 2ost apari5ia *nchi<i5iei o curte ecle<iastic6 secret6 care 2olosea tortura :i nu "i#ulga nu'ele acu<atorilor 7n Cu"ecarea ereticilor pe care apoi 7i pre"a pentru a 2i pe"epsi5i prin con2iscarea propriet65ii sau prin ar"erea pe rug. 1a 7nceput *nchi<i5ia a 2ost 7n '7ini episcopaleP "ar o"at6 cu cre:terea nu'6rului ereticilor papalitatea a preluat controlul asupra ei :i 7n 1288 $rigorie *- le0a 7ncre"in5at "o'inicanilor s6 pe"epseasc6 ere<ia :i 7n 2elul acesta s60i eli'ine pe catari. 9ceste proce"ee "e tratare a ere<iei i0au abruti<at pe clerul :i pe laicii angaCa5i 7n co'baterea ereticilor. Jrica "e pe"eaps6 pentru orice g7n" ce ar 2i 2ost 7'potri#a celui prescris "e )iserica %o'an6 a a"us stagnare intelectual6. +ar persecu5ia "eseori i0a a"us pe oa'eni la o acceptare a "octrinei eretice. Japtul c6 )iserica %o'ano0Catolic6 nu a #rut s6 recunoasc6 ne#oia "e re2or'6 spiritual6 "orit6 "e secte a "us la o 7'pietrire care a 26cut ine#itabil6 %e2or'a. /ecolele al -E0lea :i al -E*0lea au 2ost 'arcate "e 'i:c6ri "e re2or'6 interne :i e?terne. &i:carea cistercian6 si'boli<at6 7n persoana lui )ernar" "e Capitolul @@ HH, Clair#au? :i 'i:carea c6lug6rilor cer:etori au 2ost 7ncerc6ri "e puri2icare a )isericii %o'ane printr0o re7nnoire a <elului spiritual. 1aicii care au 7ncercat s6 reinstale<e )iblia ca autoritate s0au #6<ut 7'pie"ica5i 7n 7ncerc6rile lor :i "e aceea au 7n2iin5at 'i:c6ri 7n a2ara )isericii %o'ane pentru a practica cre:tinis'ul pe care ei l0au #6<ut 7n )iblie. +e:i <elul unui c6lug6r :i al unui cruciat era asociat cu o institu5ie 'ai "egrab6 "ec7t cu o .ersoan6 "i#in6 aceasta a 2ost o perioa"6 "e entu<ias' spiritual pe care )iserica %o'an6 l0ar 2i putut 2olosi 7ntr0un 'o" 'ult 'ai constructi#.
NOTE
1. Oli#er L. ,hatcher :i E"gar E. &c4eal A Source &oo' for (edieval Histor% Q4eM XorU: /cribner 1905R p. 5120518. 2. *bi". p. 5180521. 8. *bi". p. 58;0544.
4. Jre"eric 9. Ogg A Source &oo' of (edieval Histor% Q4eM XorU: 9'erican 190;R p. 2510260. 5. =e<i p. 80;089; "in !ittle +lo/ers of St. +rancis Q4eM XorU: E... +utton 1910R un"e #ei g6si o relatare istoric6 a #ie5ii lui Jrancesco :i p. 10180 pentru lucrarea "e#o5ional6 !ittle +lo/ers, 7n care s7nt notate 2aptele :i cu#intele lui. 9utorul este necunoscut. 6. Eenry )ettenson Documents of the Christian Church Q4eM XorU: O?2or" 3ni#ersity .ress. e". a 20a 1968R p. 1280182. ;. )eres2or" L. Ii"" Documents Illustrative of the Histor% of the Church Q1on"on: /ociety 2or .ro'oting Christian InoMle"ge 8 #oi. 19200 1941R 8:1600168.
SUPREMA*IA PAPALIT$*II+ '#51-',#5
nB=:=t9ra i ncAinarea 8e!ieBa7=

)iserica poate practica diastasis, a"ic6 separarea "e cultur6 sau poate practica sinte<a. /colasticii au practicat sinte<a. &i:carea intelectual6 scolastic6 s0a "e<#oltat 7ntre 1050 :i 1850 'erg7n" 7n paralel cu "e<#oltarea 'i:c6rii or"inelor cer:etore:ti :i eretice "in aceea:i perioa"6. 1a 7nceput ea :i0a g6sit o re:e"in56 7n cate"ralele :i :colile 'onastice iar 'ai t7r<iu o"at6 cu apari5ia uni#ersit65ilor 7n secolul al -E*0lea ea a "o'inat progra'a "e 7n#656'7nt 7n uni#ersit65ile europene. +up6 anul 1050 scolasticii i0au 7nlocuit pe p6rin5ii )isericii ca :i principalii p6<itori ai a"e#6rului iar ter'enul "e doctor a "e#enit un ter'en "e onoare tot at7t "e 'are cu' 2usese 'ai "e#re'e 7n istoria )isericii cel "e p1rinte.
I. SCOLASTICISMUL
A. De;ini:ia scolasticis'ului. ,er'enii scolasticism :i scolastic au #enit prin li'ba latin6 "in cu#7ntul grecesc schole, car3 7nsea'n6 un loc un"e se 7n#a56. ,er'enul Nscolastic@ era aplicat pro2esorilor "e la :coala "e palat sau curte a lui Carol cel &are :i 7n#65a5ilor 'e"ie#ali care 2oloseau 2ilo<o2ia 7n stu"iul religiei. 9ce:ti 7n#65a5i au c6utat s6 "o#e"easc6 a"e#6rul e?istent prin procese ra5ionale 'ai "egrab6 "ec7t s6 caute a"e#6ruri noi. /colasticis'ul poate 2i "e2init ca :i 7ncercarea "e a ra5ionali<a teologia cu scopul "e a sus5ine cre"in5a prin ra5iune. ,eologia ur'a s6 2ie tratat6 "intr0un punct "e #e"ere 2ilo<o2ic :i nu "intr0un punct "e #e"ere biblic. +atele re#ela5iei ur'au s6 2ie organi<ate siste'atic prin 2olosirea logicii "e"ucti#e aristoteliene :i ar'oni<ate cu 2ilo<o2ia lui 9ristotel "e cur7n" "escoperit6. /colasticii au 2ost con2runta5i cu o proble'6 si'ilar6 celei cu care a 2ost con2runtat6 )iserica 7n secolul al -l-0lea c7n" noile "escoperiri ale :tiin5ei trebuiau s6 2ie ar'oni<ate cu religia. Ei trebuiau s6 7'pace 2ilo<o2ia natural6 a lui 9ristotel c7:tigat6 prin procese ra5ionale cu teologia re#elat6 a )ibliei acceptat6 prin cre"in56.
%5 'o(a!da !r. 54)
-l
o
O oo O U 00
i
!
00
i" #.-#
'.5
c$ a. %o
2#
I
&'
i2
"(
li .5
i
/s /
o )O
II
*$ .2 + 00
li
%2 2'
,-
li
II
a. )
/0
o
u
is 5
Capitolul @7 HHB. Ca9<e7e a?ari:iei sco7asticis8979i Cau<a principal6 a apari5iei scolasticis'ului a 2ost apari5ia 2ilo<o2iei lui 9ristotel 7n Europa. Cu e?cep5ia c7tor#a tra"uceri a unor p6r5i "in 2iloso27a lui 9ristotel 26cute 7n secolul al =0lea "e c6lug6rii con"u:i "e )oethius se :tia prea pu5in "espre 2ilo<o2ia lui p7n6 c7n" au 7nceput s6 apar6 7n Europa apusean6 7n secolul al -E0lea tra"uceri 7n latin6 26cute "e Hillia' "e &oerbeUe Q121501286R "in surse e#reie:ti sau arabe. ,ra"ucerile lui 9ristotel
26cute "e 9#erroes Q112601198R 'arele 2ilo<o2 arab au 2ost intro"use 7n 9pus prin /pania. Ca' 7n acela:i ti'p au ap6rut la .aris tra"uceri "e &oise &ai'oni"es Q118501204R 2ai'osul rabin :i 2ilo<o2 e#reu. Oa'eni ca 9le?an"ru "in Eales Qcea 118601245R au salutat aceast6 2ilo<o2ie 7ncerc7n" s6 o asocie<e cu teologia. O alt6 cau<6 pentru e?pansiunea 'i:c6rii scolastice a 2ost interesul noilor or"ine ale c6lug6rilor cer:etori pentru 2olosirea 2ilo<o2iei 7n stu"iul re#ela5iei. ,o'a "F9Guino cel 'ai 'are scolastic :i 9lbertus &agnus pro2esorul lui au 2ost "o'inicani iar Hillia' OcUha' :i )ona#entura au 2ost 2ranciscani. E?tin"erea 'i:c6rii uni#ersitare care a 7nceput 7n secolul al -E0lea a asigurat un 'e"iu pentru noua 'i:care intelectual6. 3ni#ersit65ile :i0au concentrat curin" progra'a lor "e stu"iu 7n Curul stu"ierii teologiei cu aCutorul logicii :i a ra5iunii. 3ni#ersitatea "in .aris "in ti'pul lui 9belar" a "e#enit centrul principal al scolasticis'ului. C. Con:in9t97 sco7asticis8979i Cine stu"ia<6 istoria )isericii trebuie s60:i rea'inteasc6 7ntot"eauna c6 scolasticii nu c6utau at7t "e 'ult a"e#6rul c7t 7ncercau s6 organi<e<e 7n 'o" ra5ional un corp "e a"e#6ruri acceptate a:a 7ne7t acele a"e#6ruri > 2ie c6 #eneau prin cre"in56 "intr0o re#ela5ie sau prin ra5iune "in 2ilo<o2ie > s6 poat6 2i un 7ntreg ar'onios. $7n"irea 'e"ie#al6 c6uta at7t unitate intelectual6 c7t :i unitate politic6 :i ecle<iastic6. 9pari5ia 2ilo<o2iei aristoteliene 7n secolul al -E0lea i0a obligat pe oa'eni s6 se ocupe "e aceast6 'are sarcin6. .entru scolastici "atele sau con5inutul stu"iului lor erau 2i?e cu autoritate :i absolute. Con5inutul stu"iului lor era )iblia cre<urile conciliilor ecu'enice :i scrierile p6rin5ilor )isericii. 7ntrebarea la care ei "oreau s6 "ea un r6spuns era "ac6 cre"in5a este sau nu ra5ional6. D. Meto!o7o@ia sco7asticis8979i &eto"ologia scolastic6 era supus6 autorit65ii "ialecticii sau logicii lui 9ristotel 7n aceea:i '6sur6 7n care con5inutul stu"iului lor era supus teologiei )isericii %o'ano0Catolice. 9t7t con5inutul c7t :i 'eto"a erau 2i?e. O'ul "e :tiin56 'o"ern ur'ea<6 'eto"a e'piric6 a logicii in"ucti#e :i enun56 un a"e#6r general nu'ai pe ba<a 2aptelor "up6 ce le0a obser#at :i e?peri'entat un ti'p 7n"elungat. +ialectica sau logica lui 9ristotel este 'ai "egrab6 "e"ucti#6 "ec7t in"ucti#6 iar silogis'ul ocup6 un loc i'portant ca instru'ent al logicii "e"ucti#e. $7n"itorul "e"ucti# porne:te "e la un a"e#6rat general sau "e la o lege general6 pe care el nu o "o#e"e:te ci o ia "rept bun6. El leag6 aceast6 lege general6 "e un 2apt particular :i "in rela5ia 7ntre legea
HH. Cretinismul de-a lungul secolelor general6 :i 2aptul particular reiese o conclu<ie care la r7n"ul ei "e#ine o nou6 lege sau a"e#6r general ce ur'ea<6 a 2i legat "e 2apte noi. 9ceast6 'eto"6 a 2ost luat6 "e scolastici "e la 9ristotel. 9"e#6rurile generale ale 2ilo<o2iei au 2ost luate "in teologia re#elat6 :i 2olosin" 'eto"ologia aristotelian6 scolasticii au c6utat s6 trag6 conclu<ii legiti'e pentru a "e<#olta un siste' ar'onios. .asaCe "in )iblie "in scrierile p6rin5ilor )isericii "in canoanele conciliilor :i "in "ecretele papale au 2ost 7'binate 7n or"ine logic6. E. co7i7e scolasticis'ului 9t7t 7n con5inut c7t :i 7n 'eto"6 scolasticul 7ncu#iin5a at7t autoritatea )isericii c7t :i autoritatea lui 9ristotel. Ca"rul 2ilo<o2ic 7n care pot 2i pu:i 'aCoritatea scolasticilor se ba<a pe 2ilo<o2ia greac6 :i "epin"ea "e 2aptul "ac6 un scolastic ur'a sau nu po<i5ia general6 a lui .laton sau 9ristotel 7n leg6tur6 cu proble'a naturii uni#ersaliilor sau a realit65ii ulti'e :i 7n leg6tur6 cu proble'a rela5iei "intre cre"in56 :i ra5iune. 1. ealismul. .laton insistase a:a cu' au 26cut :i pro2esorii s6i /ocrate :i 9ristotel c6 uni#ersaliile cu' s7nt )iserica :i o'ul au o e?isten56 obiecti#6. 7n contrast cu 9ristotel .laton a insistat c6 aceste uni#ersalii sau *"ei e?ist6 separat "e lucrurile speci2ice sau "e in"i#i<i. +e e?e'plu el cre"ea c6 e?ist6 uni#ersalii ale a"e#6rului ale 2ru'use5ii :i ale bun6t65ii separat "e actele in"i#i"uale ale a"e#6rului ale 2ru'use5ii :i ale bun6t65ii 26cute "e oa'eni. 9ceast6 concep5ie a 2ost re<u'at6 7n e?presia latin6 universalia ante rem Z a"ic6 uni#ersaliile e?ist6 7naintea lucrurilor create. O 2apt6 bun6 "e e?e'plu este "oar u'bra sau re2lec5ia realit65ii bun6t65ii care e?ist6 obiecti# separat "e acea 2apt6. 9st2el .laton insista c6 oa'enii trebuie s6 pri#easc6 "incolo "e #ia5a aceasta pentru a #e"ea realitatea ulti'6. &ai 7nainte 9ugustin :i acu' 9nsel' au 2ost g7n"itorii "e 2runte care au aplicat aceast6 concep5ie 7n teologie. 9ceast6 concep5ie este cunoscut6 sub nu'ele "e realis' care la reali:tii 'ai pu5in te'pera5i a "e#enit a"esea panteis' 7n care totul 2u<iona 7n uni#ersal. a. 9nsel' Qcea 108801109R s0a n6scut 7n nor"ul *taliei :i a 2ost e"ucat la '6n6stirea "in 1e )ec. 9les stare5 al '6n6stirii :i0a 'en5inut aceast6 po<i5ie p7n6 c7n" a "e#enit arhiepiscop "e Canterbury 7n 1098. El a luptat 7'potri#a 7n#estiturii laice practicate "e regii engle<i "ar 2ai'a lui se "atorea<6 acti#it65ilor lui intelectuale pe t6r7'ul teologiei. *"eea lui 9nsel' "espre leg6tura ra5iunii cu cre"in5a a 2ost re<u'at6 7n e?presia credo ut intelligam Qcre" ca s6 cunoscR. Cre"in5a trebuie s6 e?iste 7n pri'ul r7n" :i trebuie s6 2ie o ba<6 pentru cunoa:tere. 9ceasta a 2ost 7n esen56 po<i5ia pe care o sus5inuse 9ugustin cu c7te#a secole 7nainte. 9nsel' a aplicat ra5iunea la #eri2icarea cre"in5ei 7n "ou6 'ari opere. (onologion este 7n esen56 o argu'entare in"ucti#6 "e la e2ect la cau<6 a e?isten5ei lui +u'ne<eu. 9ceast6 argu'entare o 2or'6 "e argu'entare cos'ologic6 poate 2i e?pri'at6 "up6 cu' ur'ea<6. O'ul se bucur6 7n #ia56 "e 'ulte bunuri. 9ceste bunuri s7nt "oar re2lec5ii ale )inelui supre' prin care e?ist6 totul. +eoarece este "e neconceput regresul in2init cau<a tuturor trebuie s6 2ie Cel pe care noi 7l nu'i' +u'ne<eu. 1ucrarea Proslogion a lui 9nsel' este o argu'entare "e"ucti#6 a e?isten5ei lui +u'ne<eu. 9ceast6 argu'entare Capitolul @7 HH" cunoscut6 ca argu'entarea ontologic6 se ba<ea<6 pe "octrina corespon"en5ei. 9nsel' a scris c6 2iecare are 7n con:tiin5a sa o i"ee "espre o Jiin56 supre'6 per2ect6. 9ceast6 i"ee trebuie s6 corespun"6 unei realit65i care are o e?isten56 obiecti#6 "eoarece o 2iin56 care nu are o e?isten56 obiecti#6 nu este per2ect6. +e ase'enea 2iin5a aceasta trebuie s6 2ie "e a:a natur6 7ne7t una 'ai 'are "ec7t ea s6 nu poat6 2i conceput6. +eoarece nu poate 2i conceput6 o i"ee 'ai 'are "ec7t i"eea "e +u'ne<eu ca Jiin56 supre'6 per2ect6 +u'ne<eu trebuie s6 e?iste 7n realitate.1 Cu toate c6 acestea :i alte argu'ente intelectuale pentru e?isten5a lui +u'ne<eu nu "e'onstrea<6 con#ing6tor e?isten5a 1ui ele au o #aloare cu'ulati#6 prin 2aptul c6 7i arat6 unui o' inteligent c6 ni'ic nu se poate e?plica cu a"e#6rat "ac6 este negat6 e?isten5a lui +u'ne<eu. 9nsel' a "e<#oltat "e ase'enea o teorie a %6scu'p6r6rii 7n scrierea sa
Cur Deus Homo Q+e ce a "e#enit +u'ne<eu o'R. O'ul scria el 7i "atora lui +u'ne<eu ascultare absolut6. 9ceast6 ascultare i0a 2ost re2u<at6 "e o'ul natural "e *a p6catul lui 9"a' 7ncoace :i o'ul era "ator unui +u'ne<eu care cerea plata "atoriei sau isp6:irea prin pe"eaps6. +u'ne<eul0O' Cristos prin 'oartea 1ui pe cruce a pl6tit "atoria pe care o'ul nu a putut0o onora. C. 9st2el o'ul a 2ost eliberat "e aceast6 obliga5ie. Concep5ia lui 9nsel' cu / pri#ire la isp6:ire era co'ercial6 "ar aceast6 concep5ie a "o'inat g7n"ireal 1 orto"o?6 p7n6 7n ti'pul lui ,o'a "F9Guino 7n secolul al -E*0lea pun7n"2 * cap6t concep5iei patristice care pri#ea isp6:irea ca o eliberare 7n schi'bul unuiF pre5 "at lui /atan. b. &anualele cu' a 2ost "e e?e'plu Decretum a lui $ra5ian un 'anual "e lege canonic6 au a#ut un loc i'portant 7n #ia5a 7n#65atului 'e"ie#al. .eter 1o'bar" Qcea 1100 > cea 1160R un str6lucit pro2esor "e teologie "e la uni#ersitatea "in .aris a scris o lucrare care a "e#enit 'anualul teologic al e#ului 'e"iu. ,itlul lucr6rii este Patru c1r2i de sentin2e, :i este cunoscut6 7n 'o" obi:nuit sub nu'ele "e Sentin2e, cu pri#ire la ,rinitate 7ntrupare sacra'ente :i escatologic 1o'bar" pune accentul pe cele :apte sacra'ente care au 2ost 7n cele "in ur'6 acceptate ca a#7n" autoritate la Conciliul "in Jloren5a "in anul 1489. 2. ealismul moderat. 9ristotel a a#ut o concep5ie 'ai 'o"erat6 cu pri#ire la natura realit65ii. El a sus5inut c6 uni#ersaliile au o e?isten56 obiecti#6 "ar c6 ele nu e?ist6 separat "e lucrurile in"i#i"uale ci 7n ele :i 7n g7n"irea lor. 9ceast6 concep5ie a 2ost re<u'at6 7n e#ul 'e"iu 7n e?presia universalia in re. /colasticul 'e"ie#al care accepta concep5ia lui 9ristotel era cunoscut ca un realist 'o"erat. 9belar" :i ,o'a "F9Guino pot 2i clasi2ica5i "rept reali:ti 'o"era5i sau conceptuali:ti cu' 'ai s7nt nu'i5i uneori. a. Originar "in )ritania 9belar" Q10;901142R a "e#enit cur7n" 2ai'os pentru capacitatea lui intelectual6. .relegerile lui "e teologie "e la 3ni#ersitatea "in .aris au "e#enit at7t "e celebre 7ne7t la orele lui a#ea uneori ' a "e stu"en5i. El s0a 7n"r6gostit "e una "in ele#ele lui particulare Eeloise nepoata unui coleg preot nu'it Julbert. C7n" s0a a2lat "e po#estea lor "e "ragoste :i "e c6s6toria care a ur'at Julbert s0a r6<bunat brutal pl6tin" ni:te
OomadFAWuino a sinteti3at credin2a i ra2iunea i a sistemati3at teologia n B c ''a thpoloeiae Aceasta a devenit e0punerea clasica a
/ tdteXOOallice predominante, n acest ta"lou, Aristotel

dreapta lui -oma, iar Platon la stnga luiM filo3oful musulman Averroe.scafe a scris comentarii despre Aristotel, 3ace nfrnt de o ra31 de lumin1 ce provine din /u''a theologiae. Capitolul @7 H,' ban"i5i s601 castre<e pe 9belar". 9tunci 9belar" a con#ins0o pe Eeloise s6 intre la o '6n6stire. =e"erile lui teologice 2iin" co'b6tute cu succes "e )ernar" "e Clair#au? 7n#insul 9belar" s0a #6<ut silit s6 se retrag6 la o '6n6stire 7n care a#ea prieteni :i 7n care :i0a tr6it restul #ie5ii.2 9belar" a a#ut o po<i5ie teologic6 "e realis' 'o"erat. El cre"ea c6 realitatea e?ista 7n pri'ul r7n" 7n 'intea lui +u'ne<eu apoi aici :i acu' 7n in"i#i<i :i lucruri 'ai "egrab6 "ec7t "easupra :i "incolo "e #ia5a aceasta :i 7n s27r:it 7n 'intea o'ului. 7n contrast cu 9ugustin :i 9nsel' el sus5inea i"eea intelligo ut credam Qcunosc ca s6 cre"R. 9ccentu7n" po<i5ia ra5iunii 7n "e<#oltarea a"e#6rului el a 26cut apel constant la ea. El cre"ea c6 7n"oiala #a "uce la cercetare :i cercetarea la a"e#6r. El cre"ea c6 'oartea lui Cristos nu a a#ut loc pentru a01 satis2ace pe +u'ne<eu ci pentru a01 i'presiona pe o' cu "ragostea lui +u'ne<eu a:a 7nc7t o'ul s6 2ie in2luen5at 'oral pentru a0:i 7nchina #ia5a lui +u'ne<eu. 9ceast6 concep5ie cu pri#ire la isp6:ire este cunoscut6 ca teoria in2luen5ei 'orale. .rincipala scriere a lui 9belar" este cartea Sic et non Q+a :i 4uR. 9ceast6 carte este 2or'at6 "in 158 "e a2ir'a5ii ale p6rin5ilor )isericii aranCate a:a 7nc7t s6 arate #e"erile lor pro :i contra 7n leg6tur6 cu anu'ite i"ei. 7n 2elul acesta 9belar" a reu:it s6 scoat6 7n e#i"en56 contra"ic5iile ce e?istau 7ntre p6rin5ii )isericii 8 7n speran5a c6 'eto"a lui #a re<ol#a aceste contra"ic5ii. El nu a respins teologia )isericii %o'ano0Catolice "ar 'eto"a lui i0a 26cut pe 'ul5i s6 si't6 c6 el pune un accent e?agerat pe ra5iune 2iin" "e aceea un pericol pentru a"e#6r. b. 9lbertus &agnus Qcea 119801280R cunoscut ca N"octorul uni#ersal@ "atorit6 cuno:tin5elor sale neobi:nuit "e #aste a pre"at la 3ni#ersitatea "in .aris "ar lucrarea lui cea 'ai 'are a 2ost 26cut6 la Colonia 7n 5ara lui natal6. .rincipalele lui opere co'pen"ii "e teologie :i "e crea5ie tratea<6 :tiin5a teologic6 :i :tiin5a naturii 7ntr0un e2ort "e a reconcilia :tiin5a :i religia. 9ceast6 reconciliere ur'a s6 2ie reali<at6 7n 2inal pentru acea epoc6 "e c6tre ele#ul lui 9lbert ,o'a "F9Guino. c. ,o'a "F9Guino Qcea 1225012;4R cunoscut ca N"octorul angelic@ era "e origine nobil6 'a'a lui 2iin" sora lui Jre"eric )arbarrossa. E"ucat la &onte Cassino :i la 3ni#ersitatea "in 4eapole a "e#enit c6lug6r "o'inican 7'potri#a "orin5ei p6rin5ilor lui :i s0a "e#otat stu"iului. Era un o' #olu'inos cu un 'ers ane#oios taciturn oarecu' "istrat. C7n" colegii "e clas6 "in Colonia 7l tachinau nu'in"u01 Nbou t6cut@ pro2esorul 9lbert &agnus a re'arcat c6 7ntr0o <i 'ugetul acestui bou #a u'ple lu'ea. 7n#656tura pro"igioas6 a lui ,o'a a 2ost aplicat6 la proble'a integr6rii noii 2ilo<o2ii naturale a lui 9ristotel cu teologia re#elat6 a )ibliei a:a cu' era ea interpretat6 "e )iseric6. J6c7n" aceasta el a luat po<i5ia realis'ului 'o"erat "e#enin" principalul g7n"itor scolastic care a sus5inut aceast6 po<i5ie. El cre"ea c6 pe t6r7'ul 2ilo<o2iei naturale co'parabil cu :tiin5a 'o"ern6 2olosin" ra5iunea :i logica lui 9ristotel o'ul putea aCunge la a"e#6ruri ca acelea legate "e e?isten5a lui +u'ne<eu pro#i"en56 :i ne'urire. +incolo "e acest t6r7' c7n" era #orba "e i"ei ca 7ntruparea :i ,rinitatea crea5ia 7n ti'p
282
B p6catul :i purgatoriul o'ul putea aCunge la a"e#6r nu'ai prin cre"in5a 7n re#ela5ia lui +u'ne<eu 7n )iblie a:a cu' era ea interpretat6 "e p6rin5ii )isericii :i "e concilii. ,o'a s0a str6"uit s6 sinteti<e<e cele "ou6 "o'enii ale cre"in5ei :i ale ra5iunii 7ntr0o totalitate "e a"e#6ruri 7n 'area sa lucrare / intitulat6 Summa theologiae Q/inte<a teologieiR.4 +eoarece a'bele s7nt "e la / +u'ne<eu nu poate e?ista o contra"ic5ie esen5ial6 7ntre ele "up6 9Guino. 1ucrarea lui Summa... contra )entiles Qsinte<a 7'potri#a nea'urilorR a 2ost un 'anual "e argu'ente "in re#ela5ia natural6 2olosite pentru a0i instrui pe 'isionarii tri'i:i la 'usul'ani. Summa theologiae const6 "in trei 'ii "e articole inclu<7n" peste 600 7ntreb6ri organi<ate 7n trei p6r5i 'aCore. Ea a 2ost "estinat6 s6 2ie o e?punere siste'atic6 a 7ntregii teologii. Ea a "e#enit 7ns6 e?punerea clasic6 a siste'ului "e teologie sus5inut "e )iserica %o'ano0Catolic6. 9<i 7n#65a5ii neoto'i:ti . stu"ia<6 uria:a cate"ral6 intelectual6 a lui ,o'a cu tot at7ta interes ca :i 7n#65a5ii 'e"ie#ali. .ri'a parte care "iscut6 e?isten5a :i natura lui +u'ne<eu pune accentul pe 2iin5a lui +u'ne<eu. ,rinitatea :i lucrarea ,rinit65ii. 7n crea5ie s7nt "e ase'enea puse 7n "iscu5ie. .artea a "oua tratea<6 N7naintarea o'ului spre +u'ne<eu@. ,o'a re'arc6 natura 'oralit65ii :i a #irtu5ilor :i scoate 7n e#i"en56 2aptul c6 #oin5a o'ului este subCugat6 "e p6cat C cu toate c6 ea nu este total pre"ispus6 la r6u. 9ici el se "eosebe:te "e L2 9ugustin care cre"ea c6 #oin5a u'an6 nu01 poate aCuta pe o' s6 se apropie Q2 "e +u'ne<eu. Cea "e a treia parte este 7n leg6tur6 cu Cristos care este #6<ut ca :i Calea noastr6 spre +u'ne<euP aceast6 parte accentuea<6 7ntruparea lui : B Cristos #ia5a 'oartea :i 7n#ierea 1ui. El 7ncheie cu o "iscu5ie "espre cele :apte sacra'ente instituite "e Cristos ca :i con"uite ale harului. ,o'a 7'p6rt6:ea cu al5i oa'eni 'e"ie#ali cre"in5a 7ntr0o ierarhie a a"e#6rului :i a or"inii. Concep5ia lui a 2ost 'ai t7r<iu e?pri'at6 poetic "e +ante 7n Divina Comedie :i rea2ir'at6 "e 1eon al -l**0lea 7n anul 18;9. ,o'a "F9Guino e?plic6 ra5ional i"eea in"ulgen5elor create pentru a01 elibera pe o' "e isp6:irea necesar6 7n 'o" nor'al 7n sacra'entul peniten5ei :i el accentuea<6 "isponibilitatea 'eritelor supli'entare ale lui Cristos :i ale s2in5ilor. 9ceste 'erite pot 2i atrase asupra penitentului "e c6tre )iseric6. %ealis'ul lui 'o"erat 7l 2ace s6 accentue<e aspectul institu5ional al )isericii :i s6 negliCe<e libertatea in"i#i"ului. E?ist6 "e ase'enea pericolul ca postularea "e c6tre el a celor "ou6 "o'enii ale cunoa:terii 2ilo<o2ia natural6 :i re#ela5ia biblic6 interpretat6 "e )iseric6 s6 "uc6 la cre"in5a 7ntr0un a"e#6r "ublu :i la separarea cunoa:terii 7n "ou6 "o'enii. 8. .ominalismul. /colasticii 'e"ie#ali cunoscu5i sub nu'ele "e no'inali:ti au 2ost opu:i at7t reali:tilor c7t :i reali:tilor 'o"era5i. %oscellinus :i 'ai t7r<iu Hillia' "e OcUha' au 2ost e?e'ple proe'inente "e g7n"ire no'inalist6. Concep5ia lor era e?pri'at6 7n e?presia universalia post rem. 9"e#6rurile sau i"eile generale nu au o e?isten56 obiecti#6 7n a2ara 'in5iiP "i'potri#6 ele s7nt "oar i"ei subiecti#e cu caracteristici co'une "e<#oltate "e 'inte ca re<ultat al obser#6rii lucrurilor particulare. 3ni#ersaliile s7nt "oar nu'ele unor clase. +reptatea este pur :i si'plu i"eea co'pus6 pe care o'ul o Capitolul @7 288 e?trage "intr0o anali<6 a "rept65ii 7n ac5iune. 4o'inali:tii au acor"at o 'are aten5ie in"i#i<ilor 7n ti'p ce reali:tii :i reali:tii 'o"era5i au 2ost 'ai preocupa5i "e grup :i "e institu5ie. 4o'inali:tii au 2ost pre'erg6torii 'e"ie#ali ai e'piri:tilor secolului al -=**0lea :i al -=***0lea :i ai po<iti#i:tilor :i prag'ati:tilor "in <ilele noastre. 4o'inali:tii nu negau re#ela5iaP "i'potri#6 ei a2ir'au c6 ea trebuie s6 2ie cre<ut6 nu'ai prin autoritatea ei separat "e ra5iune "eoarece 'are parte "in lucrurile pe care )iserica le0a "eclarat autoritare nu pot 2i "e'onstrate prin ra5iune. a. Jranciscanii au 7nceput cur7n" s6 critice opera 'arelui "F9Guino care era 'e'bru al or"inului "o'inican ri#al. 9ceast6 critic6 a "us la apari5ia unei po<i5ii no'inaliste care ur'a s6 "e#in6 "o'inant6 7n ti'pul secolului al -l=0lea un ti'p "e "eclin pentru scolasticis'. Cu toate c6 Lohn +uns /cotus Qcea 126501808R a pus accent 'ai 'are pe in"i#i" "ec7t pe institu5ie el nu a
2ost un no'inalist. Hillia' "e OcUha' Qcea 12800cca 1849R a 2ost cel care a repre<entat no'inalis'ul 'atur. OcUha' insista asupra 2aptului c6 "og'ele teologice nu erau "e'onstrabile ra5ional :i c6 ele trebuie acceptate pe ba<a autorit65ii )isericii. 9ceast6 opinie separa cre"in5a "e ra5iune :i nega sinte<a 26cut6 "e "F9Guino 7ntre "o'eniul ra5iunii :i cel al re#ela5iei. OcUha' "e ase'enea nega e?istan5a uni#ersaliilor obiecti#e sus5in7n" c6 uni#ersaliile s7nt "oar nu'e ale unor concepte 'intale pe care oa'enii le "e<#olt6 7n 'in5ile lor. *n"i#i"ul era real :i 'ult 'ai i'portant "ec7t institu5ia. /ub'inarea autorit65ii )isericii "e c6tre OcUha' ca ur'are a 2aptului c6 el consi"era )iserica o institu5ie "eri#at6 ra5ional a tre<it interesul lui 1uther 2a56 "e opera lui. b. %oger )acon Qcea 121401292R apar5inea aceleia:i tra"i5ii ca :i OcUha' "ar el :i0a "e#otat ti'pul e?perien5elor :tiin5i2ice. 9st2el el a pus 2un"a'entul :tiin5ei e?peri'entale 'eto"6 pe care Jrancis )acon ur'a s6 o "e<#olte 7n secolul -=**0lea. 9ceast6 abor"are a a"e#6rului pe t6r7'ul naturii prin e?perien56 era 7n concor"an56 "eplin6 cu po<i5ia no'inalist6. 9ceast6 'i:care intelectual6 speculati#6 a )isericii %o'ane 'e"ie#ale s0a preocupat "e proble'a unit65ii 7n #ia5a intelectual6 a o'ului ast2el 7ne7t cunoa:terea lui spiritual6 :i cea ra5ional6 s6 poat6 2i ar'oni<ate pentru a0i "a certitu"ine at7t 7n "o'eniul cre"in5ei c7t :i 7n "o'eniul ra5iunii. Con2lictul "intre no'inalis' :i realis' a 2ost 'area proble'6 cu care au 2ost con2runta5i scolasticii 7n pri'a perioa"6 a scolasticis'ului 7ntre 1050 :i 1150. 7n aceast6 epoc6 realis'ul sus5inut cu succes "e 9nsel' :i )ernar" a 2ost #ictorios. 7n ti'pul perioa"ei "e 7nalt scolasticis' 7ntre anii 1150 :i 1800 realis'ul 'o"erat sus5inut "e "F9Guino a cO:tigat 7n con2lictul cu no'inalis'ul. +ar 7n anii "e "up6 1800 no'inalis'ul a c7:tigat teren 7n g7n"irea teologilor "e 2runte ai )isericii. G. Re<97tate7e sco7asticis8979i %ealis'ul :i realis'ul 'o"erat au spriCinit siste'ul sacra'ental :i ierarhic al )isericii ro'ane prin accentuarea uni#ersaliilor ceea ce a "us la subor"onarea in"i#i"ului 2a56 "e grup sau institu5ie. 9ccentul pus "e
H,1
"F9Guino pe sacra'ente ca :i con"uite ale harului a 7nt6rit in2luen5a )isericii %o'ano0Catolice asupra in"i#i"ului "eoarece nu putea e?ista sal#are 26r6 sacra'entele "istribuite "e ierarhie. Concep5ia lui "F9Guino c6 ra5iunea prece"6 re#ela5ia ca 'iCloc "e cunoa:tere "ar este co'pletat6 "e re#ela5ie a "us la pericolul ca a"e#6rul cunoscut prin aceste "ou6 'eto"e s6 2ie 7'p6r5it 7n "ou6 s2ere > s2era a"e#6rului secular :i cea a a"e#6rului sacru. /epararea real6 este #i<ibil6 7n g7n"irea 'ultor no'inali:ti care cre"eau c6 e?ist6 un "o'eniu al a"e#6rului :tiin5i2ic :i un altul al a"e#6rului teologic 7n loc s6 #a"6 c6 cele "ou6 s7nt pur :i si'plu p6r5i ale unui 7ntreg 'ai 'are unit 7n +u'ne<eu care este Creatorul. 4o'inalis'ul a creat un nou interes 2a56 "e o' "eoarece > 7n concep5ia no'inalist6 > in"i#i"ul era 'ai i'portant "ec7t institu5ia. 9cest interes a stat 7n 'are '6sur6 la ba<a 'aterialis'ului %ena:terii oa'enii 7ncep7n" s601 consi"ere pe o' ca autono' :i aceasta a "us la o e?altare a 'eto"ei e?peri'entale ca principal6 cale spre a"e#6r. 9l5ii care au ur'at #e"erile no'inaliste au 'ers 7n "irec5ia 'isticis'ului ca 'o" prin care in"i#i"ul putea s6 #in6 "irect 7n pre<en5a lui +u'ne<eu. &ai presus "e toate 7n Summa theologiae a lui "F9Guino scolasticis'ul a pus la "ispo<i5ia )isericii %o'ano0Catolice 'e"ie#ale :i 'o"erne o sinte<6 integrat6 care s0a bucurat "e autoritate :i care ar'oni<a 2ilo<o2ia cu religia. /tu"iin" "in nou opera lui "F9Guino neoto'i:tii caut6 a<i s6 elabore<e o integrare a :tiin5ei :i a religiei pentru ro'ano0catolicul 'o"ern. 4u pute' s60i "esconsi"er6' pe scolastici ca pe ni:te "ialecticieni care "espic6 2irul 7n patru tot a:a cu' nu pute' s60i con"a'n6' pe sa#an5ii 'o"erni ca 2iin" ni:te c6ut6tori "e 2apte care nu au nici si'5ul integr6rii :i nici pe cel al 'oralit65ii atunci c7n" 2olosesc 2aptele "escoperite.
II. APARI*IA UNI(ERSIT$*ILOR

3ni#ersitatea ca :i centru pentru 7n#65are :i cercetare s0a "e<#oltat 7n Curul anului 1200. C6tre anul 1400 e?istau peste ;5 "e uni#ersit65i 7n Europa. 7n aceste :coli stu"iile scolastice ocupau o bun6 parte "in progra'a "e 7n#656'7nt. &aCoritatea 'arilor uni#ersit65i "in Europa 'o"ern6 :i0au a#ut 7nceputurile 7n aceast6 perioa"6. .re"area la ni#el 7nalt e?istase :i 7nainte "e "e<#oltarea uni#ersit65ilor "ar "up6 apari5ia lor cea 'ai 'are parte "in e"uca5ia 7nalt6 care se concentrase 'ai 7nainte 7n :colile 'onastice :i 7n cate"rale era pre"at6 7n s6lile uni#ersit65ii. A. MotiBe ?entr9 a?ari:ia 9niBersit=:i7or E?ist6 c7te#a 'oti#e pentru apari5ia rapi"6 a uni#ersit65ilor 7n Curul anului 1200. .rin anul 425 &artianus Capella a"aptase progra'ele :colare ro'ane 7n 2olosul religiei. $ra'atica retorica :i logica 2or'au tri#iu'ulP geo'etria arit'etica astrono'ia :i 'u<ica erau incluse 7n Gua"ri#iu'. ,ri#iu'ul era 2olositor pentru a instrui clerul 7n ce pri#e:te o'iletica a:a 7nc7t s60:i poat6 7'plini cu e2icacitate rolul "e propo#6"uitor. jua"ri#iu'ul era 2olositor Capitolul @7 H,5 pentru stabilirea "atelor s6rb6torilor s2inte ale )isericii 9 .
2olosite 7n :coala "e la palatul lui Carol cel &are si se W/W [t E ,7

:colilor '6n6stire:ti "e e"uca5ie 7ntre 550 :i E00. 9lte centre "e 7n#6t6'7 superior au luat 2iin56 pe l7ng6 cate"ralele episcopilor sau arhiepiscopilor 3ni#ersitatea "in .aris a luat na:tere "in :coala "e pe l7ng6 cate"rala 4otre +a'e. 3n al "oilea 'oti# pentru apari5ia uni#ersit65ilor a 2ost pre<en5a 7ntr0o :coal6 a unui 'are pro2esor. 7n secolul al -l0lea *rnerius a#ea reputa5ia "e 'are c6rturar 7n "reptul ro'an :i stu"en5ii se 7ngr6'6"eau la )ologna s601 asculte. Cur7n" la )ologna a luat 2iin56 o uni#ersitate prosper6. Jai'a lui 9belar" ca pro2esor a contribuit 'ult la "e<#oltarea 3ni#ersit65ii "in .aris. 9lte uni#ersit65i au luat 2iin56 ca re<ultat al re#oltelor stu"en5e:ti sau 'igra5iunilor. +eoarece la scurt ti'p "up6 'iClocul secolului al -E0lea regele engle< :i cel 2rance< erau 7n con2lict stu"en5ii engle<i care se si'5eau trata5i r6u la 3ni#ersitatea "in .aris s0au re#oltat 7'potri#a con"i5iilor "e
acolo :i au plecat 7n 9nglia la O?2or". +in aceast6 re#olt6 s0a n6scut 'area 3ni#ersitate "in O?2or". Ca'bri"ge a luat 2iin56 "up6 o re#olt6 a stu"en5ilor care a a"us la e?o"ul lor "e la O?2or" la Ca'bri"ge 7n anul 1209. B. Or@ani<area 9niBersit=:i7or Organi<area uni#ersit65ii 'e"ie#ale "i2er6 consi"erabil "e cea "in ti'purile 'o"erne. $niversitatis, "in care "eri#6 cu#7ntul nostru Nuni#ersitate@ era o breasl6 sau corpora5ie "e stu"en5i sau pro2esori 7n2iin5at6 cu scopul ap6r6rii co'une 7n ti'p ce grupul 7:i "es26:ura acti#itatea. E?presia studium generale era 2olosit6 pentru a "escrie acest grup 7n 2unc5ia lui e"ucati#6. 3ni#ersit65ile "in su"ul Europei au ur'at e?e'plul )olognei un"e corpora5ia era 2or'at6 "in stu"en5i care erau organi<a5i pentru a se proteCa reciproc 7'potri#a abu<urilor "in partea ora:ului 7n care era locali<at sau 7'potri#a "e2icien5ei pro2esorilor. +e la un rege sau un alt st6p7n al 5inutului uni#ersitatea pri'ea o cart6 Qhriso#R care 7i asigura "repturile pri#ilegiile :i responsabilit65ile. )ologna era recunoscut6 pentru stu"ierea "reptului 7n ti'p ce /alerno :i0a c7:tigat 2ai'a ca uni#ersitate cu stu"ii :i cercet6ri 'e"icale a#ansate. 3ni#ersit65ile "in nor"ul Europei erau organi<ate "up6 'o"elul celei "in .aris. 9ici corpora5ia care pri'ea hriso#ul era 2or'at6 "in pro2esori. 3ni#ersitatea a#ea "e obicei patru 2acult65i. 9rtele erau un curs general pentru toate. ,eologia "reptul :i 'e"icina erau stu"ii 'ai a#ansate. /tu"entul cuprins 7n progra'a general6 "e 7n#656'7nt a artelor stu"ia tri#iu'ul 7n ur'a c6ruia ob5inea "iplo'a "e licen5iat. /tu"ierea 7n continuare a Gua"ri#iu'ului 7i o2erea o "iplo'6 care era esen5ial6 "ac6 "orea s6 "e#in6 pro2esor. /tu"iul continuat 7n alte 2acult65i 7i putea o2eri "iplo'a "e "octor 7n "rept teologie sau 'e"icin6. 3nii stu"en5i "in uni#ersit65ile 'e"ie#ale 7:i 7ncepeau stu"iile la #7rsta "e patruspre<ece ani "ar 'aCoritatea a#eau 16018 ani c7n" intrau la uni#ersitate. Ei a#eau pri#ilegiile clericilor. E?a'enele erau orale cuprin<6toare :i publiceP 7n ti'pul unui e?a'en stu"entul trebuia s6 apere o te<6 7n 2a5a pro2esorilor sau stu"en5ilor. .re"area se 26cea 7n latin6. +eoarece e?istau 'anuale nu'ai
286
pentru pro2esori stu"entul trebuia s6 'e'ore<e "estul "e 'ult. O 'e'orie bun6 :i 2olosirea logicii erau atunci tot at7t "e i'portante ca :i cititul :i cercetarea 7n uni#ersitatea 'o"ern6. 7n#65area trebuia s6 aib6 loc prin prelegeri :i "e<batere. &aCoritatea lucrurilor legate "e #ia5a uni#ersitar6 'o"ern6 pro#in "in ti'purile 'e"ie#ale. 4o'enclatura 'ultor gra"e e?a'enele robele se'nele "istincti#e :i ele'entele "e ba<6 ale progra'ei "e stu"iu au 2ost 7n2iin5ate 7n ti'purile 'e"ie#ale. E"ucarea genera5iilor succesi#e "e stu"en5i :i a#ansarea 7n#656turii prin cercetare s7nt 2unc5ii pe care uni#ersitatea 'o"ern6 le0a 'o:tenit "e la str6'o:ul ei 'e"ie#al. &ai presus "e orice 7n ti'purile 'e"ie#ale uni#ersitatea a p6strat #iu :i a "e<#oltat stu"iul teologiei. &arii scolastici au 2ost toto"at6 :i cei 'ai 'ari pro2esori uni#ersitari. 3ni#ersit65ile ser#eau intereselor bisericii 7n ti'purile 'e"ie#ale preg6tin"u0i pe b6rba5i pentru sluCirea 7n )iseric6 7n loc s60i preg6teasc6 pentru a lucra 7n "o'eniile :tiin5ei :i in"ustriei a:a cu' 2ace uni#ersitatea 'o"ern6. /colasticis'ul :i uni#ersit65ile au 2ost str7ns asociate 7n sluCirea )isericii. Ele au #6rsat 7n ierarhia ei un curent constant "e personal e"ucat 7n arte "rept :i teologie.
III. (IA*A I %NC)IN$CIUNEA MEDIE(AL$

9rhitectura gotic6 a 2ost prece"at6 "e stilul bi<antin 7n care erau 2olosite 'ari "o'uri pe pan"anti#e :i 'o<aicuri "ecorati#e ca "e e?e'plu 7n biserica /27nta /o2ia :i 7n biserica /27ntul &arcu. &ai t7r<iu arhitectura ro'an6 "in 1100 p7n6 7n 1150 a a#ut arcuri rotun"e 'asi#e :i 2or'6 "e cruce. Cate"rala +urha' este un e?e'plu "e ast2el "e arhitectur6. ,urnurile uni#ersit65ii 'e"ie#ale repre<entati#e pentru scolasticis' 7:i a#eau corespon"entul 7n turlele cate"ralei gotice "escris6 "eseori ca No )iblie 7n piatr6@. &arile cate"rale 'e"ie#ale accentu7n" liniile #erticale a#eau "eseori ne#oie "e un secol pentru a 2i construite. Ele e?pri'au natura spiritual6 a epocii tot at7t "e 'ult cu' <g7rie0norul e?pri'6 spiritul 'aterialist al secolului al --0lea. &ulte "in aceste biserici 'ari au 2ost ri"icate 7n nor"ul :i #estul Europei 7ntre anii 1150 :i 1550. 9rhitectura gotic6 la 2el ca :i scolasticis'ul a 2ost la apogeul ei 7n ti'pul secolului al -l**0lea :i "eschi<6tor "e "ru'uri i0a 2ost /uger abatele "e la /aint0+enis. Cu toate c6 arhitectul %ena:terii legat "e p6'7nt consi"era arhitectura 'e"ie#al6 barbar6 :i "e aceea gotic6 epocile ur'6toare nu au sus5inut acceast6 i"ee. Cl6"irile gotice au anu'ite caracteristici care arat6 '6iestria constructorilor 'e"ie#ali. *ntr7n" 7ntr0o cate"ral6 gotic6 oricine poate obser#a planul par"oselii construc5iei 7n 2or'6 "e cruce e?presie a si'bolului central al )isericii cre:tine. Jolosirea arca"ei ascu5ite 7n loc "e arca"a rotun"6 ro'an6 este i'e"iat obser#at6 con"uc7n" ochiul :i aspira5iile "e pe p6'7nt c6tre 7n6l5i'i. /t2lpi aerieni > creste lungi ata:ate la acoperi: :i la st7lpii in"i#i"uali > sau contra2orturi <i"ite 7n pere5ii cate"ralei trans'it p6'7ntului greutatea acoperi:ului a:a 7nc7t <i"urile superioare pot 2i sub5iri :i 7n ele se pot 'onta Capitolul @7 28; A gravur1 a catedralei .otre Dame din secolul al DlD-lea, n care se v1d clar tr1s1turile structurale tipice ale unei catedrale gotice. 2erestre pentru a per'ite intrarea lu'inii at7t "e necesar6 7n <ilele 7ntunecoase ale iernilor "in nor"ul Europei. +e obicei e?ist6 trei u:i la cap6tul "inspre apus al bisericii. 7ntreaga orna'enta5ie 2ie gea'uri cu #itralii sau statui este subor"onat6 planului 7ntregii cl6"iri. O statuie #6<ut6 Cos pe p6'7nt ar putea p6rea grotesc "ispropor5ionat6 "ar aceea:i statuie 7n ni:a ei "easupra u:ilor se contope:te ar'onios 7n planul cl6"irii. Culorile s7nt 2olosite "e 'aestrul 7n #itralii pentru a ilustra po#estiri c7t 'ai clar posibil. Cele 'ai bune e?e'ple "e cate"rale gotice 'e"ie#ale au 2ost construite pe o ra<6 "e o sut6 "e 'ile "e .aris. Cate"rala 4otre +a'e este renu'it6 pentru splen"i"a ei 2a5a"6. 9t7t cate"rala "in Chartres c7t :i 4otre +a'e au 2erestre re'arcabile 7n 2or'6 "e tran"a2ir "easupra intr6rii principale ceea ce
"e'onstrea<6 2olosirea '6iastr6 a sticlei colorate "e c6tre arti<anul 'e"ie#al. /e'ni2ica5ia cate"ralei gotice este 'ult 'ai i'portant6 "ec7t caracteristicile ei. Cate"rala repre<enta clar spiritul supranaturalist al epocii prin po<i5ia ei "o'inant6 7n ora: :i prin 2aptul c6 e?pri'a si'bolic a"e#6rul biblic. /oli"aritatea social6 a o'ului 'e"ie#al era e?pri'at6 prin 2aptul c6 'arile cate"rale au 2ost <i"ite ca lucr6ri ale co'unit65ii e?tin<7n"u0se peste "ecenii toate rangurile :i clasele lu7n" parte la lucrare. Cate"rala "in Colonia a 2ost construit6 "in anul 1248 p7n6 7n anul 1880. Cate"rala a a#ut "e ase'enea o real6 #aloare e"ucati#6 "eoarece 7n #itralii :i statui 56ranul anal2abet putea #e"ea singur a"e#6rul )ibliei. 9"esea un centru pentru acti#it65ile sociale :i pentru 'ulte alte acti#it65i ale ora:ului cate"rala era 'ai presus "e orice un loc un"e su2letul putea #eni 7n contact cu +u'ne<eu 7n actul 7nchin6rii. ,oate cere'oniile i'portante pentru #ia5a religioas6 a in"i#i"ului a#eau loc 7n cate"ral6 "ac6 el era "estul "e norocos s6 tr6iasc6 7ntr0un ora: cu cate"ral6. El era bote<at con2ir'at :i c6s6torit 7n biseric6. Era 7ngropat 7n ci'itirul "in Curul ei. +ar cea 'ai i'portant6 parte a 7nchin6ciunii 7n cl6"irea
H,.
unei cate"rale sau 7ntr0o si'pl6 biseric6 era liturghia. +up6 al patrulea Conciliu "e la 1ateran "in 1215 "in "og'a ro'ano0catolic6 26cea parte con#ingerea c6 prin cu#intele "e consacrare ale preotului p7inea :i #inul se schi'bau cu a"e#6rat 7n trupul :i s7ngele lui Cristos. Cristos era "in nou sacri2icat "e c6tre preot 7n 2olosul cre"incio:ilor. +up6 secolul al -E0lea cre"inciosului nu i se "6"ea :i #inul ci nu'ai p7inea la 7'p6rt6:anie "eoarece se consi"era c6 2iecare ele'ent con5inea :i trupul :i s7ngele lui Cristos. .ractica ri"ic6rii ele'entelor "e c6tre preot a "e#enit un obicei 7n secolul al -l**0lea ast2el 7nc7t cre"incio:ii s6 se 7nchine lui Cristos 7n liturghie. 9pari5ia 'u<icii poli2onice care era 2or'at6 "in 'ulte linii 'elo"ice :i era "eci c7ntat6 'ai bine "e coruri instruite a pus cap6t practicii c7ntatului la unison a congrega5iei. &u<ica a "e#enit co'plicat6 :i colorat6 ca un aco'pania'ent potri#it pentru 'isterele sacre ale liturghiei. 4u pot 2i trecute cu #e"erea contribu5iile reale :i po<iti#e ale )isericii %o'ane 7ntre 590 :i 1805 7n ciu"a 'ultelor "o#e<i ale insuccesului 7n practicile personale :i institu5ionale. Ea a "at ger'anilor barbari care au cucerit *'periul %o'an cultura greco0ro'an6 :i religia cre:tin6. Ea a asigurat singura cultur6 :i 7n#656tur6 real6 care a 'en5inut e"uca5ia #ie prin lucr6rile unor 7n#65a5i ca )e"a 9lcuin Einhar" :i al5ii. ,onul 'oral al societ65ii a 2ost 7'bun6t65it prin 'ic:orarea racilelor scla#iei ri"icarea po<i5iei 2e'eilor :i sl6birea ororilor r6<boiului 2eu"al. )iserica %o'an6 a patronat operele "e aCutor :i "e caritate 26cute 7n e#ul 'e"iu. Ea a asigurat o sinte<6 intelectual6 pentru #ia56 7n siste'ul teologic pe care l0au "e<#oltat scolasticii :i le0a i'pri'at oa'enilor senti'entul "e soli"aritate unii cu al5ii ca 'e'bri ai bisericii 7n ciu"a ten"in5elor "escentrali<atoare ale 2eu"alis'ului. +u'ne<eu a 2olosit )iserica %o'ano0Catolic6 pentru a0Di 7'plini propriile 1ui scopuri 7n ciu"a e:ecurilor ei 7n at7t "e 'ulte puncte 7n co'para5ie cu a"e#6rata )iseric6 "escris6 "e 4oul ,esta'ent.
NOTE
1. Eenry )ettenson Documents of the Christian Church Q4eM XorU: O?2or" 3ni#ersity .ress e". a 20a 1968R p. 18;0188. 2. =e<i Lonathan J. /cott 9lbert Ey'a :i 9rthur E. 4oyes eadings in (edieval Histor% Q4eM XorU: 9ppleton0Century0Cro2ts 1988R p. 8840848 un"e se g6sesc "ate autobiogra2ice "espre #ia5a lui 9belar" :i -he !ove !etters of A"elard and Heloise Q1908P e"i5ie retip6rit6 4eM XorU: Cooper /Guare 19;4 "e .ierre 9bailar" un"e se g6sesc scrisorile "intre 9belar" :i Eeloise. 8. /cott Ey'a :i 4oyes op. cit. p. 848085;. 4. 9nton C. .egis e". &asic 5ritings of Saint -homas AWuinas Q4eM XorU: %an"o' Eouse 1945R. 9.3/31 EPOCII MEDIE(ALE I APARI*IA EPOCII MODERNE+ ',#5-'5'-
24
ncerc=ri !e re;or8= intern=
%e7ntoarcerea la /criptur6 nu a 7nceput cu con"uc6tori ai %e2or'ei cu' au 2ost Cal#in :i 1uther. 9u a#ut loc 7ncerc6ri anterioare "e a opri "eclinul prestigiului :i puterii papale prin re2or'e "e "i2erite 2eluri. +in 1805 p7n6 7n 151; proteste :i 7ncerc6ri "e re2or'6 au contestat autoritatea )isericii %o'ane. .apalitatea corupt6 :i e?tra#agant6 care 7:i a#ea re:e"in5a 7n Jran5a 7n loc "e %o'a :i schis'a ce a re<ultat "in 7ncerc6rile "e a01 2ace pe pap6 s6 se 7napoie<e la %o'a au "at i'pulsul care i0a "eter'inat pe 'istici pe re2or'atori Qca Hycli22e Eus :i /a#onarolaR conciliile "e re2or'6 "in secolul al -l=0lea :i pe u'ani:tii cre:tini s6 caute c6i "e a pro#oca o tre<ire 7n #ia5a spiritual6 a )isericii %o'ano0Catolice.
I. PAPALITATEA %N DECLIN+ ',#"-'1,"

A. /a7i8ent97 c7er979i.
7ntre anii 1809 :i 1489 )iserica %o'an6 a aCuns la un punct c7t se poate "e Cos 7n ochii laicilor. Organi<area ierarhic6 cu cererea ei "e celibat :i ascultare absolut6 "e pap6 c7t :i 2eu"ali<area )isericii %o'ane au "us la un "eclin 7n 'orala clericilor. Celibatul era opus at7t instinctelor naturale ale o'ului c7t :i a2ir'a5iilor biblice care s7nt 7n 2a#oarea c6s6toriei. &ul5i preo5i a#eau concubine sau se angaCau 7n a#enturi neper'ise cu 'e'bre "in bisericile lor. 3nii trebuiau s6 se 7ngriCeasc6 "e copiii n6scu5i "in aceste leg6turi "7n" 'ai 'ult6 aten5ie acestei proble'e "ec7t "atoriilor lor clericale. 9l5ii 'ai ales 7n ti'pul %ena:terii "uceau o #ia56 "e lu?. Jeu"alis'ul 'ai constituia 7nc6 o proble'6 "eoarece supunerea "ubl6 2a56 "e pap6 :i 2a56 "e seniorul 2eu"al crea 7n 'ulte ca<uri o "i#i<iune "e interese. 9"esea clericul "6"ea 'ai 'ult6 aten5ie responsabilit65ilor lui laice "ec7t responsabilit65ilor lui spirituale. B. Ca?tiBitatea CaCi7oniana i Marea ScAis8=. .apalitatea 7ns6:i a pier"ut respectul "in partea laicilor 7n "i2erite "o'enii. NCapti#itatea )abilonian6@ Q1809018;;R :i &area /chis'6 care nu trebuie con2un"at6 cu schis'a "in 1054 au 2ost e#eni'entele responsabile pentru pier"erea prestigiului papalit65ii. .uterea papal6 a aCuns la apogeu 7n
&9%E9 /CE*/&f D* C9.,*=*,9,E9 )9)*1O4*94f _ .9.91*,fK**

REGATUL POLONIEI QQPRH 79!oBic !e BaratBi > 32' F'H.H-',1-G S T ncoronat 8?=rat !e arAie?isco?97 !e Main<U se o?9ne ?a?i7or ;rance<i. 7iariti V UNGARIA ',-MWri@orea7 I0-7eU 8oQXre n ti8?97 9nei Bi<ite 7a Ro8aU ?a?a ita7ian+ (rXCan a7 (7-7ea+ a7es s9C ?resi9ne ?artea 897:i8ii Ro8a C7e8ent 7Y Ioan a7 00II-7ea F','4Q',2 Bene!ict a7 077-7ea F',.M-Z1HG C7e8ent a7 (7-7ea F',1H[#5HG 7nocen>i9 a7 (7-7ea C),H-',4HG UrCan a7 (-7ea F',4H-',-#G Gri@ore a7 07-7e\ F',-#-',-.G GRANI*A S/iNTULUI IMPERNU ROMAN P&M7NTURI ALE BISERICII Y DOMENIUL REGAL /RANCE5 '_
+O&E4*31 E4$1E! W4 J%94K9 11 Y 111111

LOIALITATE /A*$ DE ROMA ] LOIALITATE /A*$ DE A(IGNON
4E3,%E *E*iiil +*/.3,9,E @::::::.

,E%*,O%*3 &3/31&94
F\\\\\\.
Capitolul @= H1' ponti2icatul lui *nocen5iu al ***0leaP "ar papalitatea a alunecat rapi" "e pe acea 7n6l5i'e a'e5itoare a puterii "up6 ce )oni2aciu al =l**0lea a e:uat 7n 7ncerc6rile lui "e a0i supune pe con"uc6torii 9ngliei :i Jran5ei care erau spriCini5i "e na5ionalis'. Cle'ent al =0lea un 2rance< ales ca pap6 "e c6tre car"inali 7n 1805 era un o' slab cu o 'oralitate :ubre"6. 9Cuns sub in2luen5a regelui 2rance< el s0a 'utat "e la %o'a 7n Jran5a 7n 1805 :i s0a instalat la 9#ignon 7n. 1809. 7n ochii europenilor aceasta 10a pus pe pap6 sub control 2rance< "e:i 9#ignonul practic nu era teritoriu 2rance<. Cu e?cep5ia unei perioa"e scurte 7ntre 186; :i 18;0 re:e"in5a papal6 a 2ost 'en5inut6 la 9#ignon p7n6 7n 18;; 2iin" "o'inat6 "e puternicii regi 2rance<i. .ioasa 'istic6 Caterina "e /iena 184;0 1880R a 26cut presiuni puternice asupra .apei $rigore al -l0lea s6 se 7ntoarc6 la %o'a pentru a restaura acolo or"inea :i pentru a rec7:tiga prestigiul papalit65ii ca o autoritate interna5ional6 in"epen"ent6. 7n 18;; el s0a re7ntors
pun7n" cap6t Ncapti#it65ii babiloniene@. C7n" $rigore al -l0lea a 'urit 7n anul ur'6tor car"inalii l0au ales pe cel care a "e#enit 3rban al =l0lea. ,e'pera'entul lui "i2icil :i arogan5a lui i0au atras cur7n" "u:'6nia car"inalilor :i prin ur'are 7n 18;8 ace:tia l0au ales ca pap6 pe Cle'ent al =E0lea. Cle'ent ascult6tor a 'utat pentru a "oua oar6 capitala la 9#ignon. 9'bii ale:i "e acela:i colegiu "e car"inali pretin"eau a 2i papa cel legiti' :i a"e#6ratul succesor al /27ntului .etru. Japtul acesta a 2or5at popula5ia Europei s6 hot6rasc6 c6rui pap6 s6 i se supun6. 4or"ul *taliei cea 'ai 'are parte a $er'aniei /can"ina#ia :i 9nglia l0au ur'at pe papa ro'anP Jran5a /pania /co5ia :i su"ul *taliei se supuneau papei "e la 9#ignon. 9ceast6 schis'6 a continuat p7n6 c7n" a 2ost re<ol#at6 la 7nceputul secolului ur'6tor "e c6tre conciliile "e re2or'6. NCapti#itatea@ :i &area /chis'6 au 7nt6rit ne#oia tot 'ai 'are "e re2or'6 "in interiorul )isericii %o'ane. C. I8?o<ite7e ?a?a7e *'po<itele papale pentru sus5inerea celor "ou6 cur5i papale au "e#enit o po#ar6 ap6s6toare pentru popula5ia Europei. =enitul papal se reali<a "in ur'6toarele surse: #enitul "e pe "o'eniile papaleP <eciuiala pe care o pl6teau cre"incio:iiP anatele care repre<entau salariul pe pri'ul an "e sluCire a unui o2icial al )isericii "at papeiP "reptul "e apro#i<ionare prin care oa'enii )isericii :i constituen5ii lor trebuiau s6 pl6teasc6 cheltuielile "e c6l6torie ale papei c7n" el se a2la 7n "o'eniul lorP "reptul "e "epose"are prin care proprietatea personal6 a clerului 7nalt 7n ca< "e "eces trecea 7n st6p7nirea papeiP b6nu5ul lui .etru care era pl6tit anual "e laici 7n 'ulte locuriP :i #enitul "e la posturi #acante c7t :i nu'eroase alte ta?e.1 .uternicii con"uc6tori "e acu' ai statelor na5ionale :i puternica clas6 "e 'iCloc care 7i spriCinea "etestau scurgerea bog65iei "in #istieria na5ional6 spre cea papal6. 9cest lucru a 2ost #alabil 7n special la con"uc6torii 9ngliei :i ai Jran5ei. 7n ti'pul lungii perioa"e "e capti#itate 7n secolul al -l=0lea engle<ii nu puteau suporta s6 pl6teasc6 bani care :tiau c6 'erg la "u:'ana 9ngliei Jran5a pentru c6 re:e"in5a papei era 7n teritoriul "o'inat "e regele 2rance<.
H1H
D. A?ari:ia state7or na:iona7e 3n 2actor politic care a Cucat un rol i'portant 7n "eclinul in2luen5ei papale 7n Europa a 2ost apari5ia statelor na5ionale opuse i"eii su#eranit65ii uni#ersale inerent6 7n conceptul "e /27ntul *'periu %o'an :i "e )iserica %o'ano0Catolic6. %egele :i burghe<ia cooperau: regele cu ar'ata lui na5ional6 o2erea ap6rare :i ast2el burghe<ia putea s60:i "es26:oare a2acerile 7n siguran56P "rept co'pensa5ie burghe<ia "6"ea bani pentru ca regele s6 poat6 con"uce statul. /tatul na5ional puternic care a re<ultat era su2icient "e tare ca s601 s2i"e<e pe pap6 :i s6 7ncerce s6 supun6 )iserica intereselor na5ionale 7n )oe'ia Jran5a :i 9nglia. ,oate acestea au "at na:tere unor #oci2er6ri care cereau re2or'6 intern6 a papalit65ii 7n secolele al -l=0lea :i al -=0lea. Con"uc6torii s0au postat cur7n" 7n 2runte. %e2or'atorii 'istici biblici :i conciliari erau ur'a:ii re2or'atorilor 'onastici "in secolele al -E0lea :i al -l**0lea.
II. MISTICII
%eapari5ia 'isticis'ului 7n epocile c7n" )iserica alunec6 7n 2or'alis' "o#e"e:te "orin5a ini'ii o'ene:ti "e a a#ea contact "irect cu +u'ne<eu 7n actul 7nchin6ciunii 7n loc "e a participa pasi# la actele 2or'ale reci "e 7nchinare 7n"eplinite "e cleric. &isticul "ore:te contact ne'iClocit cu +u'ne<eu prin intui5ie sau conte'pla5ie i'e"iat6. +ac6 accentul este pus pe unirea esen5ei 'isticului cu esen5a +u'ne<eirii 7n e?perien5a e?ta<ului care este coroana e?perien5ei 'istice atunci 'isticis'ul este 2ilo<o2ic. +ac6 accentul este pus pe unirea e'o5ional6 cu +u'ne<eirea prin intui5ie atunci 'isticis'ul este psihologic. 7n oricare "in ca<uri obiecti#ul principal este perceperea i'e"iat6 a lui +u'ne<eu 7ntr0un 'o" e?trara5ional 7n ti'pul 7n care 'isticul st6 7naintea 1ui 7ntr0o atitu"ine pasi#6 recepti#6. 9'bele tipuri au putut 2i g6site 7n 'isticis'ul secolului al -l=0lea.
A. Ca9<e7e a?ari:iei 8isticis8979i /colasticis'ul a contribuit la apari5ia 'isticis'ului "eoarece el punea accentul pe ra5iune neacor"7n" i'portan56 naturii e'o5ionale a o'ului. &isticis'ul a 2ost o reac5ie 7'potri#a acestei ten"in5e ra5ionaliste. &i:c6rile care pun accentul pe aspectul subiecti# al rela5iei o'ului cu +u'ne<eu apar "e obicei ca o reac5ie la 'i:c6rile care pun accentul pe aspectul intelectual 7ntr0un 'o" si'ilar pietis'ul a ur'at "up6 perioa"a "e orto"o?ie rece "in luteranis'ul secolului al -=**0lea. 4o'inalis'ul scolastic a "us la punerea unui 'ai 'are accent pe in"i#i" ca surs6 a realit65ii :i pe e?perien56 ca 'o" "e c7:tigare a cunoa:terii. 7n 2elul acesta o ra'ur6 a scolasticilor no'inali:ti s0a 7ntors spre 'isticis' ca :i cale "e a c7:tiga cunoa:terea "espre +u'ne<eu 7n ti'p ce al5i no'inali:ti puneau accentul pe 'aterialis' :i pe e?peri'ent. &isticis'ul a 2ost "e ase'enea o 'i:care "e protest :i o reac5ie 7'potri#a #re'urilor tulburi :i 7'potri#a unei )iserici "eca"ente :i corupte. &i:c6rile sociale :i politice erau un lucru obi:nuit 7n secolul al -l=0lea. Ciu'a neagr6 "in 1848 :i 1849 a ucis printr0o 'oarte "ureroas6 ca' o trei'e "in popula5ia Capitolul @= H1, Europei. %6scoala 56ranilor "in 9nglia 7n 1881 a 2ost o "o#a"6 a nelini:tii sociale asociat6 cu i"eile lui Hycli22e. NCapti#itatea babilonian6@ :i &area /chis'6 i0au 26cut pe 'ul5i s6 se 7n"oiasc6 "e con"uc6torii lor spirituali :i s6 "oreasc6 un contact "irect cu +u'ne<eu. B. Mistici !e sea8= &isticii "in aceast6 epoc6 se 7'part 7n "ou6 grupuri 'aCore 'isticii latini :i 'isticii teutoni. &isticii latini a#7n" o concep5ie "espre #ia56 'ai e'o5ional6 "ec7t teutonii au pus accentul pe 'isticis' ca e?perien56 e'o5ional6 personal6 cu Cristos. 9cesta a 2ost ca<ul cu )ernar" "e Clair#au? 7n secolul al -E0lea. El accentuase i'portan5a unei unit65i "e #oin56 :i "e a2ec5iune cu +u'ne<eu 'ai presus "e orice unitate "e esen56. &aCoritatea 'isticilor teutoni au accentuat o apropiere 'ai 2ilo<o2ic6 "e +u'ne<eu care 7n ca<ul lui &eister EcUhart a "us la un 2el "e panteis'. Caterina "e /iena a repre<entat apogeul 'isticis'ului latin. Ea cre"ea cu 2er'itate c6 +u'ne<eu i0a #orbit 7n #i<iuni 7ns6 ea 2olosea 7ntot"eauna aceste #i<iuni pentru scopuri practice bune. Ea a 2ost cea care ne7n2ricat6 a "enun5at relele clericale :i care 7n 4u'ele lui +u'ne<eu a reu:it 7n anul 18;6 s601 con#ing6 pe $rigore al -l0lea s6 se 7ntoarc6 "e la 9#ignon la %o'a. CuraCul ei2 a 26cut0o s6 se opun6 p6catului chiar :i atunci c7n" papa era 7n cau<6. &i:carea 'istic6 7n $er'ania :i0a a#ut centrul 7n or"inul "o'inican. &eister EcUhart Qcea 12600182;R a 2ost "o'inicanul c6ruia 7i este atribuit6 "e obicei 2on"area 'isticis'ului ger'an. 7nainte "e a 'erge s6 pre"ice la Colonia el a stu"iat la 3ni#ersitatea "in .aris. Cre<On" c6 nu'ai +i#inul este real el a sus5inut c6 scopul cre:tinis'ului trebuie s6 2ie unirea spiritului cu +u'ne<eu printr0o 2u<iune a esen5ei u'ane cu esen5a "i#in6 7n ti'pul unei e?perien5e e?tatice. El 26cea "istinc5ie 7ntre +u'ne<eire care pentru el 7nse'na +u'ne<eu 7n sensul absolut ca unitate 2ilo<o2ic6 "in spatele uni#ersului :i +u'ne<eu care este Creatorul personal :i Con"uc6torul lu'ii. /copul lui era unitatea cu +u'ne<eirea care era la ba<a 7ntregii crea5ii. El este cunoscut pentru a2ir'a5ia: N+u'ne<eu trebuie s6 "e#in6 eu :i eu +u'ne<eu@. Concep5iile lui EcUhart s0au apropiat at7t "e 'ult "e neoplatonis' 7ne7t i s0au a"us acu<a5ii "e panteis' "in partea *nchi<i5iei :i #e"erile lui au 2ost con"a'nate ca 2iin" panteiste 7ntr0o bul6 papal6 "at6 "up6 'oartea lui. +e:i #e"erile lui erau 7ntruc7t#a panteiste trebuie spus c6 EcUhart a accentuat "e ase'enea ne#oia sluCirii cre:tine ca ro" al unirii 'istice cu +u'ne<eu.8 N 3n grup "e "o'inicani cunoscu5i sub nu'ele "e N.rietenii lui +u'ne<eu@ au continuat tra"i5ia 7n#656turilor lui EcUhart. Lohann ,auler Qcea 180001861R 'ai e#anghelic "ec7t 'aestrul s6u a sus5inut c6 o e?perien56 interioar6 cu +u'ne<eu este 'ult 'ai #ital6 pentru prosperitatea su2letului "ec7t cere'oniile e?terioare. El era asociat cu N.rietenii lui +u'ne<eu@ care 7:i stabiliser6 cartierul general pe #aFaa %inului. Eeinrich /uso Qcea 129501866R
era poetul grupului :i a e?pri'at i . ior'6 poetic6 i"ei 'istice si'ilare cu cele
H11 Cretinismul de-a lungul secolelor Capitolul @= H15 ale lui EcUhart. )ancherul %ule'an &ersMin Q180;01882R a 2ost N7ngerul p6<itor@ care a 2urni<at 'e'brilor grupului o cas6 religioas6 un"e 7:i puteau a#ea re:e"in5a. &icul #olu' 'istic intitulat -heologia germanica este asociat "e obicei cu acest grup. 1ui 1uther aceast6 carte i0a 2ost util6 7n lupta lui pentru sal#are :i 7n 1516 a publicat0o 7ntr0o e"i5ie ger'an6. 9ceast6 lucrare are aceea:i nuan56 "e panteis' ca :i scrierile lui &eister EcUhart. &i:carea "in Olan"a cunoscut6 sub nu'ele "e Devotio moderna, sau NJr65ia #ie5ii 7n co'un@ care :i0a a#ut principalul centru la +e#enter a 2ost o e?presie a 'isticis'ului 'ult 'ai practic6 :i "esigur 'ai pu5in pan teist6 "ec7t 'i:carea N.rietenii lui +u'ne<eu@. Lohann "e %uysbroecU Q129801881R care intrase sub in2luen5a scrierilor lui EcUhart :i care cuno:tea pe c75i#a "in N.rietenii lui +u'ne<eu@ a in2luen5at 'i:carea 'istic6 "in Olan"a. El 10a aCutat pe $erhar" $roote Q184001884R s6 pun6 accentul pe 4oul ,esta'ent 7n "e<#oltarea e?perien5ei 'istice :i $roote a "e#enit con"uc6torul NJr65iei #ie5ii 7n co'un@. $roote 10a inspirat pe "iscipolul s6u Jlorentius %a"eMiCns s6 "eschi"6 la +e#enter o cas6 pentru NJr65ia #ie5ii 7n co'un@. Or"inul era 2or'at "in laici care tr6iau 7n co'un "up6 o anu'it6 regul6 "e#ot7n"u0:i #ie5ile 7n#656rii :i altor sluCbe practice :i nu e?perien5ei pasi#e cu +u'ne<eu pe care pusese accentul &eister EcUhart. 9'bele grupuri puneau accentul pe e"uca5ia tinerilor construin" :coli 'ari e?cep5ionale. 7n toat6 Olan"a au 2ost 2on"ate case ale grupului.4 Imita2ia lui Cristos a contribuit 'ai 'ut "ec7t orice la reputa5ia trainic6 a NJr65iei #ie5ii 7n co'un@. 9ceast6 carte este asociat6 cu nu'ele lui ,ho'as a Ie'pis Q1880014;1R sau cu' a 2ost cunoscut atunci ,ho'as Ee'erUen "in Ie'pen. E"ucat 7n +e#enter sub ochii bine#oitori ai lui %a"eMiCns el a intrat 7n '6n6stirea augustinian6 "e l7ng6 !Molle. El a 2ost probabil autorul scrierii Imita2ia lui Cristos.9 9ceast6 lucrare re2lect6 orientarea 'ai practic6 a Jr65iei. Ea nu se opre:te la si'pla renun5are la lu'e ci a2ir'6 ne#oia unei iubiri po<iti#e 2a56 "e Cristos :i ne#oia "e a01 sluCi 7ntr0un 'o" practic :i cu u'ilin56. C. Consecin:e7e a?ari:iei 8isticis8979i &i:carea 'istic6 2or'a clasic6 a piet65ii ro'ano0catolice s0a "e<#oltat ca o reac5ie 7'potri#a ritualului sacer"otal 2or'al :i 'ecanic :i 7'potri#a scolasticis'ului sec care e?ista 7n )iserica "in ti'pul acela. Ea re2lecta ten"in5a per'anent6 spre aspectul subiecti# al cre:tinis'ului care apare ori "e c7te ori se pune accent prea 'are pe actele e?terioare 7n 7nchin6ciunea cre:tin6 7n acest sens 'isticis'ul poate 2i consi"erat o anticipare a abor"6rii religiei 7ntr0un 'o" personal o caracteristic6 2oarte i'portant6 a %e2or'ei. +ou6 "intre pericolele care au ap6rut 7n aceast6 'i:care au 2ost ten"in5a "e a 7nlocui )iblia cu o autoritate interioar6 subiecti#6 :i ten"in5a "e a 'ini'ali<a i'portan5a "octrinei. 7'pins la e?ces 'isticis'ul "ucea la o at7t "e 'are pasi#itate 7nc7t cei ce01 practicau "e#eneau introspecti#i :i antisociali 7n ca<ul lui EcUhart ea a "us "in punct "e #e"ere 2ilo<o2ic la un 2el "e panteis' care01 i"enti2ica pe +u'ne<eu cu crea5ia :i creaturile /ale.
III. PREDECESORII RE/ORMEI

&isticii 7ncercaser6 s6 2ac6 religia 'ai personal6 "ar re2or'atori ca Hycli22e Eus :i /a#onarola au 2ost preocupa5i 'ai 'ult s6 7ncerce o re7ntoarcere la i"ealul )isericii pre<entat 7n 4oul ,esta'ent.dHycli22e :i Eus au reu:it s6 #alori2ice senti'entul na5ionalist antipapal 7n ti'pul perioa"ei "e Ncapti#itate babilonian6 a papalit65ii@ c7n" papa locuia la 9#ignon. A. NoAn PKc7i;;e Fcea ',H.-',.1G .oporul engle< nu putea suporta s6 tri'it6 bani unui pap6 la 9#ignon a2lat acolo sub presiunea "u:'anului 9ngliei regele Jran5ei. 9cest senti'ent na5ionalist natural era accentuat "e resenti'entul regelui :i al clasei "e 'iCloc 2a56 "e banii pier"u5i "in te<aurul engle< :i "in ser#iciul statului engle< prin ta?ele papale. /tatutul =icarilor "in 1851 a anulat nu'irea 7n 2unc5ii "e c6tre pap6 a clericilor 7n )iserica %o'an6 "in 9nglia. /tatutul "e Praemunire Q"elictul "e a te supune unei alte autorit65i 7n loc "e a 2i loial CoroaneiR e'is
D*C!I.$! &IS* ICII A(A.A > CA-A!IC* 1. NCapti#itatea babilonian6@ 1809018;; 2. &area schis'6 18;801414 Di .roteste :i %e2or'a 18050151; *4,E%4f 1. &isticii > participan5i Qsec. al 180leaR nu spectatori 2. %e2or'atori > Hycli22e QsecA al -l=0lea > 1ollar<ii Eus > Jra5ii 3ni5i 8. Conciliile "e re2or'6 Qsec. al -=0leaR .isa Constance 4. 3'ani:tii biblici E-,E%49 1. /tate0na5iuni :i con"uc6tori 2. Clasei 'iClocii i0au "ispl6cut a. tribunalele biserice:ti b. i'po<itele biserice:ti c. p6'7nturile biserice:ti ". concep5ia clerului 8. .resa "e tip6rit J%94K9 1e2e#re ,E3,O4 94$1*9 %euchlin Q=.,.R Colet Eras' 9 tip6rit 4.,. 7n greac6 > po<iti# *logiul ne"uniei > negati#
246
Capitolul @= H17n 1858 a inter<is practica "e a trans2era ca<urile clericilor "in tribunalele engle<e la curtea papal6 "e la %o'a. .arla'entul a oprit 7n aceast6 perioa"6 pl6tirea tributului anual "e o 'ie "e '6rci care 7ncepuse pe #re'ea lui *oan. 7n aceast6 epoc6 "e reac5ie na5ionalist6 7'potri#a ecle<iasticis'ului a ap6rut pe scen6 Hycli22e. 9Cutat "e puternicul Lohn "e $aunt Hycli22e a reu:it s601 7n2runte pe pap6. Hycli22e a stu"iat :i a pre"at la O?2or" cea 'ai 'are parte a #ie5ii lui. .7n6 7n 18;8 el era un re2or'ator care "orea s6 re2or'e<e )iserica %o'an6 prin eli'inarea clericilor i'orali :i prin "epose"area ei "e propriet65i care cre"ea el erau o cau<6 a corup5iei. 7ntr0o lucrare intitulat6 Despre st1pnirea civil1 Q18;6R el a2ir'a c6 e?ist6 o ba<6 'oral6 pentru con"ucerea ecle<iastic6. +u'ne<eu a "at con"uc6torilor biserice:ti propriet65i pe care puteau s6 le 2oloseasc6 "ar nu cu "rept "e proprietari ci ca ni:te bunuri "ate lor 7n griC6 pentru a 2i 2olosite spre gloria 1ui. Japtul c6 ecle<iasticii nu :i0au 7n"eplinit a"e#6ratele lor 2unc5ii a 2ost un 'oti# su2icient pentru ca autoritatea ci#il6 s6 ia "e la ei propriet65ile :i s6 le "ea altora care01 ser#eau pe +u'ne<eu 7n 'o" acceptabil. 9ceast6 concep5ie era pe placul nobililor care abia a:teptau s6 pun6 '7na pe prorietatea )isericii %o'ane. Ei :i Lohn "e $aunt 7l sus5ineau pe Hycli22e a:a 7nc7t )iserica "e la %o'a nu a 7n"r6<nit s6 se ating6 "e el. +e<gustat "e Ncapti#itatea babilonian6 a papalit65ii@ :i "e schis'6 Hycli22e n0a 'ai 2ost satis26cut cu aceast6 abor"are 'ai "egrab6 negati#6 :i "up6 18;8 a 7nceput s6 se opun6 "og'ei )isericii %o'ane cu i"ei re#olu5ionare. El a atacat autoritatea papei 7n anul 18;9 insist7n" 7n scris c6 Cristos este Capul )isericii :i nu papa. El a a2ir'at c6 )iblia :i nu )iserica este singura autoritate pentru cre"incios :i c6 )iserica trebuie s6 ia 'o"el "e la )iserica noutesta'ental6. .entru a sus5ine aceste con#ingeri Hycli22e a o2erit )iblia poporului 7n propria sa li'b6. 7n 1882 el ter'inase "eCa pri'a tra"ucere co'plet6 7n 'anuscris a 4oului ,esta'ent 7n li'ba engle<6. 7n 1884 4icholas "in Eere2or" a ter'inat tra"ucerea =echiului ,esta'ent 7n li'ba engle<6. 7n 2elul acesta pentru pri'a "at6 engle<ii puteau citi )iblia 7n propria lor li'b6. Hycli22e a 'ers chiar 'ai "eparte 7n 1882 opun7n"u0se "og'ei transsubstan5ierii. 7n ti'p ce )iserica %o'an6 cre"ea c6 substan5a sau esen5a ele'entelor se trans2or'a 7n ti'p ce 2or'a e?terioar6 r6'7nea aceea:i Hycli22e sus5inea c6 substan5a sau esen5a ele'entelor era in"estructibil6 :i c6 Cristos era 7n 'o" spiritual pre<ent 7n sacra'ent :i era si'5it prin cre"in56.6 +ac6 ar 2i 2ost a"optat6 concep5ia lui Hycli22e ar 2i 7nse'nat c6 preotul nu 'ai era 7n '6sur6 s6 pri#e<e pe cine#a "e '7ntuire re2u<7n"u0i trupul :i s7ngele lui Cristos 7n Co'uniune. =e"erile lui Hycli22e; au 2ost con"a'nate la 1on"ra 7n 1882 :i el a 2ost obligat s6 se retrag6 7n parohia sa la 1utterMorth. +ar el se 7ngriCise "e continuarea r6sp7n"irii i"eilor sale 2or'7n" un grup "e pre"icatori laici lollar<ii care i0au r6sp7n"it i"eile 7n 7ntreaga 9nglie 8 p7n6 c7n" )iserica %o'an6 pro'ulg7n" 7n 1401 prin .arla'ent statutul De haeretico com"urendo Q+espre ar"erea ereticilorR a 26cut ca propagarea i"eilor lollar"e s6 2ie pe"epsit6 cu 'oartea. %eali<6rile lui Hycli22e au 2ost i'portante 7n preg6tirea c6ii re2or'ei ulterioare "in 9nglia. El le0a "at engle<ilor pri'a )iblie 7n li'ba lor na5ional6 :i a creat grupul lollar" pentru a procla'a i"eile e#anghelice 7n 7ntreaga 9nglie 7ntre oa'enii "e rin". 7n#656turile lui "espre egalitatea 7n )iseric6 au 2ost aplicate "e c6tre 56rani la #ia5a econo'ic6 a:a 7nc7t ei au 7nceput %6scoala K6r6neasc6 "in 1881. /tu"en5ii boe'ieni care stu"iau 7n 9nglia i0au "us i"eile 7n )oe'ia un"e ele au "e#enit ba<a pentru 7n#656turile lui Lan Eus.9 B. Nan )9s Fcea ',-,-'1'5G C7n" %ichar" al E0lea al 9ngliei s0a c6s6torit cu 9na "e )oe'ia stu"en5ii "in )oe'ia au #enit 7n 9nglia s6 stu"ie<e. 1a 7ntoarcerea 7n )oe'ia au "us cu ei i"eile lui Hycli22e. Lan Eus pastor al Capelei )etlee' care stu"iase la 3ni#ersitatea "in .raga :i care "e#enise rectorul ei 7n 1409 a citit :i a a"optat i"eile lui Hycli22e. El a pre"icat aceste i"ei 7ntr0o perioa"6 7n care se n6:tea
senti'entul na5ional boe'ian 7'potri#a st6p7nirii )oe'iei "e c6tre /27ntul *'periu %o'an. Eus :i0a propus s6 re2or'e<e )iserica %o'an6 "in )oe'ia pe coor"onate si'ilare cu cele procla'ate "e Hycli22e. =e"erile lui i0au atras "u:'6nia papal6 or"on7n"u0i0se s6 'earg6 la Conciliul "e la Constance 7n El#e5ia cu bilet "e liber6 trecere "in partea 7'p6ratului. +ar biletul "e liber6 trecere nu a 2ost onorat. 9t7t #e"erile lui c7t :i ale lui Hycli22e au 2ost con"a'nate la acel conciliu. %e2u<7n" s6 retracte<e cele sus5inute Eus a 2ost ars pe rug "in or"inul conciliuluiP "ar cartea lui De ecclesia Q1418R a r6'as. .ersecutorii pot 0"istruge trupurile oa'enilor "ar ei nu pot "istruge i"eile > :i i"eile lui Eus10 au 2ost r6sp7n"ite "e a"ep5ii lui. 9ce:tia 'ai ra"icali cunoscu5i sub nu'ele "e tabori5i renegau orice aspect "in cre"in5a :i practica )isericii %o'ane ce nu putea 2i g6sit 7n /criptur6. 3trachi:tii sus5ineau po<i5ia c6 nu'ai ceea ce inter<icea )iblia trebuia eli'inat :i c6 laicii trebuiau s6 pri'easc6 at7t p7inea c7t :i #inul la liturghie. C75i#a "in grupul tabori5ilor au 2or'at ceea ce ur'a s6 2ie cunoscut sub nu'ele "e $nitas +ratrum Q3niunea 2ra5ilorR sau NJra5ii boe'ieni@ 7n Curul anului 1450. 9cesta este grupul "in care s0a "e<#oltat )iserica &ora#ian6 care e?ist6 :i 7n <ilele noastre. +e:i )iserica %o'an6 i0a luat #ia5a lui Lan Eus ea nu a putut "istruge in2luen5a lui. )iserica &ora#ian6 a "e#enit ulterior una "in bisericile cu cea 'ai puternic6 orientare 'isionar6 "in istoria )isericii cre:tine. Lan 9'os C2 Co'enius Q1592016;0R e"ucatorul e#anghelic progresist a 2ost unul "intre N2ra5i@. /e poate spune c6 Eus 10a in2luen5at 7n 'o" in"irect pe Hesley "eoarece 'ora#ienii au 2ost aceia care l0au con"us pe Hesley spre lu'in6 7n 1on"ra. 7n#656turile :i e?e'plul lui Eus au 2ost o inspira5ie pentru 1uther atunci c7n" era con2runtat cu proble'e si'ilare 7n #re'ea lui 7n $er'ania. C. SaBonaro7a F'15H-'1".G Hycli22e :i Eus au 2ost stig'ati<a5i ca eretici care au 26cut "in )iblie principalul etalon al autorit65ii "ar /a#onarola a 2ost interesat 'ai 'ult 7n re2or'area bisericii "in Jloren5a. +e#enin" c6lug6r "o'inican 7n 14;4 el a 2ost tri'is la Jloren5a 7n anul 1490. El a 7ncercat s6 re2or'e<e at7t statul c7t :i biserica "in ora: "ar propo#6"uirea lui 7'potri#a corup5iei papei a a#ut ca
D* !A &IS* ICA .A$--*S-A(*.-A!J !A C*A A(A.A-CA-A!ICJ C&i"lia plus istoriaP

C31,31 /acra'ente Ciprian cea 250 Ep. 68:14P C94O431 Canonul &uratorian
1*0
CO4/,*,3K*E /93 JO%&9 +E $3=E%4_&W4, Episcop > *gna5iu 'ono0episcopat $rigore * Canonul liturghiei 590 /crisoarea 2esti#6 a lui 9tanasie 86; +onaQia lui .epin ;54 .apa con"uc6tor secular C%E+E31 /93 ,EO1O$*9 ,ertulian: N,rinitatea@P Origen: 9legoria 4iceea 825 +i#initatea lui Cristos 9tanasie Ciprian .ri'atul lui .etru 1eon * > ,o'ul 1eon * /upre'a5ia papal6/ 445 Calce"on 451 4aturile lui Cristos .aschasius 881 +ona5ia lui Constantin cea ;56 $rigore * .urgatoriul 590 ,ranssubstan5ierea 9l patrulea Conciliu 1ateran 1215 Conciliul "e la Jloren5a 1489 Dapte sacra'ente Conciliul "e la ,rent 1545 SSSSS =ulgata 9pocri2ele /crierile inspirate ale tra"i5iei Colegiul car"inalilor 1059 > $rigore =***
Dictatus papae Q+ictatul papalR ,o'a "F9Guino Summa theologiae )oni2aciu al =3*0lea $nam sanctum Conciliul "e la ,rent ,eologia o2icial6 a lui "F9Guino Concep5ia i'aculat6 1854 *n2ailibilitatea papal6 18;0 7n6l5area &6riei 1950 )*/E%*C9 %O&94O0C9,O1*Cf un 'onopol corporati# prin ierarhie :i sacra'ente
Capitolul @= 249 re<ultat con"a'narea lui la 'oarte prin sp7n<urare. El nu a luat nicio"at6 po<i5ia a#ansat6 pe care Hycli22e :i Eus au luat0o "ar a cerut re2or'6 7n )iseric6. ,o5i ace:ti trei oa'eni au anticipat spiritul :i lucrarea re2or'atorilor 7n a:a '6sur6 7ne7t Hycli22e ca e?ponentul cel 'ai "e sea'6 al '6surilor re2or'atoare este "eseori nu'it Nlucea26rul %e2or'ei@.
I(. CONCILIILE RE/ORMATOARE+ '1#"-'11"

Con"uc6torii conciliilor "in secolul al -l=0lea au c6utat s6 reali<e<e o re2or'6 26c7n" ca laicii s6 2ie repre<enta5i "e con"ucerea )isericii. Conciliile 2or'ate "in repre<entan5i ai cre"incio:ilor "in )iserica %o'an6 trebuiau s60i eli'ine pe con"uc6torii corup5i "in biserici. Conciliile nu au pus accentul pe /criptur6 7n '6sura 7n care au 26cut0o Eus :i Hycli22e :i nici nu au c6utat re2or'a prin e?presia religioas6 subiecti#6 pre2erat6 "e 'istici. 4e#oia "e re2or'6 7n )iserica %o'an6 a "e#enit clar6 o"at6 cu &area /chis'6 "in 18;8. 7n acel an 3rban al =l0lea :i Cle'ent al =E0lea pretin"eau 2iecare a 2i ur'a:ul legiti' al lui .etru. +eoarece 56rile Europei trebuiau s6 aleag6 pe cine s6 ur'e<e Europa s0a "e<binat at7t "in punct "e #e"ere ecle<iastic c7t :i "in punct "e #e"ere politic. 9'bii papi 2useser6 ale:i "e Colegiul Car"inalilor. Cine putea s6 "eci"6 care "in ei a#ea "reptateV ,eologi "e sea'6 ai 3ni#ersit65ii "in .aris au propus ca proble'a s6 2ie Cu"ecat6 "e un conciliu al )isericii %o'ano0Catolice. Ei au 26cut apel la prece"entul conciliilor ecu'enice "in perioa"a 8250451. 3n conciliu care s6 repre<inte 7ntreaga )iseric6 p6rea a 2i cea 'ai bun6 solu5ie "eoarece nici un pap6 nu ar 2i ab"icat sau acceptat hot6r7rea Cu"ec6torilor.11 4u era necesar6 nici o Custi2icare pentru "e'iterea unui pap6 "e c6tre un conciliu. +ante 7n Despre monarhie, scris6 7n 1811 insistase c6 at7t statul c7t :i )iserica erau un bra5 al lui +u'ne<eu. 9'bele au 2ost "ate "e +u'ne<eu 7'p6ratul trebuia s6 asigure 2ericirea o'ului aiciP papa trebuia s6 con"uc6 oa'enii spre cer. 4ici unul nu trebuia s6 caute supre'a5ie asupra celuilalt. Cel 'ai i'portant "intre toate ra5iona'entele re2or'ei conciliare a 2ost elaborat 7n cartea Defensor pacis Q1824R Q9p6r6torul p6ciiR "e &arsilius "in .a"o#a Qcea 12;501842R :i *oan "e Lan"un. 7n aceast6 lucrare ei l0au sus5inut pe 1u"o#ic "e )a#aria 7'potri#a papei. Cartea a "es2iin5at i"eea "e ierarhie absolut6 7n )iseric6 precu' :i 7n stat. &arsilius cre"ea c6 oa'enii 7n stat :i cre:tinii 7n )iseric6 erau "e5in6torii su#eranit65ii :i c6 prin corpurile repre<entati#e ei 7l puteau alege pe 7'p6rat :i pe pap6 "ar c6 7'p6ratul era superior papei. 7ntr0un conciliu general )iserica 2iin" con"us6 nu'ai "up6 4oul ,esta'ent putea s6 procla'e "og'a :i s6 nu'easc6 pe sluCitorii ei. Conciliul bisericesc :i nu papa era ast2el cea 'ai 7nalt6 autoritate 7n )iseric6 :i acesta trebuia s6 ac5ione<e pentru binele 7ntregului trup al cre:tinilor. 12 +ac6 #e"erile lui &arsilius ar 2i 2ost #ictorioase )iserica %o'ano0Catolic6 ar 2i 2ost trans2or'at6 7ntr0o 'onarhie constitu5ional6 con"us6 "e un pap6 ales "e un conciliu :i papalitatea absolutist6 a bisericii 'e"ie#ale ar 2i "isp6rut. +ar concep5ia lui nu a a#ut un triu'2 "e "urat6 "e:i conciliile au a#ut reali<6ri
bune 7n alte "o'enii.
250 Cretinismul de-a lungul secolelor Conciliul a 2ost con#ocat pentru a pune cap6t schis'ei "in con"ucerea )isericii %o'ane pentru a re2or'a acea biseric6 "in interiorul ei :i pentru a pune cap6t ere<iei. Conciliul putea "e ase'enea s6 pun6 7n practic6 o teorie "e gu#ernare "up6 i"eile "ate "e &arsilius. 9. Conciliul !e 7a Pisa F'1#"G C7n" Conciliul "e la .isa s0a 7ntrunit 7n iulie :i august 1409 )ene"ict al -3*0lea "e5inea control absolut asupra 9#ignonului iar $rigore al -E0lea "e5inea scaunul papal la %o'a. Conciliul care a 2ost con#ocat "e c6tre car"inali a a2ir'at i'e"iat autoritatea car"inalilor "e a con#oca un ast2el "e conciliu :i 2aptul c6 acest conciliu a#ea co'peten5a "e a cere socoteal6 chiar :i papilor pentru &area /chis'6.18 Conciliul i0a "estituit at7t pe )ene"ict al -3*0lea c7t :i pe $rigore al -30lea nu'in"u01 ca a"e#6rat pap6 pe unul care :i0a luat nu'ele "e 9le?an"ru al =0lea.14 +ar ceilal5i "oi papi au re2u<at s6 recunoasc6 hot6r7rea conciliului. 9cu' erau trei papi 7n loc "e "oi. 9le?an"ru al =0lea a 2ost ur'at "e *oan al --***0lea c7n" cel "int7i a 'urit 7n 1410. B. Conci7i9^ !e 7a Constance F'1'1-'1'.G Conciliul "e la Constance a 2ost con#ocat "e /igis'un" 7'p6ratul /27ntului *'periu %o'an :i "e *oan al --***0lea. 9cest conciliu a 2ost con#ocat pe ba<a prece"entului stabilit "e Constantin c7n" a con#ocat Conciliul "e la 4iceea 7n anul 825. /0au a"unat peste 850 "e 7nal5i sluCitori ai )isericii. .entru a 7'pie"ica 7ncercarea lui *oan "e a a#ea control asupra conciliului prin 2olosirea #otului 'aCorit65ii care le0ar 2i per'is parti<anilor lui italieni s6 "o'ine hot6r7rile conciliului 'e'brii conciliului au c6<ut "e acor" s6 #ote<e ca grupuri na5ionale "e clerici. Jiec6rui grup na5ional i s0a reparti<at un #ot :i era ne#oie "e un #ot unani' "in partea celor cinci na5iuni repre<entate pentru a obliga conciliul s6 ac5ione<e. Conciliul :i0a "eclarat legalitatea :i "reptul la autoritate supre'6 7n )iserica %o'an6. 15 9cestui "ecret al conciliului care 7nlocuia absolutis'ul papal cu controlul conciliar al )isericii %o'ei i s0a "at titlul "e Sacrosanct Q.reas27ntR. $rigore al -E0lea ab"icase "eCa :i "up6 'ulte negocieri au 2ost "estitui5i at7t )ene"ict al -3*0lea c7t :i *oan al --***0lea 7n anul 1415. &artin al =0lea a 2ost ales "e c6tre conciliu ca noul pap6. 9st2el conciliul a luat "e la Colegiul "e Car"inali puterea "e a alege un pap6. Conciliul a tratat "e ase'enea proble'a ere<iei con"a'n7n" i"eile lui Hycli22e :i ar<7n"u01 pe rug pe Eus 7n ciu"a unui sal#con"uct e'is "e 7'p6rat. 9 continuat apoi cu "iscutarea proble'ei re2or'ei schis'ei :i ere<iei. 3n "ecret al conciliului nu'it +reWuens, a "ecis con#ocarea conciliilor generale 7n #iitor la "ate stabilite ca o tehnic6 "e 'en5inere a or"inii 7n )iserica %o'an6. .ri'ul ur'a s6 aib6 loc la cinci ani "up6 7nchi"erea Conciliului "e la ConstanceP al "oilea "up6 al5i :apte ani iar apoi conciliile ur'au s6 se 7ntruneasc6 o"at6 7n 2iecare "eceniu pentru a trata proble'ele schis'ei ere<iei :i re2or'ei. 16 Capitolul @= H5' C. Conci7ii7e !e Ia Base7 i /errara F/7oren:aG F'1,'-'11"G 9gita5ia "in )oe'ia "up6 'artiri<area lui Eus :i ne#oia "e continuare a re2or'ei a 26cut s6 2ie necesar Conciliul "e la )asel 7n 1481. El s0a prelungit p7n6 7n 1449 "ar puterea 'i:c6rii re2or'atoare a 2ost egalat6 "e o re7n#iere a puterii papale. Eugeniu al *=0lea papa "in acel ti'p a 2ost "estituit "e c6tre conciliu 7n 1489 "oar la "oi ani "up6 ce se 7ntrunise la Jerrara conciliul ri#al con#ocat "e el. +in cau<a ciu'ei conciliul ri#al a 2ost 'utat la Jloren5a 7n anul 1489. Conciliul "e la Jloren5a a 26cut o 7ncercare nereu:it6 "e a reuni )iserica Orto"o?6 cu )iserica %o'ano0Catolic6. 9cest conciliu a "ecretat cele :apte sacra'ente ce trebuiau acceptate "e )iserica %o'an6. 9cestea au 2ost pro'ulgate "e Eugeniu al *=0lea 7ntr0o bul6 papal6 7n anul 1489. Conciliul "e la )asel s0a recunoscut 7n2r7nt auto"i<ol#7n"u0se 7n 1449. 9st2el s0a s27r:it 7ncercarea "e a crea o 'onarhie constitu5ional6 7n )iserica %o'an6 papalitatea re#enin" la siste'ul "espotis'ului papal pe care01 ur'ase at7tea secole. .ius al **0lea 7ntr0o bul6 papal6 intitulat6 *0ecra"ilis, "at6 7n 1460 con"a'na orice apeluri pentru concilii generale 7n #iitor.1; +ar clerul
2rance< s0a unit cu con"uc6torul 2rance< 7n procla'area /anc5iunii .rag'atice "e la )ourges 7n 1488 care "6"ea bisericii 2rance<e autono'ie 2a56 "e pap6 "ar care la r7n"ul ei era pus6 sub puterea statului.18 +e:i conciliile "e re2or'6 nu au reu:it 7n 7ncercarea "e a 2or'a o 'onarhie constitu5ional6 7n )iserica %o'an6 ele au sal#at0o "e la tulburarea &arii /chis'e. 1ipsa "e succes 7n asigurarea unei re2or'e e2icace a "istrus ulti'a :ans6 "e re2or'6 intern6 a )isericii %o'ano0Catolice "e c6tre 'istici re2or'atori sau concilii. +in acest 'o'ent %e2or'a protestant6 a "e#enit ine#itabil6.
252
NOTE
1. Hillia' E. 1unt Papal evenues in the (iddle Ages Q4eM XorU: Colu'bia 3ni#ersity .ress 1984R 1:5;0186. 2. ). )eres2or" L. Ii"" Documents Illustrative of the Histor% of the Church Q1on"on: /ociety 2or .ro'oting Christian InoMle"ge 8 #oi. 192001941R 8:1900191. 8. %ay'on" ). )laUney (eister *c'hart Q4eM XorU: Earper 1941R. 9ceast6 carte "6 c7te#a "in scrierile lui EcUhart. 4. 9lbert Ey'a -he Christian enaissance Q4eM XorU: Century 1924R este o anali<6 sa#ant6 a NJr65iei #ie5ii 7n co'un@. 5. *bi". cap. 5 con5ine o anali<6 co'petent6 a paternit65ii Imita2iei. 6. Ii"" op. cit. 8:2010202. ;. Eenry )ettenson Documents of the Christian Church Q4eM XorU: O?2or" 3ni#ersity .ress e". a 20a 1968R p. 1;801;5. 8. *bi". p. 1;501;9. 9. $eorge &. ,re#elyan *ngland in the Age of 5%cliffe Q1on"on: 1ong'ans 1920R. 4ohn 5%cliffe QO?2or": Claren"on 3ni#ersity .ress 1926R "ou6 #oi. "e Eerbert ). HorU'an este o relatare interesant6 a #ie5ii :i operei lui Hycli22e. B 10. Ii"" op. cit. #oi. 8:218. 11. Jre"eric 9. Ogg A Source &oo' of (edieval Histor% Q4eM XorU: 9'erican 190;R p. 8910892. 12. Oli#er L. ,hatcher :i E"gar E. &c4eal A Source &oo' for (edieval Histor% Q4eM XorU: /cribner 1905R p. 81;0828. 18. *bi". p. 82;0828. 14. Ii"" op. cit. #oi. 8:2080209. 15. ,hatcher :i &c4eal A Source &oo' for (edieval Histor%, p. 8280829P #e<i :i 8290880. 16. *bi". p. 8810882. 1;. *bi". p. 882 18. Ogg (edieval Histor%, p. 895089;. AS/IN*ITUL EPOCII MEDIE(ALE I R$S$RITUL EPOCII MODERNE+ ',#5-'5'-
H5
Pa?a7itatea n;r9nt= o?o<i:ia eItern=
Opera 'isticilor a re2or'atorilor a conciliilor "e re2or'6 :i a u'ani:tilor a 2ost o 7ncercare serioas6 "in "i2erite unghiuri "e a pro"uce o re2or'6 intern6 care s6 2ac6 religia 'ai personal6 /criptura sursa autorit65ii :i )iserica %o'an6 'ai "e'ocratic6 7n organi<area ei. 7n2r7ngerea acestor 'i:c6ri sau absorbirea lor "e c6tre )iserica %o'an6 a pus cap6t tuturor 7ncerc6rilor "e re2or'6 intern6. 7n acela:i ti'p 2or5ele e?terne creau opo<i5ie 2a56 "e siste'ul papal. 9ceste 2or5e erau spiritul u'anist al %ena:terii na5ionalis'ul :i o lu'e 7n e?pansiune geogra2ic6 re<ultat al e?plor6rilor "in E?tre'ul Orient :i "in e'is2era #estic6. 9ceste 2or5e au 7nt6rit 'i:carea care ur'a s6 i<bucneasc6 sub 2or'a %e2or'ei protestante :i care a#ea s6 pun6 cap6t "o'ina5iei papalit65ii.
I. RENATEREA
%ena:terea care a a#ut loc 7n 56rile 'ari ale Europei 7ntre anii 1850 :i 1650 'archea<6 tran<i5ia "e la lu'ea 'e"ie#al6 la cea 'o"ern6. 4u'ele care "eri#6 "in cu#intele latine pentru Nna:tere@ :i N7napoi@ e?pri'6 i"eea unei rena:teri a culturii. 4u'ele a 2ost 2olosit pentru pri'a "at6 7n anul 1854 ca ter'en "escripti# al acelei epoci. 7ntr0un sens 'ai restr7ns %ena:terea a 2ost asociat6 cu secolul al -l=0lea 7n *talia 7n ti'pul c6ruia 'in5ile oa'enilor au 2ost sti'ulate spre pro"uc5ii literare :i artistice prin re"escoperirea
co'orilor trecutului clasic. /piritul clasic este #i<ibil 7n operele unor arti:ti ca .etrarca Q1804018;4R :i )occacio Q1818018;5R. 9cest u'anis' clasic "in su"ul 9lpilor ur'a s6 aib6 "rept corespon"ent u'anis'ul religios al lui %euchlin Colet Eras' :i al5ii "in nor"ul 9lpilor la 7nceputul secolului al -=*0lea. 3'ani:tii "in nor" s0au 7ntors la )iblia 7n original 7n ti'p ce u'ani:tii "in su" puneau accentul pe stu"iul literaturii :i al li'bilor clasice ale $reciei :i %o'ei. 7ntr0un sens 'ai larg %ena:terea poate 2i "e2init6 ca acea epoc6 "e reorientare cultural6 7n care oa'enii au 7nlocuit abor"area religioas6 'e"ie#al6 corporati#6 a #ie5ii cu o concep5ie secular6 :i in"i#i"ualist6. 9ten5ia
H51 Cretinismul de-a lungul secolelor era 7n"reptat6 asupra str6<ilor %o'ei :i 9tenei :i nu asupra str6<ilor 4oului *erusali'. Concep5ia teocentric6 'e"ie#al6 "espre lu'e 7n care +u'ne<eu era '6sura tuturor lucrurilor a 26cut loc unei concep5ii antropocentrice "espre #ia56 7n care o'ul "e#enea '6sura tuturor lucrurilor. 9ccentul era pus pe gloria o'ului :i nu pe gloria lui +u'ne<eu. Clasa "e 'iCloc a societ65ii care locuia la ora:e "e#enea 'ai i'portant6 "ec7t #echea societate agrar6 rural6 a epocii 2eu"ale. 7n acest conte?t trebuie a'intit c6 7n 'are %ena:terea a 2ost li'itat6 la o 'ic6 parte a clasei 7nalte a societ65ii :i c6 i"eile :i 'o"ul lor "e #ia56 s0au scurs 7ncet spre p6turile "e Cos. Co'er5ul a "e#enit 'ai i'portant "ec7t agricultura ca 'o" "e c7:tigare a e?isten5ei. 9 "e#enit obi:nuit6 abor"area u'anist6 opti'ist6 :i e?peri'ental6 a lucrurilor acestei #ie5i. Cu toate c6 epoca 'ai p6stra religia aceasta era "oar o si'pl6 2or'alitate 7n <ilele s2inte ale )isericiiP :i a e?istat ten"in5a "e a "a uit6rii ceea ce cerea +u'ne<eu "e la in"i#i" 7n #ia5a "e 2iecare <i. C7te#a lucruri au contribuit la na:terea acestei concep5ii "espre #ia56. Ora:ele italiene un"e a ap6rut pri'a "at6 'i:carea s0au 7'bog65it sluCin" ca inter'e"iare 7n co'er5ul bogat "intre Europa "e 9pus :i Orientul 9propiat. )og65ia asigura r6ga<ul pentru stu"iu :i le "6"ea negustorilor posibilitatea "e a ac5iona ca patroni ai c6rturarilor :i arti:tilor. 4oua clas6 "e 'iClocP care "e5inea bani 'ul5i era interesat6 7n ceea ce ar 2i 26cut #ia5a 'ai pl6cut6 :i 'ai con2ortabil6. $u#ernul centrali<at asigura securitatea :i or"inea. 9pari5ia tip6ririi cu tipar 'obil 7n 1456 7n $er'ania a 26cut posibil6 r6sp7n"irea rapi"6 a in2or'a5iilor 7n cea "e0a "oua parte a %ena:terii. 4o'inalis'ul cu preocuparea lui pentru in"i#i" :i e?peri'ent ca :i cale spre a"e#6r a sti'ulat ten"in5ele ce ur'au s6 7n2loreasc6 7n %ena:tere. A. Renaterea ita7ian= %ena:terea a ap6rut pentru pri'a "at6 7n *talia 7n secolul al -=*0lea "eoarece tra"i5ia clasic6 era 'ai puternic6 acolo "ec7t 7n alte p6r5i. *talienii erau 7nconCura5i "e r6'6:i5ele 'ateriale ale '6re5iei lor trecute :i spiritul italian "6"ea i'portan56 #alorilor culturale 'ai 7nalte ale acestei #ie5i. &ai 'ult 7n *talia erau oa'eni boga5i care puteau "a aCutor 2inanciar arti:tilor pentru ca ei s6 2ie liberi s6 cree<e. &arele negustor 1oren<o "e &e"ici :i0a aranCat sa#an5i :i arti:ti ca s60i cree<e un 'e"iu a'biant estetic. .apii epocii %ena:terii au "e#enit interesa5i 7n literatur6 :i arte 7n a:a '6sur6 7nc7t aceste interese au aCuns s6 aib6 prioritate 2a56 "e 2unc5iile lor spirituale. C6"erea Constantinopolului 7n anul 1458 a 26cut ca 'ul5i 7n#65a5i greci s6 a"uc6 cu ei 7n *talia 'ii "e 'anuscrise grece:ti #aloroase pentru a nu 2i "istruse "e 'aho'e"ani. Oa'enii "e la 7nceputul %ena:terii "in *talia erau interesa5i "e cultura clasic6 sau u'anist6 a $reciei :i a %o'ei 'ai 'ult "ec7t "e teologie. C7n" &anuel Chrysoloras Q185001415R a #enit la =ene5ia 7n 1898 ca a'basa"or pentru a pri'i aCutor 7'potri#a a'enin56rii turce:ti a Constantinopolului el a r6'as la Jloren5a ti'p "e trei ani pre"7n" li'ba greac6 2lorentinilor interesa5i. .etrarca pri'ul "intre u'ani:tii italieni a c6utat cu insisten56 s6 Capitolul @9 H55 "escopere 'anuscrise grece:ti :i ro'ane pe care s6 le stu"ie<e. 9ce:ti oa'eni au "escoperit o lu'e nou6 stu"iin" aceste 'anuscrise o lu'e 7n care o'enii erau preocupa5i s6 se bucure "e #ia56 aici :i acu'. )ucuriile acestei #ie5i 7i atr6geau pe ace:ti c6rturari italieni :i religia care era legat6 "e eternitate a trecut pe planul "oi. C6rturarii :i arti:tii %ena:terii tin"eau s6 2ie in"i#i"uali:ti 7n concep5iile lor. Cellini care ne0a l6sat o relatare interesant6 a #ie5ii sale 7ntr0o autobiogra2ie era intens in"i#i"ualist 7n 'o"ul lui "e a se bucura "e #ia56 :i "6"ea i'portan56 7n pri'ul r7n" propriilor sale "orin5e. 9ceast6 atitu"ine "in partea arti:tilor :i c6rturarilor a "us la o seculari<are a societ65ii 7n puternic contrast cu preocuparea societ65ii 'e"ie#ale pentru cele spirituale. C7te#a aspecte ale acestei seculari<6ri a'orale s7nt pre<entate clar 7n cartea lui &achia#elli Prin2ul. &achia#elli Q1469 152;R s26tuia pe con"uc6torul unui stat s6 subor"one<e interesului propriu stan"ar"ele absolute "e con"uit6. +ac6 o
'inciun6 sau o 7n:el6torie 7i putea 7nt6ri po<i5ia :i rangul atunci el nu trebuia s6 e<ite s6 le 2oloseasc6. +e ase'enea cercet6torul este i'presionat "e preocup6rile 'ultilaterale ale arti:tilor renascenti:ti. &ichelangelo a "ecorat ta#anul Capelei /i?tine cu picturi 'agni2ice. El a "e#enit "e ase'enea co'petentul arhitect care a supra#egheat ter'inarea bisericii /2. .etru "in %o'a 7ncoron7n" cl6"irea cu 2ru'osul ei "o'. +e ase'enea el a conceput uni2or'ele colorate pe care gar"a el#e5ian6 le 'ai 2olose:te :i ast6<i. 1eonar"o "a =inci a pictat 'inunata Cina cea de tain1 :i pe (ona !isa, :i a "esenat schi5e "e 'itraliere :i sub'arine care se asea'6n6 7n 'o" re'arcabil cu cele "in epoca noastr6. Oa'enii %ena:terii erau iubitori ai 2ru'osului 7n natur6 :i 7n o'. +e 2apt ei au 26cut un cult "in 2ru'use5e. .icturile epocii in"ic6 interesul crescut 2a56 "e stu"iul atent al anato'iei u'ane a:a 7nc7t tablourile s6 2ie e?acte. 9ceast6 "ragoste pentru 2ru'os poate 2i #6<ut6 7n pre<entarea '6iastr6 a 5es6turilor bogate 7n culori "in tablourile "esenate "e ,i5ian 'arele pictor "e portrete "in =ene5ia. 9ceste tablouri s7nt 7n contrast cu portretele "e2or'ate :i cu picturile :terse reali<ate 7n epoca gotic6. +og'ele )isericii erau acceptate :i riturile "e 7nchinare erau practicate "ar #ia5a religioas6 a o'ului era rupt6 "e #ia5a lui <ilnic6. 9cest spirit lu'esc i0a a2ectat p7n6 :i pe papii epocii renascentiste. E?istau pu5ini eretici sau atei 7n 56rile latine "ar spiritualitatea a luat locul al "oilea "up6 religia 2or'al6. O scurt6 anali<6 a acti#it65ilor principalilor papi renascenti:ti "intre 144; :i 1521 #a ar6ta cu' a capitulat papalitatea 7n 2a5a spiritului secular :i u'anist al epocii. 4icolae al =0lea Q148901455R a 2ost un u'anist care urcase pe scara ierarhiei biserice:ti p7n6 a "e#enit pap6. *nteresul lui 2a56 "e lu'ea clasic6 10a 26cut s6 caute s6 repare cl6"irile po"urile ape"uctele :i 'arile biserici "in %o'a. *nteresul lui pentru trecutul clasic s0a #6<ut clar 7n 2aptul c6 el :i0a "onat propria lui bibliotec6 pentru a 2or'a nucleul bibliotecii =aticanului care ur'a s6 "e#in6 un te<aur pentru #iitorii c6rturari. /ecretarul lui a 2ost 1oren<o =alla Q14050145;R care 7n 1440 "up6 ce a p6r6sit sluCba pe l7ng6 pap6 a scris un tratat 7n care sus5inea c6 Dona2ia lui Constantin este o
H54 Cretinismul de-a lungul secolelor plastogra2ieP pentru a 2ace acest lucru a 2olosit critica literar6 :i istoric6. 9st2el el a 2ost pri'ul care a pus ba<ele criticii istorice. Japtul c6 1oren<o nu a a#ut nepl6ceri "in cau<a acestui act 7n"r6<ne5 a 2ost o "o#a"6 a in"i2eren5ei papalit65ii 2a56 "e religie. *uliu al **0lea Q144101518R a petrecut 'ult ti'p 7ncerc7n" s6 uneasc6 pe cale politic6 statele papale "in *talia. El era "e ase'enea un patron al arti:tilor. El 10a angaCat pe &ichelangelo s6 "ecore<e ta#anul Capelei /i?tine pe care o construise /i?tus al *=0lea Q14;101484R. 1eon al -0lea Q14;501521R care era pap6 7n ti'pul c7n" 1uther a luat po<i5ie 2a56 "e in"ulgen5e era 'e'bru al 2a'iliei &e"ici "in Jloren5a. El a per'is #7n<area "e in"ulgen5e pentru a"unarea banilor 7n #e"erea construirii cate"ralei /2. .etru "in %o'a. Di el a 2ost un patron al artelor :i literelor. Cu ase'enea papi nu este "e 'irare c6 1uther a 2ost scan"ali<at "e 2or'alis'ul :i "e lipsa spiritualit65ii a"e#6rate atunci c7n" a 26cut 2ai'oasa lui #i<it6 la %o'a 7n 151001511. B. U8anitii cretini 7n#65a5ii renascenti:ti "in nor"ul 9lpilor a#eau 7n co'un cu 2ra5ii lor "e la su" "e 9lpi "ragostea pentru sursele "in trecut pre5uirea 2iin5elor u'ane ca entit65i in"i#i"uale cu "reptul "e a0:i "e<#olta propriile lor personalit65i :i interesul pentru capacitatea 'in5ii u'ane "e a interpreta "atele pe care i le a"uceau si'5urile. ,otu:i ei nu erau at7t "e 'ult interesa5i 7n trecutul clasic c7t 7n trecutul cre:tin. Ei stu"iau "ocu'entele biblice 7n li'bile originale tot at7t "e 'ult sau :i 'ai 'ult "ec7t stu"iau scrierile lui .laton sau 9ristotel. Ei puneau accentul pe 'o:tenirea iu"eo0cre:tin6 :i nu pe 'o:tenirea elenic6 a Europei apusene. Ei au 2ost 7n esen56 u'ani:ti cre:tini care au aplicat tehnicile :i 'eto"ele u'anis'ului la stu"iul /cripturii. Ei erau interesa5i 'ai 'ult "e o' ca 2iin56 u'an6 cu un su2let "ec7t ca :i creatur6 ra5ional6. 3'anis'ul lor era etic :i religios 7n ti'p ce acela al 2ra5ilor lor latini "in su"ul 9lpilor era estetic :i secular. 1. Cu toate c6 cele ce au 2ost spuse "espre u'ani:tii italieni s7nt a"e#6rate cu pri#ire la 'aCoritatea u'ani:tilor a e?istat un 'ic grup 7n Jloren5a con"us "e &arsilio Jicino Q148801499R care c6<use sub in2luen5a lui /a#onarola. &arsilio a tra"us scrierile lui .laton 7n latin6 7ntre anii 1468 :i 14;;. 9ce:ti u'ani:ti "oreau s6 integre<e )iblia cu 2ilo<o2ia greac6 7n special cu cea a lui .laton. 7n e2ortul lui "e a reali<a acest scop el a 7nceput s6 stu"ie<e )iblia "in punctul "e #e"ere literar al u'ani:tilor. 9Cutorul 2inanciar "e la 2a'ilia "e &e"ici a 26cut posibil6 7n2iin5area 9ca"e'iei .latonice 7n Jloren5a un"e u'ani:tii cre:tini puteau s60:i 2ac6 stu"iile. Lohn Colet "in 9nglia LacGues 1e2e#re "in Jran5a :i %euchlin "in $er'ania au petrecut cu to5ii un ti'p la aca"e'ie. 2. +e:i 1e2e#re Q145501586R a 2olosit o interpretare literal6 :i spiritual6 a )ibliei c7n" :i0a scris lucrarea sa 2ilologic6 "espre .sal'i el a accentuat stu"iul te?tului )ibliei. 7n Curul anului 1512 el a publicat :i un co'entariu asupra epistolelor lui .a#el 7n latin6. Opera lui a aCutat la preg6tirea "ru'ului Capitolul @9 H5pentru apari5ia hugheno5ilor atunci c7n" in2luen5a %e2or'ei a aCuns 7n Jran5a. Li'ene< Jrancisco "e Cisneros cunoscut 'ai bine sub nu'ele "e car"inalul -i'ìes arhiepiscop "e ,ole"o /pania a "e#enit con2esorul *sabelei :i ti'p "e c75i#a ani 'arele inchi<itor al *nchi<i5iei spaniole. El a 2on"at 3ni#ersitatea "in 9lcala pentru instruirea clericilor :i a tip6rit un 4ou ,esta'ent 7n li'ba greac6 7n anul 1514. .e l7ng6 aceasta el a supra#egheat ter'inarea e"i5iei poliglote a )ibliei cunoscut6 sub nu'ele "e NCo'plutensian@ Qtip6rit6 la Co'plutu' sau 9lcala 7n 1522 n.tr.R. 4. Lohn Colet Qcea 146;01519R a 26cut parte "intr0un grup "in 9nglia cunoscut sub nu'ele "e Nre2or'atorii "e la O?2or"@. +up6 #i<ita lui 7n *talia Colet a 7nceput s6 pre<inte 7n con2erin5e sensul literal al epistolelor pauline. 9ceasta era o ino#a5ie "eoarece teologii "inainte 2useser6 interesa5i 'ai 'ult
7n alegorie "ec7t 7n ceea ce 7ncerca s6 co'unice scriitorul /cripturii celor "in ti'pul s6u sau celor ce ur'au "up6 el. Opera re2or'atorilor "e la O?2or" a 2ost un 2actor ce a contribuit la "eclan:area %e2or'ei 7n 9nglia. 5. %euchlin :i Eras' au 2ost 7ns6 cei 'ai in2luen5i "intre u'ani:ti "eoarece in2luen5a operei lor a 2ost si'5it6 7n 7ntreaga Europ6. Lohn %euchlin Q145501522R stu"iase cu .ico 7n *talia :i 7:i "e<#oltase gustul pentru li'ba literatura :i teologia ebraic6. %oa"6 stu"iului s6u :tiin5i2ic asupra =echiului ,esta'ent a 2ost o gra'atic6 ebraic6 co'binat6 cu un "ic5ionar pe care el le0a nu'it Despre elementele de "a31 ale e"raicii/9ceast6 lucrare pe care el a ter'inat0o 7n 1506 i0a aCutat pe 'ul5i s6 se 2a'iliari<e<e cu li'ba =echiului ,esta'ent a:a 7ne7t au reu:it s6 stu"ie<e aceast6 carte 7n li'ba original6. .re<int6 interes 2aptul c6 %euchlin a "at s2aturi pentru e"uca5ia lui &elanchthon '7na "reapt6 a lui 1uther :i pri'ul teolog al %e2or'ei. +esi"erius Eras'us QEras' "e %otter"a' n.tr.R Qcea 146601586R a 2ost :i 'ai in2luent "ec7t %euchlin. El pri'ise o parte "in e"uca5ie 7n :coala NJr65iei #ie5ii 7n co'un@ 7n +e#enter iar 'ai t7r<iu a stu"iat la 'ulte "in uni#ersit65ile "in Europa :i 9nglia. El a "e#enit un c6rturar uni#ersal cunoscut 7n cercurile culturale "in orice 5ar6. /piritul s6u sa#ant 10a 7nclinat 'ai "egrab6 spre re2or'6 "ec7t spre re#olu5ie :i opo<i5ia sa 2a56 "e abu<urile )isericii %o'ano0Catolice a 2ost e?pri'at6 7n c6r5ile sale *logiul ne"uniei Qcea 1511R :i Convor"iri pe teme curente Q1518R.F 7n aceste c6r5i prin satir6 7n5eleapt6 Eras' a c6utat s6 scoat6 7n relie2 racilele "in #ia5a ierarhiei preo5e:ti :i 'onahale. 3'ani:tii au satiri<at relele "in )iseric6 iar re2or'atorii le0au "enun5at. 9spectul po<iti# al operei sale a 2ost 4oul ,esta'ent 7n greac6 publicat 7n 1516 "e Jroben "in )asel care era ner6b"6tor s6 c7:tige 2ai'a :i pia5a "e "es2acere care 7nso5eau tip6rirea :i publicarea pri'ului 4ou ,esta'ent 7n greac6. 7n#65atul spaniol -i'dnes tip6rise un 4ou ,esta'ent grecesc 7n 1514 "ar nu 10a putut #in"e 26r6 aprobarea papei. .entru a01 putea #in"e 7naintea lui Jroben 10a 7n"e'nat pe Eras' s6 lucre<e la el. Eras' a 2olosit patru 'anuscrise grece:ti pe care le0a g6sit la )asel "ar c7n" a #6<ut c6 ulti'ele r7n"uri "in 9pocalipsa lipseau 7n toate a tra"us 7napoi "in latin6 cu' cre"ea el c6 ar 2i 2ost 7n greac6. *n2luen5a c6r5ii a 2ost uria:6 "eoarece
1; Co'an"a nr. 549
258 Cretinismul de-a lungul secolelor Hans Hol"ein cel -n1r a f1cut gravuri n lemn ca ilustra2ii marginale
pentru Elogiul nebuniei satira lui *rasm cu privire la relele din "iseric1, n cele trei reproduse aici, Hol"ein pre3int1 un c1lug1r gras, sufletul unui c1lug1r intrnd n trupul .e"uniei i un individ care se nchin1 la o icoan1. acu' c6rturarii se a2lau pe o po<i5ie "in care puteau 2ace co'para5ii e?acte 7ntre )iserica 4oului ,esta'ent :i cea "in ti'pul lor. Co'para5ia a 2ost 7n 'o" hot6r7t 7n "e2a#oarea acesteia "in ur'6. 1a 7nceput Eras' a si'pati<at cu 1uther "ar 'ai t7r<iu i s0a opus "eoarece el nu "orea sci<iunea "e )iserica %o'ano0Catolic6 pe care 1uther s0a #6<ut 2or5at s6 o 2ac6. 1ucrarea lui Eras' (anual al soldatului cretin Q1508R constituie o abor"are etic6 a cre:tinis'ului. El a pus accentul pe etic6. &ai 'ult teologia lui se "eosebea 'ult "e cea sus5inut6 "e 1uther. 7n cartea lui !i"erul ar"itru Q1524R el pune accentul pe eli'inarea abu<urilor "ar nu atac6 "octrina :i sus5ine libertatea #oin5ei u'ane > "espre care 1uther spunea c6 este total neputincioas6 7n ceea ce pri#e:te bun6tatea :i sal#area. 9t7t 7n nor"ul c7t :i 7n su"ul Europei %ena:terea a a#ut re<ultate "e@ "urat6. /tu"iul trecutului clasic p6g7n a "us la o abor"are secular6 a #ie5ii 7n care religia era re"us6 la o a2acere 2or'al6 sau era ignorat6 p7n6 c7n" o'ul aCungea 7n ceasul 'or5ii. *"ealul persoanei "e a 2i o 2iin56 u'an6 in"epen"ent6 cu "reptul "e a se "e<#olta a:a cu' o con"uceau gusturile a luat prioritate asupra i"ealului 'e"ie#al potri#it c6ruia cine#a putea 2i sal#at lu7n"u0:i locul u'il 7n societatea ierarhic6 co'un6 a )isericii %o'ano0Catolice. 9#7ntul "at "e c6rturarii :i "e poe5ii secolului al -l=0lea :i al -=0*ea 7n Europa pentru 2olosirea li'bii na5ionale a 2ost "e aCutor 'ai t7r<iu pentru a"ucerea )ibliei la oa'eni :i pentru 5inerea ser#iciilor "in )iseric6 7n li'ba lor 'atern6. %e7ntoarcerea la sursele culturii "in trecut :i stu"iul lor :tiin5i2ic a 26cut posibil6 o cunoa:tere 'ult 'ai e?act6 a )ibliei Capitolul @9 259
_B o ;9s i8a@;[ f , a9c97t9a`

"ec7t p7n6 atunci. .e t6r7' politic nota a'oral6 "in lucrarea lui &achia#elli Prin2ul, a "us la ignorarea principiilor 'orale 7n con"ucerea a2acerilor e?terne ale ora:elor0state "in *talia :i a noilor state0na5iuni "in nor"ul Europei. Cel care caut6 o i'agine echilibrat6 a i'pactului %ena:terii nu o poate nu'i nici trage"ie nici pur6 binecu#7ntare ci #a trebui s6 o consi"ere un a'estec "e binecu#7ntare :i "e nenorocire pentru popula5ia Europei. ;. .e l7ng6 "e<#oltarea interesului o'tClui pentru sine ca in"i#i" ce are o 'inte :i un spirit %ena:terea a "us la "e<#oltarea unei 'ai largi cunoa:teri a uni#ersului 2i<ic al o'ului. El a "e#enit interesat "e 'e"iul lui 7nconCur6tor ca :i "e sine iar stu"iile :tiin5i2ice :i geogra2ice au "us la o nou6 lu'e a :tiin5ei :i la o l6rgire a cuno:tin5elor "espre c7t "e 'are este "e 2apt lu'ea o'ului. 7nceputul e?plor6rilor geogra2ice a 2ost "in nou opera latinilor. .rin5ul Eenric al .ortugaliei Q189401460R a tri'is e?ploratori "in 5ara lui p7n6 c7n" =asco "a $a'a a "escoperit "ru'ul spre *n"ia 7nconCur7n" e?tre'itatea su"ic6 a 92ricii. Colu'b Q144501506R a 26cut cunoscut6 lu'ii e'is2era #estic6 :i acti#itatea lui a 2ost rapi" co'pletat6 "e cea a e?ploratorilor 2rance<i :i engle<i to5i 2iin" 7n c6utarea unei rute 'ai scurte spre bog65iile Orientului br'a a ar i'ai 6rea a"a r'6 7ale :are 68 ele ic6 al6 ei
7n bn 6
,
;+e
ue-u lungui secuieior Capitolul @9 H4'

a r&
7n"ep6rtat. Copernic :i $alileo "e ase'enea i0au 26cut pe oa'eni con:tien5i "e i'ensitatea uni#ersului "in Curul lor iar in#entarea telescopului :i 2olosirea lui tot 'ai e2icient6 le0a sus5inut teoriile anterioare.
II. APARI*IA STATELOR-NA*IUNI I A BURG)E5IEI

1u'ea clasic6 2usese "o'inat6 "e i"ealul ora:ului0stat care era cea 'ai 'are unitate politic6 7n care se puteau organi<a oa'enii. .7n6 :i *'periul %o'an a 2ost "oar o e?tin"ere a ora:ului0stat %o'a. Orice o' care "e#enea cet65ean "e#enea cet65ean al %o'ei in"i2erent un"e locuia. E#ul &e"iu a 2ost "o'inat "e conceptul "e unitate politic6 :i spiritual6 :i 7n teorie to5i oa'enii trebuiau s6 2ie uni5i 7ntr0o nou6 %o'6 > /27ntul *'periu %o'an. +ar 7n practic6 2eu"alis'ul cu toat6 "escentrali<area lui "6"ea siguran56 :i or"ine 7n perioa"ele "e haos. 7n2lorirea ora:elor 7nainte "e %ena:tere a creat 7n *talia puternice ora:e0state. +ar #iitorul 7n Europa era al statelor0na5iuni ca 2or'6 "e organi<are politic6. 9nglia Jran5a :i /pania erau pionieri 7n "e<#oltarea unor ase'enea state0na5iuni. 7n 9nglia "e<#oltarea a a#ut loc pe 2on"ul unei 'onarhii constitu5ionale 7n care su#eranitatea era 7'p6r5it6 7ntre 'onarh :i parla'ent. Organele care repre<entau poporul 7n Jran5a :i /pania nu au "e#enit nicio"at6 at7t "e puternice ca .arla'entul "in 9nglia iar Jran5a :i /pania s0au "e<#oltat ca state0na5iuni centrali<ate 7n care "o'nitorul era absolut. .e '6sur6 ce ora:ele au crescut :i s0a "e<#oltat co'er5ul a ap6rut o clas6 "e 'iCloc care a "orit s6 participe la #ia5a politic6 :i religioas6. A. A?ari:ia stat979i na:iona7 en@7e< .arla'entul engle< s0a 2or'at "in a"unarea 2eu"al6 cunoscut6 sub nu'ele "e curia regis, intro"us6 7n 9nglia 7n ti'pul "o'niei lui Hillia' Cuceritorul "up6 in#a<ia lui 7n 9nglia 7n 1066. 9ceast6 a"unare a lor<ilor 2eu"ali ser#ea ca o curte 7nalt6 un organ consultati# pentru rege :i un organ ce putea acor"a bani c7n" regele cerea 'ai 'ult "ec7t "ona5iile 2eu"ale obi:nuite. .uterea acestui organ a 2ost 7nt6rit6 prin se'narea &agnei Carta 7n 1215 "e c6tre *oan. El a consi'5it s6 nu perceap6 ta?e noi 26r6 consi'56'7ntul curiei regis, :i s6 le per'it6 baronilor s6 se ri"ice 7'potri#a lui "ac6 el nu ar 2i respectat 7n5elegerea. +reptatea ur'a s6 2ie 7'p6r5it6 cinstit iar oa'enilor s6 li se "ea "reptul "e a 2i Cu"eca5i 7n 2a5a celor "in propria lor clas6 social6. +e:i acest "ocu'ent era nu'ai 7n bene2iciul clasei 2eu"ale "in acea #re'e el a intro"us principiile li'it6rii "o'nitorului "e c6tre lege :i intro"ucerea ta?elor nu'ai prin consi'56'7ntul poporului. 7n anul 1295 E"Mar" * a con#ocat .arla'entul &o"el 7n care erau pre<en5i at7t repre<entan5i ai co'itatelor :i ai ora:elor c7t :i seniorii 2eu"ali :i 'arii clerici. .ri'ele "ou6 grupuri au 2or'at Ca'era Co'unelor iar ulti'ele "ou6 Ca'era 1or<ilor. 7n secolul al -l=0lea ne#oia "e bani a regelui a "us la atribuirea "e puteri legislati#e .arla'entului "eoarece 'e'brii .arla'entului nu0i asigurau regelui #eniturile "orite "ec7t atunci c7n" el se'na "ecretele sau "eci<iile lor care ast2el "e#eneau legi. .arla'entul repre<entati# 2a56 "e care erau responsabili 'ini:trii regelui a 2ost "oar una "in ba<ele 'onarhiei constitu5ionale engle<e. 7n ti'pul "o'niei lui Eenric al **0lea au 2ost "e<#oltate siste'ul Curi"ic :i "reptul co'un care ap6r6 libert65ile in"i#i"ului 'ai bine "ec7t o 2ace "reptul ro'an. 9st2el in"i#i"ul era proteCat 7'potri#a actelor arbitrare ale "o'nitorului. %6<boiul "e o sut6 "e ani cu Jran5a Q188;01458R a aCutat la na:terea '7n"riei na5ionale engle<e atunci c7n" arca:ii engle<i cu lungile lor arcuri au #6<ut c6 s6ge5ile 7l puteau 7n2r7nge pe ca#alerul 2rance< 7nc6lecat iar pier"erea 2inal6 a teritoriilor st6p7nite "e "o'nitorul engle< 7n Jran5a a tins s6 apropie clasele "e sus "e cele "e Cos 7ntr0o unitate na5ional6. %6<boiul %o<elor "in al treilea s2ert al secolului al -=0lea a "us la "es2iin5area #echii nobili'i 2eu"ale 26c7n" posibil6 o alian56 7n stat 7ntre rege :i clasa "e 'iCloc. 7n schi'bul or"inei :i securit65ii clasa "e 'iCloc asigura "e bun6#oie bani :i autoritate
"o'nitorilor. 7n secolul al -=0lea libertatea .arla'entului a 26cut loc "espotis'ului ascuns al "inastiei ,u"orilor care a con"us statul 7n secolul al -=*0lea "up6 principii 'achia#elice. Cu toate acestea ei au 'en5inut .arla'entul pentru a0:i asigura spriCinul popular pentru ac5iunile lor. B. A?ari:ia stat979i na:iona7 ;rance< /tatul na5ional 2rance< a 2ost con2runtat cu 'ari pie"ici 7n "e<#oltarea lui. Con"uc6torii engle<i "e5ineau 'ulte teritorii 7n Jran5a :i 'arii nobili 2eu"ali nu erau sub controlul regelui 2rance< care "e5inea "oar o 'ic6 bucat6 "e p6'7nt 7n Curul .arisului. Jran5a nu a#ea o unitate rasial6 sau geogra2ic6 "in cau<a "i#erselor ele'ente rasiale "in popula5ie :i "in cau<a co'po<i5iei geogra2ice a 56rii care sti'ula pro#incialis'ul. 7n ciu"a acestor proble'e "inastia "e regi cape5ieni "in .aris 7ncep7n" cu Eugo Capet 7n 98; a reu:it s6 uni2ice Jran5a. .arla'entul 2rance< nu a "e#enit nicio"at6 at7t "e puternic ca parla'entul engle< :i ca ur'are "o'nitorul a a#ut control absolut asupra statului. +o'nitorii abili :i ura 7'potri#a "u:'anului co'un > 9nglia > 7n ti'pul r6<boiului "e o sut6 "e ani au contribuit 'ult la uni2icarea Jran5ei. +e ase'enea acest r6<boi le0a "at 2rance<ilor pe eroina lor na5ional6 *oana "F9rc. C. A?ari:ia stat979i na:iona7 s?anio7 C6s6toria lui Jer"inan" "e 9ragon cu *sabella "e Castilia 7n 14;9 a pro'o#at unitatea spaniol6. +e<#olt6rii statului na5ional spaniol i s0a "at un aspect religios prin lupta "e eliberare a .eninsulei *berice "e sub in#a"atorii 'aho'e"ani. Crucia"a cunoscut6 sub nu'ele "e reconWuista, a aCuns la apogeul ei 7n secolul al -l0lea. Cre"in5a ro'ano0catolic6 :i na5ionalis'ul au 'ers '7n6 7n '7n6 7n /pania iar absolutis'ul )isericii %o'ane 'ergea 7n paralel cu absolutis'ul politic al "o'nitorului. 9cest lucru s0a 'ani2estat 7n *nchi<i5ia spaniol6 con"us6 "e ,orGue'a"a sub care au 2ost o'or75i <ece 'ii "e oa'eni :i "e -i'enes sub care au 2ost o'or75i "ou6<eci :i cinci "e 'ii "e oa'eni. 9pari5ia statului na5ional a 7ntre5inut opo<i5ia 2a56 "e )iserica %o'ano0Catolic6 7n special 7n Jran5a :i 9nglia un"e "o'nitorii :i puternica
H4H Cretinismul de-a lungul secolelor clas6 "e 'iCloc "etestau scurgerea "e bani "in tre<oreria statului sau "in propriile lor bu<unare spre #istieria papal6. Clasa nobili'ii "etesta 2aptul c6 )iserica %o'ei a#ea control peste at7ta p6'7nt. %egii nu erau 'ul5u'i5i cu su#eranitatea "i#i<at6 care 7i obliga pe supu:ii lor s6 2ie cre"incio:i at7t papei c7t :i lor. ,ribunalele biserice:ti 7n care puteau 2i Cu"eca5i nu'ai clericii erau un a2ront la a"resa siste'ului "e tribunale regaleP :i apelurile la tribunalele papale erau :i 'ai nepl6cute. ,rebuie rea'intit 2aptul c6 7n Curul anului 1800 puternicii "o'nitori ai 9ngliei :i Jran5ei au 7n2r7nt cu succes e2orturile lui )oni2aciu al =3*0lea "e a controla clerul "in statele lor :i c6 Jran5a 7n /anc5iunea .rag'atic6 "e la )ourges "in 1488 sus5inea c6 biserica ro'an6 "in Jran5a trebuia pus6 sub controlul "o'nitorului 2rance<A. .rin "ou6 statute 7n 1851 :i respecti# 1858 9nglia i0a inter<is papei s6 hot6rasc6 cine #a ocupa posturile #acante 7n biserica engle<6 26r6 alegeri 26cute "e clerul local :i 26r6 consi'56'7ntul regelui :i toto"at6 a inter<is apeluri "e la tribunalele "in 9nglia la tribunalul papal. 9ceast6 ten"in56 "e respingere a a'estecului ecle<iastic 7n a2acerile statului a 2ost o 2or56 e?tern6 care a aCutat acti#itatea re2or'atorilor atunci c7n" ace:tia au ap6rut pe scen6. ,rebuie notat c6 "o'nitorii "in Europa nu ar 2i reu:it nicicOn" s6 lupte cu succes 7'potri#a papalit65ii "ac6 nu ar 2i 2ost spriCini5i "e la spate "e clasa 'iClocie bogat6 2or'at6 o"at6 cu "e<#oltarea co'er5ului 7n ur'a rena:terii ora:elor :i a nego5ului "up6 anul 1200. 4egustorii "in clasa 'iClocie "in ora:e :i proprietarii "e p6'7nturi boga5i 7i spriCineau pe "o'nitori 7n opo<i5ia lor 2a56 "e controlul papal asupra 56rilor lor. /u#eranitatea o "e5ineau con"uc6torii statelor na5ionale :i nu papa.
III. BISERICA ORTODO0A GREAC$+ ',#5-'5'7n ti'p ce 2or5ele e?terne "ina'ice ale opo<i5iei :i %e2or'a alc6tuiau 7n Europa "e 9pus 2or5ele care ur'au s6 <gu"uie unitatea )isericii %o'ano0Catolice 'e"ie#ale )iserica "in %6s6rit a r6'as static6 7n concep5iile ei teologice :i s0a e?tins 2oarte pu5in. +e 2apt i'portan5a Constantinopolului ca centru religios a sc6<ut "up6 c6"erea lui 7n '7inile turcilor 7n 1458 iar patriarhii ru:i au "e#enit tot 'ai i'portan5i 7n con"ucerea )isericii Orto"o?e $rece:ti. 7n %usia au a#ut loc "ou6 schi'b6ri care au a2ectat pro2un" "e<#oltarea ulterioar6 a cre:tinis'ului ei. 7ntre 128; c7n" au #enit pri'a "at6 7n %usia in#a"atorii 'ongoli :i 1480 c7n" ei au pier"ut controlul asupra statului %usia a 2ost sub controlul in#a"atorilor 'ongoli t6tari. Cu toate c6 aceast6 in#a<ie a "at %usia 7napoi "in punct "e #e"ere cultural ea a 2ost 7n a#antaCul bisericii ruse "eoarece in#a<ia a "esp6r5it biserica rus6 "e Constantinopol 2or57n"0o s60:i aib6 propria ei con"ucere autohton6. 4a5ionalis'ul :i religia rus6 s0au uni2icat c7n" ru:ii au trebuit s6 lupte s60:i 'en5in6 religia :i cultura lor 7n ciu"a cuceritorilor lor. Oa'enii apelau la religie at7t pentru '7ng7iere c7t :i pentru a 2i con"u:i 7n ti'pul lor "e cri<e. 7n 1825 arhiepiscopul 'etropolitan al )isericii Orto"o?e "in %usia :i0a 'utat cartierul general "e la Iie# Care era 'ai aproape "e Constantinopol la Capitolul @9 H4, &osco#a. 9ici ei putea 2i 'ai in"epen"ent "e Constantinopol "ar 7n acela:i ti'p era :i 'ai supus controlului secular "in partea con"uc6torilor statului rus. +up6 1458 'itropolitul rus a "e#enit in"epen"ent "e patriarhul "e la Constantinopol "atorit6 2aptului c6 acest ora: :i con"uc6torul )isericii Orto"o?e au intrat sub controlul turcilor. 1a scurt ti'p "up6 c6"erea Constantinopolului episcopii ru:i l0au ales pe 'itropolit ca N&itropolit al &osco#ei :i al 7ntregii %usii@. 1iber6 s6 se "e<#olte 7n 'o" in"epen"ent "e:i teologia :i liturghia nu s0au schi'bat 7n 'o" consi"erabil )iserica Orto"o?6 "in %usia a "e#enit biseric6 na5ional6 7n 1589 iar 'ai t7r<iu s0a i"enti2icat 7n"eaproape cu statul. &osco#a a "e#enit Na treia@ %o'6 care a 7nlocuit %o'a :i Constantinopolul. 7ntre 1805 :i 151; 2or5ele care pro'o#au schi'barea erau la lucru at7t 7n )iserica "in %6s6rit c7t :i 7n )iserica "in 9pus. 7n %6s6rit schi'b6rile erau 7n pri'ul r7n" la con"ucerea :i organi<area ecle<iastic6 "ar 7n 9pus %e2or'a a
a"us schi'b6ri 2un"a'entale care nu nu'ai c6 au creat bisericile na5ionale protestante "ar au a"us re2or'6 :i 7n interiorul )isericii %o'ano0Catolice a:a 7nc7t s6 poat6 2ace 2a56 pro#oc6rilor protestantis'ului.
NOTE
1. Lonathan J. /cott 9lbert Ey'a :i 9rthur E. 4oyes eadings in (edieval Histor% C.ev\ XorU: 9ppleton0Century0Cro2ts 1988R p. 6240686.
ISTORIA BISERICII MODERNE+ %NCEP%ND CU '5'RE/ORMA I CONTRARE/ORMA+ '5'--'41. RA*IONALISM+ TRE5IRE SPIRITUAL$ I CON/ESIONALISM+ '41.-'-." TRE5IRE SPIRITUAL$+ MISIUNI I MODERNISM+ '-."-'"'1 BISERICA I SOCIETATEA %N TENSIUNE DUP$ '"'1
RE/ORMA I CONTRARE/ORMA+ '5'--'41.
H4
Ca!r97 Re;or8ei
%e2u<ul )isericii %o'ano0Catolice 'e"ie#ale "e a accepta re2or'ele sugerate "e re2or'atori sinceri cu' au 2ost 'isticii Hycli22e :i Eus con"uc6torii conciliilor "e re2or'6 :i u'ani:tiiP apari5ia statelor na5ionale care se opuneau preten5iei papale la putere uni#ersal6P :i apari5ia unei clase "e 'iCloc care "etesta scurgerea bog65iei spre %o'a > toate acestea s0au co'binat pentru a 2ace "in %e2or'6 o certitu"ine. Cu pri#irile a5intite asupra trecutului clasic p6g7n in"i2erent6 la 2or5ele "ina'ice care creau o societate nou6 societatea italian6 "in care 26cea parte papalitatea a a"optat un 'o" "e #ia56 corupt sen<ual :i i'oral "e:i culti#at.
I. APARI*IA UNEI LUMI DINAMICE %N E0PANSIUNE

7n Curul anului 1500 ba<ele #echii societ65i 'e"ie#ale se "estr6'au i#in"u0se 7ncet o nou6 societate cu un ori<ont geogra2ic 'ai larg :i cu tipare politice econo'ice intelectuale :i religioase 7n schi'bare. /chi'b6rile au 2ost at7t "e 'ari 7nc7t au 2ost re#olu5ionare at7t 7n ce pri#e:te s2era lor "e cuprin"ere c7t :i 7n ce pri#e:te e2ectele lor asupra or"inii sociale. /inte<a 'e"ie#al6 a 2ost contestat6 7n ti'pul %e2or'ei "e i"eea c6 )iserica uni#ersal6 trebuie s6 2ie 7nlocuit6 "e biserici na5ionale sau "e stat :i "e biserici libere. Jilo<o2ia ei scolastic6 legat6 "e 2ilo<o2ia greac6 a 2ost 7nlocuit6 "e teologia protestant6 biblic6. Lusti2icarea prin cre"in56 prin sacra'ente :i prin 2apte a 2ost 7nlocuit6 cu Custi2icarea nu'ai prin cre"in56. )iblia a "e#enit singura nor'6 :i nu )iblia 7'preun6 cu tra"i5ia. +up6 1650 toate acestea au 2ost la r7n"ul lor sub'inate "e 2ilo<o2ia i"ealist6 greac6 :i "e critica biblic6. Ci#ili<a5ia apusean6 s0a seculari<at tot 'ai 'ult. .e '6sur6 ce Europa s0a e?tins global 7ntreaga lu'e a 2ost a2ectat6. A. ScAi8Carea @eo@ra;ic= Cuno:tin5ele geogra2ice ale o'ului 'e"ie#al au su2erit schi'b6ri re'arcabile 7ntre anii 1492 :i 1600. Ci#ili<a5ia lu'ii antice a 2ost caracteri<at6 ca pota'ic6 Q"e la potamos, care 7n li'ba greac6 7nsea'n6 r7u 2lu#iuR
268
"eoarece era legat6 "e siste'ele "e r7uri "in lu'ea antic6. Ci#ili<a5ia e#ului 'e"iu a 2ost nu'it6 talasic6 Q"e la grecescul thalassa > 'are n.tr.R "eoarece s0a "e<#oltat pe l7ng6 '6ri > &area &e"iteran6 :i &area )altic6. 7n 151; "escoperirile lui Colu'b :i ale altor e?ploratori au inaugurat o epoc6 "e ci#ili<a5ie oceanic6 7n care oceanele lu'ii au "e#enit :oselele lu'ii. 7n ti'pul c7n" 1uther tra"usese 4oul ,esta'ent 7n ger'an6 Q1522R corabiaFlui &agellan 26cuse o c6l6torie0 7n Curul lu'ii. C6ile 'ariti'e su"0estice :i su"0#estice "eschiseser6 c6i 'ai ie2tine c6tre bog65iile Orientului 7n"ep6rtat. K6rile ro'ano0catolice .ortugalia Jran5a :i /pania ocupau un loc "e 2runte 7n aceste c6l6torii "ar na5iunile protestante > 9nglia :i Olan"a > ur'au s6 le "ep6:easc6 7n cur7n" 7n e?plor6rile :i coloni<6rile geogra2ice. 9u 2ost "eschise pentru e?ploatarea lu'ii #echi "ou6 noi continente bogate 7n e'is2era #estic6. /pania :i .ortugalia a#eau 'onopol 7n 9'erica Central6 :i "e /u" "ar cea 'ai 'are parte a 9'ericii "e 4or" "up6 o lupt6 7ntre Jran5a :i 9nglia a "e#enit noua cas6 pentru anglo0sa?oni. /pania .ortugalia :i 'ai t7r<iu Jran5a au e?portat o cultur6 latin6 7'preun6 cu catolicis'ul Contrare2or'ei prin conGuista"ori :i clerici la juebec :i 7n 9'erica Central6 :i "e /u" :i au 2or'at o cultur6 o'ogen6. Oa'enii "in Europa "e nor"0#est au e?portat o cultur6 anlo0sa?on6 sau teutonic6 :i un protestantis' pluralist :i a 2or'at cultura /tatelor 3nite :i a Cana"ei. 9ceste culturi e?ist6 :i ast6<i 7n e'is2era #estic6. B. ScAi8Carea ?o7itic= Di pe t6r7' politic se schi'bau perspecti#ele. Conceptul 'e"ie#al "e stat uni#ersal 26cea loc noului concept "e stat teritorial na5ional. +e la s27r:itul ti'purilor 'e"ie#ale statele s0au organi<at pe ba<6 na5ional6. 9ceste state na5ionale centrali<ate cu con"uc6tori puternici abil sluCite "e ar'at6 :i ser#iciile ci#ile erau na5ionaliste :i opuse "o'ina5iei "e c6tre un stat uni#ersal sau un con"uc6tor religios uni#ersal. Ca ur'are unele "intre ele erau ner6b"6toare s6 spriCineasc6. %e2or'a pentru ca bisericile na5ionale s6 2ie sub controlul lor 7n 'ai 'are '6sur6. 3nitatea politic6 teoretic6 a lu'ii 'e"ie#ale a 2ost 7nlocuit6 cu statele na5ionale 2iecare "in ele insist7n" asupra in"epen"en5ei :i su#eranit65ii proprii. +escentrali<area 2eu"al6 practic6 a lu'ii 'e"ie#ale a 2ost 7nlocuit6 "e o Europ6 2or'at6 "in state na5ionale centrali<ate. +eoarece 2iecare stat era in"epen"ent noul principiu al echilibrului puterii ca ghi" 7n rela5iile interna5ionale a "e#enit clar 7n r6<boaiele religioase "in secolul al -=*0lea :i 7nceputul secolului al -=E0lea. C. ScAi8Carea econo8ic= +e ase'enea au a#ut loc schi'b6ri econo'ice surprin<6toare chiar 7nainte "e %e2or'6. 7n ti'pul E#ului &e"iu econo'ia 56rilor Europei era agricol6 :i p6'7ntul era ba<a bog65iei. 7n Curul lui 1500 rena:terea ora:elor "eschi"erea noilor pie5e :i "escoperirea surselor "e 'aterii pri'e 7n coloniile "in noile teritorii "escoperite au inaugurat o epoc6 "e co'er5 7n care negustorul "in clasa 'iClocie 7l 7nlocuia pe nobilul 2eu"al 'e"ie#al ca :i con"uc6tor 7n societate. +ar acest tipar co'ercial al #ie5ii econo'ice nu s0a Capitolul @> H4" schi'bat 7n 'o" apreciabil p7n6 la "eclan:area re#olu5iei in"ustriale 7n Curul anului 1;50. Co'er5ul a "e#enit 'ai "egrab6 interna5ional "ec7t interurban. 9 ap6rut o econo'ie 7n care pro2iturile au "e#enit i'portante. 4oua clas6 'iClocie capitalist6 "etesta scurgerea bog65iei ei c6tre biserica interna5ional6 sub con"ucerea papei "e la %o'a iar 7n Europa "e nor" ea :i0a 7n"reptat in2luen5a 7n spriCinul %e2or'ei. D. ScAi8Carea socia7= /chi'barea social6 pe ori<ontal6 a societ65ii 'e"ie#ale 7n care 2iecare r6'7nea 7n clasa 7n care s0a n6scut a 2ost 7nlocuit6 "e o societate organi<at6 pe linii #erticale. Cine#a se putea ri"ica "e la o clas6 in2erioar6 7n societate la una 'ai 7nalt6. 7n ti'purile 'e"ie#ale "ac6 cine#a era 2iu "e iobag a#ea pu5ine :anse s6 "e#in6 altce#a "ec7t iobag > cu e?cep5ia sluCirii 7n )iseric6. 7n Curul anului 1500 oa'enii se ri"icau la un rang social 'ai 7nalt "atorit6 h6rniciei. *ob6gia "isp6rea repe"e ap6r7n" o nou6 clas6 "e 'iCloc urban6
care lipsise 7n societatea 'e"ie#al6 :i 7n aceast6 nou6 clas6 56ranul liber 'ica nobili'e s6teasc6 :i clasa negustorilor or6:eni erau cei 'ai proe'inen5i. 9ceast6 puternic6 clas6 "e 'iCloc a spriCinit 7n general schi'b6rile a"use "e %e2or'6 7n Europa "e nor"0#est. E. ScAi8Carea inte7ect9a7= /chi'b6rile intelectuale 26cute "e %ena:tere at7t la nor" c7t :i la su" "e 9lpi au creat o concep5ie intelectual6 care 2a#ori<a "e<#oltarea protestantis'ului. +orin5a "e 7ntoarcere la sursele trecutului i0a 26cut pe u'ani:tii cre:tini "in nor" s6 stu"ie<e )iblia 7n li'bile originale ale /cripturii. 9st2el le0a "e#enit clar6 "i2eren5a "intre )iserica 4oului ,esta'ent :i )iserica %o'ano0Catolic6 'e"ie#al6 :i "i2eren5a era 7n "e<a#antaCul organi<6rii ecle<iastice papale 'e"ie#ale. 9ccentul pe care %ena:terea 7l punea pe in"i#i" a 2ost un 2actor po<iti# 7n "e<#oltarea i"eii protestante c6 '7ntuirea era o proble'6 personal6 pe care in"i#i"ul trebuia s6 o re<ol#e "irect cu +u'ne<eu 26r6 ca un preot s6 inter#in6 ca 'iClocitor u'an. /piritul critic al %ena:terii a 2ost 2olosit "e re2or'atori pentru a pre<enta respectarea ierarhiei :i sacra'entelor 7n )iserica %o'an6 'e"ie#al6 :i pentru a le co'para cu /criptura. +e:i %ena:terea 7n *talia s0a "e<#oltat pe coor"onate u'aniste :i p6g7ne ten"in5ele pe care ea le0a spriCinit au 2ost preluate "e u'ani:tii cre:tini :i "e re2or'atorii "in Europa "e nor" :i au 2ost 2olosite "e ei pentru a Custi2ica stu"iul in"i#i"ual al )ibliei 7n original ca surs6 "ocu'entar6 a cre"in5ei cre:tine. /. ScAi8Carea re7i@ioas= 3ni2or'itatea religioas6 'e"ie#al6 a 26cut loc "i#ersit65ii religioase la 7nceputul secolului al -=*0lea. Eaina 26r6 cus6tur6 a )isericii %o'ano0Catolice interna5ionale :i uni#ersale cu structura ei corporati#6 ierarhic6 :i sacra'ental6 a 2ost iar6:i s27:iat6 a:a cu' 2usese 7nainte 7n 1054 "e schis'e care au a#ut ca re<ultat 2on"area bisericilor na5ionale protestante 7n general aceste biserici erau sub controlul "o'nitorilor statelor
H-# Cretinismul de-a lungul secolelor na5ionale > 'ai ales )iserica anglican6 :i cea luteran6. 9bia "up6 1648 ur'au s6 apar6 con2esiunile :i libertatea religioas6. 9utoritatea )isericii %o'ane a 2ost 7nlocuit6 cu autoritatea )ibliei pe care in"i#i"ul a#ea #oie s6 o citeasc6 nestingherit. Cre"inciosul putea s6 2ie acu' propriul s6u preot :i s60:i con"uc6 propria sa #ia56 religioas6 7n p6rt6:ie cu +u'ne<eu "up6 ce 10a pri'it pe Jiul /6u ca &7ntuitor nu'ai prin cre"in56. /chi'b6rile uluitoare care au 2ost "escrise 2ie c6 au a#ut loc 2ie c6 au 7nceput 7n ti'pul genera5iei "intre "escoperirea 9'ericii "e c6tre Colu'b Q1492R :i a2i:area "e c6tre 1uther pe u:a bisericii "in Hittenberg Q151;R a celor 95 "e te<e. ,iparele statice ale ci#ili<a5iei 'e"ie#ale au 2ost 7nlocuite "e tiparele "ina'ice ale societ65ii 'o"erne. /chi'b6rile pe t6r7' religios nu au 2ost nici"ecu' cele 'ai pu5in re'arcabile 7n ci#ili<a5ia Europei 9pusene. Cre:tinul se #e"e silit s6 se aplece cu re#eren56 c7n" "eslu:e:te '7na lui +u'ne<eu 7n proble'ele oa'enilor 7n acea epoc6.
II. NUMELE I DE/INI*IA RE/ORMEI

9t7t nu'ele c7t :i "e2ini5ia %e2or'ei s7nt 7ntruc7t#a con"i5ionate "e concep5ia istoricului. *storicul ro'ano0catolic nu o #a consi"era nicio"at6 altce#a "ec7t o re#olt6 a protestan5ilor 7'potri#a )isericii Catolice. *storicul protestant o consi"er6 o re2or'6 care a rea"us #ia5a religioas6 7n tiparul 4oului ,esta'ent. *storicul secular o socote:te o 'i:care re#olu5ionar6. +ac6 %e2or'a este pri#it6 nu'ai "in punctul "e #e"ere al organi<6rii sau al con"ucerii )isericii ea poate 2i consi"erat6 o re#olt6 7'potri#a autorit65ii )isericii %o'ei :i a capului ei papa. 9"'i57n" 7n 2elul acesta c6 %e2or'a a a#ut un caracter re#olu5ionar nu se 7n5elege neap6rat c6 a"e#6rata )iseric6 era li'itat6 la %o'a. %e2or'atorii :i 'ul5i al5ii care i0au prece"at au 7ncercat 26r6 succes s6 a"uc6 re2or'6 7n )iserica %o'ano0Catolic6 'e"ie#al6 "in6untrul ei "ar au 2ost 2or5a5i s6 ias6 a2ar6 "in organi<a5ia 'ai #eche "in cau<a i"eilor lor re2or'atoare. 7n %e2or'a catolic6 re7noirea a #enit 7ns6 'ai t7r<iu. ,er'enul 'ai 2a'iliar "e N%e2or'a protestant6@ a 2ost consacrat 7n ti'pP :i "eoarece %e2or'a a 2ost o 7ncercare "e 7ntoarcere la puritatea originar6 a cre:tinis'ului 4oului ,esta'ent este 7n5elept s6 se continue 2olosirea ter'enului pentru a "escrie 'i:carea religioas6 "intre anii 151; :i 1545. %e2or'atorii erau "ornici s60"e<#olte o teologie care s6 2ie 7n acor" total cu 4oul ,esta'ent 2iin" con#in:i c6 aceast6 teologie nu #a "e#eni nicio"at6 o realitate at7ta ti'p c7t )iserica #a 2i autoritatea 2inal6 7n locul )ibliei. &ul5i protestan5i uit6 c6 'i:carea protestant6 a sti'ultat 7n parte ca o reac5ie pentru a st6#ili 7naintarea protestantis'ului o 'i:care "e re2or'6 7n ca"rul )isericii %o'ano0Catolice care a 7'pie"icat %e2or'a s6 'ai c7:tige 'ult teren "up6 ce o "at6 ea a 2ost 7n plin6 "es26:urare. 9ceast6 'i:care "e re2or'6 care s0a "e<#oltat 7n )iserica %o'ano0Catolic6 7ntre 1545 :i 1668 este 4 cunoscut6 sub nu'ele "e Contrare2or'6 sau %e2or'a catolic6. 7n cea 'ai 'are parte %e2or'a a 2ost li'itat6 la Europa "e 9pus :i la popoarele teutonice. 4ici )iserica "in %6s6rit nici popoarele latine "in #echiul *'periu %o'an nu au acceptat %e2or'a. 7n acele p6r5i 7nc6 st6p7neau Capitolul @> H-' i"ealurile 'e"ie#ale "e unitate :i5 :i "e u'2or'itateb "ar 7n nor"ul :i #estul Europei popoarele teutonice au tredrecut "e la unitate :C uni2or'itate religioas6 la "i#ersitatea protestantis'ului. +e2inirea ter'enului N%e2or'ada nu este S sarcin6 u:oar6 +ac6 %e2or'a este consi"erat6 ca o si'pl6 'i:cadg ce a creat biserici na5ionaleb atunci ea ar 2i "oar o 'i:care religioas6 care a a a#ut loc 7ntre 151; :i 1648 +eoarece nu'ai Olan"a a 2ost c7:tigat6 la protestat stantis' "up6 Conciliul "e la ,rentR N p6rea 7n5elept s6 2ie li'itat6 partea ced 'ai i'portant6 a %e2or'ei la perioa"a "intre 151; :i 1545. 9ici %e2ordr'a este "e2'it6 d 'i:carea "e re2or'6 religioas6 care a a#ut ca re<ultatd 2or'area bisericilor protestante na5ionale 7ntre 151; :i 1545. Ca ur'are CciContrare2or'a poate 2i "e2init6 d 0 'i:care "e re2or'6 religioas6 "in ca"rul )a )iseri"i %o'ano.Catolice 7ntre 1545 :i 1568 care a stabili<at :i a 7nt6rit )isencyd %o'ano0Catolic6 "up6 pier"erile ei grele 7n 2a5a protestantis'ului :i a pror5.o'o#at o 'i:care 'isionara ro'ano0catolic6
'aCor6 7n secolul al -=*0lea careilre a d tigat pentnC )iserica 9'erCca Central6 :i "e /u" juebecul *n"ochina :i l5i Jilipinele
III. GENaESA RE/ORMEI

A. Inter?ret=ri a7e Re;or8ei *nterpretarea pe care istoricii o0 j "au istoriei in2luen5ea<6 2eiul 7n care #6" ei cau<ele %e2or'ei. 9ccentul pe und 2actor sau pe altul "in istorie este pus 7n "epen"en56 "e :coala "e interpretad istoric6 ur'at6 *storicii protestan5i > ca . "e e?e'plu /cha22b $ri'' :i )ainton interpretea<6 %e2or'a 7n general d ca S 'i:care religioas6 care a c6utat s6 re2ac6 puritatea cre:tinis'ului pi pri'ar "escris 7n 4oul ,esta'ent. 9ceast6 interpretare tin"e s6 ignore 2actor d econo'icii politici :i intelectuali care au concurat la pro'o#area %e2or'ei.iei +up6 aceast6 interpretareb .ro#i"en5a este 2actorul pri'ar care are prioritate Re 2a56 "e tj5i cd(2i 2actori *storicii ro'ano0cato3ci 'terpddC %e2or'a ca 2lin" 0 ere<ie inspirat6 "e &artin 1uther "in 'oti#e CosnbsniceR cu' u 2i "orin5a ui "e a se c6satori .rotestantis'ul este consi"erat c a S schis'6 eretic6 ce a i(ms unitatea teologic6 :i ecle<iastic6 a )isericii u %o'ane 'e"ie#ale Este a"e#6rat c6Q pri#it "in punct "e #e"ere ro'a'st 1uther a 2ogt un eretU :i a "e#enit un schis'atic "ar "intr0un ase'ened punct "e #e"ereb "e obiceib istori"i nu reu:esc s6 #a"6 c7t "e 'ult s0a 7n"lZ"ep6rtat )iserica 'e"ie=al6 "e i"ealul 4oului ,esta'ent. Contrare2or'a catolicd a 2ost 7n ea 7ns6:i 0 recunoastere a 2aptului c6 lucrurile nu 'ergeau bine 7n )isdd 'e"ie#al6 *storicii seculari "au 'ai 'ii 'lt6 aten5ie 2actorilor secun"ari atunci c7n" interpretea<6 %e2or'a. =oltaire ilî ilustrea<6 2oarte bine interpretarea ra5ionalist6 a 'i:c6rii. .entru el %e2or'ad n.a 2ost altce#g "ec7t consecin5a unei ani'o<it65i 'onastice 7n /a?oniaiQ iar %e2or'a reiigioas6 "in 9nglia a 2ost re<ultatul a#enturilor a'oroase aC ale lui Eenric d yni0lea. Este a"e#6rat c6 or"inul c6lug6rilor augustinie' a it intrat 7n con2lict cu "o'i'canii 7n proble'a in"ulgen5elor :i c6 "ragostea lui E.dd d #'S ea dd 9nne )oleyn a 26cut e
2;2 Cretinismul de-a lungul secolelor "in 7nceputul %e2or'ei 7n 9nglia o proble'6 politic6 "ar acest 'o" "e interpretare ignor6 'ul5i al5i 2actori i'portan5i cu' ar 2i esen5a religioas6 a %e2or'ei "in 9nglia "in ti'pul "o'niei lui E"Mar" al =l0lea 2iul lui Eenric al =E*0lea. *storicii care accept6 conceptul 'ar?ist "e "eter'inis' econo'ic nu pot interpreta %e2or'a 7n nici un alt 2el "ec7t 7n ter'eni econo'ici. %e2or'a este consi"erat6 re<ultatul 7ncerc6rii papalit65ii ro'ane "e a e?ploata econo'ic $er'ania pentru bene2iciul 'aterial al papalit65ii. *storicii politici #6" %e2or'a ca un re<ultat al opo<i5iei statelor na5ionale 2a56 "e o )iseric6 interna5ional6. .entru ei %e2or'a este un si'plu e#eni'ent politic cau<at "e apari5ia na5ionalis'ului. +e:i e?ist6 ele'ente "e a"e#6r 7n toate aceste interpret6ri cercet6torul #a obser#a c6 ele pun accentul 7n cea 'ai 'are parte pe cau<ele secun"are :i "eseori pe o anu'it6 cau<6 secun"ar6. Cau<ele %e2or'ei nu au 2ost si'ple :i singulare ci co'ple?e :i 'ultiple. Cau<ele %e2or'ei au 2ost at7t "eri#ati#e c7t :i "eter'inati#e. &ulte cau<e 7:i a#eau r6"6cinile 7n secolele prece"ente %e2or'ei c7n" %o'a se opusese oric6rei re2or'e interne :i ignorase ri"icarea #alului "e opo<i5ie e?tern6 care ur'a s60i cau<e<e at7tea proble'e. .ersonalit65ile creatoare ale unor li"eri ai %e2or'ei cu' au 2ost 1uther Cal#in :i al5ii au a#ut un rol "eter'inant pentru "irec5ia luat6 "e %e2or'6. 1i"erii %e2or'ei protestante #eneau "e obicei "in clasa "e 'iCloc pe c7n" cei "in Contrare2or'6 erau aristocra5i. +in aceste 'oti#e interpretarea %e2or'ei 7n aceast6 lucrare este sintetic6P a"ic6 religiei i se acor"6 aten5ie 7n pri'ul r7n" "ar nu s7nt ignora5i nici 2actorii secun"ari politici econo'ici 'orali :i intelectuali.1 B. Ca9<e7e Re;or8ei 1. Jactorul politic poate 2i consi"erat ca una "intre cele 'ai i'portante cau<e in"irecte ale apari5iei %e2or'ei. 4oile state na5ionale centrali<ate "in nor"0#estul Europei se opuneau conceptului "e )iseric6 uni#ersal6 care pretin"ea Curis"ic5ie asupra statului na5ional :i asupra con"uc6torului puternic al acestuia. *"ealul unei ase'enea )iserici uni#ersale era 7n contra"ic5ie cu apari5ia con:tiin5ei na5ionale a clasei "e 'iCloc "in aceste state noi. 9ceast6 proble'6 politic6 "e ba<6 a 2ost co'plicat6 "e anu'i5i 2actori. /e #a obser#a c6 na5iunile care au acceptat protestantis'ul 7n ti'pul %e2or'ei se a2lau 7n a2ara orbitei #echiului *'periu %o'an :i c6 puternica clas6 'iClocie "in ele a#ea o concep5ie cultural6 "i2erit6 "e cea a na5iunilor latine. 3nii consi"er6 %e2or'a ca o re#olt6 a na5iunilor teutonice nor"ice 7'potri#a na5iunilor latine cu cultura lor 'e"iteranean6 :i cu conceptul lor "e organi<a5ie interna5ional6 care erau 'o:tenirea lor "e la #echiul *'periu ro'an. Con"uc6torii acestor state na5ionale "etestau Curis"ic5ia papei 7n teritoriul lor. 9ceast6 Curis"ic5ie era "eseori at7t secular6 c7t :i spiritual6 "eoarece )iserica %o'an6 "e5inea 'ulte teritorii 7n toat6 Europa. +e5inerea "e p6'7nt "e c6tre biseric6 a creat o "i#i<iune a su#eranit65ii 7n interiorul statului c6reia "o'nitori "espotici ca ,u"orii engle H-, po<i5iile i'portante "in )iserica %o'an6 erau 26cute "e un str6in "e papa. Clericii nu puteau 2i supu:i Cu"ec65ii 7n tribunale ci#ile ci erau Cu"eca5i 7n tribunale biserice:ti :i nu 7n tribunale regale. +e la aceste tribunale puteau 2i 26cute apeluri la tribunalul papal. *'po<itele biserice:ti 'ari au 'ai contribuit "e ase'enea la 7nstr6inarea poporului :i a con"uc6torilor lui "e la %o'a. Con"uc6torul na5ional :i a"'inistra5ia lui ci#il6 se opuneau ierarhiei religioase interna5ionale a )isericii %o'ane. Eenric al =3*0lea a rupt leg6turile cu )iserica %o'ei "eoarece el consi"era c6 "i#or5ul regal nu era o proble'6 interna5ional6 pe care s0o re<ol#e papa ci o proble'6 na5ional6 pe care putea s6 o re<ol#e clerul na5ional. 2. 9ten5ia acor"at6 econo'iei ca 2actor 'oti#ator 7n proble'ele u'ane nu poate 2i trecut6 cu #e"erea "e c6tre istoricul cre:tin chiar "ac6 el nu accept6 interpretarea 'aterialist6 a lui &ar? sau a "eter'ini:tilor econo'ici. .6'7ntul "e5inut "e )iserica %o'an6 7n Europa 9pusean6 era pri#it cu ochi laco'i "e
c6tre con"uc6torii na5ionali "e c6tre nobilii :i clasa 'iClocie a noilor state na5ionale. Con"uc6torii "etestau pier"erea "e bani care 'ergeau la #istieria papal6 "in %o'a. &ai 'ult clerul era scutit "e i'po<ite 7n statele na5ionale 7ncercarea papal6 "e a pri'i bani 'ai 'ul5i "in $er'ania 7n secolul al -=*0lea a 2ost puternic "etestat6 "e noua clas6 "e 'iCloc a unor state ca /a?onia. 9ceast6 scurgere "e bani "in stat c6tre %o'a era co'plicat6 "e in2la5ie :i "e scu'pirea costului #ie5ii. *n2la5ia se pro"usese "in 'arile su'e "e bani pe care /pania i0a a"unat prin e?ploatarea posesiunilor :i supu:ilor ei "in 1u'ea 4ou6. /pania a "at "ru'ul acestor bani 7n :u#oiul econo'ic al Europei. 9bu<ul siste'ului "e in"ulgen5e ca unealt6 "e a scoate pentru papalitate banii "in $er'ania a 2ost ceea ce 10a 7n2uriat pe 1uther. 8. Jactorul intelectual al %e2or'ei a 2ost c6 oa'enii cu 'in5i con:tiente :i cu o concep5ie secular6 au criticat #ia5a religioas6 "in ti'pul lor a:a cu' era ea repre<entat6 7n )iserica %o'ano0Catolic6. O"at6 cu cre:terea nu'eric6 a clasei "e 'iCloc ea a "e#enit in"i#i"ualist6 7n concep5ii :i a 7nceput s6 se re#olte 7'potri#a concep5iei societ65ii 'e"ie#ale care01 punea pe in"i#i" sub autoritate. 9ceast6 ten"in56 spre in"i#i"ualis' a 2ost 7nt6rit6 o"at6 cu apari5ia statelor na5ionale absolutiste 7n care interesele bisericii interna5ionale ro'ano0catolice au luat un loc secun"ar 2a56 "e cele ale na5iunii ale "o'nitorului :i ale spriCinitorilor lui loiali "in grupul "e oa'eni "e a2aceri "in clasa "e 'iCloc. 3'anis'ul renascentist 7n special 7n *talia a creat un spirit secular si'ilar cu cel ce caracteri<ase $recia clasic6. .7n6 :i papii %ena:terii au a"optat o abor"are intelectual6 :i secular6 a #ie5ii. 9cest spirit :i aceast6 abor"are au 2ost generate "e "orin5a sa#an5ilor "e a se 7ntoarce la sursele trecutului intelectual al o'ului. O co'para5ie 7ntre societatea corporati#6 ierarhic6 a ti'pului pe "e o parte :i libertatea intelectual6 secularis'ul societ65ii grece:ti :i principiul libert65ii in"i#i"ului #6<ut 7n sursele /cripturale pe "e alt6 parte i0a 26cut pe oa'eni sceptici 2a56 "e preten5iile )isericii %o'ei :i ale con"uc6torilor ei. Oa'enii au 7nceput s6 aib6 ori<onturi intelectuale 'ai largi :i s6 2ie interesa5i 'ai "egrab6 "e #ia5a secular6 "ec7t "e cea religioas6.
Capitolul @> 2;5 4. Jactorul 'oral al %e2or'ei a 2ost str7ns legat "e cel intelectual. C6rturarii u'ani:ti care a#eau 4oul ,esta'ent 7n greac6 au #6<ut clar "iscrepan5ele "intre )iserica "espre care citeau 7n 4oul ,esta'ent :i )iserica %o'ano0Catolic6 "in ti'pul lor. Corup5ia se 7ntinsese at7t prin capul c7t :i prin 'e'brii ierarhiei )isericii %o'ane. Clerici carieri:ti cu'p6rau :i #in"eau nestingheri5i sluCbe. .rea 'ul5i se bucurau "e sinecure po<i5ii 7n care ei pri'eau salariul "ar nu 26ceau ni'ic "in 'unca asociat6 "e obicei cu sluCba respecti#6. 3nii "e5ineau 'ai 'ulte sluCbe 7n acela:i ti'p a:a cu' era ca<ul lui 9lbert "in &ain< al c6rui agent ,et<el a 2ost obiectul opo<i5iei 7n#er:unate a lui 1uther 7n /a?onia. +reptatea era cu'p6rat6 :i #7n"ut6 7n tribunalele biserice:ti. *n schi'bul unei su'e "e bani se putea pri'i o "ispens6 care s6 per'it6 c6s6toria cu o ru"6 apropiat6 cu toate c6 legea canonic6 o inter<icea. &ul5i preo5i tr6iau 7n p6cat 7n 'o" "eschis sau 5ineau concubine. Cre"incio:ii "in "ioce<e erau negliCa5i "e c6tre episcopi care a"eseori nu 'ai 26ceau #i<itele episcopale necesare pentru a supa#eghea clerul a2lat 7n subor"inea lor :i pentru a controla "ac6 clericii nu 7:i negliCau enoria:ii. Ca ur'are 'ul5i clerici parohiali negliCau pre"icarea :i #i<itarea 'ul5u'in"u0se s6 rosteasc6 liturghia pe care o procla'au ca pe un rit 'agic care putea s6 a"uc6 unei persoane harul. 9u aCuns s6 2ie la 'o"6 colec5iile "e relic#e cu' ar 2i buc65i "in cruce :i oase ale s2in5ilor. +ac6 o persoan6 #e"ea o singur6 "at6 cele 5005 relic#e ale lui Jre"eric "e /a?onia aceasta ur'a s6 re"uc6 cu aproape "ou6 'ilioane "e ani ti'pul pe care persoana respecti#6 ar 2i trebuit s601 petreac6 7n purgatoriu. Oa'enii au obosit "e cererile ne7ntrerupte "e bani care #eneau "in partea capului unei institu5ii care nu0:i 7n"eplinea 7n"atoririle ei biserice:ti 2a56 "e co'unit65i.2 5. /chi'b6rile care a#eau loc 7n structura social6 accelerau "e<ilu<ia o'ului 'e"ie#al 7n leg6tur6 cu )iserica %o'an6. +e<#oltarea ora:elor :i apari5ia unei clase "e 'iCloc prospere 7n ora:e a creat un nou spirit "e in"i#i"ualis'. 4oua econo'ie b6neasc6 i0a eliberat pe oa'eni "e "epen"en5a "e p6'7nt ca principala surs6 "e c7:tigare a traiului. Cet65enii "in clasa "e 'iCloc nu erau a:a "e "ocili cu' 2useser6 str6'o:ii lor 2eu"ali :i chiar 'e:te:ugarii "in ora:e :i 'uncitorii agricoli 7ncepeau s6 7:i "ea sea'a c6 ce#a nu era 7n regul6 7n aceast6 or"ine social6 7n care ei erau asupri5i "e cei "e "easupra lor 7n societate. 4e'ul5u'irea social6 :i cererea "e re2or'e au 2ost un 2actor social hot6r7tor 7n reali<area %e2or'ei. 6. 7n spatele neputin5ei )isericii %o'ane "e a 2ace 2a56 ne#oilor reale ale oa'enilor era 2actorul teologic sau 2ilo<o2ic al %e2or'ei. 3nii au accentuat 7ntr0at7ta acest ele'ent 7nc7t ei #6" %e2or'a "oar 7n ter'enii unei lupte 7ntre teologia lui ,o'a "F9Guino :i cea a lui 9ugustin. Este a"e#6rat c6 )iserica 'e"ie#al6 a a"optat 2ilo<o2ia lui ,o'a "F9Guino. Ea a pus accent pe i"eea c6 #oin5a o'ului nu este corupt6 total. .rin cre"in56 :i prin 2olosirea 'iCloacelor harului "in sacra'entele a"'inistrate "e ierarhie o'ul putea pri'i '7ntuirea. 9ugustin cre"ea c6 #oin5a o'ului era at7t "e total "epra#at6 7nc7t el nu putea 2ace ni'ic pentru '7ntuirea proprie. +u'ne<eu era Cel care 7:i tri'itea harul la o' ca s60i acti#e<e #oin5a a:a 7nc7t prin cre"in56 s6 pri'easc6 '7ntuirea pe
2;6
care i0o o2er6 Cristos. 7ns6 orice stu"iu atent al scrierilor re2or'atorilor #a in"ica 2aptul c6 ei au apelat la 9ugustin "up6 ce au stu"iat )iblia pentru a 2i aCuta5i "e puternica lui autoritate "ar ei nu au aCuns la "octrina Custi2ic6rii prin cre"in56 stu"iin" scrierile lui 9ugustin. /criptura a 2ost cea care le0a 26cut cunoscut acest a"e#6r pro2un". Cau<a teologic6 a %e2or'ei a 2ost "orin5a re2or'atorilor "e a se 7ntoarce la sursa clasic6 a cre"in5ei cre:tine )iblia pentru a se opune teologiei to'iste care sus5inea c6 '7ntuirea este o proble'6 "e har ob5inut prin sacra'entele a"'inistrate "e ierarhie. ;. +e obicei ne'ul5u'irea "e#ine at7t "e 'are c7n" oa'enii s7nt con2runta5i cu con"i5ii ostile 7nc7t ea #a 2i e?pri'at6 printr0un 'are li"er care #a 2i purt6torul "e cu#7nt al i"eilor lor. %e2u<ul )isericii %o'ano0Catolice 'e"ie#ale "e a accepta %e2or'a "e 2apt i'posibilitatea ca ea s6 se autore2or'e<e a "eschis calea pentru apari5ia pro#i"en5ial6 a unui li"er care s6 7ntrupe<e "orin5a "e a eli'ina abu<urile :i care #a 2i 2olosit pentru a reali<a schi'b6rile re#olu5ionare. 9cesta a 2ost rolul lui &artin 1uther 7n care s0a 7ntrupat spiritul %e2or'ei cu insisten5a lui asupra "reptului in"i#i"ului "e a 'erge "irect la +u'ne<eu prin Cristosul re#elat 7n /criptur6. 9bu<ul 2lagrant al siste'ului "e in"ulgen5e 7n $er'ania a 2ost cau<a direct1 a apari5iei %e2or'ei 7n acea 5ar6. 9rhiepiscopul 9lbert Q149001545R un prin5 "in casa Eohen<ollern care "eCa a#ea sub control "ou6 pro#incii ale )isericii %o'ane a pus ochi laco'i pe arhiepiscopia #acant6 "e &ain< 7n anul 1514. +eoarece 9lbert a#ea nu'ai 28 "e ani :i "eoarece legea canonic6 inter<icea unui o' s6 "e5in6 'ai 'ulte 2unc5ii el a trebuit s6 pl6teasc6 papei 1eon al -0lea pentru "ispensele necesare pentru ocuparea celor "ou6 posturi. +in 2ericire pentru el "orin5a lui "e a a#ea arhiepiscopia "e &ain< :i "orin5a papei 1eon al -0lea "e a a#ea bani pentru construirea cate"ralei /2. .etru "in %o'a au coincis. 9lbert ur'a s6 pri'easc6 per'isiunea "e a "e#eni arhiepiscop "e &ain< "ac6 pl6tea papei o su'6 'are "e bani pe l7ng6 ta?ele obi:nuite pentru a aCunge la o ase'enea sluCb6. +eoarece aceast6 su'6 era "e "o'eniul 'arilor 2inan5e papalitatea i0a sugerat s6 7'pru'ute banii "e la bogata 2a'ilie "e bancheri Jugger "in 9ugsburg. O bul6 papal6 care autori<a #7n<area in"ulgen5elor 7n anu'ite state ger'ane era "at6 ca asigurare c6 9lbert 7i #a pl6ti 7napoi 2a'iliei Jugger 7'pru'utul. 1eon a pri'it Cu'6tate "in bani iar cealalt6 Cu'6tate a 2ost 2olosit6 pentru a pl6ti "atoria la 2a'ilia Jugger. *n"ulgen5ele erau asociate cu sacra'entul peniten5ei. +up6 ce o persoan6 se poc6ia "e p6cat :i 7l '6rturisea era asigurat6 "e iertare "e c6tre preot "ac6 era "at6 co'pensarea. /e cre"ea c6 #ina p6catului :i pe"eapsa #e:nic6 pentru el erau iertate "e +u'ne<eu "ar e?ista o co'pensare te'poral6 pe care p6c6tosul penitent trebuie s6 o 7'plineasc6 2ie 7n #ia5a aceasta 2ie 7n purgatoriu. 9ceast6 co'pensare putea 2i un pelerinaC la un altar pl6tirea unei su'e la o biseric6 sau o 2apt6 'eritorie. *n"ulgen5a era un "ocu'ent care putea 2i cu'p6rat pentru o su'6 "e bani :i care01 elibera pe o'ul respecti# "e pe"eapsa te'poral6 pentru p6cat. /e cre"ea c6 Cristos :i s2in5ii au a"unat at7tea 'erite 7n #ie5ile lor pe p6'7nt 7nc7t 'eritele 7n plus erau Capitolul @> 2;; ntr-o gravur1 contemporan1 este pre3entat -et3el, comerciantul de indulgen2e, cu o list1 de pre2uri standard pentru indulgen2e i o cutie, gata s1 primeasc1 "anii. a"unate 7ntr0o #istierie cu 'erite "in ceruri "in care papa putea scoate pe sea'a cre"incio:ilor 7n #ia56.8 9ceast6 "og'6 a 2ost 2or'ulat6 "e 9le?an"ru "in Eales 7n secolul al -l**0lea. O bul6 papal6 'ai t7r<iu e?tin"ea acest pri#ilegiu asupra su2letelor "in purgatoriu 7n ca<ul 7n care ru"ele lor 7n #ia56 cu'p6rau in"ulgen5e pentru ei. +e acest siste' "e a"unare a banilor se 26cea abu< cu neru:inare 7n bula papal6 "at6 lui 9lbert. .rincipalul agent al lui 9lbert era un c6lug6r "o'inican pe nu'e Lohann ,et<el care era pl6tit cu echi#alentul a peste 1100
"e "olari pe lun6 plus cheltuielile lui pentru a #in"e aceste in"ulgen5e. Cu el :i cu al5i #7n<6tori "e in"ulgen5e 'ergea un agent al 2a'iliei Jugger pentru a se asigura c6 Cu'6tate "in banii pl6ti5i pentru 2iecare in"ulgen56 luau "ru'ul b6ncii 7n contul 7'pru'utului ce0i 2usese "at lui 9lbert. ,et<el 2olosea 'eto"e "e #7n<are sub presiune 'are pentru a ri"ica ni#elul #7n<6rilor :i pro'itea iertarea "e pe"eapsa te'poral6 chiar :i pentru cele 'ai gra#e p6cate "ac6 p6c6tosul cu'p6ra o in"ulgen56.4 /u'a era "eter'inat6 "e bog65ia :i "e po<i5ia social6 a p6c6tosului. /6racii le pri'eau gratuit "ar un rege putea pl6ti echi#alentul a peste 800 "e "olari pentru in"ulgen5a lui. Jai'osul protest al lui 1uther 7n cele 95 "e te<e 7'potri#a abu<ului cu in"ulgen5e a 2ost cel care a precipitat #alul "e e#eni'ente care au a#ut ca re<ultat %e2or'a 7n $er'ania. +in $er'ania %e2or'a s0a 7ntins 7n tot nor"ul :i #estul Europei.
H-. Cretinismul de-a lungul secolelor %e2or'a nu a 2ost un e#eni'ent i<olat ci a 2ost str7ns legat6 "e %ena:tere :i "e alte 'i:c6ri care au 2a#ori<at na:terea erei 'o"erne 7n secolul al -=*0lea. %ela5ia ei cu %ena:terea :i cu Contrare2or'a catolic6 poate 2i #6<ut6 'ai clar cu aCutorul pre<ent6rii sche'atice "e 'ai sus. )isericile protestante care s0au n6scut "in aceast6 'i:care nu s0au 7n"ep6rtat toate 7n aceea:i '6sur6 "e )iserica 'e"ie#al6 "ar toate acceptau )iblia ca autoritatea 2inal6. 1uther a 'en5inut 7n ritual 'ulte lucruri care nu erau inter<ise 7n )iblie. )iserica 9nglican6 s0a 7n"ep6rtat ce#a 'ai 'ult "e ritualul :i "e practica )isericii 'e"ie#ale "ec7t au 26cut0o luteranii "ar trebuie s6 7n5elege' c6 at7t anglicanii c7t :i luteranii negau co'plet siste'ul sacra'ental ierarhic al )isericii %o'ane. )iserica %e2or'at6 :i )iserica .resbiterian6 care l0au ur'at pe Cal#in 7n Jran5a Olan"a /co5ia El#e5ia :i 3ngaria negau toate practicile care nu puteau 2i "o#e"ite a 2i 7n concor"an56 cu 4oul ,esta'ent. 9nabapti:tii au pro"us ruptura cea 'ai ra"ical6 "intre toate grupurile %e2or'ei c6ut7n" s6 cree<e o biseric6 "up6 tiparul bisericilor pri'are ale 4oului ,esta'ent. 4u'ai popoarele "e origine teutonic6 "in nor"ul :i #estul Europei au acceptat %e2or'aP popoarele latine 7n general au r6'as cre"incioase papei. %e2or'a a inaugurat schi'b6ri sen<a5ionale prin care singura )iseric6 %o'ano0Catolic6 uni#ersal6 era 7nlocuit6 7n Europa apusean6 cu biserici na5ionale. 9ceste biserici consi"erau )iblia ca autoritatea 2inal6 :i cre"eau c6 o'ul nu are ne#oie "e nici un 'iClocitor u'an 7ntre el :i +u'ne<eu pentru a ob5ine '7ntuirea ce 2usese ob5inut6 pentru el "e c6tre Cristos pe cruce.
2. 3. 4.
NOTE
=e<i .reser#e" /'ith -he Age of the eformation Q4eM XorU: Eenry Eoit 1920R cap. 14 pentru o relatare a interpret6rii %e2or'ei. *bi". p. 20025. Eenry )ettenson Documents of the Christian Church Q4eM XorU: O?2or" 3ni#ersity .ress e". a 20a 1968R p. 1820188. *bi". p. 18401854P Eans Eillerbran" -he eformation QEarper 1964R p.41046.
27
L9tAer i Re;or8a n Ger8ania
4u s0a "at "estul6 aten5ie %e2or'ei ca 'i:care religioas6 care a a#ut loc 7n cea 'ai 'are parte 7ntre popoarele "e origine ger'anic6 "in nor"ul :i #estul Europei. &aCoritatea na5iunilor care au a"optat principiile %e2or'ei nu au 26cut nicio"at6 parte "in #echiul *'periu %o'an sau "in teritoriile 7n#ecinate cu el. .opoarele latine "in su"ul Europei nu au acceptat %e2or'a ci ele au r6'as cre"incioase siste'ului ro'ano0catolic. .robabil c6 spiritul ra5ionalist :i critic al %ena:terii a a#ut o ase'enea in2luen56 asupra popoarelor "in su"ul Europei 7nc7t ele nu erau interesate 7n proble'e ale spiritului. .robabil c6 ele erau satis26cute cu o religie e?terioar6 :i 2or'al6 care le per'itea s60:i 7nchine #ia5a pl6cerilor pro"use "e lucrurile 'ateriale/ .7n6 :i papii %ena:terii acor"au 'ai 'ult ti'p ocupa5iilor culturale "ec7t 2uric5iilor lor religioase. Oricare ar 2i 2ost 'oti#ele 7n ulti'6 instan56 %e2or'a protestant6 nu s0a bucurat "e o pri'ire 2a#orabil6 la su" "e 9lpi 7n schi'b principiile ei au 2ost salutate "e popoarele "e "escen"en56 teutonic6. 9cest 2eno'en poate 2i e?plicat 7n 'ai 'ulte cau<e. 3'ani:tii ger'ani cu critica lor satiric6 negati#6 la a"resa )isericii %o'ane 7n c6r5i ca *logiul ne"uniei a lui Eras' :i prin pre<entarea unui cre:tinis' 'ai po<iti# pe care l0au #6<ut 7n 4oul ,esta'ent grecesc erau 2oarte citi5i "e clasele culti#ate "in nor"ul Europei. 9se'enea lectur6 a creat un spirit "e ne'ul5u'ire 2a56 "e siste'ul papal :i a generat "orin5a "e a re2or'a religia.
O alt6 cau<6 ar putea 2i aceea c6 tra"i5ia 'istic6 a religiei era 'ai puternic ancorat6 7n 56rile teutonice "ec7t 7n *talia sau /pania. Cercet6torul 7:i #a a'inti c6 'aCoritatea 'isticilor "e sea'6 au 2ost ger'ani sau olan"e<i. .iosul or6:ean citea n asem1narea lui Cristos :i se str6"uia s60:i 2ac6 religia practic6. .e atunci cultura lor nu era at7t "e so2isticat6 ca :i cea a su"0europenilor. +eoarece $er'ania nu a#ea un "o'nitor na5ional puternic care s60i apere interesele a 2ost 'ai u:or pentru papalitate s6 pri'easc6 bani "in $er'ania. +eschi"erea unor noi 'ine a creat o nou6 bog65ie 7n $er'ania :i papalitatea "orea s6 e?ploate<e aceast6 bog65ie. )iserica %o'an6 "e ase'enea "e5inea 'ult p6'7nt 7n $er'ania. .e "easupra clasele 'iClocii ger'ane erau supuse "e c6tre ierarhie :i unor abu<uri 2inanciare. 4a5ionalis'ul :i resenti'entul
280
7'potri#a scurgerii bog65iilor "in $er'ania s0au co'binat :i au creat o at'os2er6 2a#orabil6 oric6rei 'i:c6ri ce ar 2i putut con"uce la o re#olt6 7'potri#a %o'ei. .roble'a principal6 era 7ns6 aceasta: NCu' pot eu s6 2iu sal#atV@ O'ul :i ti'pul potri#it s0au 7nt7lnit 7n $er'ania secolului al -=*0lea. $er'ania n a#ea pe 1uther al ei 7n care s0au concentrat toate 2or5ele "e opo<i5ie 7'potri#a %o'ei 7ntr0o "eclara5ie "e in"epen"en56 spiritual6. .7n6 7n 151; 1uther a trecut printr0o perioa"6 "e 2or'are. 1a s27r:itul acestei perioa"e el a criticat siste'ul in"ulgen5elorP 7ntre 1518 :i 1521 el a 2ost obligat s6 o rup6 cu )isericaP 1522 la 1580 a 2ost o perioa"6 "e organi<areP "in 1581 p7n6 la .acea "e la 9ugsburg 7n 1555 luteranis'ul con"us "e 1uther :i > "up6 'oartea lui > "e c6tre prietenul s6u &elanchthon a 2ost con2runtat cu o epoc6 "e con2lict cu ro'Onis'ul :i "e consoli"are a succeselor lui.
I. ANII DE /ORMARE A LUI LUT)ER P%N$ %N '5'&artin 1uther s0a n6scut la 10 noie'brie 1488 7n 'icul or6:el Eisleben. ,at6l lui care era "e origine 56ran liber se 'utase "in casa str6'o:easc6 la oarecare "istan56 "e Eisleben. El s0a 7'bog65it "e pe ur'a 'inelor "e cupru "in acea regiune 7n care a#ea in#esti5ii "e#enin" un o' "estul "e bogat. +e:i a#ea ac5iuni 7n :ase 'ine :i 7n "ou6 topitorii 7n Curul anului 1511 ti'purile erau "estul "e "i2icile pentru 2a'ilie 7n #re'ea c7n" s0a n6scut &artin. El a 2ost crescut 7n "isciplina strict6 a acelor ti'puri. .o#estea 'ai t7r<iu cu' 2usese biciuit p7n6 la s7nge "e 'a'a lui pentru c6 2urase o nuc6. 7ntr0o "i'inea56 7n :coala latin6 "in &ans2el" a 2ost biciuit "e 15 ori. .6rin5ii lui care erau 56rani :i 7n special 'a'a lui pioas6 "ar supersti5ioas6 au i'pri'at 7n el 'ulte "in supersti5iile clasei lor. 3nele "in aceste terori l0au ur'6rit 7n ti'p ce lupta at7t "e 'ult 7n c6utarea '7ntuirii pentru su2letul lui. .l6cerea lui "e a e2ectua 'unci grele #oin5a puternic6 :i conser#atoris'ul lui practic au 2ost pre<ente 7n el "e la 7nceput. +up6 o scurt6 perioa"6 7ntr0o :coal6 a NJr65iei #ie5ii 7n co'un@ "in &ag"eburg 1uther a 2ost tri'is la :coal6 7n Eisenach :coal6 pe care a 2rec#entat0o 7ntre 1498 :i 1501. 9 pri'it hran6 :i g6<"uire "in partea unor prieteni buni cu' a 2ost 3rsula Cotta. 9ici a stu"iat el latina la un ni#el 7nalt ceea ce era absolut necesar "ac6 #oia s6 'earg6 la 3ni#ersitate. 7n 1501 la 3ni#ersitatea "in Er2urt a 7nceput s6 stu"ie<e 2ilo<o2ia lui 9ristotel sub in2luen5a unor pro2esori care ur'au i"eile no'inaliste ale lui Hillia' OcUha'. Hillia' sus5inuse c6 re#ela5ia este singura c6l6u<6 7n t6r7'ul cre"in5eiP ra5iunea era c6l6u<a pentru a"e#6r 7n 2ilo<o2ie. 9st2el stu"iile 2ilo<o2ice "in Er2urt l0au 26cut con:tient "e ne#oia inter#en5iei "i#ine pentru ca o'ul s6 cunoasc6 a"e#6rul spiritual :i s6 2ie '7ntuit. 7n 1502 sau 1508 a pri'it "iplo'a "e bacalaureat :i 7n 1505 i s0a "at titlul "e licen5iat 7n litere. ,at6l lui ar 2i "orit ca el s6 stu"ie<e "reptul "ar 7n anul 1505 2iin" pe un "ru' l7ng6 Er2urt 7n ti'pul unei 2urtuni puternice s0a speriat at7t "e tare
H.#
7'potri#a scurgerii bog65iilor "in $er'ania s0au co'binat :i au creat o at'os2er6 2a#orabil6 oric6rei 'i:c6ri ce ar 2i putut con"uce la o re#olt6 7'potri#a %o'ei. .roble'a principal6 era 7ns6 aceasta: NCu' pot eu s6 2iu sal#atV@ O'ul :i ti'pul potri#it s0au 7nt7lnit 7n $er'ania secolului al -=*0lea. $er'ania 7l a#ea pe 1uther al ei 7n care s0au concentrat toate 2or5ele "e opo<i5ie 7'potri#a %o'ei 7ntr0o "eclara5ie "e in"epen"en56 spiritual6. .7n6 7n 151; 1uther a trecut printr0o perioa"6 "e 2or'are. 1a s27r:itul acestei perioa"e el a criticat siste'ul in"ulgen5elorP 7ntre 1518 :i 1521 el a 2ost obligat s6 o rup6 cu )isericaP 1522 la 1580 a 2ost o perioa"6 "e organi<areP "in 1581 p7n6 la .acea "e la 9ugsburg 7n 1555 luteranis'ul con"us "e 1uther :i > "up6 'oartea lui > "e c6tre prietenul s6u &elanchthon a 2ost
con2runtat cu o epoc6 "e con2lict cu ro'Onis'ul :i "e consoli"are a succeselor lui.
I. ANII DE /ORMARE A LUI LUT)ER P%N$ %N '5'&artin 1uther s0a n6scut la 10 noie'brie 1488 7n 'icul or6:el Eisleben. ,at6l lui care era "e origine 56ran liber se 'utase "in casa str6'o:easc6 la oarecare "istan56 "e Eisleben. El s0a 7'bog65it "e pe ur'a 'inelor "e cupru "in acea regiune 7n care a#ea in#esti5ii "e#enin" un o' "estul "e bogat. +e:i a#ea ac5iuni 7n :ase 'ine :i 7n "ou6 topitorii 7n Curul anului 1511 ti'purile erau "estul "e "i2icile pentru 2a'ilie 7n #re'ea c7n" s0a n6scut &artin. El a 2ost crescut 7n "isciplina strict6 a acelor ti'puri. .o#estea 'ai t7r<iu cu' 2usese biciuit p7n6 la s7nge "e 'a'a lui pentru c6 2urase o nuc6. 7ntr0o "i'inea56 7n :coala latin6 "in &ans2el" a 2ost biciuit "e 15 ori. .6rin5ii lui care erau 56rani :i 7n special 'a'a lui pioas6 "ar supersti5ioas6 au i'pri'at 7n el 'ulte "in supersti5iile clasei lor. 3nele "in aceste terori l0au ur'6rit 7n ti'p ce lupta at7t "e 'ult 7n c6utarea '7ntuirii pentru su2letul lui. .l6cerea lui "e a e2ectua 'unci grele #oin5a puternic6 :i conser#atoris'ul lui practic au 2ost pre<ente 7n el "e la 7nceput. +up6 o scurt6 perioa"6 7ntr0o :coal6 a NJr65iei #ie5ii 7n co'un@ "in &ag"eburg 1uther a 2ost tri'is la :coal6 7n Eisenach :coal6 pe care a 2rec#entat0o 7ntre 1498 :i 1501. 9 pri'it hran6 :i g6<"uire "in partea unor prieteni buni cu' a 2ost 3rsula Cotta. 9ici a stu"iat el latina la un ni#el 7nalt ceea ce era absolut necesar "ac6 #oia s6 'earg6 la 3ni#ersitate. 7n 1501 la 3ni#ersitatea "in Er2urt a 7nceput s6 stu"ie<e 2ilo<o2ia lui 9ristotel sub in2luen5a unor pro2esori care ur'au i"eile no'inaliste ale lui Hillia' OcUha'. Hillia' sus5inuse c6 re#ela5ia este singura c6l6u<6 7n t6r7'ul cre"in5eiP ra5iunea era c6l6u<a pentru a"e#6r 7n 2ilo<o2ie. 9st2el stu"iile 2ilo<o2ice "in Er2urt l0au 26cut con:tient "e ne#oia inter#en5iei "i#ine pentru ca o'ul s6 cunoasc6 a"e#6rul spiritual :i s6 2ie '7ntuit. 7n 1502 sau 1508 a pri'it "iplo'a "e bacalaureat :i 7n 1505 i s0a "at titlul "e licen5iat 7n litere. ,at6l lui ar 2i "orit ca el s6 stu"ie<e "reptul "ar 7n anul 1505 2iin" pe un "ru' l7ng6 Er2urt 7n ti'pul unei 2urtuni puternice s0a speriat at7t "e tare Capitolul @? H.' !ucas Cranach, cel &1trn, pictor renumit al eformei, a pictat pro"a"il acest portret al lui (artin !uther. A fost pictat n 69@>, dup1 ce !uther s-a c1s1torit cu ,atherina von &ora, o fost1 c1lug1ri21. 7nc7t i0a pro'is /2intei 9na c6 "ac6 scap6 tea26r se #a c6lug6ri. .robabil c6 interesul lui cresc7n" pentru su2letul lui a atins un punct cul'inant prin aceast6 e?perien56 "in iulie 1505 e?perien56 "espre care tat6l lui sugera cu r6ceal6 c6 ar 2i putut 2i No 7n:el6ciune a "ia#olului@. ,rei s6pt6'7ni 'ai t7r<iu el a intrat 7ntr0o '6n6stire a or"inului augustinian la Er2urt. 9ici a 2ost or"inat 7n 150; :i a o2iciat pri'a lui liturghie. 7n ti'pul iernii "in 1508 el a pre"at teologia un se'estru la noua uni#ersitate ce 2usese 2on"at6 la Hittenberg 7n 1502 "e c6tre Jre"eric electorul /a?oniei. /tu"iile lui la Er2urt au 2ost "e ase'enea 7n special teologice. 9ceste stu"ii au contribuit la intensi2icarea luptei care se "6"ea 7n su2letul lui "ar el a g6sit aCutor 7n s2aturile piosului /taupit< #icarul0general al or"inului care 10a 7n"e'nat s6 se 7ncrea"6 7n +u'ne<eu :i s6 stu"ie<e )iblia. 7n ti'pul iernii anului 151001511 a 2ost tri'is la %o'a cu proble'e ale or"inului c6lug6resc. 9colo a #6<ut corup5ia :i lu?ul )isericii %o'ane :i :i0a "at sea'a "e ne#oia "e re2or'6. 9 petrecut 'ult ti'p #i<it7n" biserici :i nu'eroasele relic#e "in %o'a. 9 2ost :ocat "e neserio<itatea preo5ilor italieni care puteau o2icia c7te#a liturghii 7n ti'p ce el o2icia una singur6. 7n 1511 1uther a 2ost trans2erat la Hittenberg. 7n anul ur'6tor a "e#enit pro2esor "e )iblie pri'in" "iplo'a "e "octor 7n teologie. El :i0a 'en5inut aceast6 2unc5ie "e pro2esor "e teologie p7n6 la 'oarte. ,ot 7n acest ti'p a
aCuns la conclu<ia Custi2ic6rii prin cre"in56. 7n aceast6 uni#ersitate el :i un grup loial "e colegi pro2esori :i stu"en5i au acceptat cre"in5a care ur'a s6 se r6sp7n"easc6 7n toat6 $er'ania.
282
$n artist proluteran, n 6>6?, l arat1 pe !uther cu o sut1 de ani nainte, scriindu-i cele nou13eci i cinci de te3e pe ua "isericii. Pana lui !uther str1punge urechile papei !eon al D-lea, sim"oli3at printr-un leu, i d1 Qos coroana de pe capul lui Carol al I-lea, mp1ratul Sfntului Imperiu oman. (ai departe, spre dreapta, &i"lia reflect1 n mod sim"olic lumin1 asupra lui Isus, care se afl1 n norii cerului. )sca ar3nd l sim"oli3ea31 pe martirul Ian Hus, ars pe rug pentru ideile lui reformatoare cu aproape o sut1 de ani nainte, de c1tre Conciliul de la Constance. !uther a scris ini2ial cele nou13eci i cinci de te3e n latin1, dar pentru cititorii germani, artistul l arat1 scriind n german1 pe ua "isericii. 1uther a 7nceput s6 5in6 prelegeri asupra c6r5ilor )ibliei 7n li'ba na5ional6 :i pentru a 2ace aceasta 7n 'o" inteligent a 7nceput s6 stu"ie<e li'bile 7n care a 2ost scris6 )iblia ini5ial. ,reptat a aCuns la i"eea c6 autoritatea a"e#6rat6 putea 2i g6sit6 nu'ai 7n )iblie. +in 1518 p7n6 7n 1515 a 5inut prelegeri "espre .sal'i 7ntre 1515 :i 151; "espre %o'ani :i 'ai t7r<iu $alateni :i E#rei. 7ntre 1512 :i 1516 7n ti'p ce preg6tea aceste prelegeri :i0a a2lat lini:tea su2leteasc6 pe care nu o g6sise 7n ritualuri 7n acte "e ascetis' sau 7n 2ai'oasa -eologie german1 a 'isticilor pe care el o publicase 7n li'ba ger'an6 7n anul 1516. Citin" %o'ani 1:1; a aCuns la con#ingerea c6 nu'ai cre"in5a 7n Cristos putea Custi2ica pe cine#a 7n 2a5a lui +u'ne<eu. +e atunci 7nainte sola fide sau Custi2icarea prin cre"in56 :i sola scriptura, i"eea c6 Capitolul @? 288 /criptura este singura autoritate pentru p6c6to:ii care caut6 '7ntuirea au "e#enit principalele puncte 7n siste'ul lui teologic. /taupit< #i<ita la %o'a scrierile 'isticilor :i scrierile p6rin5ilor )isericii :i 7n special ale lui 9ugustin 2useser6 in2luen5e 2or'ati#e 7n #ia5a luiP "ar ceea ce 10a "us la 7ncre"in5area c6 nu'ai Cristos 7i putea o2eri '7ntuirea a 2ost stu"ierea )ibliei. 7n 151; ,et<el #icleanul agent al arhiepiscopului 9lbert a 7nceput s6 #7n"6 in"ulgen5e la LiiterbocU l7ng6 Hittenberg. 1uther :i a"ep5ii lui 7n cre"in5a nou0g6sit6 "etestau e?ploatarea oa'enilor prin acest siste' 'ur"ar :i el s0a hot6r7t s6 proteste<e 7n 'o" public. ,et<el pretin"ea c6 cel ce cu'p6ra in"ulgen5a nu 'ai trebuia s6 se poc6iasc6 "eoarece in"ulgen5a "6"ea iertare co'plet6 "e p6cat. 7n 81 octo'brie 151; 1uther :i0a a2i:at pe u:a )isericii Castelului "in Hittenberg cele 95 "e te<e 7n care con"a'na abu<urile siste'ului cu in"ulgen5e :i pro#oca pe toat6 lu'ea s6 "e<bat6 subiectul. O citire a celor 95 "e te<eF #a "e<#6lui c6 1uther critica nu'ai abu<urile siste'ului cu in"ulgen5e. +ar 7ntre anii 1518 :i 1521 el a 2ost 2or5at s6 accepte i"eea separ6rii "e siste'ul ro'an ca singura cale "e a aCunge la o re2or'6 care s6 cuprin"6 o 7ntoarcere la i"ealul )isericii re#elat 7n /criptur6. ,ra"ucerea 7n ger'an6 :i tip6rirea te<elor lui 1uther a r6sp7n"it rapi" i"eile lui.
II. RUPTURA DE ROMA+ '5'.-'5H'

+up6 publicarea te<elor lui 1uther ,et<el s0a str6"uit s6 2oloseasc6 toat6 puterea or"inului "o'inican pentru a01 rea"uce pe 1uther la t6cere "ar acesta a g6sit spriCin 7n or"inul augustinian. 9cest con2lict "in anii "e 7nceput ai %e2or'ei a "us la apari5ia acu<a5iei absur"e "in partea ra5ionali:tilor c6 %e2or'a a 2ost "oar No ceart6 7ntre c6lug6ri@. 1ui 1uther i s0a poruncit s6 "e<bat6 proble'a 7n 2a5a 'e'brilor or"inului s6u 7n 1518 la Eei"elberg "ar "e<baterea nu a a#ut re<ultate prea 'ari cu e?cep5ia 2aptului c6 a "us la '6rirea cercului celor care acceptau i"eile lui 1uther printre care se nu'6ra :i &artin )ucer Q149101551R.2 3n aliat #aloros care 'ai t7r<iu a supli'entat curaCul lui 1uther cu chib<uin56 lui plin6 "e "elicate5e a #enit la Hittenberg ca pro2esor "e greac6 7n 1518. 1a #7rsta "e 21 "e ani .hilip &elanchthon Q149;01560R era "eCa bine instruit 7n li'bile clasice :i ebraic6. 7n ti'phhceh1Futher "e#enea 'area #oce pro2etic6 a %e2or'ei &elanchthon a "e#enit teologul ei. El :i al5ii "in corpul
pro2esoral "e la Hittenberg au spriCinit cu loialitate #e"erile lui 1uther. 8 7n toa'na anului 1518 1uther insista c6 singura lui autoritate 7n "isputa ce ur'a s6 aib6 loc nu era nici papa nici )iserica ci )iblia. El ar 2i 2ost 7n2r7nt "e "o'inicani "ac6 nu ar 2i 2ost aCutorul lui Jre"eric electorul /a?oniei care a 2ost unul "in cei ce l0au ales pe 7'p6ratul /27ntului *'periu %o'an. C7n" 1uther a 2ost con#ocat 7n 2a5a +ietei "e la 9ugsburg 7n 1518 Jre"eric a pro'is c60i #a "a acestui curaCos re2or'ator spriCinul s6u puternic. .apa nu p6rea a 7n5elege propor5iile spriCinului popular "e care se bucura 1uther 7n $er'ania. 1a +iet6 1uther 10a 7nt7lnit pe car"inalul CaCetan care0i cerea s6 7:i retracte<e #e"erile "ar 1uther a re2u<at s6 2ac6 aceasta p7n6 nu se
284
ntr-o caricatur1 procatolic1 din secolul al DII-lea, diavolul i d1 tonul lui !uther. !uther nu s-a l1sat mai preQos cnd a v13ut caricatura. R -re"uie s1 fiu invinci"il,G a spus el, Rdeoarece ei nu pot s1 m1 nfrng1 atunci cnd am un singur cap.G #a 2i con#ins "e 2alsitatea lor prin /criptur6. El a contestat "e ase'enea 2aptul c6 papa ar 2i autoritatea supre'6 7n "o'eniul cre"in5ei :i al 'oralei :i utilitatea sacra'entelor 26r6 cre"in56. 1a 7nceputul anului 1519 1uther a pro'is nun5iului papal Iarl #on &iltit< c6 nu0:i #a procla'a #e"erile "ac6 :i oponen5ii lui #or t6cea. &ai t7r<iu 1uther a cerut con#ocarea unui conciliu general care s6 trate<e proble'a. 7n iulie 1519 el a a#ut o "e<batere cu Lohn EcU la 1eip<ig.4 Diretul EcU a reu:it s601 2or5e<e pe 1uther s6 a"'it6 c6 :i un conciliu general pcate s6 gre:easc6 c6 el re2u<6 s6 accepte "eci<iile papei :i c6 'ulte "intre i"eile lui Eus s7nt #ali"e. 7n 1520 1uther s0a hot6r7t s6 2ac6 proble'a cunoscut6 poporului ger'an prin publicarea a trei bro:uri. Discursul c1tre no"ilimea german19 era a"resat ierarhiei. %o'a pretin"ea c6 autoritatea spiritual6 era superioar6 autorit65ii seculareP c6 singur papa putea interpreta /cripturaP :i c6 ni'eni 7n a2ar6 "e pap6 nu putea con#oca un conciliu. +up6 pre<entarea argu'entelor pentru aceste preten5ii 1uther a trecut la "istrugerea lor "in perspecti#a /cripturii. El a a2ir'at c6 "o'nitorii ar trebui s6 re2or'e<e )iserica la ne#oie c6 papa nu trebuie s6 inter#in6 7n a2acerile ci#ile :i c6 to5i cre"incio:ii s7nt preo5i spirituali ai lui +u'ne<eu care pot s6 interprete<e /criptura :i care au "reptul s60:i aleag6 preo5ii. 7n octo'brie el a publicat o"ia "a"ilonian1.> 7n aceast6 bro:ur6 7:i l6rgea atacul contest7n" sistemul sacramental al %o'ei. .ri'ul "ocu'ent 2usese un atac istoric 7'potri#a ierarhiei "ar al "oilea ataca centrul siste'ului ro'an > sacra'entele ca 'iCloace ale harului c7n" erau 7'p6r5ite Capitolul @? 285 $n alt caricaturist contemporan procatolic l-a pre3entat ca avnd apte capete, 3ugr1vindu-l ca fiind, de la stnga la dreapta, un vr1Qitor, un c1lug1r cu glug1, un p1gn cu tur"an, un om al "isericii, un fanatic cu al"ine n p1r, un clovn i un &ar a"a vinovat de ucidere, instigare la revolt1 i de tlh1rie. "e preo5i. 1uther a accentuat #ali"itatea sigur6 "oar a Cinei +o'nului :i a bote<ului. Eenric al =*E0lea a c7:tigat "e la pap6 titlul "e N9p6r6tor al cre"in5ei@ pentru el :i pentru ur'a:ii s6i "atorit6 r6spunsului "at "e el acestui atac al lui 1uther 7'potri#a siste'ului sacra'ental. 9 treia bro:ur6 Despre li"ertatea cretinului, ataca cu a"e#6rat teologia )isericii %o'ane prin 2aptul c6 a2ir'a c6 to5i cre"incio:ii s7nt preo5i ca re<ultat al cre"in5ei lor personale 7n Cristos. /ubiectele 7n "isput6 erau clari2icate prin aceste atacuri ale lui 1uther asupra ierarhiei a sacra'entelor :i a teologiei )isericii %o'ane :i prin che'area lui la re2or'6 na5ional6.
7n iunie 1520 1eon al -0lea a e'is bula *0surge Domine, care 7n cele "in ur'6 a "us la e?co'unicarea lui 1uther. C6r5ile lui "e ase'enea au 2ost arse la Colonia. 1uther nu s0a l6sat 'ai preCos :i a ars pro'pt bula lui 1eon 7n public 7n 10 "ece'brie 1520.; Carol al =0lea noul 7'p6rat a con#ocat "ieta i'perial6 la Hor's 7n pri'6#ara anului 1521 la care 1uther trebuia s6 apar6 pentru a "a socoteal6 "e #e"erile lui. 1uther a plecat la Hor's cu asigurarea protec5iei "in partea lui Jre"eric care a 2ost electorul /a?oniei :i 2on"atorul uni#ersit65ii Hittenberg :i a altor prin5i ger'ani. El a re2u<at "in nou s60:i retracte<e #e"erile "ac6 nu putea 2i con#ins Nprin '6rturia /cripturii@ sau prin ra5iona'ent c6 gre:ise. El a a2ir'at c60:i #a 'en5ine po<i5ia nu'ai pe aceast6 ba<6 :i a cerut aCutor "e la +u'ne<eu.8 .rietenii lui l0au r6pit pe "ru'ul "e 7ntoarcere la Hittenberg :i l0au "us la Castelul Hartburg un"e a r6'as p7n6 7n 1522. +up6 plecarea sa "e la Hor's +ieta a "at un e"ict prin care poruncea tuturor supu:ilor 7'p6ratului s601 prin"6 pe 1uther :i s601 pre"ea autorit65ilor. Era "e ase'enea inter<is6 citirea scrierilor lui.
286
in. ANII DE SEPARARE+ '5HH-'5,#

7n ti'pul anului "e 7ncercare "in 'ai 1521 p7n6 7n 'artie 1522 &elanchthon nu a stat "egeaba. /curta sa lucrare 7n latin6 "espre teologia re2or'atorilor "e la Hittenberg !oci communes,: a ap6rut 7n 1521. 9ceast6 'ic6 lucrare a 2ost pri'ul tratat teologic 'aCor al %e2or'ei :i a trecut prin nu'eroase e"i5ii 7n ti'pul #ie5ii autorului lui. 9cest tratat 10a consacrat pe &elanchthon ca teolog al 'i:c6rii luterane. &elanchthon a respins autoritatea bisericii ro'ane pe p6rin5ii )isericii legea canonic6 :i pe scolastici. El a pus )iblia "easupra tuturor acestora ca autoritate 2inal6 pentru cre:tini. &ica lui carte s0a n6scut "in stu"iile Epistolei lui .a#el c6tre ro'ani. 7n ea &elanchthon 7ncerca s6 trate<e Ncele 'ai co'une subiecte ale :tiin5ei teologice@ 7ntr0o 'anier6 'eto"ic6 pentru Na st7rni oa'enii spre /criptur6@. El 7l "escrie pe o' ca 2iin" legat "e p6cat :i neputincios s6 se aCute singur. 1egea scrie el nu01 poate aCuta "eoarece 2unc5ia ei principal6 este "e a "e<#6lui p6catul. +u'ne<eu trebuie s6 ini5ie<e lucrarea "e '7ntuire pe care o'ul o pri'e:te prin cre"in5a 7n Cristos. 1uther care a recunoscut c6 era 7n"r6<ne5 :i #iolent acolo un"e &elanchthon era pa:nic :i bl7n" a aprobat 7ntru totul aceast6 lucrare ca e?presia teologic6 a i"eilor lui. El a caracteri<at0o ca Nne'uritoare@. &elanchthon a 7n2iin5at :i siste'ul :colar ger'an. El a 2ost autorul Con2esiunii "e la 9ugsburg. ,i'p "e trei<eci "e ani acest 7n#65at pa:nic a 2ost prietenul :i colegul lui 1uther. +ar nici 1uther nu a stat "egeaba 7n ti'pul "o'iciliului lui 2or5at la Castelul Hartburg 7ntre 'ai 1521 :i 'artie 1522. Jolosin" e"i5ia ,esta'entului grecesc a lui Eras' el a tra"us 4oul ,esta'ent 7n 'ai pu5in "e un an. .7n6 7n 1584 7ntreaga )iblie a 2ost tra"us6 "in original 7n ger'an6. C7n" a 2ost publicat6 ea nu nu'ai c6 le0a "at ger'anilor )iblia 7n propria lor li'b6 "ar a :i stabilit 2or'a stan"ar" a li'bii ger'ane. El a scris "e ase'enea Despre Qur1mintele monastice, 7n care 7i 7n"e'na pe c6lug6ri :i pe c6lug6ri5e s60:i renege Cur6'intele gre:ite s6 p6r6seasc6 '6n6stirea :i s6 se c6s6toreasc6. 1uther a 2ost "esigur un erou na5ional :i a 2ost pre5uit la 2el "e 'ult "e prin5 "e 56ran "e u'anist :i "e ca#alerP "ar 'eto"ele lui 7n anii ur'6tori i0au 7n"ep6rtat pe unii "in cei care01 ur'aser6 la 7nceput necon"i5ionat. 7n ti'p ce era la Hartburg 4icholas /torch :i &arUus /tiibner care erau cunoscu5i ca Npro2e5ii "e la !MicUau@ au ap6rut la Hittenberg :i au 7nceput s6 pre"ice i"ei si'ilare cu i"eile unora "intre anabapti:ti. Ei sus5ineau c6 7'p6r65ia lui +u'ne<eu ur'a s6 apar6 cur7n" pe p6'7nt :i c6 a"ep5ii lor #or a#ea ni:te re#ela5ii speciale. Carlsta"t care era "e obicei instabil a 2ost in2luen5at "e ei. %isc7n"u0:i #ia5a 1uther s0a 7ntors 7n 1522 la Hittenberg. +up6 opt <ile "e pre"ici 7n2ierb7ntate 7n care a accentuat autoritatea )ibliei :i ne#oia "e schi'bare treptat6 7n )iseric6 el i0a 7n#ins pe pro2e5ii "e la !MicUau. +ar ra'ura ra"ical6 a %e2or'ei a si'5it 7n aceast6 perioa"6 c6 nu putea conta pe aCutor "in partea lui 1uther :i 7n 1585 1uther s0a rupt 7n 'o" "eschis "e
'i:carea anabaptist6. Capitolul @? 28; El a pier"ut :i spriCinul "in partea u'ani:tilor cu' a 2ost Eras' 7n 1525. Eras' spriCinise la 7nceput cererile "e re2or'6 ale lui 1uther "ar s0a retras c7n" a #6<ut c6 #e"erile lui 1uther puteau "uce la o ruptur6 "e %o'a. El "e ase'enea nu era "e acor" cu p6rerea lui 1uther c6 #oin5a o'ului este at7t "e neputincioas6 7nc7t ini5iati#a 7n '7ntuire trebuie s6 #in6 "e la +u'ne<eu. Eras' a pus accentul pe libertatea #oin5ei u'ane 7n cartea lui !i"ertatea voin2ei, pe care a publicat0o 7n 1524 ca r6spuns la contestarea libert65ii #oin5ei "e c6tre 1uther. +e ase'enea 56ranii i0au "e#enit ostili lui 1uther 7n 1525 c7n" el s0a opus re#oltei 56r6ne:ti. K6ranii 7l au<iser6 "enun57n" autoritatea bisericii :i a2ir'7n"0o pe cea a /cripturii :i "reptul in"i#i"ului "e a 'erge "irect la +u'ne<eu pentru '7ntuire :i ei au aplicat aceste argu'ente la proble'ele lor sociale :i econo'ice. Jeu"alis'ul 7i opri'ase puternic pe 56rani :i 7n cele N+ou6spre<ece articole@10 "in 1525 ei cereau eli'inarea abu<urilor 2eu"ale pe care ei le "o#e"eau cu /criptura c6 s7nt abu<uri. 1a 7nceput 7n lucrarea lui ndemn la pace, "in aprilie 1525 el i0a 7n"e'nat pe 56rani s6 aib6 r6b"are iar pe seniori s6 repare lucrurile "e care se pl7ngeau 56ranii. C7n" 1uther :i0a "at sea'a c6 aceast6 'i:care social6 re#olu5ionar6 ar putea pri'eC"ui %e2or'a :i sub'ina ba<ele "isciplinei gu#erna'entale chiar :i 7n pro#inciile protestante i0a 7n"e'nat pe prin5i 7ntr0un li'baC #iolent 7n bro:ura lui mpotriva hoardei ucigae i hoa2e de 21rani, s6 repri'e "e<or"inea. 9utorit65ile nu au a#ut ne#oie "e 7n"e'nuri pentru a lua '6suri se#ere :i au '6cel6rit apro?i'ati# 100.000 "e 56rani. K6ranii "in su"ul $er'aniei au r6'as 7n )iserica %o'ano0Catolic6 7n oarecare '6sur6 :i "atorit6 2aptului c6 2useser6 tr6"a5i "e 1uther. 9l5ii au consi"erat c6 renegarea Cur6'intelor 'onastice "e c6tre 1uther prin c6s6toria lui cu c6lug6ri5a e#a"at6 Iatherine #on )ora 7n 1525 a 2ost o ruptur6 brusc6 cu trecutul neCusti2icat6. +ar 1uther a si'5it 7ntot"eauna c6 a 26cut ceea ce trebuia :i a a#ut 'ult6 bucurie 7n #ia5a "e 2a'ilie. Cei :ase copii A ai lui c7t :i nu'ero:i stu"en5i 7i onorau 'asa 7n a:a '6sur6 7nc7t uneori NIatie@ a lui 26cea 2a56 cu greu preg6tirii hranei necesare. 9 2ost "e ase'enea regretabil 2aptul c6 1uther nu a #6<ut o cale clar6 "e unire a 2or5elor cu !Mingli care con"ucea %e2or'a 7n cantoanele "in nor"ul El#e5iei. 1uther :i !Mingli s0au 7nt7lnit 7n toa'na anului 1529 la Coloc#iul &arburg "e la castelul lui Jilip "e Eesse "in &arburg. Ei au c6<ut "e acor" asupra a 14 "in 15 propuneri "ar au a#ut p6reri opuse "espre 2elul 7n care Cristos este pre<ent 7n ele'entele Cinei +o'nului. !Mingli sus5inea c6 Cina +o'nului este o a'intire a 'or5ii lui Cristos iar 1uther sus5inea c6 e?ist6 o pre<en56 real6 a lui Cristos 7n Co'uniune "e:i substan5a p7inii :i a #inului nu se schi'b6. 9:a cu' 2ierul r6'7ne 2ier "ar "e#ine ro:u aprins c7n" este 7n2ierb7ntat a:a sus5inea el c6 substan5a p7inii :i a #inului nu se schi'b6 ci 7n Curul :i "e"esubtul si'bolurilor este pre<en5a 2i<ic6 a lui Cristos.@ E#eni'entele "in $er'ania l0au 2or5at pe 1uther s6 "ea o organi<are bisericii :i liturghiei potri#it6 pentru a"ep5ii lui. 1a +ieta "e la /peier 7n 1526 parti<anii nobili ai lui 1uther au reu:it s6 con#ing6 +ieta ca p7n6 la 7ntrunirea
288
unui Conciliu general con"uc6torul 2iec6rui stat s6 2ie liber s6 ur'e<e cre"in5a pe care o cre"e el corect6. 9 2ost a"optat te'porar principiul cuius regio eius religio Qcon"uc6torul alege religia statului luiR. 1upta 7'p6ratului Carol al =0lea pentru a01 7'pie"ica pe "u:'anul lui Jrancisc * s6 c7:tige controlul asupra *taliei 7n Curul anului 1520 a'enin5area turcilor "inspre %6s6rit :i absen5a 'ultor prin5i ger'ani catolici la +iet6 e?plic6 probabil aceast6 "eci<ie :i cre:terea rapi"6 a 'i:c6rii luterane "up6 acea "at6. O a "oua +iet6 "e la /peier 7n 1529 a anulat "eci<ia pri'ei +iete "eclar7n" c6 cre"in5a ro'ano0catolic6 este singura cre"in56 legal6. Cei :ase a"ep5i nobili ai lui 1uther :i repre<entan5ii a paispre<ece ora:e au citit un Protest. +e atunci 7nainte ei au 2ost cunoscu5i "e c6tre oponen5ii lor ca Nprotestan5i@. +e aici pro#ine ter'enul Nprotestant@.
7n 1580 s0a 5inut +ieta "e la 9ugsburg. Cu aprobarea lui 1uther &elanchthon a re"actat Con2esiunea "e la 9ugsburg care a 2ost pre<entat6 la +iet6.12 Ea a "e#enit cre"eul o2icial al )isericii 1uterane. Era pri'ul "in cele c7te#a cre"euri care au 26cut ca perioa"a "intre 151; :i 1648 s6 2ie tot at7t "e 'are pentru "e<#oltarea cre"eului protestant cu' 2usese perioa"a 7ntre 825 :i 451 pentru "e<#oltarea cre"eurilor ecu'enice ale )isericii ca "e e?e'plu Cre"eul 4icean. 4u'ai ; "in cele 29 "e articole erau negati#e repu"iin" abu<urile religioaseP celelalte articole erau o a2ir'are po<iti#6 a cre"in5ei luterane. 1uther a 2or'ulat !iturghia german1 :i egula de sluQire, 7n anul 1526. 1uther "e ase'enea a re"actat (icul catehism 7n 1529 18 ca o pre<entare pe scurt a celor !ece .orunci a Cre"eului apostolilor a rug6ciunii N,at6l nostru@ :i a altor subiecte "e teologie :i liturghie. Corpul pro2esoral "e la Hittenberg a 7nceput 7n 1585 s6 e?a'ine<e :i s6 or"ine<e pe can"i"a5ii pentru preo5ie. &i:carea luteran6 a 26cut apoi progrese rapi"e 7n nor"ul $er'aniei 7n ciu"a opo<i5iei ar'ate "in partea 7'p6ratului :i a prin5ilor catolici.
I(. EPOCA R$5BOAIELOR RELIGIOASE GERMANE I ORGANI5AREA TERITORIAL$ A BISERICII+ '5,'-'555

.rin5ii protestan5i au hot6r7t s6 se organi<e<e pentru ap6rare reciproc6 2or'7n" ast2el la 7nceputul anului 1581 1iga "e la /ch'alUal"en. Ei au c6<ut "e acor" s60:i apere cre"in5a prin 2or5a ar'elor "ac6 era ne#oie. +ar 7ntre anii 1582 :i 1542 7'p6ratul era ocupat cu r6<boaiele 7'potri#a turcilor :i 2rance<ilor :i 1iga .rotestant6 nu a 2ost ne#oit6 s6 lupte. 9st2el luteranis'ul a reu:it s6 c7:tige 'ult teren 7n nor"ul $er'aniei. 7n anul 1585 a 2ost a"optat un siste' luteran "e or"inare a pastorilor. 9ceasta 7nse'na ruperea "e ierarhia ro'an6. 3lti'ii ani ai lui 1uther au 2ost tulbura5i "e biga'ia lui Jilip "e Eesse Q15040156;R unul "in spriCinitorii lui care s0a c6s6torit cu &argaret #on "er /aale 7n 1540 26r6 a 2i "i#or5at "e pri'a so5ie. 1uther a a#ut e<it6ri 7n aceast6 situa5ie consi'5in" la a "oua c6s6torie :i 7n"e'n7n" ca aceasta s6 2ie 5inut6 Capitolul @? H." secret6. 7n 1546 el a 'urit l6s7n" 'i:carea luteran6 sub con"ucerea lui &elanchthon. 7n cele "in ur'6 7'p6ratul a 2ost gata "e r6<boi cu protestan5ii ger'ani :i r6<boaiele 7'potri#a 1igii au ocupat scena istoriei ger'ane 7ntre 1546 :i 1552. 1upta s0a 7ncheiat cu .acea "e la 9ugsburg 7n 1555. 9ceast6 7n5elegere a pus luteranis'ul la un ni#el "e egalitate legal6 cu catolicis'ul ro'an 7n $er'ania. .rin5ul era cel care ur'a s6 hot6rasc6 religia "in teritoriul lui iar "isi"en5ilor li se "6"ea "reptul "e e'igrare. +ac6 un li"er catolic trecea la protestantis' el trebuia s6 renun5e la 2unc5ia lui. 9ceast6 7n5elegere a ap6rat controlul ro'ano0catolic asupra regiunilor "in su"ul $er'aniei care erau pre"o'inant ro'ano0catolice. 9cesta a 2ost un pas spre un pluralis' religios. /e #a obser#a c6 .acea "e la 9ugsburg 7i "6"ea prin5ului putere 7n proble'ele religioase ale bisericii. 7n 1589 a 2ost con#ocat "e c6tre electorul Jre"eric un consistoriu la Hittenberg care s6 ser#easc6 "rept tribunal 7n ca<urile "e in"isciplin6 :i "i#or5. 7n ur'6toarea "eca"6 consistoriul a "e#enit un corp "e gu#ern6'7nt care gu#erna a2acerile bisericii sub supra#egherea prin5ului. /uperinten"en5ii 2olosi5i 7nc6 "in 152; erau tri'i:i s6 supra#eghe<e proble'ele bisericii locale. 1uther cre"ea 7n or"ine :i scria c6 "e:i statul nu are "reptul s6 se a'estece 7n proble'a '7ntuirii in"i#i"ului statului i s0a "at sabia lui +u'ne<eu ca s6 'en5in6 or"inea pentru ca cei pio:i s6 poat6 tr6i 7n pace. Con"uc6torul statului era responsabil 7naintea lui +u'ne<eu pentru 2elul 7n care con"ucea statul. +ar 1uther era 7'potri#a r6sturn6rii unui gu#ern arbitrar :i opresi# prin re#olu5ie pe 'oti# c6 ti'pul sau "u:'anii e?terni #or 7n"repta starea respecti#6.14 )isericile teritoriale cuprin"eau toate persoanele bote<ate :i a#eau superinten"en5i nu'i5i "e prin5 care erau r6spun<6tori 7n 2a5a acestuia pentru uni2or'itate 7n ce pri#e:te 7nchinarea :i pentru "isciplina pastorilor. 1uther a 2ost "esigur una "in personalit65ile titanice ale )isericii "atorit6
in2luen5ei sale asupra epocii lui c7t :i asupra ti'purilor ce au ur'at. )isericile luterane na5ionale "in $er'ania :i "in 56rile scan"ina#e au 2ost un re<ultat al acti#it65ii lui. 9cestor biserici el le0a "at Catehismul mare :i Catehismul micM Comentariile, care erau aCutoare pentru pre"ici pentru preotP un siste' "e con"ucere a )isericii "e<#oltat "e el 7n 'are '6sur6P )iblia ger'an6 care a aCutat la stan"ar"i<area li'bii ger'aneP c7nt6ri 'inunate care erau c7ntate 7n li'ba na5ional6 "e c6tre 7ntreaga a"unare. El a 7n2iin5at un siste' "e e"uca5ie ele'entar6 uni#ersal6 7n $er'ania pentru ca oa'enii s6 poat6 2i 7n#65a5i s6 citeasc6 )iblia 7n li'ba lor. El a 7n"e'nat 7n acest sens corpurile gu#ernatoare ale ora:elor ger'ane 7ntr0o scrisoare pe care le0a a"resat0o 7n anul 1524 iar 7n 1580 a scris "espre "atoria p6rin5ilor "e a0:i tri'ite copiii la :coal6. Dcoala uni#ersal6 ele'entar6 obligatorie 7:i are pri'ele 7nceputuri 7n e2orturile lui 1uther. +e ase'enea el a 2ost preocupat "e e"uca5ia la ni#el "e gi'na<iu :i "e uni#ersitate. 1uther a re"at pre"ic6rii locul ei "e "rept 7n biseric6 cre7n" ast2el un 'e"iu "e e"ucare spiritual6 care era at7t "e larg 2olosit 7n )iserica .ri'ar6. &ai presus "e toate el a con:tienti<at epoca 7n care a tr6it "e 2aptul c6 7n
19 Co'an"a nr. 549
290
Capitolul @? H"' esen56 cultura nu era nu'ai o proble'6 "e ra5iune ci o proble'6 "e regenerare prin cre"in5a 7n Cristos. El nu a repu"iat in"i#i"ualis'ul %ena:terii ci a 26cut "in el o proble'6 spiritual6 ar6t7n" c6 in"i#i"ul este a"us 7ntr0o rela5ie '7ntuitoare cu +u'ne<eu prin cre"in5a 7n *sus Cristos. 7n locul unei biserici autoritare el a pus o )iblie autoritar6 ca regul6 in2ailibil6 "e cre"in56 :i "e practic6 pe care 2iecare cre"incios0preot trebuie s6 o 2oloseasc6 7n chip "e c6l6u<6 7n proble'e "e cre"in56 :i "e 'oral6. 1uther nu a negat necesitatea unei rela5ii a in"i#i"ului cu ceilal5i "in biseric6P "in contr6 el a insistat asupra i'portan5ei p6rt6:iei cu al5i 'e'bri ai trupului lui Cristos.
(. LUTERANISMUL+ '555-'5.#
+e la .acea "e la 9ugsburg p7n6 la publicarea 7n 1580 a C1r2ii acordului, pacea bisericilor luterane a 2ost tulburat6 "e contro#erse "octrinare. &aCoritatea proble'elor erau 7n punctele 7n care &elanchthon :i 1uther a#useser6 opinii "i2erite. 3na "intre contra#erse a 2ost cu locul 1egii 7n pre"icare. 1uther a sugerat ca 1egea s6 se pre"ice ca 'iCloc "e a le re#ela oa'enilor c7t "e p6c6to:i s7nt. 9l5ii sus5ineau c6 trebuia pre"icat6 nu'ai E#anghelia ea 2iin" cea care a"uce '7ntuirea. Contro#ersa 'aCorist6 s0a n6scut "in te<a lui $eorge &aCor potri#it c6reia 2aptele bune s7nt o parte i'portant6 a '7ntuirii noastre cu toate c6 o'ul este '7ntuit nu'ai prin cre"in56. 9cei luterani care erau ur'a:ii apropia5i ai lui 1uther argu'entau c6 aceasta era "e 2apt o 7ntoarcere la "octrina ro'ano0catolic6 a '7ntuirii prin cre"in56 :i 2apte. 9u ap6rut "iscu5ii :i asupra Cinei +o'nului :i asupra 7ntreb6rii "ac6 #oin5a u'an6 este sau nu capabil6 s6 coopere<e cu gra5ia "i#in6 7n '7ntuire.15 +eoarece "isputele creau at7t "e<binare religioas6 c7t :i politic6 prin5ii $er'aniei au hot6r7t c6 proble'ele trebuie regle'entate pentru ca 'i:carea luteran6 s6 nu se "estra'e. 7n 15;; a 2ost 2inali<at un "ocu'ent cunoscut sub nu'ele "e +ormula acordului, care a 2ost publicat 7n 1580. &aCoritatea luteranilor "in $er'ania au acceptat aceast6 2or'ulare a teologiei lor. ,eologii luterani au a#ut "e ase'enea sarcina "e a "a o 2or'ulare co'plet6 a teologiei luterane care s6 o "i2eren5ie<e "e teologia ro'ano0catolic6. 9ceasta s0a reali<at prin preg6tirea C1r2ii acordului 7n 1580. Cartea aceasta con5inea cele trei 'ari cre"euri uni#ersale ale )isericii .ri'are :i "i2eritele 2or'ule luterane care 2useser6 stabilite 7ntre 1529 :i 1580. 9ceste "ispute i0au 26cut pe luterani 2oarte con:tien5i "e i'portan5a "octrinei :i au "us la crearea unei concep5ii care accentua corectitu"inea "octrinei. 9ceasta a "us la o orto"o?ie rece care ignora aspectele 'ai spirituale subiecti#e ale cre:tinis'ului. &i:carea pietist6 a ap6rut 7n secolul al -=**0lea ca o reac5ie la aceast6 accentuare a aspectului intelectual al cre"in5ei.
(I. LUTERANISMUL %N SCANDINA(IA
%e2or'a bisericeasc6 7n +ane'arca a 7nceput 7n ti'pul "o'niei unui nepot al lui Jre"eric al /a?oniei Christian al E0lea Q151801528R care a#ea o puternic6 orientare u'anist6 :i care era ner6b"6tor s6 elibere<e coroana "e sub controlul unui conciliu "e nobili :i cler. El #oia s6 7n2iin5e<e o biseric6 "e stat care s6 2ie sub controlul regal. /uccesorul lui Jre"eric * Q152801588R :i0a 'ani2estat si'patia pentru cre"in5a luteran6 :i i0a per'is lui Eans ,ausen Qcea 149401561R s6 2ac6 7n +ane'arca ceea ce 26cuse 1uther 7n $er'ania. ,ausen a 2ost aCutat enor' "e publicarea unei tra"uceri 7n "ane<6 a 4oului ,esta'ent 7n 1524. Jre"eric era 7n 'o" "eschis 7n 2a#oarea %e2or'ei 7n 1526 :i 10a nu'it pe ,ausen capelanul regal. El era spriCinit cu loialitate "e oa'enii "e r7n" care erau "e<gusta5i "e corup5ia 7naltului cler :i "e tra2icul cu in"ulgen5e. 7n 1580 a ap6rut 2or'ularea cre"in5ei luterane QN'6rturisirea "e cre"in56@ sau Ncon2esiunea cre"in5ei@R o con2esiune "e cre"in56 luteran6. /uccesorul lui Jre"eric Christian al *l*0lea a con#ins +ieta "in 1586 s6 aboleasc6 religia ro'an6 :i s6 2ie con2iscate toate propriet65ile bisericii ro'ane care au 2ost 7'p6r5ite 7ntre rege :i nobili. 7ncep7n" "in 1589 luteranis'ul a "e#enit religie "e stat 7n +ane'arca. +eoarece 4or#egia a 2ost "o'inat6 "e +ane'arca p7n6 7n 1814 ea a trebuit s6 accepte schi'b6rile religioase care a#eau loc 7n +ane'arca. 1uteranis'ul a 2ost intro"us 7n 4or#egia 7n ti'pul "o'niei lui Jre"eric * "e#enin" religie "e stat 7n ti'pul "o'niei lui Christian al *E0lea. 3n cleric cu nu'ele "e $issur Einarsen care aCunsese sub in2luen5a luteranis'ului la uni#ersitatea "in Hittenberg 7n ti'pul :e"erii lui 7n $er'ania a pre"icat "octrinele luterane 7n *slan"a la 7ntoarcerea lui 7n 1588. C7n" 7n 1540 a "e#enit episcop a intro"us luteranis'ul 7n episcopia lui. .ublicarea 4oului ,esta'ent 7n li'ba islan"e<6 7n acela:i an a pro'o#at cau<a protestantis'ului. 7n 1554 luteranis'ul a "e#enit religia o2icial6 a *slan"ei printr0un "ecret regal. /ue"ia a "e#enit in"epen"ent6 "e +ane'arca 7n 1528 ca ur'are a re#olu5iei "in 1521 7n ti'pul "o'niei lui Christian al E0leaP :i noul ei "o'nitor re2or'ator $usta# =asa Q152801560R era "e ase'enea 7n 2a#oarea %e2or'ei ca instru'ent prin care putea con2isca bog65iile bisericii ro'ane. Ola# .etri Q149801552R "up6 trei ani "e stu"ii la Hittenberg a 26cut 7n /ue"ia ceea ce 1uther a 26cut 7n $er'ania pun7n" ba<ele populare pentru %e2or'6. 9cti#itatea lui .etri i0a "at "o'nitorului posibilitatea "e a a"uce /ue"ia 7n tur'a cre"incio:ilor luterani. O tra"ucere sue"e<6 a 4oului ,esta'ent 7n 1526 a "eschis posibilitatea citirii lui "e c6tre public pentru a co'para 7n#656tura clerului lor cu )iblia a:a 7ne7t s6 poat6 #e"ea c6 "octrinele luterane ale lui .etri erau 'ai apropiate "e /criptur6. 1uteranis'ul a 2ost 26cut religie "e stat la +ieta "e la Hesteras 5inut6 7n 152; 2iin" acceptat 7n 'o" treptat "e oa'eni. 7n ti'pul lungii "o'nii a lui $usta# =asa "in 1528 p7n6 7n 1560 %e2or'a s0a stabilit pe "eplin 7n 5ar6. +in /ue"ia %e2or'a s0a 7ntins 7n Jinlan"a "eoarece Jinlan"a era sub st6p7nirea /ue"iei. &ichael 9gricola Q15080155;R a 2ost apostolul ei 7n acea 5ar6. El a "e#enit arhiepiscop ca' prin anul 1510 :i a tra"us 4oul ,esta'ent 7n li'ba 2inlan"e<6 prin care el a stabilit :i li'ba 2inlan"e<6 scris6. .7n6 7n anul 1580 cre"in5a luteran6 a 2ost a"optat6 "e poporul 2inlan"e< :i "e con"uc6torii lui.
292
1uteranis'ul a a#ut in2luen56 :i 7n alte 56ri. *"eile luterane au pus ba<a pentru %e2or'a "in /co5ia sub Lohn Ino?. 1uteranii :i0au r6sp7n"it 7n#656turile :i 7n 9nglia. +e:i aceste 56ri 7n 2inal au a"optat alte 2or'e ale %e2or'ei luteranis'ul a 2ost un 2actor 7n tran<i5ia "e la catolicis' la protestantis'. 1uteranis'ul a triu'2at te'porar 7n .olonia "ar "isputele 7ntre cei care sus5ineau cre"in5a luteran6 :i luptele interne au per'is bisericii ro'ane s6 rec7:tige .olonia pentru catolicis'. 7n $er'ania :i 7n 56rile scan"ina#e luteranis'ul a a#ut succesele cele 'ai 'ari :i 'ai 7n"elungate. 9utoritatea )ibliei pe care con"uc6torii luterani au tra"us0o 7n li'bile na5ionale ale 56rilor lor :i Custi2icarea prin cre"in56 au "e#enit cu#intele "e
or"ine 7n acele 56ri 7n secolul al -=*0lea. 1uther a 26cut o lucrare 'ult 'ai 'are "ec7t :i0ar 2i putut el i'agina #reo"at6 atunci c7n" s0a ri"icat pentru pri'a oar6 7n 151; 7'potri#a tra2icului cu in"ulgen5e al lui ,et<el.
NOTE
1. Eenry )ettenson Documents of the Christian Church Q4eM XorU: O?2or" 3ni#ersity .ress e". a 20a 1968R p. 1850191. 2. Eans /. Eillerbran" -he eformation Q4eM XorU: Earper 1964R p. 55056. 8. Ernest $. /chMiebert N,he %e2or'ation 2ro' a 4eM .erspecti#e@ Church Histor%, 1; Q'artie 1948R: 8081. 4. )ettenson op. cit. p. 1910192P Eillerbran" op. cit. p. 650;6 "espre "isputa cu EcU. 5. )ettenson Documents, p. 192019;. 6. *bi". p. 19;0199. ;. Eillerbran" eformation, p. 8008;. 8. )ettenson Documents, p. 1990201P Eillerbran" eformation, p. 8;0 100. 9. .hilip &elanchthon !oci communes rerum theologicarum, tra"us "e Charles 1. Eill Q)oston: &ea"or 1944R. 10. Cly"e 1. &anschrecU e". A Histor% of Christianit% QEngleMoo" Cli22s 4.L.: .rentice0Eall 1964R p. 85040. 11. Eillerbran" eformation, p. 1490168. 12. .hilip /cha22 Creeds of Christendom Q4eM XorU: /cribner 8 #oi. e". a 60a 1890R. 8:10;8P )ettenson op. cit. p. 2100212. 18. /cha22 op. cit. 8:;4092P )ettenson op. cit. p. 2010209. 14. Eugh ,ho'son Ierr Lr. A Compend of !utherFs -heolog% Q.hila"elphia: Hest'inster 1948R p. 2180282. 15. /cha22 op. cit. 1:258080;. 16. *bi". 8:980180.
H.
Re;or8a n E7Be:ia
El#e5ia era cea 'ai liber6 5ar6 "in Europa 7n ti'pul %e2or'ei "e:i cu nu'ele 26cea parte "in /27ntul *'periu %o'an. 7nc6 "in 1291 cele trei cantoane 2orestiere /chMy< 3ri :i 3nterMal"en intraser6 7ntr0o uniune care 7i per'itea 2iec6rui canton s6 se "e<#olte ca o republic6 autogu#ernatoare. 7n ti'pul %e2or'ei 7n Con2e"era5ie e?istau 18 cantoane. El#e5ienii "e'ocra5i #iguro:i erau c6uta5i 7n toat6 Europa ca sol"a5i 'ercenari. Ei au alc6tuit ar'atele pe care le0a angaCat papa pentru a0i ap6ra interesele cu 2or5a ar'elor. $u#ernul 2iec6rui canton era total responsabil pentru a2acerile locale :i pentru acest 'oti# 2iecare canton era liber s6 accepte 2or'a "e religie pe care a#ea s6 o 7'br65i:e<e. +e aceea %e2or'a 7n El#e5ia a 2ost reali<at6 prin ac5iunea legal6 a gu#ernului local ales "e'ocratic. Ora:ele el#e5iene erau "e ase'enea centre ale culturii :i u'anis'ul a reu:it s6 se stabileasc6 7n ora:ele cantonale. )asel a#ea o uni#ersitate 2ai'oas6. 9ici :i0a e"itat Eras' 4oul ,esta'ent grecesc "eCa tip6rit. +atorit6 acestor 2actori %e2or'a el#e5ian6 a a#ut ca surs6 'aCor6 u'anis'ul. .e teritoriile el#e5iene s0au "e<#oltat trei tipuri "e teologie 7n ti'pul %e2or'ei. Cantoanele "e li'b6 ger'an6 "in nor"ul 56rii au ur'at #e"erile lui !Mingli cu pri#ire la %e2or'6. Cele "in su" 7n care se #orbea 2rance<a 7n 2runte cu $ene#a au ur'at #e"erile lui Cal#in. &ai 'ult ra"icalii %e2or'ei cunoscu5i ca anabapti:ti au "e<#oltat o ra'ur6 e?tre'ist6 7ntre cei care la 7nceput au acti#at cu !Mingli. +e la !urich 'i:carea anabaptist6 s0a r6sp7n"it 7n toat6 El#e5ia $er'ania :i Olan"a. Ea a cunoscut o "e<#oltare constant6 sub con"ucerea lui &enno /i'ons.
I. RE/ORMA 5PINGLIAN$ %N CANTOANELE
GERMANE DIN NORDUL EL(E*IEI

Eul"reich !Mingli Q148401581R a 26cut parte :i el "in pri'a genera5ie "e re2or'atori. 7n el 2or5ele "e ne'ul5u'ire 2a56 "e %o'a s0au cristali<at 7ntr0o biseric6 re2or'at6. ,at6l lui era 2er'ier :i 'agistratul principal "in Hil"haus. Ja'ilia a#ea un #enit bun care i0a "at posibilitatea lui !Mingli s6 pri'easc6 o instruire bun6 7n "o'eniul preo5iei. El a stu"iat la uni#ersitatea "in =iena :i
H"1
7n 1502 a plecat la uni#ersitatea "in )asel un"e :i0a co'pletat stu"iile 7n 1504 pri'in" "iplo'a "e licen5iat 7n litere 7n 1506. 1ui i0a pl6cut 2aptul c6 pro2esorii lui au pus accentul pe u'anis'. Eras' a "e#enit i"olul luiP :tiin5ele u'aniste erau principala lui n6<uin56P "ar teologia pre<enta pu5in interes pentru el. 7ntre absol#irea "in 1506 :i anul 1516 !Mingli 10a sluCit bine pe pap6 ca preot "e parohie capelan :i patriot el#e5ian 7n2l6c6rat. .ri'a lui parohie a 2ost la $larus. 7n acest ti'p orientarea lui u'anist6 10a 26cut s6 interprete<e E#anghelia paulin6 2olosin"u0se "e 2ilo<o2ia lui .laton :i "e .re"ica "e pe &unte a lui Cristos accentu7n" aspectele etice ale cre:tinis'ului. /tu"iul 7n#656turilor lui Eras' 10a 7n"ep6rtat "e teologia scolastic6 spre stu"iul )ibliei. ,en"in5ele lui patriotice l0au 26cut s6 se opun6 ser#iciului 'ercenar 26cut "e tinerii el#e5ieni cu e?cep5ia ser#iciului 'ercenar pentru pap6. .entru a0i atrage spriCinul papa i0a "at o pensie anual6 generoas6. 7n 1518 :i 1515 el a 'ers cu 'ercenarii "e la $larus pentru a sluCi ca :i capelan al lor. 7ntre 1516 :i 1518 a sluCit ca pastor la Einsie"eln un centru pentru pelerini. 9colo a 7nceput s6 se opun6 unor abu<uri ale siste'ului ro'an "e in"ulgen5e :i ale i'aginii negre a Jecioarei &6ria ri"iculi<7n"u0le a:a cu' a 26cut :i Eras'. C7n" a ap6rut 7n 1516 ,esta'entul grec al lui Eras' el a copiat Epistolele lui .a#el "e pe un e?e'plar 7'pru'utat pentru a0:i a#ea propriul lui e?e'plar. El era un u'anist biblic atunci c7n" a plecat "e la Einsie"eln. Che'at ca pastor la !urich el :i0a 7nceput acti#itatea acolo 7n anul 1519. 7n acest ti'p a luat po<i5ie clar6 7'potri#a 7nscrierii el#e5ienilor ca 'ercenari 7n ser#iciul str6inilor "in cau<a in2luen5elor corup6toare la care erau supu:i oa'enii 7n aceast6 sluCb6 :i !urichul a oprit aceast6 practic6 7n 1521. 3n atac "e ciu'6 7n 1519 :i contactul Cu i"eile luterane l0au "us la o e?perien56 a con#ertirii. !Mingli a ri"icat pentru pri'a "at6 proble'a %e2or'ei c7n" a "eclarat c6 <eciuielile pl6tite "e cre"incio:i nu a#eau autoritate "i#in6 :i c6 plata lor era o proble'6 #oluntar6. 9ceasta era o lo#itur6 pentru ba<a 2inanciar6 a siste'ului ro'an. .are ciu"at 2aptul c6 re2or'atorul s0a c6s6torit 7n secret cu #6"u#a 9nna %einhar" 7n 1522. 9bia 7n 1524 el a legiti'i<at 7n 'o" public unirea lor c6s6torin"u0se cu ea 7n 'o" "eschis. C7n" 7n anul 1522 cet65enii au respins i"eea postului 'are :i pentru a se scu<a au citat a2ir'a5ia lui !Mingli cu pri#ire la 2aptul c6 )iblia este singura autoritate :i c7n" au 2ost 26cute schi'b6ri care au 'o"i2icat siste'ul "e 7nchinare ro'an autorit65ile s0au hot6r7t s6 5in6 o "e<batere public6 7n care !Mingli s6 le r6spun"6 tuturor participan5ilor. 9poi autorit65ile alese ur'au s6 "eci"6 ce cre"in56 s6 a"opte ora:ul :i cantonul. 9st2el 7n cantoanele "e nor" ale El#e5iei %e2or'a a a#ut loc prin ac5iune gu#erna'ental6 "up6 "e<batere 7nainte "e "e<baterea "in 1528 care a 2ost 7n"reptat6 7'potri#a lui Lohann Jaber !Mingli a preg6tit cele Lai3eci i apte de Articole, care puneau accentul pe '7ntuirea prin cre"in56 autoritatea )ibliei Cristos ca :i Cap al )isericii :i "reptul clericilor la c6s6torie. Ele con"a'nau "e ase'enea practicile ro'ane nebiblice.1 Consiliul ora:ului a hot6r7t c6 !Mingli a c7:tigat Capitolul @< H"5 :i i"eilor re2or'atorului li s0a "at rapi" statut legal. 9u 2ost eli'inate pl65ile pentru bote<uri :i 7n'or'7nt6ri. C6lug6rii :i c6lug6ri5ele a#eau #oie s6 se c6s6toreasc6. 9u 2ost inter<ise icoanele :i 'oa:tele :i 7n 1525 %e2or'a era 7ncheiat6 7n !urich prin abolirea liturghiei. Cre"in5a lui !Mingli c6 autoritatea 2inal6 o are co'unitatea cre:tin6 care 7:i e?ercit6 autoritatea printr0un gu#ern ci#il ales ac5ion7n" pe ba<a )ibliei a a"us roa"e 7n %e2or'a "e la !urich 7n
care biserica :i statul s0au legat 7ntr0un 'o" teocratic. )erna a 2ost c7:tigat6 "e partea %e2or'ei printr0o "e<batere ase'6n6toare celei "in !urich. !Mingli a luat parte la "e<batere pe ba<a celor Xece te3e6 ale lui :i ca re<ultat consiliul ora:ului a or"onat acceptarea principiilor %e2or'ei 7n 1528. 7n 1529 :i 7n )asel a 2ost abolit6 liturghia prin in2luen5a unui bun prieten al lui !Mingli Oecola'pa"ius. +up6 1522 !Mingli a 2ost st7nCenit "e a"ep5ii "e#eni5i cunoscu5i sub nu'ele "e anabapti:ti "eoarece ei insistau asupra rebote<6rii con#erti5ilor. 7n 1525 consiliul ora:ului le0a inter<is 7ntrunirile :i i0a alungat "in ora:. 7n 152; Jeli? &an< Q14980152;R a 2ost e?ecutat prin 7necare. !Mingli a pier"ut :i spriCinul lui 1uther la Coloc#iul "e la &arburg 7n 1529 c7n" cei "oi nu au reu:it s6 aCung6 la un acor" 7n leg6tur6 cu pre<en5a lui Cristos 7n ele'ente la Cina +o'nului. 9st2el <Minglianis'ul s0a "e<#oltat separat "e luteranis'. 9cceptarea principiilor <Mingliene "e c6tre 'ai 'ulte cantoane a 26cut necesar6 o organi<are religioas6 ast2el 7nc7t 7n 152; s0a 2or'at un sino" al bisericilor e#anghelice el#e5iene. Ca' 7n acela:i ti'p a 2ost tra"us6 )iblia pentru popor 7n li'ba na5ional6. .7n6 acu' papa nu inter#enise "in cau<6 c6 a#ea ne#oie "e 'ercenari el#e5ieni "ar cantoanele rurale 'ai #echi cre"incioase papei s0au hot6r7t s6 opreasc6 7n"ep6rtarea "e %o'a. Ele au organi<at o 3niune cre:tin6 a Cantoanelor Catolice :i 7n 1529 a i<bucnit un r6<boi "eschis 7ntre cantoanele protestante :i cele ro'ano0catolice. Cele "ou6 grupuri au 7ncheiat un acor" "e pace la Cappel prin care ur'a ca 'aCoritatea cet65enilor "in 2iecare canton s6 hot6rasc6 2or'a "e religie pe care o #or a"optaP toto"at6 s0a hot6r7t ca protestan5ii s6 2ie tolera5i 7n cantoanele papale. C7n" !Mingli a 7ncercat s6 c7:tige $ene#a pentru cau<a lui a i<bucnit iar6:i un r6<boi 7n 1581. !Mingli a plecat pe c7'pul "e lupt6 ca :i capelan al sol"a5ilor s6i :i a 2ost ucis 7n ti'pul luptei. Ca re<ultat al luptelor 2iec6rui canton i s0a "at control "eplin asupra a2acerilor sale interne iar !urichul s0a retras "in alian5a lui cu 1iga Cre:tin6 Ci#ic6 a Cantoanelor %e2or'ate. +up6 aceasta 7n El#e5ia ger'an6 au a#ut loc pu5ine schi'b6ri 7n situa5ia religioas6. Eeinrich )ullinger Q1504015;5R a "e#enit succesorul abil :i conciliator al lui !Mingli. &ai t7r<iu 2or5ele <Mingliene s0au unit cu cele cal#iniste 7n bisericile re2or'ate "in El#e5ia prin 9cor"ul "e la !urich "in anul 1549. !Mingli a 2ost cel 'ai u'anist "intre re2or'atori. El cre"ea c6 greci ca /ocrate :i .laton :i ro'ani ca /eneca /cipio :i Cato #or 2i 7n cer. +ar 7n a2ar6 "e aceasta el sus5inea autoritatea absolut6 a )ibliei :i nu per'itea 7n religie ni'ic ce nu putea 2i "o#e"it prin /criptur6. El accepta pre"estinarea necon"i5ionat6 la '7ntuire "ar cre"ea c6 nu'ai cei care au au<it :i au respins Capitolul @< 29; E#anghelia prin necre"in56 s7nt pre"estina5i la con"a'nare. El cre"ea c6 cre"in5a este ele'entul esen5ial 7n sacra'ente c6 Cina +o'nului era o Nco'e'orare@ si'bolic6 :i nu o Nrepetare@ a *sp6:irii iar cre"inciosul se 7'p6rt6:e:te "in Cristos prin cre"in56. El consi"era p6catul originar ca o boal6 'oral6 nu ca o #in6. .rin ur'are copiii 'ici puteau 2i '7ntui5i "e Cristos 26r6 s6 2i 2ost bote<a5i. 1ucrarea lui eligia adev1rat1 i fals1 Q1525R e?pri'6 concep5ia lui biblic6 :i cristocentric6. 9cestea au 2ost concep5iile o'ului care a pus ba<ele cre"in5ei re2or'ate 7n El#e5ia ger'an6. +e:i Cal#in a "e#enit eroul cre"in5ei re2or'ate biserica nu trebuie s6 uite rolul pe care 10a a#ut culti#atul "e'ocratul :i sincerul !Mingli 7n eliberarea El#e5iei "in lan5urile papalit65ii. El a 2ost 'ai liberal "ec7t 1uther "ar tot at7t "e curaCos ca :i acel 'are re2or'ator.
II. RE/ORMA RADICAL$+ '5H5-'5.#

,ratarea anabapti:tilor 7ntr0un capitol "e"icat apari5iei cre"in5ei re2or'ate 7n El#e5ia este Custi2icat6 "e 2aptul c6 'i:carea anabaptist6 a 2ost la 7nceput str7ns legat6 "e 'i:carea <Minglian6 "in nor"ul El#e5iei. +e acolo ea s0a r6sp7n"it 7n &ora#ia Olan"a :i alte 56ri. Ea a 2ost str6'o:ul spiritual al bisericilor 'o"erne 'enonite a'i:e :i huterite "in 7ntreaga lu'e. Ea a atras lucr6torii "e la ora:e :i sate. 9. 9 nab ap tist ii
9nabapti:tii au ap6rut pri'a "at6 7n El#e5ia "atorit6 libert65ii care e?ista 7n aceast6 5ar6. 4ici 2eu"alis'ul nici papalitatea nu 2useser6 7n stare s6 pun6 st6p7nire pe aceast6 5ar6 "e bra#i sol"a5i 'ercenari. *nsisten5a lui !Mingli asupra )ibliei ca ba<6 pentru e"ucarea pre"icatorilor a 7ncuraCat "e<#oltarea concep5iilor anabaptiste ba<ate pe )iblie. 1. Conra" $rebel Q149801526R poate 2i consi"erat 2on"atorul 'i:c6rii anabaptiste elve2iene. El s0a n6scut 7ntr0o 2a'ilie nobil6 in2luent6 :i a pri'it e"uca5ie bun6 la uni#ersit65ile "in =iena :i .aris. +up6 con#ertirea lui 7n 1522 a lucrat 7'preun6 cu !Mingli p7n6 la "esp6r5irea lor 7n 1525. 7l atr6sese concep5ia ini5ial6 a lui !Mingli con2or' c6reia bote<ul copiilor 'ici nu a#ea Custi2icare biblic6. 7n anul 1525 Conciliul "e la !iirich le0a or"onat lui $rebel :i lui Jeli? &an< un alt li"er 2oarte e"ucat al anabapti:tilor s6 7ncete<e 7ntrunirile pentru stu"ierea )ibliei. $eorge )laurocU a 2ost bote<at 7n 1525 "e $rebel iar apoi el 10a bote<at pe $rebel :i pe al5ii. 7n acela:i ti'p "eoarece insisten5a asupra bote<ului a"ult 7i pri#a pe 'ul5i "e "repturi cet65ene:ti !Mingli a renun5at la po<i5ia lui ini5ial6 re2eritoare la lipsa unei ba<e biblice pentru bote<ul copiilor 'ici. +e ase'enea anabapti:tii 'ai ra"icali care se opuneau controlului statului asupra religiei 7i puneau 7n pri'eC"ie planurile "e a ralia "e partea %e2or'ei autorit65ile conser#atoared1a 7nceput !Mingli #oia s6 2oloseasc6 tehnica lui "e "e<batere pentru a0i con#inge s6 renun5e la #e"erile lor "ar c7n" aceasta a 7nregistrat un e:ec conciliul a a"optat '6suri 'ai "ure cu' ar 2i a'en<ile :i e?ilul. .7n6 7n 1585 'i:carea a "e#enit practic ine?istent6 7n !iirich "in cau<a trata'entului plin "e cru<i'e la care erau H". Cretinismul de-a lungul secolelor supu:i. Cre:tinii "e r7n" au 2ugit 7n alte 56ri. 9'i:ii "in .ennsyl#ania pro#in "in aceast6 'i:care. )althasar Eub'aier Qcea 148101528R unul "in pri'ii anabapti:ti germani, a a#ut o e"uca5ie e?cep5ional6 :i a pri'it o "iplo'6 "e "octor 7n teologie "e la uni#ersitatea "in *ngolsta"t un"e a stu"iat cu Lohn EcU a"#ersarul lui 1uther. .astoratul lui la Hal"shut l7ng6 grani5a el#e5ian6 i0a 7nlesnit contactul cu ra"icalii el#e5ieni ale c6ror i"ei le a"optase. 7'preun6 cu cei trei sute "e a"ep5i a 2ost bote<at prin stropire 7n anul 1525 :i a trebuit s6 2ug6 la !urich pentru a sc6pa "e autorit65ile austriece. +e acolo a 2ost i<gonit 7n &ora#ia un"e a preluat con"ucerea celor ce se re2ugiaser6 "in cau<a persecu5iei <Mingliene :i a 'iilor "e 'ora#ieni con#erti5i la anabaptis'. 9 2ost ars pe rug 7n 1528 "in or"inul 7'p6ratului iar so5ia lui a 2ost 7necat6 7n +un6re "e c6tre autorit65ile ro'ano0catolice. 7n toat6 cariera sa "e con"uc6tor anabaptist el a insistat asupra separ6rii bisericii "e stat asupra autorit65ii )ibliei :i asupra bote<ului cre"incio:ilor.8 +atorit6 escatologiei ei aripa ra"ical6 a 'i:c6rii anabaptiste a contribuit la "iscre"itarea 'ultor cre"incio:i buni "in r7n"urile anabapti:tilor "in $er'ania. .ro2e5ii "e la !MicUau care i0au cau<at proble'e lui 1uther la Hittenberg 7n 1522 au 2ost asocia5i "eseori "e:i poate 7n 'o" gre:it cu 'i:carea "e "iscre"itare. %6scoala "e la &unster "in 1585 con"us6 "e c75i#a cu Ana"aptitii au fost trata2i mult1 cru3ime att de protestan2i ct i de catolici. *i au fost for2a2i s1 sar1 de la n1l2ime de pe cl1i de fin, i au fost neca2i, ari i spn3urafi. Capitolul @< 299 anabapti:ti ra"icali care cre"eau 7n 'ileniu a "us la 7nstr6inarea lui 1uther :i a a"ep5ilor lui "e ace:ti oa'eni. )ernhar" %oth'ann unul "intre preo5ii cate"ralei "e la &unster a 7nceput s6 lucre<e 7n "irec5ia c7:tig6rii &inisterului pentru cre"in5a e#anghelic6. 7n anul 1582 Conciliul le0a per'is preo5ilor luterani s6 ocupe a'#oanele "ar 7'p6ratul a or"onat episcopului "e &unster s60i alunge pe %oth'ann :i pe a"ep5ii lui 2iin"c6 ei "e#eneau tot 'ai ra"icali > a"opt7n" i"eile anabaptiste "e socialis' :i propun7n" #in"erea propriet65ilor pentru aCutorarea s6racilor. 7n acest punct &elchior Eo22'ann Qcea 149501548R care
sosise la /trasbourg 7n anul 1529 pentru a a:tepta #enirea 'ileniului a 2ost 7nlocuit ca li"er al anabapti:tilor 'ileni:ti "in /trasbourg cu brutarul Lan &atthys. &atthys s0a autoprocla'at a 2i Enoh :i a tri'is e'isari la &unster 7n 1584. &ai t7r<iu el a hot6rit c6 &inisterul :i nu /trasbourgul trebuia s6 2ie 4oul *erusali' :i s0a 'utat acolo cu so5ia lui 2ru'oasa 2ost6 c6lug6ri56 +i#ara. C7n" &atthys a 2ost ucis 7n lupt6 10a ur'at *oan "e 1ey"en care s0a c6s6torit cu +i#ara :i cu 7nc6 15 so5ii. 9 2ost "ecretat6 poliga'ia "in cau<a 'arelui nu'6r "e 2e'ei nec6s6torite "in &unster :i pe ba<a practicii unor patriarhi "in =echiul ,esta'ent. )unurile 7n co'un :i o a:teptare 2anatic6 a #enirii 7'p6r65iei Cere:ti au "us la "e<or"ine. Episcopul regiunii respecti#e aCutat "e o 'are 2or56 "e lupt6 :i "e tr6"area "in r7n"urile anabaptiste a recapturat ora:ul iar con"uc6torii anabapti:ti au 2ost e?ecuta5i. 4egarea i"eilor lui 1uther :i !Mingli "e c6tre anabapti:ti c7t :i inci"entul "e la &unster au a"us con"a'narea :i la persecu5ia 'i:c6rii at7t "in partea protestan5ilor4 c7t :i "in partea ro'ano0catolicilor. $rupuri "in $er'ania :i "in &ora#ia con"use ini5ial "e Lacob Eutter Qcare a 'urit 7n 1586R au "e<#oltat un 'o"el "e #ia56 7n co'un pe ba<a celor scrise 7n Japtele apostolilor "espre )iserica .ri'ar6. .ersecu5ia i0a 7'pins spre 3ngaria :i 3craina iar "up6 18;4 spre +aUota "e /u" 7n /tatele 3nite :i spre pro#incia cana"ian6 &anitoba un"e ei 'ai practic6 :i ast6<i co'unalis'ul agrar pe ba<6 #oluntar6. Ei s7nt cunoscu5i sub nu'ele "e huteri5i. 8. +istrugerea 'i:c6rii anabaptiste "e c6tre 'ileni:tii "e la &unster a 2ost pre#enit6 7n Olan"a "e con"ucerea 7n5eleapt6 a lui &enno /i'ons Q149601561R. /i'ons 7'br65i:ase #e"erile anabaptiste :i renun5ase la preo5ia 7n biserica ro'an6 7n 1586. El a luat con"ucerea N2ra5ilor@ nu'ele a"optat "e anabapti:tii "in K6rile "e Los pentru a sc6pa "e stig'a ata:at6 nu'elui "e Nanabaptist@. +up6 'oartea lui N2ra5ii@ au 2ost cunoscu5i sub nu'ele "e 'enoni5i c6rora li s0a acor"at 7n 2inal libertate religioas6 7n anul 16;6. +eoarece e?istau at7tea grupuri "i2erite "e anabapti:ti cu 2oarte 'ici nuan5e "e "i2eren5e 7n cre"in56 care au luat 2iin56 "in insisten5a asupra "reptului cre"inciosului "e a interpreta )iblia ca o autoritate e?act6 :i 2inal6 este "i2icil6 elaborarea unei 2or'ul6ri organi<ate a cre<urilor anabaptiste. +ar e?istau c7te#a "octrine pe care le a#eau 7n co'un to5i anabapti:tii. Ei insistau asupra autorit65ii )ibliei ca regul6 2inal6 :i in2ailibil6 pentru cre"in56 :i practic6. &ul5i "intre ei i0au "at o interpretare literal6. Ei cre"eau c6 )iserica
800
pur6 ur'a s6 2ie o asociere liber6 a celor regenera5i :i nu o biseric6 "e stat "in care s6 2ac6 parte :i cei ne'7ntui5i. +e ase'enea ei practicau bote<ul cre"incio:ilor la 7nceput prin stropire sau #6rsare iar 'ai t7r<iu prin scu2un"are. Opo<i5ia lor 2a56 "e bote<ul copiilor pe care01 consi"erau nebiblic :i insisten5a lor asupra rebote<6rii le0a "at nu'ele "e anabapti:ti. &aCoritatea insistau asupra separ6rii totale a bisericii "e stat :i nu #oiau s6 aib6 nici o leg6tur6 cu bisericile "e stat. &6rturisirea "e cre"in56 "e la /chleithei'5 "in 152; scris6 7n cea 'ai 'are parte "e c6tre &ichael /attler a e?pri'at i"eile 'aCore a celor 'ai 'ul5i anabapti:ti. 3nii erau 7nclina5i spre paci2is' :i obiectau 7'potri#a prest6rii Cur6'7ntului la tribunal :i 7'potri#a sluCirii ca 'agistra5i. 9l5ii erau 'ileni:ti 7n #e"erile lor pri#in" #iitorul :i 7n parte "atorit6 acestei cre"in5e tr6iau pe ba<a pose"6rii bunurilor 7n co'un. 9nabapti:tii se a"resau 'ai ales 'uncitorilor :i 56ranilor la care nu aCunseser6 ceilal5i re2or'atori. 9cest 2apt 7'preun6 cu o ten"in56 2rec#ent6 a unor oa'eni ignoran5i "e a interpreta )iblia literal a "us "eseori la e?cese 'istice sau 'ileniste. =re'urile grele ale secolului al -=*0lea i0au 26cut pe 'ul5i oa'eni "in clasele "e Cos s6 accepte consolarea pe care au g6sit0o 7n concep5iile anabapti:tilor. 9nabapti:tii nu au 2ost Nbol:e#icii %e2or'ei@ :i nici nu au 2ost to5i #i<ionari 2anatici N"e sting6@. Ei au 2ost oa'eni si'pli care cre"eau 7n )iblie iar unii "intre ei au 2ost "u:i pe o cale gre:it6 "e c6tre li"eri ignoran5i care au interpretatat )iblia literal 7n a#antaCul lor. 4ici 'enoni5ii nici bapti:tii nu trebuie s6 se ru:ine<e s60i socoteasc6 printre str6'o:ii lor spirituali. Conceptul lor "e biseric6 in"epen"ent6 i0a in2luen5at pe separati:tii
puritani pe bapti:ti :i pe GuaUeri. B. Ra!ica7ii 8istici sa9 s?irit9a7i &ul5i l0au ur'at pe nobilul Iaspar /chMenU2el" Q148901561R. 9ce:ti oa'eni erau 'ai orienta5i spre e?perien56 erau 7nclina5i spre 'isticis' :i cre"eau 7n c6l6u<irea spiritual6 interioar6 a +uhului /27nt. 3n 'ic grup 7nc6 'ai e?ist6 7n .ennsyl#ania. /ebastian JrancU Q14990cca 1542R a a#ut i"ei si'ilare. C. Ra!ica7ii ra:iona7iti socinieni /ocinienii pre'erg6torii unitarienilor "e ast6<i au constituit un alt grup ra"ical al %e2or'ei. *"eile sociniene s0au "e<#oltat 7n *talia. 1elio /o<<ini Q/ocinusR Q152501562R "in /iena a 2ost atras 7nspre antitrinitarianis' prin 'oartea antitrinitarianului /er#etus "in $ene#a. Jausto /o<<ini Q158901604R nepotul lui s0a 'utat 7n .olonia 7n anul 15;9 :i a r6'as acolo p7n6 la s27r:itul #ie5ii lui. /ocinianis'ul s0a "e<#oltat rapi" 7n .olonia :i Jausto a "at 'i:c6rii catehis'ul raco#ian care a 2ost publicat 7n anul 1605. +up6 7n#656tura socinianist6 trebuie s6 ne 7nchin6' lui Cristos ca unui o' care :i0a ob5inut "i#initatea prin #ia5a lui superioar6. &oartea lui a 2ost pur :i si'plu un e?e'plu "e ascultare pe care o cere +u'ne<eu "e la cei care 7l ur'ea<6. .6catul originar "i#initatea lui Cristos trinitatea :i pre"estinarea erau negate. *e<ui5ii au reu:it s6 supri'e aceast6 'i:care 7n .olonia "ar i"eile sociniene s0au r6sp7n"it 7n Olan"a :i 7n 9nglia "e un"e s0au r6sp7n"it :i 7n 9'erica. Capitolul @< ,#' )iserica unitarian6 'o"ern6 este o "escen"ent6 "irect6 a socinienilor "in .olonia care au 2ost nu'i5i unitarieni pentru pri'a "at6 7n ,ransil#ania 7n Curul anului 1600.
III. RE/ORMA CAL(INIST$ %N GENE(A

9st6<i 'ilioanele "e oa'eni "in El#e5ia Olan"a /co5ia /tatele 3nite :i "e pretutin"eni care accept6 cre"in5a re2or'at6 ca ba<6 "octrinar6 s7nt o '6rturie a i'portan5ei siste'ului "e teologie pe care 10a "e<#oltat Lean Cal#in Q150901564R. ,er'enul Ncal#inis'@ :i e?presia Ncre"in56 re2or'at6@ se re2er6 la siste'ul "e teologie "e<#oltat pe ba<a siste'ului lui Cal#in. N.re<biterianis'@ este cu#7ntul 2olosit pentru a e?pri'a siste'ul "e con"ucere al bisericii elaborat "e Cal#in. $ene#a a 2ost centrul un"e Cal#in :i0a pus 7n aplicare pe "eplin i"eile. Cal#in poate 2i socotit li"erul celei "e a "oua genera5ii "e re2or'atori. A. L9tAer i Ca7Bin Este interesant contrastul "intre Cal#in :i 1uther. 1uther se n6scuse 7ntr0o 2a'ilie "e 56raniP tat6l lui Cal#in a 2ost notar. Japtul acesta 10a 26cut pe Cal#in 'e'bru al clasei oa'enilor cu preg6tire. 1uther stu"iase 2ilo<o2ia :i teologia la uni#ersitateP Cal#in a a#ut o e"uca5ie u'anist6 :i Curi"ic6. +in aceast6 cau<6 el a 2ost 'ai 'ult organi<atorul protestantis'ului 7n ti'p ce 1uther a 2ost #ocea lui pro2etic6. 1uther era puternic "in punct "e #e"ere 2i<ic "ar Cal#in s0a luptat cu boala 7n ti'pul perioa"ei sale "e 'unc6 7n $ene#a. 1uther :i0a iubit casa :i 2a'ilia "ar Cal#in a 2ost 7n esen56 un cercet6tor singuratic. 1uther care a tr6it 7n $er'ania 'onarhist6 a c6utat spriCin aristocratic :i princiarP Cal#in 7n El#e5ia republican6 era interesat "e "e<#oltarea unui siste' "e con"ucere al bisericii prin repre<entan5i. 1uther :i Cal#in au 2ost "eosebi5i at7t "in punct "e #e"ere teologic c7t :i "in punct "e #e"ere personal. 1uther punea accent pe propo#6"uire iar pe Cal#in 10a interesat "e<#oltarea unui siste' "e teologie bine 7nchegat :i 2or'ulat. 9'bii acceptau autoritatea )iblieiP "ar 1uther insista 'ai 'ult asupra Custi2ic6rii prin cre"in56 7n ti'p ce Cal#in punea accent pe su#eranitatea lui +u'ne<eu. 1uther sus5inea consubsstan5ierea ca e?plica5ia corect6 a pre<en5ei lui Cristos 7n Cina +o'nuluiP "ar Cal#in respingea i"eea pre<en5ei 2i<ice a lui Cristos :i sus5inea i"eea pre<en5ei spirituale a lui Cristos prin cre"in5a "in ini'ile participan5ilor. 1uther respingea nu'ai ceea ce nu aproba /cripturaP "ar Cal#in re2u<a "in trecut tot ce nu putea 2i "o#e"it prin /cripturi. 1uther cre"ea 7n pre"estinarea celor ale:i "ar nu spunea prea 'ulte "espre alegere spre con"a'nare. Cal#in sus5inea o "ubl6 pre"estinare > pentru sal#are :i pentru con"a'nare > ba<at6 pe #oia lui +u'ne<eu :i el
respingea orice i"ee a 'eritului "in partea celui ales sau cunoa:terea "inainte "in partea lui +u'ne<eu 7n sensul c6 +u'ne<eu i0a ales pentru sal#are pe cei "espre care El :tia "inainte c6 #or cre"e. ,#H Cretinismul de-a lungul secolelor . Calvin m"1trnind, aa cum a fost i[rEHi desenat cu pana i cu cerneal1 de unul y.Fl din studen2ii lui. B. (ia:a 79i Ca7Bin p7n6 7n '5,4 =ia5a lui Cal#in poate 2i 7'p6r5it6 7n "ou6 perioa"e 'aCore. .7n6 7n 1586 el a 2ost un cercet6tor itinerantP "in 1586 p7n6 la 'oartea lui 7n 1564 cu e?cep5ia unei scurte perioa"e "e e?il la /trasbourg 7ntre 1588 :i 1541 el a 2ost cet65eanul "e 2runte al $ene#ei. /0a n6scut la 4oyon 7n .icar"ia 7n nor"0estul Jran5ei un"e tat6l lui era un cet65ean respectat care a reu:it s6 ob5in6 o burs6 special6 "e la o biseric6 pentru e"uca5ia 2iului s6u. 9lte "ou6 a2aceri au 26cut posibil6 cea 'ai bun6 preg6tire pentru Cal#in 7nainte "e a 'erge la uni#ersitate. El a stu"iat un ti'p la uni#ersitatea "in .aris un"e 10a 7nt2lnit pe u'anistul $uillau'e Cop. 9ici el a 26cut cuno:tin56 cu i"eile protestante prin #6rul lui .ierre Oli#er. +up6 ce :i0a ter'inat stu"iile u'aniste tat6l lui 10a tri'is s6 stu"ie<e "reptul la uni#ersitatea "in Orleans. 7n 1529 @el s0a trans2erat la uni#ersitatea "in )ourges. ,er'inarea cu succes 7n 1582 a unui co'entariu reu:it al lucr6rii lui /eneca De elementia a 'arcat apogeul in2luen5ei u'aniste 7n #ia5a lui. C7n"#a 7ntre ter'inarea co'entariului :i s27r:itul anului 1588 Cal#in a 2ost con#ertit :i a a"optat i"eile %e2or'ei. El a renun5at la bursa "e la biseric6. Jor5at s6 p6r6seasc6 Jran5a 7n 1584 "eoarece colaborase cu 4icholas Cop rectorul 3ni#ersit65ii "in .aris la o scriere care cerea o re2or'6 biblic6 si'ilar6 cu cea a lui 1uther a plecat la )asel. 1a )asel a ter'inat cea 'ai i'portant6 lucrare a sa Institutele religiei cretine, 7n pri'6#ara anului 1586 la #7rsta "e 26 "e ani. &ica lucrare 7i era a"resat6 lui Jrancisc * al Jran5ei 7ntr0o 7ncercare "e a0i ap6ra pe protestan5ii "in Jran5a care su2ereau pentru cre"in5a lor :i "e a01 7n"e'na pe Jrancisc s6 accepte i"eile %e2or'ei. 9st2el pri'a e"i5ie a 2ost o apologie 7n care Cal#in a ar6tat cu' 7n5elege el cre"in5a cre:tin6. *n2luen5a Catehismului lui 1uther Capitolul @< ,#, poate 2i obser#at6 7n or"inea 7ntoc'irii acestei pri'e e"i5ii. 1a 7nceput Cal#in a 26cut co'entarii asupra celor !ece .orunciP apoi pe ba<a Cre"eului apostolic a 26cut co'entarii asupra cre"in5eiP apoi "iscut6 rug6ciunea pe ba<a rug6ciunii N,at6l nostru@P cele +ou6 /acra'enteP gre:elile punctului "e #e"ere catolic asupra Cinei +o'nuluiP :i 7n 2inal libertatea cre:tin6 a cet65eanului pe care el o leag6 "e ase'enea "e libertatea politic6. 1ucrarea a trecut prin c7te#a e"i5ii p7n6 la e"i5ia 2inal6 "in 1559. 9ceast6 e"i5ie 2inal6 const6 "in patru c6r5i :i opt<eci "e capitole 2iin" un a'plu tratat "e teologie. 6 C. Teo7o@ia 79i Cal#in Cu riscul suprasi'pli2ic6rii esen5a teologiei lui Cal#in poate 2i re<u'at6 "up6 cu' ur'ea<6. *"eea coor"onatoare a teologiei lui este su#eranitatea total6 a lui +u'ne<eu. Cal#in a#ea o concep5ie '6rea56 "espre +u'ne<eu :i "espre gloria 1ui care este at7t "e caracteristic6 unora "in pro2e5ii =echiului ,esta'ent. El cre"ea 7n "epra#area total6 a tuturor oa'enilor. .rin 9"a' o'ul a 'o:tenit #ina p6catului lui 9"a' :i nu poate 2ace ni'ic pentru propria lui sal#are "eoarece #oin5a lui este total corupt6. 9poi Cal#in sus5inea c6 sal#area este o proble'6 "e alegere necon"i5ionat6 care nu se "a3ea31 pe 'eritele o'ene:ti sau pe 2aptul c6 +u'ne<eu ne0a cunoscut 'ai "inainte. 9legerea se "a3ea31 pe #oin5a su#eran6 a lui +u'ne<eu :i este o pre"estinare "ubl6 a unora spre sal#are :i a altora spre con"a'nare. Cal#in cre"ea "e ase'enea c6 lucrarea lui Cristos pe cruce este li'itat6 la cei ale:i pentru sal#are. 9ceast6 concep5ie este "octrina lui "espre o isp6:ire li'itat6. +octrina harului ire<istibil este un corolar ine#itabil al acesteia. Cei ale:i s7nt sal#a5i in"epen"ent "e propria lor "orin56 c7n" +uhul /27nt 7i atrage ire<istibil spre Cristos. .erse#eren5a s2in5ilor este punctul 2inal 7n siste'ul lui. Cei ale:i i care s7nt sal#a5i ire<istibil prin lucrarea +uhului /27nt nu #or 2i pier"u5i g nicio"at6.; +e:i teologia lui Cal#in se asea'6n6 cu teologia lui 9ugustin
Cal#in 7:i "atorea<6 siste'ul lui 'ai "egrab6 stu"ierii /cripturii "ec7t lui 9ugustin. 1a 2el ca al5i re2or'atori el a 'ers "e la )iblie la 9ugustin pentru a c6uta spriCinul acestui prin5 al p6rin5ilor )isericii :i nu "e la 9ugustin la )iblie :i la "octrinele %e2or'ei. D. (ia:a 79i Ca7Bin !9?= '5,4 7n ti'pul acestor ani "e 2or'are a lui Cal#in %e2or'a a#ansa 7n cantoanele 2rance<e ale El#e5iei. $uillau'e Jarel Q148901565R un in"i#i" pro2etic a#7n" p6rul ro:cat un te'pera'ent 7n2ierb7ntat :i o #oce puternic6 a statornicit %e2or'a 7n $ene#a. 46scut 7ntr0o 2a'ilie 2rance<6 "in clasa 'iClocie :i e"ucat la uni#ersit65ile 2rance<e el a acceptat curin" "up6 1521 i"eea lui 1uther "espre Custi2icarea prin cre"in56. .roteCat "e )erna el a aCutat la r6sp7n"irea i"eilor %e2or'ei. 7n anul 1582 a 7nceput 'unca 7n $ene#a. 7n 1585 a c7:tigat o "isput6 cu oponen5ii %e2or'ei :i 9"unarea $eneral6 a cet65enilor a a"optat o2icial i"eile re2or'atorilor 7n anul 1586. Jarel a 7n5eles c6 a#ea ne#oie "e cine#a cu o abilitate organi<atoric6 'ai 'are pentru a01 aCuta s6 statorniceasc6 %e2or'a 7n $ene#a. 7n anul 1586 7n ti'pul c6l6toriilor sale Cal#in s0a oprit o noapte la $ene#a. Jarel a 'ers la el :i 10a
804
rugat s601 aCute. =6<7n" e<itarea lui Cal#in c6ruia 7i pl6cea #ia5a "e cercet6tor :i scriitor "e teologie Jarel i0a spus c6 bleste'ul lui +u'ne<eu #a 2i asupra lui "ac6 nu accept6. 7n2rico:at a:a "up6 cu' '6rturisea 'ai t7r<iu Cal#in s0a hot6r7t s6 r6'7n6. El :i Jarel au cooperat p7n6 c7n" au 2ost e?ila5i 7n 1588. Cal#in a 2ost or"inat ca pastor0pro2esor 7n $ene#a 7n anul 1586. 7n 158; Cal#in :i Jarel au reu:it s6 pri'easc6 aprobarea unei or"onan5e care "ecreta c6 Cina +o'nului trebuia co'e'orat6 7ntr0un anu'it ti'p trebuia preg6tit un catehis' al copiilor trebuia a"optat c7ntatul congrega5ional iar cei pu:i sub "isciplin6 se#er6 puteau 2i e?co'unica5i. Cei "oi au intro"us un catehis' :i o scurt6 '6rturisire "e cre"in56 "ar o "isput6 7n leg6tur6 cu liturghia Cinei +o'nului a "us la e?ilarea lor 7n 1588. 7ntre 1588 :i 1541 Cal#in le0a pre"icat re2ugia5ilor religio:i 2rance<i 7n /trasbourg un"e ,ho'as )ucer Q149101551R a con"us re2or'a :i 5inea prelegeri "e teologie. 7n 1540 s0a c6s6torit cu *"elette "e )ure #6"u#a unui pastor anabaptist. /ingurul lor 2iu a 'urit c7n" era 'ic :i 7n 1549 a 'urit :i *"elette. 7n 1541 2or5ele re2or'atoare au c7:tigat iar6:i controlul 7n $ene#a :i Cal#in a 2ost in#itat s6 #in6 7napoi. 7n acela:i an el a pro'ulgat Ardonan2ele ecle3iastice..8 9cestea pre<entau acti#it65ile celor patru clase "e "e5in6tori ai sluCbelor "in biseric6. E?ista un grup "e pastori care s6 pre"ice :i s6 a"'inistre<e "isciplina un grup "e 7n#656tori care s6 7n#e5e "octrina un grup "e "iaconi care s6 a"'inistre<e lucrarea "e 'ilostenie :i cel 'ai i'portant "intre toate consistoriul co'pus "in pastori :i b6tr7ni care supra#egheau teologia :i 'orala co'unit65ii :i pe"epseau c7n" era ne#oie prin e?co'unicare pe 'e'brii re2ractari ai bisericii. .entru a 7n2iin5a un siste' e2icient Cal#in a 2olosit statul ca s6 i'pun6 pe"epse :i 'ai se#ere. 9se'enea pe"epse s0au "o#e"it a 2i 'ult prea se#ere 58 "e persoane 2iin" e?ecutate :i ;6 e?ilate 7n anul 1546. /er#etus Q151101558R care a pus la 7n"oial6 "octrina ,rinit65ii a 2ost e?ecutat 7n 1558. +e:i aceste proce"uri nu pot 2i Custi2icate pute' 7n5elege c6 oa'enii "in acele <ile cre"eau c6 trebuie ur'at6 religia statului :i c6 neascultarea poate 2i pe"epsit6 cu 'oartea. 9ceast6 con#ingere a 2ost sus5inut6 at7t "e protestan5i c7t :i "e ro'ano0catolici. 3nele "in regulile lui Cal#in ar 2i consi"erate ast6<i ca un a'estec neCusti2icat 7n #ia5a particular6 a in"i#i"ului. 7n anul 1564 Cal#in a 'urit isto#it "in cau<a trupului s6u slab :i a 'uncii aspre 7n sluCba E#angheliei. ,heo"ore )e<a Q151901605R rector al 9ca"e'iei "in $ene#a a preluat lucrarea lui "e con"uc6tor 7n $ene#a. E. ContriC9:ii7e 79i Ca7Bin Cea 'ai 'are contribu5ie a *ni Cal#in la cre"in5a re2or'at6 a 2ost lucrarea lui Institutele cretine acceptat6 ca o e?presie prestigioas6 a teologiei re2or'ate. 7n aceast6 lucrare el a subliniat i'portan5a "octrinei :i centralitatea lui +u'ne<eu pe care le0au accentuat re2or'a5ii.
El a 2ost "e ase'enea un proli2ic scriitor "e epistole c6tre 'ul5i a"ep5i "in 7ntreaga Europ6 :i "in insulele britanice care 7i scriau cerin"u0i s2atul. /crisorile :i alte scrieri ale lui u'plu 5; "e #olu'e "in Corpus reformatorum, Capitolul @< ,#5 :i la ora actual6 'ai e?ist6 "ou6 'ii "intre pre"icile lui. +e ase'enea Cal#in a 7ncuraCat e"uca5ia. El a 7n2iin5at la $ene#a un siste' "e e"uca5ie pe trei ni#ele ni#elul cel 'ai "e sus 2iin" 9ca"e'ia cunoscut6 acu' ca uni#ersitatea "in $ene#a 2on"at6 7n 1559. 9ccentul pus "e el pe e"uca5ie a a2ectat 9'erica 'ai t7r<iu c7n" puritanii cal#ini:ti au creat colegii 7n 1u'ea 4ou6. /ub con"ucerea lui $ene#a a "e#enit o inspira5ie :i un 'o"el pentru cei "in cre"in5a re2or'at6 "in alte p6r5i :i le0a asigurat re2ugiu celor asupri5i "in cau<a cre"in5ei lor re2or'ate. Lohn Ino? a c6utat re2ugiu la $ene#a pentru un ti'p 2iin" 2er'ecat "e pre"icile lui Cal#in. &ultele co'entarii biblice ale lui Cal#in au 2ost stu"iate "e cei care i0au a"optat i"eile "up6 'oartea lui. Con"ucerea bisericii "in $ene#a a "e#enit 'o"elul pentru bisericile re2or'ate. Cal#in a in2luen5at "e ase'enea "e<#oltarea "e'ocra5iei prin acceptarea principiului "e repre<entare 7n gu#ernarea bisericii :i a statului. El cre"ea c6 at7t )iserica c7t :i statul s7nt create "e +u'ne<eu pentru binele oa'enilor :i c6 ele trebuie s6 conlucre<e prietene:te pentru progresul cre:tinis'ului. 9ccentul pus "e el pe che'area "i#in6 la o pro2esie :i sublinierea chib<uin5ei :i h6rniciei au sti'ulat capitalis'ul. 3nii cre" c6 teologia cal#inist6 "istruge <elul "e a e#angheli<a :i pe cel al acti#it65ii 'isionare. +ar orice stu"iu al istoriei r6sp7n"irii E#angheliei #a ar6ta c6 cei care au a"optat cre"in5a re2or'at6 au a#ut un rol i'portant 7n 'arile tre<iri "in 'i:carea 'isionar6 trecut6 :i actual6. *n2luen5a pe care acest cercet6tor 'o"erat :i pre"icator capabil a a#ut0o asupra "e<#olt6rii spirituale a societ65ii 'o"erne a 2ost in#ers propor5ional6 cu 2i<icul lui 2ragil. /ingur harul lui +u'ne<eu care a lucrat 7n #ia5a lui este o e?plica5ie a"ec#at6 a lucr6rii pe care a 26cut0o el :i la care a continuat "up6 'oartea lui. El a 2ost 26r6 7n"oial6 un re2or'ator interna5ional a c6rui lucrare i0a in2luen5at pe pre<biterieni pe re2or'a5i :i pe puritani. ,#4 Cretinismul de-a lungul secolelor
NOTE
1. /a'uel &. LacUson Huldreich X/ingli Q4eM XorU: .utna' 1901R p. E580185P Cly"e 1. &anschrecU e". A Histor% of Christianit% QEngleMoo" Cli22s 4.L.: .rentice0Eall 1964R p. 6;0;0. .hilip /cha22 Creeds of Christendom Q4eM XorU: /cribner 8 #oi e" a 60a 1890R 1:8650866. F F Eenry C. =e""er &althasar Hu"maier Q4eM XorU: .utna' 1905R + 690;1P 1800186. /cha22 op. cit. 8:18 1; 1;8 291 806 488. Eans L. Eillerbran" -he eformation Q4eM XorU: Earper 1964R p.
2. 3.
4. 5.
6. =e<i articolul lui Hilhel' .aucU Institutele religiei cretine ale lui Cal#in 7n Church Histor%, Q15 'artie 1946R: 1;02; pentru o "iscu5ie co'petent6 a istoriei acestei 'ari lucr6ri. ;. A Compend of the Institutes of the Christian eligion "% 4ohn Calvin Eugh ,ho'son Ierr Lr. Q.hila"elphia: .resbyterian )oar" o2 Christian E"ucation 1989R. 9ceasta este o con"ensare e?celent6 a Institutelor lui Cal#in. Ea o'ite #olu'ul "e re2erin5e biblice :i re2eririle . la p6rin5ii )isericii "intre care 9ugustin este cel 'ai 'ult citat 8. Eillerbran" eformation, p. 1880196.
H"
Cre!in:a re;or8at= !inco7o !e @rani:e7e E7Be:iei
7n ti'p ce luteranis'ul c7:tiga teren 7ntre scan"ina#i cal#inis'ul c7:tiga a"ep5i 7n secolul al -=*0lea 7n $er'ania pe #alea %inului 7n 3ngaria 7n Jran5a 7n Olan"a 7n /co5ia 7n nor"ul *rlan"ei :i pentru scurt ti'p 7n .olonia. Cal#inis'ul a 2or'at un bloc 7ntre nor"ul luteran :i su"ul ro'ano0catolic.
I. CREDIN*A RE/ORMAT$ %N /RAN*A

Jrancisc * care a "o'nit 7n Jran5a 7ntre anii 1515 :i 154; s0a angaCat 7ntr0o lupt6 aproape constant6 pentru *talia cu "o'nitorul spaniol. 9'estecul 2rance< 7n a2acerile italiene a "us la apari5ia u'anis'ului biblic "eoarece 7n *talia stu"iau 2rance<i entu<ias'a5i "e sursele "e cunoa:tere "in trecut. LacGues 1e2e#re Q145501586R a 2ost un ase'enea 2rance<. /tu"iin" cu u'ani:tii "in *talia care erau interesa5i 7n stu"ierea )ibliei 7n original 1e2e#re a ter'inat 7n 1525 o tra"ucere a 4oului ,esta'ent 7n li'ba 2rance<6 "in #ersiunea =ulgata. Chiar :i &argareta sora "o'nitorului a "e#enit 'e'br6 a grupului "in Curul lui care01 inclu"ea pe Jarel pe )u"e clasicistul :i pe =atable un specialist 7n ebraic6. &eau? a "e#enit centrul 7n#656turii acestor u'ani:ti care "oreau s6 re2or'e<e biserica ro'an6 "in6untrul ei a:a 7nc7t ea s6 2ie c7t 'ai aproape "e /criptur6. *n2luen5a luteran6 'ai ales prin i'portul scrierilor lui 1uther a "e#enit un alt 2actor 7n apari5ia %e2or'ei 7n Jran5a. 4egustorii "in clasa 'iClocie :i 'uncitorii "in ora:e :i sate erau ne'ul5u'i5i "e 'onopolul nobililor :i clerului asupra po<i5iei sociale :i politice ei 2un" a"#ersari ai corup5iei bisericii ro'ane. *"eile u'ani:tilor biblici "e la &eau? :i 7n#656turile lui 1uther erau atr6g6toare pentru ei ca o cale prin care putea 2i 7n26ptuit6 %e2or'a. 9lar'at "e 7n'ul5irea i"eilor protestante Jrancisc a hot6r7t s6 2oloseasc6 2or5a pentru a opri continua r6sp7n"ire a i"eilor eretice.F7n anul 1525 grupul "e la &eau? a 2ost 7'pr6:tiat :i 'ul5i au 2ugit "in Jran5a. Di /orbona con"a'na scrierile lui 1uther 7nc6 7n 1521 "ar nu a reu:it s6 opreasc6 r6sp7n"irea i"eilor protestante.
808
&i:c6rii "in Jran5a 7i lipsea o con"ucere e2icient6 "ar cei care au a"optat principiile %e2or'ei puneau accentul pe autoritatea )ibliei pentru cre"in56 :i 'oral6 :i pe "octrina Custi2ic6rii prin cre"in56. )iblia lui 1e2e#re ba<at6 pe =ulgata a st7rnit "e<acor"ul 'ultora iar Oli#etan care01 in2luen5ase pe Cal#in la Orleans a 26cut o nou6 tra"ucere care 7n 1585 a 2ost gata pentru a 2i 2olosit6. Cu toate c6 puterea %e2or'ei 2rance<e pro#enea la 7nceput "in i"eile u'ani:tilor biblici :i "e la 1uther con#ertirea lui Lean Cal#in a "at un scriitor capabil s6 populari<e<e cre"in5a %e2or'ei iar 7n 1582 Mal"oi:tii Qa"ep5ii lui .eter Hal"o n.tr.R "in /u"ul Jran5ei au a"optat cal#inis'ul. .ersecu5ia protestan5ilor 2rance<i a 2ost cea care 10a 26cut pe Cal#in s6 elabore<e 7n 1586 pri'a e"i5ie a lucr6rii sale Institutele cretine, ca o apologie care a#ea scopul "e a ap6ra pe cre:tinii 2rance<i care erau supu:i loiali :i pentru a cere oprirea persecu5iei. El a 2ost li"erul protestan5ilor 2rance<i tot a:a cu' a 2ost :i al celor "in $ene#a. .este 150 "e pastori e"uca5i la $ene#a au 2ost tri'i:i 7n Jran5a 7ntre anii 1555 :i 1556. 7n ciu"a #alului "e persecu5ii se#ere care au 7nceput 7n 1588 protestan5ii neorgani<a5i "e "i2erite nuan5e teologice "e opinie s0au consoli"at 7ntr0un grup organi<at 7n 1559 cu aCutor pri'it "e la $ene#a. 1a 7nceputul "o'niei lui Eenric al *l0lea Q154;01559R "up6 unele surse apro?i'ati# 400.000 "e 2rance<i erau protestan5i. &arele a'iral 2rance< Coligny a "e#enit protestant. 7n anul 1559 a a#ut loc la .aris pri'ul sino" na5ional care 'arca pri'a "o#a"6 a e?isten5ei unei organi<a5ii na5ionale. /ino"ul a a"optat &6rturisirea "e cre"in56 galic6 1 a c6rei pri'6 schi56 2usese preg6tit6 "e Cal#in. &6rturisirea era 7n esen56 un re<u'at al teologiei lui. +up6 1560 protestan5ii 2rance<i au "e#enit cunoscu5i sub nu'ele "e
hugheno5i. Este nesigur6 originea nu'elui "ar el a "e#enit se'nul "e onoare al protestan5ilor cal#ini:ti 2rance<i. Eugheno5ii au "e#enit at7t "e puternici :i "e bine organi<a5i 7nc7t ei au 2or'at un stat 7n stat. 7n5elegerea acestei situa5ii "e c6tre gu#ern a "us la o tran<i5ie "e la politica gu#ernului "e persecu5ie s7ngeroas6 7n#er:unat6 s6lbatic6 7ntre anii 1588 :i 1562 la o politic6 "e r6<boi religios pentru a rea"uce Jran5a la s7nul %o'ei. 7ntre anii 1562 :i 1598 au a#ut loc opt r6<boaie :i 'asacre s6lbatice. ,eribilul 'asacru "in noaptea /27ntului )artolo'eu a 7nceput 7n 15;2 prin uci"erea piosului Coligny. .este "ou6 'ii "e oa'eni au 2ost uci:i 7n nop5ile "e 28 :i 24 august 7n .aris iar 7n total au 2ost 'asacra5i 7ntre <ece :i "ou6<eci "e 'ii iar propriet65ile lor au 2ost con2iscate "e ro'ano0catolici. %o'ano0catolicii 2useser6 inspira5i la aceast6 2apt6 s7ngeroas6 "e Caterina "e &e"ici care a#ea o puternic6 in2luen56 asupra regelui Carol al *-0lea. 7n 1598 Eenric "e 4a#arra con"uc6torul hugheno5ilor a "e#enit ro'ano0catolic :i a "o'nit sub nu'ele "e Eenric al *=0lea. El a elaborat E"ictul "e la 4antes 7n 1598 2 care acor"a libertate religioas6 hugheno5ilor a:a 7nc7t ei au 2or'at un stat tolerat 7n ca"rul statului 2rance<. Ei a#eau #oie s6 5in6 garni<oane 7n c7te#a "in cele "ou6 sute "e ora:e care erau 7n '7inile lor. 9ceast6 cart6 a libert65ii a proteCat protestantis'ul 7n Jran5a p7n6 c7n" ea Capitolul @: ,#" Amiralul )aspard de Colign%, conduc1torul politic al hugheno2ilor, a fost prima victim1 a masacrului din .oaptea Sfntului &artolomeu. *l a fost ucis n dormitorul lui, iar trupul lui a fost aruncat pe fereastr1. Dintr-o edi2ie american1 de la nceputul secolului al DlD-lea a lucr1rii lui +o0e &oo' of (art%rs QCartea 'artirilorR. a 2ost re#ocat6 7n 1685 "e 1u"o#ic al -l=0lea care "orea s6 aib6 un singur stat un singur "o'nitor :i o singur6 cre"in56. 9tunci 7n Cur "e 400.000 "e hugheno5i au 2ost sili5i s6 2ug6 "in Jran5a 7n 9nglia 7n .rusia 7n Olan"a 7n 92rica "e /u" :i 7n 9'erica "e 4or". +eoarece ei erau 'e:te:ugari pricepu5i :i oa'eni cu pro2esiuni care 26ceau parte "in clasa 'iClocie pier"erea hugheno5ilor a constituit o lo#itur6 econo'ic6 serioas6 pentru Jran5a. 9ceast6 pier"ere a 2a#ori<at 7n2r7ngerea ei "e c6tre 9nglia 7n secolul al -=***0lea 7n lupta pentru colonii. +e atunci protestantis'ul re2or'at nu a a#ut o in2luen56 prea 'are 7n Jran5a protestan5ii 2or'7n" o 'ic6 'inoritate 7n ca"rul popula5iei. Lansenis'ul "in biserica ro'ano0catolic6 a Jran5ei a 2ost echi#alentul continental al puritanis'ului engle<. 9'bele 'i:c6ri :i0au a#ut principalele r6"6cini teologice 7n concep5iile lui 9ugustin. &i:carea Cansenist6 a 2ost o 7ntoarcere "e la orto"o?ia to'ist6 a Conciliului "e la ,rent spre un augustinianis' ba<at pe )iblie care era 'enit s6 #itali<e<e #ia5a personal6. &i:carea :i0a luat nu'ele "e la episcopul "e Xpres Cornelius Lansen Q15850 1688R care 2usese pro2esor la 1ou#ain. 7n anul 1640 cartea sa Augustinus a 2ost publicat6 postu'. 7n cartea aceasta el sus5ine i"eea con#ertirii prin har care este ire<istibil :i pe care ra5iunea nu01 poate 2ace cunoscut.8 *"eile lui ,'# Cretinismul de-a lungul secolelor Lansen au 2ost larg acceptate printre 2rance<ii cre"incio:i "ar niciun"e nu au 2ost ele 'ai puternic respectate "ec7t la '6n6stirea "e c6lug6ri5e .ort %oyal "e l7ng6 .aris. *"eilor lui s0au opus ie<ui5ii pe care el i0a acu<at "e se'ipelagianis' pentru c6 acor"au aceea:i i'portan56 e2ortului personal ca :i harului in '7ntuire. )laise .ascal Q162801662R i0a sus5inut pe Canseni:ti. El 2usese un copil boln6#icios "ar precoce care a pri'it instruire 7n "o'eniul 'ate'aticii "in partea tat6lui lui. C7n" tat6l lui a re2u<at s60i "ea c6r5ile "e geo'etrie ca s601 "eter'ine s6 stu"ie<e li'bile b6iatul a 2or'ulat trei<eci :i "ou6 "intre postulatele lui Eucli" 26r6 s6 le 2i cunoscut anterior. .ascal a "e#enit cel 'ai 'are 'ate'atician al Jran5ei. 7n anul 1654 o e?perien56 religioas6 pro2un"6 a 26cut ca 7n#656turile lui Lansen :i )iblia pe care le acceptase cu cinci ani 'ai 7nainte s6 2ie recle pentru elP :i el :i0a canali<at toate e2orturile 7n "irec5ia ap6r6rii Cansenis'ului :i a '6n6stirii .ort %oyal 7n care sora lui LacGueline
"e#enise c6lug6ri56 7n anul 1652. El a scris un #olu' intitulat Scrisori provinciale, 7n anul 16560165; 7n care atac6 co"ul 'oral 7n"oielnic al ie<ui5ilor. Jai'oasele lui Cuget1ri au ap6rut "up6 'oartea lui 7n anul 16;0. *n aceast6 lucrare el pune accent pe corup5ia o'ului :i pe puterea r6scu'p6r6toare a lui +u'ne<eu 7n Cristos 7n contrast cu 'o"ul 7n care si'5urile :i ra5iunea pot s601 7n:ele pe o'. +ar nici '6car ap6rarea 2oarte bun6 2or'ulat6 "e .ascal nu a putut s6 sal#e<e cau<a pentru care a luptat el. &6n6stirea .ort %oyal a 2ost "6r7'at6 7n anul 1;10 printr0un or"in regalP iar 1u"o#ic al -l=0lea in2luen5at "e ie<ui5i i0a persecutat pe Canseni:ti. 4oul con"uc6tor .asGuier juesnel Q16840 1;19R a trebuit s6 2ug6 7n Olan"a. Cle'ent al -l0lea 7n"e'nat "e ie<ui5i a con"a'nat scrierile lui juesnel 7ntr0o bul6 papal6 e'is6 7n anul 1;18. 7n anul 1;28 7n Olan"a a 2ost organi<at6 o biseric6 catolic6 Cansenist6. 9:a s0au 7ncheiat 7ncerc6rile "e a pro'o#a augustinianis'ul 7n biserica ro'an6.
II. CREDIN*A RE/ORMAT$ %N GERMANIA

C7n" 1uther a pier"ut spriCinul clasei 56r6ne:ti "e pe #alea %inului "in cau<a opo<i5iei sale intransigente 2a56 "e r6scoala 56r6neasc6 'ul5i 56rani au "e#enit anabapti:ti. O"at6 cu #enirea cal#inis'ului cei 'ai 7nst6ri5i au trecut la cal#inis'. &ai "e#re'e 7n 1580 trei ora:e "in regiunea %inului :i /trasbourg :i0au pre<entat +ietei "e la 9ugsburg &6rturisirea ,etrapolitan6. Cal#inis'ul a a#ut "e ase'enea succes 7n ca"rul palatinatului al c6rui con"uc6tor electorul Jre"eric al ***0lea si'pati<a cu teologia cal#inist6 :i cu con"ucerea pre<biterian6 a bisericii. +up6 o "isput6 public6 7n anul 1560 Jre"eric s0a "ecis 7n 2a#oarea cal#inis'ului. !acharias 3rsinus Q158401588R :i Iaspar Ole#ianus Q15860158;R au pri'it sarcina "e a elabora un catehis' pentru 2olosirea 7n biseric6. Ei au elaborat Catehis'ul "e la Eei"elberg care a 2ost a"optat o2icial 7n anul 1568.4 El a "e#enit cre"eul o2icial al bisericilor re2or'ate ger'ane. C7n" cre"in5a re2or'at6 a 2ost stabilit6 "up6 un scurt interlu"iu luteran 3ni#ersitatea "in Eei"elberg a "e#enit un centru al cal#inis'ului. Capitolul @: 811
III. CREDIN*A RE/ORMAT$ %N UNGARIA

.u5ini reali<ea<6 2aptul c6 7ntre "ou6 :i trei 'ilioane "e oa'eni "in 3ngaria pro2esea<6 cre"in5a re2or'at6. +eoarece 'aghiarii nu0i si'pati<au pe ger'ani luteranis'ul nu a 2ost bine pri'it. +ar "up6 1550 c7n" 'aghiarii care stu"iaser6 la $ene#a :i Hittenberg s0au 7ntors acas6 pentru a r6sp7n"i i"eile protestante :i "up6 tra"ucerea 4oului ,esta'ent 7n li'ba 'aghiar6 "e c6tre Lanos Er"osi cet65enii 3ngariei au a"optat cu <el protestantis'ul. /pre s27r:itul secolului al -=*0lea o 'are parte "in popor :i "in nobili'e a"optaser6 cre"in5a re2or'at6. &atei +e#ay Q150001548R a 2ost 7n 'are '6sur6 responsabil pentru aceast6 7ntors6tur6 a e#eni'entelor. 7n 15;0 N&6rturisirea ungar6@ care 2usese elaborat6 7n 1558 se bucura "e o larg6 circula5ie. +eoarece socinienii sau antitrinitarienii 26ceau progrese &6rturisirea era prece"at6 "e o a2ir'are a argu'entelor biblice 7'potri#a u ni t arianis 'u lui. +up6 15;2 ti'p "e aproape "ou6 secole persecu5ia a "e#enit soarta bisericii re2or'ate 'aghiare. Di ie<ui5ii 26ceau e2orturi 'ari s60i rec7:tige pe 'aghiari la siste'ul ro'an. 7n ciu"a acestei persecu5ii protestan5ii au r6'as 2er'i c7:tig7n" 7n 1;81 statutul "e tolera5i iar 7n 1848 libertatea religioas6.
I(. CREDIN*A RE/ORMAT$ %N SCO*IA

7nc6 "in Curul anului 1800 c7n" E"uar" * a 7ncercat 26r6 succes s6 a"uc6 /co5ia sub coroana engle<6 /co5ia s0a aliat cu Jran5a 'arele "u:'an al 9ngliei. 9nglia se putea a:tepta oric7n" s6 2ie atacat6 "in 2lanc "e c6tre sco5ienii "in nor" ori "e c7te ori ea se r6<boia cu Jran5a. %ela5iile au "e#enit 'ai bune "oar 7n ti'pul %e2or'ei care a a"us a'bele 56ri 7n tab6ra protestant6. 1upta "intre episcopalitate :i presbiterianis' care a a#ut loc 7n a'bele 56ri 7n ti'pul pri'ei Cu'6t65i a secolului al -=**0lea a aCutat la cicatri<area #echii bre:e "intre cele "ou6 state "up6 ce a'bele au 2ost a"use sub un singur "o'nitor 7n 1608. .olitica era "o'inat6 "e religie 7n ti'pul %e2or'ei sco5ieneP "ar 7n 9nglia
religia 2usese pe planul al "oilea "up6 proble'ele politice. )aronii :i repre<entan5ii clasei "e 'iCloc "in /co5ia s0au unit 7'potri#a coroanei sub Lohn Ino? pentru a reali<a %e2or'a. 7n 9nglia %e2or'a 2usese "eclarat6 "e sus prin legea "o'nitorului. 4u este "e 'irare c6 %e2or'a "in /co5ia a 2ost 'ai ra"ical6 "ec7t cea "in 9nglia. 7n nici un alt loc cu e?cep5ia $ene#ei in2luen5a cal#inis'ului nu a 2ost at7t "e puternic6 cu' a 2ost aici. 1ipsa unui con"uc6tor puternic 7n /co5ia a a#ut ca re<ultat 26r7'i5area ei 7n 'ulte regiuni care erau sub con"ucerea unor puternice c6petenii "e clanuri. 4u este "e 'irare c6 7n aceast6 situa5ie anarhic6 'orala :i religia s0au "eteriorat. ConcubinaCul be5ia si'onia l6co'ia "up6 bog65ie asociate cu "esconsi"erarea oa'enilor 7i caracteri<au pe con"uc6torii bisericii ro'ane "in /co5ia. 9ceast6 stare a )isericii %o'ane a constituit 2actorul negati# care a cau<at %e2or'a. 3n 2actor po<iti# care a cau<at %e2or'a 7n /co5ia a 2ost 7n#656tura luteran6 a lui .atricU Ea'ilton Qcea 150801528R care stu"iase la &arburg :i
812
Hittenberg. 9ccentul pus "e Ea'ilton asupra Custi2ic6rii prin cre"in56 :i a2ir'a5ia lui c6 papa este antichrist au st7rnit 7n a:a '6sur6 autorit65ile 7nc7t el a 2ost ars 7n anul 1528. $eorge Hishart Qcea 151801546R a 7nceput "e ase'enea s6 propage "octrina protestant6 :i a 2ost ars pentru cre"in5a lui 7n 1546. El a e?ercitat o in2luen56 consi"erabil6 asupra "e<#olt6rii spirituale a lui Lohn Ino?. Copii ale 4oului ,esta'ent a lui ,yn"ale a"use 7n /co5ia "e c6tre negustorii sco5ieni au a#ut "e ase'enea e2ect 7n pro'o#area i"eilor protestante. /co5ienii au 2ost "e ase'enea 7n"ep6rta5i "e 2a'ilia regal6 atunci c7n" &6ria /tuart a 2ost tri'is6 pentru e"uca5ie 7n Jran5a :i c7n" ea s0a c6s6torit cu t7n6rul 'o:tenitor al tronului 2rance<. /co5ienii erau 7ngriCora5i c6 7n ur'a acestei c6s6torii /co5ia #a "e#eni o parte "in "o'inioanele 2rance<e. Ei erau "e ase'enea 7'potri#a i'oralit65ii 2rance<ilor "in /co5ia. E:ecul bisericii ro'ane :i r6sp7n"irea teologiei %e2or'ei au creat o at'os2er6 2a#orabil6 "eclan:6rii %e2or'ei sco5iene. *ntre ti'p era preg6tit pentru sluCba lui o'ul care trebuia s6 stabileasc6 %e2or'a 7n /co5ia. Lohn Ino? Qcea 1518015;2R a 2ost un o' curaCos uneori aspru care nu se te'ea "e ni'eni 7n a2ar6 "e +u'ne<eu. El a 2ost e"ucat la 3ni#ersitatea /2. 9n"rei :i a 2ost or"inat pentru preo5ie 7n 1586. 9 "e#enit un a"ept al lui Hishart :i pre"ica sol"a5ilor protestan5i 7n garni<oana /2. 9n"rei p7n6 c7n" l0au capturat 2rance<ii. ,i'p "e 19 luni a sluCit ca scla# pe o galer6 7n 2lota "e r6<boi 2rance<6 p7n6 c7n" a 2ost eliberat printr0un schi'b "e pri<onieri. E"uar" al =l0lea al 9ngliei i0a o2erit episcopia "e la %ochester "ar Ino? a re2u<at0o. 9poi el a "e#enit capelan regal. C7n" &6ria ,u"or a urcat pe tronul engle< el a 2ugit 7n Europa un"e le0a pre"icat e?ila5ilor religio:i "in JranU2urt. El a 2ost in2luen5at "e Cal#in 7n 'are '6sur6. .entru el Cal#in a 2ost Nacel sluCitor re'arcabil al lui +u'ne<eu@. &ai 'ul5i nobili sco5ieni care erau "e<gusta5i "e in2luen5a 2rance<6 7n /co5ia :i "e i"olatria Na"un6rii lui /atan@ Qa:a nu'eau ei biserica %o'eiR s0au 7ntrunit la E"inburgh 7n "ece'brie 155;. 9ce:ti nobili au 26cut un leg6'7nt s60:i 2oloseasc6 #ie5ile :i bog65iile pentru a instaura 7n /co5ia NCu#7ntul lui +u'ne<eu@. 7n aceast6 conCunctur6 Ino? s0a 7ntors 7n /co5ia 7n anul 1559 ca pro2et 7n2l6c6rat al g7n"irii cal#iniste. C7n" &6ria /tuart :i so5ul ei au "e#enit "o'nitorii Jran5ei iar 7n /co5ia au 2ost a"u:i sol"a5i 2rance<i sco5ienii au apelat pentru aCutor la Elisabeta noua regin6 a 9ngliei. Elisabeta o abil6 "iplo'at6 a e<itat s6 aCute un popor 7n re#olta 7'potri#a su#eranei lor. &ai 'ult ea nu 7l agrea pe Ino? "eoarece 7n 1558 el publicase un tratat 7'potri#a regentei sco5iene :i a &6riei ,u"or intitulat Prima condamnare a monstruosului regiment de femei, 7n care el argu'enta c6 era 7'potri#a naturii a lui +u'ne<eu :i a Cu#7ntului /6u ca o 2e'eie s60:i eriCe<e rolul "e con"uc6tor ceea ce ar 7nse'na Nr6sturnarea bunei or"ini a 7ntregii "rept65i :i echit65i@. +ar 7ntruc7t trupele 2rance<e "in /co5ia erau o a'enin5are la a"resa securit65ii engle<e ea a tri'is bani :i o 2lot6 7n anul 1560. ,ratatul "e la E"inburgh "in 1560 pre#e"ea c6 "oar o 2or56 si'bolic6 ino2ensi#6 "e 120 "e
trupe 2rance<e a#ea per'isiunea "e a sta5iona 7n /co5ia c6 2rance<ii nu a#eau Capitolul @: 818 Acest desen a ap1rut ntr-o satir1 catolic1 de Peter +rarin, O cu#7ntare 7'potri#a r6<#r6tirilor nelegiuite ale protestan5ilor "in #re'ea noastr6 C69>>P. n stnga, Christopher )oodman este ar1tat sunndu-i din trompet1 lucrarea intitulat1 Cu' trebuie s6 2ie ascultate puterile superioare. n dreapta este 4ohn ,no0, sunndu-i din trompet1 lucrarea intitulat1 .ri'ul sunet "e tro'pet6 7'potri#a 'onstruoasei c7r'uiri a 2e'eilor. ,no0 se referea la femeile catolice conduc1toare din Sco2ia i Anglia. per'isiunea "e a "e5ine sluCbe o2iciale 7n /co5ia iar Jrancisc al **0lea so5ul &6riei /tuart nu putea s6 porneasc6 r6<boi 7'potri#a 9ngliei. 9st2el s0a pus cap6t st6p7nirii 2rance<e 7n /co5ia "7n" libertatea 1or<ilor 9"un6rii > cu' era nu'it6 nobili'ea sco5ian6 interesat6 "e %e2or'6 > "e a pro'o#a cau<a %e2or'ei religioase. .arla'entul sco5ian s0a 7ntrunit 7n anul 1560 :i con"us "e Ino? a trecut la re2or'6. 9 pus cap6t st6p7nirii papei peste biserica sco5ian6P a "eclarat liturghia ilegal6P a re#ocat toate legile 7'potri#a ereticilor. 9 acceptat &6rturisirea "e Cre"in56 sco5ian6 pe care cei NDase *oani@ Ino? :i al5i cinci b6rba5i cu nu'ele "e *oan au elaborat0o 7n 'ai pu5in "e o s6pt6'7n6.5 &6rturisirea era 26r6 "oar :i poate cal#inist6 7n ton r6'7n7n" &6rturisirea sco5ian6 'aCor6 p7n6 7n anul 164; la a"optarea &6rturisirii "e cre"in56 "e la Hest'inster. &ai t7r<iu a ap6rut pri'a Carte a disciplinei :i Cartea ordinii comune. )iserica sco5ian6 a 2ost "e ase'enea organi<at6 7n pre<biterate sino"uri :i o a"unare na5ional6 cu siste'ul con"ucerii repre<entati#e a bisericii "e c6tre b6tr7ni care 2usese 2olosit 7n $ene#a. 7n 2elul acesta s0a reali<at %e2or'a 26r6 #6rsare "e s7nge prin "ecretul legislaturii sco5iene "ar Ino? :i prietenii lui au 'ai a#ut 7nc6 "e 7nt7'pinat grele 7ncerc6ri 7nainte ca ea s6 2ie stabilit6 "e2initi#.
,'1
&6ria /tuart Q15420158;R al c6rei so5 "o'nitorul 2rance< 'urise s0a 7napoiat 7n /co5ia 7n anul 1561 7n ti'pul acestor schi'b6ri. Ea era o 2e'eie 2ru'oas6 :i inteligent6 "e#otat6 catolicis'ului. Ino? care era un o' aspru :i 2ranc a a#ut 'ulte 7ntre#e"eri 2urtunoase cu ea "ar el nu a ce"at c7tu:i "e pu5in 7n ciu"a lacri'ilor :i lingu:irilor ei. .roble'ele personale ale &6riei au "us la 7n2r7ngerea ei 2inal6. 7n 1565 ea s0a c6s6torit cu #6rul ei chipe:ul "ar orgoliosul :i gelosul +arnley care 10a ucis sub ochii ei pe secretarul ei italian "eoarece cre"ea c6 7ntre ei e?ista o a#entur6 a'oroas6. 1i s0a n6scut un 2iu care ur'a s6 "e#in6 *acob al =l0lea al /co5iei :i *acob * al 9ngliei "ar "up6 cri'6 &6ria s0a "esp6r5it "e +arnley 7n"r6gostin"u0se "e 1or"ul )othMell. +arnley a 2ost ucis 7n casa "in E"inburgh un"e locuia. 7n anul 156; &6ria s0a c6s6torit cu )othMell ceea ce a "at na:tere suspiciunii c6 )othMell l0ar 2i ucis pe +arnley. Japtul acesta a 7nt6r7tat 7ntr0at7t .arla'entul sco5ian 7nc7t a 2or5at0o s6 ab"ice. 7n 1569 ea a 2ugit 7n 9nglia :i a cerut Elisabetei protec5ie. Elisabeta a pus0o sub pa<6 protectoare p7n6 c7n" co'ploturile "e a o pune pe &6ria pe tronul 9ngliei au a'enin5at0o pe Elisabeta cu asasinarea. 9tunci "up6 'ulte e<it6ri Elisabeta a aprobat e?ecutarea &anei 7n anul 158;. Lohn Ino? a 'urit 7n anul 15;2. Clasa "e 'iCloc "e5inea controlul politic iar siste'ul pre<biterian "e con"ucere bisericeasc6 :i teologia cal#inist6 au 2ost a"optate "e bun6#oie "e poporul sco5ian. 9'enin5area 2rance<6 7'potri#a 9ngliei prin /co5ia a 7ncetat pentru tot"eauna :i bariera religioas6 "in calea unirii politice 7ntre 9nglia :i /co5ia a 2ost 7nl6turat6 a:a 7nc7t cele "ou6 56ri s0au unit sub acela:i "o'nitor 7n 1608 "e#enin" un regat cu un singur .arla'ent 7n 1;0;. *n"irect %e2or'a sco5ian6 a a2ectat 9'erica "eoarece 'ul5i pre<biterieni sco5ieni au e'igrat 7n *rlan"a "e 4or" la 7nceputul secolului al -=E0lea iar "e acolo 7n pri'a Cu'6tate a secolului al -=***0lea 200.000 au e'igrat 7n 9'erica. 7n acest 2el pre<biterianis'ul "in 9'erica este un "escen"ent "irect al pre<biterianis'ului sco5ian. 7n anul 15;2 s0a 26cut o 7ncercare "e a stabili 7n /co5ia con"ucerea episcopal6 a bisericii. 1upta 7'potri#a prela5ilor a luat acu' locul r6<boiului 7'potri#a papalit65ii. 9n"reM &el#ille Q154201622R "ecanul 3ni#ersit65ii /2.
9n"rei a con"us lupta "e re2acere a siste'ului pre<biterian "e con"ucere bisericeasc6. 7n anul 1581 pre<biteratele au 2ost iar6:i 7n2iin5ate pe o ba<6 e?peri'ental6. 7n 1592 7n ciu"a opo<i5iei "in partea regelui *acob al =l0lea cau<a lui &el#ille a triu'2at iar pre<biterianis'ul a 2ost "eclarat religia /co5iei.
(. CREDIN*A RE/ORMAT$ %N IRLANDA

Cu toate c6 engle<ii au reu:it s6 uneasc6 Kara $alilor :i 7n 2inal /co5ia cu 9nglia ei nu au reu:it nicio"at6 s60i c7:tige pe irlan"e :i atunci prin 2or56. 9cesta a 2ost re<ultatul urii na5iunii cucerite 2a56 "e na5iunea cuceritoare a robiei econo'ice a *rlan"ei 2a56 "e 9nglia :i a insuccesului "e a c7:tiga *rlan"a pentru protestantis'. C7n" irlan"e<ii s0au re#oltat 7'potri#a 9ngliei 7n ti'pul %e2or'ei Capitolul @: ,'5 .arla'entul a con2iscat prin lege 7n 155; propriet65ile rebelilor 7n#in:i "7n" "ou6 trei'i "in ele coloni:tilor engle<i. 9ceasta a inaugurat politica "e coloni<are care a a#ut ca re<ultat 7n epoca 'o"ern6 o *rlan"6 "i#i<at6. Co'ploturi 7ntre spanioli :i li"erii rebeli irlan"e<i au "us la re#olta "in 1598 care a 5inut p7n6 7n 1608 :i care a tulburat s27r:itul "o'niei Elisabetei. C7n" *acob * s0a urcat pe tronul engle< el a hot6rit s6 coloni<e<e *rlan"a "e 4or" cu protestan5i. &aCoritatea protestan5ilor erau sco5ieni presbiterieni care 2or'au 'aCoritatea popula5iei 7n regiunile "in nor". 3lster a "e#enit o regiune pre<biterian6 iar )el2ast a "e#enit ora:ul pre<biterian. 9ce:ti sco5iano0irlan"e<i pre<biterieni au 2ost str6'o:ii celor ce tr6iesc acu' 7n *rlan"a "e 4or". C7n" 9nglia i0a lipsit "e "repturi econo'ice 7n Curul anului 1;00 apro?i'ati# 200.000 "intre ei au e'igrat 7n 9'erica "e 4or". 7n Curul anului 1;50 plantaser6 pre<biterianis'ul 7n 9'erica 7n special 7n Curul .ittsburghului "e a<i. 9ceast6 coloni<are a *rlan"ei "e c6tre sco5ieni pre<biterieni a 2ost "e ase'enea 'oti#ul pentru care partea "e nor" a *rlan"ei este unit6 a<i sub aceea:i coroan6 cu 9nglia :i cu /co5ia 7n ti'p ce partea "e su" este o republic6 liber6. *rlan"a "e su" nu a acceptat %e2or'a :i a r6'as loial6 papei.
(I. CREDIN*A RE/ORMAT$ %N OLANDA

%e#olta 7'potri#a papei a celor :apte pro#incii nor"ice "in K6rile "e Los "e#enite 'ai t7r<iu Olan"a nu trebuie "isociat6 "e re#olta politic6 a K6rilor "e Los 7'potri#a "o'ina5iei spaniole. 7n aceast6 lupt6 9nglia a tri'is aCutor 7n ti'pul "o'niei Elisabetei cu scopul "e a01 h6r5ui pe Jilip al E0lea al /paniei care spriCinea )iserica %o'an6 :i pretin"ea tronul 9ngliei prin so5ia lui "ece"at6 &6ria ,u"or 2osta regin6 a 9ngliei. .oporul olan"e< :i0a c7:tigat 7n 2inal libertatea :i a a"optat cre"in5a re2or'at6. 1uteranis'ul nu a a#ut succes 7n a c7:tiga loialitatea olan"e<ilor cu toate c6 el a contribuit la re#olta religioas6 "in Olan"a. +ar "up6 %6scoala K6r6neasc6 insisten5a lui 1uther asupra autorit65ii princiare nu le0a pl6cut olan"e<ilor care se re#oltau 7'potri#a "o'nitorului lor spaniol. Cal#inis'ul 'ai "e'ocratic era 'ai atr6g6tor pentru ei ca un 'o" "e a sc6pa "e sub corup5ia siste'ului ro'an. ,rebuie rea'intit "e ase'enea c6 aceasta era 5ara lui Eras' :i a NJr65iei #ie5ii 7n co'un@. .ri'ul 4ou ,esta'ent olan"e< a 2ost publicatei 1528 a:a 7nc7t olan"e<ii puteau co'para )iserica %o'an6 "in 5ara lor cu )iserica nou0testa'ental6. ,oate aceste 2or5e s0au coali<at 7ntr0o re#olt6 politico0ecle<iastic6 7'potri#a "o'ina5iei "o'nitorului spaniol :i 7'potri#a papei. Olan"a a 2ost singura 5ar6 c7:tigat6 pentru protestantis' "up6 Contrare2or'a catolic6. .7n6 7n 1525 cei care au acceptat re2or'a l0au ur'at pe 1uther "ar anabapti:tii au c7:tigat o a"e<iune puternic6 "e la acea "at6 p7n6 7n 1540. +up6 1540 %e2or'a 7n Olan"a a continuat pe "irec5ii cal#ine. 7n Curul anului 1560 'aCoritatea protestan5ilor erau cal#ini:ti o 'inoritate erau anabapti:ti con"u:i "e &enno /i'ons :i o 'ic6 'inoritate ur'au i"eile lui 1uther. 4ici
816

,'-
Capitolul @:
pasi#a ascultare a luteranis'ului nici spiritul re#olu5ionar al anabapti:tilor nu erau pe gustul burgherilor olan"e<i in"epen"en5i a:a cu' era cal#inis'ul care insista asupra libert65ii :i 7'potri#a tiraniei. .rotestantis'ul s0a r6sp7n"it 7n ciu"a organi<6rii *nchi<i5iei 7n 1524 cu scopul "e a01 lichi"a "e pe aceste #aloroase posesiuni spaniole. C7n" Jilip al E0lea un "e#otat :i <elos ro'ano0catolic a urcat pe tronul /paniei "up6 ce 7n 1555 Carol al =0lea tat6l lui a ab"icat el era hot6r7t s6 rea"uc6 7n tur'a papei K6rile "e Los a2late sub st6p7nirea /paniei/ Oscila5iile lui 7ntre in"ulgen56 :i cru<i'e s6lbatic6 au 26cut ca K6rile "e Los s6 se ri"ice 7'potri#a lui. 4obilii "in K6rile "e Los au 2or'at Co'pro'isul "e la )re"a 7n 1565 pre<ent7n" o peti5ie 7n care se cerea suspen"area *nchi<i5iei :i a legilor 7'potri#a ereticilor. %e#oltele protestan5ilor "in Jlan"ra 7n 1565 :i "in Olan"a 7n 1566 au "us la Ce2uirea a patru sute "e biserici ro'ane :i "esacrali<area ana2urei 2olosite 7n liturghie. 9ceast6 pro2anare 10a 26cut pe Jilip s6 ia '6suri se#ere prin +ucele "e 9l#a pe care 10a nu'it regent al K6rilor "e Los. 9l#a a 7n2iin5at un tribunal special spriCinit "e puterea a <ece 'ii "e sol"a5i spanioli :i a inaugurat un regi' "e teroare. 7ntre 156; :i 15;8 el a e?ecutat 7n Cur "e "ou6 'ii "e oa'eni iar c6tre s27r:itul secolului al -l=0lea patru<eci "e 'ii e'igraser6 7n alte 56ri. $rele ta?e spaniole "e ase'enea a'enin5au s6 s6r6ceasc6 K6rile "e Los. Opo<i5ia 2a56 "e politica spaniol6 a aCuns s6 2ie con"us6 "e Hilhel' "e Orania cunoscut sub nu'ele "e N,6cutul@. /teagul re#oltei a 2ost ri"icat 7n anul 1568 "ar ar'ata lui Hilhel' nu era pe '6sura sol"a5ilor instrui5i ai lui 9l#a ast2el 7nc7t el a trebuit s6 se retrag6 7n $er'ania. +eoarece r6<boiul pe uscat nu a#ea nici o :ans6 "e reu:it6 olan"e<ii au "e#enit Npira5ii '6rilor@. Ei au pornit pe 'are 7n 1569 Ce2uin" co'er5ul spaniol. +up6 ase"ii 7n"elungate 9l#a a 7n2r7nt ora:ele rebele :i s0a angaCat 7n 'asacre uria:e. 9tacul spaniolilor asupra unui ora: era oprit prin t6ierea "igurilor :i inun"area p6'7ntului cu ap6 "in 'are. 7n 15;6 9ntMerp a 2ost pr6"at :i :apte 'ii "e oa'eni o'or75i "e sol"a5ii spanioli con"u:i "e succesorul lui 9l#a. 9cest act cunoscut sub nu'ele "e N2uria spaniol6@ a "at na:tere la un ase'enea spirit na5ionalist 7nc7t Olan"a :i !eelan" care erau 26r6 "oar :i poate cal#iniste s0au unit cu celelalte pro#incii 7n .acea "e la $hent 7n 15;6 pentru a0i scoate a2ar6 pe spanioli. +i2eren5e "e ras6 li'b6 'o" "e c7:tigare a traiului :i 'ai ales "e religie au "us la o sci<iune 7ntre 2la'an<ii ro'ano0catolici Qbelgienii "e a<iR "in su" :i olan"e<ii cal#ini:ti "in pro#inciile "in nor". Cele :apte pro#incii "in nor" au se'nat 3nirea "e la 3trecht 7n anul 15;9 iar 7n anul 1581 au respins o2icial su#eranitatea regelui spaniol. /ub con"ucerea lui Hilhel' "e Orania au 2ost puse ba<ele statului 'o"ern olan"e<. 7n cele "in ur'6 olan"e<ii :i0au c7:tigat r6<boiul pentru libertate "ar 7n ti'pul lui l0au pier"ut pe 'arele con"uc6tor Hilhel' care a 2ost lo#it "e pu'nalul unui asasin 7n anul 1584. 9Cutorul engle< :i 7n2r7ngerea in#incibilei 9r'a"a Q2lotei spanioleR "e c6tre 9nglia 7n 1588 i0au l6sat pe olan"e<i relati# 7n a2ara pericolului "e a 2i recaptura5i "e spanioli "ar s27r:itul r6<boiului :i in"epen"en5a %epublicii Olan"e<e nu au 2ost o2icial recunoscute p7n6 la ,ratatul "e la Hest2alia "in anul 1648. Olan"a a "e#enit o 'are putere 'ariti'6 7n secolul al -=**0lea 2or'7n"u0:i un i'periu bogat 7n Orientul 7n"ep6rtat :i 7n e'is2era #estic6 :i a "at 7n anul 1689 un rege 9ngliei. 7n ti'pul luptei pentru in"epen"en56 na5ional6 olan"e<ii nu au negliCat "e<#oltarea organi<6rii )isericii :i nici teologia. 1a un sino" na5ional 7n anul 15;1 la E'"en s0a hot6r7t ca )iserica s6 a"opte siste'ul pre<biterian "e organi<are a )isericii. Consistoriul clasisul :i sino"ul ur'au s6 2ie unit65ile "e organi<are. +e ase'enea /ino"ul a a"optat &6rturisirea belgian6 6 care 2usese preg6tit6 7n 1561 "e $ui"o "e )res Q152;0156;R :i re#i<uit6 "e Jrancis Lunius un pastor cal#inist la 9ntMerp. Ea a 2ost a"optat6 "e un /ino" olan"e< la 9ntMerp 7n anul 1566 "ar a pri'it aprobarea /ino"ului na5ional la +ort 7n 15;4. 9ceasta :i Catehis'ul "e la Eei"elberg au "e#enit etaloanele teologice ale )isericii %e2or'ate "in Olan"a. 3ni#ersitatea "e la 1ey"en
7n2iin5at6 7n anul 15;5 ca recuno:tin56 pentru eliberarea ora:ului "in ase"iu a "e#enit centrul stu"iului teologic cal#inist. Cal#ini:tii olan"e<i au 2ost 7ntot"eauna ap6r6tori #iguro:i :i e?ponen5i ai cre:tinis'ului. +ar #ictoriosul cal#inis' a 7nt7'pinat pri'a opo<i5ie 7n Olan"a prin apari5ia ar'inianis'ului. Lacobus 9r'inius Q155901609R e?ponentul 'i:c6rii a 2ost e"ucat cu aCutorul 2inanciar al prietenilor :i 'ai t7r<iu al autorit65ilor ci#ice "in 9'ster"a'. El a stu"iat la 1ey"en :i la $ene#a cu )e<a :i a c6l6torit 'ult 7n *talia. 7n 1608 "up6 cincispre<ece ani 7n care a 2ost pastor 7n 9'ster"a' el a "e#enit pro2esor "e teologie la 1ey"en. 7ncercarea lui "e a a"uce 'o"i2ic6ri cal#inis'ului a:a 7nc7t > "up6 el > +u'ne<eu s6 nu 2ie consi"erat autorul p6catului :i nici o'ul un robot 7n '7inile lui +u'ne<eu a a"us opo<i5ie 7'potri#a lui "in partea colegului s6u Jrancis $o'ar. 9r'inius a cerut gu#ernului s6 con#oace un sino" na5ional pentru aceast6 proble'6 "ar el a 'urit 7nainte "e con#ocare. 9"ep5ii lui 9r'inius printre care era :i Eugo $rotius autor 7n "o'eniul "reptului interna5ional :i0au publicat i"eile 7n lucrarea Protest6 "in 1610. 9t7t 9r'inius c7t :i Cal#in au sus5inut c6 o'ul care a 'o:tenit p6catul lui 9"a' este sub '7nia lui +u'ne<eu. +ar 9r'inius cre"ea c6 o'ul poate s60:i ini5ie<e sal#area "up6 ce +u'ne<eu 7i "6ruie:te harul ini5ial prin care 7i 2ace #oin5a capabil6 "e a coopera cu +u'ne<eu.8 Cal#in cre"ea c6 #oin5a o'ului a 2ost at7t "e corupt6 "e c6"ere 7nc7t sal#area este 7n 7ntregi'e o chestiune "e har "i#in. 9r'inius accepta alegerea "ar cre"ea c6 hot6r7rea "e a alege pe unii :i "e a0i con"a'na pe al5ii 7:i are Nba<a 7n pre:tiin5a lui +u'ne<eu@. 9 9st2el alegerea este con"i5ionat6 nu necon"i5ionat6. .e "e alt6 parte Cal#in accepta o alegere necon"i5ionat6 26cut6 "e un +u'ne<eu su#eran spre har sau con"a'nare. 9r'inius "e ase'enea cre"ea c6 'oartea lui Cristos este su2icient6 pentru to5i "ar este e2icient6 nu'ai pentru cei ce cre". Cal#in li'ita isp6:irea la cei ale:i pentru sal#are.10 9r'inius sus5inea "e ase'enea c6 oa'enii se pot opune harului sal#ator al lui +u'ne<eu 11 7n ti'p ce Cal#in sus5inea c6 harul este ire<istibil. 9r'inius a r6spuns insisten5ei cal#iniste asupra perse#eren5ei s2in5ilor prin a2ir'a5ia c6 +u'ne<eu le #a "a har s2in5ilor ,'. Cretinismul de-a lungul secolelor a:a 7nc7t ei s6 nu ca"6 "ar el cre"ea c6 /criptura pare a in"ica posibilitatea c6"erii o'ului "in sal#are.12 9r'inius nu #oia s601 2ac6 pe +u'ne<eu autorul p6catului18 :i nici pe o' un robot. El cre"ea c6 aceste 'o"i2ic6ri 7n cal#inis' #or eli'ina aceste pericole pentru teologie. 7ntre 1618 :i 1619 s0a 5inut un sino" la +ort. 9 2ost o a"unare cal#inist6 cu a"e#6rat interna5ional6 "eoarece 28 "in cei 180 pre<en5i erau cal#ini:ti "in 9nglia )re'en Eesse .alatinat El#e5ia :i Jran5a. 9r'inienii s0au pre<entat 7n 2a5a a"un6rii ca :i acu<a5i. 9u 2ost elaborate cinci articole cal#iniste intitulate Canoanele de la Dort, care se opuneau Protestului "in 1610 iar a"ep5ii clericali ai lui 9r'inius au 2ost "estitui5i "in po<i5iile lor. .ersecutarea ar'inienilor nu a 7ncetat p7n6 7n 1625. 9r'inianis'ul a a#ut o in2luen56 consi"erabil6 asupra unei ra'uri a )isericii 9nglicane 7n secolul al -=**0lea asupra 'i:c6rii 'eto"iste 7n secolul al -=***0lea :i asupra 9r'atei /al#6rii. Lohn Coeccius Q160801669R un capabil 7n#65at "in Olan"a a "e<#oltat i"eea c6 a e?istat un leg6'7nt al 2aptelor 26cut cu 9"a' care a 2ost 7nlocuit cu un nou leg6'7nt al harului 7n Cristos. 9ceast6 i"ee este sus5inut6 :i acu' 7n bisericile re2or'ate. &ult 'ai t7r<iu 9braha' Iuyper Q188;01920R a 2on"at 3ni#ersitatea 1iber6 "in 9'ster"a' :i a pro'o#at cal#inis'ul.
NOTE
.hilip /cha22 Creeds of Christendom Q4eM XorU: /cribner 8 #oi. e". a 60a 1890R 8:8560882. Eenry )ettenson Documents of the Christian Church Q4eM XorU: O?2or" 3ni#ersity .ress e". a 20a 1968R p. 2150216. *bi". p. 26902;0. /cha22 Creeds, 5:80;0855. *bi". 8:48604;9. *bi". 8:8880486.
*bi". 8:5450549P )ettenson Documents, p. 2680269. La'es 9r'inius 5or's, tra"us6 7n engle<6 "e La'es 4ichols :i H.%. )agnall Q)u22alo: +erby &iller ` Orton 8 #oi. 1858R 1:829P 2:4;20 4;8. 1:248. 1:816081;. 1:254P 2:49;. 12. *bi". 1:254P 281. 18. *bi". 2:490.
1. 2. 3. 4. 5. 1.
;. 8. 9. *bi". 10. *bi". 11. *bi". RE/ORMA I CONTRARE/ORMA+ '5'--'41.
30
Re;or8a i P9ritanis897 n An@7ia
%e2or'a protestant6 a creat cre"in5a cre:tin6 luteran6 anabaptist6 :i re2or'at6. 9l patrulea tip "e cre"in56 cre:tin6 care pentru 9'erica :i 56rile "in Co''onMealth este unul "in cele 'ai i'portante a 2ost re2or'a anglican6 "in 9nglia. 9ceast6 re2or'6 se plasea<6 pe acela:i ni#el "e conser#atoris' ca re2or'a luteran6. 4ea#7n" un li"er ecle<iastic "o'inant cu' a 2ost Cal#in sau 1uther ea a 2ost "o'inat6 "e "o'nitorul care a "e#enit capul bisericii na5ionale. +in acest 'oti# ea a 7nceput ca o 'i:care politic6 a continuat ca o 'i:care religioas6 :i s0a 7ncheiat cu acor"ul elisabetan la 'iClocul secolului al -=*0lea. Ea s0a r6sp7n"it 7n 7ntreaga lu'e "atorit6 e?tin"erii 'on"iale a coloni<6rii britanice.
I. RE/ORMAREA BISERICII %N ANGLIA

A. Ca9<e7e Re;or8ei n An@7ia 1ollar<ii care 2useser6 organi<a5i s6 r6sp7n"easc6 7n#656turile lui Lohn Hycli22e nu au 2ost nicio"at6 lichi"a5i. +i'potri#6 7n secolului al -=0lea 7n#656turile lor circulaser6 7n casele 'o"este ale oa'enilor "in 9nglia printr0o 'i:care religioas6 ilegal6. 9ccentul pus "e ei pe autoritatea /cripturii :i pe ne#oia unei rela5ii personale cu Cristos au 2ost re7n#iate o"at6 cu apari5ia re2or'ei politice 7n 9nglia 7n pri'ul s2ert al secolului al -=*0lea. ,rebuie "e ase'enea s6 ne rea'inti' c6 "o'nitorii "in "inastia ,u"orilor care au con"us 9nglia 7ntre anii 1485 :i 1608 creaser6 un puternic stat na5ional 7n care "o'nitorul > prin ar'at6 :i birocra5ie > a reu:it s6 "ea clasei "e 'iCloc ce se "e<#olta siguran5a care era esen5ial6 pentru a2aceri. 7n schi'b clasa "e 'iCloc accepta restric5ii asupra libert65ii ei :i coopera cu con"uc6torul care "e ase'enea 2olosea clasa "e 'iCloc 7n gu#ern. 4obili'ea 2eu"al6 'ai #eche "isp6ruse practic 7n Curul anului 1485 "eoarece s0a sinucis ca :i clas6 social6 7n ti'pul %6<boaielor %o<elor. %egele :i clasa 'iClocie s0au unit 7n a pro'o#a bun6starea 56rii. +in aceast6 cau<6 a luat na:tere un #al "e "e:teptare a con:tiin5ei na5ionale care spriCinea "o'nitorul 7n e2orturile sale "e a separa biserica engle<6 "e papalitate. Controlul )isericii %o'ane asupra unori 'ari propriet65i "e p6'7nt 7n 9nglia i'po<itele papale care "uceau
820
Capitolul 78 ,H' 'ul5i bani engle<e:ti la %o'a :i tribunalele biserice:ti care erau ri#ale ale tribunalelor regale toate acestea 7n2uriau at7t pe "o'nitor c7t :i pe supu:i. 9ceste proble'e au 26cut ca na5iunea s601 spriCine pe Eenric al =E*0lea atunci
c7n" el a hot6r7t s6 rup6 rela5iile cu %o'a. 4u trebuie ignorat 2actorul intelectual. 3'ani:tii biblici sau re2or'atorii "e la uni#ersitatea O?2or" cu' a 2ost Lohn Colet Qcea 146601519R #icarul bisericii /2. .aul au 7nceput s6 stu"ie<e )iblia 7n li'ba original6 la 7nceputul secolului al -=*0lea cu aCutorul 4oului ,esta'ent grecesc al lui Eras' :i s6 e?plice 7n5elesul )ibliei poporului lor. 9ce:ti u'ani:ti au 2ost e?tre' "e critici 2a56 "e e:ecul pe care01 #e"eau 7n )iserica %o'an6 2iin" ner6b"6tori s6 7n26ptuiasc6 re2or'a. Hillia' ,yn"ale Qcea 149401586R :i &iles Co#er"ale care 'ai t7r<iu #or "a poporului engle< /criptura 7n propria lor li'b6 au 2ost "e ase'enea re2or'atori. ,yn"ale a publicat "ou6 e"i5ii ale 4oului ,esta'ent 7n li'ba engle<6 2iecare 7n trei 'ii "e e?e'plare la Hor's 7n anul 1525. 9ceast6 tra"ucere "in ,esta'entul grecesc al lui Eras' a 2ost pri'ul 4ou ,esta'ent engle<esc tip6rit. El a 2ost "istribuit 7n 9nglia "e negustori care si'pati<au re2or'a. +e:i ,yn"ale a 2ost 'artiri<at 7n anul 1586 l7ng6 )ru?elles opera lui a continuat s6 tr6iasc6 :i a aCutat la sti'ularea re2or'ei religioase 7n 9nglia. &iles Co#er"ale a publicat pri'a tra"ucere co'plet6 tip6rit6 a 7ntregii )iblii 7n anul 1585. Cel ce stu"ia<6 re2or'a este 7ntot"eauna i'presionat "e 'o"ul 7n care "estinul re2or'ei a 2ost str7ns legat "e tra"ucerea )ibliei 7n li'ba 'atern6 a poporului. +e ase'enea scrierile lui 1uther a#eau o larg6 circula5ie 7n 9nglia 7n#65a5i "e la O?2or" :i Ca'bri"ge 7i stu"iau cu entu<ias' Captivitatea "a"ilonian1, "atorit6 criticilor la a"resa abu<urilor )isericii %o'ane. *n anul 1521 Eenric al =*E0lea a atacat acest tractat 7ntr0o lucrare insult6toare intitulat6 Ap1rarea celor apte sacramente.F %ecunosc6tor papa i0a "at titlul "e N9p6r6tor al Cre"in5ei@ acest titlu 2iin" 2olosit "e atunci "e c6tre "o'nitorii protestan5i "in 9nglia. 9r"erea public6 a c6r5ilor lui 1uther nu a oprit r6sp7n"irea i"eilor lui :i 7n 2elul acesta oa'eni ca ,yn"ale :i ,ho'as Cran'er au 2ost atra:i "e i"eile protestante. Cau<a "irect6 a re2or'ei anglicane nu au 2ost at7t "e 'ult a2acerile a'oroase ale lui Eenric al =l**0lea c7t "orin5a lui "e a a#ea un ur'a: "e parte b6rb6teasc6. /e p6rea c6 el :i Caterina nu puteau s6 aib6 un 2iu. .entru a ob5ine "i#or5ul "e ea :i "reptul "e a se c6s6tori cu 9nne )oleyn cu care a#ea rela5ii a'oroase trebuia s6 a"uc6 sub controlul lui )iserica %o'an6 "in 9nglia. 9c5iunea lui Eenric a 2ost cau<a "irect6 :i personal6 pentru 7nceperea %e2or'ei. B. Re;or8a ec7e<iastic= s9C )enric a7 (I)-7ea F'5#"-'51-G Eenric al =E*0lea care a "o'nit "in 1509 p7n6 7n 154; era un prin5 chipe: generos puternic :i e"ucat care cuno:tea teologie era un bun 'u<ician :i #orbea latina 2rance<a :i spaniola tot at7t "e bine ca :i engle<a. 9"ora #7n6toarea tragerea cu arcul :i tenisul sporturi care l0au 26cut 'ai popular 7n poporul engle< "ec7t 2usese <g7rcitul lui tat6 Eenric al =E0lea. &ula papal1 care a respins cererea lui Henric al IHI-lea de anulare a c1s1toriei sale.
ksbentenria oi22i'tiua
CCNT;tA.
,at6l lui se str6"uise s60:i 7nru"easc6 nea'ul cu i'portantele 2a'ilii regale ale Europei prin c6s6torii strategice. Jiica lui &argaret era c6s6torit6 cu *acob QLa'esR al /co5iei. Q/tr6nepotul ei *acob al =l0lea al /co5iei a "e#enit *acob * al 9ngliei 7n 1608.R Jiul s6u 9rthur era c6s6torit cu o prin5es6 spaniol6 Caterina "e 9ragon. C7n" 9rthur a 'urit <g7rcitul rege pentru a nu pier"e <estrea Caterinei 10a con#ins pe papa *uliu al **0lea s6 "ea o "ispens6 a:a 7ne7t Caterina s6 se poat6 c6s6tori cu Eenric 2ratele 'ai t7n6r al lui 9rthur. Eenric :i Caterina au a#ut o 2iic6. &ai t7r<iu aceast6 2iic6 a "o'nit sub nu'ele "e &6ria ,u"or. C7n" a "e#enit clar c6 nu putea a#ea un 2iu "in aceast6 c6s6torie Eenric a 2ost 7ngriCorat "eoarece cre"ea c6 9nglia a#ea ne#oie "e un "o'nitor b6rbat "up6 'oartea lui pentru a con"uce 5ara bine prin perioa"a "e tulburare interna5ional6. El "e ase'enea cre"ea c6 probabil +u'ne<eu 7l pe"epsea pentru c6 se c6s6torise cu #6"u#a 2ratelui s6u o 2apt6 inter<is6 at7t "e legea
canonic6 precu' :i "e 1e#iticul 20:21. 7n"r6gostin"u0se "e "r6g6la:a 9nne )oleyn Eenric i0a poruncit s2etnicului s6u car"inalul Holsey s6 negocie<e cu papa Cle'ent al =E0lea cu pri#ire la "i#or5ul "e Caterina. Cle'ent al =E0lea nu 7i putea 7'plini cererea "eoarece 7n 152; el era sub controlul nepotului Caterinei puternicul Carol al =0lea "o'nitorul /paniei :i 7'p6ratul $er'aniei. Eenric 10a acu<at pe Holsey "e 7nalt6 tr6"are atunci c7n" nu a reu:it s6 ob5in6 "i#or5ul "ar Holsey a 'urit 7nainte ca Eenric s601 poat6 e?ecuta. ,ho'as Cro'Mell a "e#enit pri'ul 'inistru al lui Eenric iar protestantul ,ho'as Cran'er Q148901556R a 2ost "eclarat arhiepiscop "e Canterbury. +eoarece era clar c6 papa nu0i #a aproba "i#or5ul Eenric s0a hot6r7t s601 ob5in6 prin clerul engle< care putea 2i constr7ns prin .arla'ent s601 aprobe. .arla'entul ,u"orilor era repre<entantul poporului "ar era responsabil 'ai "egrab6 7n 2a5a regelui "ec7t 7n 2a5a poporului "eoarece ,u"orii au "o'nit ca "ictatori ascun<7n" pu'nul "e 2ier 7ntr0o '6nu:6 "e cati2ea. 9st2el a 7nceput re2or'a 7n 9nglia prin autoritatea laic6 a "o'nitorului :i a .arla'entului. .arla'entul %e2or'ei a pus cap6t controlului papal :i 'onasticis'ului.
21 Co'an"a nr. 549
822 Cretinismul de-a lungul secolelor 7n anul 1581 Eenric a acu<at clerul engle< "e a 2i #iolat un statut ce inter<icea recunoa:terea unei nu'iri 26cute "e pap6 26r6 consi'56'7ntul "o'nitorului "eoarece ei 7l acceptaser6 pe Holsey ca legat papal "e:i Holsey 2usese s2etnicul "e 7ncre"ere al lui Eenric. Eenric i0a obligat s601 accepte pe el ca :i cap al bisericii 7n 9nglia Nat7t c7t per'ite legea lui Cristos@. +e ase'enea el i0a a'en"at cu 118.000 "e lire. 7n 1582 i0a a'en"at "in nou :i a obligat clerul s6 con#oace 7ntrunirea na5ional6 a )isericii %o'ane "in 9nglia ca s6 preci<e<e 7n Supunerea clerului c6 nu #or pro'ulga nici o bul6 papal6 7n 9nglia 26r6 consi'56'7ntul "o'nitorului. 7n 2elul acesta clerul 10a acceptat pe Eenric ca :i con"uc6tor al s6u 2 iar c6s6toria cu Caterina a 2ost "eclarat6 nul6 7n 1588 "e c6tre Cra'ner 7n tribunalul lui bisericesc. Eenric s0a c6s6torit cu 9nne 7n acela:i an. 9poi Eenric a apelat la .arla'ent "up6 aCutor. .arla'entul i0a inter<is clerului engle< s6 "o'icilie<e 7n a2ara 56rii. 3n alt act inter<icea pl6tirea unor ta?e anuale c6tre pap6. .arla'entul inter<icea recursuri ale tribunalelor "in 9nglia c6tre cur5ile papale "in %o'a.8 .asul cel 'ai i'portant 7n separarea )isericii "in 9nglia "e papalitate a 2ost 26cut prin 9ctul "e /upre'a5ie 7n anul 1584. 9ctul "eclara c6 regele este Nsingurul cap supre' al )isericii 9ngliei pe p6'7nt@.4 9ceasta a constituit ruptura politic6 "e %o'a. 7n acela:i an .arla'entul a "at 9ctul "e /uccesiune care le "6"ea tronul copiilor lui Eenric :i 9nne. /upu:ii trebuiau s6 Cure c6 #or respecta statutul :i c6 respingeau autoritatea papal6. C7n" curaCosul ,ho'as &ore a re2u<at s6 2ac6 aceasta a 2ost e?ecutat. Eenric era acu' con"uc6torul bisericii engle<e. Eenric cre"ea c6 acest aranCa'ent #a 2i "e2initi#at "oar "ac6 el ar 2i reu:it s6 lege clasa "e 'iCloc "in 9nglia "e schi'b6rile pe care le 26cuse el "7n"u0le 7n schi'b un c7:tig econo'ic. Cu acest g7n" 7n 'inte el a aruncat ochi laco'i asupra propriet65ii )isericii %o'ane cer7n"u0i lui Cro'Mell s6 a"une "o#e<i parte "in ele reale "espre p6catele c6lug6rilor. 7n 1586 .arla'entul a or"onat 7nchi"erea tuturor '6n6stirilor cu #enit anual 'ai 'ic "e 200 "e lire. 7n total au 2ost 7nchise 8;6 "e '6n6stiri :i propriet65ile lor au 2ost luate "e coroan6 7n anul 1589 o sut6 cinci<eci "intre cele 'ai 'ari au 2ost 7nchise printr0un act al .arla'entului. +ou6<eci :i opt "e stare5i au "isp6rut "in Ca'era 1or<ilor. %egele :i0a 5inut pentru el o parte "in terenuri :i bog65iiP restul 10a "at sau 10a #7n"ut ie2tin 'icii nobili'i. 9ce:ti oa'eni au "e#enit o nou6 nobili'e :i spriCinitori loiali ai schi'b6rilor ecle<iastice pe care Eenric :i .arla'entul le 26cuser6. Eenric a c7:tigat un #enit "e apro?i'ati# 10.000 "e lire pe an. +eoarece "e c6lug6rii "epose"a5i trebuia s6 se 7ngriCeasc6 cine#a statul pentru pri'a "at6 a 7nceput s6 le acor"e aCutor unora "intre c6lug6ri. =otarea "e c6tre .arla'ent 7n 1589 a celor Dase 9rticole a 2ost "o#a"a c6 Eenric rupsese nu'ai leg6turile ecle<iastice "intre )iserica 9ngliei :i %o'a. 9ceste articole rea2ir'au transsubstan5ierea Co'uniunea celibatul :i
con2esiunea secret6.5 7n teologie )iserica 9ngliei r6'7nea cre"incioas6 %o'ei. Eenric 26cuse concesii %e2or'ei 7n anul 1586 elabor7n" cele !ece 9rticole :i autori<7n" o tra"ucere engle<easc6 a )ibliei. &area )iblie a 2ost publicat6 7n 1589 ca o re#i<uire a lucr6rii lui ,yn"ale :i Co#er"ale. Cran'er a Capitolul 78 ,H, scris pre2a5a. Ea a 2ost "e ase'enea cunoscut6 sub nu'ele "e N)iblia 7nl6n5uit6@ "eoarece 7n 'ulte biserici era legat6 cu lan5 "e suportul ei. +up6 ce a trecut pericolul atacului str6in Eenric a intro"us iar6:i 7n 1589 cele Dase 9rticole reac5ionare. 7n acest ti'p Eenric se plictisise "e 9nne )oleyn 'ai ales pentru c6 copilul lor a 2ost o 2at6 pe care au nu'it0o Elisabeta. 7n anul 1586 9nne a 2ost Cu"ecat6 :i "ecapitat6 2iin" acu<at6 "e a"ulter. 9poi Eenric s0a c6s6torit cu Lane /ey'our care i0a n6scut 2iul 'ult "orit 7nainte ca ea s6 'oar6. &ai t7r<iu Eenric s0a c6s6torit cu 9nne "e Cle#es "e care apoi a "i#or5atP cu Catherine EoMar"dP pe care a e?ecutat0oP :i cu Catherine .arr singura care a a#ut :ansa "e a0i supra#ie5ui. Eenric a eliberat biserica "7 sub controlul papalit65ii :i a pus0o sub controlul regelui ca biseric6 na5ional6. 7n testa'entul lui el a cerut ca 2iul lui E"uar" s6 ia tronul "up6 'oartea lui. E"uar" s6 2ie ur'at "e &6ria > 2iica Catherinei "e 9ragon iar &6ria s6 2ie ur'at6 "e Elisabeta 2iica 9nnei )oleyn. C7n" Eenric a 'urit biserica engle<6 era o biseric6 na5ional6 con"us6 "e rege "ar 7n ce pri#e:te "octrina era ro'ano0catolic6. +ar )iblia era la 7n"e'7na poporului 7n li'ba sa 'atern6. Jiul lui Eenric E"uar" ur'a s6 continue 2a<a religioas6 a %e2or'ei 7nceput6 "e Eenric 7ntre 152; :i 154; ca o 'i:care ecle<iastic6. C. Re;or8a re7i@ioas= s9C E!9ar! a7 =l0lea +eoarece E"uar" al =l0lea a#ea "oar nou6 ani c7n" a aCuns pe tron 2ratele 'a'ei lui "ucele "e /o'erset a 2ost nu'it regent. +up6 "oi ani el a 2ost ur'at "e "ucele "e 4orthu'berlan". /o'erset si'pati<a cu protestan5ii :i 10a aCutat pe t7n6rul rege s6 instituie schi'b6ri care s6 "uc6 la re2or'6 religioas6 :i teologic6 7n 9nglia. 7n anul 154; .arla'entul a "at laicilor potirul 7n ser#iciul "e Co'uniune a anulat legile 7'potri#a tr6"6rii :i ere<iei :i cele Dase 9rticole a legali<at c6s6toria preo5ilor 7n 1549 iar 7n 154; a or"onat "es2iin5area capelelor "onate 7n care erau 5inute sluCbele religioase pentru su2letul celui care 26cuse "ona5ia. /o'erset :i t7n6rul "o'nitor au 7ntreprins :i ac5iuni po<iti#e. /er#iciile biserice:ti ur'au s6 2ie o2iciate 7n li'ba 'atern6 :i nu 7n latin6. 3n 9ct al 3ni2or'it65ii "in 1549 pre#e"ea 2olosirea NC6r5ii "e rug6ciune co'un6@ scris6 "e Cran'er. ,itlul co'plet al c6r5ii era: NCartea "e rug6ciuni co'une :i pentru a"'inistrarea sacra'entelor :i alte ritualuri :i cere'onii ale )isericii practicate 7n )iserica 9ngliei@. 9:a cu' arat6 titlul cartea "escrie pe larg 'o"ul "e "es26:urare a sluCbei "u'inicale :i a celorlalte sluCbe :i cere'onii. Cartea accentua 2olosirea li'bii engle<e la liturghii citirea )ibliei :i participarea congrega5iei la 7nchin6ciune. 9 "oua e"i5ie 'ai protestant6 ap6rut6 7n 1552 re2lecta in2luen5e cal#iniste "atorit6 lui )ucer. .rintr0un al "oilea 9ct al 3ni2or'it65ii bisericilor li s0a or"onat s6 2oloseasc6 aceast6 e"i5ie.; 9ceast6 NCarte "e rug6ciune@ a"optat6 7n ti'pul "o'niei Elisabetei cu u:oare 'o"i2ic6ri este NCartea "e rug6ciune@ 2olosit6 "e )iserica 9nglican6 p7n6 7n <iua "e a<i. Cran'er s0a angaCat "e ase'enea s6 elabore<e o 824 Cretinismul de-a lungul secolelor Aceast1 schi21 a ap1rut n lucrarea lui 4ohn +o0e )ooU o2 &artyrs CCartea martirilorP, ini2ial pu"licat1 su" titlul 9ctes an" &onu'ents CActe i monumenteP n 69>7. -e0tul care nso2ea desenul spunea urm1toareleH RDescrierea doctorului Cranmer, cum a fost el tras Qos de pe podium de c1lug1ri i papistai, pentru adev1rata m1rturisire a credin2ei saleG.
pro2esiune "e cre"in56 cu aCutorul "i2eri5ilor teologi ca Lohn Ino?. Cele 42 "e articole care au re<ultat au 2ost "eclarate Cre<ul )isericii 9nglicane cu asenti'entul regal 7n anul 1558. 9rticolele erau "e orientare cal#inist6 'ai ales 7n proble'a pre"estin6rii :i a co'uniunii. /e'narea acestui act a 2ost ur'at6 "e 'oartea lui E"uar" al =l0lea. D. Reac:ia cato7ic= s9C Mana ,u"or &6ria care a "o'nit "in 1558 p7n6 7n 1558 a 2ost 2iica lui Eenric al =3*0lea :i a Catherinei "e 9ragon. +o'nia ei a coincis cu "es26:urarea contrare2or'ei 7n biserica ro'an6 "e pe continent :i poate 2i consi"erat6 ca 2iin" paralela engle<6 a contrare2or'ei "e pe continent. /26tuit6 "e car"inalul %eginal" .ole &6ria care era o catolic6 con#ins6 a 2or5at .arla'entul s6 reintro"uc6 7n 9nglia practicile religioase a:a cu' erau ele la 'oartea tat6lui ei 7n 154; :i s6 resping6 schi'b6rile ce 2useser6 26cute sub E"uar". 0 .arla'entul a 2ost "e acor" cu '6surile necesare "ar nu a restituit posesiunile ce 2useser6 luate "e la )iserica %o'an6 7n ti'pul "o'niei lui Eenric al =*E0lea. &6ria s0a c6s6torit cu Jilip al **0lea al /paniei 7n 1554 "ar c6s6toria nu a 2ost pe placul poporului engle< iar Jilip nu a 7'p6rt6:it nicio"at6 "ragostea &6riei. 7n Cur "e opt sute "e clerici engle<i au re2u<at s6 accepte aceste schi'b6ri :i :i0au pier"ut parohiile. Ei au 2ost obliga5i s6 2ug6 la $ene#a :i JranU2urt :i s6 caute re2ugiu ca s6 nu piar6 7n persecu5ia 7nceput6 "e &ana. Ca' trei sute 'ai ales "in regiunile co'erciale "in su"ul 9ngliei au 2ost 'artiri<a5i pentru cre"in5a lor. 7ntre ei au 2ost 1ati'er %i"ley :i Cran'er. 7n ti'p ce se apropiau "e rug 1ati'er 7l 7ncuraCa pe %i"ley spun7n"u0i c6 ar"erea lor #a aprin"e o lu'in6 7n 9nglia care prin harul lui +u'ne<eu nu se #a stinge nicio"at6. 1a 7nceput Cran'er :i0a retractat '6rturia "ar apoi :i0a retractat retractarea :i c7n" a 2ost ars pe rug :i0a pus 'ai 7nt7i s6 ar"6 '7na care se'nase retractarea. 4i'ic nu a 7nt6rit 'ai 'ult cau<a protestantis'ului "ec7t 'oartea acestor bra#i 'artiri. Con#ingerea lor nestr6'utat6 :i curaCul lor i0au con#ins pe engle<i "e a"e#6rul opiniilor lor. Cartea lui Jo?e Cartea &artirilor C&oo' of the (art%rsP, a pre<entat 7n "etaliu aceste persecu5ii s7ngeroase :i a st7rnit si'patie pentru protestantis'. &arile gre:eli ale &6riei au 2ost Capitolul 78 825 c6s6toria ei cu regele /paniei restaurarea autorit65ii papei :i aceast6 persecu5ie. Engle<ilor nu le0au pl6cut nicio"at6 e?tre'ele :i au reac5ionat 7'potri#a e?ceselor ei a:a cu' unii au 26cut0o 7'potri#a schi'b6rilor protestante e?tre'e "in ti'pul lui E"uar" al =l0lea. O"at6 cu ascensiunea Elisabetei s0a "eschis calea spre co'pro'is. E. So79:ia e7isaCetan=. C7n" Elisabeta a urcat pe tron la #7rsta "e 25 "e ani ea a 2ost con2runtat6 cu 'ulte proble'e. &6ria /tuart a#ea o preten5ie Custi2icat6 la tronP /pania era gata s6 inter#in6 pentru a spriCini preten5ia lui Jilip la tronul 9ngliei ca so5 al lui &6ria ,u"orP iar 9nglia era "i#i<at6 7ntre #e"erile religioase protestante :i cele catolice. Elisabeta nu putea 2i altce#a "ec7t protestant6 "eoarece clerul catolic nu ar 2i a"'is legalitatea c6s6toriei p6rin5ilor ei "ar ea nu a "orit s6 ri:te un con2lict "eschis cu puterile ce01 spriCineau pe pap6. +in acest 'oti# ea a 2ost 7n 2a#oarea unei "irec5ii acceptabile pentru 'aCoritatea engle<ilor care pre2erau o religie 'o"erat6 care s6 e#ite e?tre'ele "in orice parte. Elisabeta a con#ins .arla'entul s6 elabore<e N9ctul "e supre'a5ie@ 7n 1559 8 care o "eclara pe regin6 ca Nsingurul con"uc6tor supre' pe acest t6r7'@ 7n proble'ele spirituale ecle<iastice :i lu'e:ti. 9cest titlu nu o2ensa at7t "e 'ult ca :i cel "e Ncap supre' al )isericii@ asupra c6ruia insistase Eenric al =E*0lea "eoarece 7n ti'p ce 7i "6"ea reginei autoritate a"'inistrati#6 acest titlu sugera c6 proble'ele "e cre"in56 :i 'oral6 trebuiau s6 2ie re<ol#ate "e )iserica 9ngliei. 3n N9ct al uni2or'it65ii@9 pre#e"ea 2olosirea NC6r5ii "e rug6ciune@ "in 1552 cu 'ici 'o"i2ic6ri. 9bsen5a "e la biseric6 era pe"epsit6 cu o a'en"6 "e un :iling. Cele 42 "e 9rticole au 2ost re#i<uited:i au 2ost o'ise articolele ce con"a'nau pe antino'ieni anabapti:ti :i 'ileni:ti iar alte articole au 2ost
reorgani<ate ast2el 7nc7t s0a aCuns la 89 "e articole. Cele 89 "e 9rticole au 2ost acceptate "e .arla'ent 7n anul 1568 "rept cre<ul )isericii 9nglicane10 la care trebuiau s6 subscrie to5i pastorii. 9cest cre< cu 'ici 'o"i2ic6ri 26cute 7n 15;1 este cre<ul )isericii 9nglicane 7ncep7n" "in acel ti'p p7n6 7n <ilele noastre. 9ce:ti pa:i "e:i 'o"era5i au r6scolit "u:'6nia ne'uritoare a papei :i 7n 15;0 .apa .ius al =0lea a "at o bul6 prin care o e?co'unicalpe Elisabeta "e<leg7n"u0i pe supu:i "e loialitatea 2a56 "e ea.11 Elisabeta s0a r6<bunat n timp ce focul era aprins, !atimer a spusH R+ii linitit, st1pne idle%, i fii "1r"atM prin gra2ia lui Dumne3eu, noi vom aprinde ast13i n Anglia o luminare care cred eu niciodat1 nu va putea fi stins1. D*XIA!-A *A P A-*S-A.-IS($!$I *.)!*X Schi2a de la P.7@>
)iserica ro'ano0catolic6 9r'inienii )iserica /acer"otal6 1584 )iserica 156; anglican6 .uritanii :i separati:tii )iserica anglican6 cu ecle<iologie e#anghelic6 Eenry Lacob 7n 1ey"en
1606
la 1616 158; Lohn OreenMoo" Eenry )arroM Jrancis Lohnson %obert )roMne 1581 4orMich 156; Kho'as CartMright .re<biterian /crooby 1606 9nglicanii . S &a// )ay 1629 * @ au "e#enit congrega5ionali:ti Lohn %obinson 1620 e Congrega5ionalis'ul $ainsborough 1606 Lohn /'yth .ly'outh 1ey"en01609 a'erican 9'ster"a' cea 1595 N)iserica antic6@ * * la 9'ster"a'01606 ,ho'as EelMys :i
)apti:tii Lohn &urton0cca 1612 )apti:tii speciali Qcal#ini:tiR generali Qar'7nieniR 7napoi 7n 9nglia > 1616 *n"epen"en5ii Lohn /pilsbury01688 Congrega5ionalis'ul engle< 164801652 9"unarea "e la Hest'inster .re<biterianis'ul engle<esc +eclara5ia "e la /a#oy01658
Capitolul 78 82; printr0un act 7n"reptat 7'potri#a ie<ui5ilor care pl6nuiau s6 recO:tige 9nglia pentru papalitate. 1a +ouai 7n Jlan"ra 7n anul 1568 a 2ost 7n2iin5at6 o :coal6 un"e ie<ui5ii e"ucau oa'eni care s6 le sluCeasc6 7n secret a"ep5ilor papei "in 9nglia. 9poi papa a ob5inut pro'isiunea "e aCutor "e la Jilip al /paniei pentru recucerirea 9ngliei pentru )iserica Catolic6. Jilip era "eosebit "e bucuros s6 2ac6 acest lucru el 2iin" un 2iu loial al )isericii %o'ei :i :tiin" c6 Elisabeta 7i aCuta 7n secret pe supu:ii lui olan"e<i rebeli. 7n anul 1588 el a a"unat o 'are 2lot6 cunoscut6 sub nu'ele "e N9r'a"a@ :i a pornit spre 9nglia. Jlota lui a 2ost 7n2rint6 7n 'o" ru:inos "e 2lota engle<6 care era 2or'at6 "in #ase 'ai 'ici 'ane#rabile 'ai u:or ser#ite "e 'arinari 7ncerca5i. 9ceast6 #ictorie a procla'at 9nglia ca :i ca'pioan6 a protestantis'ului 7n Europa "istrug7n" ast2el ulti'a speran56 a papei "e a rec7:tiga 9nglia pentru )iserica %o'an6. %e2or'a a a"us )iblia la poporul engle< 7n propria sa li'b6. 9nglia a "e#enit ca'pioana protestantis'ului 7n Europa :i i0a aCutat pe protestan5ii cal#ini:ti olan"e<i :i 2rance<i 7n lupta 7'potri#a con"uc6torilor lor catolici. 9 2ost a"optat6 o religie "e stat. /0a intensi2icat ura *rlan"ei 2a56 "e 9nglia "eoarece *rlan"a a r6'as cre"incioas6 papalit65ii. O re#olt6 irlan"e<6 spre s27r:itul "o'niei Elisabetei a solicitat p7n6 la li'it6 resursele ei 2inanciare. Japtul c6 terenurile luate "e la )iserica %o'an6 au 2ost #7n"ute :i "6ruite clasei "e 'iCloc a creat o nou6 nobili'e. /tare5ii care0:i pier"user6 '6n6stirile nu 'ai 26ceau parte "in Ca'era 1or<ilor. 4e#oia "e a a#ea agen5i care s6 preia "e la )iseric6 operele "e caritate a "us la o e?tin"ere a acti#it65ilor statului 7n acest "o'eniu. /olu5ia eli<abetan6 a plasat 9nglia pe "ru'ul spre '6re5ie :i i'periu "ar calea nu era 26r6 proble'e. 7n2r7ngerea /paniei :i a papei le0au per'is "o'nitorilor engle<i s6 "ea aten5ie proble'ei puritanis'ului. +in 156; p7n6 7n 1660 puritanii au 2ost o 2or56 "o'inant6 7n proble'ele interne ale 9ngliei. Ei au c6utat s6 trans2or'e nu s6 "es2iin5e<e )iserica 9nglican6.
II. PURITANII I SEPARATITII

A. P9ritanii =ictoria 7n lupta cu papalitatea nu i0a a"us reginei lini:tea "in cau<a puterii cresc7n"e a puritanilor care a'enin5au s6 schi'be biserica "e stat episcopal6 7ntr0o biseric6 pre<biterian6 sau congrega5ional6. .uritanii sus5ineau c6 7n )iserica 9nglican6 7nc6 e?istau prea 'ulte Nur'e "e papalitate@ ei "orin" s6 Npuri2ice@ )iserica 9nglican6 7n concor"an56 cu )iblia pe care o acceptau ca regul6 in2ailibil6 "e cre"in56 :i #ia56. 9ceast6 "orin56 a 26cut s6 li se "ea porecla "e puritani 7n anul 1568. .7n6 7n 15;0 obiec5iile lor principale erau 7n"reptate 7'potri#a continu6rii 2olosirii ritualurilor :i a #e:'intelor 7n liturghia bisericii care li se p6reau papale. Ei se opuneau 2olosirii <ilelor s2in5ilor "e<leg6rii clericale "e p6cate se'nului crucii na:ilor la bote< 7ngenuncherii pentru Co'uniune :i 2olosirii o"6C"iilor "e c6tre preot. Ei "e ase'enea "epl7ngeau 2aptul c6 anglicanii nu respectau
828
<iua "e "u'inic6. Ei :i0au 7nsu:it 7n#656tura lui Cal#in 7n 2elul 7n care aceasta
a 2ost interpretat6 "e Hillia' 9'es Q15;201688R :i Hillia' .erUins. Ca'bri"ge a "e#enit centrul uni#ersitar un"e puritanii au a#ut cea 'ai 'are in2luen56. .uritanis'ul a continuat s6 creasc6 :i s6 c7:tige spriCinul 'ultor Curi:ti negustori :i ai nobili'ii "e la 5ar6. +up6 7ncetarea pericolului "in partea papei Elisabeta a e'is un act 7n 1598 7'potri#a puritanilor.12 9cest 9ct "6"ea autorit65ilor "reptul "e a 7nte'ni5a puritanii pe 'oti#ul ne2rec#ent6rii )isericii 9nglicane. ,rebuie rea'intit c6 puritanii nu erau ni:te "isi"en5i ci un parti" 7n )iserica 9nglican6 care 7n ca<ul lui CartMright :i al a"ep5ilor lui "oreau o )iseric6 .re<biterian6 iar *acob :i a"ep5ii lui "oreau o biseric6 "e stat congrega5ional6. 9ce:tia "in ur'6 au 2or'at grupul "e puritani cunoscu5i ca Nin"epen"en5i@. *n"epen"en5ii trebuie s6 2ie "eosebi5i "e separati:tii care "oreau separarea )isericii "e stat :i o con"ucere congrega5ional6 a )isericii. 9'bele grupuri continuau s6 creasc6 7n putere 7n ciu"a opo<i5iei "in partea "o'nitoarei :i criticau )iserica 9ngliei. &o"a e?tre'6 7n 7'br6c6'inte negliCarea "u'inicii :i lipsa con:tiin5ei p6catului toate erau con"a'nate. %6"6cinile sectelor noncon2or'iste engle<e :i ale congrega5ionalis'ului "in 4oua 9nglie se a2l6 7n 'i:carea puritan6. Cu c75i#a ani 7nainte "e a 'uri %ichar" EooUer Qcea 155401600R a scris -ratat despre legile politicii ecle3iastice, o lucrare "e natur6 2ilo<o2ic6 7n pri'ul r7n" pentru a #eni 7n 7nt7'pinarea a'enin56rii puritane 2a56 "e biserica "e stat. 7n ea EooUer sus5ine c6 legea "at6 "e +u'ne<eu :i "escoperit6 prin ra5iune este 2un"a'ental6. Este necesar6 ascultarea "e "o'nitor care con"uce.A Cu 7ncu#iin5area poporului :i 7n concor"an56 cu legea "o'nitorul este cap at7t al statului c7t :i al )isericii. &e'brii statului s7nt :i 'e'brii bisericii "e stat 7n a'bele "o'enii 2iin" supu:i ai legii "i#ine. Episcopii subor"ona5i regelui trebuie s6 supra#eghe<e biserica "e stat.F EooUer se opunea at7t ten"in5ei puritanilor "e a separa )iserica :i statul c7t :i preten5iilor papale "e a "e5ine putere asupra statului. 4u a 2ost "e 'irare c6 teologii puritani s0au opus i"eilor lui "eoarece ei cre"eau c6 poporul con"us "e +u'ne<eu este sursa su#eranit65ii 7n )iseric6. 9pari5ia lui ,ho'as CartMright Q158501608R ca pro2esor "e teologie la Ca'bri"ge 7n Curul anului 15;0 a 'utat accentul e2orturilor puritane "e la re2or'a liturghiei la re2or'a 7n teologie :i 7n con"ucerea )isericii. *nsisten5a asupra autorit65ii 2inale a /cripturii i0a 26cut pe a"ep5ii lui s6 a"opte o teologie cal#inist6 care s6 2ac6 :i 'ai cal#iniste cele 89 "e 9rticole. 7n con2erin5ele lui asupra c6r5ii Japtelor apostolilor "in 15;0 CartMright se opunea con"ucerii "e c6tre episcopi. Con"ucerea )isericii a scris el ar trebui s6 2ie "e5inut6 "e un pre<biteriu "e episcopi sau b6trini care s6 aib6 nu'ai 2unc5ii spirituale. 7n esen56 acesta era siste'ul cal#inist "e con"ucere a bisericii "e c6tre b6tr7nii ale:i "e congrega5ie. &ai t7r<iu CartMright a tra"us Cartea ecle3iastic1 de disciplin1 a lui Halter ,ra#ers 7n care acesta ple"a pentru 7n2iin5area unui pre<biteriu 7n 2iecare "ioce<6 a bisericii. El a pus ba<ele pre<biterianis'ului engle< care a a#ut o in2luen56 2oarte puternic6 7ntre anii Capitolul 78 ,H" 1648 :i 1648. .re<biterianis'ul 7n 9nglia 'o"ern6 7:i "atorea<6 e?isten5a lucr6rii lui ini5iale. .ri'a )iseric6 .re<biterian6 a luat 2iin56 la Han"sMorth 7n anul 15;2. &ai 'ul5i puritani care nu au ur'at tiparul pre<biterian al lui CartMright au a"optat i"eile lui Eenry Lacob Q156801624R care poate 2i consi"erat 2on"atorul congrega5ionali:tilor in"epen"en5i sau puritani. *n"epen"en5ii nu erau at7t "e 7nclina5i spre separatis' cu' erau a"ep5ii lui %obert )roMne care punea accentul pe leg6'7ntul bisericii ca #erig6 ce 7i lega pe cre:tini. Lacob a 2ost unul "intre se'natarii .eti5iei &ilenare c6tre *acob * 7n 1608 7n care se cerea o schi'bare "e la episcopatul "in 9nglia. El a 2ost 7nte'ni5at pentru concep5ia sa potri#it c6reia 2iecare congrega5ie trebuia s6 2ie liber6 7n biserica "e stat s60:i aleag6 propriul pastor s60:i stabileasc6 reguli proprii :i s60:i re<ol#e propriile proble'e. 7n Curul anului 1606 Lacob a e'igrat 7n Olan"a :i a "e#enit pastorul engle<ilor "in &i""leburg. Lohn %obinson pastor al congrega5iei separatiste "in Olan"a ai c6rei 'e'brii au e'igrat 'ai t7r<iu 7n
9'erica la .ly'outh :i Lacob au a#ut o in2luen56 consi"erabil6 unul asupra celuilalt. Lacob s0a re7ntors 7n 9nglia 7n 1616 :i a "e#enit pastor la o congrega5ie "e in"epen"en5i 7n /outhMarU 1on"ra "in 1616 p7n6 7n 1622. .uritanis'ul "in 9nglia in"epen"ent sau congrega5ional a crescut 7ncetul cu 7ncetul "in acest 7nceput u'il p7n6 c7n" a "e#enit 'ai puternic "ec7t pre<biterianis'ul sub Oli#er Cro'Mell. Cro'Mell :i &ilton au 2ost in"epen"en5i. 7n 1658 la /a#oy 7n 1on"ra a"ep5ii congrega5ionali:ti ai lui Lacob :i congrega5iile separatiste au 2or'ulat un cre"eu cal#inist cunoscut sub nu'ele "e "eclara5ia "e la /a#oy. 18 Congrega5ionalis'ul engle< este un "escen"ent "irect al acestui congrega5ionalis' puritan 'ai "egrab6 "ec7t al congrega5ionalis'ului separatist al lui %obert )roMne. B. P9ritanii se?aratiti .rincipala "i2eren56 "iscutat6 p7n6 acu' 7ntre episcopalieni presbiterieni puritanii in"epen"en5i pe "e o parte :i puritanii separati:ti pe "e alt6 parte a 2ost i"eea leg6'7ntului bisericesc prin care grupul separati:tilor se obliga la loialitate 2a56 "e Cristos :i unul 2a56 "e cel6lalt separat "e o biseric6 "e stat. +iagra'a ur'6toare #a "a o i"ee asupra "e<#olt6rii "i2eritelor grupuri "e puritani.
%9&3%*1E .3%*,94*1O% )iserica "e stat /eparati:tii Q26r6 biserica "e statR .uritanii anglicani sau cu ecle<iologie e#anghelic6 .uritanii pre<biterieni QCartMrightR .uritanii congrega5ionali sau in"epen"en5i QLacobR )roMne $reenMoo" :i )arroM /'yth :i %obinson
,,#
T( AraCi ?ri;t. TAM Brobni;t.
Aceast1 caricatur1 din 6>=6 pre3int1 perspectiva anglican1 asupra ana"aptitilor, "ro/nitilor Cprimii independen2iP, familitilor Ccunoscu2i i su" numele de Rfamilia dragosteiP i papistailor Cromano-catoliciP. Anglicanii sus2ineau c1 att sectan2ii ct i romano-catolicii au aruncat &i"lia n sus cu o p1tur1, f1cnd din ea un o"iect de amu3ament.
TAe /a8i7ii`. TAe Pi?i!.
.ri'ul grup "e congrega5ionali:ti separati:ti care au 2or'at o biseric6 ba<at6 pe un leg6'7nt a 2ost cel organi<at "e %ichar" Jit< prin anul 156;. %obert )roMne Qcea 155001688R care a absol#it la Ca'bri"ge 7n 15;2 a a"unat un grup sub un leg6'7nt bisericesc la 4orMich 7n 1580 sau 1581. +e acolo el a 2ost obligat s6 2ug6 cu congrega5ia lui 7n Olan"a un"e a scris trei tratate elabor7n" principiile congrega5ionalis'ului separatist. S Cel 'ai i'portant era intitulat eform1 f1r1 a atepta dup1 nimeni. 7n aceast6 lucrare scris6 7n 1582 )roMne argu'enta c6 cre"incio:ii trebuie s6 2ie uni5i cu Cristos :i unul cu altul printr0un leg6'7nt #oluntarP c6 "e'nitarii trebuiau ale:i "e c6tre 'e'briiP c6 nici o congrega5ie nu trebuia s6 aib6 autoritate asupra alteia. /pre "eosebire "e congrega5ionali:tii in"epen"en5i separati:tii nu #oiau s6 aib6 nici o leg6tur6 cu biserica."e stat. )roMne s0a 7ntors 7n 9nglia :i 7n 1591 a 2ost or"inat 7n )iserica 9nglican6 7n care a sluCit p7n6 la 'oartea lui. +ar principiile a#ansate pe care le0a elaborat au continuat s6 e?iste. .rincipiile lui )roMne "espre congrega5ionalis'ul a#ansat au 2ost
7ntruc7t#a 'o"i2icate "e congrega5ia care a ap6rut la 1on"ra 7n 1586 sub con"ucerea lui Lohn $reenMoo" :i Eenry )arroM care au 2ost sp7n<ura5i 7n 1598 "e autorit65i "atorit6 #e"erilor lor. Jrancis Lohnson a "e#enit pastorul cre"incio:ilor care au e'igrat 7n Olan"a. 7n 1640 e?istau 7n 9nglia c7te#a sute "in ace:ti barroMi:ti. 3n al treilea grup "e congrega5ionali:ti separati:ti a ap6rut 7n $ainsborough :i /crooby 7n 1606. $rupul "e la /crooby era con"us "e Lohn %obinson Qcea 15;501625R sub a c6rui con"ucere grupul s0a stabilit 7n 2inal la 1ey"en 7n Olan"a 7n 1608. Hillia' )ra"2or" Q15900165;R 'ai t7r<iu renu'it 7n .ly'outh era 'e'bru al acestui grup. &e'brii ai acestui grup au e'igrat 7n 9'erica 7n 1620 cu #asul (a%flo/er. Este interesant "e notat c6 e'igran5ii au aplicat i"eea leg6'7ntului la #ia5a politic6 7nchein" N9cor"ul "e Capitolul 78 881 pe &ay2loMer@ 7nainte "e a "ebarca la .ly'outh. +atorit6 persecu5iei :i grupul "e la $ainsborough a e'igrat la 9'ster"a' 7n 1606 sau 160; sub con"ucerea lui Lohn /'yth Qcea 156501612R. 9colo ei au aCuns sub in2luen5a 'enoni5ilor. 7n 1608 sau 1609 /'yth s0a bote<at pe el pe ,ho'as EelMys :i pe al5i 'e'bri ai grupului prin stropirea cu ap6. O parte "in congrega5ia lui au "e#enit 'enoni5i "up6 o perioa"6 lung6 "e negocieri pentru a 2i inclu:i 7n acel grup. ,ho'as EelMys Lohn &urton :i a"ep5ii lor s0au 7ntors 7n 9nglia 7n 1612 :i au organi<at pri'a biseric6 baptist6 engle<6. 9cest grup practica bote<ul prin stropire :i sus5inea "octrinele ar'iniene cu care se 2a'iliari<aser6 7n ti'pul "isputei ar'iniene "in Olan"a. +atorit6 acestui 2apt au 2ost cunoscu5i ca bapti:ti generali. 7n 2elul acesta a ap6rut pri'a biseric6 baptist6 engle<6 "in grupul congrega5ionalist separatist. $rupul 'ai puternic "e Nbapti:ti cal#ini:ti@ sau Nspeciali@ QNparticular )aptists@R a ap6rut printr0o ruptur6 7n congrega5ia lui Eenry Lacob "in 1on"ra 7n 1688 :i 7n 1688. Ei sus5ineau bote<ul prin scu2un"are :i o teologie cal#inist6 care accentua o isp6:ire li'itat6. 9ceast6 congrega5ie con"us6 la 7nceput "e Lohn /pilsbury a 2ost cea care 7n anul 1688 a a#ut principala in2luen56 7n 'i:carea baptist6 engle<6. 9ntece"entele 'i:c6rii baptiste a'ericane pot 2i g6site 7n acest grup. Cu toate c6 %oger Hillia's nu era baptist c7n" a plecat 7n 9'erica el acu'ulase principiile baptiste :i le0a 2olosit i'e"iat ce a ap6rut opo<i5ie 2a56 "e propo#6"uirea lui 7ntre congrega5ionali:ti. Jocurile "e la /'ith2iel" 9r'a"a spaniol6 Cartea martirilor a lui Jo?e :i co'plotul lui $uy JaMUes i0au 26cut pe engle e?ila5i care se 2a'iliari<aser6 cu cal#inis'ul 7n Europa > :i "e )iblia "e la $ene#a "in 1560 au a#ut ca re<ultat puritanis'ul care i0a cau<at Elisabetei nu pu5ine proble'e. C7n" succesorul ei *acob al =l0lea al /co5iei a "e#enit *acob * al 9ngliei 7n 1608 puritanii au sperat c6 acest rege cal#inist care agrea episcopatul #a 7n2iin5a o con"ucere pre<biterian6 7n biserica anglican6. .entru a accentua speran5a lor la sosirea lui 7n 1608 i0au pre<entat N.eti5ia 'ilenar6@ se'nat6 "e aproape o 'ie "e preo5i puritani :i au cerut ca biserica anglican6 s6 2ie co'plet Npuri2icat6@ 7n ceea ce pri#e:te liturghia :i 2or'a "e organi<are. 14 Orgoliosul :i 2lecarul "o'nitor "e2or'at "e rahitis' a con#ocat 7n 1604 Con2erin5a "e la Ea'pton Court. C7n" puritanii au cerut iar6:i re2or'6 *acob s0a 7n2uriat :i le0a spus c6 N7i #a scoate a2ar6 "in regat@ "ac6 nu se #or con2or'aP c7t "espre organi<area pre<biterian6 7n biserica "e stat le0a r6spuns c6 pre<biterianis'ul Neste 7n ar'onie cu 'onarhia 7n aceea:i '6sur6 7n care este +u'ne<eu cu "ia#olul@. %e<ultatul net al acestei 7nt7lniri a 2ost per'isiunea "e a 2ace o nou6 tra"ucere a /cripturii 7n li'ba engle<6 :i un grup "e teologi 7n#65a5i au 7nceput lucrul pentru )iblia cunoscut6 sub nu'ele "e #ersiunea Iing La'es Q%egele *acobR sau #ersiunea autori<at6. 9ceast6
882
tra"ucere a 2ost ter'inat6 7n 1611 :i cu ti'pul anglo0sa?onii au pre2erat0o 7nlocuin" )iblia "e la $ene#a.
.roble'ele "intre *acob :i puritani inclu"eau 'ai 'ult "ec7t "e<acor"ul religios 7n leg6tur6 cu 2or'ele "e gu#ernare pre<biterian6 sau episcopal6 7n biserica "e stat. .roble'a Curi"ic6 era 7n leg6tur6 cu lupta "intre tribunalele legale tra"i5ionale "in 9nglia :i siste'ul "e tribunale e?tralegale pe care ,u"orii l0au 7n2iin5at pentru a a#ea control total asupra supu:ilor lor. O alt6 proble'6 o constituia 7ntrebarea "ac6 era su#eran 'onarhul sau .arla'entul. Era regele su#eranul "i#in ales responsabil nu'ai 7n 2a5a lui +u'ne<eu sau era el ales prin consi'56'7ntul poporului 7n .arla'entV .roble'a econo'ic6 era "ac6 regele putea i'pune ta?ele sau aceast6 prerogati#6 era e?clusi# a .arla'entului. +in ne2ericire pentru /tuar5i nici *acob nici cei trei ur'a:i ai lui nu au a#ut "iplo'a5ia ,u"orilor "e a0:i ascun"e pu'nul "e 2ier 7n '6nu:a "e cati2ea a unui 'onarh spriCinit 7n aparen56 "e .arla'ent. 7n ti'pul "o'niei Elisabetei :i a lui *acob puritanii c7:tigaser6 a"ep5i pentru #e"erile lor 7ntre negustorii or6:ene:ti :i nobili'ea rural6. 9ceste grupuri au 2ost obligate s6 intre 7n opo<i5ie cu "o'nitorul "atorit6 tuturor proble'elor 'en5ionate 'ai sus :i au a:teptat ti'pul c7n" au putut s6 ac5ione<e. Carol * care a "o'nit "in 1625 p7n6 c7n" a 2ost e?ecutat 7n 1649 a 2ost un o' onorabil curaCos capabil "ar slab care cre"ea 'ai 'ult "ec7t tat6l lui 7n unitatea "intre "reptul "i#in al 'onarhiei :i episcopat. El insista "e ase'enea c6 .arla'entul trebuie s6 2ie subor"onat "ar nereali<7n" acest lucru a "o'nit 26r6 .arla'ent "in 1629 p7n6 7n 1640. &ul5i puritani obosi5i "e a 'ai spera la con"i5ii 'ai bune 7n 9nglia au e'igrat 7n 9'erica. Cel pu5in "ou6<eci "e 'ii au p6r6sit 9nglia 7ntre 1628 :i 1640. Japtul c6 regele Carol 10a ales pe Hillia' 1au" Q15;801645R un o' 'ic la statur6 :i 7ngust la g7n"ire ca arhiepiscop "e Canterbury a creat o conCunctur6 "e situa5ii care cu ti'pul i0au a"us c6"erea. 1au" 2a#ori<a uni2or'itatea 7n organi<are :i teologia ar'inian6 care "ispl6ceau puritanilor cal#ini:tiP el i0a nu'it pe ar'inieni 7n cele 'ai bune po<i5ii biserice:ti.
Of 2o$3 Of Min3 Of,4 c
5i6cll.
,fn n!n
lil+
Arhiepiscopul !aud i episcopii snt ataca2i n aceast1 gravur1 n lemn dintr-un tractat puritan din anul 6>=6. +igura din stnga este cea a unui puritan cu o &i"lie. Celelalte dou1 figuri snt episcopi, cu o carte de sluQ"1 i o carte de supersti2ii. Capitolul 78 888 7ncercarea pe care a 26cut0o 1au" "e a "a cu 2or5a bisericii sco5iene 7n 168; o nou6 NCarte "e rug6ciune co'un6@ s0a "o#e"it a 2i inci"entul care a "e<l6n5uit lupta "intre puritani :i "o'nitorul lor. /co5ienii s0au r6sculat 7'potri#a acestei 7ncerc6ri "e a le 2i schi'bat6 liturghia organi<area politic6 :i cre"in5a 26cut6 cu scopul "e a crea uni2or'itate religioas6 7n cele "ou6 56ri. 9ceasta a 2ost perioa"a 7n care Lenny $e""es pare s6 2i aruncat scaunul pe care :e"ea spre capul preotului pentru c6 acesta a 7n"r6<nit > "up6 a2ir'a5ia
ei > s6 Nspun6 liturghia la urechea 'ea@ 7n istorica biseric6 /t. $iles "in E"inburgh. 7n 1688 con"uc6torii sco5ieni au se'nat un 1eg6'7nt na5ional pentru ap6rarea pre<biterianis'ului :i au in#a"at 9nglia. Carol a 7ncercat s6 opreasc6 in#a<ia "ar p7n6 la ur'6 a trebuit s60i 'ituiasc6. /co5ienii au intrat 7n 9nglia a "oua oar6 :i au r6'as ca o a'enin5are 7n nor". .entru a 2ace rost "e bani Carol a con#ocat .arla'entul 7n 1640 e#eni'ent cunoscut ca .arla'entul cel 1ung "eoarece nu a 2ost 7nlocuit p7n6 7n 1660. .arla'entul cel 1ung 7nainte "e a aproba orice 2on"uri i0a 7nchis sau e?ecutat pe s2etnicii lui Carol a "es2iin5at toate cur5ile ilegale :i a luat sub control 2inan5ele statului "ar nu a aCuns la o 7n5elegere 7n proble'a religiei. &o"era5ii care "oreau s6 p6stre<e episcopatul erau cunoscu5i ca Nregali:ti@ sau Nca#aleri@ iar nobili'ea puritan6 rural6 :i co'ercian5ii care "oreau organi<area :i "octrina pre<biterian6 sau congrega5ional6 erau cunoscu5i ca Npuritanii@ sau Ncapetele rotun"e@. 7n 1642 regali:tii s0au retras "in .arla'ent "up6 ce Carol a 7ncercat 26r6 succes s6 areste<e cinci 'e'brii "in Ca'era Co'unelor pentru tr6"are :i a 7nceput %6<boiul Ci#il care ur'a s6 "ure<e p7n6 7n 1646. /uccesul 7n con2lict a 2ost "e partea puritanilor "in .arla'entul cel 1ung "atorit6 "eosebitei 7n"e'7n6ri 'ilitare a lui Oli#er Cro'Mell Q159901658R. Ca#aleria lui bine e"ucat6 :i "eosebit "e "isciplinat6 2or'at6 "in puritani pio:i cunoscu5i sub nu'ele "e Ncoastele "e 2ier@ a "e#enit 'o"elul "up6 care a 2ost organi<at6 #ictorioasa ar'at6 "e &o"el 4ou. 7n 1646 .arla'entul 10a capturat pe rege :i "up6 e#a"area lui :i "up6 un al "oilea scurt r6<boi ci#il 7n 1648 regele a 2ost e?ecutat. 7n acela:i ti'p .arla'entul a abolit episcopatul 7n 1648 :i a autori<at 9"unarea "e la Hest'inster 2or'at6 "in 151 "e puritani engle<i. .entru a asigura aCutorul sco5ian 7n r6<boi .arla'entul a acceptat !iga solemn1 i leg1mntul "in 1688 :i a a"6ugat opt pre<biterieni sco5ieni pentru a 2i s2etnici 7n proble'a organi<6rii :i a 2or'ul6rii cre"eului bisericii na5ionale.Fli $rupul a 5inut 7ntre 1648 :i 1649 1168 "e sesiuni <ilnice 7n ti'pul c6rora :i0a 7n"eplinit a"e#6rata 'isiune cu toate c6 a 2ost "i<ol#at abia 7n 1652.@a ndrumarul pentru nchin1ciune, "up6 principiile pre<biteriene a 2ost 7ncheiat 7n 1644 :i acceptat at7t "e .arla'entul sco5ian c7t :i "e cel engle< 7n 1645. +orma de guvern1mnt, care ple"a pentru organi<area pre<biterian6 a bisericii na5ionale a 2ost 7ncheiat6 7n 1645 :i a"optat6 "e .arla'ent 7n 1648. Confesiunea de credin21 calvinist1 "e la Hest'inster cea 'ai i'portant6 lucrare a 9"un6rii a 2ost 7ncheiat6 7n 1646 :i a"optat6 "e sco5ieni 7n 164; iar "e engle<i 7n 1648.16 9st2el 7n 1648 biserica "e stat a 9ngliei era biseric6 pre<biterian6 cal#inist6 7n 164; erau "e ase'enea ter'inate Catehis'ul 1ung :i Catehis'ul /curt. Cu ,,1 Cretinismul de-a lungul secolelor aceste reali<6ri era 7ncheiat6 a"e#6rata acti#itate a a"un6rii teologilor "e la Hest'inster. Constitu5iile bisericilor a'ericane pre<biteriene 'ari inclu" toate "ocu'entele 'en5ionate 'ai sus. .re<biterienii "in .arla'ent nu "6"user6 ar'atei o aten5ie at7t "e 'are cu' ar 2i trebuit ar'at6 care "e#enise "e orientare congrega5ionalist6. Obosit "e re2u<ul pre<biterian "e a pl6ti ar'atei restan5ele "e sol"6 :i "e re2u<ul lor "e a a#ea o alt6 biseric6 7n a2ar6 "e cea pre<biterian6 Cro'Mell un in"epen"ent sau congrega5ionalist a or"onat colonelului .ri"e s6 Ncure5e .arla'entul@ 7n 1648. .re<biterienii au 2ost alunga5i l6s7n" o Nr6'6:i56@ "e congrega5ionali:ti. +up6 e?ecu5ia lui Carol 7n 1649 Cro'Mell a 7n2iin5at un co''onMealth con"us "e el. 7n 1658 el a conce"iat r6'6:i5a "e .arla'ent a 7n2iin5at un .rotectorat :i p7n6 7n 1658 a con"us ca "ictator cu aCutorul ar'atei. 7n proble'e "e religie a 2ost tolerant. El le0a per'is e#reilor care 2useser6 e?pul<a5i 7n 1290 s6 se 7ntoarc6 7n 1656. +up6 'oartea lui Cro'Mell .arla'entul cel 1ung s0a auto"i<ol#at 7n 1660 :i engle<ii obosi5i "e 'o"ul "e #ia56 auster al puritanilor l0au reche'at pe Carol al E0lea s6 le "e#in6 con"uc6tor :i au a"optat "in nou episcopatul. 3n co" se#er "e legi cunoscut sub nu'ele "e NCo"ul Claren"on@ 1; "6"ea 7n '7inile anglicanilor po<i5iile "in biserica "e stat :i "in stat :i inter<icea a"un6rile puritanilor. 7n Cur "e "ou6<eci "e 'ii "e clerici cal#ini:ti au 2ost alunga5i "in bisericile lor :i puritanii au "e#enit o parte a tra"i5iei
noncon2or'iste "in 9nglia. Cei 'ai re'arcabili scriitori ai acestei tra"i5ii au 2ost Lohn &ilton Q1608016;4R al c6rui poe' epic Paradisul pierdut este un tratat teologic 7n #ersuri :i al c6rui tratat Areopagitica ap6ra libertatea "e g7n"ire :i Lohn )unyan Q162801688R a c6rui alegorie "espre 'ersul #ie5ii cre:tine 7n C1l1toria cretinului i0a aCutat pe 'ul5i "e atunci 7ncoace. 4oncon2or'i:tilor "in 9nglia li s0a garantat toleran5a nu'ai "up6 alungarea lui *acob al *l0lea "in 9nglia 7n ti'pul $lorioasei %e#olu5ii "in 1689. 9t7t 9nglia c7t :i Olan"a au a#ut o biseric6 bine 7nte'eiat6 care tolera alte biserici. Capitolul 78 ,,5
NOTE
Eans L. Eillerbran" -he eformation Q4eM XorU: Earper 1964R + 8100815. Eenry )ettenson Documents of the Christian Church Q4eM XorU: O?2or" 3ni#ersity .ress e". a 20a 1968R p. 21;0218. *bi". p. 2180222. *bi". p. 22;. *bi". p. 2880284. Cari /tephenson :i Jre"ericU $. &archa' Sources of *nglish Constitu2ional Histor% Q4eM XorU: Earper 198;R p. 8280824. Eenry $ee :i Hillia' L. Ear"y co'pilatori Documents Illustrative of *nglish Church Histor% Q1on"on: &ac'illan 1921R p. 86908;2 #e<i si p. 8580866. )ettenson op. cit. p. 2840285. *bi". p. 2850289P $ee :i Ear"y op. cit. p. 458046;. 10. .hilip /cha22 Creeds of Christendom Q4eM XorU: /cribner 8 #oi. e". a 60a 1890R 8:4860516P $ee :i Ear"y op. cit. p. 4;;0480. 11. )ettenson op. cit. p. 2400241. 12. *bi". p. 2420248. 18. /cha22 op. cit. 8:;0;0;29. 14. $ee :i $ar"y op. cit. p. 5080511. 15. /cha22 op. cit. 1:;2;0816. 16. /cha22 op. cit. 8:59806;8. 1;. $ee :i Ear"y op. cit. p. 5940682. 1. 8. 4. 5. 6.
7.
8. 9.
,'
Contrare;or8a i eBa79area
)isericile luterane anglicane :i re2or'ate sub 2or'a lor "e biserici "e stat precu' :i 2or'ele ra"icale sau in"epen"ente ale anabaptis'ului p6reau a 2i pe cale "e a cuceri 7ntreaga Europ6 la nor" "e 9lpi 7n Curul anului 1545. Ele erau puternic 7nr6"6cinate 7n $er'ania Jran5a /can"ina#ia El#e5ia /co5ia :i 9nglia. +up6 1560 protestantis'ul a c7:tigat nu'ai Olan"a "in cau<6 c6 un #al "e energie religioas6 re#itali<a )iserica %o'ano0Catolic6. +e 2apt protestantis'ul a pier"ut .olonia :i )elgia. 9cesta a 2ost re<ultatul Cotrare2or'ei "in )iserica %o'ano0Catolic6 care a a#ut loc sub con"ucerea clerului "in clasele "e sus :i a papalit65ii. Contrare2or'a a pro"us o re7nnoire :i o re2or'6 intern6 iar pe plan e?tern :i0a 'ani2estat opo<i5ia 2a56 "e protestantis'. Ea a "e<l6n5uit "e ase'enea 2or5ele care au con"us la lupta 2inal6 "intre protestan5i :i ro'ano0catolici 7n i'periu 7n ti'pul %6<boiului "e ,rei<eci "e 9ni Q161801648R. Catolicis'ul Contrare2or'ei a 2ost "us "e
'isionari 7n juebec 7n 9'erica 1atin6 :i 7n 9sia "e su"0est.
I. CONTRARE/ORMA
A. Re nnoire i re;or8= E?ist6 c7te#a cau<e care au 7'pie"icat c7:tigarea *taliei la protestantis'. 1ipsa "e unitate 7n *talia a "us la "o'inarea ei "e c6tre /pania ca'pioana catolicis'ului. %o'a era "e ase'enea re:e"in5a papalit65ii :i papalitatea a 7'pie"icat tra"ucerea )ibliei 7n li'bile na5ionale. 1. 3n 2actor puternic care a 7'pie"icat r6sp7n"irea protestantis'ului a 2ost Capela +ragostei +i#ine care a e?istat 7ntre anii 151; :i 152;. 9ceast6 organi<a5ie neo2iciala 2or'at6 "in apro?i'ati# :ai<eci "e i'portan5i clerici :i laici era preocupat6 "e a"7ncirea #ie5ii spirituale prin e?erci5ii spirituale. Ea "e ase'enea spriCinea opere "e caritate :i re2or'6. Cei 'ai i'portan5i 'e'bri au 2ost $io#anni .ietro Cara22a Q14;601559R care a "e#enit papa .aul al *=0lea 7n 1555 :i $aetano "i ,iene Q14800154;R care a 2ost o surs6 "e inspira5ie pentru papii re2or'atori. Cara22a era puternic ata:at "e "og'a 'e"ie#al6 a )isericii %o'ane. 9cest grup "e oa'eni spirituali spriCinea orice 'i:care ce contribuia la o re7ntoarcere a con#ingerii personale 7n biserica lor iubit6. A(A.A-CA -A!ICIS($! 69=9-69>7 CO4,%9%EJO%&9 %eac5ie e?tern6 2a56 "e protestantis' 1. Con"uc6torii na5ionali a. /pania > Carol al =0lea Jilip al *&ea Jran5a 0 Caterina "e &e"ici 1u"o#ic al -l=0lea
C.
2. *e<ui5ii > 1oyola :i *0erci2iile spirituale 8. *n"e?ul c6r5ilor inter<ise 4. *nchi<i5ia .aul ^B nl@lea 7n /pania > ,orGue'a"a *nchi<i5ia ro'an6 )iserica %o'ano0Catolic6 a pier"ut nu'ai Olan"a "up6 1568 "ar a rec7:tigat )elgia :i .olonia %EJO%&9 %O&94O0C9,O1*Cf %e7nnoire intern6 :i re2or'6 1. Or"ine 'onastice m ie<ui5ii teatinii ursulinele 2. &orala > co'isie .aul al *E0lea 15860158; 8. Oa'eni > car"inalul Contarini .aul al *E0lea 4. &istici > /27nta ,eresa Capela +ragostei +i#ine 5. 7ntruniri > Conciliul "e la ,rent 154501568 a"opt6: a. ,eologia to'ist6 b. =ulgata c. 9pocri2ele ". Cre"in5a tri"entin6 6. &isiuni *e<ui5ii 2ranciscanii :i "o'inicanii 7n 9'erica Central6 :i "e /u" juebec China *n"ia Laponia Jilipine :i *n"ochina ;. &u<ic6 > .alestrina &isele poli2onie 8. 9rhitectura baroc6 )iserica ** Lesu Coloanele lui )ernini
9. &it > istorie Caesar )aronius Istoria ecle3iastic1 )iserica este 7ntot"eauna una :i aceea:i ,%*3&J 91*/&31 156801648
Capitolul 76 889 2. .apa .aul al *l*0lea i0a 26cut car"inali pe cei 'ai capabili "intre ace:ti oa'eni <elo:i. 7n anul 1586 i0a pus pe Cara22a $asparo Contarini Q148801542R > care si'pati<a cu "octrina protestant6 a Custi2ic6rii prin cre"in56 > pe .ole :i pe al5ii 7ntr0o co'isie care s6 organi<e<e un plan pentru re2or'a religioas6 7n 158; ei au pre<entat un raport "in care reie:ea c6 abu<urile "in )iserica %o'an6 erau gre:eala ponti2ilor prece"en5i :i a car"inalilor corup5i care #7n"user6 26r6 "iscern6'7nt sluCbe :i "ispense.1 8. Capela +ragostei +i#ine a inspirat "e ase'enea 2on"area unor noi or"ine religioase care au aCutat la oprirea r6sp7n"irii protestantis'ului. $aetano "i ,iene aCutat "e Cara22a a 7n2iin5at or"inul teatin 7n 1524. 9cest or"in 7i silea pe preo5ii 'ireni s6 tr6iasc6 7ntr0o co'unitate religioas6 sub regula tripl6 a s6r6ciei castit65ii :i ascult6rii "ar le "6"ea libertatea "e a0i sluCi pe oa'eni e?act a:a cu' 26ceau preo5ii parohi. .re"icarea 7n#656tura :i ser#iciul social al acestor preo5i a "us la un nou respect 2a56 "e )iserica %o'an6 7n *talia :i 'i:carea teatin6 s0a r6sp7n"it rapi" 7n acea 5ar6. 9t7t con"ucerea c7t :i 'e'brii teatinilor erau aristocra5i "ar or"inul capucinilor 7n2iin5at "e &atteo "a )ascio Q149501552R 7n 1525 ca o ra'ur6 re2or'at6 a 2ranciscanilor 7i atr6gea pe 56rani cu spiritul lui "e autosacri2icare 7n sluCire :i 'o"ul popular "e pre"icare. Or"inul era u:or "e recunoscut "up6 gluga ascu5it6 :i picioarele goale ale c6lug6rilor. &o"ul lor "e #ia56 :i capelele lor erau 'ult 'ai si'ple :i 'ai austere "ec7t cele ale teatinilor. .apa a aprobat or"inul capucinilor 7n anul 1528. Or"inul ursulinelor pentru 2e'ei a 2ost 7n2iin5at 7n 1585 "e 9ngela &erici Q14;401540R pentru 7ngriCirea bolna#ilor :i e"uca5ia 2etelor :i a pri'it aprobarea papal6 7n anul 1544. &ulte or"ine au 2ost organi<ate 7n aceast6 perioa"6 :i ele au sluCit bine )iserica %o'an6 "e atunci 7nainte. &ulte "intre ele s7nt puternice chiar :i a<i. Cel 'ai i'portant or"in care #a 2i "iscutat 'ai t7r<iu a 2ost N/ocietatea lui *sus@. ,oate aceste or"ine au pus la "ispo<i5ia papei b6rba5i :i 2e'ei ascult6tori care erau "e"ica5i sluCirii )isericii %o'ei :i care c6utau s6 sal#e<e su2lete :i s6 le sluCeasc6 pe plan social oa'enilor "in ti'pul lor. 4. Japtul c6 papii iubitori "e lu? laco'i "ar cul5i "in ti'pul %ena:terii au 2ost succe"a5i 7n ti'pul secolului al -=*0lea "e 'ul5i papi care au spriCinit cu <el re2or'a a aCutat "e ase'enea la 7'pie"icarea cre:terii protestantis'ului. .aul al *l*0lea Q158401549R a spriCinit at7t "e 'ult cau<a re2or'ei 7nc7t ponti2icatul s6u 'archea<6 un punct i'portant 7n Contrare2or'6. 7n ti'pul con"ucerii sale s0a 2or'at or"inul ie<uit a luat 2iin56 *nchi<i5ia a 2ost publicat N*n"e?ul c6r5ilor@ care cuprin"ea listele "e c6r5i pe care catolicii nu trebuiau s6 le citeasc6 iar 7n anul 1545 a 7nceput Conciliul "e la ,rent. El "e ase'enea per'isese celor nou6 s6 re"acte<e 2ai'osul raport 7n 158; "espre abu<urile "in )iserica %o'an6. Car"inalul Cara22a a "e#enit papa .aul al *=0lea Q155501559R :i a spriCinit Contrare2or'a. C7n" era car"inal el 7l 7ncuraCase pe .aul al *l*0lea s6 7n2iin5e<e *nchi<i5ia ro'an6 :i s6 publice N*n"e?ul@ pentru a cur65a )iserica "e ere<ie. Ca pap6 el a 26cut aceste "ou6 ar'e :i 'ai puternice. 7n schi'b el nu a reu:it s6 elibere<e papalitatea "e sub
,1#
controlul politic al /paniei :i s0a 26cut #ino#at "e nepotis'. .ius al *=0lea succesorul lui a reu:it s6 eli'ine nepotis'ul :i s6 echilibre<e puterea Colegiului "e car"inali. /i?tus al =0lea a reu:it s6 a"uc6 re2or'a 2inanciar6. Cu <el spiritual 7nnoit :i cu aceste re2or'e practice )iserica %o'ei puri2icat6 "e la cap a reu:it s6 7ntreprin"6 re2or'a 7ntre 'e'brii ei 7n 7ntreaga Europ6 :i s6 7ncerce s6 c7:tige 'ul5i protestan5i 7napoi la tur'a catolic6. 7n anul 1590 papalitatea a#ea c7:tiguri consi"erabile "atorit6 acestor re2or'e.
5. +ac6 a:a cu' a sugerat 1atourette secolul al -l-0lea a 2ost 'arele secol al 'isiunilor protestante se poate spune c6 'ul5u'it6 ie<ui5ilor secolul al -=*0lea a 2ost 'arele secol al 'isiunilor ro'ano catolice. *e<ui5ii spanioli portughe<i :i 'ai t7r<iu 2rance<i au "us cre"in5a lor 7n 9'erica 1atin6 juebec :i 9sia "e su"0est. E?plorarea :i popularea acestor <one "e c6tre na5iunile a'intite 'ai sus a 26cut s6 2ie posibil6 aceast6 e?pansiune religioas6. Ea a 2ost aprobat6 "e pap6 "in toat6 ini'a. .atronaCul na5ional al 'isiunilor "e c6tre con"uc6torii acestor state au "eschis 7n 1622 calea spre 2or'area Congrega5iei /acre pentru .ropagarea Cre"in5ei care a 2ost creat6 "e $rigore al -=0lea. Or"inul "o'inican :i cel 2ranciscan au Cucat :i ele un rol 7n aceast6 lucrare iar unii "in c6lug6rii care le apar5ineau au 2ost 'artiri<a5i. China care pri'ise cre:tinis'ul nestorian 7n secolul al =E0lea :i cre:tinis'ul ro'ano0catolic prin anul 1800 prin inter'e"iul lui Lohn "e &onte Cor#ino a pri'it pentru a treia oar6 'esaCul cre:tin prin ie<ui5i. &atteo %icci Q155201610R cu cuno:tin5ele lui "e 'ate'atic6 :i astrono'ie cu ceasurile pe care le0a 26cut ca"ou 7'p6ratului :i cu "orin5a sa "e a se a"apta la cultura chine<6 7n ceea ce pri#e:te 7'br6c6'intea :i obiceiurile c7n" a aCuns la .eUin 7n anul 1601 a a#ut cur7n" 7n Cur "e 6000 "e a"ep5i. 7n anul 1;00 ie<ui5ii "in China a2ir'au c6 au 800.000 "e a"ep5i. 1a 7nceputul secolului al -=***0lea c6lug6rii au 2ost e?pul<a5i "eoarece 7'p6ratul le0a "e#enit ostil. Jrancis -a#ier care a pre"icat 7n 'ulte p6r5i ale Orientului 7n"ep6rtat a "ebarcat 7n Iago:i'a 7n Laponia 7n anul 1549P 7n anul 1614 c6lug6rii sus5ineau c6 800.000 "e Capone<i au 2ost c7:tiga5i "e ei. O persecu5ie 7ngro<itoare cu r6<boaie :i 'artiraC a "istrus aceast6 lucrare la 7nceputul secolului al -=*0lea c7n" con"uc6torii Ei"eyo:i :i *eyasu s0au 7ntors 7'potri#a c6lug6rilor "eoarece cre"eau c6 ace:tia s7nt agen5i ai i'perialis'ului european. %obert "e 4obili Q15;;01656R care se 7'br6ca la 2el ca :i in"ienii "in casta "e sus :i le0a stu"iat cultura a lucrat la plantarea )isericii %o'ano0Catolice 7n *n"ia. Jilipine<ii au a"optat ca na5iune cre"in5a ro'ano0catolic6 7n a "oua Cu'6tate a secolului al -=*0lea :i aceast6 biseric6 se bucur6 7nc6 "e loialitatea 'aCorit65ii poporului. 7n *n"ochina au intrat c6lug6rii :i au 2on"at o puternic6 )iseric6 %o'ano0Catolic6. 9'erica Central6 :i 9'erica "e /u" prin inter'e"iul spaniolilor :i portughe<ilor iar juebec prin inter'e"iul 2rance<ilor au 2ost a"6ugate la tur'6. %o'ano0catolicis'ul este 7nc6 "o'inant 7n acele <one. *'perialis'ul ecle<iastic "in /pania .ortugalia :i Jran5a a 'ers '7n6 7n '7n6 cu Capitolul 76 ,1' i'perialis'ul politic. 7n toat6 aceast6 e?pansiune 'isionar6 ie<ui5ii au a#ut un rol "e 2runte. C6lug6rul "o'inican )artolo'e "e 1as Casas Q14;401566R a scris la 7nceputul epocii "e e?pansiune 'isionar6 7'potri#a 'altrat6rii in"ienilor "e c6tre spanioli :i s0a opus trans2or'6rii in"ienilor 7n scla#i. 6. Car"inalul Caesar )aronius Q15880160;R la insisten5a lui Jilip 4eri Q151501595R s0a angaCat s6 2ac6 cercet6ri :i s6 scrie lucrarea Anale ecla3iastice Q15880160;R care are "ou6spre<ece #olu'e pentru a co'bate lucrarea Secolele de la (agde"urg, 7n treispre<ece #olu'e e"itate "e &atthias Jlacius Q*llyricusR. 9ceast6 "in ur'6 lucrare 7l pre<int6 pe papa ca pe anticrist "ar )aronius a sus5inut c6 )iserica %o'ano0Catolic6 a 2ost 7ntot"eauna una :i aceea:i :i c6 a 2ost loial6 7n#656turii apostolice. ;. $io#anni "a .alestrina Qcea 152401594R con"uc6torul corului "e la /27ntul .etru a co'pus 'u<ic6 poli2onic6 7n care coruri ce c7ntau "i2erite linii 'elo"ice creau un 'o<aic "e sunete. El a scris nou6<eci "e liturghii :i apro?i'ati# cinci sute "e 'otete care procla'au spiritul triu'26tor al Contrare2or'ei. 8. 9rhitectura baroc6 a e?pri'at triu'2alis'ul bisericii. Coloanele lui $io#anni )ernini Q159801680R "in 2a5a bisericii /2. .etru "in %o'a :i bolta "e "easupra altarului 7n interiorul bisericii procla'6 '6re5ia bisericii. )iserica ** Lesu "in %o'a :i palatul0'6n6stire0biseric6 El Escorial a lui Jilip al E0lea la nor" "e &a"ri" s7nt alte e?e'ple. B+ Reac:ie 8?otriBa ?rotestantis8979i
1. /pania a "e#enit li"erul na5ional 7n opera Contrare2or'ei "eoarece na5ionalis'ul :i religia se uniser6 7n 7ncercarea "e a uni2ica :i consoli"a statul spaniol prin alungarea 'aurilor 'usul'ani :i a e#reilor. +up6 c6s6toria lor 7n 1469 2oarte0religioasa *sabella "e Castilia :i la 2el "e religiosul Jer"inan" "e 9ragon au luptat pentru o /panie unit6 loial6 %o'ei. 7n anul 1480 a luat 2iin56 7n /pania *nchi<i5ia "e<#olt7n"u0se sub con"ucerea lui ,o'a ,orGue'a"a :i "e#enin" un organ "e e?ter'inare a ereticilor. +in /pania a 7'pru'utat .aul al ***0lea i"eea inchi<i5iei ro'ane. ,ot un spaniol *gna5iu "e 1oyola a pus ba<ele N/ociet65ii lui *sus@. Car"inalul -i'enes un alt spaniol a re#itali<at stu"ierea /cripturii 7ntre clericii e"uca5i la uni#ersitatea "in 9lcalO 2iin" pri'ul care a tip6rit 4oul ,esta'ent grecesc. El "e ase'enea a coor"onat publicarea lucr6rii Pol%glot complutensian 7n 1520. 9ceast6 lucrare "6"ea te?tul )ibliei 7n li'bile originale c7t :i 7n latina popular6. Carol al =0lea :i Jilip al *l0lea con"uc6torii succesi#i ai /paniei ai K6rilor "e Los :i ai /27ntului *'periu %o'an au 2ost spriCinitori 7n2oca5i ai siste'ului papal. Jilip a stors bog65iile /paniei :i a supt s7ngele ei 7n ac5iuni 'enite s6 'en5in6 K6rile "e Los la cre"in5a ro'ano0catolic6 :i s6 rea"uc6 9nglia sub autoritatea papal6. 7n aceste 'ulte pri#in5e /pania a asigurat energia ce putea 2i 2olosit6 pentru consoli"area po<i5iei )isericii %o'ane :i pentru rec7:tigarea teritoriilor pier"ute. +e ase'enea ea a organi<at :i a con"us 2lota care 7n anul 15;1 la 1epanto a "istrus 2lota 'usul'an6. .ortugalia :i Jran5a au spriCinit "e ase'enea papalitatea.
842
@. Cea 'ai e2icient6 ar'6 "e propagan"6 po<iti#6 pentru )iserica %o'ei a 2ost "at6 "e or"inul ie<uit care a pus accentul pe propo#6"uire acti#itate 7n"eplinit6 "e c6tre c6lug6ri bine e"uca5i ca 'iCloc "e a0i c7:tiga pe oa'eni 7napoi "e la protestantis'. Jon"atorul or"inului *gna5iu "e 1oyola Qcea 14910 1556R s0a n6scut 7ntr0o 2a'ilie nobil6 basc6. +up6 a#enturi 7n lupte la #7n6toare :i cu 2e'ei obi:nuite el a "e#enit sol"at. 7ntr0o b6t6lie 7'potri#a 2rance<ilor 7n 1521 i0a 2ost rupt piciorul :i a trebuit s6 stea 'ult ti'p 7n spital pentru c6 i0a 2ost pus gre:it a trebuit s6 2ie rupt :i iar6:i pus la loc. 7n acest ti'p citirea literaturii religioase a a#ut ca re<ultat o e?perien56 spiritual6 7n 1522 care 10a 26cut s60:i "e"ice #ia5a sluCirii lui +u'ne<eu :i )isericii. 7n 1528 a 26cut o c6l6torie 7n Kara /27nt6 iar la 7ntoarcere :i0a 7nceput e"uca5ia 7n 1528 s0a 7nscris la 3ni#ersitatea "in .aris. 7n 1584 7'preun6 cu :ase prieteni a 2or'at nucleul unui or"in c6ruia i s0a "at con2ir'area papal6 "e c6tre .aul al ***0lea 7n 1540. )6rbatul 'ic "e statur6 "e2or'at r6nit a "e#enit generalul noului or"in 7n 1541. 7n anul 1556 or"inul nu'6ra 7n Cur "e o 'ie "e c6lug6ri. &ai 7nainte 1oyola scrisese o lucrare nu'it6 *0erci2ii spirituale, pentru a0i con"uce pe no#ici 7ntr0o e?perien56 spiritual6 care s60i 2ac6 'e'brii cre"incio:i ai or"inului. Era necesar ca ei s6 petreac6 c7te#a s6pt6'7ni 'e"it7n" asupra p6catului #ie5ii 'or5ii :i 7n#ierii lui Cristos. 9ceast6 perioa"6 lung6 "e e?erci5iu spiritual 7i 26cea pe no#icii lui cre"incio:i lui +u'ne<eu :i con"uc6torilor lor p6'7nte:ti.2 7n 2inal 'e'brii trebuiau s6 "epun6 un Cur6'7nt "e ascultare special6 2a56 "e pap6 c7t :i 2a56 "e generalul lor. +up6 general ur'au pro#incialii cei care a#eau 7n griC6 "istrictele. %egulile lui 1oyola cereau ascultare oarb6 absolut6 2a56 "e pap6 pe l7ng6 puritate s6r6cie :i castitate.8 .rincipalele 2unc5ii ale organi<a5iei erau: e"uca5ia lupta 7'potri#a ere<iei :i lupta 7'potri#a 'isiunilor str6ine. Or"inul a a#ut 7ntot"eauna controlul asupra celor 'ai i'portante institu5ii "e e"uca5ie "in )iserica %o'an6. .rin 'eto"a pre"ic6rii 'ari p6r5i "in $er'ania au 2ost rec7:tigate la )iserica %o'an6. +e ase'enea or"inul a "at c75i#a 'isionari eroi. Jrancis -a#ier Q150601552R a 2ost unul "in pri'ii 'ari 'isionari ai or"inului. C6l6torin" spre Orientul 7n"ep6rtat -a#ier a pre"icat 7n *n"ia 7n *n"iile "e Est :i 7n Laponia :i a bote<at 'ii "e oa'eni 7n cre"in5a ro'an6. *e<ui5ii au reu:it s6 rec7:tige pentru )iserica %o'ei pro#inciile "in su"ul K6rilor "e Los :i .olonia cu toate c6 luteranis'ul p6rea a 2i stabilit puternic 7n .olonia. +ar 7n aceste lupte chiar e2icien5a ie<ui5ilor a 2ost cea care i0a 26cut 26r6 su2letP relati#is'ul
lor etic i0a 26cut s6 Custi2ice orice 'iCloace "e reali<are a ceea ce p6rea a 2i un scop bunP 7nscrierea con"uc6torilor "e state 7n lupta 7'potri#a ere<iei a "us la un a'estec inoportun 7n politic6 ceea ce 'ai t7r<iu le0a atras antipatia oa'enilor. 8. )iserica %o'an6 a#ea "ou6 ar'e "e constr7ngere pentru a spriCini propagan"a ie<ui5ilor. 9cestea au 2ost *nchi<i5ia :i *n"e?ul. *nchi<i5ia :i0a a#ut originea 7n lupta 7'potri#a albigen<ilor "in /u"ul Jran5ei la 7nceputul secolului al -E*0lea. Ea 2usese stabilit6 7n /pania cu aprobarea papei 7n 1480 Capitolul 76 848
A nflom nerum h rt!Crftrt"tt emul# ro i tntur. i9 );>;>b.
YH
t ntms! trtfmusfa rtt$s! %ra&mui 'fmlius (crc)tenfudiits, *mfmus +ctem ut er! i!rafmm +ctertiimus! *nfmus(trier,i! *rerius (ne"f,s! Earinul Ceriul!
*utu"us &iâ 2lai er (Nfai$s.

Aa;-`riM8 inceri nominti h ri frt i iti! E;r8; nta C nflunt si in&lituilos utrtt,ett! En8nitis)M i"&lohrum, -. tuanfehcritm, -!ni iniiin Chnfl,n&mt! *nt inim iarum recatunum! E[Qr9889798 li n /ttt C n/litn0 &ci1l0 cx 2ir3i C)n&litnis Pari9 %titr, %fi&hlt t"lttltu tifmunores C rt&luniJmi ftiltttr ei tr 4 rtfum 'runtulim!elc!
*n"e?ul c6r5ilor inter<ise era o list1 cu scrierile catolicilor orienta2i spre reform1 i ale protestan2ilor. Aceast1 pagin1 din *n"e?ul din 699: identific1 c1r2i inter3ise scrise de *rasm, i pseudonimele lui. pentru a se ocupa "e proble'a ere<iei 7n acea 5ar6. /ub con"ucerea lui ,o'a ,orGue'a"a Q142001498R au 2ost e?ecuta5i <ece 'ii "e oa'eni iar sub con"ucerea lui -i'enes au 'urit 7n Cur "e "ou6 'ii. +atorit6 insisten5ei lui Cara22a *nchi<i5ia ro'an6 a 2ost procla'at6 printr0o bul6 papal6 "at6 "e .aul al ***0lea 7n 1542 ca un instru'ent care s6 se ocupe "e ere<ie oriun"e ar 2i ap6rut p7n6 c7n" a 2ost abolit6 7n 1854. Cei acu<a5i erau 7ntot"eauna consi"era5i #ino#a5i p7n6 c7n" 7:i "o#e"eau ne#ino#65iaP ei nu erau nicio"at6 con2runta5i cu acu<atorii lorP ei puteau 2i 2or5a5i s6 '6rturiseasc6 7'potri#a lor 7n:ileP puteau 2i tortura5i pentru a li se scoate o '6rturisire. Cei con"a'na5i erau pe"epsi5i prin con2iscarea propriet65ii sau 7nchisoare sau ar"ere pe rug "ac6 nu '6rturiseau :i nu se lep6"au "e cre"in5a lor. 9ceste pe"epse erau aplicate "e c6tre autorit65ile laice sub ochiul #igilent al inchi<itorilor. 4. +e<#oltarea tip6riturilor la 'iClocul secolului al -=0lea i0a aCutat pe protestan5i s60:i r6sp7n"easc6 i"eile. .entru a contracara )iserica %o'an6 a elaborat un *n"e? o list6 a c6r5ilor pe care cre"incio:ii nu a#eau #oie s6 le citeasc6. +up6 ce a "e#enit papa .aul al *=0lea Cara22a a elaborat pri'ul
844
*n"e?ul ro'an al c6r5ilor inter<ise 7n 1559. C6r5ile lui Eras' :i c7te#a e"i5ii protestante ale )ibliei ap6reau pe list6. O a"unare special6 a *n"e?ului creat6 7n 15;1 a 2ost 7ns6rcinat6 "e pap6 s6 5in6 lista la <i. *n"e?ul i0a re5inut pe 'ul5i ro'ano0catolici "e la citirea literaturii protestante :i *nchi<i5ia i0a 2or5at pe 'ul5i s60:i retracte<e #e"erile protestante. *n"e?ul a 2ost abolit 7n anul 1966. 5. .aul al *E0lea p6rea s6 #a"6 ne#oia "e re2or'6 7n )iserica %o'an6 'ai 'ult ca oricare altul "eoarece el a 2ost cel care a autori<at Or"inul *e<uit 7n anul 1540 a ini5iat *nchi<i5ia ro'an6 7n anul 1542 :i a "at bula 7n 1544 prin care era con#ocat Conciliul "e la ,rent. Conciliul s0a "eschis la 18 "ece'brie
1545 :i a 5inut cu lungi perioa"e c7n" nu erau sesiuni p7n6 la 4 "ece'brie 1568. Conciliul nu a#ea per'isiunea s60:i a2ir'e superioritatea 2a56 "e pap6. =otarea se 26cea pe capete :i nu pe na5iuni cu' 2usese ca<ul Conciliului "e la Constance. *talienii 7ntot"eauna 2or'au trei p6tri'i "in cei pre<en5i ast2el c6 papalitatea :i ierarhia italian6 :i0au asigurat controlul asupra ac5iunilor Conciliului. .aul #oia ca acest Conciliu s6 anali<e<e "octrina )isericii %o'ei s6 eli'ine abu<urile clericale :i s6 se g7n"easc6 la posibilitatea unei crucia"e 7'potri#a p6g7nilor. Cu toate c6 "ecretele 2inale au 2ost se'nate "e c6tre 255 "e clerici nu au 2ost nicio"at6 pre<en5i 'ai 'ult "e ;5 la 'aCoritatea celor 25 "e sesiuni. F0.ri'a serie "e sesiuni 7ntre 1545 :i 154; a 2ost total absorbit6 "e #ariatele proble'e "octrinare. Conciliul a "eclarat c6 nu "oar )iblia singur6 ci /cripturile canonice :i 9pocri2ele 7n e"i5ia =ulgata a lui *eroni' :i tra"i5ia )isericii constituie autoritatea 2inal6 pentru cre"incio:i. 4 +iscu5ia "espre Custi2icarea prin cre"in56 a a#ut ca re<ultat "eci<ia c6 o'ul este Custi2icat prin cre"in56 7'preun6 cu 2apte :i nu nu'ai prin cre"in56. 9u 2ost rea2ir'ate "e c6tre Conciliu cele :apte sacra'ente :i au 2ost 2or'ulate "ecrete 7n leg6tur6 cu re2or'a abu<urilor ecle<iastice. 7n ti'pul celei "e a "oua serii "e sesiuni 7ntre 1551 :i 1552 a 2ost rea2ir'at6 "og'a transsubstan5ierii :i au 2ost 2or'ulate 7n continuare "eci<ii cu pri#ire la re2or'6. /eria 2inal6 "e sesiuni 7ntre 1562 :i 1568 s0a ocupat cu "iscu5ii "etaliate "espre alte sacra'ente reguli cu pri#ire la c6s6torie "ecrete "espre purgatoriu :i "i2erite subiecte "e re2or'6. 5 Controlul papei asupra Conciliului a 2ost "e'onstrat prin cererea Conciliului ca papa s60i con2ir'e lucr6rile printr0o bul6 papal6. O alt6 bul6 papal6 e'is6 7n 1564 con5inea un re<u'at al cre"in5ei 2or'ulat la Conciliul "e la ,rent. 9ceasta era cunoscut6 sub nu'ele "e N.ro2esiunea "e cre"in56 tri"entin6@. 7ntreg clerul :i pro2esorii ro'ano0catolici trebuiau s6 subscrie la aceasta precu' :i con#erti5ii "e la protestantis'. .ersoana care a subscris trebuia s6 Cure Nascultare a"e#6rat6@ 2a56 "e pap6.6 /e'ni2ica5ia real6 a Conciliului a 2ost trans2or'area teologiei to'iste 'e"ie#ale 7ntr0o "og'6 autoritar6 care s6 2ie obligatorie pentru to5i cre"incio:ii.; El a 26cut i'posibil6 orice :ans6 "e reconciliere cu protestantis'ul "eoarece protestan5ii nu acceptau i"eea c6 tra"i5ia are aceea:i autoritate ca :i /criptura. ,otu:i el a pro'o#at un stan"ar" 'oral 'ai 7nalt Capitolul 76 ,15 7ntre clerici prin re2or'ele necesare. El a "eschis se'inarii pentru e"ucarea preo5ilor s0a 7ngriCit "e Catehis'ul %o'an "in 1566 :i a a"optat o #ersiune autoritar6 a )ibliei =ulgata. 9cest Conciliu a 'arcat 7n2r7ngerea 2inal6 a conciliaris'ului :i triu'2ul absolutis'ului papal. 7nar'at6 cu un siste' "e "og'e r6sp7n"it "e e"ucatorii ie<ui5i cre"incio:i a:a cu' a 2ost .eter Canisius Q15210159;R :i "e 'isionari :i spriCinit6 "e puterea *nchi<i5iei papalitatea a reu:it s6 opreasc6 cuceririle protestante > cu e?cep5ia Olan"ei > "up6 1560 :i s6 rec7:tige teritorii ca .olonia un"e se p6rea c6 protestantis'ul #a triu'2a. Cul'ea cuceririlor :i re2or'ei a 2ost atins6 7n Curul anului 1600. %e2or'a :i Contrare2or'a "in 9pus au a#ut 2oarte pu5in e2ect asupra )isericii "in %6s6rit. Chirii 1ucar Q15;201688R care a stu"iat la $ene#a :i a 2ost ales 7n 1621 patriarh "e Constantinopol era interesat 7n 'i:carea religioas6 cal#inist6 "in 9pus "ar a 7nt7'pinat opo<i5ie at7t "in partea propriului popor c7t :i "in partea ie<ui5ilor care nu #oiau ca )iserica "in %6s6rit s6 "e#in6 protestant6. El a publicat o &6rturisire "e cre"in56 7n 1629 puternic nuan5at6 cu i"ei cal#iniste. +e ase'enea el a tri'is la 1on"ra 7n ti'pul "o'niei lui Carol * unul "intre cele 'ai #echi 'anuscrise ale )ibliei Co"e? 9le?an"rinus. +u:'anii lui l0au con#ins pe sultan s601 con"a'ne la 'oarte pentru o presupus6 instigare la r6<#r6tire 7ntre ca<aci iar un sino" "e la )etlee' 7n 16;2 a co'b6tut toate aspectele "octrinei re2or'ate "in &6rturisirea lui "e cre"in56 pretin<7n" chiar c6 nu el a scris0o. 7n 'o"ul acesta u'ilitor s0a n6ruit 7ncercarea "e a 2ace protestant6 )iserica $reac6.
II. R$5BOIUL DE TREI5ECI DE ANI
+atorit6 2aptului c6 'ul5i con"uc6tori clericali "in $er'ania care au "e#enit protestan5i :i0au a"us la aceea:i cre"in56 :i 56rile lor 7n ciu"a .6cii "e la 9ugsburg care 7i constr7ngea s6 renun5e la 56rile lor "ac6 "e#eneau protestan5i at7t ro'ano0catolicii c7t :i luteranii erau ne'ul5u'i5i. Cal#inis'ul care nu 2usese recunoscut la tratati#ele "e la 9ugsburg c7:tigase teren 7n $er'ania ca "e e?e'plu palatinatulP :i cal#ini:tii "oreau recunoa:tere legal6. *e<ui5ii nu au pier"ut nici o :ans6 "e a se a'esteca 7n a2acerile politice ale unor 56ri ca )a#aria :i )oe'ia pentru a rec7:tiga teritoriile pier"ute "e biserica ro'an6. 7'p6ratul Jer"inan" al **0lea :i &a?i'ilian al )a#ariei 2useser6 e"uca5i "e ie<ui5i s6 urasc6 protestantis'ul. 1uteranii "in +onauMorth au aruncat cu pietre 7ntr0o procesiune "e c6lug6ri 7n anul 1606. +e:i c6lug6rii 2useser6 "e acor" s6 nu 2ac6 "e'onstra5ii 7n 2a#oarea religiei lor 7n a2ara <i"urilor '6n6stirii &a?i'ilian a 2ost "e partea lor a capturat ora:ul :i 10a u'plut cu sol"a5i. ,e'7n"u0se "e e:ecul 7n5elegerii "e la 9ugsburg con"uc6torii protestan5i au organi<at o 3niune E#anghelic6 7n 1608 iar 7n 1609 principii care01 spriCineau pe pap6 au organi<at o 1ig6 Catolic6. 7n 2elul acesta s0au tras 7n *'periu liniile pentru lupta 7ntre cre"in5ele ri#ale. %6<boiul e?tern 7'potri#a /paniei 7n Olan"a :i 9nglia :i con2lictul intern "in $er'ania Jran5a /co5ia :i !iirich au prece"at stabilirea 2inal6 a protestantis'ului 7n aceste 56ri. ,14 Cretinismul de-a lungul secolelor *nci"entul "e la .raga "in anul 1618 a 2ost sc7nteia care a aprins %6<boiul "e ,rei<eci "e 9ni. Jer"inan" care a "e#enit 7'p6rat 7n 1619 2usese ales 7n 161; la con"ucerea )oe'iei ca succesor al lui &atthias care nu a#ea ur'a:i 7n 1618 protestan5ii i0au aruncat pe repre<entan5ii lui &athias "e pe 2ereastra unui castel "in .raga 7n :an5urile cu noroi. C7n" &atthias a 'urit boe'ienii l0au ales pe Jre"ericU con"uc6torul .alatinatului protestant ca :i con"uc6tor al )oe'iei. %6<boiul care a ur'at a trecut prin patru 2a<e. 7n perioa"a boe'ian6 "in 1618 p7n6 7n 1628 a a#ut loc lupta 7ntre Jer"inan" 7'p6ratul :i &a?i'ilian al )a#ariei "e o parte :i Jre"ericU :i boe'ienii "e cealalt6. 1upta "e pe +ealul 9lb "e l7ng6 .raga 7n 1620 a "us la o 7n2r7ngere te'porar6 a protestantis'ului 7n $er'ania "e c6tre ,illy. 7n 2a<a "ane<6 a r6<boiului 7ntre 1625 :i 1629 s0au "at lupte pentru proteCarea statelor ger'ane protestante "in nor" "e a nu 7'p6rt6:i o soart6 ca aceea a )oe'iei. Cristian al *=0lea al +ane'arcei at7t pentru a0:i a"6uga teritorii c7t :i pentru a aCuta protestantis'ul a #enit 7n aCutorul principilor ger'ani "ar a 2ost 7n2r7nt "e 2or5ele 7'p6ratului Jer"inan" al E0lea con"use "e capabilii generali ,illy :i Hallenstein. .rin E"ictul "e %estituire "in 1629 7'p6ratul a or"onat ca toate teritoriile )isericii %o'ane care 2useser6 luate "e protestan5i "in 1552 s6 2ie pre"ate protestan5ii s6 2ie alunga5i "in teritoriile con"use "e principi catolici :i nu'ai luteranilor s6 li se "ea recunoa:tere :i toleran56. +isensiunea 7ntre principii ro'ano0catolici ger'ani 7n leg6tur6 cu pagubele :i aCutorul "at "e $usta# 9"ol2 al /ue"iei protestan5ilor a "us la 2a<a sue"e<6 a r6<boiului 7ntre anii 1680 :i 1684. Con"uc6torul sue"e< #oia s6 2ac6 "in )altic6 at7t un lac sue"e< c7t :i s60:i aCute to#ar6:ii protestan5i. 7n b6t6lia "e la 1iit<en 7n 1682 2or5ele i'periale ale /27ntului *'periu %o'an au 2ost 7n#inse "e c6tre protestan5i. /ue"ia :i0a pri'it teritoriile r7#nite "e pe 'alurile )alticiiP nor"ul $er'aniei a 2ost eliberat "e sub "o'ina5ia catolic6 "ar su"ul nu a 'ai 2ost recucerit "e c6tre .rotestan5i. Ja<a 2inal6 a r6<boiului 7ntre anii 1685 :i 1648 a i'plicat a'estecul Jran5ei ro'ano0catolice "e partea protestan5ilor "eoarece %ichelieu spera s6 c7:tige ast2el teritorii pentru Jran5a :i s601 h6r5uiasc6 pe con"uc6torul habsburgic al /paniei :i al /27ntului *'periu %o'an. .acea "e la Hest2alia a pus cap6t 7n"elungatei lupte s7ngeroase 7n 1648. Olan"a :i El#e5ia au 2ost recunoscute ca state protestante in"epen"ente. Jran5a /ue"ia :i 'icul stat care ur'a s6 "e#in6 .rusia au c7:tigat teritorii i'portante iar Jran5a a "e#enit puterea "o'inant6 7n Europa. 9t7t
luteranis'ul c7t :i cal#inis'ul au "e#enit religii recunoscute protestan5ilor "7n"u0li0se "reptul "e a "e5ine sluCbe 7n stat. K6rile care 7n 1624 erau protestante au pri'it per'isiunea "e a r6'7ne protestante. 9ceasta a pus cap6t persecu5iei religioase. /27ntul *'periu %o'an a "e#enit "oar un ter'en geogra2ic pier<7n"u0:i se'ni2ica5ia politic6 "up6 .acea "e la Hest2alia "eoarece singura sa unitate 2usese "e natur6 religioas6 iOr %e2or'a :i r6<boiul o "istruser6. 9cest tratat a stabili<at harta politic6 :i religioas6 a Europei. 848 Cretinismul de-a lungul secolelor Costul acor"ului a 2ost 'are. .opula5ia $er'aniei a 2ost re"us6 cu apro?i'ati# o trei'e prin pier"erea a c7tor#a 'ilioane "e #ie5i. *n nu'eroasele lupte s0au "istrus propriet65i :i au 2ost Ce2uite ora:e :i sate. 9u 2ost necesare "ecenii pentru ca $er'ania s60:i re#in6 "up6 "e#ast6rile "e propriet65i pier"erile "e #ie5i :i "ec6"erea 'oralit65ii "in ti'pul %6<boiului "e trei<eci "e ani.
III. RE/ORMA %N RETROSPECTI(A

%e2or'a a 7nse'nat s27r:itul controlului i'pus "e o biseric6 uni#ersal6. )iserica ro'ano0catolic6 co'un6 a 2ost 7nlocuit6 "e o serie "e biserici protestante na5ionale "e stat 7n 56rile un"e protestantis'ul a 2ost #ictorios. 1uteranii "o'inau scena religioas6 7n $er'ania :i /can"ina#ia. Cal#inis'ul a#ea a"eren5i 7n El#e5ia /co5ia Olan"a Jran5a :i 3ngaria. Engle<ii au 7n2iin5at biserica "e stat anglican6. %a"icalii %e2or'ei anabapti:tii nu au 7n2iin5at biserici "e stat "ar erau puternici 7n 56ri ca Olan"a $er'ania "e nor" :i El#e5ia. +intre grupurile %e2or'ei ei erau singurii care se opuneau unirii "intre )iseric6 :i stat "ar se opuneau 7n aceea:i '6sur6 :i "o'ina5iei papei. Ei #oiau biserici in"epen"ente separate "e orice stat. +e:i %e2or'a a a#ut ca re<ultat 'ari schi'b6ri "octrinare cercet6torul nu trebuie s6 crea"6 c6 noile )iserici na5ionale au rupt0o total cu tot ceea ce 'o:teniser6 "e la )iserica "in trecut. .rotestan5ii la 2el ca :i ro'ano0catolicii au acceptat 'arile cre"euri ecu'enice cu' ar 2i Cre"eul apostolilor Cre"eul nicean :i Cre"eul atanasian. Ei to5i sus5ineau "octrinele ,rinit65ii :i > cu e?cep5ia socinienilor > "i#initatea :i 7n#ierea lui Cristos )iblia ca re#ela5ie "e la +u'ne<eu c6"erea o'ului p6catul originar :i ne#oia ca orice cre:tin s6 aib6 o #ia56 'oral6. .rotestan5ii erau cu to5ii "e acor" c6 '7ntuirea este nu'ai prin cre"in56 c6 /criptura este singura autoritate :i regul6 in2ailibil6 pentru cre"in56 :i #ia56 :i c6 preo5ia le apar5ine tuturor cre"incio:ilor. .e l7ng6 aceasta 2iecare con2esiune a#ea particularit65i care o "eosebeau "e alte con2esiuni protestante cu' ar 2i bote<ul prin scu2un"are 7n ca<ul bapti:tilor :i pre"estinarea 7n ca<ul cal#ini:tilor. 9ceast6 rela5ie poate 2i ilustrat6 prin "iagra'a "e 'ai Cos a cre"in5ei oric6rui protestant. Cercet6torul istoriei )isericii #a obser#a "e ase'enea c6 %e2or'a a constituit a "oua 'are perioa"6 a "e<#olt6rii cre"eului. Cre"eurile ecu'enice au 2ost elaborate 7ntre anii 825 :i 451 "ar 7ntre anii 1580 :i 1648 s0au "e<#oltat 'ulte cre"euri sau '6rturisiri "e cre"in56 protestante care s7nt 7nc6 :i ast6<i pro2esate "e c6tre "i2erite ra'uri ale protestantis'ului. Jor'ularea 'arilor siste'e teologice protestante cu' a 2ost cel al lui Cal#in 7n lucrarea lui Institutele cretine, este "e ase'enea str7ns legat6 "e "e<#oltarea cre"eurilor. .rotestantis'ul a 2ost "e ase'enea cel care a accentuat anu'ite "octrine care au a#ut "e atunci un e2ect "eosebit asupra intereselor o'ului at7t seculare c7t :i spirituale. 92ir'a5ia c6 Custi2icarea este "oar prin cre"in56 a 'arcat rena:terea in"i#i"ualis'ului religios ce 2usese pier"ut 7n ti'pul e#ului 'e"iu "in cau<a i"eii c6 o'ul se "e<#olt6 cel 'ai bine ca o parte a organi<6rii Capitolul 76 849 *!*(*.-*!* V. C *DI.KA $.$I P A-*S-A.,%9/9,3%* /.EC*J*C CO4JE/*O491E +OC,%*4E D* .%OJE/*34* +E C%E+*4Kf .%O,E/,94,E 158001648 C%E+E3%* .%OJE/9,E W4 CO&34
+E )*/E%*C9 .%O,E/,94,f O%,O+O-f D* %O&94O > C9,O1*Cf 8250451
corporati#e a )isericii. 9cu' o'ul putea a#ea acces personal "irect la +u'ne<eu. O ase'enea a2ir'are a in"i#i"ului nu 7nse'na c6 re2or'atorii au negliCat aspectul "e grup al #ie5ii pentru c6 ei to5i cu e?cep5ia anabapti:tilor puneau 'are accent pe )iseric6 aceasta ur'7n" s6 2ie recunoscut6 prin pre"icarea Cu#7ntului :i prin sacra'ente. +ar 7n ceea ce pri#e:te '7ntuirea o'ul nu a#ea ne#oie s6 #in6 la +u'ne<eu prin sacra'entele )isericii %o'ano0Catolice. +octrina preo5iei cre"incio:ilor lo#ea 7n i'portan5a siste'ului ierarhic "e 'e"iatori 7ntre +u'ne<eu :i o' e?act a:a cu' "octrina Custi2ic6rii prin cre"in56 26cuse s6 nu 'ai 2ie necesar siste'ul sacra'ental. 4u era ne#oie "e nici un 'e"iator "eoarece 2iecare cre"incios era un preot spiritual ce0* o2erea lui +u'ne<eu sacri2icii spirituale. 92ir'area autorit65ii 2inale a /cripturii a 'arcat o negare a autorit65ii )isericii. )iblia era regula 2inal6 "e cre"in56 :i practic6 :i nu "ecretele conciliilor scrierile p6rin5ilor )isericii :i bulele papilor. +eoarece se cre"ea c6 in"i#i<ii erau capabili s6 o interprete<e singuri "7n" aten5ie ca"rului gra'atical :i istoric a 2ost accentuat "reptul interpret6rii particulare. 9proape 2iecare "intre re2or'atori sau colegii lor au tra"us )iblia 7n li'ba #orbit6 "e popor. %e2or'a a contribuit la acre"itarea i"eii necesit65ii e"uca5iei ele'entare uni#ersaleP pentru ca 2iecare s6 poat6 interpreta )iblia singur trebuia s6 aib6 cuno:tin5e "e citire. ,o5i re2or'atorii au "at aten5ie consi"erabil6 2on"6rii :colilor pe trei ni#ele "e e"uca5ie > ele'entar gi'na<ial :i uni#ersitar. %e2or'a a sti'ulat "e ase'enea apari5ia :tiin5ei e'pirice.
850
*nsisten5a asupra egalit65ii spirituale a oa'enilor a "us la o insisten56 asupra egalit65ii lor politice. 7n 2elul acesta %e2or'a 7n special acolo un"e au 2ost acceptate "octrinele cal#iniste a pro'o#at apari5ia "e'ocra5iei at7t 7n )iseric6 c7t :i 7n stat. 1aicilor li se "6"ea un rol 'ai 'are 7n con"ucerea )isericii. %e2or'a a sti'ulat "e ase'enea capitalis'ul "eoarece opo<i5ia 'e"ie#al6 2a56 "e c6'6t6rie a 2ost aban"onat6 "e 'aCoritatea re2or'atorilor. *nsisten5a asupra econo'iei a h6rniciei :i a separ6rii "e "istrac5iile lu'e:ti scu'pe a a#ut ca re<ultat econo'ii ce puteau 2i 2olosite ca :i capital pentru noi in#esti5ii econo'ice. +ar nu este corect s6 spune' c6 tuturor re2or'atorilor li se "atorea<6 apari5ia capitalis'ului "eoarece el e?ista cu 'ult 7naintea %e2or'ei. /iste'ul 'o"ern "e aCutor social care0:i asu'6 responsabilitatea pentru bun6starea econo'ic6 a cet65enilor s6i :i0a a#ut "e ase'enea originea 7n ne#oia ca statul s6 se 7ngriCeasc6 "e cei "epose"a5i :i s6r6ci5i prin con2iscarea propriet65ilor biserice:ti 7n ti'pul %e2or'ei. %e2or'a a a"us "e ase'enea o 'ult a:teptat6 rena:tere a pre"ic6rii. )6rba5i ca 1uther au e?celat ca pre"icatori ai Cu#7ntului. Cal#in petrecea 'ult ti'p pre"ic7n" :i 7n#657n" Cu#7ntul. +e ase'enea %e2or'a a a#ut un i'pact asupra )isericii %o'ano0Catolice prin re2or'a 7n 'oral6 :i prin a2ir'area clar6 a "og'ei Contrare2or'ei la ,rent. Or"inul ie<uit a "e#enit li"erul lucr6rii 'isionare ro'ano0catolice "in 9sia :i "in e'is2era apusean6. 7n Curul anului 1648 erau 7n 2iin56 principalele biserici "in religia cre:tin6. .erioa"a "e atunci p7n6 7n pre<ent se ocup6 "e "estinele acestor #ariate 2or'e ale cre:tinis'ului care au 2ost con2runtate cu secularis'ul care a 7nceput s60:i pun6 pentru pri'a "at6 a'prenta asupra Europei 9pusene 7n ti'pul secolului al -=**0lea.
NOTE
1. )eres2or" L. Ii"" -he Counter- eformation Q1on"on: /.CI 1988R pp. 12014P Col'an L. )arry eadings in Church Histor% QHest'inster &".: 4eM'an 8 #oi. 1965R 2:960102. 2. .aul =an +yUe Ignatius !o%ola Q4eM XorU: /cribner 1926R cap. 18.
8. Eenry )ettenson Documents of the Christian Church Q4eM XorU: O?2or" 3ni#ersity .ress e". a 20a 1968R p. 2580261. 4. *bi". p. 2610268. 5. *bi". p. 2640266. 6. *bi". p. 2660268. ;. =e<i .hilip /cha22 Creeds of Christendom Q4eM XorU: /cribner 8 #oi. e". a 60a 1890R 2:;;0206 un"e #ei g6si canoanele :i "ecretele. RA*IONALISM+ TRE5IRE SPIRITUAL$ I CON/ESIONALISM+ '41.-'-."
32
StaCi7irea cretinis8979i n A8erica !e Nor!
Cultura 'o"ern6 a ie:it tot 'ai 'ult "e sub "o'ina5ia cre:tinis'ului. Cele trei ele'ente religia :tiin5a :i 'orala au 7ncetat s6 'ai 2ie integrate. .acea "e la Hest2alia "in 1648 este un punct "e "i#i<iune 7ntre tiparele religioase "e<#oltate 7n ca"rul %e2or'ei :i ten"in5ele "in istoria )isericii "up6 acel ti'p. ,re<iri religioase succesi#e :i "i#ersele 'ani2est6ri ale ra5ionalis'ului au ap6rut conco'itent. %a5ionalis'ul care a "at na:tere liberalis'ului 7n )iseric6 a "us la o rupere "e )iblie :i "e teologia %e2or'ei. Con2esionalis'ul a luat 2iin56 "in separarea )isericii "e stat. 9pari5ia toleran5ei :i a libert65ii religioase a "us la necesitatea "e a spriCini 7n 'o" #oluntar )iserica :i "e a concepe un siste' "e control 'ai "e'ocratic al )isericii "e c6tre laici. Coloni:tii a'ericani au acceptat neputin5a o'ului :i a institu5iilor sale :i au #6<ut c6 este ne#oie s60i li'ite<e o'ului puterea "in pricina p6catului. +eoarece oa'enii nu se 'ai n6:teau 7ntr0o biseric6 "e stat e#angheli<area a "e#enit i'portant6 ca 'iCloc "e a0i c7:tiga la cre:tinis'. +in ne2ericire separarea "intre )iseric6 :i stat a 7nse'nat "eseori nu "oar re2u<ul "e a 2a#ori<a o religie 2a56 "e alta ci o atitu"ine nereligioas6 7n a2acerile statului. /epararea a creat statul laic al secolului al --0lea care 7n unele 56ri a'enin56 e?isten5a )isericii. ,en"in5a spre con2esionalis' a 2ost 7ntruc7t#a co'pensat6 7n secolul al --0lea "e ten"in5ele spre reunire :i spre 'i:c6rile ecu'enice. 9st6<i 2u<iunea sau reuniunea pare s6 2i 7nlocuit "i#i<area protestantis'ului "e "up6 %e2or'6. O 'are 'i:care 'isionar6 protestant6 "in 1;92 7ncoace :i 2ilantropia 'enit6 s6 7'plineasc6 anu'ite ne#oi sociale s7nt caracteristici bine "e2inite ale cre:tinis'ului 'o"ern. )iserica a 2ost :i este "e ase'ena con2runtat6 cu atacuri "in partea criticilor )ibliei a e#olu5ioni:tilor :i a statelor totalitare. 4ic6ieri aceste caracteristici ale istoriei )isericii 'o"erne nu s7nt at7t "e pronun5ate ca 7n 9'erica. 4u pute' s6 nu 2i' i'presiona5i "e 2aptul c6 7ntre "escoperirea 9'ericii "e c6tre Colu'b :i 7nceputul %e2or'ei au 2ost "oar "ou6<eci :i cinci "e ani. 9proape 2iecare "intre bisericile protestante ale %e2or'ei :i 'ai t7r<iu )iserica %o'ano0Catolic6 au 2ost :i s7nt repre<entate 7n 9'erica. +ep6rtarea "e Europa apari5ia ti'purie a #oluntaris'ului :i ca
.
5
i
1
1
Capitolul 7@ ,5, ur'are a controlului laic asupra )isericii tre<iri spirituale 2rec#ente in2luen5a spiritului "e pionierat 7n #estul s6lbatic :i ra"icalis'ul religios relati# al
sectelor ce au #enit 7n 9'erica au 26cut ca cre:tinis'ul a'erican s6 2ie 2oarte creati# 7n acti#it65ile lui. %arile a"un6ri 7n aer liber 7n tabere "e #ar6 e#angheli<area 7n 'as6 "6ruirea cu genero<itate 'i:carea antialcoolic6 biserica institu5ional6 ce se 7ngriCea at7t "e ne#oile religioase c7t :i "e cele sociale :i culturale lucrarea cu tinerii 'isiunile 7n ora:e :i 'i:carea ecu'enic6 > toate ilustrea<6 creati#itatea cre:tinis'ului a'erican.
I. PLANTAREA CRETINISMULUI AMERICAN

+i#erse 'oti#e au sti'ulat coloni<area anglo0sa?on6 "e0a lungul coastei atlantice a 9'ericii "e 4or". &ul5i "intre coloni:ti sperau s6 g6seasc6 o cale #estic6 pe 'are spre bog65iile 9siei spre 'aterii pri'e #aloroase :i spre pie5e pentru co'er5 pro2itabil. 9l5ii au 2ost tri'i:i "eoarece se cre"ea c6 aceste colonii puteau absorbi surplusul "e popula5ie al 56rii. .lantarea "e colonii a aCutat "e ase'enea s6 se 5in6 piept a'enin56rii 'ilitare "in partea /paniei 7n 1u'ea 4ou6. +ar e?tre' "e i'portant6 a 2ost 'oti#a5ia religioas6 pentru 2on"area acestor colonii. &aCoritatea "ocu'entelor 'en5ionea<6 "orin5a ac5ionarilor "e a0i con#erti pe b6:tina:i :i "e a e?tin"e grani5ele 7'p6r65iei lui Cristos.1 7n alte ca<uri cu' a 2ost cel al puritanilor "in .ly'outh :i /ale' coloni:tii #oiau s6 practice propriul lor 'o" "e 7nchinare. 9st2el transplantarea engle<ilor 2rance<ilor spaniolilor sue"e<ilor :i a olan"e<ilor 7n 9'erica "e 4or" nu poate 2i "isociat6 "e transplantarea religiei lor 7n aceast6 5ar6. Cei 'ai 'ul5i "intre ace:tia au 2ost orienta5i spre cal#inis'. *nstru'entul 2olosit 7n aceast6 transplantare "e oa'eni a 2ost societatea pe ac5iuni pre"ecesoarea societ65ii 'o"erne pe ac5iuni. 9ceasta a 26cut posibil6 a"unarea unor 'ari su'e "e bani necesare pentru a 2inan5a ase'enea 7ntreprin"eri. A. Biserica An@7ican= n A8erica Co'pania =irginia care a pri'it 7n 1606 autori<a5ia "e a se stabili :i "e a e?ploata teren 7n 9'erica a tri'is coloni:ti la La'estoMn 7n 160;. 9ceast6 coloni<are cu 'ic6 nobili'e :i cu 'uncitori a 2ost organi<at6 pe ba<6 co'unist6 :i pre#e"ea 7n2iin5area unei )iserici 9nglicane. .rintre coloni:ti era :i %obert Eunt un capelan care le0a o2iciat pentru pri'a "at6 coloni:tilor Cina +o'nului la a"6postul unei p7n<e #echi 7n ti'p ce cre"incio:ii :e"eau pe bu:teni. Lohn %ol2e care s0a c6s6torit cu .ocahontas o 2at6 "intr0un trib al pieilor ro:ii a pus ba<ele bun6st6rii coloniei culti#7n" cu succes tutun 7n 1612. Colonia nu a prosperat econo'ic p7n6 c7n" nu s0a pus cap6t e?peri'entului co'unist 7n 1619 recunosc7n"u0li0se coloni:tilor "e c6tre Co'panie "reptul "e a pose"a p6'7nt :i "reptul "e a alege un organ repre<entati# "e gu#ernare. ,ot 'ai 'ul5i puritani anglicani e'igrau spre colonie. 9le?an"er HhitaUer care a#ea 7nclina5ii puritane a "e#enit preotul con"uc6tor al )isericii 9nglicane 7n =irginia 7ntre anii 1611 :i 161;. 9 2ost 7n2iin5at6 scla#ia o "at6 cu cu'p6rarea "e scla#i "e la co'ercian5i olan"e<i 7n 1619 care s6 'unceasc6 pe planta5iile "e tutun. 7n anul 1624 co'pania a 2ost "i<ol#at6 iar =irginia a
23 'o(a!da !r. 54)
854 Cretinismul de-a lungul secolelor Sigiliul oficial al Societ12ii pentru Propagarea *vangheliei n Kinuturi Sr1ine. &1tinaii snt ar1ta2i venind la 21rm ca s1 ntmpine pe un sluQitor al *vangheliei, care st1 la prova cor1"iei cu &i"lia deschis1. "e#enit o colonie regal6 con"us6 "e c6tre un gu#ernator. )iserica 9nglican6 a r6'as biserica noii colonii. .astorii ei sluCeau cu in"i2eren56 p7n6 c7n" La'es )lair Qcea 165501;48R pastor al parohiei )ruton "in 1;10 p7n6 7n 1;48 a #enit 7n =irginia ca :i co'isar 7n anul 1689 ca s6 inspecte<e bisericile :i s6 a"uc6 re2or'e. El a pus ba<ele Colegiului Hillia' :i &ary 7n anul 1698. +e ase'enea )iserica 9nglican6 a "e#enit 7n 2inal biserica "e stat "in &arylan" 7n 1;02 7n ciu"a opo<i5iei ro'ano0catolicilor c6rora 1or"ul )alti'ore le per'isese s6 se stabileasc6 acolo. 7n 2elul acesta s0a pus cap6t toleran5ei religioase pe care o per'isese 1or"ul )alti'ore. )iserica 9nglican6 a 2ost "eclarat6 biseric6 "e stat 7n anu'ite p6r5i "in 4eM XorU 7n anul 1698 7n ciu"a opo<i5iei "in partea olan"e<ilor care se a:e<aser6 'ai 7nt7i la 4eM
XorU. 3n act "in 1;65 "eclara )iserica 9nglican6 ca biseric6 "e stat 7n Carolina "e 4or" :i 'ai "e#re'e 7n 1;06 ea 2usese 7n2iin5at6 7n Carolina "e /u". $eorgia a acceptat )iserica 9nglican6 7n anul 1;58. 9ceast6 situa5ie s0a schi'bat nu'ai "up6 %e#olu5ia 9'erican6. /ocietatea pentru %6sp7n"irea E#angheliei 7n K6ri /tr6ine 2on"at6 7n anul 1;01 "e ,ho'as )ray Q165601;80R co'isarul statului &arylan" a 26cut posibil6 o lucrare 'ai consacrat6 :i 'ai spiritual6 7n "i2erite biserici o2iciale 7nainte "e acel ti'p bisericile "e stat 2useser6 "eseori caracteri<ate "e lips6 "e stricte5e 'oral6 :i spiritual6. /ocietatea a tri'is spre colonii trei sute "e 'isionari. 9st2el coloniile "in su" au aCuns s6 aib6 biserici anglicane "e stat. B. P7antarea congrega5ionalis'ului n No9a An@7ie Congrega5ionalis'ul a "e#enit biserica statului 4oua 9nglie. 1a 7nceputul secolului al -=E0lea congrega5ia "in ora:ul /crooby care e'igrase 7n Capitolul 7@ 855 prietenoasa localitate 1ey"en "in Olan"a pentru a sc6pa "e persecu5iile "atorate i"eilor lor congrega5ionaliste s0a hot6r7t s6 e'igre<e 7n 9'erica pentru a 7'pie"ica 7ncorporarea tinerilor lor 7n popula5ia olan"e<6. O co'panie lon"one<6 "e co'ercian5i Na#enturieri@ le0a 7'pru'utat :apte 'ii "e lire pentru 2inan5area c6l6toriei. E'igran5ii care nu a#eau "e "at ni'ic 7n schi'b "oar 'unca lor ur'au s60:i restituie "atoria aCut7n"u0i s6 pun6 ba<ele unei in"ustrii "e pescuit tn august 1620 ca' o sut6 "e coloni:ti cunoscu5i sub nu'ele "e pelerini au ri"icat p7n<ele "in 9nglia spre 9'erica pe #asul (a%fto/er. 4u se :tie "in ce 'oti#e au ancorat la .ly'outh 7n 4oua 9nglie 7n loc s6 se opreasc6 7n nor"ul =irginiei a:a 7nc7t au trebuit s6 pri'easc6 o nou6 autori<a5ie "e la co'pania pe ale c6rei teritorii au aCuns. .entru a pre#eni tulburarea coloniei "e c6tre cei certa5i cu or"inea 7nainte "e a "ebarca au re"actat 9cor"ul &ay2loMer ca un instru'ent "e gu#ernare.2 9cest acor" era "e 2apt pe linia i"eii "e leg6'7nt a separati:tilor 2a56 "e gu#ernarea ci#il6 :i el a r6'as principala lor constitu5ie p7n6 c7n" .ly'outh a 2ost 7ncorporat 7n 1691 cu a:e<6rile "in /ale' 7n &assachusetts. +ebarcarea la .ly'outh a 2ost pro#i"en5ial6 pentru c6 "ac6 ar 2i "ebarcat 7n =irginia ar 2i 2ost persecuta5i tot a:a cu' 2useser6 7n 9nglia. )6tr7nul )reMster le0a 2ost con"uc6torul spiritual iar Hillia' )ra"2or" a "e#enit pri'ul lor gu#ernator. Cel pu5in cinci<eci "intre coloni:ti au 'urit 7n acea pri'6 iarn6 greaP "ar 7ncep7n" cu pri'6#ara ur'6toare a2acerile coloni:tilor au 7n2lorit :i ei au reu:it cur7n" s60:i pl6teasc6 "atoriile. )iserica era centrul #ie5ii spirituale :i sociale "in co'unitatea lor. 3n 'are nu'6r "e puritani nonseparati:ti s0au stabilit 7n /ale' :i )oston "up6 1628. *n anul 1626 Lohn Hhite un pastor puritan "in +orchester
*n 9"an=s Jall e#c linnc" a7t` ,liy1i2c to'cn" @LFhis )ooU atten". ,heO"othplay 9n" a2tcr 2lay. B Dog, Mill bite , ,hue2 at 4ight. 9n EaglcFs Jlight Bs outol/ight. ,he i"le Jool is Mhint at /cliooR.
9bece"arul 4oii 9nglii pre3enta doctrina i valorile puritane al1turi de alfa"et. ,54 Cretinismul de-a lungul secolelor 9nglia a organi<at o co'panie pentru a instala c75i#a oa'eni la /ale'. 7n Cur "e cinci<eci "in aceast6 co'panie au aCuns la /ale' 7n toa'na anului 1628 :i l0au ales pe Lohn En"icott gu#ernator. 9ce:ti oa'eni erau 2ie congrega5ionali:ti puritani 2ie anglicani 7nclina5i spre congrega5ionalis' 7nainte "e a 2i p6r6sit 9nglia. 8 Japtul acesta 'ai 'ult "ec7t ser#iciile 'e"icale a'abile ale "r. /a'uel Juller care #enea "e la colonia separatist6 .ly'outh pentru a le acor"a aCutor 'e"ical 7n ti'pul iernii "in anul 162801629 a "eter'inat colonia /ale' s6 7n2iin5e<e siste'ul congrega5ional "e gu#ernare a
bisericii ba<at pe un leg6'7nt. 7n anul 1629 organi<a5ia lui Hhite a 2ost 7ncorporat6 7n Co'pania $ol2ului &assachusetts. ,o5i ac5ionarii Co'paniei $ol2ului &assachusetts care nu #oiau s6 e'igre<e "in 9nglia s0au retras :i 7n Cur "e nou6 sute au e'igrat spre 9'erica 7'preun6 cu li"erii co'paniei :i cu "ocu'entul "e constituire QNcharter@R pentru a sc6pa "e "o'nia "espotic6 a lui Carol *. 7n anul 1681 ,ribunalul $eneral "in &assachusetts a li'itat "reptul "e a #ota "oar la 'e'brii bisericii :i congrega5ionalis'ul a "e#enit religia "e stat. Coloni:tii au respins con"ucerea bisericii "e c6tre episcopi "ar au sus5inut principiul uni2or'it65ii cre"in5ei. Lohn Hinthrop Q158801649R a 2ost "eclarat gu#ernator al acestor a:e<6ri "in /ale' :i )oston. .este "ou6<eci "e 'ii "e puritani au #enit 7n aceste a:e<6ri 7ntre anii 1628 :i 1640. .astorii unui nu'6r tot 'ai 'are "e biserici erau absol#en5i "e uni#ersitate 'aCoritatea e"uca5i la Ca'bri"ge. Ei le interpretau oa'enilor /criptura a:a 7nc7t ace:tia s6 cunoasc6 'o"ul 7n care trebuie s6 o aplice 7n #ia5a lor particular6 :i social6. Cu toate c6 organi<area bisericilor era congrega5ional6 teologia acestor puritani era cal#inist6. +orin5a "e a ocupa regiuni 2ertile 7n#ecinate :i intoleran5a con"uc6torilor a:e<6rii "in 4oua 9nglie au "us la ceea ce s0ar putea nu'i Nroirea@ puritanilor. ,ho'as EooUer Q15860164;R nu'it pastor la 4eMton 7n 1688 era iritat "in cau<a li'it6rii "repturilor cet65ene:ti la 'e'brii bisericii. 7'preun6 cu congrega5ia lui a cerut 'agistra5ilor per'isiunea "e a e'igra spre #est 7n 2ertila #ale a r7ului Connecticut. 9u pri'it per'isiunea "e a pleca :i 7n Curul anului 1686 erau 7n2iin5ate trei ora:e. 7n 1688 au 2ost elaborate %egulile Jun"a'entale ale Connecticutului 2iin" "e 2apt constitu5ia noii colonii. 9ceast6 constitu5ie era 'ai liberal6 "ec7t cea a coloniei 'a'6 "eoarece nu'ai gu#ernatorul trebuia s6 2ie 'e'bru al bisericii 4 iar gu#ernarea era ba<at6 pe acor"ul poporului e?pri'at prin #otul pentru 'agistra5i. 7n2iin5area unei alte colonii poate 2i atribuit6 lui Lohn +a#enport Q159;0 16;0R pastor al unei biserici "in 1on"ra :i unuia "in 'e'brii s6i ,heophilus Eaton care au na#igat spre 9'erica 7'preun6 cu 'ul5i 'e'bri ai congrega5iei 7n 1686. Ei s0au g7n"it c6 nu #or 2i 2erici5i la )oston :i ast2el au 7n2iin5at colonia 4eM Ea#en "in su"ul Connecticutului "e a<i. .rin negocieri au ob5inut p6'7nt "e la in"ieni :i 7n 1689 au creat un co''onMealth o co'unitate econo'ic6 "e bunuri ba<at6 pe )iblie 7n care nu'ai 'e'brii bisericii a#eau "reptul "e #ot. 7n 1664 aceast6 colonie s0a unit cu celelalte pentru a 2or'a colonia Connecticut. Capitolul 7@ ,53nitatea teologic6 :i "e organi<are a 2ost asigurat6 la /ino"ul "e la Ca'bri"ge 7n anul 1646 la care repre<entan5ii a patru colonii puritane au a"optat &6rturisirea "e cre"in56 "e la Hest'inster ca e?presie a teologiei lor elabor7n" 7n 2inal Platforma de la Cam"ridge66 7n 1648. 9ceast6 plat2or'6 "eclara c6 2iecare biseric6 este autono'6 "ar toto"at6 este legat6 "e celelalte biserici pentru p6rt6:ie :i s26tuire. Jiecare biseric6 era creat6 printr0un leg6'7nt al bisericii care0i lega pe cre"incio:i unii "e al5ii :i "e Cristos Capul )isericii. .astorii :i "iaconii au "e#enit cei 'ai i'portan5i sluCitori ai bisericii :i c7n" o biseric6 "orea s6 or"ine<e pe cine#a or"inarea era o2iciat6 "e pre"icatori "in #ecin6tate. .ri'ii puritani nu i0au ignorat total pe #ecinii lor p6g7ni. Lohn Eliot Q160401690R pastor al bisericii %o?bury care a 7nceput s6 lucre<e printre in"ieni 7n 1646 :i0a organi<at con#erti5ii 7n 'ici a:e<6ri urbane. 7n Curul anului 16;4 e?istau patruspre<ece localit65i cu aproape "ou6<eci :i patru "e 'ii "e in"ieni cre:tini. +e ase'enea el a tra"us :i publicat =echiul :i 4oul ,esta'ent 7n li'ba in"ian6 7n anul 1668 :i respecti# anul 1661. C. P7antarea Ciserici7or Ca?tiste a8ericane 7nceputul bisericilor baptiste 7n 9'erica a 2ost "e ase'enea asociat cu roirea puritanilor. %oger Hillia's Qcea 160801688R care a 2ost e"ucat la Ca'bri"ge pentru pastoratul anglican a a"optat cur7n" #e"eri separatiste. *n"epen"en5a lui "e g7n"ire 10a a"us 7n 1681 "in neprietenoasa 9nglie la )oston. +e acolo el a plecat la .ly'outh "eoarece cre"ea c6 biserica "in
)oston nu se puri2icase su2icient. ,i'p "e "oi ani el a sluCit la .ly'outh. C7n" 7n 1685 biserica "in /ale' *0a solicitat ca pastor a inter#enit ,ribunalul $eneral 2iin" in2luen5at "e Lohn Cotton. * s0a or"onat s6 p6r6seasc6 7n :ase oger 5illiams, care a organi3at pro"a"il prima "iseric1 "aptist1 din AmericaF de .ord n Providence, hode Island. (ai tr3iu, el s-a retras din "iseric1 si a devenit un Rc1ut1tor al adev1ruluiG. ,5. Cretinismul de-a lungul secolelor s6pt6'7ni teritoriul "e sub Curis"ic5ia ,ribunalului pe 'oti# c6 sus5inea proprietatea in"ian6 asupra p6'7ntului c6 se opunea unei biserici "e stat :i c6 insista asupra 2aptului c6 'agistra5ii nu a#eau putere asupra religiei unei persoane. 16s7n"u0:i so5ia :i copiii 7ntr0o cas6 ipotecat6 a pornit spre p6"ure 7n 'ie<ul iernii r6t6cin" p7n6 c7n" in"ienii prieteno:i i0au o2erit aCutor. 7n anul 1686 a cu'p6rat "e la in"ieni p6'7nt :i a 7n2iin5at ora:ul .ro#i"ence. *n anul ur'6tor "oa'na 9nne Eutchinson Q159101648R a c6<ut sub inter"ic5ia autorit65ilor pentru c6 5inuse 7n casa ei 7ntruniri un"e procla'a ceea ce ea nu'ea Nun leg6'7nt al harului@. 9cest leg6'7nt era opus leg6'7ntului 2aptelor pe care spunea ea 7l procla'au to5i pastorii 7n a2ar6 "e Lohn Cotton. Conceptul "e lu'in6 l6untric6 sus5inut "e ea :i i"eea siguran5ei "epline a '7ntuirii i0au creat neca<uri. E?ilat6 "in colonie cu scurt ti'p 7nainte "e na:terea copilului ea a 2ost obligat6 s6 plece 7n toiul iernii 7n %ho"e *slan" un"e ea :i cei care au ur'at0o s0au stabilit la 4eMport :i .orts'outh. Lohn ClarUe Q1609016;6R 'e"ic :i pre"icator a "e#enit 7n#656tor 7ntr0o biseric6 "in 4eMport 7n 1688P nu este sigur "ac6 aceasta era o biseric6 baptist6. 7n anul 1689 a 2ost 7n2iin5at6 o biseric6 7n .ro#i"ence :i to5i 'e'brii inclusi# Hillia's au 2ost rebote<a5i. 4u se :tie sigur "ac6 bote<ul s0a 26cut prin scu2un"are "ar 7n orice ca< cei "oispre<ece 'e'bri au organi<at biserica "up6 reguli baptiste. 9 2ost probabil pri'a biseric6 baptist6 "in 9'erica. +e:i 7n anul 1688 e?ista o biseric6 baptist6 7n 4eMport "ocu'entele arat6 c6 pri'a biseric6 baptist6 "istinct6 "in 4eMport a ap6rut 7n 1648. 9'bele biserici "in 4eMport :i "in .ro#i"ence 7:i "isput6 7nc6 titlul "e cea 'ai #eche biseric6 baptist6 "in 9'erica. &ai t7r<iu Hillia's s0a retras "in biserica "in .ro#i"ence "ar a continuat s6 sluCeasc6 a:e<area 26c7n" rost "e o autori<a5ie te'porar6 pentru %ho"e *slan" 7n 1644. 9ceasta a 2ost con2ir'at6 "e carta "in 1668 acor"at6 "e Carol al E0lea6 2ost accentul pus "e el pe separarea bisericii "e stat :i pe libertatea "e con:tiin56P iar 'area asocia5ie baptist6 "in ti'purile 'o"erne s0a n6scut "in pri'ele lui acti#it65i 7n %ho"e *slan". D. P7antarea ro'ano0catolicis'ului n MarK7an! 9'erica Central6 :i "e /u" au pri'it o cultur6 ro'ano0catolic6 autoritar6 o'ogen6 latin6 "e la /pania :i .ortugalia "ar 9'erica "e 4or" cu e?cep5ia juebecului :i 1ouisianei a pri'it o cultur6 protestant6 pluralist6 anglo0sa?on6 "in nor"ul :i #estul Europei. 7n anul 1565 spaniolii au intro"us 7rt Jlori"a :i ulterior 7n 4eM &e?ico 9ri<ona :i Cali2ornia un ro'ano0catolicis' "e scurt6 "urat6. Jrance<ii l0au plantat 7n juebec. 7n cele treispre<ece colonii a'ericane catolicis'ul nu a prins r6"6cini "ec7t 7n &arylan" 7n 1684. &aCoritatea irlan"e<ilor :i ger'anilor care au #enit "up6 1850 erau ro'ano0catolici. 1or<ii )alti'ore > $eorge Cal#ert Qcea 158001682R :i 2iul s6u Cecil Cal#ert Q1605016;5R > au 2ost proprietarii succesi#i ai teritoriului care a aCuns s6 2ie cunoscut sub nu'ele "e &arylan". /pre "eosebire "e i"ealistul %oger Hillia's cei "oi Cal#ert a#eau interesul "e a 2ace pro2ituri. +in 1684 c7n" a Capitolul 7@ ,5" inceput colonia ei au per'is toleran5a religioas6 a:a 7nc7t s6 se poat6 stabili acolo at7t protestan5i c7t :i ro'ano0catolici. Controlul politic strict "in partea lui Cal#ert a 2ost echilibrat "e toleran5a religioas6 p7n6 c7n" &arylan" a 2ost "eclarat6 colonie regal6 7n 1692. 7n 1;02 anglicanis'ul a "e#enit religia instaurat6 c7n" gi#ernul engle< a aprobat 7n s27r:it actul "in 1692 al 9"un6rii
Coloniale. E. PennsK7Bania i c9aOerii juaUerii au ap6rut la )oston 7n 1656 "ar au si'5it cur7n" c6 nu erau pri'i5i cu bucurie "e puritanii "in 4oua 9nglie "in cau<a i"eii lor "e a separa biserica "e stat :i "in cau<a in"i2eren5ei lor 2a56 "e "octrin6. +up6 16;4 4eM Lersey a 2ost 7'p6r5it 7n Lersey "e Est :i "e =est p7n6 7n 1;02 iar Lersey "e =est a "e#enit o a:e<are a GuaUerilor. +ar .ennsyl#ania a 2ost cea care a "e#enit 'arele re2ugiu al GuaUerilor prin e2orturile lui Hillia' .enn. Carol al **0lea 7i "atora :aispre<ece 'ii "e lire tat6lui lui .enn a:a 7nc7t i0a "at lui Hillia' .enn controlul asupra .ennsyl#aniei 7n 1681 7n contul "atoriei. .enn a 26cut "in colonie un a<il un"e 7:i puteau g6si re2ugiul opri'a5ii oric6rei cre"in5e. 9ceasta e?plic6 'area "i#ersitate "e secte care apare li stu"iul istoriei religioase a .ennsyl#aniei. 7n 1688 s0au stabilit la $er'antoMn l7ng6 .hila"elphia un 'are nu'6r "e 'enoni5i ger'ani. 7n 1;40 nu'ero:i 'ora#ieni s0au stabilit 7n .ennsyl#ania "up6 o scurt6 :e"ere 7n $eorgia 7ntre 1;85 :i 1;40. !in<en"or2 con"uc6torul 'ora#ienilor a #i<itat .ennsyl#ania 7n 1;41 :i a 7ncercat 26r6 succes s6 uneasc6 grupurile ger'ane. )ethlehe' a "e#enit un centru principal pentru 'ora#ieni. +e:i luteranis'ul a'erican :i0a a#ut 7nceputurile 7n colonia olan"e<6 4eM 9'ster"a' :i 7n colonia sue"e<6 "e0a lungul r7ului +elaMare el nu a 2ost organi<at clar p7n6 c7n" nu a aCuns 7n 9'erica Eenry &uhlenberg Q1;1101;5;R 7n 1;42. El a reu:it s6 2or'e<e un /ino" 1uteran 7n .ennsyl#ania 7n 1;48. 7n ti'pul %e#olu5iei e?istau nu'ai 7n .ennsyl#ania 7n Cur "e :apte<eci :i cinci "e 'ii "e luterani. +i#ersitatea religioas6 a 2ost nota cheie a religiei 7n .ennsyl#ania :i 7n coloniile "in 'iCloc 7n ti'p ce )iserica 9nglican6 "o'ina coloniile "in su" iar )iserica Congrega5ional6 coloniile "in nor". J. .re<biterianis'ul n A8erica 7n ti'pul pri'ei Cu'6t65i a secolului al -=**0lea pre<biterienii sco5ieni care au 2ost a"u:i "e *acob * pentru a0i 7nlocui pe irlan"e<ii b6:tina:i au continuat s6 se str6'ute 7n *rlan"a "e 4or". &ul5i "intre irlan"e<ii0sco5ieni s0au stabilit 7n colonii "up6 1;10 "in cau<a "iscri'in6rii econo'ice practicat6 7'potri#a *rlan"ei "e c6tre legile co'erciale ale 9ngliei. .7n6 7n anul 1;50 7n Cur "e "ou6 sute "e 'ii #eniser6 7n 9'erica. +up6 o :e"ere scurt6 7n 4eM Englan" 'ul5i s0au 'utat 7n 4eM Lersey :i 4eM XorU un"e au populat co'itatele 3lster :i Orange. &ai 'ul5i au plecat 7n .ennsyl#ania central6 :i "e #est :i au a#ut o puternic6 in2luen56 7n regiunea .ittsburg care a "e#enit un centru i'portant al pre<bi teri ani s'ului a'erican. 9l5ii au plecat spre su" 7n #alea /henan"oah "in =irginia.
860
Jrancis &aUe'ie Q165801;08R un irlan"e< care a sosit 7n colonii 7n 1688 a "e#enit p6rintele pre<biterianis'ului a'erican. .7n6 7n anul 1;06 el organi<ase un pre<biteriu 7n .hila"elphia iar 7n 1;16 a a#ut loc pri'ul sino" al coloniilor. 7n 1;29 sino"ul a a"optat &6rturisirea "e cre"in56 "e la Hest'inster ca stan"ar" al cre"in5ei. .re<biterienii erau consi"era5i 7'preun6 cu anglicanii congrega5ionali:tii :i bapti:tii ca 2iin" cele 'ai 'ari biserici "in colonii. G. Meto!is897 n co7onii &eto"is'ul a 2ost intro"us 7n cele treispre<ece colonii "up6 1;60 "e c6tre %obert /traMbri"ge 7n &arylan" :i .hilip E'bury :i Captain Hebb 7n 4eM XorU. 7n 1;68 Lohn Hesley i0a tri'is pe %ichar" )oar"'an :i pe Loseph .il'oor ca 'isionari o2iciali. &arele pre"icator itinerant Jrancis 9sbury Q1;4501816R a sosit 7n 1;;1P iar 7n 1;84 c7n" 'eto"is'ul a 2ost organi<at o2icial 7n colonii el a "e#enit pri'ul episcop. 7n 2elul acesta 7n pri'ii 150 "e ani ai istoriei coloniilor "i2eritele biserici create "e %e2or'6 au 2ost transplantate "in Europa 7n 9'erica 9nglia 2iin" puntea. 7n &arylan" :i 7n coloniile "e centru a e?istat o biseric6 bine stabilit6 care cu e?cep5ia unei scurte perioa"e a a#ut rol con"uc6tor p7n6 la %e#olu5ia 9'erican6. +up6 %e#olu5ie separarea bisericii "e stat a 26cut ca bisericile "in 9'erica s6 2ie "epen"ente "e "ona5iile b6ne:ti #oluntare pentru a le 2inan5a :i "epen"ente "e e#angheli<are pentru a0i c7:tiga pe necre"incio:i :i pe copiii
'e'brilor bisericii.
II. EDUCA*IA %N COLONII

+up6 ce au 2ost construite case ri"icate biserici 7n2iin5ate gu#erne ci#ile :i asigurate 'iCloace "e trai e"uca5ia a 2ost una "in pri'ele preocup6ri ale Q coloni:tilor "up6 cu' reiese "in bro:ura Primele roade din .oua Anglie. 9cest interes 2a56 "e e"uca5ie era 7n tra"i5ia %e2or'ei "eoarece Cal#in :i 1uther accentuaser6 ne#oia "e e"uca5ie a:a 7nc7t in"i#i"ul s6 2ie capabil s60:i citeasc6 )iblia :i s6 poat6 2i e"uca5i con"uc6tori pentru biseric6 :i stat. )iblia "e5inea pri'ul loc 7n progra'ul lor :i 7n progra'a analitic6 a institu5iilor e"uca5ionale "e la 7nceputul 9'ericii iar e"uca5ia clasic6 a#ea un loc secun" ca un aCutor pentru cunoa:terea "eplin6 a )ibliei. E"uca5ia pro2esional6 7n colonii era asigurat6 "e continuarea siste'ului "e ucenicie "in 9nglia. 7n acest siste' un t7n6r era "at ca ucenic unui 'e:te:ugar 7ntr0o anu'it6 'eserie p7n6 c7n" 7n#65a acea 'eserie. .rin lege 7n coloniile "in nor" e"uca5ia ele'entar6 c6"ea 7n griCa gu#ernului 7n ti'p ce 7n cele "in su" acela:i scop era atins 7n 2a'iliile bogate prin angaCarea unui pro2esor particular. Dcolile gi'na<iale au 2ost 7n2iin5ate pentru a preg6ti ele#ul pentru uni#ersitate "7n"u0i o ba<6 7n li'bile clasice. Colegiile ur'au s6 asigure li"eri ci#ici :i religio:i. 3ni#ersitatea Ear#ar" a 2ost 7n2iin5at6 7n anul 1686 pentru a Npro'o#a 7n#656tura@ :i a asigura un cler cult capabil s6 trans'it6 tra"i5ia cultural6 :i religioas6 a genera5iei pre<ente celei care o ur'a.; .rincipalul scop al #ie5ii :i Capitolul 7@ ,4' al stu"iului era "e a01 cunoa:te pe +u'ne<eu :i pe Jiul /6u *sus Cristos a:a 7nc7t El s6 "e#in6 Nsingura ba<6@ a 7n#656turii. Lohn Ear#ar" al c6rui nu'e a 2ost "at colegiului a l6sat 'o:tenire noului colegiu opt sute "e lire :i biblioteca sa cu apro?i'ati# patru sute "e c6r5i. Colegiul Hillia' :i &ary "in Hillia'sburg a 2ost 2on"at 7n anul 1698 7n i"eea ca una "in principalele sale 2unc5ii s6 2ie Ne"ucarea "e buni pastori@. 1a scurt ti'p "up6 aceea puritanii "in Connecticut au "eschis Colegiul Xale 7n 1;01 pentru a le "a tinerilor o Ne"uca5ie u'anist6 :i religioas6@ a:a 7nc7t li"erilor bisericilor s6 nu le lipseasc6 ni'ic "in e"uca5ie. 7n 1;26 Hillia' ,ennent /r. Q16;801;46R un pastor irlan"e< a 7n2iin5at un colegiu l7ng6 .hila"elphia pentru a0i e"uca pe b6ie5ii lui :i pe al5ii pentru pastorat. Lonathan +icUinson a ob5inut 7n 1;46 o autori<a5ie pentru o :coal6 care s6 continue aceast6 lucrare. 9ceast6 :coal6 cunoscut6 sub nu'ele "e Colegiul "in 4eM Lersey s0a 'utat la .rinceton 2iin" apoi cunoscut6 sub nu'ele "e 3ni#ersitatea .rinceton. Colegiul IingFs QColu'biaR a 2ost 7n2iin5at printr0o cart6 regal6 7n 1;54. )apti:tii au 2on"at Colegiul %ho"e *slan" 7n 1;64 ca o institu5ie care s6 pre"ea religie :i :tiin5e 26r6 a 5ine cont "e "i2eren5ele "intre religii. 3lterior el a "e#enit 3ni#ersitatea )roMn. +art'outh a 2ost 2on"at6 7n 1;;0P %utgers "e a<i a luat 2iin56 7n 1825P iar :coala GuaUerilor "in Ea#er2or" a 2ost 2on"at6 7n 1888. Jiecare grup a c6utat s6 2on"e<e o institu5ie "e 7n#656'7nt superior pentru a asigura li"eri cre"incio:i 7n biseric6 :i 7n stat.8
III. MAREA TRE5IRE

,re<irile repetate s7nt o caracteristic6 a cre:tinis'ului anglo0sa?on "e l7ng6 9tlantic a celui teutonic :i a'erican. 4e#oia "e a0i e#angheli<a pe necre"incio:i c7t :i ne#oia "e a0i entu<ias'a pe cre"incio:i par s6 2i stat la ba<a acestor tre<iri spirituale. /e pare c6 ele au a#ut loc 7n c7te#a epoci pe o "urat6 "e cel pu5in o "eca"6 7n perioa"e "e cri<6. 7nainte "e 1865 ele au 2ost tre<iri spontane neorgani<ate pastorale :i rurale. Cu pu5in ti'p 7nainte "e 1;00 a "e#enit #i<ibil un "eclin al 'oralei :i religiei cau<at "e 7'pingerea 2rontierelor coloniilor spre #est "e o popula5ie "ina'ic6 7n 'i:care "e o serie "e r6<boaie abruti<ante :i "e ten"in5a 7n unele locuri "e a separa biserica "e stat. &area tre<ire cal#inist6 a 7nceput cu pre"icile 5inute "e ,heo"ore Jrelinghuysen 7n 2a5a congrega5iei lui olan"e<e re2or'ate "in 4eM Lersey 7n 1;26. ,re<irea a sti'ulat 7ntre oa'eni o #ia56 sincer6 spiritual6 :i 'oral6. 9cti#itatea lui Jrelinghuysen i0a in2luen5at pe pastorii pre<biterieni $ilbert
,ennent Q1;0801;64R :i Hillia' ,ennent Lr. Q1;0501;;;R 7ntr0at7t 7nc7t ei au "e#enit e#angheli:tii 7n2oca5i ai tre<irii 7ntre irlan"e<ii0sco5ieni "in coloniile centrale. 9st2el c7n" a #enit Hhite2iel" "in 9nglia 7n 1;89 a g6sit ba<e soli"e pentru tre<ire. Jocurile tre<irii care 7ncepuse 7ntre re2or'a5ii cal#ini:ti olan"e<i :i 7ntre pre<biterienii "in coloniile centrale s0au 7ntins cur7n" spre 4oua 9nglie congrega5ionalist6 prin e2orturile lui Lonathan E"Mar"s Q1;0801;58R. E"Mar"s
862
4onathan *d/ards, pastor congrega2ionalist, predicator al tre3irii spirituale, misionar la indieni, autor, primul preedinte al Colegiului Princeton i, dup1 aprecierea unora, cel mai mare filo3of-teolog pe care l-a avut vreodat1 America de .ord. a 2ost un stu"ent precoce care a absol#it la Xale 7n 1;20 la #7rsta "e 1; ani :i apoi a "e#enit pastor asociat la 4ortha'pton 7n &assachusetts 7n 1;2;. Cu toate c6 7:i citea pre"icile "in 'anuscris co'portarea :i rug6ciunea lui sincer6 au a#ut un 'are e2ect asupra oa'enilor. .re"ica sa "in 1;41 N.6c6to:ii 7n '7inile unui +u'ne<eu '7nios@ e?e'pli2ic6 7n 'o" i'presionant 2or5a pe care o a#ea el la a'#on. ,re<irea care a 7nceput 7n 1;84 s0a 7ntins 7n toat6 4oua 9nglie aCung7n" la punctul cul'inant 7n 1;40.9 $eorge Hhite2iel" Q1;1401;;0R :i0a 26cut apari5ia 7n acest ti'p la )oston :i pre"icile pe care le0a 5inut acolo :i 7n 7ntreaga regiune 4oua 9nglie au a#ut un "eosebit succes. jn" E"Mar"s :i0a pier"ut a'#onul 7n 1;50 el a sluCit ca 'isionar printre in"ieni p7n6 7n anul 1;58. 7n acel an el a "e#enit pre:e"inte la .rinceton un"e a :i 'urit "e #ariol6 7n acela:i an. El a sus5inut o teologie cal#inist6 :i cre"ea c6 "e:i oa'enii au capacitatea ra5ional6 "e a se 7ntoarce spre +u'ne<eu "atorit6 stric6ciunii totale le lipse:te capacitatea sau 7nclina5ia 'oral6 pentru aceast6 7ntoarcere. 9ceast6 capacitate trebuie s6 2ie "at6 "e harul "i#in. El a scris 'ult "espre su#eranitatea :i "espre "ragostea lui +u'ne<eu 7n lucrarea sa "espre !i"ertatea voin2ei. El a scris c6 "ragostea lui +u'ne<eu 7i atrage pe oa'eni la El :i 7n lucrarea 1ui "up6 ce ei "e#in cre:tini. .re<biterienii "in coloniile centrale au purtat 2ocurile tre<irii spre su". /a'uel +a#ies Q1;2801;61R a "e#enit li"erul tre<irii printre pre<biterienii "in co'itatul Eano#er "in =irginia. 9ceast6 tre<ire :i0a a#ut originea 7n ini5iati#a lui /a'uel &orris "e a le citi literatur6 religioas6 #ecinilor lui 7n Ncasa lui "e citire@. Ja<a baptist6 a tre<irii "in su" s0a n6scut "in opera lui /hubal /tearns Q1;0601;;1R :i +aniel &arshall "in 4oua 9nglie. .re"icile lor erau 'ai e'o5ionale :i 'ul5i au 2ost c7:tiga5i la )iserica )aptist6 "in Carolina "e 4or". Capitolul 7@ 868 ,re<irea 'eto"ist6 a a#ut "e ase'enea r6"6cini a"7nci 7n su" :i ea a a#ut loc prin e2orturile lui +e#ereu? Larratt Q1;8801801R un preot episcopalian :i ale unor pre"icatori laici. Hhite2iel" a unit e2orturile tuturor acestor pre"icatori ai tre<irii c6l6torin" 7n toate coloniile 7n :apte #i<ite 7ntre 1;88 :i 1;69. +e:i "eseori pre"icile erau ur'ate "e 2eno'ene neobi:nuite a 2ost o tre<ire "e un tip 'ai 'o"erat "ec7t cea "e0a "oua tre<ire care a a#ut loc aproape "e s27r:itul secolului. 9cesta tre<ire a 2ost paralela a'erican6 a pietis'ului "in Europa :i a tre<irii 'eto"iste "in 9nglia. O ase'enea 'i:care era 'enit6 s6 aib6 re<ultate neobi:nuite. 4u'ai 7n 4oua 9nglie "intr0o popula5ie "e 800.000 s0au a"6ugat 7ntre 80.000 :i 40.000 "e noi 'e'bri la bisericile e?istente :i au 2ost 7n2iin5ate 150 "e biserici noi. 9lte 'ii au #enit 7n biserici 7n coloniile su"ice :i centrale. 7n 2a'ilii la 'unc6 :i la "istrac5iile oa'enilor a ap6rut o 5inut6 'oral6 'ai 7nalt6. Colegii ca .rinceton IingFs QColu'biaR Ea'p"en0/y"ney :i altele au 2ost 7n2iin5ate cu scopul "e a asigura pre"icatori pentru 'ultele congrega5ii noi. 1ucrarea 'isionar6 a pri'it un nou i'bol" a:a 7nc7t 'ul5i b6rba5i s0au angaCat 7n lucrarea 'isionar6 7ntre in"ieni a:a cu' a 26cut 7n 1;48 +a#i" )rainer" Q1;1801;4;R care a "o#e"it un 'are sacri2iciu personal. Hhite2iel" a 7n2iin5at
un or2elinat la )ethes"a $eorgia. &ulte alte opere u'anitare :i0au "atorat e?isten5a tre<irii. ,re<irea a a"us "e ase'enea schis'6 "eoarece pastorii nu au 2ost to5i "e aceea:i p6rere 7n leg6tur6 cu atitu"inea bisericii 2a56 "e tre<ire. Clerul "in 4oua 9nglie s0a "i#i<at 7n N=echile lu'ini@ Qcon"u:i "e Charles Chauncy care se opunea tre<irii e#angheli:tilor itineran5i :i cal#inis'ului 'ultora "intre repre<entan5ii tre<iriiR :i N4oile lu'ini@ Qcon"u:i "e E"Mar"s care sus5ineau tre<irea :i un cal#inis' u:or 'o"i2icatR. 9ceast6 ruptur6 a "us 7n cele "in ur'6 la "e<#oltarea unui grup conser#ator :i a unui grup liberal. +in grupul lui Chauncy s0au "e<#oltat la 7nceputul secolului al -l-0lea unitarienii care au scin"at congrega5ionalis'ul "in 4oua 9nglie. ,re<irea i0a scin"at pe pre<biterienii "in coloniile centrale 7n 1;41 7n "ou6 grupuri. Ei s0au reunit abia 7n 1;58. /N%a'ura #eche@ 2or'at6 "in pre"icatorii 'ai b6tr7ni "in .hila"elphia :/7'preCuri'i se opunea autori<6rii :i or"inarii oa'enilor nee"uca5i pentru lucrare a"'iterii repre<entan5ilor tre<irii 7n parohiile 7n2iin5ate :i atitu"inii critice a 'ultor repre<entan5i ai tre<irii 2a56 "e lucrarea pastorilor. N%a'ura nou6@ sus5inea tre<irea :i autori<area unor oa'eni nee"uca5i care "o#e"eau c6 au "aruri spirituale "eosebite pentru a se 7ngriCi "e noile biserici. Di re2or'a5ii olan"e<i "in 4eM Lersey :i bapti:tii "in su" s0au scin"at pentru o #re'e neput7n" s6 aCung6 la un acor" co'un 7n ceea ce pri#e:te atitu"inea pe care trebuia s6 o ia biserica 2a56 "e tre<ire. +ar nu se poate nega 2aptul c6 tre<irea a a#ut o in2luen56 #aloroas6 7n #ia5a 9'ericii :i a aCutat la preg6tirea spiritual6 a oa'enilor pentru a 2ace 2a56 r6<boiului 2rance< :i celui in"ian "in 1;5601;68.
864
I(. BISERICILE I RE(OLU*IA AMERICAN$

%e#olu5ia 9'erican6 a a"us 'ulte proble'e bisericilor coloniale. )iserica 9nglican6 a r6'as loial6 cau<ei re#olu5ionare 7n coloniile su"ice cu' au 2ost &arylan" :i =irginiaP 7n coloniile centrale loialitatea ei era "i#i<at6 7n 'o" egal 7ntre re#olu5ionari :i engle<iP 7n 4oua 9nglie ea era 7n general loial6 9ngliei. +eoarece Lohn Hesley era un 'e'bru al parti"ului conser#ator :i 7l spriCinea pe "o'nitor 'eto"i:tii au 2ost acu<a5i "e neloialitate 2a56 "e cau<a colonial6. 7n general 7ns6 ei au a#ut o po<i5ie neutr6. juaUerii 'enoni5ii :i 'ora#ienii erau patrio5i 7n ini'6 "ar principiile lor paci2iste 7i re5ineau "e la orice participare la r6<boi. Congrega5ionali:tii bapti:tii luteranii ro'ano0catolicii :i pre<biterienii au a"optat cau<a re#olu5ieiP 7n pre"icile :i 7n#656turile lor pre"icatorii :i e"ucatorii au a'pli2icat i"eea leg6'7ntului bisericesc ba<at pe acor"ul oa'enilor "7n"u0i "i'ensiunile unui pact politic care se ba<ea<6 pe acor"ul oa'enilor necesar pentru 7n2iin5area oric6rui stat. +o'nitorul nu poate s60:i 7ncalce contractul sau s6 ac5ione<e contrar legilor lui +u'ne<eu argu'entau ei 26r6 a se a:tepta ca oa'enii s6 nu se re#olte. /27r:itul r6<boiului 7n 1;88 a a#ut re<ultate i'portante pentru religie. *n2luen5a bisericii a contribuit la apari5ia unei inter"ic5ii 7'potri#a oric6rei biserici "e stat :i a "reptului la o e?ercitare liber6 a religiei a:a cu' au 2ost enun5ate "e .ri'ul 9'en"a'ent la Constitu5ie. 3n alt re<ultat a 2ost separarea bisericii "e stat 7n statele un"e e?istase o biseric6 "e stat. /epararea a a#ut loc 7n &arylan" :i 4eM XorU 7n ti'pul %e#olu5ieiP "ar abia 7n 1;86 prin e2orturile lui Le22erson )iserica 9nglican6 :i0a pier"ut po<i5ia pri#ilegiat6 7n =irginia. 4eM Ea'pshire 7n 181; Connecticut 7n 1818 :i &assachusetts 7n 1888 au separat "e stat )iserica Congrega5ional6. 3r'7ne analogia na5iunii care crease 7n 1;89 un gu#ern na5ional bisericile au elaborat constitu5ii :i au 2or'at organi<a5ii na5ionale. &eto"i:tii con"u:i "e CoUe :i 9sbury au creat 7n 1;84 o biseric6 na5ional6 care a "e#enit cunoscut6 sub nu'ele "e )iserica Episcopal6 &eto"ist6. 9nglicanii au 2or'at 7n 1;89 )iserica Episcopal6 .rotestant6. .re<biterienii au creat o biseric6 na5ional6 7n 1;88 :i pri'a a"unare general6 s0a 7ntrunit 7n 1;89. %e2or'a5ii olan"e<i au creat o biseric6 na5ional6 7n 1;92 iar re2or'a5ii ger'ani 7n 1;98. )isericile "in 4oua 9nglie nu au 2ost 'ult a2ectate "e ten"in5ele spre organi<are centrali<at6 :i na5ionali<at6. 9 2ost bine#enit 2aptul c6 noile biserici na5ionale au pri'it un
<el spiritual proasp6t prin cea "e0a "oua tre<ire care a 7nceput apro?i'ati# 7n ti'pul c7n" noua na5iune 7:i a"opta Constitu5ia. )isericile a'ericane 2useser6 7ncercate prin 2ocurile r6<boiului :i acu' erau gata s60:i "uc6 'isiunea la noua na5iune unit6. Capitolul 7@ ,45
NOTE
1. .eter $. &o"e Source &oo' and &i"liographical )uide for American Church Histor% Q&enasha His.: )anta 1921R p. 9010 26. 2. *bi". p. 49. 8. *bi". p. 64065. =e78-6>98 QCa'bri"ge: Ear#ar" 3ni#ersity .ress 1988R cap. 5 'ai ales p. 12;0181. 4. &o"e Source &oo', p. 9;098. 5. *bi". p. ;60;;. 6. *bi". p. 1190120. ;. *bi". p. ;80;5. =e<i "e ase'enea E.E. Cairns N,he .uritan .hilosophy o2 E"ucation@ 7n &i"liotheca Sacra, 104 Qiulie0sept. 194;R: p. 8260886. 8. *bi". p. 20021 1090110 2240250 2880290. 9ceste pagini re"au c7te#a "in cartele acestor :coli. 9. *bi". p. 2140221.
RA*IONALISM+ RENATERE+ -I CON/ESIONALISM+ '41.-'-."
33
Ra:iona7is8+ tre<ire s?irit9a7= i ro8ano-cato7icis8
/ecolul al -=*0lea a 2ost 'arcat "e apari5ia protestantis'ului :i "e "e<#oltarea i"eilor lui "e ba<6 prin e2ortul unor con"uc6tori creati#i cu' au 2ost Cal#in :i 1uther. +in ne2ericire 7n ti'pul secolului al -=E0lea protestantis'ul a "e<#oltat un siste' "e "og'6 orto"o?6 pe care in"i#i"ul 7l accepta la ni#elul intelectual. 9cest siste' a elaborat un nou scolasticis' 'ai ales 7ntre luteranii "in $er'ania care au "e#enit 'ai preocupa5i "e "og'6 "ec7t "e e?pri'area "octrinei 7n #ia5a practic6. 9ceast6 e?presie intelectual6 rece a cre:tinis'ului cuplat6 cu asprele r6<boaie religioase "intre anii 1560 :i 1648 :i cu apari5ia 2ilo<o2iei ra5ionaliste :i a :tiin5ei e'pirice au "us la ra5ionalis' :i la 2or'alis' 7n religie 7ntre anii 1660 :i 1;80 7n 9nglia Europa :i 'ai t7r<iu 7n 9'erica. +e<gustul pentru orto"o?ia rece 7ntre 2ilo<o2ii ra5ionali:ti :i oa'enii "e :tiin56 apari5ia religiei naturale :i teoria c6 biserica este un grup "e cre"incio:i 7n leg6'7nt cu +u'ne<eu :i unul cu altul au "us la apari5ia toleran5ei :i a #ariet65ii "e con2esiuni. 7n ti'pul secolelor al -=E0lea :i al -=***0lea au ap6rut "ou6 reac5ii 2a56 "e scolasticis'ul protestant. O reac5ie a 2ost ra5ionalis'ul care :i0a a#ut e?presia religioas6 7n religia natural6 a "eis'ului iar cealalt6 a 2ost tre<irea. 9ceasta "in ur'6 s0a e?pri'at 7n unele ca<uri printr0un accent pe ceea ce se nu'ea teologia lu'inii l6untrice iar 7n alte ca<uri prin insisten5a asupra i'portan5ei )ibliei :i a piet65ii personale. .re<entarea sche'atic6 "e pe pagina ur'6toare ilustrea<6 rela5iile "intre aceste 'i:c6ri "i2erite "intre anii 1648 :i 1;89.
I. RA*IONALISM I RELIGIE
$7n"irea 'o"ern6 pune accentul pe i'portan5a ra5iunii :i a 'eto"ei :tiin5i2ice 7n "escoperirea a"e#6rului :i re2u<6 s6 2ie legat6 "e tra"i5iile trecutului. 9ceste i"ei :i0au a#ut 7nceputul 7n perioa"a "intre s27r:itul %6<boiului "e 80 "e 9ni :i 7nceputul %e#olu5iei Jrance<e. ,rebuie acor"at6 aten5ie 'oti#elor apari5iei :i re<ultatelor acestor i"ei "atorit6 i'pactului lor asupra religiei. *ACKII +AKJ D* A -ADADIA P A-*S-A.-J
%9K*O491*/& Qcap ra5iuneR
I
+eis'ul engle< QEerbertR Z *lu'inis'ul 2rance<
I
9u2Ulaerung0ul ger'an B
,reispre<ece colonii .*E,*/& Qini'6 e'o5iiR ,%E!*%E /.*%*,391f Qbiblic6 practic6R biseric6 7n biseric6 13&*49 1f34,%*C9 Q'istic6R .ieti:tii /pener JrancUe !in<en"or2 Q&ora#ieniR %o'ano0catolicii juieti:tii &olinos Jenelon juaUerii Jo? )arclay /Me"enborgienii 9nglia &eto"i:ti Hesley Qar'inianR Hhite2iel" Qcal#inistR 9'erica &area tre<ire 4oua 9nglie QCongrega5ionalR Lonathan E"Mar"s Coloniile centrale Q%e2or'ateR Jrelinghuysen ,ennent &eto"i:tii +. /arratt .re<biterienii /. &orris /. +a#ies )apti:tii /. /tearns
Capitolul 77 ,4" A. Ori@inea "eis'ului 1a apari5ia ra5ionalis'ului 7n secolul al -=**0lea au contribuit c7te#a ele'ente. Ori<ontul :tiin5i2ic a 2ost 'ult l6rgit prin opera 'arilor oa'eni "e :tiin56 ai #re'ii. =echea teorie a unui uni#ers geocentric a 26cut loc teoriei unui uni#ers heliocentric. 9ceast6 teorie a 2ost elaborat6 "e Copernic Q14;80 1548R :i populari<at6 "e $alileo $alilei Q156401642R. *saac 4eMton Q164201;2;R a 2ost preocupat 7nc6 "in tinere5e "e posibilitatea e?isten5ei unor principii "e ba<6 care operea<6 7n 7ntregul uni#ers. 7n 168; el a scris Principia mathematica CPrincipiile matematiciiP, 7n care a "e<#oltat i"eea legii gra#ita5iei. $ra#itatea a 2urni<at cheia pentru uni2icarea 2eno'enelor 2i<icii. .7n6 c7n" a 2ost 7nlocuit "e concep5ia lui +arMin "espre cre:terea biologic6 principiul legii naturale a 2ost consi"erat ca 2iin" un principiu 2un"a'entalP oa'enii pri#eau uni#ersul ca pe o 'a:in6 sau un 'ecanis' care operea<6 prin
legi naturale in2le?ibile. .rincipiul legilor naturale "escoperite prin ra5iune era aplicat la 'ulte alte "o'enii ale cunoa:terii cu' ar 2i :tiin5a politic6 econo'ia :i religia. +e ase'enea europenii au 26cut cuno:tin56 cu alte culturi prin inter'e"iul co'ercian5ilor curaCo:i care plecau spre col5urile 7n"ep6rtate ale p6'7ntului 7n interesul a2acerilor lor. 9u 2ost a"use 7n Europa cuno:tin5e "espre religiile necre:tine :i 7n#65a5ii au 7nceput s6 co'pare aceste religii cu cre:tinis'ul. Ei au g6sit ase'6n6ri 7n principii. Japtul acesta i0a 26cut pe 'ul5i s6 se 7ntrebe "ac6 nu cu'#a e?ist6 o religie natural6 "e ba<6 pe care o au to5i oa'enii in"epen"ent "e )iblie sau "e preo5i. 7n 2elul acesta oa'enilor le0a 2ost con"us6 g7n"irea spre "eis' care p6rea s6 o2ere o religie at7t natural6 c7t :i :tiin5i2ic6. +e ase'enea noile 2ilo<o2ii ale e'piris'ului :i ra5ionalis'ului au contestat tra"i5ia 7n nu'ele ra5iunii. 9ceste 2ilo<o2ii au pus ra5iunea :i si'5urile o'ului 7n locul re#ela5iei ca principal6 cale spre cunoa:tere. Ele erau orientate spre p6'7nt prin preocuparea lor pentru o' cel care e?ercit6 cunoa:terea 7n loc s6 2ie preocupate "e realitatea care trebuie cunoscut6 :i anu'e "e +u'ne<eu. E'piris'ul a "at :tiin5ei o 'eto"6 care a 2ost aproape "i#ini<at6 "e po<iti#i:ti :i "e prag'ati:ti. Jrancis )acon Q156101626R :i0a publicat .ovum organum 7n 1620. 7n aceast6 lucrare el a elaborat o 'eto"6 in"ucti#6 "e interpretare a naturii. 9ceast6 'eto"6 cre"ea el #a 7nlocui 'eto"a "e"ucti#6 a lui 9ristotel 2olosit6 at7t "e 'ult "e scolastici 7n E#ul &e"iu. Jolosin" 'eto"a in"ucti#6 cunoscut6 "e ase'enea ca 'eto"a :tiin5i2ic6 o'ul "e :tiin56 nu accept6 ni'ic "oar pe ba<a autorit65ii. El "e<#olt6 o ipote<6 obser#6 2apte 7n leg6tur6 cu i"eea lui controlea<6 2aptele prin e?perien5e repetate :i nu'ai "up6 aceea enun56 o lege general6. .rin 'eto"a "e"ucti#6 'ai #eche oa'enii legau "e un 2apt un principiu general acceptat pe ba<a autorit65ii :i apoi tr6geau o conclu<ie 26r6 a testa #ali"itatea principiului general. Jilo<o2ia e'piric6 a lui Lohn 1ocUe Q168201;04R a consoli"at teoria lui )acon. 7n lucrarea sa *seu despre n2elegerea uman1 Q1690R 1ocUe a negat 8;0 Cretinismul de-a lungul secolelor e?isten5a i"eilor 2i?e 7n 'inte cu' ar 2i ti'pul :i spa5iul :i a a2ir'at c6 'intea unui copil este goal6. Cunoa:terea #ine la copil pe '6sur6 ce si'5urile lui a"uc sen<a5ii 'in5ii care prin re2lec5ii asupra sen<a5iilor creea<6 cunoa:terea. 9ceast6 legare a cunoa:terii "e sen<a5ie a "us la o abor"are 'aterialist6 a #ie5ii. Co'binarea i"eilor lui 1ocUe cu i"eile lui )acon a a#ut ca re<ultat un triu'2 al 'eto"ei :tiin5i2ice ca 'o" 'aCor "e a "ob7n"i cunoa:terea. Jilo<o2ii "in :coala ra5ionalist6 ri"icaser6 "e ase'enea 7n sl6#i capacitatea o'ului "e a "escoperi a"e#6rul prin ra5iune 26r6 a recurge la re#ela5ie. ,eologia natural6 trebuia s6 2ie punctul "e pornire pentru teologie. %ene +escartes Q159601650R a elaborat o 2ilo<o2ie 7n care punctul s6u "e pornire era 7n"oiala 2a56 "e orice cu e?cep5ia propriei sale con:tiin5e :i a capacit65ii sale "e a g7n"i. +in acest 2apt 2oarte e#i"ent el a construit un siste' "e g7n"ire 7n care "i2eritele a?io'e puteau 2i cunoscute cu siguran56 'ate'atic6. El a argu'entat c6 e?ist6 anu'ite concepte 7nn6scute 7n ra5iunea u'an6 cu' ar 2i ti'pul :i spa5iul care per'it 'in5ii s6 organi<e<e "atele pe care i le 2urni<ea<6 si'5urile. Cu toate c6 +escartes a 2ost un "ualist care cre"ea 7n e?isten5a unei lu'i 'intale :i a unei lu'i 'ateriale el cre"ea c6 nu'ai prin ra5iune poate accepta e?isten5a lui +u'ne<eu :i a su2letului. *"eile sale tin" s6 7nt6reasc6 cre"in5a o'ului 7n capacitatea sa "e a "ob7n"i cunoa:terea "oar prin ra5iune :i prin 'eto"a :tiin5i2ic6. Jilo<o2ia ra5ionalist6 :i legile :tiin5i2ice ale lui 4eMton au "at na:tere i"eii potri#it c6reia prin ra5iune :i prin 'eto"e :tiin5i2ice o'ul poate "escoperi legile naturale :i poate tr6i 7n acor" cu ele. +eis'ul a 2ost un re<ultat natural al abor"6rii :tiin5i2ice :i 2ilo<o2ice a cunoa:terii pe care a' "escris0o 'ai sus. El a ap6rut 7n 9nglia 7n ti'pul secolului al -=E0lea :i s0a r6sp7n"it "e acolo 7n Jran5a $er'ania :i 9'erica. Era o religie natural6 sau o religie a ra5iunii. +eis'ul Q7n latin6
Deus, +u'ne<euR a elaborat un siste' "e cre"in56 7ntr0un +u'ne<eu transcen"ental care "up6 ter'inarea operei "e crea5ie a l6sat uni#ersul s6 2ie gu#ernat "e legi naturale care pot 2i "escoperite pe cale ra5ional6. 9st2el +u'ne<eu a "e#enit un N+u'ne<eu absent@. +eistul insist6 c6 +u'ne<eu este "easupra crea5iei /ale. .anteistul tin"e s6 accentue<e i'anen5a lui +u'ne<eu 7n crea5ia 1uiP "ar teistul a sus5inut 7ntot"eauna c6 +u'ne<eul transcen"ental nu 2ace parte "in crea5ia 1ui ci El este i'anent 7n ea ca .ro#i"en56 :i ca %6scu'p6r6tor prin Cristos. B. Do@8e7e !eis8979i. +eis'ul o religie 26r6 re#ela5ie scris6 pune accent pe cerul 7nstelat "e "easupra :i pe legea 'oral6 "in6untru. 3na "in principalele "og'e ale "eis'ului > :i "ei:tii :i0au a#ut "og'ele lor: legile naturale ale religiei care pot 2i "escoperite prin ra5iune > era cre"in5a 7ntr0un +u'ne<eu transcen"ental care este Cau<a .ri'ar6 a unei crea5ii 'arcate "e "o#e<ile e?isten5ei unui plan. +ei:tii cre"eau c6 +u'ne<eu :i0a l6sat crea5ia s6 opere<e sub legi naturaleP prin ur'are nu este loc pentru 'inuni pentru )iblie ca o re#ela5ie "e la +u'ne<eu pentru pro2e5ie pro#i"en56 sau pentru Cristos ca Capitolul 77 ,-' +u'ne<eu0o'. +ei:tii sus5ineau c6 Cristos a 2ost "oar un 7n#656tor 'oral :i insistau c6 7nchinarea era "atorat6 lui +u'ne<eu. O alt6 "og'6 era cre"in5a c6 N#irtutea :i pietatea@ constituie cea 'ai i'portant6 7nchinare pe care o putea o2eri cine#a lui +u'ne<eu. 1egile etice ale lui +u'ne<eu s7nt 7n )iblie care este un ghi" etic :i 7n natura o'ului un"e ele pot 2i "escoperite prin ra5iunea u'an6. O persoan6 trebuie s6 se c6iasc6 "e 2aptele rele :i s60:i tr6iasc6 #ia5a con2or' legilor etice "eoarece e?ist6 ne'urirea :i 2iecare in"i#i" #a sta 7n 2a5a r6spl65ii :i a pe"epsei "up6 'oarte. +eis'ul a "o'inat g7n"irea claselor "e sus 7n 9nglia 7n perioa"a "intre pre<entarea principiilor "e ba<6 ale "eis'ului "e c6tre E"Mar" Eerbert 1or" "e Cherbury Q158801648R 7n 1624 :i lucrarea lui +a#i" Eu'e Q1;1101;;6R. Cre"in5a lui Eerbert poate 2i re<u'at6 7n a2ir'a5ia c6 lui +u'ne<eu care e?ist6 trebuie s6 * se a"uc6 7nchin6ciune prin poc6in56 :i printr0o #ia56 etic6 ast2el ca su2letul ne'uritor s6 se bucure "e r6splata #e:nic6 :i nu "e pe"eaps6. Charles )lount Q165401698R a 2ost un alt "eist i'portant. Lohn ,olan" Q16;00 1;22R 1or"ul /ha2tesbury Q16;101;18R :i al5ii sus5ineau c6 cre:tinis'ul nu este ce#a 'isterios ci el poate 2i #eri2icat "e ra5iune. Ceea ce nu poate 2i #eri2icat prin ra5iune trebuie respins. +a#i" Eu'e a atacat 'inunile "in )iblie. &ul5i s0au ri"icat s6 apere cre:tinis'ul orto"o?. Hillia' 1aM Q168601;61R care a scris 2ru'oasa lucrare "espre #ia5a "e 7nchinare a cre:tinului A chemare serioas1 la o via21 devotat1 i sfnt1 Q1;28R a scris "e ase'enea Pro"lema ra2iunii Q1;82R 7n care argu'enta c6 o'ul nu poate 7n5elege 7ntreaga religie prin procese ra5ionale "eoarece +u'ne<eu este "easupra ra5iunii. Loseph )utler Q168201;52R 7n Analogia religiei Q1;86R arat6 c6 argu'entele "ei:tilor 7'potri#a +u'ne<eului )ibliei s0ar aplica :i +u'ne<eului naturii "ac6 ra5iunea ar 2i autoritatea. )utler a 2olosit argu'entul probabilit65ii pentru a "e'onstra c6 cre:tinis'ul orto"o? r6spun"e proble'elor 'ai bine "ec7t "eis'ul. Hillia' .aley Q1;4801805R a 2olosit argu'entul e?isten5ei unui plan al crea5iei pentru a "o#e"i e?isten5a unui +u'ne<eu care /e re#elea<6 7n )iblie 7n e?isten5a lui Cristos :i 7n 'inuni a:a 7nc7t o'ul s6 poat6 2i con"us la o #ia56 bun6 "e ascultare "e +u'ne<eu :i "e preg6tire pentru ne'urire. C. %6sp7n"irea !eis8979i +eoarece "ei:tii engle<i cu' au 2ost Eerbert :i /ha2tesbury au c6l6torit 7n Jran5a "eoarece c6r5ile "eiste au 2ost tra"use :i publicate 7n str6in6tate :i "eoarece 2rance<i ca %ousseau :i =oltaire au c6l6torit 7n 9nglia i"eile "eiste s0au r6sp7n"it 7n Jran5a un"e au g6sit un cli'at "e opinie 2a#orabil 7ntre 2ilo<o2iile secolului al -=***0lea. +eis'ul lui %ousseau a 2ost "e<#oltat 7n ro'anul s6u *mile, iar "eis'ul lui =oltaire a p6truns 7n toate scrierile sale 7'potri#a bisericii :i 7n 2a#oarea toleran5ei. +F9le'bert :i +enis +i"erot Q1;1801;84R au e"itat *nciclopedia, o enciclope"ie ra5ionalist6 cuprin<6toare a cunoa:terii uni#ersale. 7n Jran5a "isputa a#ea loc 7ntre )iserica
%o'ano0catolic6 :i ace:ti liber0cuget6tori "ei:ti. +eoarece i"eologia lor "eist6 a asigurat o e?plica5ie ra5ional6 pentru re#olu5ionarii 2rance<i 7n 1;89
8;2
liber0cuget6torii au a#ut o in2luen56 i'portant6 asupra re#olu5iei care ur'a s6 a"uc6 schi'b6ri at7t "e 'ari 7n Europa. /crierile "ei:tilor #i<ita lui ,olan" la Eano#ra :i :e"erea lui =oltaire la curtea lui Jre"eric cel &are au r6sp7n"it 7n $er'ania religia ra5iunii un"e ea a g6sit o pri'ire 2a#orabil6 7n ciu"a acti#it65ii anterioare a pieti:tilor. *'igrarea "ei:tilor engle<i scrierile "eiste :i o2i5erii "ei:ti "in ar'ata engle<6 "in 9'erica 7n ti'pul r6<boiului "in 1;5601;68 au aCutat la r6sp7n"irea "eis'ului 7n colonii. JranUlin Le22erson Ethan 9llen :i ,ho'as .aine au 2ost printre "ei:tii "e sea'6 ai 9'ericii. 1ucrarea lui .aine *poca ra2iunii Q1;95R a aCutat la populari<area i"eilor "eiste. 7n 2elul acesta 9'erica 9nglia Jran5a :i $er'ania au 2ost e?puse in2luen5elor "istructi#e ale "eis'ului. D. Re<97tate7e !eis8979i +eis'ul a aCutat la 7nt6rirea i"eii "e o'nipoten56 a statului "eoarece oa'eni ca %ousseau au insistat c6 statul are origine natural6. /tatul 7:i are originea 7ntr0un acor" social 7ntre oa'eni su#erani care :i0au ales con"uc6torii. Con"uc6torii s7nt responsabili 2a56 "e popor 7n a:a '6sur6 7nc7t "ac6 nu0:i 7n"eplinesc "atoriile poporul are "reptul s60i schi'be. /tatul supus nu'ai poporului su#eran este supre' 7n toate "o'eniile #ie5ii. +eis'ul a aCutat la "e<#oltarea concep5iei bun6t65ii :i per2ec5iunii o'ului a:a 7nc7t s0ar putea a:tepta un progres u'an continuu spre o or"ine 'ai per2ect6 pe p6'7nt. +eis'ul a 2ost neCusti2icat "e opti'ist "eoarece el tin"ea s6 ignore p6catul o'enesc. 1iberalis'ul 'o"ern cu accentul lui pe ra5ionalis' 7n 'eto"ologie "atorea<6 'ult "eis'ului. +e ase'enea "ei:tii au aCutat la crearea siste'ului 'o"ern "e critic6 7nalt6 a )ibliei. Cu toate acestea cre:tinis'ul a a#ut "e c7:tigat ce#a "e pe ur'a "eis'ului. 7n aceast6 perioa"6 a crescut toleran5a :i 7n aceasta "ei:tii au Cucat un rol i'portant "eoarece ei cre"eau c6 i"eile religioase s7nt ra5ionale :i "eci oa'enii trebuie s6 2ie liberi s6 le a2ir'e. +e ase'enea "ei:tii au cooperat cu cre:tinii 'ai orto"oc:i 7n "i2erite acti#it65i u'anitare "eoarece ei cre"eau 7n "e'nitatea o'ului ca 2iin56 ra5ional6. *'pulsul spre stu"iu a "us "e ase'enea la re<ultate utile 7n "o'eniul criticii "e te?t :i 7n "o'eniul e?ege<ei. C6rturarii au aCutat la "e<#oltarea unui te?t autoritar al )ibliei :i la "e'onstrarea 2aptului c6 ea a aCuns la noi "e la autorii originali 7ntr0o stare "e p6strare e?cep5ional6. 9plicarea gra'aticii :i a istoriei la o e?ege<6 corect6 a )ibliei a 2ost in"irect sti'ulat6 "e 'i:carea ra5ionalist6. 4u'eroase 'i:c6ri "e tre<ire spiritual6 "e pe continent "in 9nglia :i "in 9'erica au luat na:tere 7n paralel cu "e<#oltarea ra5ionalis'ului :i a "eis'ului. 7n unele ca<uri aceste 'i:c6ri a#eau la ba<6 i"eea "e Nlu'in6 l6untric6@ prin care o'ul poate 2i ilu'inat spiritual separat "e > sau prin > )iblie. juietis'ul ro'ano0catolic :i GuaUeris'ul engle< au ilustrat aceast6 ten"in56. .ietis'ul "in bisericile luterane :i 'eto"is'ul "in bisericile anglicane s7nt e?e'ple "e tre<iri spirituale ba<ate pe /criptur6. Capitolul 77 ,-,
II. MISTICISM I RELIGIE

9. .e continentul european
juietis'ul a 2ost o 'i:care 'istic6 7n ca"rul )isericii %o'ano0Catolice 7n ti'pul secolului al -=E0lea. El punea accentul pe o abor"are intuiti#6 "irect6 a lui +u'ne<eu "e c6tre su2letul pasi# care se "eschi"e pentru in2luen5a lu'inii l6untrice. juietis'ul a 2ost o reac5ie 7'potri#a ra5ionali<6rii "og'ei 7nainta:ii Guieti:tilor au 2ost pio:ii Charles )orro'eo Q158801584R car"inal :i arhiepiscop "e &ilano *gna5iu "e 1oyola ,eresa a /paniei :i Jrancis "e /ales Q156;01622R "in Jran5a. 1ucrarea Introducere la via2a pioas1 Q1609R a acestuia "in ur'6 ar putea 2i citit6 cu 2olos "e protestan5ii "e a<i. 9ce:ti 'istici ai Contrare2or'ei au 2ost ur'a5i "e Guieti:tii secolului al -=E0lea. &ichal &olinos Q16400cca 169;R 7n )hidul spiritual Q16;5R a a2ir'at c6 pasi#itatea su2letului este calea "e "eschi"ere spre 7'p6rt6:irea lu'inii "i#ine
"e la +u'ne<eu. 7n aceast6 stare nu trebuie s6 2ie e?ercitat6 #oin5a u'an6. *"eile lui au 2ost a"optate "e &a"a'e $uyon Q164801;1;R care punea accentul pe conte'plarea pasi#6 a +i#inului ca 'eto"6 a e?perien5ei 'istice unirea cu +i#inul 2iin" scopul ei. Jrancis Jenelon Q165101;15R pro2esorul particular al regelui a ap6rat0o "e atacurile lui )ossuet :i 7n lucrarea sa Perfec2iunea cretin1 a "at o not6 po<iti#6 Guietis'ului. 1ucrarea este un aCutor :i pentru #ia5a religioas6 a protestan5ilor nu nu'ai pentru a ro'ano0catolicilor. &isticis'ul protestant poate 2i ilustrat prin opera 'arelui o' "e :tiin56 sue"e< E'anuel /Me"enborg Q168801;;2R care a aCuns la conclu<ia c6 7n spatele lu'ii 2i<ice a naturii e?ist6 o lu'e spiritual6 care corespun"e lu'ii 2i<ice. El sus5inea c6 7ntre aceste "ou6 lu'i este posibil6 o co'unicare prin con#ersa5ia cu 2iin5ele cere:ti. El a spirituali<at )iblia pentru a o corela cu re#ela5iile pe care i le0au a"us ace:ti #i<itatori cere:ti. .e ba<a 7n#656turilor lui 7n 1;88 a 2ost organi<at6 la 1on"ra o nou6 con2esiune )iserica 4oului *erusali' care 'ai e?ist6 :i ast6<i. B. n An@7ia juaUerii au ap6rut pe scena religioas6 engle<6 7n ti'pul perioa"ei haotice a %6<boiului Ci#il :i a Co''onMealth0ului. Ei au l6sat la o parte "octrinele unei biserici organi<ate :i )iblia ca re#ela5ie unic6 :i 2inal6 a #oii lui +u'ne<eu :i au a"optat "octrina lu'inii l6untrice prin care ei 7n5elegeau c6 +uhul /27nt poate "a o cunoa:tere a lui +u'ne<eu i'e"iat6 :i "irect6 7n a2ara )ibliei. Ei se ase'6nau cu 'ontani:tii "ar ten"in5ele lor 'istice au 2ost "in 2ericire echilibrate "e serio<itatea 'oral6 :i "e o puternic6 pasiune pentru ac5iuni sociale. $eorge Jo? Qcea 162401691R care s0a n6scut 7n 2a'ilia unui 5es6tor :i a 2ost ucenic la un panto2ar care era :i negustor "e l7n6 :i0a 7nceput c6utarea a"e#6rului spiritual 7n 1648 c7n" a 2ost pro#ocat "e "oi puritani la o 7ntrecere "e b6utur6 7n care cel ce se oprea pri'ul ur'a s6 achite nota "e plat6. +e<gustat a p6r6sit biserica :i abia 7n 164; a a#ut o e?perien56 religioas6 satis26c6toare care a pus cap6t c6ut6rii lui. 9tunci a "e#enit cre:tinis'ul pentru el un 'o" "e #ia56 o e?perien56 'istic6 7n care o'ul putea #eni "irect
8;4
la +u'ne<eu. El a 7nceput s6 pre"ice :i un grup "e a"ep5i ai s6i care :i0au pus nu'ele "e N.rieteni@ s0au organi<at 7n anul 1652. Ei au 2ost nu'i5i :i NGuaUeri@. 7n 1652 &argaret Jell Q161401;02R "in /Marth'ore Eali a 2ost con#ertit6 la GuaUeris' iar casa ei a "e#enit centrul neo2icial al GuaUeris'uluii &ai t7r<iu Jo? s0a c6s6torit cu ea 7n 1669. %6sp7n"irea GuaUeris'ului a 2ost rapi"6 <elul 'isionar :i persecu5ia "in partea autorit65ilor 26c7n" ca a"eren5ii lui s6 caute noi re:e"in5e 7n a2ara 9ngliei. C7n" Jo? a c6l6torit 7n cele treispre<ece colonii Q16;2016;8R a g6sit acolo 'ulte grupuri "e GuaUeri. 7n 1666 au 2ost organi<ate 7nt7lniri lunare care s6 asigure or"inea :i care s6 2ie un 'iCloc "e a controla con"uita 'e'brilor. %obert )arclay Q164801690R a "e#enit teologul 'i:c6rii. El a publicat o Apologie pentru adev1rata teologie cretin1 7n 16;8. Jor'ul6rile lui ne "au esen5a teologiei GuaUeriene.1 .entru el +uhul este singurul %e#elator al lui +u'ne<eu :i /ursa 1u'inii l6untrice "in6untrul o'ului care 7i "6 ilu'inare spiritual6. )iblia este "oar o regul6 secun"ar6 "e cre"in56 :i inspira5ia scriitorilor ei este pus6 pe acela:i ni#el cu inspira5ia lui Jo? sau a oric6rui GuaUer. 7ns6 re#ela5iile unui prieten nu trebuie s6 contra<ic6 N/criptura sau ra5iunea corect6 :i s6n6toas6@. +atorit6 1u'inii 16untrice nu este necesar un cler pro2esionist iar cele "ou6 sacra'ente 2iin" l6untrice :i spirituale s7nt separate "e si'bolurile 'ateriale :i "e cere'onii. juaUerii nu a#eau #oie s6 'earg6 la r6<boi :i scla#ia era inter<is6. Hool'an un GuaUer a'erican a 2ost unul "intre pri'ii care au #orbit :i scris 7n 2a#oarea abolirii scla#iei. Erau inter<ise Cur6'intele la tribunal :i nu se onorau titlurile o'ene:ti. 9ceast6 ulti'6 7n#656tur6 le0a a"us 'ulte proble'e GuaUerilor 7ntr0o 9nglie ce respecta clasele un"e clasa superioar6 a:tepta "in partea claselor "e Cos 2olosirea titlurilor :i scoaterea p6l6riilor. &ul5i GuaUeri au 2ost 7nchi:i "ar 5illiam Penn, fondatorul Penns%lvaniei, a avut reputa2ia unui
om elegant m"r1cat, cu maniere curtenitoare i vor"ire elocvent1. Capitolul 77 8;5 'i:carea cre:tea 7n ciu"a persecu5iei ba chiar "atorit6 ei. 7n Curul anului 1660 e?istau 7n 9nglia 7n Cur "e cinci<eci "e 'ii "e GuaUeri. Hillia' .enn Q164401;18R a reu:it s60i aCute pe cei persecuta5i c7n" Carol al **0lea i0a "at 7n "ar o 'are supra2a56 "e p6'7nt 7n 9'erica 7n 1681 ca plat6 a unei "atorii "e :aispre<ece 'ii "e lire pe care o a#ea 2a56 "e tat6l lui .enn. .enn a organi<at .ennsyl#ania 7n 1682 pe ba<a unei libert65i religioase totale :i a in#itat cultele opri'ate ale Europei inclusi# pe GuaUeri s60:i g6seasc6 re2ugiu acolo. 9t7t 7n statul .ennsyl#ania c7t :i 7n partea "e #est a statului 4eM Lersey GuaUerii au "e#enit "eosebit "e nu'ero:i. Prietenii au pus 7ntot"eauna accent pe r6sp7n"irea cre"in5ei lor printr0un puternic progra' 'isionar 7n care ser#iciul social Cuca un rol i'portant "ar 26c7n" aceasta ei nu negliCau e"uca5ia. Calitatea e?celent6 a 7n#656'7ntului 7n colegiile Ea#er2or" :i /Marth'ore c7t :i 7n 'ulte alte :coli este o "o#a"6 a interesului GuaUerilor 2a56 "e e"uca5ie. +ar 'i:carea nu a 2ost lipsit6 "e pericolul "e<bin6rii :i al r6cirii <elului spiritual. 1ipsa "e interes 2a56 "e "octrin6 :i absen5a unui stan"ar" istoric obiecti# cu' ar 2i )iblia a "us uneori la un 'isticis' e?cesi# iar alteori a "us la un teis' #ag 7n care persoana lui Cristos nu este su2icient 7n6l5at6.
III. TRE5IRE I RELIGIE

A. Pe continent97 e9ro?ean Joarte "i2erit6 "e 'isticis'ul lu'inii l6untrice "iscutat anterior a 2ost 'i:carea pietist6 "in $er'ania care a ap6rut ca o recti2icare e#anghelic6 intern6 a orto"o?iei reci "in biserica luteran6 a secolului al -=**0lea. .ietis'ul punea accentul pe o 7ntoarcere interioar6 subiecti#6 :i in"i#i"ual6 la stu"iul )ibliei :i la rug6ciune. 9"e#6rul biblic trebuie 'ani2estat <ilnic 7ntr0o #ia56 "e pietate practic6 at7t "e c6tre laici c7t :i "e clerici. Cu toate c6 au e?istat al5i 2actori care au contribuit la "e<#oltarea acestei 'i:c6ri ea a 2ost 7n pri'ul r7n" un re<ultat al lucr6rii lui .hilip /pener Q168501;05R care a "e#enit pastor luteran la JranU2urt 7n 1666. 7n 16;0 el a organi<at a:a0nu'itele collegia pietatis, 7nt7lniri 7ntr0o cas6 pentru rug6ciune :i stu"iu biblic practic. 1ucrarea lui Pia desideria Q16;5R a ar6tat c6 N7nt7lnirile 7n case pentru rug6ciune@ s7nt un aCutor pentru culti#area piet65ii personale 7ntre luterani. +e ase'enea el sugera ca e"uca5ia sluCitorilor bisericii s6 2ie biblic6 :i practic6 7n 1686 el a plecat la +res"a ca pre"icator al Cur5ii. +e acolo 7n 1691 a preluat un pastorat in2luent la )erlin un"e a r6'as p7n6 la 'oarte. .ietis'ul a 7n2lorit 7n $er'ania Olan"a :i /can"ina#ia. 9ugust JrancUe Q166801;2;R :i c75i#a prieteni "e la uni#ersitatea "in 1eip<ig au 2on"at :i ei un grup "e stu"iu al )ibliei. 7n ti'pul unei #i<ite la +res"a JrancUe a 2ost in2luen5at "e /pener care a reu:it s60i g6seasc6 un post "e pro2esor 7n 1692 la uni#ersitatea "in Ealle care a "e#enit cur7n" un centru al pietis'ului. JrancUe a organi<at 7n 1695 o :coal6 ele'entar6 gratuit6 pentru copiii s6raci :i "oi ani 'ai t7r<iu o :coal6 gi'na<ial6. +e ase'enea el a 7n2iin5at o cas6 pentru or2ani :i a a#ut o 'are in2luen56 7n crearea unui institut
8;6
Cretinismul dea lungul secolelor
biblic 2on"at "e un prieten apropiat 7n 1;19 pentru a publica :i "istribui copii ale /cripturii. .ietis'ul punea accent pe stu"iul :i pe "iscutarea )ibliei pe aplicarea ei 7n #ia5a <ilnic6 :i pe culti#area unei #ie5i pioase. Era subliniat6 2unc5ia +uhului /27nt ca ilu'inator al )ibliei. Erau scoase 7n e#i"en56 2aptele bune ca e?presie a a"e#6ratei religii. )iserica luteran6 a pri'it o nou6 #igoare spiritual6. Ealle a "e#enit un centru 'isionar. 7n 92rica 9'erica 9sia :i insulele "in .aci2ic a#ea loc o lucrare "e pionierat "us6 "e 'isionarii "in Ealle. 9 2ost sti'ulat stu"iul :tiin5i2ic al li'bilor :i al istoriei biserice:ti 7ntr0o 7ncercare "e a se aCunge la a"e#6ratul 7n5eles pe care 7l are )iblia pentru #ia5a <ilnic6. *n"i2eren5a pieti:tilor 2a56 "e "octrin6 i0a 26cut pe unii s6 a"opte 2ilo<o2ia i"ealis'ului.
0 .e l7ng6 in2u<ia "e #igoare spiritual6 proasp6t6 7n biserica luteran6 pietis'ul a a#ut ca re<ultat 2on"area )isericii &ora#iene "e c6tre Contele #on !in<en"or2 Q1;0001;60R care a stu"iat "reptul 7n :coala lui JrancUe la Ealle :i la Hittenberg. =on !in<en"or2 a sus5inut i"eea unei #ie5i "e "e#ota'ent personal total 2a56 "e Cristos. 7n 1;22 re2ugia5ii 'ora#ieni au 2on"at Eerrnhut pe "o'eniul lui !in<en"or2 la )erthels"or2 iar 7n 1;2; el a "e#enit con"uc6tor al organi<a5iei lor. )iserica &ora#ian6 a 2ost recunoscut6 ca biseric6 separat6 7n 1;42. 7n anul 1;45 era organi<at6 pe trei planuri cu episcopi b6tr7ni :i "iaconi. &i:carea a#ea o ase'enea #i<iune 'isionar6 7nc7t spre 'iClocul secolului a#ea 'isionari tri'i:i 7n *n"ii $roenlan"a :i 92rica. 7n 9'erica "up6 o scurt6 perioa"6 petrecut6 7n $eorgia 'ora#ienii s0au 'utat 7n .ennsyl#ania un"e 7n 1;48 7n ti'pul :e"erii sale 7n 9'erica !in<en"or2 a 7ncercat s60i uneasc6 pe to5i protestan5ii ger'ani sub 'ora#ieni. +e#ota'entul lui pasionat 2a56 "e Cristos e?pri'at poetic a 2ost transpus 7n e?presie teologic6 "e c6tre 9ugust /pangenberg teologul 'i:c6rii. Este interesant "e notat c6 cercul "e in2luen56 a 2ost co'pletat atunci c7n" Hesley a 2ost aCutat "e 'ora#ieni 7n cre"in5a sa personal6 7n Cristos. 7n#656turile lui Hycli22e 7l in2luen5aser6 pe Eus 2on"atorul NJra5ilor boe'ieni@ "in care s0a "e<#oltat )iserica &ora#ian6 ce ur'a s6 aib6 o puternic6 in2luen56 asupra #ie5ii spirituale a engle<ului Lohn Hesley. Este trist 2aptul c6 in2luen5a engle<6 pe Continent 7n secolele al -=***0lea :i al -l-0lea a pro'o#at "eis'ul :i ra5ionalis'ul.
). 7n 9nglia
,re<irea 'eto"ist6 a 2ost cea "e a treia tre<ire spiritual6 "in 9nglia a#7n" loc "up6 %e2or'a "in secolul al -=*0lea :i "up6 puritanis'ul "in secolul al -=**0lea. Ea a 2ost "eclan:at6 "e Lohn Hesley Q1;0801;91R care a "o'inat secolul 7n "o'eniul religiei. *storicii s7nt "e acor" c6 al6turi "e %e#olu5ia Jrance<6 :i "e %e#olu5ia *n"ustrial6 'eto"is'ul este unul "in 'arile 2eno'ene istorice ale secolului :i unii sus5in c6 pre"icile lui Hesley au sal#at 9nglia "e o re#olu5ie si'ilar6 cu cea care a a#ut loc 7n Jran5a 7n 1;89. &eto"is'ul a 2ost pentru anglicanis' ceea ce pietis'ul a 2ost pentru luteranis'. Capitolul 77 8;; &ai "e#re'e 7n Kara $alilor tre<irea spiritual6 #enise prin EoMell Earris Q1;1401;;8R un pro2esor "in ,algarth :i $ri22ith Lones Q168801;61R un pastor. )iserica 'eto"ist6 cal#inist6 "in Kara $alilor a luat 2iin56 "in aceast6 tre<ire. +e ase'enea Lones a 7n2iin5at siste'ul pre"ic6rii 7n circuite. 9' #6<ut "eCa c6 religia ra5ionalist6 a "eis'ului a 2ost larg acceptat6 7n clasele "e sus. +eseori pre"icile 7n biserica "e stat erau "oar lungi prelegeri pline "e platitu"ini 'orale. Clerul 7nalt era bine pl6tit 7n ti'p ce clerul "e Cos 7n peste cinci 'ii "e biserici a#ea un #enit 'ic "e la "ou6<eci la cinci<eci "e lire pe an :i "eci nu i se prea putea pretin"e s6 2ie e2icient. .rea a"esea 'e'brii clerului "e Cos "e#eneau "epen"en5i "e nobilul local :i participau 7'preun6 cu el la "istrac5ii grosolane :i la che2uri. &orala era la un ni#el sc6<ut. 7n pri'a Cu'6tate a secolului a crescut 'ult rata 'or5ii "eoarece ginul ie2tin 7i uci"ea pe 'ul5i iar pe al5ii 7i tri'itea la Na<il@. Locurile "e noroc erau 7n 2loare. /e spune c6 Charles La'es Jo? un li"er politic ar 2i pier"ut o sut6 "e 'ii "e lire p7n6 la #7rsta "e "ou6<eci :i patru "e ani. E6ituirea "e tauri ur:i #ulpi :i coco:i erau "istrac5ii obi:nuite :i o serie "e e?ecu5ii prin sp7n<urare pe "ealul ,yburn erau o oca<ie 2esti#6 pentru 7ntreaga 2a'ilie. 9 2ost cu a"e#6rat Nun #eac bolna#@ ne7ncre<6tor 7n teologie :i lipsit "e <el. Hesley era al cincispre<ecelea "in cei nou6spre<ece copii n6scu5i 7n 2a'ilia lui /a'uel :i /usannah Hesley. El abia a sc6pat cu #ia56 atunci c7n" casa lor a ars 7n 1;09. +atorit6 acestei e?perien5e el spunea a"eseori "espre sine c6 este Nun t6ciune aprins s'uls "in 2oc@. 9 intrat la O?2or" 7n 1;20 cu burs6. +in 1;26 p7n6 7n 1;51 s0a a2lat la Colegiul 1incoln :i a 2ost or"inat ca preot 7n 1;28. +up6 "oi ani 7n ti'pul c6rora :i0a aCutat tat6l s6 sluCeasc6 la o a "oua parohie 7n#ecinat6 EpMorth el s0a 7ntors la "atoriile sale "e cercet6tor. 9poi a "e#enit con"uc6torul NClubului /27nt@ 7n care era :i 2ratele lui Charles.
&e'brii acestui club erau porecli5i "e c6tre stu"en5i N'eto"i:ti@ "atorit6 stu"iului lor 'eto"ic al )ibliei "atorit6 rug6ciunii lor regulate :i a e2orturilor lor repetate "e a 2ace ser#icii sociale 7n 7nchisori :i 7n casele s6racilor. 7ntre 1;85 :i 1;8; Hesley se a2la 7n $eorgia ca :i capelan 7n colonia lui Oglethorpe. 2 *"eile sale ritualiste religio<itatea strict6 si'plitatea :i 2ranche5ea 7n rela5iile sale cu 2e'eile i0au creat "i2icult65i at7t "e 'ari cu enoria:ii s6i 7nc7t a 2ost obligat s6 plece acas6 7n 1;8;. 1a 24 'ai 1;88 7n ti'p ce asculta citirea pre2a5ei lui 1uther la Comentariul asupra c1r2ii omani, ini'a lui Hesley a 2ost N'iraculos 7nc6l<it6@ :i atunci :i0a pus 7ncre"erea cu e?clusi#itate 7n Cristos pentru '7ntuire. Jratele s6u Charles a#usese o e?perien56 si'ilar6 cu "ou6 <ile 7nainte. +atorit6 co'porta'entului curaCos al 'ora#ienilor 7ntr0o 2urtun6 pe 'are 7n "ru' spre $eorgia cu#intelor lui /pangenberg 7n $eorgia 8 :i e2orturilor lui .eter )Ohler 4 toate acestea 2iin" in2luen5e i'portante 7n con#ertirea sa Hesley a 26cut o #i<it6 la Eerrnhut pentru a stu"ia 'ai 7n"eaproape )iserica &ora#ian6. 7n 1;89 $eorge Hhite2iel" Q1;1401;;0R 10a rugat pe Hesley s6 se angaCe<e 7n lucrarea "e pre"icare 7n aer liber la )ristol. 9st2el a 7nceput cariera "e pre"icator a lui Lohn Hesley 7n ti'pul c6reia a c6l6torit peste 200.000 "e 'ile 8;8 Cretinismul de-a lungul secolelor 4ohn 5esle%, fondatorul metodismului. pe cal 7n 9nglia /co5ia :i *rlan"a a pre"icat 7n Cur "e 42.000 "e pre"ici a scris 200 "e c6r5i :i :i0a organi<at a"ep5ii. El a organi<at o societate 'eto"ist6 :i a construit o capel6 la )ristol 7n anul 1;89. 7n acela:i an a cu'p6rat la 1on"ra cl6"irea NJoun"ery@ pe care a 2olosit0o ca :i cartier general al lucr6rii sale. Hhite2iel" care "e#enise cre:tin 7n 1;85 a 7nceput pre"icarea 7n aer liber 7n 1;89 a organi<at con#erti5ii 7n societ65i a 2olosit pre"icatori laici :i a 26cut lucr6ri "e bine2acere prin or2elinatul lui. 7n 1;40 Hhite2iel" :i Hesley au rupt rela5iile "eoarece pri'ul cre"ea 7n pre"estina5ie iar al "oilea cre"ea 7n liberul arbitru. &inunatele i'nuri pe care Charles Hesley Q1;0;01;88R le0a scris au 2ost "e un real aCutor la a"un6ri. Charles a scris peste :ase 'ii "e i'nuri religioase 7ntre care N+o'n al su2letului 'eu '6 pri'e:te0n bra5ul ,6u@ N*ubire "i#in6 s27nt6 "in cer Cos te0ai cobor7t@ @9u<i corul 7ngeresc@ s7nt :i ast6<i c7nt6ri 2a#orite uni#ersale. 3r'7n" calea "eschis6 "e *saac Hatts Q16;401;48R teologul congrega5ionalist :i Np6rintele i'nologiei engle<e@ Charles a scris i'nuri care se "eosebeau "e pasaCele #ersi2icate "in /criptur6 care 2useser6 2olosite p7n6 atunci "rept te?t pentru c7ntecele "in biseric6. Hesley nu a #oit s6 rup6 rela5iile cu )iserica 9nglican6 :i "e aceea :i0a organi<at a"ep5ii 7n societ65i ase'6n6toare cu collegia pietatis ale lui /pener. /ociet65ile au 2ost sub"i#i<ate 7n 1;42 7n clase "e 10012 'e'bri cu un con"uc6tor laic care supra#eghea spiritual clasa. 7n 1;44 s0a 5inut la 1on"ra pri'a con2erin56 anual6 a pre"icatorilor 'eto"i:ti iar 7n 1;46 Hesley a Capitolul 77 ,-" 7'p6r5it 9nglia 7n :apte circuite. 7n 1;84 a or"inat ca pastori "oi b6rba5i :i 10a nu'it pe ,ho'as CoUe ca superinten"ent al )isericii &eto"iste "in 9'erica. 7n acela:i an 9ctul "e +eclara5ie legali<a "e5inerea "e propriet65i "e c6tre asocia5ia 'eto"ist6 cu' ar 2i capelele lor 'eto"iste. )iserica "in 9'erica :i0a stabilit propria sa organi<a5ie na5ional6 7n acel an. 9bia "up6 'oartea lui Hesley 7ri 1;91 s0au organi<at 'eto"i:tii "in 9nglia 7ntr0o biseric6 'eto"ist6 separat6 "e )iserica 9nglican6. *n2luen5a anglican6 7n )iserica &eto"ist6 consta "in organi<area episcopal6 :i "in pri'irea Co'uniunii 7n ti'pul 7ngenuncherii la altar. )iserica &eto"ist6 a acceptat o teologie ar'inian6 "up6 "esp6r5irea lui Hesley "e Hhite2iel" "ar "octrina 'aCor6 pe care punea accent Hesley era Custi2icarea prin cre"in56 printr0o e?perien56 instantanee "e regenerare. +e ase'enea el punea un 'are accent pe "octrina per2ec5iunii cre:tine sau a iubirii per2ecte. 9ceasta este o cre"in56 7n posibilitatea per2ec5iunii cre:tine absolute 7n aceast6 #ia56 "eoarece "ragostea pentru +u'ne<eu u'ple 7n a:a '6sur6 ini'a cre"inciosului 7nc7t iubirea 1ui e?clu"e p6catul :i pro'o#ea<6 s2in5enia absolut6 a #ie5ii. 9cest proces progresi# trebuie ini5iat printr0un act
"e cre"in56. Hesley a a2ir'at clar c6 aceasta nu este o per2ec5iune 26r6 p6cat sau in2ailibil6 ci 'ai "egrab6 posibilitatea ca 'oti#a5iile unei persoane s6 2ie 26r6 p6cat c7n" ini'a acelei persoane este total u'plut6 cu "ragostea lui +u'ne<eu. $re:elile "e Cu"ecat6 7nc6 'ai pot a#ea ca re<ultat consecin5e 'orale rele "ar e?ist6 posibilitatea "e a aCunge la i"eal. 9ceasta pare s6 2ie 7n#656tura scrisorilor5 :i a c6r5ii sale A pre3entare simpl1 a perfec2iunii cretine. Hesley insista c6 E#anghelia trebuie s6 aib6 i'pact asupra societ65ii :i ni'eni nu poate nega i'pactul tre<irii 'eto"iste asupra societ65ii engle<e. El era 7'potri#a alcoolului a scla#iei :i a r6<boiului. E?ist6 'oti#e s6 se crea"6 c6 :i 9nglia ar 2i a#ut o re#olu5ie a 'uncitorilor ase'6n6toare cu cea "in Jran5a "ac6 engle<ii nu ar 2i 2ost c7:tiga5i la Cristos. &aCoritatea con"uc6torilor 'uncitorilor "e 'ai t7r<iu au acu'ulat e?perien56 #orbin" la 7ntrunirile claselor lor 'eto"iste "e stu"iu biblic. 9 2ost oprit tra2icul cu gin 7n parte "atorit6 in2luen5ei tre<irii. Hesley era un sus5in6tor al abolirii scla#iei :i un prieten al pri'ilor aboli5ioni:ti. .asiunea lui pentru 7ngriCirea 'e"ical6 10a 26cut s6 7n2iin5e<e pri'ul "ispensar 'e"ical gratuit "in 9nglia 7n 1;46. El a a#ut o in2luen56 asupra lui %obert %aiUes populari<atorul 'i:c6rii :colii "u'inicale :i asupra lui Lohn EoMar" con"uc6torul re2or'ei 7nchisorilor. /pre s27r:itul #ie5ii lui Hesley e?ista 7n /tatele 3nite o puternic6 )iseric6 &eto"ist6. 7n Cur "e ;0.000 "e a"ep5i "in 9nglia s0au organi<at 7ntr0o biseric6 na5ional6 la scurt ti'p "up6 'oartea sa. 9cest o' 'ic or"onat corect ager :i harnic a trans2or'at sub c6l6u<irea lui +u'ne<eu #ia5a religioas6 a 'uncitorilor "in 9nglia. ,re<irea e#anghelic6 "in biserica anglican6 re<ultatul tre<irii 'eto"iste ur'a s6 trans2or'e clasa "e sus "in 9nglia :i s6 aCute 9nglia s6 "e#in6 'area con"uc6toare a popoarelor :i p6str6toarea p6cii lu'ii 7n ti'pul secolului al -l-0lea.Hhite2iel" a 2ost pro2etul Lohn Hesley organi<atorul :i Charles c7nt6re5ul tre<irii 'eto"iste.
880

,.'
Capitolul 77
I(. ROMANO-CATOLICISMUL
9#7ntul 'isionar "at )isericii %o'ano0Catolice 7n secolele al -=*0lea :i al -=**0lea "e c6tre ie<ui5i "o'inicani :i 2ranciscaniP 'i:carea Cansenist6 "in secolul al -=**0lea :i 7n acela:i secol 'i:carea 'istic6 Guietist6 precu' :i e?pul<area hugheno5ilor "in Jran5a 7n 1685 au 2ost tratate "eCa. 7n ti'pul perioa"ei "e absolutis' regal "in 164801;89 'onarhii au c6utat s6 li'ite<e puterea papal6 7n 56rile lor. /anc5iunea .rag'atic6 "in 1488 a 2ost o pri'6 7ncercare 2rance<6 7n acest sens. O ase'enea ten"in56 7n Jran5a a 2ost cunoscut6 sub nu'ele "e galicanis' 7n opo<i5ie cu ultra'ontanis'ul e?tensiunea puterii politice a papei "incolo "e 'un5i peste ierarhiile na5ionale. 9rticolele galicane "in 1682 scrise "e )ossuet a2ir'au c6 regele nu este supusul papei 7n proble'e seculareP c6 papa este supus conciliilor generale puterea sa 2iin" li'itat6 "e constitu5ia bisericii 2rance<e :i a regatului :i c6 7n ti'p ce ei acceptau "e2ini5iile "ate "e el cre"in5ei el putea s6 gre:easc6. 9ceast6 'i:care 2rance<6 :i0a a#ut corespon"entul 7n /27ntul *'periu %o'an 7n Cose2is' 7n ti'pul "o'niei lui *osi2 al **0lea Q1;4101;90R "e la al c6rui nu'e "eri#6 ter'enul. ,er'enul N2ebronianis'@ pseu"oni'ul literar al lui 4iUolas #on Eonthei' Q1;0101;99R a 2ost 2olosit 7n $er'ania pentru aceea:i ten"in56 "e a a2ir'a puterea regal6 asupra li"erilor biserice:ti 7n acela:i ti'p regii trebuin" s6 asculte "e cre"in5a bisericii. Japtul acesta repre<enta cre:terea puterii con"uc6torilor noilor state na5ionale :i 7nceputurile unui senti'ent "e na5ionalis'.
(. BISERICA ORTODO0$ %N RUSIA

)isericii ruse i s0a "at 7n 1589 patriarhatul pentru arhiepiscopul ei. Japtul acesta a 26cut )iserica Orto"o?6 rus6 o biseric6 na5ional6 capul ei a#7n" rol egal cu ceilal5i patriarhi "in bisericile r6s6ritene. C6"erea %o'ei 7n '7inile barbarilor :i a Constantinopolului 7n '7inile 'usul'anilor 7n 1458 i0a 26cut pe ru:i s6 consi"ere &osco#a o Na treia %o'6@. 1a scurt ti'p "up6 1650 noul patriarh 4iUon a c6utat s6 re2or'e<e ritualul bisericesc prin practici cu' este se'nul crucii cu trei "egete 7n loc "e
"ou6 cu' se practicase p7n6 atunci 7n %usia. 3n grup con"us "e un cleric nu'it 9#acu' grup cunoscut sub nu'ele "e Ncre"incio:ii #echi@ s0a opus at7t acestei schi'b6ri c7t :i altora. C7n" 9#acu' a 2ost ars pe rug 7n 1682 a"ep5ii lui au 7nceput s6 7n2runte pe 2a56 biserica :i au 2or'at un nou grup care e?ist6 :i acu'. )iserica a intrat 'ai "irect sub controlul statului c7n" .etru cel &are 7n 1;21 a "es2iin5at patriarhatul :i a pus biserica sub controlul /27ntului /ino" care era con"us "e un 2unc5ionar ci#il care 7i "6"ea "irect lui .etru socoteal6 "e acti#itatea lui. 7n 2elul acesta biserica :i statul erau legate 7n"eaproapeP iar biserica a "e#enit un #irtual "eparta'ent al statului p7n6 7n 191; c7n" biserica :i statul au 2ost separate "e co'uni:ti iar biserica a ales un nou patriarh.
'
NOTE
Eenry )ettenson Documents of the Christian Church Q4eM XorU: O?2or" 3ni#ersity .ress e". a 20a 1968R p. 2520256P .hilip /cha22 Creeds of Christendom Q4eM XorU: /cribner 8 #oi. e". a 60a 1890R 8:;890;98. 2. 7n anul 1;88 2ilantropul La'es Oglethorpe a 7nte'eiat $eorgia ca re2ugiu pentru "atornici :i pentru protestan5ii persecuta5i "in $er'ania. 8. C7n" Hesley a aCuns 7n $eorgia el 10a 7nt7lnit pe con"uc6torul 'ora#ian /pangenberg. &ora#ianul 10a 7ntrebat: N7l cuno:ti pe *sus CristosV@ Hesley a putut s6 r6spun"6 "oar ast2el: NDtiu c6 El este /al#atorul lu'ii@. 1a aceasta /pangenberg a r6spuns: N9"e#6rat "ar :tii tu c6 el te0a sal#at pe tineEG )Oehler a 2ost un alt 'ora#ian pe care 10a cunoscut Hesley. Cele trei puncte principale ale 7n#656turii lui )Oehler au 2ost: o cre"in56 "e autopre"are total6 o con#ertire instantanee :i bucuria "e a cre"e. Lohn ,el2or" e". -he !etters of the ev. 4ohn 5esle% Q1on"on: EpMorth 8 #oi. 1981R 2:2800281P 4:218P 5:88 228. /cha22 Creeds, 8:80;0818.
4. 5. TRE5IRE SPIRITUAL$+ MISIUNI I MODERNISM+ '-."-'"'1
34
(ictorii i Bicisit9!ini ro8ano-cato7ice+ '-."-'"'1
)iserica %o'ano0Catolic6 a su2erit pier"erea posesiunilor ei seculare :i 'ult "in in2luen5a ei politic6 7ntre anii 1;89 :i 1914. /oarta ru:inoas6 a papalit65ii 7n ti'pul %e#olu5iei Jrance<e a 2ost 7n contrast 'arcant cu succesele "in ti'pul perioa"ei Contrare2or'ei. 7n ti'pul reac5iei pro"use "e %o'antis' "up6 r6<boaiele napoleoniene ea :i0a rec7:tigat prestigiul :i puterea p7n6 7n 18;0. +e atunci p7n6 la pri'ul r6<boi 'on"ial ro'ano0catolicis'ul :i0a pier"ut "in prestigiu :i anticlericalis'ul a luat a'ploare 7n 'ulte 56ri ale Europei. 9ceste "i2icult65i au i<#or7t "in proble'a rela5iei bisericilor na5ionale cu biserica papal6 uni#ersal6.
I. RE(OLU*IA I PAPALITATEA+ '-."-'.'5

Con"i5iile econo'ice politice sociale :i Curi"ice precare "in Jran5a 7nainte "e i<bucnirea re#olu5ieiP P e?e'plul succesului re#olu5iei engle<e "in 1689 :i re#olu5ia a'erican6 "in 1;;6 au 2u<ionat prin "e<#oltarea unei i"eologii care Custi2ica "reptul poporului "e a porni o re#olu5ie 7'potri#a lui 1u"o#ic al -=*0lea. 9ceast6 i"eologie a 2ost re<ultatul 7n#656turilor 2ilo<o2ilor 7ntre care %ousseau &ontesGuieu +i"erot :i Jrancois &. 9rouet sau cu' este el cunoscut 'ai bine =oltaire. 7n ti'p ce %ousseau :i &ontesGuieu au 2urni<at i"eologia politic6 pentru re#olu5ie =oltaire a criticat )iserica %o'ei :i a cerut toleran56. ,rebuie s6 se a"'it6 c6 e?istau te'eiuri pentru a critica )iserica
%o'ano0Catolic6 "in Jran5a. Ea "e5inea 'ult p6'7nt iar #eniturile "e pe aceste propriet65i 'ergeau 7n cea 'ai 'are parte la clerul superior. =oltaire pre2era o religie a ra5iunii 'ai "egrab6 "ec7t religia li"erilor )isericii %o'ano0Catolice "in Jran5a. +ar ace:ti oa'eni "oreau 'ai "egrab6 re2or'6 "ec7t re#olu5ie. 9"unarea 4a5ional6 a Jran5ei "eclara 7n noie'brie 1;89 c6 terenurile bisericii s7nt proprietate public6 :i a e'is ac5iuni care erau r6scu'p6rabile 7n aceast6 5ar6. &ai t7r<iu aceste ac5iuni au circulat cAa bani. 1a 7nceputul anului 1;90 '6n6stirile au 2ost "es2iin5ate prin lege. 7n #ara anului 1;90 9"unarea a "at Constitu5ia Ci#il6 a Clerului 1 prin care nu'6rul episcopilor era re"us la
884
88 un nu'6r corespun<7n" nu'6rului "e unit65i pro#inciale. 0Episcopii trebuiau s6 2ie ale:i "e c6tre aleg6torii care alegeau 2unc5ionarii ci#ili iar papa trebuia "oar s6 2ie 7n:tiin5at cine a 2ost ales. Clericii trebuiau s6 2ie pl6ti5i "e c6tre stat :i trebuiau s6 "epun6 un Cur6'7nt "e loialitate 2a56 "e stat. .uterea papei a 2ost re"us6 la a a2ir'a "og'a )isericii %o'ano0Catolice. Clericii nu au obiectat prea energic la pier"erea terenurilor bisericii "ar ei au consi"erat c6 acest nou act 7nse'na seculari<area )isericiiP :i ei s0au opus #iolent acestui 2apt. 7n Cur "e patru 'ii "e clerici au p6r6sit Jran5a. )iserica %o'ano0Catolic6 :i statul 2rance< s0au separat total 7n ti'pul "o'niei teroarei 7ntre anii 1;98 :i 1;94 c7n" au 2ost e?ecuta5i 'ul5i pentru acti#it65i contrare#olu5ionare. 7n ti'pul acesta spriCinul pentru biseric6 a "e#enit #oluntar. Cei 'ai atei "intre li"eri au 7ncercat pentru un ti'p 7n 1;98 s6 i'pun6 7n Jran5a o religie a ra5iunii :i au 7ncoronat o t7n6r6 actri56 ca <ei5a ra5iunii 7n cate"rala 4otre +a'e. 9l5ii care nu acceptau aceast6 e?tre'6 au acceptat schi'barea 7n calen"ar prin care a <ecea <i era "eclarat6 <i "e o"ihn6 7n loc "e "u'inica. 9cest calen"ar a"optat la ; octo'brie 1;98 a 5inut p7n6 7n 1804 :i a a#ut ca scop s6 eli'ine "u'inicile :i nu'eroasele <ile ale s2in5ilor. %obespierre pre2era religia Jiin5ei /upre'e a "ei:tilor. 7n aceast6 perioa"6 scurt6 )iserica %o'ano0Catolic6 a 2ost con2runtat6 cu o opo<i5ie enor'6. Chiar :i papa a 2ost capturat :i luat pri<onier 7n Jran5a un"e a 'urit. C7n" 4apoleon a pus '7na pe putere 7n 1;99 el :i0a "at sea'a c6 'aCoritatea 2rance<ilor s7nt ro'ano0catolici :i ca atare a propus o alian56 7ntre )iserica %o'ano0Catolic6 :i stat prin Concor"atul "in 1801. 7n Concor"at 4apoleon recuno:tea religia ro'ano0catolic6 "rept Nreligia 'arii 'aCorit65i a cet65enilor 2rance<i@ "ar el nu a "eclarat0o ca religie "e stat. Episcopii ur'au s6 2ie nu'i5i "e c6tre stat :i hirotonisi5i "e pap6. Clerul ur'a s6 2ie pl6tit "e c6tre stat "ar proprietatea luat6 "e la )iserica %o'ano0Catolic6 7n 1;90 nu i se 7napoia. 9cest Concor"at a gu#ernat rela5iile "intre biseric6 :i stat 7n Jran5a p7n6 7n anul 1905. +ar 9rticolele Organice "in 1802 pre#e"eau c6 bulele papale nu puteau 2i publicate :i nici nu se puteau 5ine sino"uri 7n Jran5a 26r6 consi'56'7ntul gu#ernului. 7n 2elul acesta )iserica era controlat6 "e c6tre stat.
II. RESTAURAREA PUTERII PAPALE+ '.'5-'.-#

.7n6 7n 18;0 papalitatea a reu:it s6 rec7:tige terenul pier"ut 7n Europa. &etternich cancelarul 9ustriei era 7n 2a#oarea unei alian5e a con"uc6torilor Europei cu biserica ro'an6 pentru a proteCa status Wuo-ul :i pentru a pre#eni re#olu5ii na5ionale sau "e'ocratice oriun"e 7n Europa. +atorit6 acestui punct "e #e"ere reac5ionar el 2a#ori<a papalitatea oric7n" era posibil. Congresul "e la =iena al c6rui pre:e"inte era a re"at papei statele papale. &etternich a scris "espre i'portan5a religiei ca bastion al societ65ii 7n N&6rturisirea "e cre"in56@ Q1820R. %o'antis'ul a aCutat "e ase'enea papalitatea "eoarece repre<enta o re#olt6 7'potri#a ra5ionalis'ului "in secolul al -=***0lea. %o'antis'ul Capitolul 7= ,.5 punea accentul pe o abor"are intuiti#6 a #ie5ii. %o'anticii se e?pri'au 7n poe<ie 'ai 'ult "ec7t 7n pro<6P ei puneau accent 'ai 'ult pe con5inut "ec7t pe 2or'6P ei glori2icau trecutul 'e"ie#al :i naturaP :i apelau la ini'a o'ului 'ai "egrab6 "ec7t la 'intea lui. Hor"sMorth accentua pre<en5a lui +u'ne<eu 7n
natur6P Halter /cott :i Eugh Halpole glori2icau 7n ro'anele lor trecutul 'e"ie#al. Chateaubrian" glori2ica 7n lucr6rile sale literare biserica. %ousseau scria c6 o'ul este cel 'ai 2ericit 7n starea natural6. El :i0a e?pri'at 7ncre"erea 7n capacitatea poporului "e a con"uce :i a insistat asupra "reptului lor "e a0:i alege con"uc6torii printr0o e?presie a #oin5ei lor generale care trebuia "escoperit6 printr0un #ot 'aCoritar. 1ucrarea lui Contractul social 7ncepe cu cu#intele: NO'ul s0a n6scut liber :i este 7n lan5uri pretutin"eni@. .ictorii "e ase'enea au "at aten5ie 'ai pu5in6 2or'elor :i regulilor 7n lucr6rile lor c6ut7n" s6 e?pri'e pe p7n<6 nu o copie a realit65ii ci i'presia pe care realitatea a 26cut0o asupra lor. .icturile lor erau o interpretare a naturii 'ai "egrab6 "ec7t un portret al ei. Jilo<o2ia i"ealist6 "e ase'enea scotea 7n e#i"en56 partea #oliti#6 :i e'o5ional6 a naturii o'ului. Iant a sus5inut e?isten5a lui +u'ne<eu a su2letului :i a ne'uririi pe ba<a si'5ului "e "reptate pe care o'ul 7l are 7n natura lui. +e ase'enea oa'enii au "e#enit preocupa5i "e istoria trecutului statelor lor. ,oate aceste e?presii ale ro'antis'ului care a st6p7nit 7n Europa 7ntre anii 1;90 :i 1850 au 7nt6rit in2luen5a religiei asupra o'ului. 7n 'o" special religia )isericii %o'ano0catolice o religie plin6 "e culoare ritualist6 :i perceptibil6 prin si'5uri a "at 2r7u liber i'agina5iei :i senti'entului religios. *e<ui5ii care 2useser6 "es2iin5a5i "e Cle'ent al -l=0lea 7n 1;;8 au 2ost re7n2iin5a5i printr0o bul6 papal6 "at6 "e .ius al =E0lea 7n 1814. Ei :i0au 7nceput i'e"iat acti#it65ile 'isionare e"uca5ionale "e:i se a'estecau 7n acti#it65ile politice ale statelor 'ai pu5in "ec7t o 26cuser6 7n istoria lor anterioar6. *nter"ic5iile politice care 7i opriser6 pe ro'ano0catolicii "in )ritania "e la a #ota sau "e a "e5ine orice sluCbe publice au 2ost 7n"ep6rtate 7n anul 1829 prin 9ctul "e E'ancipare Catolic6 re<ultat al acti#it65ii lui +aniel OFConnell. )iserica anglican6 :i0a pier"ut statutul "e biseric6 "e stat 7n *rlan"a 7n anul 1869 sub gu#ernul lui $la"stone a:a 7nc7t cet65enii irlan"e<i nu 'ai a#eau "e pl6tit <eciuieli pentru a spriCini )iserica 9nglican6 c7t :i pentru a0:i spriCini propriul lor cler ro'ano0catolic prin "aruri #oluntare. /pre 'iClocul secolului al -l-0lea inter"ic5ii si'ilare 2useser6 7n"ep6rtate 7n .rusia Jran5a :i 9ustria. &i:carea "e la O?2or" 7n )iserica 9nglican6 a aCutat "e ase'enea )iserica %o'ano0Catolic6 at7t "irect c7t :i in"irect. 7n anul 1845 Eenry E"Mar" &anning :i Lohn Eenry 4eM'an li"eri ai 'i:c6rii s0au al6turat )isericii %o'ano0Catolice :i 7n Curul anului 1862 apro?i'ati# 625 "e persoane i'portante 'ilitari pro2esori 'e'bri ai .arla'entului :i aproape 250 "e clerici anglicani au "e#enit ro'ano0catolici. *n"irect 'i:carea a aCutat %o'a prin 2aptul c6 a restaurat 7n ra'ura sacer"otal6 a )isericii 9nglicane o concep5ie "espre Co'uniune nu prea 7n"ep6rtat6 "e transsubstan5iere
25 Co'an"a nr. 549
886
'onasticis'ul ritualis'ul 7n 7nchinare :i un senti'ent al i'portan5ei bisericii 7n #ia5a o'ului. &ul5i au trecut cu u:urin56 "e la ra'ura sacer"otal6 a )isericii 9nglicane la )iserica %o'ano0Catolic6. .ius al *-0lea Q1;92018;8R care a ocupat scaunul papal 7ntre 1846 :i 18;8 nu a pier"ut nici o oca<ie "e a 7nt6ri )iserica %o'ano0Catolic6. 7n 1854 7n Ineffa"ilis Deus, "up6 consultarea cu episcopii bisericii .ius a procla'at "octrina Nconcep5iei i'aculate a &6riei@ cu alte cu#inte ea a 2ost conceput6 ca 2iin" 26r6 Nnici o atingere a p6catului originar@. ,o5i cre"incio:ii trebuiau s6 accepte "e acu' 7nainte aceast6 "octrin6 ca o parte a "og'ei )isericii %o'ano0Catolice pe care 2iecare trebuia s6 o crea"6 pentru a 2i '7ntuit.2 1a scurt ti'p "up6 acest e#eni'ent papa a 7nceput s6 obser#e na5ionalis'ul :i liberalis'ul politic al #re'ii ce p6rea ostil bisericii ro'ane :i 7n 1864 a e'is lucrarea S%lla"us QCo'pen"iu "e gre:eliR. 7n aceast6 lucrare el con"a'na 2or'e noi "e 2ilo<o2ie ca i"ealis'ul cu ten"in5a lui spre panteis' toleran5a 7n religie separarea bisericii "e stat socialis'ul societ65ile biblice siste'ul "e :coli seculare opinia c6 papa nu are putere secular6 c6s6toria ci#il6 :i critica biblic6. El cre"ea c6 o ase'enea g7n"ire este "istructi#6 pentru
interesele bisericii al c6rei ponti2 era. 7n 1868 7n Suanto conficiamur, continuare la Suanto cura, el a sus5inut concep5ia unam sanctum, a"ic6 '7ntuirea e?ist6 "oar 7n )iserica %o'ano0Catolic6. +eclararea in2ailibilit65ii papale 7n "ecretul Conciliului =aticanului "in anul 18;0 a 'arcat cul'ea acti#it65ii lui .ius. +eclara5ia a 2ost aprobat6 7n anul 18;0 "e c6tre 588 "intre cei pre<en5i. +oi au #otat 7'potri#a ei :i o 'inoritate "e peste o sut6 nu au luat parte la conciliu 7n acea <i. 7n 'o" e#i"ent bubuiturile puternice ale tunetului :i teribilele str6luciri ale 2ulgerelor 2urtunii care urla a2ar6 nu au a#ut e2ect 7n6untru. Esen5a hot6r7rii #otate "e conciliu a 2ost c6 atunci c7n" papa #orbe:te e0 cathedra, cu alte cu#inte ca :i cap al bisericii pe p6'7nt 2ie 7n leg6tur6 cu cre"in5a 2ie cu 'orala orice spune el este in2ailibil :i trebuie s6 2ie acceptat "e cre"incio:i ca "og'6 "e cre<ut pentru ca ace:tia s6 aib6 parte "e '7ntuire.4 +octrina 2ace s6 nu 'ai 2ie necesare 7n #iitor conciliile bisericii "eoarece papa este acu' autoritatea 2inal6 7n ceea ce pri#e:te cre"in5a :i 'orala. =echea )iseric6 Catolic6 a ap6rut 7n 18;1 sub con"ucerea lui Lohann L.=on +ollinger Q1;9901890R.
III. RE5ISTEN*A %MPOTRI(A PUTERII PAPALE+ '.-'-'"'1

+eclararea in2ailibilit65ii papale :i pier"erea puterii politice nu au 2ost prea "eparte 7n ti'p una "e alta. 9proape i'e"iat "up6 "eclara5ia "in 18;0 papalitatea a 7nceput s6 e?peri'ente<e ostilitatea anticlerical6 care a a"us pier"eri 7n 'ulte 56ri. 7n 18;0 ar'atele italiene au cucerit %o'a atunci c7n" 1u"o#ic 4apoleon a trebuit s6 retrag6 garni<oana 2rance<6 care ap6ra papalitatea pentru a 2ace 2a56 a'enin56rii %6<boiului Jranco0.rusac :i papa a pier"ut toate posesiunile lui seculare cu e?cep5ia "o'eniilor al6turate cl6"irilor =aticanului. +ar papa nu a aCuns la o 7n5elegere cu noua 'onarhie Capitolul 7= ,.constitu5ional6 italian6 7n ciu"a o2ertei generoase "at6 7n N1egea garan5iilor papale@ "in 18;1 "e c6tre gu#ernul italian. 9ceast6 lege 7i o2erea o su'6 anual6 per'anent6 "e 645.000 "e "olari pentru a01 co'pensa pentru pier"erea posesiunilor seculareP 7i per'itea s60:i 'en5in6 posesiunile "e la =aticanP :i 7i asigura libertatea "e autogu#ernare 7n acel teritoriu 26r6 #reun a'estec "in partea statului. .apa a re2u<at aceste con"i5ii a e'is un or"in prin care le inter<icea ro'ano0catolicilor s6 #ote<e sau s6 "e5in6 2unc5ii 7n gu#ernul italian :i s0a retras 7n =atican 7ntr0o auto7nte'ni5are "e un"e un pap6 "e 'ai t7r<iu a 2ost eliberat "oar printr0o 7n5elegere cu gu#ernul lui &ussolini 7n anul 1929. )iserica %o'ei a 7nt7'pinat proble'e :i 7n $er'ania cu Cancelarul "e Jier )is'arcU. )is'arcU cre"ea c6 interna5ionalis'ul )isericii %o'ano0Catolice st6 7n calea uni2ic6rii co'plete a poporului "in noul *'periu $er'an care 2usese procla'at 7n 18;1 7n /ala Oglin<ilor "in .alatul =ersailles. El cre"ea c6 aceast6 N*nterna5ional6 neagr6@ este tot at7t "e a'enin56toare pentru unitatea na5ional6 ger'an6 ca :i *nterna5ionala ro:ie a socialis'ului. 7n 18;2 el i0a "es2iin5at pe ie<ui5i :i 7n 18;8 a aprobat 1egile "in &ai. 9ceste legi seculari<au e"uca5ia puneau statistici #itale sub controlul statului or"onau c6s6toria ci#il6 :i obligau clerul s6 2ie e"ucat 7n uni#ersit65i "e stat. )is'arcU care 7:i a'intea "e Canossa un"e Eenric al *=0lea 2usese u'ilit 7n 10;8 a2ir'a c6 el nu #a 'erge la Canossa a:a cu' 26cuse Eenric. ,otu:i a trebuit s6 renun5e la lupta sa spre s27r:itul "eceniului :i s6 anule<e unele "in inter"ic5iile puse ro'ano0catolicilor "eoarece el a "escoperit c6 )iserica %o'ano0Catolic6 este un aliat #aloros 7n lupta 7'potri#a socialis'ului. /enti'entul anticlerical a 2ost cel 'ai puternic 7n aceast6 perioa"6 7n Jran5a. 7n 1901 or"inele religioase ale c6lug6ri5elor :i c6lug6rilor au 2ost e?cluse prin lege "e la acti#it65ile e"ucati#e "ar lo#itura cea 'ai grea a #enit 7n 1905 o"at6 cu aprobarea 1egii /epar6rii "e c6tre Ca'era 2rance<6 a +eputa5ilor. Clerul nu 'ai era pl6tit "e stat :i toate propriet65ile bisericii erau luate "e c6tre stat. Clerul trebuia s6 se organi<e<e 7n asocia5ii pentru a pri'i per'isiunea s6 2oloseasc6 proprietatea pentru scopuri religioase. /tatul nu 'ai recuno:tea nici o cre"in56 7n 'o" special. 9st2el biserica ro'an6 a pier"ut po<i5ia pri#ilegiat6 ce 2usese creat6 7n 1801 "e c6tre Concor"at. .apa a
"enun5at noua lege "ar "enun5area lui nu a a#ut nici un e2ect asupra F i'punerii ei. 1eon al -l**0lea Q181001908R care a 2ost pap6 7ntre anii 18;8 :i 1908 2usese e"ucat ca ie<uit :i a#ea o #ast6 e?perien56 a"'inistrati#6. El a e'is enciclice 7'potri#a puterii statelor na5ionale 7n special 7n $er'ania sub )is'arcU. 7n Immortale Dei Q1885R el a a2ir'at c6 at7t )iserica c7t :i statul s7nt "e la +u'ne<eu :i c6 2iecare are 2unc5ii "ate "e +u'ne<eu "ar el a "enun5at 2aptul c6 statul nu recunoa:te autoritatea lui +u'ne<eu prin )iseric6 :i c6 7ncearc6 s6 controle<e )iserica :i s6 pretin"6 su#eranitate necon"i5ionat6 asupra ei. 1eon a a2ir'at "e ase'enea "repturile 'orale ale bisericii 7n econo'ie c7t :i 7n politic6 7n erum novarum "in 1891. /tatul scria el ar trebui s6
888
recunoasc6 proprietatea pri#at6 ca un "rept natural c7t :i e?isten5a legiti'6 a claselor. &uncitorii au "reptul "e a se organi<a 7n sin"icate :i statul ar trebui s6 ac5ione<e pentru a 'ic:ora ne"rept65ile 7'potri#a 'uncitorilor :i pentru a pro'o#a o retribuire a"ec#at6 pentru trai. El a criticat socialis'ul :i 'ai 7nainte se opusese acti# socialis'ului :i co'unis'ului 7n scrierile sale. 7n Suadragesimo anno, Q1981R .ius al -l0lea Q185;01989R rea2ir'a :i a"apta la noile con"i5ii acelea:i principii care au 2ost iar6:i a2ir'ate :i a"use la <i "e c6tre *oan al --E*0lea 7n (ater et magister. 7n "o'eniul teologiei 7n Aeterni patris Q18;9R 1eon a sus5inut necesitatea stu"ierii teologiei lui "F9Guino 7n :colile :i se'inarele ro'ano0catolice. 7n Providentissimus Deus Q1898R el a sus5inut in2ailibilitatea )ibliei. .ius al -0lea Q188501914R pap6 "in 1908 p7n6 7n 1914 a continuat lupta 7'potri#a liberalis'ului sub toate 2or'ele lui. 9l2re" 1oisy Q185;01940R care a 2ost pro2esor "e stu"ii biblice 7n Jran5a "orea s6 treac6 "e la intro"ucerea biblic6 :i e?ege<6 la stu"ii istorice 7n leg6tur6 cu )iblia. El nega crearea lu'ii prin 2iat "i#in :i re2erin5ele 'esianice :i a2ir'a5ia c6 Cristos a 7n2iin5at "irect )iserica %o'ano0Catolic6. $eorge ,yrrell Q186101909R "in 9nglia a "orit s6 aplice critica istoric6 la /criptur6 :i cre"ea c6 7n )iblie e?ist6 o e#olu5ie a teologiei. 9'bii au 2ost e?co'unica5i iar 7n !amenta"ili sane e0itu Q190;R :i Pascendi dominici Q190;R papa a enu'erat :i a con"a'nat i"eile 'o"erniste. +atorit6 acestui 2apt 7n ro'ano0catolicis' liberalis'ul nu a luat nicio"at6 o a'ploare at7t "e 'are ca :i 7n protestantis'. 3n nou #al "e religio<itate 7n biseric6 a 2ost 7ncuraCat "e congresele euharistice 7ncep7n" cu cel "e la 1ille "in 1881P "e noul accent pus pe Jecioara &6ria la 1our"es "up6 1858 :i la Jati'a 7n .ortugalia un"e s0a pretins c6 &6ria ar 2i ap6rut 7n 2a5a oa'enilor "in acele locuri. =enerarea /2intei *ni'i a lui *sus a 7ncuraCat "e ase'enea acest curent. )ene"ictinii au "at i'portan56 liturghiei :i au 2or'ulat0o pentru anu'ite sacra'ente 7n li'ba na5ional6. 9ceasta a 2ost soarta )isericii %o'ano0Catolice 7ntre 1;89 :i 1914 7n principalele 56ri ale Europei. +up6 1914 biserica %o'ei s0a #6<ut pus6 7n 2a5a unor "i2icult65i cresc7n"e "in cau<a e?pansiunii co'unis'ului :i a "e<or"inii create "e "ou6 r6<boaie 'on"iale 7n secolul al --0lea.
NOTE
1. Lohn E. /teMart A Documentar% Surve% of the +rench evolution Q4eM XorU: &ac'illan 1951R p. 1580159P 1690181. 2. Eenry )ettenson Documents of the Christian Church Q4eM XorU: O?2or" 3ni#ersity .ress e". a 20a 1968R p. 2;1. 8. *bi". p. 2;202;8. 4. *bi". p. 2;802;5. TRE5IRE SPIRITUAL$+ MISIUNI I MODERNISM+ '-."-'"'1
,5
Re7i@ia i re;or8a n Marea
Britanie i n E9ro?a
=ia5a religioas6 engle<6 7n ti'pul secolului al -l-0lea a 2ost caracteri<at6 printr0o 'ani2estare practic6 a 2or5elor tre<irii spirituale 7n bisericile anglicane :i noncon2or'iste prin ritualis' 7n )iserica 9nglican6 :i prin liberalis'. ,re<irea spiritual6 a pro"us o 'i:care ce a culti#at acti#itatea 'isionar6 :i re2or'a social6P ritualis'ul a pro"us o puternic6 'i:care liturgic6 7n s7nul )isericiiP liberalis'ul a intro"us un ele'ent liberal 7n toate con2esiunile principale. 7n /co5ia a a#ut loc reunirea "i#erselor grupuri care p6r6siser6 biserica /co5iei. 7n *rlan"a ne"reptatea "e a spriCini )iserica 9nglican6 cu ta?e :i )iserica %o'ano0Catolic6 prin colecte #oluntare a 2ost u:urat6 "e separarea )isericii 9nglicane "e stat 7n 1869. E#eni'ente ase'6n6toare au a#ut loc :i pe continent.
I. (IA*A RELIGIOASA %N ANGLIA

9. 7n )iserica 9nglican6
1. *vanghelicii. %e#olu5ia Jrance<6 i0a 26cut pe con"uc6torii parti"ului conser#ator "in 9nglia s6 se tea'6 "e e#entualitatea unei re#olu5ii ase'6n6toare 7n )ritania. 7ntre anii 1;90 :i 1820 #alul cresc7n" "e re2or'e a 2ost oprit p7n6 c7n" 2or5ele religioase :i u'anitare liberale au cooperat pentru a i'pune 'ulte re2or'e prin .arla'ent 7ntre anii 1820 :i 1852. Jor5ele religioase generate "e tre<irea Mesleyan6 :i 'ai t7r<iu "e cea e#anghelic6 au pro"us ast2el "e roa"e practice "e re2or'6 social6 :i "e <el 'isionar 7nc7t 1atourette 'arele istoric 'o"ern al 'isiunilor nu'e:te secolul al -l-0lea N&arele /ecol@ al e2ortului 'isionar. 9u 2ost "e ase'enea sti'ulate pietatea personal6 :i "e#ota'entul 2a56 "e Cristos :i 2a56 "e )iblie. ,re<irea Mesleyan6 ar'inian6 "e la 7nceputul secolului al -=***0lea a a#ut ca re<ultat a"ucerea unei religii personale la 'uncitorii :i la 2er'ierii "in 9nglia. ,otu:i abia spre s27r:itul secolului clasa nobil6 "in biserica o2icial6 a 2ost :i ea a2ectat6 "e o tre<ire "ar "e o nuan56 'ai cal#inist6. 7ntre anii 1;90 :i 1880 in2luen5a tre<irii a 2ost si'5it6 7n )iserica 9nglican6. =ia5a u:uratic6
890
"in ti'pul *lu'inis'ului a 26cut loc piet65ii personale cre"in5ei 7n Cristos :i acti#it65ii sociale :i 2ilantropice. 9u ap6rut preo5i e#anghelici 7n 'ulte parohii "in 9nglia. 3nul "in ace:tia a 2ost Lohn 4eMton Q1;250180;R t7n6rul necre"incios care a "ec6<ut at7t 7nc7t a "e#enit scla#ul unui negustor "e scla#i. 9 2ost con#ertit :i "up6 o perioa"6 "e instruire a 2ost or"inat 7n lucrare. +e#enin" preot 7n 1;64 la Olney a 2ost cur7n" recunoscut ca un li"er spiritual al c6rui aCutor era "orit "e 'ul5i chiar "incolo "e hotarele Olneyului. El a scris i'nurile N&6re5ul har@ :i NC7t "e "ulce sun6 nu'ele lui *sus@ iar in2luen5a sa 10a inspirat pe ti'i"ul :i sensibilul Hillia' CoMper Q1;8101800R care era in#ali" s6 scrie i'nuri religioase la 2el "e 'ari cu' ar 2i N+in rane s2inte a lui *sus i<#or "e s7nge0a curs@. /uccesorul lui 4eMton ,ho'as /cott Q1;4;01821R a scris un co'entariu biblic 'ult 2olosit "e e#anghelici. &i:carea e#anghelic6 a a#ut "e ase'enea li"eri 7n#65a5i ca *saac &ilner Q1;5001820R :i Charles /i'eon Q1;5901886R care au 26cut "in 3ni#ersitatea Ca'bri"ge centrul 2or5elor e#anghelice :i au pro"us teologia cal#inist6 care a c6l6u<it grupul 7n #ia5a :i acti#itatea sa. 9:a nu'ita /ecta Clapha' 2or'at6 "in oa'eni boga5i care locuiau 7n Clapha' a "at 'ul5i "intre li"erii laici ai re2or'ei sociale 7ntre anii 1;92 :i 1818 sub con"ucerea piosului lor preot Lohn =enn Q1;5901888R. 9cest grup "e laici se 7nt7lnea "eseori 7n 'area bibliotec6 o#al6 a lui Eenry ,hornton Q1;600 1815R un bancher bogat care 7n 2iecare an 7:i "6"ea cea 'ai 'are parte a 'arii lui a#eri pentru 2ilantropie. Charles $rant pre:e"intele Co'paniei East *n"iaP Hillia' Hilber2orce care a con"us lupta pentru e'anciparea scla#ilorP La'es /tephen al c6rui 2iu a 2ost con"uc6tor al o2iciului colonial :i a "at 'ult aCutor 'isionarilor "in coloniiP :i al5i e#anghelici "e 2runte tr6iau 7n aceast6 suburbie 'o"ern6 la nu'ai trei 'ile "e 1on"ra. *n2luen5a e#anghelic6 a 2ost "e ase'enea e?ercitat6 asupra gu#ernului prin a:a0nu'itul grup E?eter Eali. E?eter Eali 7n 1on"ra era cl6"irea un"e 7:i
5ineau 7ntrunirile anuale 'aCoritatea societ65ilor 'isionare. 9ceste 7ntruniri au in2luen5at 7n a:a '6sur6 opinia public6 e#anghelic6 7nc7t gu#ernul a 2ost "eseori obligat s6 ac5ione<e 2a#orabil 7n proble'e "e interes pentru 'isionari. Lohn .hilip Q1;;501851R care a sluCit ca a"'inistrator capabil al 'isiunilor congrega5ionaliste "in 92rica "e /u" "in 1819 p7n6 la 'oartea sa a 2olosit in2luen5a "e la E?eter Eali pentru a c7:tiga legisla5ie 2a#orabil6 pentru a0i proteCa "e e?ploatare pe hotento5ii "in Colonia Capului. 9ceast6 in2luen56 a 2ost 7ntot"eauna e?ercitat6 pentru a pre#eni e?ploatarea sau asuprirea b6:tina:ilor "e c6tre coloni:ti sau "e c6tre co'ercian5i albi. E#anghelicii nu erau at7t "e interesa5i "e organi<are :i "e "octrin6 c7t "e e?presia practic6 a cre:tinis'ului 7ntr0o #ia56 r6scu'p6rat6 :i "e pietate care se inspira "in stu"iul )ibliei :i "in rug6ciune. Cartea 'ult citit6 a lui Hillia' Hilber2orce Concep2ie practic1 Q1;9;R e?pri'a interesul e#anghelic 2a56 "e *sp6:ire ca singura 2or56 regeneratoare 2a56 "e Custi2icarea prin cre"in56 citirea )ibliei sub ilu'inarea +uhului /27nt :i pietate practic6 2apt ce ar a#ea ca re<ultat ser#iciu real pentru societate. Capitolul 79 ,"' 9"ep5ii lui 9"a' /'ith :i 2ilo<o2ii ra"icali care se inspirau "in scrierile lui Lere'y )entha' :i Lohn /tuart &ill pro'o#au re2or'a politic6 "eoarece cre"eau 7n "e'nitatea personalit65ii u'ane ra5ionaleP "ar e#anghelicii pro'o#au re2or'a social6 "eoarece ei cre"eau c6 o'ul este o 2iin56 spiritual6 care poate s6 "e#in6 sau chiar este un copil al lui +u'ne<eu. &aCoritatea re2or'elor sociale "intre anii 1;8; :i 1850 au 2ost re<ultatul luptei e#anghelicilor pentru cei s6raci. Hillia' Hilber2orce Q1;5901888R care tr6ise o #ia56 "es2r7nat6 7n co'pania unor persoane re'arcabile ca t7n6rul .itt a 2ost con#ertit 7n 1;84 prin e2orturile lui *saac &ilner. +up6 aceea el :i0a "e"icat #ia5a abolirii scla#iei 7n *'periul )ritanic. 7n 1;;2 o "eci<ie a tribunalului abroga "e5inerea "e scla#i 7n 9nglia. 7n 180; .arla'entul a aprobat un act care le inter<icea engle<ilor s6 participe la co'er5ul cu scla#i. Opinia public6 e#anghelic6 repre<entat6 prin "elegatul engle< la Congresul "e la =iena "in 1815 a reu:it s6 ob5in6 scoaterea co'er5ului cu scla#i 7n a2ara legii "e c6tre 'aCoritatea statelor europene. Japtul acesta 10a costat 'ult pe contribuabilul engle< "eoarece /pania :i .ortugalia :i0au "at consi'56'7ntul nu'ai c7n" li s0au pro'is ;00.000 "e lire "in #istieria engle<6. /cla#ia a 7ncetat 7n teritoriile britanice printr0un act e'is chiar 7nainte "e 'oartea lui Hilber2orce 7n 1888. 9ctul "6"ea aproape 100 "e 'ilioane "e "olari ca reco'pens6 proprietarilor care au eliberat ;00.000 "e scla#i. 9ceste reali<6ri ar 2i 2ost i'posibile 26r6 acti#itatea lui Hilber2orce :i a prietenilor lui e#anghelici "in .arla'ent. 2d3n alt e#anghelic "in a "oua genera5ie a 2ost 1or"ul /ha2tesbury Q18010 1885R 2iul unei 2e'ei "e societate :i al unui politician be5i#. Jiin" con"us la Cristos "e gu#ernanta lui /ha2tesbury s0a "e"icat sluCirii s6racilor :i opri'a5ilor la #7rsta "e 14 ani. 7ntot"eauna 7:i organi<a cu griC6 "atele a:a 7nc7t ple"oaria lui s6 2ie "e ne<"runcinat atunci c7n" cerea Ca'erei Co'unelor s6 re2or'e<e legisla5ia. El a re2u<at posturi 7nalte pentru a0:i 2ace 'unca sa 26r6 a 2i co'pensat "e:i al5ii erau pl6ti5i "e .arla'ent pentru acelea:i ser#icii 7n 1840 el a contribuit la e'iterea unei legi care nu le per'itea b6ie5ilor sub 16 ani s6 2ac6 'unca periculoas6 :i "i2icil6 "e cur65are a hornurilor. 7n 1842 a reu:it s6 ple"e<e pentru aprobarea legii care inter<icea b6ie5ilor sub 10 ani :i 2e'eilor s6 lucre<e 7n 'ine. 9cti#itatea lui a re<ultat 7n 1845 7n legi care proteCau bolna#ii 'intali "in a<iluri ca )e"la' un"e 2usese obiceiul "e a 2i a"'is publicul contra ta?6 pentru a asista la scenele nebunilor. Casele 7n care se 7nchiria c7te o ca'er6 la 'ai 'ulte persoane 7n care abun"au bolile :i i'oralitatea au 2ost "es2iin5ate prin e2orturile lui 7ncununate "e succes 7n ob5inerea unei legisla5ii utile. 3n alt e#anghelic Lohn E. EoMar" Q1;2601;90R un noncon2or'ist care 2usese in2luen5at "e tre<irea Mesleyan6 :i0a "e#otat #ia5a :i a#erea re2or'6rii 7nchisorilor. .7n6 c7n" a 'urit 7n 1;90 "e ti2os pe care 10a contractat 7n ti'p ce inspecta o 7nchisoare abCect6 c6l6torise 50.000 "e 'ile :i cheltuise 80.000 "e lire "in banii lui pentru re2or'a 7nchisorilor. .rin e2orturile lui gar"ienilor
li s0au "at salarii :i bani pentru '7ncare a:a 7nc7t nu 'ai trebuiau s6 stoarc6 bani "e la pu:c6ria:i pentru ne#oile 7nchisorii. /entin5ele "e con"a'nare la ,"H Cretinismul de-a lungul secolelor 7nchisoare erau "ate 'ai 'ult ca '6suri corecti#e :i nu ca pe"epse pentru acte "e "elic#ent6 7'potri#a societ65ii. Eli<abeth $urney Jry Q1;8001845R a continuat aceast6 acti#itate. &i:carea Dcolii +u'inicale populari<at6 "e %obert %aiUes 7n 1;80 :i care a#ea "rept scop s6 le "ea copiilor e"uca5ie religioas6 :i 7n#656tur6 ele'entar6 7n citire scriere :i arit'etic6 a 2ost preluat6 "e e#anghelici :i intro"us6 7n biserica o2icial6. /ocietatea ,ractatului %eligios 2on"at6 7n 1;99 :i /ocietatea )iblic6 )ritanic6 :i pentru /tr6in6tate 2on"at6 7n 1804 :i a#7n"u01 ca pre:e"inte pe 1or"ul ,eign'outh "in /ecta Clapha' au 2ost e?presii practice ale interesului e#anghelicilor 2a56 "e r6sp7n"irea E#angheliei prin pagina tip6rit6. E#anghelicii au 2ost "e ase'enea sus5in6torii 7n2l6c6ra5i ai puternicei 'i:c6ri 'isionare a secolului. @. (icarea &isericii !argi. +ac6 e#anghelicii au repre<entat 2or5a spiritual6 a tre<irii :i "ac6 &i:carea O?2or" a repre<entat seg'entul ritualist &i:carea )isericii 1argi a repre<entat ele'entul social :i 'o"ernist 7n )iserica 9nglican6. &i:carea )isericii 1argi a 7nceput 7n Curul anului 1880 :i a continuat s6 atrag6 a"ep5i pe parcursul secolului. 9ce:ti latitu"inari cu' erau "eseori nu'i5i "atorau 'ult i"ealis'ului Uantian pe care /a'uel ,aylor Coleri"ge poet :i pre"icator 10a intro"us 7n 9nglia la O?2or". Ei sus5ineau c6 o'ul este con:tient 7n 'o" intuiti# "e e?isten5a lui +u'ne<eu :i c6 Cristos este i'anent 7n o' care era consi"erat 2iu al lui +u'ne<eu. C6"erea :i *sp6:irea erau 2ie ignorate 2ie 'ini'ali<ate. O ra'ur6 a 'i:c6rii con"us6 "e Jre"eric +. &aurice Q1805018;2R :i Charles Iingsley Q1819018;5R cleric :i ro'ancier a 2on"at un grup socialist cre:tin. Ei c6utau s6 a"uc6 7'p6r65ia lui +u'ne<eu pe p6'7nt prin legisla5ie social6 care ar "a poporului "e'ocra5ie econo'ic6 social6 :i politic6. O alt6 parte a grupului sus5inea i"ei ase'6n6toare cu cele ale episcopului Lohn H. Colenso Q181401888R "in 4atal 92rica care a 7nceput s6 pun6 sub se'nul 7ntreb6rii scrierea "e c6tre &oise a .entateuhului atunci c7n" el nu a reu:it s6 r6spun"6 satis26c6tor la 7ntreb6rile unui b6:tina: 7n 1862. +estituit "in sluCb6 "e c6tre episcopul "e CapetoMn Colenso a 2ost 'ai t7r<iu reinstaurat "e autorit65i 'ai 7nalte. ,ho'as 9rnol" Q1;9501842R 2ai'osul "irector "e la %ugby o :coal6 particular6 pentru b6ie5i :i Eenry &il'an Q1;9101868R #icarul "e la /aint .aul au apar5inut aceluia: grup ca :i Colenso > grupul care a a"optat teoriile criticilor biblici ger'ani. 9ceste "ou6 grup6ri ale &i:c6rii )isericii 1argi au spriCinit ast2el at7t liberalis'ul 7n teologie c7t :i o e#anghelie social6. 8. (icarea A0ford. &i:carea O?2or" Q188801845R legat6 "e uni#erstatea O?2or" punea accentul pe i'portan5a )isericii :i a ritualului 7n #ia5a religioas6 a in"i#i"ului. 7n 1888 con"uc6torii ei au 7nceput s6 publice -ractate pentru timpuri, 7n care atr6geau aten5ia asupra i'portan5ei succesiunii apostolice a regener6rii prin bote< :i asupra i'portan5ei ritualului 7n 7nchinare. 4u'ero:i cre"incio:i anglicani au acceptat i"eile lor. &i:carea a 2ost 7n parte un protest 7'potri#a "o'in6rii )isericii "e c6tre stat. 9cor"area libert65ii religioase noncon2or'i:tilor :i ro'ano0catolicilor
li
Capitolul 79 898 prin acte ale .arla'entului 7n 1828 :i 1829 :i acor"area "e "repturi cet65ene:ti burghe<iei 7n 1882i i0a 26cut pe 'ul5i cre"incio:i s6 se tea'6 c6 )iserica 9nglican6 ar putea 2i 7n ti'p "estituit6 "in po<i5ia ei "e biseric6 "e stat "e un .arla'ent "o'inat "e 2or5e noncon2or'iste. %o'antis'ul cu accentul pe care01 punea pe gloriile trecutului gotic :i pe "ragostea pentru ritualul 2ru'os
care ar sti'ula e'o5iile estetice 7n 7nchinare a contribuit la ritualis'ul 'i:c6rii. Oa'enii au 7nceput s6 se interese<e "e istoria riturilor :i a #e:'intelor :i au c6utat s6 "ea sluCbei 'ai 'ult "in culoarea trecutului. $rupul care a ini5iat :i a sti'ulat aceste 2or5e 7n )iserica 9nglican6 a 2ost cunoscut sub "i2erite nu'e > &i:carea O?2or" &i:carea )isericii /acer"otale &i:carea 9nglo0Catolic6 &i:carea .useyit6 "up6 unul "in li"eri E"Mar" .usey :i &i:carea ,ractarian6 > nu'e "at "up6 -ractatele pentru timpuri. 7n 182; Lohn Ieble Q1;9201866R a scris o lucrare cu titlul Anul cretin. 9ceast6 lucrare care consta "in i'nuri spre lau"a )isericii :i a #alorii Co'uniunii 10a 26cut pe Ieble autorul e2ecti# al &i:c6rii O?2or". .re"ica sa "espre N9posta<ia na5ional6@1 la 14 iulie 1888 la O?2or" a st7rnit 'ult interes 2a56 "e i"eile lui. Ieble a pus accentul pe pre<en5a 2i<ic6 real6 a trupului :i s7ngelui lui Cristos 7n Co'uniune :i a sus5inut c6 ea este #alabil6 nu'ai c7n" este a"'inistrat6 "e preo5i or"ina5i 7n succesiunea apostolic6. Lohn Eenry 4eM'an Q180101890R a "e#enit li"erul tractarienilor "up6 ce a elaborat pri'ul "in -ractatele pentru timpuri, 7n 1888. 4eM'an 2iul unui bancher lon"one< crescut 7n "octrina cal#inist6 a trecut printr0o perioa"6 "e liberalis' la O?2or" 7nainte "e a se al6tura grupului tractarian. +e:i el este cunoscut cel 'ai bine pentru i'nul NC6l6u<e:te lu'in6 bine26c6toare@ el a 2ost a"e#6ratul li"er al &i:c6rii O?2or" p7n6 c7n" a "e#enit ro'ano0catolic 7n 1845. El a scris peste 20 "e -ractate. 3lti'ul "intre ele .um1rul nou13eci@ , era 2or'at "in obser#a5ii asupra celor N,rei<eci :i nou6 "e articole@ :i asupra NC6r5ii "e rug6ciune@. 7n acest tractat 4eM'an argu'enta c6 aceste "ocu'ente nu erau anti0ro'ano0catolice ci "oar con"a'nau abu<urile "in acea biseric6. El cre"ea c6 cele N,rei<eci :i nou6 "e articole@ :i NCartea "e rug6ciune@ "e'onstrau continuitatea )isericii 9nglicane cu )iserica %o'ano0Catolic6. .rietenul lui Eenry E"Mar" &anning :i aproape 7nc6 8;5 al5ii "intre care 250 erau preo5i sau li"eri teologi la O?2or" :i Ca'bri"ge l0au ur'at 7n )iserica %o'ano0Catolic6 "up6 1845. Cea 'ai 'are lucrare a lui 4eM'an a 2ost Apologia pro sua vita Q1864R o relatare autobiogra2ic6 a #ie5ii :i a operei sale. /pre s27r:itul #ie5ii a 2ost nu'it car"inal al )isericii %o'ano0Catolice. El :i0a ba<at g7n"irea pe p6rin5ii )isericii :i a acceptat succesiunea apostolic6 pre<en5a real6 corporal6 a lui Cristos 7n ele'entele 7'p6rt6:aniei :i regenerarea prin bote<. +up6 trecerea lui 4eM'an la ro'ano0catolicis' E"Mar" .usey Q18000 1882R care era pro2esor "e ebraic6 la O?2or" a "e#enit li"erul 'i:c6rii p7n6 la 'oartea sa. )6rba5ii "e la O?2or" erau preocupa5i s6 ri"ice starea spiritual6 a )isericii :i s6 o elibere<e "e sub controlul statului. Ei "oreau s6 ia o po<i5ie "e 'iCloc 7ntre un corp ecle<iastic in2ailibil :i in"i#i"ualis'ul e?cesi# "in 894 Cretinismul de-a lungul secolelor )iseric6. Ei sus5ineau at7t pre<en5a real6 a lui Cristos 7n ele'entele Cinei c7t :i regenerarea prin bote<. Ei s0au apropiat 2oarte 'ult "e e?altarea ro'ano0catolic6 a sacra'entelor ca 2actori i'portan5i pentru 7n"rept65ire. .le"7n" pentru 2olosirea crucilor :i lu'inilor b6rba5ii "in aceast6 'i:care au pus un accent re7nnoit pe i'portan5a ritualului plin "e culoare 7n liturghia )isericii. +e ase'enea arhitectura gotic6 era consi"erat6 un aCutor 7n 7nchinare. ,en"in5a ascetic6 creat6 "e grup :i0a g6sit e?presia 7n 2on"area "e '6n6stiri pentru b6rba5i :i 2e'ei care "oreau s6 tr6iasc6 o #ia56 ascetic6 "e 7nchinare :i sluCire. O ast2el "e organi<a5ie pentru b6rba5i era N.6rin5ii CoMley@. +e ase'enea 'i:carea a a"7ncit pr6pastia "intre )iserica 9nglican6 :i bisercile noncon2or'iste prin accentul pus "e ea pe natura sacra'ental6 a liturghiei :i pe succesiunea apostolic6. Ea a creat 7n s7nul )isericii 9nglicane un nou grup care era 7n "e<acor" cu e#anghelicii. ,rebuie 7ns6 s6 i se recunoasc6 'eritul pentru ser#iciul pe care repre<entan5ii 'i:c6rii l0au 26cut celor s6raci :i celor necre"incio:i. &ultora ea le0a o2erit un co'pro'is atr6g6tor 7ntre ro'ano0catolicis' :i puternica po<i5ie e#anghelic6 :i le0a rea'intit anglicanilor "e 'o:tenirea lor cre:tin6 uni#ersal6. B. ntre noncon;or8iti
7n ti'p ce aceste trei 'i:c6ri agitau sau 7ntinereau biserica "e stat 7ntre bisericile in"epen"ente a#eau loc noi schi'b6ri. 9 2ost 7n2iin5at6 9r'ata /al#6rii "e c6tre Hillia' )ooth Q182901912R un pastor 'eto"ist cu scopul "e a aCunge la toate clasele sociale prin e#angheli<are 7n aer liber :i prin opere "e caritate 7n 1865. Organi<a5iei i s0a "at nu'ele "e N9r'ata /al#6rii@ :i 7n 18;8 )ooth a organi<at0o "up6 principii 'ilitare cu o organi<are ierarhic6 :i cu uni2or'e. 9st6<i ea este r6sp7n"it6 7n lu'ea 7ntreag6. Lohn 4. +arby Q180001882R un a#ocat care a "e#enit preot 7n biserica *rlan"ei a organi<at 7n 1881 7n +ublin grupurile cunoscute sub nu'ele "e N)rethren@ Q7n ro'One:te NJra5ii@P la noi 7n %o'Onia cultul acesta :i0a luat nu'ele "e NCre:tini "up6 E#anghelie@ n. tra".R. Ei pun accentul pe preo5ia cre"incio:ilor :i pe c6l6u<irea "irect6 a +uhului /27nt 7n a:a '6sur6 7nc7t nu accept6 un pastor or"inat. Ei erau :i 7nc6 s7nt oa'eni care stu"ia<6 )iblia cu serio<itate :i continu6 s6 'ani2este o e#la#ie practic6 7n #ie5ile lor. $eorge &uller Q180501898R 2on"atorul unui 'are or2elinat la )ristol :i /a'uel ,regelles Q1818018;5R un 'are cercet6tor 7n "o'eniul te?tului 4oului ,esta'ent au 2ost a'7n"oi 'e'bri ai acestui grup. 4u'ele "e .ly'outh )rethren este "at a"esea acestui grup "eoarece .ly'outh a 2ost pri'ul centru i'portant al 'i:c6rii. 3n alt 'e'bru ,ho'as L. )arnar"o Q184501908R a 7n2iin5at 'ulte case pentru b6ie5ii or2ani 7ncep7n" cu anul 18;0. E"Mar" *r#ing Q1;9201884R pastor pre<biterian cre"ea c6 biserica trebuie s6 se bucure "e "arurile +uhului /27nt pe care ea le a#usese 7n epoca apostolic6. 9"ep5ii lui puneau accentul pe N#orbirea 7n li'bi@ :i pe re7ntoarcerea i'inent6 a lui Cristos. &ul5i s0au al6turat )isericii Catolice 9postolice organi<at6 7n 1842. Capitolul 79 ,"5 Charles Haddon Spurgeon, "ine cunoscut calvinist, pastor "aptist i k predicator elocvent. 7n 1844 $eorge Hillia's Q182101905R a 7n2iin5at NX&C9@ Q9socia5ia cre:tin6 a tinerilor b6rba5iR 7n ca"rul c6reia tinerilor "in ora:e li se o2erea posibilitatea "e a practica sportul "e a participa la 7ntruniri :i "e a 2i g6<"ui5i 7ntr0un 'e"iu cre:tin. 9ceast6 organi<a5ie a ap6rut 7n /tatele 3nite 7n 1851. 9socia5ia paralel6 NXHC9@ pentru tinerele 2e'ei cre:tine a 2ost 7n2iin5at6 7n 1855 pentru a asigura ser#icii si'ilare pentru tinerele 2e'ei "in ora:e. Charles E. /purgeon Q188401892R a "e#enit cel 'ai cunoscut pre"icator al 9ngliei la 'iClocul secolului al -l-0lea. Cre:terea nu'6rului celor ce #eneau s601 asculte a "eter'inat 'utarea 7n biserici tot 'ai 'ari p7n6 c7n" 7n 1861 el s0a 'utat 7n ,abernacolul &etropolitan care a#ea 4.;00 "e locuri :i a costat 81.000 "e lire. )iserica sa a aCuns 7n 1891 *a aproape 15.000 "e 'e'bri. El a "eschis Colegiul .astorului care p7n6 la #re'ea 'or5ii lui /purgeon instruise 7n Cur "e 900 "e pre"icatori. 7ntrunirile cu te'a N=ia5a #ictorioas6@ care se 5in 7n 2iecare #ar6 la IesMicU au 7nceput 7n 18;5 sub con"ucerea lui Canon ,.+. Ear2or"0)attersby. 9ceste 7nt7lniri pre<int6 interes pentru cre:tinii "in toate con2esiunile. .relegerile accentuea<6 e?perien5a s2in5irii instantanee :i progresi#e 'enit6 s601 aCute la 7n2r7ngerea p6catului :i la tr6irea biruitoare. ,ipul "e 7ntruniri "e la IesMicU s0a r6sp7n"it 7n centre "in /tatele 3nite :i "in Cana"a. 7n 1859 a trecut peste 9nglia o alt6 'i:care "e tre<ire spiritual6 asociat6 cu tre<irea prin rug6ciunea laic6 "in 185; :i 1858 "in /tatele 3nite. 9ceast6 'i:care a re#itali<at bisericile :i a pro'o#at re2or'e sociale.
8I
,"4 Cretinismul de-a lungul secolelor ,re<irea "in Kara $alilor "in 1904 :i 1905 care a 7nceput cu lucrarea lui E#an %oberts 7n ora:ul 'inier 1oughor a "e#enit a#angar"a unei tre<iri 7n toat6 lu'ea. 9t7t tre<irile "in 185; :i 1859 c7t :i cea "in 19040190; au 2ost "escrise 7n 'ulte c6r5i "e L. E"Min Orr care a ar6tat :i i'pactul lor social
,re<irea "in Coreea 7n 190; a 2ost o alt6 tre<ire 'aCor6 care a a#ut leg6tur6 cu cea "in Kara $alilor.
II. LUCRAREA PROTESTANTA MISIONARA ENGLE5$

)isericile protestante nu au 26cut 'ult6 lucrare 'isionar6 7n ti'pul epocii %e2or'ei "eoarece toat6 energia lor era absorbit6 "e 'unca "e organi<are :i "e lupta pentru e?isten56. 7n ti'pul Contrare2or'ei 'area lucrare 'isionar6 a 2ost 26cut6 "e ie<ui5i :i "e alte or"ine "in )iserica %o'ano0Catolic6. +ar o co'binare a 2or5elor 7ncep7n" cu lucrarea lui Hillia' Carey 7n 1;92 a "us la o lucrare 'isionar6 "e o ase'enea a'ploare 7n secolul al -l-0lea 7nFc7t acesta a 2ost nu'it N&arele /ecol@ 7n ca"rul 'i:c6rii protestante 'isionare. 7n secolul al --0lea accentul este pus pe ecu'enis' sau pe reunirea )isericii. 9cest entu<ias' 'isionar a 2ost re<ultatul tre<irii spirituale 7n r7n"urile pieti:tilor :i ale 'eto"i:tilor precu' :i ale e#anghelicilor "in )iserica 9nglican6. Oa'enii "oreau s60i con#erteasc6 pe al5ii la acelea:i e?perien5e religioase pline "e bucurie pe care le a#eau ei. C7:tigarea "e i'perii "e c6tre na5iuni protestante ca Olan"a :i 9nglia i0a 2a'iliari<at pe europeni cu ne#oia spiritual6 a oa'enilor "in alte 56ri. E?ploratori 'isionari ca 1i#ingstone $ren2ell %eb'ann :i Irap2 au "e<#6luit lu'ii at7t "ate :tiin5i2ice c7t :i ne#oile 92ricii. Concep5ia %e2or'ei "espre i'portan5a rela5iei in"i#i"ului cu +u'ne<eu a "at o ulti'6 :i "ecisi#6 'oti#a5ie pentru o ase'enea lucrare. .rin lucrarea 'isionar6 s0a ur'6rit c7:tigarea "e in"i#i<i 'ai "egrab6 "ec7t "e state 7ntregi. *n"ia s0a "eschis pentru lucrarea 'isionar6 "up6 1818 c7n" Co'pania *n"iilor "e Est a 2ost obligat6 s6 a"'it6 'isionari. China a 2ost obligat6 s6 accepte 'isionari 7n 1858 prin ,ratatul "e la ,ientsin care a pus cap6t celui "e0al "oilea r6<boi al opiului. Este un para"o? 2aptul c6 r6<boiul pentru a 2or5a China s6 a"'it6 opiu pe teritoriul ei a a#ut ca re<ultat "eschi"erea Chinei pentru 'isiuni. +up6 1;92 s0au organi<at nu'eroase societ65i 'isionare. /ocietatea &isionar6 )aptist6 a 2ost 2on"at6 la Iettering 9nglia cu un 2on" ini5ial "e pu5in peste 18 lire ca re<ultat al #i<iunii lui Hillia' Carey Q1;6101884R panto2arul care a 7n#65at singur c7te#a li'bi. Carey a plecat 7n *n"ia un"e a con"us o 2abric6 "e in"igo p7n6 c7n" s0a 'utat 7n 1800 la co'pania "ane<6 /era'pore 26c7n" 7ns6 "in lucrarea 'isionar6 :i "in tra"ucerea )ibliei preocuparea lui pri'or"ial6. $eorge $ren2ell Q184801906R a 2ost cel 'ai 'are e?plorator 'isionar al societ65ii baptiste. 1ui 'ai "egrab6 "ec7t lui /tanley trebuie s6 i se atribuie 'eritul "e a 2i 26cut harta r7ului Congo cu a2luen5ii lui F 7ntre anii 1884 :i 1886. Capitolul 79 ,"O scrisoare "e la Carey a a#ut ca re<ultat 2on"area /ociet65ii &isionare 1on"one<e a Congrega5ionali:tilor 7n 1;95. Lohn .hilip +a#i" 1i#ingstone %obert &o22at :i Lohn &acUen<ie o'ul care a con#ins gu#ernul britanic s6 ane?e<e )echuanalan" pentru a ap6ra b6:tina:ii "e e?ploatarea "e c6tre coloni:tii buri au 2ost printre cei 'ai 'ari 'isionari. /ocietatea &isionar6 /co5ian6 :i /ocietatea &isionar6 $lasgoM au 2ost 2on"ate "e c6tre pre<biterienii sco5ieni 7n anul 1;96 :i respecti# 7n anul 1;9; iar /ocietatea &isionar6 )isericeasc6 a 2ost 2on"at6 "e c6tre anglicanii e#anghelici 7n anul 1;99. Cei 'ai 'ari 'isionari ai acesteia au 2ost .ilUington Q18650189;R 'isionarul tra"uc6tor al 3gan"ei :i $eorge 9l2re" ,ucUer Q184901914R 'isionarul episcop care are 7n 'are '6sur6 'eritul "e a 2i a"us 3gan"a sub coroana britanic6 :i "e a 2i instituit o politic6 progresist6 care a 26cut o #re'e "in acea 5ar6 una "intre cele 'ai a#ansate "in 92rica. &eto"i:tii au 2on"at /ocietatea &isionar6 Hesleyan6 7n 181;. L. Eu"son ,aylor Q188201905R a 2on"at 7n 1865 &isiunea *ntern6 Chine<6 Qcu scopul p6trun"erii 7n interiorul Chinei nu nu'ai 7n ora:ele "e pe 56r'ul '6riiR. .rincipiul "e ba<6 era N'isiune prin cre"in56@ a"ic6 tot spriCinul ei 2inanciar trebuia s60i #in6 7n ur'a rug6ciunii cu cre"in56. 7n 1890 ea cuprin"ea 40i "in 'isionarii "in China. 7n Europa au 2ost 2on"ate 7n succesiune rapi"6 :i alte societ65i :i au 2ost tri'i:i 'isionari 7n toate p6r5ile lu'ii.
Hillia' Carey al c6rui 'oto era N9:teapt6 lucruri 'ari "e la +u'ne<eu :i 7n"r6<ne:te lucruri 'ari pentru +u'ne<eu@ a plecat 7n *n"ia un"e a con"us tra"ucerea )ibliei 7n li'ba poporului. +up6 ce *n"ia s0a "eschis pentru 'isionari 7n 1818 :i0au 7nceput lucrarea 'isionar6 oa'eni ca Eenry &artyn Q1;8101812R care a 2ost inspirat spre lucrarea 'isionar6 citin" Auto"iografia lui +a#i" )rainer". 1ucrarea 'isionar6 a'erican6 s0a al6turat lucr6rii britanice "up6 2on"area pri'ei /ociet65i &isionare 9'ericane 7n 1810. 7n aceast6 epoc6 au "e#enit 'isionare 'ulte 2e'ei nec6s6torite. /ocietatea &isionar6 1on"one<6 i0a ur'at pe 'ora#ieni 7n 92rica "e /u" :i au 26cut o lucrare e?cep5ional6 7ntre b6:tina:i "e:i nu 26r6 "i#ergen5e cu coloni:tii buri. Lohn .hilip a ap6rat "repturile b6:tina:ilor con#ing7n" gu#ernul britanic s6 le acor"e libert65i ci#ile. %obert &o22at Q1;9501888R a tra"us /criptura 7n li'bile triburilor i'portante "in 92rica "e /u". +a#i" 1i#ingstone a l6rgit cunoa:terea geogra2ic6 a 92ricii Centrale "in 1841 p7n6 7n 18;8 :i a luptat 7'potri#a co'er5ului arab cu scla#i care "istrugea centrele poten5iale "e pre"icare "in sate. 7n a'bele ac5iuni scopul lui a 2ost acela "e a pro'o#a lucrarea 'isionar6. .re<biterienii sco5ieni au acceptat che'area lui 1i#ingstone "e a lucra 7n regiunea 'arilor lacuri "in 92rica Central6. /ocietatea &isionar6 a )isericii E#anghelice a "at 'isionarii care au 7nceput lucrarea 7n 3gan"a :i au "e#enit acolo 'artiri. %obert &orrison Q1;8201884R a stu"iat li'ba chine<6 a 'an"arinilor :i a elaborat un "ic5ionar :i o tra"ucere chine<6 a )ibliei care a 2ost 2olosit6 i'e"iat ce 'isionarii au a#ut acces 7n China "up6 1858. 9"onira' Lu"son Q1;8801850R a alc6tuit un "ic5ionar al li'bii bir'ane :i a tra"us )iblia 7n acea li'b6.
898
%e<ultatele lucr6rii 'isionare au 2ost i'ense nu "oar pentru '7ntuirea b6:tina:ilor ci :i pentru 'ulte reali<6ri culturale. E?ploratorii 'isionari au 2ost a"esea pri'ii care au in2or'at lu'ea "espre situa5ia geogra2ic6. &ulte nu'e "e 'isionari se a2l6 7nscrise 7n %egistrul /ociet65ii $eogra2ice %egale a )ritaniei "atorit6 'uncii lor "e e?ploratori. 9l5ii ca 9le?an"er &acUay :i La'es /teMart au construit pri'ele "ru'uri 7n 3gan"a :i respecti# 7n 4yassa. &isionarii au "eschis :coli "e e"uca5ie aca"e'ic6 :i in"ustrial6 ca 1o#e"ale 7n 92rica "e /u" au intro"us noi culturi :i au sti'ulat co'er5ul a:a 7nc7t b6:tina:ii s60:i poat6 ri"ica propriul lor stan"ar" "e #ia56. 9l5ii au aCutat la 7nt6rirea i'periului cre<7n" c6 gu#ernul britanic putea ap6ra 'ai bine interesele b6:tina:ilor "ec7t coloni:tii care r7#neau la p6'7ntul lor. )6rba5i ca &o22at &orrison .ilUington :i Carey au 2ost 2olosi5i "e +u'ne<eu ca s6 le "ea localnicilor "in 56rile lor "e a"op5iune /criptura 7n li'ba lor proprie. &i:carea 'isionar6 a 2ost 7n unele pri#in5e precursoarea 'i:c6rii ecu'enice 'o"erneP "eoarece b6:tina:ii nu au putut 7n5elege "i#i<iunile 7ntre cre:tini 'isionarii "in 'ulte con2esiuni au 7nceput s6 lucre<e 7'preun6. Cre:tinis'ul a "e#enit o religie global6. 9cest progres nu a a#ut loc 26r6 lupt6. 4a5ionalis'ul 7n Orientul 7n"ep6rtat :i leg6tura ne2ericit6 26cut6 7ntre 'isionari :i i'perialis'ul apusean a creat proble'e 7n China :i 7n alte 56ri. Co'unis'ul :i catolicis'ul s0au opus a"esea lucr6rii 'isionare protestante. 7n ti'pul nostru liberalis'ul 7ntre 'ul5i 'isionari a "e#enit o proble'6 tot 'ai 'are. 7n ciu"a acestor pie"ici orice istoric nep6rtinitor #a a"'ite 'area contribu5ie pe care )iserica a reu:it s6 o a"uc6 lu'ii prin lucrarea ei 'isionar6.
III. DE5BINAREA I REUNIREA BISERICILOR SCO*IENE

B +up6 ce biserica sco5ian6 s0a eliberat "e sub controlul %o'ei 7n 156; ea a 2ost con2runtat6 7n continuare cu proble'a posibilit65ii "e a 'en5ine siste'ul "e organi<are pre<biterian :i teologia cal#inist6 pe care le a"optase. ,i'p "e peste un secol sco5ienii s0au opus 7ncerc6rilor regilor "inastiei /tuart episcopilor 1au" :i altora "e a le i'pune siste'ul episcopal "e gu#ernare. )iserica .re<biterian6 a 2ost "eclarat6 7n 1690 )iseric6 4a5ional6 a /co5iei nu'ai "up6 ce *acob al **0lea a plecat "in 9nglia iar Hillia' :i &6ria au preluat tronul engle<.
+in 1690 p7n6 7n 184; biserica sco5ian6 a 2ost b7ntuit6 "e "e<bin6ri cau<ate "e proble'a patronaCului laic. .atronaCul laic 7nse'na c6 regele sau proprietarii "e p6'7nturi a#eau "reptul "e a "icta cine s6 2ie pastorul bisericii "e pe "o'eniul lor. .atronaCul a 2ost legi2erat printr0un act "e c6tre .arla'entul engle< 7n 1;12. 9u a#ut loc 'ulte "i#i<iuni "eoarece sco5ienii luptau pentru libertatea bisericii lor. Ebene<er ErsUine Q168001;54R a 2ost "estituit "e c6tre 9"unarea $eneral6 a )isericii /co5iei pentru c6 sus5inuse "reptul unei congrega5ii "e a0:i alege propriul pastor. 7n 1;88 el 7'preun6 cu al5ii au 2on"at .re<biteriul 9sociat care 7n 1;40 a "e#enit )iserica /ecesiunii. Capitolul 79 899 9ceast6 biseric6 s0a "e<binat iar6:i 7n 1;4; 7n "ou6 grupuri "ar 7n 1820 cele "ou6 grupuri s0au unit 7n )iserica /ecesiunii 3nit6. .roble'a patronaCului laic a a#ut "e ase'enea ca re<ultat 2on"area )isericii 9Cutor6rii "e c6tre ,ho'as $illespie Q1;0801;;4R 7n 1;61. )iserica 9Cutor6rii :i )iserica /ecesiunii 3nit6 s0au unit pentru a 2or'a 7n 184; )iserica 3nit6 .re<biterian6 "atorit6 ase'6n6rilor po<i5iei lor 7'potri#a patronaCului laic. O sci<iune :i 'ai i'portant6 a a#ut loc atunci c7n" ,ho'as Chal'ers Q1;800184;R un 'are 'ate'atician pre"icator :i teolog a con"us un grup la 2on"area )isericii *n"epen"ente QNJree Church@R 7n 1848. 9ceast6 sci<iune a a#ut loc 7n leg6tur6 cu proble'a "reptului unei congrega5ii "e a0:i alege propriul pastor :i 7n leg6tur6 cu spiritul cresc7n" "e tre<ire sti'ulat "e tre<irea e#anghelic6 "in /co5ia. O tre<ire anterioar6 con"us6 "e %obert Eal"ane Q1;6401842R :i La'es Eal"ane Q1;6801851R a prece"at0o pe cea con"us6 "e Chal'ers. .este o trei'e "in pastorii bisericii "e stat a"ic6 4;4 "e pastori s0au retras "in biserica "e stat :i au "e#enit in"epen"en5i. )iserica *n"epen"ent6 a "e#enit o grupare cu o puternic6 acti#itate e#anghelistic6 i 'isionar6. 7n 1868 ea a#ea opt sute "e biserici :i aproape o 'ie "e clerici. 7n 1900 ea s0a unit cu )iserica 3nit6 .re<biterian6 pentru a 2or'a )iserica 3nit6 *n"epen"ent6. O 'ic6 'inoritate uneori cunoscut6 sub nu'ele "e Hee Jrees a re2u<at s6 se uneasc6 :i a continuat s6 e?iste ca )iseric6 *n"epen"ent6 a /co5iei. )iserica 3nit6 *n"epen"ent6 s0a co'binat cu )iserica /co5iei 7n 1929 "eoarece "reptul patronaCului laic > principala cau<6 a "e<bin6rii > "isp6ruse "e 'ult o "at6 cu abolirea patronaCului printr0un act al .arla'entului "at 7n 18;4. 9st6<i )iserica /co5iei este principala biseric6 7n /co5ia. 1iberalis'ul a 2ost "e ase'enea o proble'6 7n bisericile sco5iene. .ro2esorul Hillia' %obertson /'ith care a 2ost "estituit "in sluCba sa la colegiul )isericii *n"epen"ente "in 9ber"een 7n 1881 a 2ost 7n cea 'ai 'are '6sur6 responsabil pentru r6sp7n"irea i"eilor critice ger'ane 7n /co5ia :i pentru apari5ia liberalis'ului.
I(. BISERICA %N IRLANDA

9ntagonis'ul rasial :i ura natural6 a cuceri5ilor 2a56 "e cuceritori s0au intensi2icat 7n ti'pul %e2or'ei "eoarece engle<ii au acceptat protestantis'ul 7n ti'p ce irlan"e<ii au r6'as ro'ano0catolici. C7n" a "e#enit rege al 9ngliei *acob * a a"7ncit "i#i<iunea coloni<7n" *rlan"a "e 4or" cu coloni:ti sco5ieni. +in punct "e #e"ere religios 7ntre anii 1689 :i 1914 7n *rlan"a au a#ut loc "ou6 e#eni'ente 'aCore. .ri'ul a 2ost e'igrarea a 200.000 "e sco5ieni0irlan"e<i "in *rlan"a "e 4or" 7n 9'erica 7ntre anii 1;10 :i 1;60. 9colo ei au "e#enit te'elia pre<biterianis'ului a'erican. 9poi boala care a cau<at "istrugerea recoltelor "e carto2i 7n anii 1840 a 26cut ca peste un 'ilion "e oa'eni 7n 'aCoritate ro'ano0catolici s6 e'igre<e 7n /tatele 3nite. 9l "oilea e#eni'ent 'aCor a 2ost "esp6r5irea )isericii 9nglicane "e stat 7n anul 1869. .7n6 atunci irlan"e<ii a#eau "e pl6tit ta?e biserice:ti pentru ue-a iiingui secolelor sus5inerea )isericii 9nglicane :i ta?e #oluntare pentru a spriCini clerul ro'ano0catolic pe care l0au acceptat ca 2iin" a"e#6ra5ii lor preo5i. 1or le 2useser6 acor"ate "repturi ci#ile 'ai 7nainte 7n 1829 prin 9ctul "e
E'ancipare Catolic6 care "eschi"ea pentru ro'ano0catolici toate po<i5iile 7n gu#ernul local :i na5ional cu e?cep5ia tronului a 2unc5iei "e gu#ernator general al *rlan"ei "e cancelar :i "e arhiepiscop "e Canterbury. +e:i aceste schi'b6ri au aCutat 7ntr0o '6sur6 la potolirea ani'o<it65ii ostilitatea religioas6 7ntre engle<i :i irlan"e<i a persistat p7n6 7n secolul al --0lea. ,re<irea "in 3lster "in 1859 a a"us o re7nnoire spiritual6 7n *rlan"a "e 4or".
(. BISERICA PE CONTINENT
&isiunea *nterioar6 7n $er'ania :i iveil 7n <onele "in Europa 9pusean6 7n care se #orbe:te li'ba 2rance<6 au a#ut loc 7ntre anii 1825 :i 1860 ele 2iin" echi#alentele continentale ale tre<irilor "in 9nglia :i "in 9'erica "e 4or". %obert Eal"ane a "us 2lac6ra tre<irii 7n El#e5ia la 7nceputul secolului. 1i"eri ca 9le?an"re =inet Q1;9;0184;R Cesar &alan Q1;8;01864R Jrancis %. $aussen Q1;9001868R :i istoricul bisericii &erle +F9ubigne au aCutat la "e<#oltarea iveil-hn 7n El#e5ia. Jre"eric :i 9"olphe &ono" au 2ost li"erii "in Jran5a. ,re<irea spiritual6 cunoscut6 sub nu'ele "e &isiunea *nterioar6 $er'an6 a 2ost re<ultatul lucr6rii lui Lohann E. Hichern Q180801881R. &isiunea *nterioar6 a 7nceput 7n 1848 s6 pro'o#e<e at7t re<ultatele practice sociale ale tre<irii c7t :i lucrarea "e e#angheli<are. 7ncep7n" 7n Ea'burg 7n 1888 Hichern a construit case pentru b6ie5ii or2ani case pentru b6tr7ni case cu ca'ere "e 7nchiriat 'isiuni 7n ora:e :i institu5ii care s6 lucre<e cu "e5inu5i :i 'arinari 7n anii 1880 ,heo"ore Jlie"ner Q180001864R a organi<at la IaiserMerth case "e "iaconese pentru 2e'eile protestante care se angaCau 7n lucr6rile sociale ale )isericii. $roen =an .rinster a con"us o tre<ire ase'6n6toare 7n K6rile "e Los. +e<#oltarea spiritual6 a lui 9braha' Iuyper Q188;01920R 10a "us la scrierea a nu'eroase c6r5i teologice :i la 2on"area 3ni#ersit65ii *n"epen"ente "in 9'ster"a'. 4icolai J./. $run"t#ig Q1;88018;2R 7n +ane'arca a pus accentul pe tre<irea pietist6 :i :i0a canali<at e2orturile spre "e<#oltarea cooperati#elor :i a N:colilor populare@. $eorge /cott 7n /ue"ia :i $isle Lohnson 7n 4or#egia au continuat tre<irea ce a#usese loc 'ai 7nainte legat6 "e lucrarea lui Eans 4. Eauge Q1;;101824R 7n /ue"ia. &i:c6rile "e pe continent au p6rut a 2i orientate 'ai 'ult spre lucr6ri sociale "ec7t cele "in /tatele 3nite :i "in *nsulele )ritanice. O re'arcabil6 tre<ire spiritual6 a a#ut loc 7n Coreea 7ntre pre<biterieni 7n anul 190;. &isionarul pre<biterian Lohn 1. 4e#ius a #i<itat Coreea :i a pro'o#at i"eea unei biserici in"epen"ente cu autocon"ucere :i auto"e<#oltare 'isionarii ur'7n" s6 2ac6 turnee "e e#angheli<are 7'preun6 cu lucr6torii na5ionali pe care s60i ucenici<e<e. ,re<irea re<ultat6 a c7:tigat 'ii "e oa'eni 7ncep7n" cu anul 190;. 7n anii 19;0 a a#ut loc o alt6 re7n#iere a cre"in5ei cre:tine iar ast6<i Coreea este cre:tin6 7n procent "e 20 la sut6. Capitolul 79 1#'
NOTE
1. Eenry )ettenson Documents of the Christian Church Q4eM XorU: O?2or" 3ni#ersity .ress e". a 20a 1968R p. 8150818. 2. *bi". p. 8180821.
4
TRE5IRE SPIRITUALA+ MISIUNI I MODERNISM+ '-."-'"'1
,4
D98ani ai cre!in:ei
7n ti'pul secolului al -l-0lea au ap6rut c7te#a 'i:c6ri cu puternic6 in2luen56 care au a'enin5at cre"in5a pe care )iserica s0a str6"uit s6 o 'en5in6 "e0a lungul #eacurilor. Critica biblic6 a ap6rut "in cli'atul in"i#i"ualist :i u'anist pro"us "e %ena:tere. 9ceast6 orientare a 2ost consoli"at6 at7t "e c6tre ra5ionalis'ul :i in"i#i"ualis'ul secolului al -=***0lea c7t :i "e concep5ia istoric6 a %o'antis'ului :i "e 2ilo<o2ia i"ealist6 ger'an6. .reocuparea pentru
bunurile 'ateriale generat6 :i pro'o#at6 "e ni#elul "e #ia56 'ai ri"icat "atorat re#olu5iei in"ustriale a aCutat "e ase'enea la "istragerea aten5iei tuturor claselor "e la autoritatea absolut6 a )ibliei ca stan"ar" pentru cre"in56 :i #ia56. +og'a biologic6 a e#olu5iei aplicat6 prin analogie la )iblie a 26cut "in cre:tinis' pro"usul unui siste' "e e#olu5ie religioas6. 4egarea autorit65ii )ibliei este un re<ultat logic al acestui punct "e #e"ere.
I. CRITICA
7n general oa'enii se apropie "e )iblie 7n una "in trei 2or'e "e abor"are. .ieti:tii au abor"at0o "intr0o perspecti#6 e?peri'ental6 7n care aplicarea a"e#6rului la #ia5a "e 2iecare <i este criteriul "e ba<6. 9l5ii o abor"ea<6 ca pe o carte care este o surs6 "e "octrin6. *ar al5ii au a"optat o abor"are istoric6 care are ca re<ultat concep5ia potri#it c6reia )iblia ar 2i "oar un ghi" etic. 9ceast6 abor"are a "e#enit la 'o"6 7n secolul al -l-0lea "atorit6 in2luen5ei 2ilo<o2iei i"ealiste ger'ane. C7n" abor"area istorico0critic6 a 2ost co'binat6 cu aplicarea teoriei e#olu5iei la 2eno'enele religioase s0a 2inali<at ca"rul pentru un siste' "e critic6 biblic6. +iscu5ia 7ntre o persoan6 care accept6 abor"area critic6 a )ibliei :i una care cre"e 7n inspira5ia :i integritatea )ibliei este "i2icil6 "eoarece 2iecare "intre cei "oi are i"ei 2un"a'ental "i2erite "e ale celuilalt. Criticul ra"ical al )ibliei porne:te "e la presupunerea c6 )iblia este o carte care trebuie Cu"ecat6 "up6 canoanele criticii literare a:a cu' este tratat6 oricare alt6 oper6 literar6P c6 e?ist6 o e#olu5ie a religiei :i c6 e?plica5iile naturale ale 2eno'enelor biblice trebuie s6 7nlocuiasc6 e?plica5iile supranaturale. 9se'enea persoane consi"er6 )iblia ca 2iin" o carte scris6 "e autori u'ani. Ei neag6 2unc5ia +uhului /27nt 7n inspirarea scriitorilor /cripturii. 1#1 Cretinismul de-a lungul secolelor A. Ca!r97 ;i7o<o;ic i teo7o@ic a7 criticii CiC7ice. Jilo<o2ia i"ealist6 a lui *''anuel Iant Q1;2401804R co'binat6 cu #e"erile lui /chleier'acher Eegel :i %itschl a creat un ca"ru 2ilo<o2ic 2a#orabil pentru o abor"are critic6 a )ibliei. Iant a acceptat accentul pus "e 1ocUe pe si'5 :i cel pus "e +escartes pe ra5iune consi"er7n"u0le chei ale cunoa:terii 2eno'enelor naturiiP "ar 7n Critica ra2iunii pure Q1;81R el argu'enta c6 prin si'5uri sau ra5iune o'ul nu01 poate cunoa:te pe +u'ne<eu sau su2letul el clas7n"u0le pe a'bele ca "ate ale lu'ii Nnu'enului@. Jor'a5ia sa pietist6 10a con"us la a2ir'a5ia c6 senti'entul obliga5iei 'orale sau con:tiin5a o'ului > pe care el o nu'ea Ni'perati#ul categoric@ > ar trebui s6 2ie punctul "e plecare pentru religie. +eoarece o'ul are un si'5 'oral argu'enta Iant 7n Critica ra2iunii practice Q1;81R e?ist6 un +u'ne<eu care a "at acel si'5. +ac6 cei care ascult6 "e ceea ce le "ictea<6 con:tiin5a trebuie s6 2ie r6spl6ti5i postulatul su2letului :i al #ie5ii #e:nice "e#in esen5iale 2iin"c6 "eseori cei buni nu pri'esc r6splat6 7n aceast6 #ia56. +eoarece Iant nega 2aptul c6 o'ul poate cunoa:te lu'ea nu'enului nu e?ist6 nici un loc 7n siste'ul lui pentru o re#ela5ie istoric6 :i obiecti#6 a lui +u'ne<eu 7n )iblie. .entru el )iblia este "oar o carte "e istorie 26cut6 "e o' care trebuie s6 2ie supus6 criticii istorice ca oricare alt6 carte. 7n siste'ul lui Iant nu este loc pentru Cristos +u'ne<eul0O'. O'ul cu #oin5a sa liber6 :i cu si'5ul s6u 7nn6scut cu pri#ire la ceea ce este bine "e#ine creatorul unei religii 7n care el "e<#olt6 'oralitatea inerent6 "in el 7nsu:i. E?ist6 o linie logic6 "e continuitate 7ntre i"ealis'ul Uantian :i liberalis'ul 'o"ern care cre"e 7n Nsc7nteia "i#in6@ "in6untrul 2iec6ruia "in noi pe care sus5in liberalii trebuie "oar s6 o culti#6' pentru a a#ea o con"uit6 'oral6 bun6 :i 7n 2inal ne'urire. 7n 2elul acesta Iant a contribuit la 2urni<area unui ca"ru 2ilo<o2ic pentru critica biblic6 precu' :i pentru teologia liberal6 'o"ern6. /pre "eosebire "e Iant care a g6sit punctul "e plecare pentru religie 7n natura 'oral6 a o'ului Jrie"rich +.E. /chleier'acher Q1;6801884R a 26cut "in senti'ente sau e'o5ii ele'en2u,"in carese "e<#olt6 e?perien5a religioas6. /chleier'acher a 2ost e"ucat 7n :colile 'ora#iene :i "atorea<6 natura subiecti#6 a 2ilo<o2iei sale acestor :coli :i %o'antis'ului. 7n cartea sa Credin2a cretin1 Qcea 1821R religia este pre<entat6 nu ca un set "e cre"in5e :i "e obliga5ii ba<ate pe autoritatea )ibliei ci ca re<ultatul senti'entelor "e
"epen"en56 absolut6 a o'ului 7ntr0un uni#ers '6re5 7n care el este "oar o entitate 'ic6. Cre:tinis'ul 7l a"uce cel 'ai bine pe o' 7n ar'onie cu +u'ne<eu c7n" o'ul 7:i "6 sea'a 7n 'o" pasi# "e "epen"en5a sa "e +u'ne<eu. 7n 2elul acesta religia "e#ine "oar o 7n5elegere subiecti#6 a lui Cristos care sluCe:te ca &iClocitor care 7l 7'pac6 pe o' cu 9bsolutul i'anent 7n uni#ers. 7n 2elul acesta o'u1 nu 'ai este "epen"ent "e re#ela5ia istoric6 a #oii lui +u'ne<eu ci pentru a se bucura "e o e?perien56 religioas6 satis26c6toare el are ne#oie "oar s6 culti#e senti'entul "epen"en5ei "e +u'ne<eu 7n Cristos. +atorit6 p6rerii sale c6 esen5a religiei este subiecti#itate /chleier'acher este a"esea nu'it p6rintele teologiei 'o"erne. $eorge H.J. Eegel Q1;;001881R a a#ut "e ase'enea o in2luen56 'arcant6 Capitolul 7> 1#5 at7t asupra teologiei c7t :i asupra abor"6rii critice a )ibliei. 7n concep5ia lui +u'ne<eu este 9bsolutul care caut6 s6 /e 'ani2este 7n istorie printr0un proces logic "e 7'p6care a contrariilor pe care Eegel le0a nu'it te<6 :i antite<6. /inte<a sau reconcilierea crea<6 o nou6 pereche "e contra"ic5ii care s7nt "in nou contopite 7ntr0o nou6 reconciliere sau sinte<6. Eegel sus5ine ast2el c6 e#olu5ia 2ilo<o2ic6 este 'o"ul 7n care se 'ani2est6 9bsolutul. +ialectica sau logica sa au 2ost preluate "e &ar? iar accentul pus "e el pe stat ca 'ani2estare a 9bsolutului a 2ost 7'pru'utat "e Eitler :i "e &ussolini pentru a glori2ica at7t statul c7t :i pe "ictatorul care este 7n 2runtea lui. 9lbrecht %itschl Q182201889R a 2ost in2luen5at "e concep5ia lui /chleier'acher care pretin"e c6 senti'entul religios este ba<a religiei "ar el a insistat c6 religia este con:tiin5a social6 a "epen"en5ei. Cristosul istoric "in E#anghelii i0a a"us in"i#i"ului re#ela5ia p6catului :i '7ntuirea prin cre"in56. )iblia este pur :i si'plu o 7nregistrare a con:tiin5ei co'unit65ii :i ca ur'are ea ar trebui s6 2ie supus6 in#estiga5iei istorice 7n acela:i 'o" ca oricare alt6 carte. 7n 2elul acesta %itschl ca :i al5i 2ilo<o2i 26cea religia subiecti#6 "eschi<7n" calea spre stu"iul critic e?tre' al )ibliei. El a pro'o#at "e ase'enea abor"area social6 a proble'elor religioase pe ba<a "ragostei. B. Critica CiC7ic= %a5ionalis'ul *lu'inis'ului :i 2ilo<o2ia i"ealist6 a epocii ro'antice au 2ost 7n 2elul acesta p6rin5ii criticii care 7ncearc6 s6 "istrug6 natura supranatural6 a )ibliei ca re#ela5ie :i care 2ace "in )iblie o relatare a e#olu5iei subiecti#e a religiei 7n con:tiin5a u'an6. Opo<i5ia 2a56 "e o critic6 at7t "e "istrug6toare nu trebuie s601 "eter'ine pe cercet6torul plin "e re#eren56 al )ibliei s6 resping6 7ntreaga critic6 biblic6. Critica istoric6 :i literar6 sau intro"ucerea cu' i se 'ai spune uneori care a aCuns s6 2ie asociat6 cu #e"erile "istructi#e "e 'ai sus este stu"iul atent al ca"rului istoric al 2iec6rei c6r5i a )iblieiP critica te?tual6 este stu"iul te?tului )ibliei 7ntr0o 7ncercare "e a stabili "ac6 te?tul pe care 7l a#e' este cel care a #enit "in '7inile scriitorilor. Critica te?tual6 a aCuns la conclu<ia c6 te?tul )ibliei este "e un 7nalt gra" "e acurate5e a:a 7ne7t pute' 2i siguri c6 ceea ce a#e' s7nt scrierile autorilor )ibliei. 7n acest 2el nici o "octrin6 sau 7n#656tur6 etic6 a /cripturii nu poate 2i pus6 sub se'nul 7ntreb6rii nici "e c6tre cel 'ai ra"ical critic. Critica istoric6 :i literar6 :i nu critica te?tual6 a 2ost cea care a "istrus cre"in5a 'ultor persoane 7n re#ela5ia "i#in6 "in )iblie. 7nceputul criticii istorice :i literare i se atribuie "octorului 2rance< "in secolul al -=***0lea Lean 9struc Q168401;66R care 7n 1;58 a 7'p6r5it cartea $enesa 7n "ou6 p6r5i. El a presupus c6 pentru scrierea ei au 2ost 2olosite ca surse "ou6 "ocu'ente "eoarece a g6sit nu'ele *lohim Q+u'ne<euR 7n unele locuri :i Iehova Q+o'nulR 7n altele. Lohann $. Eichhorn Q1;520182;R cel care a enun5at "ictonul c6 )iblia trebuie s6 2ie citit6 ca o carte o'eneasc6 :i s6 2ie testat6 prin 'iCloace o'ene:ti a "at acestor stu"ii nu'ele "e Ncritic6 7nalt6@. Eichhorn a obser#at :i alte caracteristici literare pe l7ng6 2olosirea nu'elor pentru +u'ne<eu care l0au "eter'inat s6 crea"6 c6 nu nu'ai $enesa ci 7ntregul Ee?ateuh Qpri'ele :ase c6r5i > "e la $enesa la *osuaR este
406
2or'at "in "ocu'ente co'binate. 7n 1858 Eup2el" a 2ost pri'ul care a sus5inut c6 .entateuhul este opera a cel pu5in "oi autori "i2eri5i :i nu o
nara5iune co'pus6 "e &oise "in 'ai 'ulte surse. $ra2 :i Hellhausen au "e<#oltat o teorie 'ai a'pl6 sub nu'ele "e Nteoria $ra20Hellhausen@ care a 2ost a"optat6 "e criticii literari :i istorici ai )ibliei. +up6 aceast6 teorie locurile 7n care este 2olosit nu'ele *eho#a constituie "ocu'entul cel 'ai #echi cu nu'ele LP o alt6 parte scris6 "e un alt autor a 2ost nu'it6 sursa EP alta "in +euterono' a 2ost nu'it6 sursa +P :i o alta a 2ost nu'it6 sursa .. 7n 2elul acesta este contestat6 unitatea .entateuhului :i este negat6 calitatea "e autor a lui &oise. Criticii 'ai recen5i au 7'p6r5it cartea *saia 7n cel pu5in "ou6 p6r5i :i au 'utat "ata scrierii c6r5ii +aniel 7n perioa"a &acabeilor a:a 7nc7t ea "e#ine istorie :i nu pro2e5ie :i istorie. +e<#oltarea "octrinei 7n )iblie a 2ost e?plicat6 pe linii e#olu5ioniste. Criticii puneau accentul pe "e<#oltarea i"eii "e +u'ne<eu "e la +u'ne<eul pri'iti# al 2urtunii "e pe &untele /inai p7n6 la +u'ne<eul etic 'onoteist al pro2e5ilor. 9cti#itatea arheologilor biblici i0a obligat pe 'ul5i critici s60:i aban"one<e po<i5iile ra"icale anterioare "eoarece "escoperirea lor con2ir'6 po<i5ia conser#atoare cu pri#ire la )iblie. 7nceputul criticii literare :i istorice al 4oului ,esta'ent 7i este atribuit 7n 'o" curent lui Eer'ann /. %ei'arus Q169401;;8R care a pre"at li'bi orientale la Ea'burg. 7n +ragmente Q1;;8R el t6g6"uia posibilitatea 'inunilor biblice :i a#ansa i"eea c6 scriitorii 4oului ,esta'ent cu po#estirile lor "espre 'inuni erau pur :i si'plu ni:te i'postori 7'br6ca5i 7n haina pio:eniei. $otthol" 1essing Q1;2901;81R care a publicat +ragmentele lui %ei'arus argu'enta c6 /criptura i0a sluCit o'ului "rept c6l6u<6 7n ti'pul 2a<ei pri'iti#e a "e<#olt6rii lui religioase "ar ra5iunea :i si'5ul "atoriei s7nt c6l6u<e su2iciente 7n sta"iul 'ai a#ansat al religiei. Jer"inan" C. )aur Q1;9201860R sus5inea 7n 1881 c6 7n )iserica .ri'ar6 a e?istat un iu"ais' care accentua 1egea :i pe &esia. 9ceast6 abor"are poate 2i obser#at6 7n scrierile lui .etru. .a#el a "e<#oltat o antite<6 7n %o'ani :i 7n $alateni 7n care accentul este pus pe har 7n opo<i5ie cu 1egea. =echea )iseric6 Catolic6 "in secolul al *l0lea repre<enta o sinte<6 a #e"erilor lui .etru :i .a#el. 9ceast6 sinte<6 este e?pri'at6 7n c6r5i ca E#anghelia "up6 1uca :i 7n epistolele pastorale. 9poi )aur a trecut la "atarea c6r5ilor 4oului ,esta'ent 7n acest ca"ru "up6 'o"ul 7n care ele re2lect6 concep5iile lui .etru .a#el sau *oan. 9st2el "atele istorice au 26cut loc presupo<i5iilor 2ilo<o2ice subiecti#e 7n stabilirea cronologiei c6r5ilor 4oului ,esta'ent. 7n secolul al --0lea critica 4oului ,esta'ent s0a concentrat succesi# asupra a trei 'o"uri "i2erite "ar inter"epen"ente "e a abor"a E#angheliile. Critica sursei se ocup6 "e or"inea scrierii E#angheliilor sinoptice Q&atei &arcu :i 1ucaR :i "e '6sura 7n care s7nt "epen"ente una "e alta sau chiar "e surse 'ai #echi. 7ntre anii 1920 :i 1940 a luat 2iin56 critica formei, cu scopul "e a "escoperi 2or'ele sau :abloanele 7n care s0au trans'is 7n pri'ii ani ai cre:tinis'ului 7n 'o" oral 2aptele :i 7n#656turile lui *sus 7nainte ca acestea s6 se 2i 2i?at 7n scris 7n E#anghelii. 9ceast6 abor"are pretin"e c6 E#angheliile Capitolul 7> 1#con5in a"e#6r "espre Cristos care poate 2i "escoperit nu'ai "up6 ce s7nt "ate la o parte 7n#eli:urile tra"i5iei :i 2or'ei sub care este ascuns a"e#6rul. %ecent critica redact1rii ocup6 un loc central. Ea 7:i propune s6 anali<e<e 'aniera :i se'ni2ica5ia subtilelor schi'b6ri pe care scriitorii E#angheliei le0au intro"us > "up6 cu' pretin" criticii > 7n relat6rile lor "espre #ia5a :i lucrarea lui Cristos. 3nii teologi care a"opt6 #e"eri critice 2a56 "e 4oul ,esta'ent consi"er6 c6 esen5a E#angheliei o constituie 7n#656turile etice ale lui *sus :i c6 .a#el a schi'bat religia etic6 si'pl6 a lui *sus 7ntr0o religie r6scu'p6r6toare. Critica istoric6 :i literar6 "istructi#6 i0a 26cut pe 'ul5i s6 resping6 inspira5ia )ibliei ca re#ela5ie "e la +u'ne<eu prin oa'eni inspira5i "e +uhul /27nt :i s6 'ini'ali<e<e sau s6 nege "i#initatea lui Cristos :i a lucr6rii /ale "e '7ntuire pe crucea "e pe Cal#ar. Iia2a lui Isus Q188501886R "e +a#i" J. /trauss Q18080 18;4R a co'binat toate aceste i"ei. /trauss nega at7t 'inunile :i integritatea 4oului ,esta'ent c7t :i "i#initatea lui Cristos pe care el 7l #e"ea ca pe un o' care cre"ea "oar c6 El este &esia. $er'ania o"at6 patria %e2or'ei a "e#enit 5ara 7n care s0a "e<#oltat
critica. *storia $er'aniei lui Eitler ilustrea<6 bine p7n6 un"e pot 'erge oa'enii atunci c7n" neag6 re#ela5ia lui +u'ne<eu "in )iblie :i c7n" 7nlocuiesc re#ela5ia cu ra5iunea :i cu :tiin5a ca autoritate pentru g7n"ire :i pentru ac5iune.
II. MATERIALISMUL
O alt6 'i:care sau teorie care a a'enin5at cre"in5a 7n ti'pul secolului al -l-0lea :i care o 'ai a'enin56 :i ast6<i a 2ost :i este 'aterialis'ul. &ai subtil poate "ec7t critica istoric6 :i literar6 'aterialis'ul poate 2i "e2init ca practica "in societatea 'o"ern6 "e a pune accentul pe #alorile 'ateriale ale unui stan"ar" 7nalt "e #ia56. 7n '6sura 7n care aten5ia o'ului se concentrea<6 asupra acestei #ie5i el #a negliCa #alorile spirituale ale #ie5ii #e:nice. 9bun"en5a "e bunuri care a 26cut posibil un stan"ar" 7nalt "e #ia56 este un re<ultat al re#olu5iei in"ustriale care a a#ut loc pri'a "at6 7n 9nglia 7ntre anii 1;60 :i 1880. .uterea 'a:inilor a 7nlocuit puterea 'anual6 a:a 7nc7t puteau 2i pro"use ie2tin 'ari cantit65i "e bunuri. 4ic6ieri nu a 2ost pus un a:a 'are accent pe stan"ar"ul 'aterial 7nalt "e #ia56 ca 7n 9'erica. 9t7t Halter %auschenbusch 2on"atorul e#angheliei sociale 7n 9'erica c7t :i Iarl &ar? au subliniat 7n siste'ele lor ceea ce ei au consi"erat a 2i i'portan5a pri'or"ial6 a bunurilor 'ateriale 7n #ia56. Cei care pun un ast2el "e accent pe "istribuirea bunurilor 'ateriale uit6 c6 No'ul nu tr6ie:te nu'ai cu p7ine@.
in. CREA*IONISM CONTRA E(OLU*IE

0 +ac6 critica 2ilo<o2ic6 literar6 :i istoric6 a )ibliei a "istrus cre"in5a 7n )iblie ca re#ela5ie "e la +u'ne<eu :i "ac6 'aterialis'ul pro"us "e re#olu5ia in"ustrial6 a creat in"i2eren56 2a56 "e o #ia56 #iitoare #e"erile lui Charles +arMin Q180901882R :i ale succesorilor lui au creat i"eea c6 nu e?ist6 p6cat sau c6 p6catul este pur :i si'plu r6'6:i5a instinctului ani'al 7n o'. E#olu5ia ca "octrin6 2ilo<o2ic6 "atea<6 "in #re'ea lui 9ristotel "ar +arMin a 2ost pri'ul care a "e<#oltat0o pe ceea ce p6rea a 2i o ba<6 :tiin5i2ic6.
408
+arMin a petrecut un ti'p 7n stu"iul 'e"icinei :i al teologiei 7nainte "e a0:i "e<#olta 7nclina5iile spre a "e#eni naturalist. O c6l6torie 7n Curul lu'ii pe #asul &eagle, 7ntre anii 1881 :i 1886 10a con#ins c6 "i2eren5ele 7ntre ani'alele #ii :i 2osilele "e pe uscat :i cele "e pe insulele pe care el le0a #i<itat puteau 2i Custi2icate nu'ai prin e#olu5ia biologic6. El a publicat cartea Ariginea speciilor 7n anul 1859 "up6 ce a2lase c6 9l2re" Hallace aCunsese 7n 'o" in"epen"ent la conclu<ii si'ilare. 7n cartea sa +arMin argu'entea<6 c6 lupta pentru e?isten56 'en5ine constant6 popula5ia "i2eritelor specii 7n ciu"a 2aptului c6 repro"ucerea se 2ace 7n progresie geo'etric6 :i c6 se pro"uce 'ult 'ai 'ult "ec7t este esen5ial pentru supra#ie5uirea speciilor. 7n aceast6 lupt6 unii in"i#i<i "e<#olt6 caracteristici 2a#orabile pentru supra#ie5uire printr0un proces "e a"aptare la 'e"iu. 9ceste caracteristici s7nt trans'ise prin selec5ia se?ual6 7n care se 7'perechea<6 2e'elele :i 'asculii pri#ilegia5i. 7n 2elul acesta supra#ie5uiesc "oar cei 'ai puternici. El s0a g7n"it c6 o ase'6nare ca aceea "intre structura corpului o'ului :i structura corpului ani'alelor con2ir'6 teoria lui "ar el uita c6 aceasta sau alte ase'6n6ri ar putea 2i "o#e<i ale e?isten5ei unui concept al Creatorului care le0a "at creaturilor sale structuri ale trupului si'ilare "atorit6 ase'6n6rii 'e"iului 7n care tr6iesc. +arMin a aplicat teoria lui la o' 7n Ariginea omului Q18;1R argu'ent7n" c6 o'ul este legat "e #ia5a ani'al6 prin tipuri co'une ancestrale. ,eoria lui +arMin "espre continuitatea 7ntre o' :i ani'al a 2ost re<u'at6 7n e?presia N"escen"en56 7nso5it6 "e schi'bare@ sau continuitate. 9ceast6 concep5ie este opus6 concep5iei biblice care enun56 crea5ia special6 "e c6tre +u'ne<eu sau "iscontinuitatea 7ntre specii :i caracterul 2i? al grupurilior create ast2el. /ubliniin" si'ilarit65ile "intre o' :i ani'ale +arMin ignor6 unicitatea creierului o'ului puterea lui "e #orbire 'e'oria con:tiin5a concep5ia lui "espre +u'ne<eu :i su2letul. El a"'ite c6 ulti'ele trei subiecte constituie proble'e pentru teoria lui. 4u a 2ost "escoperit6 #eriga lips6 care ar i"enti2ica 7n 'o" conclu"ent o'ul cu ani'aleleP "e 2apt 7ncruci:area 7ntre 'ulte grupuri este i'posibil6. Jolosirea cu#7ntului "ara, 7n ebraic6 pentru actul crea5iei este 2olosit6 nu'ai pentru ceruri :i p6'7nt 'a'i2ere :i o' Q$enesa 1:1 21 2;R. +u'ne<eu a 26cut ca 2iecare "in "i2eritele grupuri s6 se
7n'ul5easc6 N"up6 soiul lui@. Cu toate c6 teoria e#olu5iei neag6 crea5ia "irect6 a o'ului "e c6tre +u'ne<eu cel 'ai 'are r6u #ine "e la aplicarea teoriei e#olu5iei la "e<#oltarea religiei. +u'ne<eu :i )iblia s7nt consi"erate ca pro"use e#olu5ioniste ale con:tiin5ei religioase a o'ului iar c6r5ile )ibliei s7nt "atate 7n consecin56. Escatologia biblic6 "up6 care per2ec5iunea #a #eni 7n aceast6 lu'e nu'ai prin inter#en5ia "irect6 a lui +u'ne<eu prin re#enirea lui Cristos este 7nlocuit6 cu concep5ia e#olu5ionist6 a unei lu'i 7'bun6t65ite tot 'ai 'ult prin e2ortul u'an. +eoarece o'ul nu este #ino#at prin p6catul originar nu este ne#oie "e Cristos ca &7ntuitor. ,ennyson a "at e?presie poetic6 e#olu5iei 7n poe'ul s6u autobiogra2ic In memoriam Q1850R. E#olu5ia a 'ai 2ost 2olosit6 pentru Custi2icarea i"eii superiorit65ii unei anu'ite rase "eoarece aceast6 i"ee se acor"6 cu concep5ia lui +arMin "espre Capitolul 7> 1#" supra#ie5uirea celui 'ai puternic. Ea a 2ost "e ase'enea 2olosit6 pentru a Custi2ica lipsa total6 a unei ba<e sau nor'e pentru etic6. Co'portarea bun6 este pur :i si'plu totalitatea acelor ac5iuni consi"erate potri#ite "e c6tre 2iecare genera5ie "rept con"uit6 corect6 a societ65ii. +octrina e#olu5iei a 2ost 2olosit6 :i pentru a glori2ica r6<boiul ca o 'o"alitate "e supra#ie5uire a celor 'ai puternici. /0a aCuns la toate aceste conclu<ii "atorit6 aplic6rii unei teorii biologice la alte "o'enii printr0o 2olosire ne7nte'eiat6 a analogiei ca argu'ent.
I(. COMUNISMUL
)iserica a 2ost "e ase'enea con2runtat6 cu ostilitatea socialis'ului 7n secolul al --0lea. 9ceast6 'i:care 7:i are r6"6cinile 7n 2ilo<o2ia 'aterialist6 a lui Iarl &ar? Q181801888R. +e la 9"a' /'ith &ar? a 7'pru'utat i"eea c6 singur6 'unca creea<6 #aloareP "e la Eegel a 7'pru'utat 'eto"a luiP iar "e la sociali:tii utopici a 7'pru'utat 5elul utopic. El :i Jrie"rich Engels au "at liniile principale ale 2ilo<o2iei lor 7n lucrarea (anifestul comunist Q1848R. &ar? 2usese atras "e 2ilo<o2ia lui Eegel "ar el a 7nlocuit Jiin5a 9bsolut6 a lui Eegel cu 'aterialis'ul. %ealitatea sus5inea el este "oar 'ateria 7n 'i:care. .e aceast6 ba<6 el a construit i"eea c6 toate institu5iile religioase sociale :i politice ale societ65ii s7nt "eter'inate "e 2elul 7n care 7:i c7:tig6 oa'enii e?isten5a. 1upta "e clas6 apare "eoarece capitalistul ia plus#aloarea sau pro2iturile. &ar? argu'enta c6 pro2iturile apar5in 'uncii "eoarece cre"ea el nu'ai 'unca este cea care poate crea #aloare. &ar? a pre<entat e#olu5ia acestei lupte aplic7n" logica lui Eegel. Capitalis'ul :i0a generat propria antite<6 a"ic6 proletariatul care 7l #a "istruge :i #a 7n2iin5a o societate 26r6 clase "up6 o "ictatur6 te'porar6 a proletariatului sau 'uncitorilor. 1enin a elaborat un set "e tactici agresi#e prin care s6 2ie reali<at acest siste'. El a accentuat i"eea c6 un 'ic parti" "e co'uni:ti "e#otat "isciplinat poate s6 se in2iltre<e 7n organi<a5iile "e'ocratice > cu' ar 2i sin"icatele :i gu#ernul > :i s6 2oloseasc6 un ti'p "e cri<6 sau "e r6<boi pentru a pune '7na pe putere. /talin a co'binat cu succes acest progra' :i aceast6 tehnic6 7n statul rus. &ar? :i a"ep5ii lui cre" c6 No'ul tr6ie:te nu'ai cu p7ine@. Ei ignor6 p6catul o'enesc care 7ntot"eauna #a tulbura or"inea lor i"eal6 "ac6 nu recurg la 7nregi'entare brutal6 ceea ce co'uni:tii au 26cut pretutin"eni. +e ase'enea ei si'pli2ic6 prea 'ult proble'ele u'ane. 7n siste'ul lor nu este loc pentru +u'ne<eu )iblie sau stan"ar"e absolute. Ei sus5in c6 Nreligia este opiu pentru popor@. 7n ti'p ce accentuarea i'portan5ei 2actorului econo'ic a 2ost un aCutor pentru istorici istoria recent6 "e<#6luie ostilitatea 2un"a'ental6 a 'ar?is'ului 2a56 "e toate 2or'ele "e religie. 7n ti'p ce continuitatea religiei cre:tine :i a )isericii nu este "epen"ent6 "e nici un siste' politic sau econo'ic anu'e trebuie s6 recunoa:te' 2aptul c6 socialis'ul practicat "e co'uni:ti g6se:te c6 este "i2icil s6 se 7'pace cu )iserica. Critica )ibliei teoria e#olu5iei lui +arMin :i alte 2or5e sociale :i intelectuale au creat liberalis'ul religios la s27r:tul secolului al -l-0lea. ,eologii liberali au aplicat e#olu5ia la religie ca o cheie care ar putea e?plica "e<#oltarea ei. Ei
410
au insistat asupra continuit65ii e?perien5ei religioase a o'ului 7n a:a '6sur6
7nc7t religia cre:tin6 a "e#enit "oar pro"usul e#olu5iei religioase :i nu o re#ela5ie "e la +u'ne<eu prin )iblie :i prin Cristos. 9 2ost pus accentul pe e?perien5a cre:tin6 'ult 'ai 'ult "ec7t pe teologie. Cre:tinis'ul conser#ator a luptat 7'potri#a "i2eritelor 2or'e ale liberalis'ului :i ale socialis'ului. ,ot a:a a 26cut :i 'i:carea lansat6 "e teologul Iarl )arth.
TRE5IRE SPIRITUALA+ MISIUNI+ I MODERNISM+ '-."-'"'1
37
Biserica a8erican= n e?oca na:iona7=
7n anul 1;89 in2luen5a &arii ,re<iri era 7n 'are parte risipit6 "e c6tre "eis'ul ce 2usese a"us 7n colonii "e o2i5erii ar'atei britanice 7n ti'pul r6<boiului 2rance< :i in"ian prin i'portul "e literatur6 "eist6 :i prin in2luen5a %e#olu5iei Jrance<e. 3ni#ersitatea Xale ilustrea<6 spiritul religios "eca"ent 7n aceast6 perioa"6. .u5ini stu"en5i se consi"erau n6scu5i "in nou. Locurile "e noroc li'baCul 'ur"ar #iciul :i be5ia erau obi:nuite 7ntre stu"en5ii care se '7n"reau cu necre"incio:ia lor. 9 +oua ,re<ire care a 7'bun6t65it acest tablou "epri'ant a 2ost pri'a "intre 'ulte tre<iri "in ti'pul secolului al -l-0lea. +e la %e#olu5ia 9'erican6 p7n6 la .ri'ul %6<boi &on"ial /tatele 3nite s0au conturat "in punct "e #e"ere religios "up6 un tipar protestant rural 7n care protestantis'ul era religia 'aCorit65ii. O "at6 cu apari5ia ro'ano0catolicis'ului prin i'igrarea "in perioa"a "e "up6 r6<boiul ci#il aceast6 5ar6 a "e#enit 'ai pluralist6 :i chiar secular6 7n #ia5a ei religioas6. .rotestantis'ul a pier"ut 'onopolul "e care s0a bucurat 7nainte.
I. TRE5IREA SPIRITUAL$ I SOCIET$*ILE (OLUNTARE

7n 1;8; a 7nceput o 'i:care "e tre<ire la Ea'p"en0/i"ney un 'ic colegiu "in =irginia. ,re<irea care s0a n6scut "in interesul pe care trei stu"en5i l0au 'ani2estat cu pri#ire la starea lor spiritual6 s0a r6sp7n"it la colegiul Hashington :i "e acolo 7n 7ntreaga )iseric6 .re<biterian6 "in su". Ja<a congrega5ional6 a tre<irii "in 4oua 9nglie a 7nceput la Xale 7n 1802 sub con"ucerea pre:e"intelui ,i'othy +Might Q1;520181;R ale c6rui 'esaCe eru"ite 7n2l6c6rate "in capel6 "espre necre"incio:ie :i )iblie au "istrus necre"in5a super2icial6 a stu"en5ilor. Ca' o trei'e "in stu"en5i s0au con#ertit 7n ti'pul tre<irii care 'ai t7r<iu s0a r6sp7n"it la +art'outh Hillia's :i alte colegii. O alt6 tre<ire la Xale a a#ut loc 'ai t7r<iu.1 7n 2elul acesta au 7nceput tre<irile 7n colegiile "in est.
412
,re<irea s0a r6sp7n"it "e ase'enea spre #est un"e e'igraser6 un 'are nu'6r "e oa'eni. .e la 1820 un s2ert "in popula5ie locuia 7n a2ara celor 18 state originare 7nspre #est. HhisUyul a "e#enit un bleste' 7n aceste a:e<6ri noi :i era cau<a celor 'ai 'ulte proble'e sociale :i 'orale "in <ona "e 2rontier6 #estic6. .re<biterienii au a#ut cea 'ai 'are in2luen56 7n propagarea tre<irii 7n aceast6 <on6 7ntrunirile 7n tabere "e #ar6 a#7n"u0:i originea 7ntre ei prin lucrarea lui La'es &c$rea"y Qcea 1;580181;R. Cea 'ai #estit6 7ntrunire a 2ost cea 5inut6 la Cane %i"ge 7n august 1801 un"e "up6 unele aprecieri au 2ost pre<en5i <ece 'ii "e oa'eni.2 Ea a 2ost 'arcat6 "e 2eno'ene 2i<ice ciu"ate cu' ar 2i c6"eri con#ulsii rostogoliri "ansuri strig6te :i urlete. +ar nu pot 2i puse sub se'nul 7ntreb6rii re<ultatele po<iti#e ale tre<irii. %egiunile "e 2rontier6 "in IentucUy :i ,ennessee au 2ost aCutate "e ea. ,re<irea spiritual6 "in <onele "e 2rontier6 a 2ost 'ult 'ai spectaculoas6 "ec7t tre<irea spiritual6 lini:tit6 pro"us6 prin pre"icarea Cu#7ntului 7n 4oua 9nglie. 9:a cu' a 2ost ca<ul cu &area ,re<ire unul "in re<ultatele tre<irii spirituale a 2ost "i#i<iunea "in l6untrul bisericilor. Ea a a#ut loc 7ntre pre<biterieni atunci c7n" pre<biteriul Cu'berlan" a or"inat b6rba5i 26r6 cali2ic6rile e"uca5ionale cerute pentru a lucra 7n tot 'ai nu'eroasele biserici "e la 2rontier6. 9ceast6 "i#i<iune a a#ut ca re<ultat 2or'area )isericii
.re<biteriene Cu'berlan" 7n 1810. .racticarea 7ntrunirilor 7n tabere "e #ar6 :i siste'ul "e pre"ici 7n circuit c7t :i propagan"a 7n 2a#oarea tre<irii spirituale au 26cut "in ea una "in bisericile puternice ale 2rontierei. O alt6 sci<iune a 2ost 26cut6 "e ,ho'as Ca'pbell Q1;6801854R un sco5ian irlan"e< pre<biterian care a #enit 7n 9'erica 7n 180;. C7n" biserica lui a re2u<at s60i per'it6 s6 a"'inistre<e Cina +o'nului celor "in a2ara propriului lui grup el s0a hot6r7t s6 pre"ice o cre"in56 care nu se 'ai ba<a pe cre"eul lor ci pe )iblie. El :i0a c7:tigat cur7n" 'ul5i a"ep5i 7ntre bapti:tiP "up6 ce 2iul s6u 9le?an"er a #enit 7n 9'erica el a organi<at biserici congrega5ionale care practicau bote<ul prin scu2un"are :i puneau accentul pe a "oua #enire a lui Cristos. 7n anul 1880 aceste biserici s0au separat "e bapti:ti :i ace:ti cre"incio:i au 2ost cunoscu5i sub nu'ele "e Nucenicii@. 7n 1882 Nucenicii@ s0au unit cu cre:tinii a"ep5i ai lui )arton H. /tone Q1;;201844R 7n 2elul acesta 2or'7n"u0se N3cenicii@ sau N)iserica Cre:tin6@. 9 "oua tre<ire a aCutat in"irect gr6birea apari5iei )isericii 3nitariene 7n 4oua 9nglie. .ri'a biseric6 unitarian6 "in 9'erica se 2or'ase 7n 1;85 c7n" 'e'brii capelei Iing "in )oston au #otat s6 o'it6 "in ser#iciu orice 'en5iune a ,rinit65ii. 9poi 7n 1805 Eenry Hare a 2ost ales :e2ul cate"rei "e teologie la Ear#ar" 7n ciu"a #e"erilor sale unitariene. /e'inarul ,eologic 9n"o#er a 2ost 2on"at 7n 1808 "e c6tre congrega5ionali:tii orto"oc:i ca protest 7'potri#a acestei alegeri. 7n 1819 Hillia' E. Channing a 5inut o pre"ic6 la )alti'ore 7n care a e?pus "octrina unitarian6. 8 9ceast6 pre"ic6 a "e#enit ba<a cre"in5ei pentru peste o sut6 "e biserici unitariene care au ap6rut cur7n" 7n )oston :i 7n 7ntreaga 4oua 9nglie. 9ceste biserici se opuneau at7t cre:tinis'ului orto"o? c7t :i 'i:c6rii "e tre<ire. Curtea /upre'6 "in &assachusetts 7n +eci<ia +e"ha' "in 1820 le0a "at tuturor #otan5ilor "intr0o Capitolul 7? 1', parohie 2ie c6 2rec#entau biserica sau nu "reptul "e a #ota un pastor. 9socia5ia 3nitarian6 9'erican6 care a luat 2iin56 7n 1825 cu 125 "e congrega5ii sus5inea "octrina bun6t65ii 7nn6scute a o'ului a '7ntuirii prin culti#area caracterului "octrina unit65ii lui +u'ne<eu "octrina u'anit65ii lui Cristos :i a i'anen5ei lui +u'ne<eu 7n ini'a o'eneasc6. 3n al "oilea re<ultat 'aCor al tre<irii a 2ost 7'bun6t65irea 'oralei 7n <onele "e 2rontier6. )e5ia :i li'baCul 'ur"ar au 26cut loc co'porta'entului e#la#ios pe '6sur6 ce 'eto"i:tii :i bapti:tii au crescut la nu'6r. +e:i tre<irea 7ncepuse 7ntre pre<biterieni 'eto"i:tii :i bapti:tii au c7:tigat 'ai 'ul5i a"ep5i "eoarece ei nu insistau at7t "e 'ult asupra unor con"uc6tori e"uca5i :i 2oloseau intens tehnica 7ntrunirilor 7n tabere pe care pre<biterienii nu o 'ai 2oloseau. 7n trei ani peste <ece 'ii s0au a"6ugat bisericilor baptiste "in IentucUy. +e acu' 7nainte 7ntrunirea pentru rug6ciune la 'iClocul s6pt6'7nii ur'a s6 "e#in6 un ele'ent i'portant 7n cre:tinis'ul a'erican. ,ot 7n acest ti'p a luat 2iin56 :i :coala "u'inical6 a'erican6. 7n 1;86 :coala "u'inical6 era 5inut6 7ntr0o cas6 7n =irginia iar 7n 1;90 era intro"us6 7ntr0o biseric6 "in .hila"elphia. +e atunci ea 2ace parte integrant6 "in religie 7n 9'erica "7n" posibilitatea unei biserici s60:i e"uce tinerii 7n a"e#6rul biblic. /tu"iile superioare au 2ost consoli"ate prin 2on"area 'ultor colegii noi 7ntre 1;80 :i 1880 "e c6tre pre<biterieni :i congrega5ionali:ti pentru a 2ace 2a56 ne#oii "e 'ai 'ul5i pre"icatori e"uca5i. /e'inarul 9n"o#er a 2ost 2on"at 7n 1808 pentru a pre7nt7'pina a'enin5area unitarianis'ului "e la Ear#ar". 9ltele ca /e'inarul .rinceton Q1812R 9uburn :i )angor au 2ost 2on"ate cur7n" "up6 aceea. 1ucrarea 'isionar6 "e acas6 :i "in str6in6tate a 2ost un alt re<ultat al tre<irii. Jon"area Co'itetului 9'erican pentru &isiunile /tr6ine 7n 1810 a 2ost 7n parte re<ultatul 7ntrunirilor "e rug6ciune "in :ura "e 27n 5inute "e /a'uel &ills Q1;8801818R :i "e al5i stu"en5i "e la colegiul Hillia's. &ai t7r<iu au 2ost 7n2iin5ate co'itete "e 'isiune :i 7n ca"rul altor con2esiuni a:a 7ne7t 7n Curul anului 1900 lucrarea 'isionar6 a'erican6 s0a trans2or'at 7ntr0un 'are torent. 9u luat 2iin56 un 'are nu'6r "e societ65i #oluntare noncon2esionale pentru 'isiune pentru "istribuirea )ibliilor :i pentru scopuri sociale. 7n
spriCinul acestei lucr6ri a 2ost 2on"at6 7n 1825 /ocietatea 9'erican6 pentru ,ractate iar 7n 1816 a 2ost organi<at6 /ocietatea )iblic6 9'erican6. 1a 7nceputul secolului al -l-0lea nu'eroase con2esiuni au 7nceput s6 publice pentru 'e'brii lor <iare religioase s6pt6'7nale. &i:c6rile "e tre<ire spiritual6 nu s0au 7ncheiat o "at6 cu cea "e a "oua tre<ire. Charles $. Jinney Q1;92018;5R un a#ocat con#ertit 7n 1821 a aCuns cunoscut ca ani'ator al tre<irii spirituale cu prileCul ca'paniei sale "in 1880 :i 1881 "e la %ochester 4eM XorU. N4oile '6suri@ "e tre<ire spiritual6 luate "e el inclu"eau 7ntruniri prelungite li'baC nepreten5ios 7n pre"icare ore neobi:nuite pentru ser#icii nu'irea unor persoane 7n rug6ciunea public6 :i 7n pre"ici :i Nbanca poc6in5ei@ la care puteau #eni to5i cei ce c6utau 7'p6carea cu +u'ne<eu. El a "e#enit pastor pentru un ti'p 7n 4eM XorU iar 'ai t7r<iu
414
D/ight !. (ood%, evanghelist. Dei nu a fost niciodat1 ordinat, el a fost considerat de mul2i dintre contemporanii lui drept cel mai influent RclericG din ultimul sfert al secolului al DlD-lea. la Oberlin Ohio. 7n 1851 Jinney a "e#enit pre:e"intele colegiului Oberlin. Con2erin5ele sale "espre tre<ire spiritual6 :i cele "e teologie siste'atic6 au a#ut o 'are in2luen56. Ca re<ultat al 7ntrunirii pentru rug6ciunea "e a'ia<6 con"us6 "e Lere'iah 1anphier la 28 septe'brie 185; 7n Julton /treet 4eM XorU 7nt7lnire la care au participat :ase persoane 7ntre anii 185; :i 1858 a a#ut loc o tre<ire intercon2esional6 laic6 ce a a#ut la ba<6 rug6ciunea. +up6 :ase luni la 4eM XorU se 7ntruneau pentru rug6ciunea "e a'ia<6 <ece 'ii "e persoane. /e esti'ea<6 c6 s0au a"6ugat la )iseric6 7ntre 500.000 :i 1.000.000 "e oa'eni 'eto"i:tii c7:tig7n" 'aCoritatea noilor 'e'bri. 9ceast6 tre<ire spiritual6 :i0a a#ut echi#alentul 7n 3lster :i alte p6r5i ale lu'ii. 7n 1868 :i 1864 a pornit o tre<ire 7n 9r'ata Con2e"era5iei 7nainte "e b6t6lia "e la %ich'on". 9u 2ost 150.000 "e con#erti5i :i s0au 7n2iin5at biserici ale ar'atei. +up6 %6<boiul Ci#il natura tre<irii spirituale s0a schi'bat. O"at6 cu 7ntrunirile pline "e succes ale lui +Might 1. &oo"y "in *nsulele )ritanice 7ntre 18;8 :i 18;5 tre<irea spiritual6 a "e#enit o e#angheli<are 7n 'as6 organi<at6 urban6 26cut6 7n 'o" pro2esionist 7n a2ara bisericii 7n 'ari s6li publice. &oo"y a aCutat la organi<area /ociet65ii "e E#angheli<are "in Chicago 7n 1886 "in care s0a 2or'at 7n toa'na anului 1889 *nstitutul )iblic &oo"y. /uccesorii lui 7n acest nou tip "e e#angheli<are au 2ost %euben 9. ,orrey $ypsy /'ith :i )illy /un"ay. +in 1949 )illy $raha' este cel 'ai bine cunoscut e#anghelist.
II. RE/ORMA SOCIAL$

7n cursul secolului al -l-0lea )iserica "in 9'erica a 2ost interesat6 :i "e re2or'a social6. ,re<irea spiritual6 a creat o at'os2er6 "e opo<i5ie 2a56 "e practica curent6 a "uel6rii cu pistoale sau cu s6bii. &oartea tragic6 a lui Capitolul 7? 1'5 9le?an"er Ea'ilton 7ntr0un "uel cu 9aron )urr cuplat6 cu propagan"a "e la a'#on au pus cur7n" cap6t acestei practici. +e ase'enea interesul )isericii pentru re2or'a social6 a a"us lent abolirea 7nte'ni56rii pentru "atorii 2inanciare :i a pro'o#at re2or'a 7nchisorii. 7n ti'pul secolului al -l-0lea :i chiar :i 'ai 7nainte )iserica a 2ost preocupat6 "e proble'a b6uturii. 7n 1;84 )enCa'in %ush co'b6tea teoria potri#it c6reia b6uturile alcoolice s7nt bine26c6toare pentru corp :i che'a bisericile s6 spriCineasc6 o 'i:care "e abstinen56 total6 "e la b6uturi alcoolice. &eto"i:tii care au 'ani2estat 7ntot"eauna un interes "eosebit pentru proble'ele sociale cereau ca 'e'brii lor nici s6 nu #7n"6 nici s6 nu 2oloseasc6 b6uturi alcoolice. .re<biterienii :i congrega5ionali:tii au 26cut cur7n" acela:i lucru. 4u "up6 'ult ti'p au 2ost 2on"ate nu'eroase societ65i pentru a pro'o#a abstinen5a :i pentru a lupta 7'potri#a celor care pro2itau co'erciali<7n" alcoolul. 1iga 9ntic7rciu'6 Q1895R o 2e"era5ie a agen5iilor "e
abstinen56 a 2ost cea 'ai i'portant6 "intre acestea. +up6 .ri'ul %6<boi &on"ial conclu<ia c6 b6utura sti'ula cri'a c6 b6utura :i tehnica 'o"ern6 nu erau co'patibile :i 2aptul c6 88 "e state au "eclarat prohibi5ia ca politic6 "e stat a aCutat 'unca 1igii. 9"optarea celui "e al 180lea 9'en"a'ent 7n anul 1919 a 2ost re<ultatul tuturor acestor 2or5e. +in 1919 9'erica a 2ost prohibi5ionist6 o2icial p7n6 la abrogarea 7n 1988 a celui "e al 180lea 9'en"a'ent. 7n ti'pul pri'ei Cu'6t65i a secolului al -l-0lea scla#ia "e#enise o proble'6 serioas6 cu care trebuia s6 s6 con2runte )iserica. 7n 1;69 Congrega5ionali:tii "in %ho"e *slan" se pronun5aser6 7'potri#a scla#iei 7ntr0o 7ncercare "e a ameliora starea scla#ilor. 4urnalul lui Lohn Hool'an Q1;560 1;;2R "escrie e2orturile pline "e "e#ota'ent ale acestui GuaUer "e a0i con#inge pe al5ii s60:i elibere<e scla#ii. 7n 1888 /e'inarul 1ane "in Cincinnati a "e#enit centrul 'i:c6rii 7'potri#a scla#iei con"us6 "e stu"entul ,heo"ore Hel". 9ceast6 'i:care care a 2ost acti#6 7ntre anii 1881 :i 1860 a#ea ca scop a"olirea scla#iei. C7n" con"ucerea se'inarului a 7ncercat s6 inter<ic6 'i:carea stu"en5ii s0au 'utat la Colegiul Oberlin. /ocietatea 9'erican6 7'potri#a /cla#iei a 2ost 2on"at6 7n 1888. *nspirat6 "e oa'eni ca e"itorul re#istei !i"erator, Hillia' 1. $arrison poetul Lohn $reenlea2 Hhittier e"ucatorul Lonathan )lanchar" :i autoarea Earriet )eecher /toMe CColi"a unchiului -omP, 'i:carea aboli5ionist6 a crescut rapi". 7n acela:i ti'p scla#ia "e#enea 7n su" o e#i"ent6 necesitate econo'ic6 pentru pro"uc5ia "e bu'bac "estinat6 nu'6rului cresc7n" "e 2abrici "e te?tile "in 4oua 9nglie :i "in 9nglia. 7ncerc6rile "e a pune cap6t scla#iei prin persuasiune religioas6 au "e<binat c7te#a con2esiuni. +up6 ce 'ul5i se retr6seser6 "in )iserica &eto"ist6 Episcopal6 7n 1848 a 2ost organi<at6 )iserica &eto"ist6 Hesleyan6 care inter<icea 'e'brilor ei s6 2ie proprietari "e scla#i. 7n 1845 a 2ost organi<at6 Con#en5ia )aptist6 "e /u" "in cau<a opo<i5iei bapti:tilor "in nor" 2a56 "e scla#ie. 7n acela:i an a 2ost 2on"at6 )iserica &eto"ist6 Episcopal6 "in su". .re<biterienii "in su" "in grupurile #echi :i noi s0au "e<binat 7n 185; :i 1861 pe te'a scla#iei :i a teologiei. Ei s0au unit pentru a 2or'a )iserica

dre<biterian6 "in /tatele 3nite 7n anul 1864. )isericile create prin aceste /chis'e pe te'a scla#iei 7nc6 na s0au reunit cu 2ra5ii lor "in nor" "e:i au 2ost 26cute recent tratati#e pentru reunire. 7n ciu"a schis'elor nu trebuie uitat 2aptul c6 )iserica s0a con2runtat cu 'ult6 con:tiincio<itate cu proble'a scla#iei pe care a consi"erat0o o proble'6 social6 ce trebuia re<ol#at6. C7n" a 7nceput %6<boiul Ci#il bisericile "e pe a'bele p6r5i ale liniei :i0au "at silin5a sO0i aCute pe cei ne#oia:i :i su2erin<i. %ecurgerea la arme 7n %6<boiul Ci#il :i al 180lea Amendament au pus cap6t scla#iei "ar segrega5ia a continuat p7n6 7n anii 1960.
III. SECTE URBANE I DIN 5ONA DE /RONTIER$

.e l7ng6 noile con2esiuni cu' au 2ost pre<biterienii Cu'berlan" :i 3cenicii cunoscu5i :i sub nu'ele "e Cre:tini 7n ti'pul secolului al -l-0lea au ap6rut secte hetero"o?e 7n <ona "e 2rontier6 a'erican6 :i 7n ora:ele a'ericane. &or'onii :i a"#enti:tii au ap6rut 7n <ona rural6 iar cultul nu'it NDtiin5a cre:tin6@ a ap6rut 7n <ona urban6 "in 4oua 9nglie. Loseph /'ith Q180501844R a sus5inut c6 7n 182; a "e<gropat o carte cu 2oi5e sub5iri "e aur pe un "eal l7ng6 .al'yra 4eM XorU. +up6 ce a petrecut trei ani tra"uc7n"0o a publicat0o 7n anul 1880 cu titlul NCartea &or'onilor@. 4 9tr6g7n" 'ul5i a"ep5i el a stabilit cartierul general al organi<a5iei 7ntre anii 18810188; la Iirtlan" Ohio. *n"epen"ence &issouri a "e#enit centrul lor principal p7n6 c7n" locuitorii statului i0au alungat pe 'or'oni 7n 1889. 3r'6torul centru a "e#enit 4au#oo *llinois "ar opo<i5ia 2a56 "e poliga'ie pe care Loseph /'ith o sus5inea pretin<7n" c6 i0a 2ost re#elat6 7n 1848 5 a "us ia uci"erea lui "e c6tre opo<an5ii lui 7n 1844 :i la 'igrarea 'or'onilor sub con"ucerea lui )righa' Xoung Q1801018;;R 7n 3tah 7ntre anii 1846 :i 1848. ./alt 1aUe City este :i acu' centrul celui 'ai 'are grup "e 'or'oni. 1ucrarea 'isionar6 2oarte acti#6 a acestui cult a c7:tigat 'ii "e a"ep5i 7n 7ntreaga lu'e.
9ceast6 organi<a5ie cu aproape trei 'ilioane "e 'e'bri este cunoscut6 sub nu'ele "e N)iserica lui *sus Cristos a /2in5ilor "in !ilele "e pe 3r'6@. 3n al "oilea grup "e aproape 160.000 au respins poliga'ia :i con"u:i "e Loseph /'ith 2iul 2on"atorului au 2or'at o organi<a5ie puternic6 cu se"iul 7n gn"epen"ence &issouri. 9cest grup este cunoscut sub nu'ele "e N)iserica %eorgani<at6 a lui *sus Cristos a /2in5ilor "in !ilele "in 3r'6@. &or'onii ca Ci GuaUerii au o concep5ie utopic6 "espre #iitor. &or'onii accept6 ca /criptur6 at7t NCartea 'or'onilor@ c7t :i )iblia. Ei :aut6 un /ion p6'7ntesc :i nu0* "au lui Cristos locul cu#enit ca +o'n :i &7ntuitor 7n teologia lor.6 &or'onii botea<6 persoane #ii pentru cei 'or5i. .7n6 c7n" a 2ost inter<is6 "e c6tre gu#ernul 2e"eral poliga'ia pare s6 2i 2ost larg practicat6 7ntre 'or'oni ca 'iCloc "e a a#ea un nu'6r 'are "e ur'a:i 7n lu'ea #iitoare. 3n alt grup "in <ona "e la 2rontier6 cel al a"#enti:tilor "e <iua a :aptea a 2ost 2on"at "e Hillia' &iller Q1;8201849R un 2er'ier care a stu"iat )iblia st6ruitor. /tu"ierea c6r5ii lui +aniel :i a 9pocalipsei l0au con#ins pe &iller c6 Capitolul 7? ABl (ileri2ii, cum au fost numi2i primii adep2i ai lui 5illiam (iller, au fost satiri3a2i n aceast1 caricatur1 care a ap1rut ntr-un 3iar de mare tiraQ. (ileritul este tras n Qos de un cine care 2ine de poala ro"ei de n1l2are a mileritului. 1'. Cretinismul de-a lungul secolelor Capitolul 7? 1'"
5
Cristos ur'a s6 se 7ntoarc6 pe p6'7nt la 2800 "e ani Q+aniel 8:14R "up6 re7ntoarcerea lui E<ra la *erusali' 7n anul 45; 7.".Cr. 9ceasta i0a "at anul 1848 ca an al 7ntoarcerii lui Cristos. &ulte 'ii "e oa'eni au acceptat i"eea lui :i au 7nceput s6 se preg6teasc6 pentru #enirea lui Cristos. C7n" Cristos nu :i0a 26cut apari5ia a:teptat6 nici 7n 1848 nici 7n 1844 a"ep5ii lui &iller au 2ost con2runta5i cu persecu5ia 7n biserici :i ca ur'are s0au unit 7n 1860 7ntr0o con2esiune a"#entist6. &ai t7r<iu Eira' E"son a e?plicat neapari5ia lui Cristos 7n 1848 :i 1844 prin teoria c6 sanctuarul la care El a #enit 7n acel an era unul ceresc :i nu unul p6'7ntesc. Ellen $. Hhite Q182;01915R 10a 7nlocuit pe &iller ca li"er principal. +e:i e?ist6 c7te#a con2esiuni a"#entiste cele 'ai 'ulte cre" c6 sabatul Qs7'b6taR este <iua corect6 pentru o"ihn6 c6 su2letul "oar'e 7ntre 'oarte :i 7n#iere :i c6 cei r6i #or 2i anihila5i. Cu toate acestea 7n 'aCoritatea 7n#656turilor lor ei se situea<6 pe o po<i5ie orto"o?6. /piritis'ul "e ase'enea :i0a a#ut 7nceputurile 7n 9'erica 7n aceast6 perioa"6. 7n anul 1848 s0au au<it b6t6i ciu"ate :i alte <go'ote 7n "or'itorul surorilor Iate :i &argaret Jo? "in Ey"es#ille 4eM XorU. 9'bele "up6 cu' se spune au '6rturisit "up6 ani "e <ile c6 <go'otele erau re<ultatul unor po<ne copil6re:ti. +ar peste noapte aceste surori au "e#enit o sen<a5ie atr6g7n" nu'ero:i a"ep5i care 'ai t7r<iu s0au organi<at 7ntr0o biseric6 spiritist6. &e"iile spiritiste pretin" c6 ele co'unic6 cu 'or5ii. /piritis'ul este o atrac5ie puternic6 pentru cei care :i0au pier"ut prin 'oarte pe cei "ragi :i c7:tig6 'ul5i a"ep5i 7n special "up6 un r6<boi c7n" pier"erile u'ane s7nt 'ari. Oa'eni in2luen5i ca /ir 9rthur Conan +oyle :i Ella Hheeler Hilco? au acceptat spiritis'ul ca pe o religie autentic6. Dtiin5a cre:tin6 care a ap6rut 'ai 7nt7i 7n )oston 7n epoca "e "up6 %6<boiul Ci#il este o sect6 urban6 cu caracter 2ilo<o2ic. Ea este pro"usul
creierului capricioasei &ary )aUer Q182101910R o 2e'eie plin6 "e i'agina5ie. +up6 'oartea pri'ului ei so5 $lo#er a c6<ut tot 'ai 'ult pra"6 acceselor "e isterie. 7n 1858 s0a c6s6torit cu .atterson un "entist "e care a "i#or5at 7n 18;8. &ai t7r<iu 7n 18;; s0a c6s6torit cu E""y. 7n toat6 aceast6 carier6 'arital6 ea c6uta aCutor pentru ten"in5ele ei ne#rotice. 7n 1862 10a 7nt7lnit pe .... jui'by care sus5inea posibilitatea #in"ec6rii prin negarea 'intal6 a realit65ii bolii :i a 'ateriei. Ea s0a "eclarat practicant6 a Nnoii :tiin5e@ pe care "up6 c7t se pare a luat0o "in 'anuscrisele lui jui'by :i :i0a c7:tigat 'ul5i a"ep5i c6rora le0a 7'p6rt6:it secretul 'eto"ei ei 7ntr0o serie "e lec5ii. 7n 18;5 ea a publicat Ltiin2a i s1n1tatea. 9ceast6 lucrare are acu' o po<i5ie egal6 cu cea a )ibliei 7n toate bisericile Dtiin5ei cre:tine. 9socia5ia Cre:tinilor Dtiin5i2ici a 2ost 2or'at6 7n 18;6 iar 7n anul 18;9 a pri'it autori<a5ie sub nu'ele "e )iserica lui Cristos Dtiin5i2ic6. .ri'a biseric6 "e aceast6 con2esiune situat6 7n )oston a "e#enit cea 'ai i'portant6 "in toate bisericile lor :i 7ncep7n" cu anul 1892 ea este cunoscut6 ca Nbiserica 'a'6@. +oa'na E""y nega realitatea 'ateriei a r6ului :i a bolii sus5in7n" c6 acestea erau ilu<ii ale si'5urilor. +u'ne<eu este totul :i totul este +u'ne<eu. .entru ca un o' s6 2ie eliberat at7t "e boal6 c7t :i "e r6u el trebuie s60:i "ea sea'a "e i"enti2icarea lui cu +u'ne<eu sau cu binele.; 9cest accent pus pe #in"ecare a 26cut ca 'i:carea s6 atrag6 'ul5i oa'eni bolna#i. Con2esiunile $7n"ul 4ou :i 3nitatea s7nt ase'6n6toare 7n ceea ce pri#e:te 'o"ul "e abor"are a proble'elor s6n6t65ii :i prosperit65ii :i nu e?ist6 nici o 7n"oial6 c6 ele "atorea<6 'ult "oa'nei &ary )aUer E""y care la r7n"ul ei i0a "atorat 'ult lui .... jui'by.
I(. PROBLEMELE URBANI5$RII

Cresc7n"a in"ustriali<are a na5iunii 7n ti'pul :i "up6 %6<boiul Ci#il :i accentuarea e'igr6rii "in su"ul :i "in r6s6ritul Europei "up6 1890 pentru a asigura 'unc6 necali27cat6 pentru u<inele 'inele :i 2abricile unei 9'erici 7n "e<#oltare au cau<at o cre:tere ui'itoare a 'arilor ora:e ca Chicago :i +etroit. 9ceast6 cre:tere a co'unit65ilor urbane a creat 'ulte proble'e noi pentru )iserica "in 9'erica 7n ti'pul secolului al -l-0lea :i aceste proble'e continu6 s6 con2runte )iserica 7n secolul al --0lea. .este "ou6 'ilioane "e irlan"e<i ro'ano0catolici :i ca' "ou6 'ilioane "e ger'ani ro'ano0catolici au e'igrat 7n /tatele 3nite 7ntre anii 1840 :i 18;0. &ulte biserici rurale au pier"ut at7t "e 'ul5i "in tinerii lor care au plecat la ora: 7nc7t era 7n pericol e?isten5a lor. 7n ora:e ace:ti tineri a"esea 7:i negliCau #ia5a religioas6 pentru c6 ora:ul le asigura anoni'itatea. &uncitorii i'igran5i se a:e<au 7n locuri aglo'erate iar grupurile "e a'ericani 'ai #echi se 'utau 7n suburbii 7'preun6 cu bisericile lor. +eoarece 'aCoritatea i'igran5ilor "up6 1890 erau ro'ano0catolici s0a ri"icat proble'a rela5iilor 7ntre )iserica %o'ano0Catolic6 :i bisericile protestante "o'inante. *'igran5ii au a"us cu ei i"ei liberale 7n ceea ce pri#e:te respectarea "u'inicii. +e ase'enea 7n 'ulte ca<uri :i succesul 'aterial crea in"i2eren56 2a56 "e #ia5a spiritual6 :i crea un puternic spirit lu'esc. ,en"in5a #ie5ii "e ora: spre seculari<are a 2ost 7nt6rit6 "e acceptarea larg6 a e#olu5iei :i a 7ntregii i"eologii naturaliste care 7nso5ea aceast6 teorie. )isericii 7i re#enea sarcina s6 2ac6 2a56 acestor proble'e "up6 %6<boiul Ci#il. 7nc6 7n 1850 au 2ost 2on"ate 'isiuni "e sal#are 7n ora:e pentru a #eni 7n 7nt7'pinarea ne#oilor 2i<ice :i spirituale ale celor 2oarte s6raci. &isiunea "e pe Hater /treet "in 4eM XorU s0a "eschis 7n 18;2. Ea a "e#enit cea 'ai cunoscut6 "intre aceste 'isiuni sub con"ucerea 2on"atorului ei Lerry &ac9uley Q188901884R care 2usese sal#at "e la o #ia56 pier"ut6 prin pre"icile lui Or#ille $ar"ner "in 185; "e la 7nchisoarea /ing /ing. &isiunea .aci2ic $ar"en "in Chicago a 7nceput 7n 18;;. 9Cutorul pentru 2a'iliile s6race opo<i5ia puternic6 2a56 "e Cocurile "e noroc b6utur6 :i centrele "e #icii 7ngriCirea 2i<ic6 pentru cei "eclasa5i :i e#angheli<area acti#6 pentru rec7:tigarea su2letelor erau ele'entele 'aCore 7n lucrarea 'isiunilor "e sal#are. 7n 1864 &isiunea .rotestant6 Episcopal6 a ora:ului 4eM XorU a "e#enit bra5ul cultului episcopal pentru ser#icii sociale. Or2elinate 'isiuni spitale case pentru b6tr7ni :i alte agen5ii au 2ost 7n2iin5ate pentru a satis2ace ne#oile
s6racilor ale celor 26r6 c6'in ale bolna#ilor. 9socia5ia Cre:tin6 a ,inerilor )6rba5i QX&C9R a ap6rut pri'a "at6 7n )oston 7n 1851 pentru a 7'plini ne#oile sociale ale tinerilor b6rba5i "in ora:e.
420
&i:carea a crescut rapi" "eoarece asigura locuin56 posibilitatea "e a practica sportul stu"iul biblic :i acti#it65i sociale pentru tineri. 9socia5ia Cre:tin6 a ,inerelor Je'ei QXHC9R a 2ost organi<at6 7n 1855 pentru a #eni 7n 7nt7'pinarea ne#oilor ase'6n6toare ale tinerelor "in 'arile ora:e. 9'bele 'i:c6ri au "e#enit agen5ii prin care cre:tinii "in "i2erite con2esiuni puteau s6 coopere<e 7n lucrarea "e aCutorare social6. 9:e<6'intele sociale "intre care pri'ul a 2ost Euli Eouse "in Chicago con"us "e Lane 9""a's 7n"eplineau 'unc6 social6 si'ilar6 cu cea a bisericii institu5ionale "ar ele nu puneau accentul pe e"uca5ia religioas6. Jor5a 'oti#atoare a a:e<6'intelor era u'anitar6 :i social6 pe c7n" 2or5a 'oti#atoare a lucr6rilor "e aCutor social ale bisericii institu5ionale era 7n pri'ul r7n" religioas6. )iserica institu5ional6 7ns6:i era o alt6 agen5ie care se ocupa "e solu5ionarea proble'elor urbane. 7n anul 18;2 biserica lui ,ho'as I. )eecher Q182401900R .arU Church "in El'ira 4eM XorU a 2ost una "intre pri'ele pioniere 7n acest "o'eniu ale bisericii institu5ionale. )iserica institu5ional6 a 7ncercat s6 se 7ngriCeasc6 "e 7ntreaga #ia56 a in"i#i"ului. +up6 %6<boiul Ci#il au 2ost organi<ate nu'eroase biserici "e 2elul acesta "e c6tre "i2erite con2esiuni. /6li "e sport biblioteci "ispensare s6li "e lectur6 s6li sociale s6li "e croitorie s6li "e con2erin5e :i alte lucruri care #eneau s6 satis2ac6 necesit65ile sporti#e sociale intelectuale :i spirituale ale oa'enilor e?istau "e obicei 7n aceste biserici. )iserica Episcopal6 /2. $heorghe "in 4eM XorU a#7n"u01 ca pastor pe Hillia' /. %ains2or" :i bene2iciin" "e aCutorul 2inanciar "at "e L... &organ a "e#enit 7n 1882 o biseric6 institu5ional6 pentru a0i sluCi pe cei "in cartierul respecti#. +i2eritele tipuri "e acti#it65i erau 7n"eplinite 7n casa parohial6 7n#ecinat6. 3ni#ersitatea ,e'ple "in .hila"elphia s0a "e<#oltat "in ,e'plul )aptist al lui %ussell E. ConMell care a a"optat practici institu5ionale 7n 1891. *n"ustriile $oo"Mill 7:i au originea cur7n" "up6 1900 7n biserica lui E"gar L. Eel's Q188601942R la )oston :i au ap6rut ca o 7ncercare "e a asigura sluCbe pentru s6raci :i b6tr7ni. 9ce:tia reparau articole ce erau apoi #7n"ute ie2tin s6racilor. 7n 2elul acesta erau aCuta5i at7t :o'erii c7t :i cei care nu puteau cu'p6ra articole noi. +e ase'enea erau organi<ate :i acti#it65i religioase :i sociale. &i:carea a 2ost 7ncorporat6 7n 1905 :i a crescut p7n6 acolo c6 a inclus 'ulte 2abrici :i 'aga<ine "e co'er5 cu a'6nuntul. 9r'ata /al#6rii "e ase'enea a r6spuns ne#oilor sociale :i religioase ale oa'enilor "in ora:e. Ea :i0a 7nceput acti#itatea 7n 9'erica la pu5in ti'p "up6 2on"area ei 7n 9nglia. 7ntruniri "e stra"6 a:e<6'inte sociale c6'ine gr6"ini5e :i 'ulte alte 'eto"e erau "estinate s60i aCute pe s6racii negliCa5i :i pe "eclasa5ii societ65ii. E#anghelia social6 a 2ost o 7ncercare "e a se aCunge la cau<ele relelor pe care unii 7ncercau s6 le re<ol#e prin 'iCloacele 'en5ionate 'ai sus. /e si'5ea c6 '6surile care tratau si'pto'ele 'ala"iilor econo'ice nu erau su2iciente "eoarece ele l6sau neatinse cau<ele. &i:carea sin"ical6 a ap6rut ca un r6spuns la ac5iunile capitalistului care 7n goana sa "up6 pro2it arareori lua 7n Capitolul 7? 421 consi"erare bun6starea consu'atorului :i a 'uncitorului. $7n"itorii au 7nceput s6 stu"ie<e 7n#656turile sociale ale lui Cristos pentru a #e"ea "ac6 g6seau 7n ele o cale prin care puteau 2i 7n"reptate ne"rept65ile sociale. )a<7n"u0:i lucrarea pe "octrina teologic6 a calit65ii "e ,at6 a lui +u'ne<eu :i a 2r65iei 7ntre oa'eni 'ul5i au aban"onat 7n#656tura "espre '7ntuirea in"i#i"ului :i s0au concentrat "oar s6 aplice 7n#656turile cre:tinis'ului la #ia5a econo'ic6 a statului pentru a a"uce 7'p6r65ia lui +u'ne<eu pe p6'7nt. Hashington $la""en Q188601918R un pre"icator congrega5ionalist "in Ohio punea accentul pe ne#oia "e a aplica principiile lui Cristos la or"inea social6 2olosin" "ac6 era necesar 2or5a statului pentru a inter#eni 7n interesul
bun6st6rii societ65ii. Cunoscuta lucrare Pe urmele pailor !ui Q1896R Qtra"us6 7n ro'One:te cu titlul NCe0ar 2ace *sus 7n locul 'euV@ n. tra".R scris6 "e Charles /hel"on Q184;01946R arat6 7n 2or'6 "e 2ic5iune care ar 2i re<ultatul social "ac6 2iecare ar 7ncerca s6 ac5ione<e cu' a ac5ionat Cristos 7n #ia5a <ilnic6. Ca re<ultat al stu"iului e2ectuat 7n "o'eniul eticii )ibliei :i al lecturii unor c6r5i utopice Halter %auschenbusch Q186101918R un pre"icator baptist ger'an care 7ntre anii 189; :i 191; a pre"at la /e'inarul ,eologic %ochester a "e#enit cel 'ai proe'inent apostol a'erican al e#angheliei sociale. C6r5ile sale Cretini3area ordinei sociale Q1912R :i A teologie pentru evanghelia social1 Q191;R au r6sp7n"it larg conceptul "e e#anghelie social6. El accentua necesitatea "e'ocra5iei at7t econo'ic6 c7t :i politic6 sus5in7n" c6 ea repre<int6 calea prin care putea 2i reali<at6 pe p6'7nt 7'p6r65ia lui +u'ne<eu. El spriCinea sin"icatele inter#en5ia gu#ernului :i un socialis' te'perat ca 'iCloace care ar putea reali<a acest scop. El argu'enta c6 "eoarece 'unca nu este o 'ar26 oa'enii ar trebui s6 aib6 "reptul s6 se organi<e<e :i s6 trate<e cu patronul pentru a ob5ine ore 'ai bune "e lucru salarii 'ai bune :i con"i5ii 'ai bune "e 'unc6. El 7n"e'na la 7'p6r5irea pro2itului ca o 'o"alitate potri#it6 "e a "a 'uncitorului o r6splat6 cinstit6 pentru 'unca lui. El se opunea tipului "e capitalis' laisse3 faire, care punea accentul pe co'peti5ie 'ai 'ult "ec7t pe ac5iunea "e cooperare 7n societate. 9ceste concep5ii a#eau la ba<6 i"eea c6 )iserica trebuie s6 reali<e<e 7'p6r65ia lui +u'ne<eu pe p6'7nt 7n *oc s6 #orbeasc6 "espre o 7'p6r65ie #iitoare 'ilenar6. 1a 7nceputul acestui secol e#anghelia social6 a 2ost larg acceptat6 "e c6tre bisericile liberale. Consiliul Je"eral al )isericilor a 2ost principalul ei organi<ator.
(. LIBERALISMUL TEOLOGIC %N AMERICA

+e<#oltarea e#olu5iei "arMiniste apari5ia criticii biblice pe scena a'erican6 prin stu"en5ii care au stu"iat teologie 7n $er'ania :i 7n /co5ia cu pro2esori ca /a'uel %. +ri#er :i i'portarea i"ealis'ului ger'an au a"us 7n bisericile a'ericane "in secolul al -l-0lea liberalis'ul. 9 2ost 'en5ionat6 "eCa e#anghelia social6 a lui %auschenbusch care nu era "ec7t aplicarea teologiei liberale la s2erele sociale :i econo'ice ale #ie5ii. ,eologia liberal6 punea accentul pe 'esaCul etic al unui Cristos u'ani<at :i pe i'anen5a lui +u'ne<eu 7n ini'a o'eneasc6. 7n 2elul acesta e?perien5a era nor'a nu /criptura.
422
Cretinismul de-a lungut secolelor
1iberalii "e ase'enea erau 2oarte "e#ota5i 'eto"ei :tiin5i2ice :i legii naturale pentru a e?plica 'iracolele :i se opuneau "octrinelor supranaturalului p6catului originar :i isp6:irii 0#ino#65iei "e c6tre Cristos. &ul5i "intre pre"icatorii e"uca5i 7n se'inarii "e c6tre pro2esori liberali au populari<at aceste i"ei "e la a'#oanele lor. 1iberalis'ul a a#ut i'pact asupra 'arii 'i:c6ri pentru e"uca5ie cre:tin6 7n biserici con"us6 "e Eorace )ushnell Q1802018;6R pre"icatorul congrega5ionalist al bisericii 4orth Church "in Eart2or". +up6 ter'inarea stu"iilor "e "rept )ushnell s0a 7n"reptat spre teologie. 7n 184; a publicat cartea *duca2ia cretin1, 7n care a. accentuat i"eea c6 copilul trebuie s6 creasc6 natural nspre har prin si'plul 2apt c6 tr6ie:te 7ntr0un 'e"iu religios. /us5in7n" o concep5ie gre:it6 cu pri#ire la p6catul originar :i sus5in7n" teoria in2luen5ei 'orale a *sp6:irii )ushnell cre"ea c6 e?perien5a con#ertirii :i a cre:terii n har a:a cu' era propo#6"uit6 "e biserica e#anghelic6 nu era necesar6 pentru copil. El "orea ca copilul s6 creasc6 ca un cre:tin a:a 7nc7t el s6 :tie c6 nicio"at6 nu a 2ost altce#a "ec7t cre:tin. El a pus 'are accent pe "ragostea "i#in6 :i 7n "etri'entul "rept65ii "i#ineP "e ase'enea el s0a opus cu 7n#er:unare tre<irii spirituale "in ti'pul s6u. 9ceste i"ei au in2luen5at e"uca5ia cre:tin6 7n )iseric6. Ca re<ultat al acti#it65ii lui Lohn E. =incent Q188201920R 7n anul 18;2 au 7nceput lec5ii "e :coala "u'inical6 unice progra'ate central. 7'preun6 cu 1eMis &iller el a 7nceput 7n 18;4 un curs 7n ChautauGua pentru a e"uca 7n#656torii "e :coal6 "u'inical6. $ra"area lec5iilor a "e#enit o parte a acestei lucr6ri i"eea "e<#olt6rii progresi#e a copilului 7n "o'eniul a"e#6rului cre:tin 2iin" a"optat6 "e la )ushnell. 7n 1908 a 2ost 7n2iin5at6 9socia5ia pentru E"uca5ia %eligioas6
"in care 7n 1922 s0a "e<#oltat Consiliul *nterna5ional pentru E"uca5ia %eligioas6. +in ne2ericire aceast6 'i:care "e"icat6 i"eilor cu pri#ire la e"uca5ia cre:tin6 si'ilare i"eilor lui )ushnell a aCuns sub con"ucere liberal6. 9ceste organi<a5ii liberale :i ace:ti con"uc6tori liberali au 7nt7'pinat opo<i5ie puternic6 "in partea teologilor "e la .rinceton con"u:i "e 9.9. Eo"ge Q182801886R :i "in partea altor li"eri e#anghelici.
(I. COOPERAREA INTERCON/ESIONAL& I NONCON/ESIONAL$

Cooperarea 7n ca"rul con2esiunilor :i 7ntre con2esiuni a constituit o alt6 acti#itate a bisericilor a'ericane 7n ti'pul secolului al -l-0lea :i 7nceputul secolului al --0lea. 9socia5iile Cre:tine ale ,inerilor )6rba5i :i Je'ei QX&C9 :i XHC9R au 2ost re<ultatul cooper6rii "intre 'e'brii "i2eritelor con2esiuni pentru a #eni 7n 7nt7'pinarea ne#oilor sociale presante "in noua societate urban6 a ti'pului. .lanul "e 3nire "in 1801 :i /ocietatea )iblic6 9'erican6 "in 1816 s7nt alte e?e'ple. 7n 1881 Jrancis E. ClarU un pre"icator "in .ortlan" &Oine a organi<at pri'a /ocietate a /tr6"aniei Cre:tine. 9ceast6 societate a "e#enit rapi" o Capitolul 7? 1H, organi<a5ie intercon2esional6 capt7n" interesul tinerilor "in "i2erite con2esiuni 7n 1886 erau organi<ate peste opt sute "e societ65i. 9cestea le o2ereau tinerilor e"uca5ie etic6 social6 :i religioas6. &ai t7r<iu au 2ost 7n2iin5ate pe ba<e ase'6n6toare organi<a5ii con2esionale pentru a continua 'i:carea 7n interiorul 2iec6rei con2esiuni. 1iga EpMorth a bisericilor 'eto"iste este un e?e'plu "e acest tip "e organi<a5ie. %eunirea organic6 a con2esiunilor a 2ost o alt6 2or'6 "e cooperare. %eunirea )isericii .re<biteriene Cu'berlan" cu )iserica .re<biterian6 3/9 7n 1906 este un e?e'plu "e cooperare ecu'enic6. 3n alt e?e'plu este 3niunea .rusiana care s0a constituit 7n 181; "in bisericile re2or'ate :i cele luterane "atorit6 presiunii "in partea regelui .rusiei. &i:carea =oluntar6 /tu"en5easc6 care a 7nceput sub auspiciile lui &oo"y la 4orth2iel" &assachusetts 7n 1886 a 2or'at o agen5ie intercon2esional6 sub con"ucerea lui Lohn %. &ott Q186501955R pentru a recruta 'isionari prin sti'ularea interesului pentru 'isiuni. .7n6 7n 1945 'i:carea recrutase 20.500 "e 'isionari. +up6 2on"area Con2erin5ei &isiunilor /tr6ine "in 9'erica "e 4or" 7n 1898 con2esiunile cooperau "e ase'enea 7n acti#itatea 'isionar6 "up6 principii intercon2esionale. 7n 1906 a 2ost organi<at6 o &i:care &isionar6 a 1aicilor 8 pentru a st7rni interesul laicilor 2a56 "e acti#itatea 'isionar6. /a'uel /. /ch'ucUer Q1;99018;8R pro2esor la /e'inarul 1uteran $ettysburg a 2ost unul "in pri'ii e?ponen5i ai con2e"era5iei biserice:ti prin N9pelul 2r65esc c6tre bisericile a'ericane@ pe care 10a lansat 7n 1885. .reocuparea pentru noile proble'e sociale :i pentru liberalis'ul teologic :i "orin5a "e a reali<a o cooperare :i unitate intercon2esional6 a a#ut ca re<ultat 7n2iin5area Consiliului Je"eral a )isericilor lui Cristos 7n 9'erica. Consiliul asigura cooperarea 7ntre con2esiuni printr0un co'itet 2or'at "in repre<entan5ii bisericilor autono'e. 7n 1905 a 2ost re"actat6 constitu5ia Consiliului Je"eral la o 7nt7lnire la Carnegie Eali "in 4eM XorU. Ea a 2ost acceptat6 "e 88 "e con2esiuni la o 7nt7lnire 7n .hila"elphia 7n 1908.9 9cesta este un e?e'plu "e con2e"era5ie. Consiliul Je"eral a ar6tat 7ntot"eauna un interes puternic pentru proble'ele sociale :i pentru aplicarea principiilor etice ale cre:tinis'ului 7n solu5ionarea acelor proble'e. +in ne2ericire el a c6<ut sub in2luen5a con"ucerii liberale :i uneori a p6rut c6 sus5ine colecti#is'ul ca or"ine econo'ic6 i"eal6. ,recerea 7n re#ist6 a istoriei )isericii 7n 9'erica 7ntre 1;89 :i 1914 a "e<#6luit "i#ersitatea proble'elor :i #arietatea solu5iilor pe care )iserica le0a a"optat pentru a le re<ol#a. Este regretabil 2aptul c6 pentru re<ol#area 'ultora "intre aceste proble'e unele biserici au a"optat po<i5ii care s0au "o#e"it ostile 7n#656turilor )ibliei.
424 Cretinismul de-a lungul secolelor NOTE

1 .eter $. &o"e Source &oo' and &i"liographical )uide for . American Church Histor% Q&enasha His.: )anta 1921R p. 8890842. 2 *bi". p. 8860889. . 8 *bi". p. 404040;. . 4 *bi". p. 4910499. . 5 *bi". p. 4990501. . 6 *bi". p. 491. . ; *2ei". p. 6580655. . 8 *bi". p. 6;506;6. . 9. *bi". p. 66906;1. BISERICA I SOCIETATEA %N TENSIUNE DUP& '"'1
,.
Biserica i or!inea socia7=
.entru un european care a tr6it 7n perioa"a "e "up6 %e#olu5ia Jrance<6 :i 4apoleon :i p7n6 la pri'ul r6<boi 'on"ial secolul al --0lea "up6 1914 i s0ar p6rea haotic. El ar 2i 7ngro<it "e "e<or"inea "in a2acerile interna5ionale :i "e nesiguran5a pe care oa'enii par a o si'5i 7n ce pri#e:te proble'ele econo'ice. 4u'eroasele #oci religioase 7n con2lict cu cre:tinis'ul istoric ar 2i o proble'6 "e a"7nc6 7ngriCorare. %ealitatea este c6 perioa"a 7ntre 1914 :i 1945 a a"us lu'ii schi'b6ri 'ult 'ai "rastice "ec7t cele cu care Europa a 2ost con2runtat6 7n epoca con2lictului i"eologic religios "in ti'pul %6<boiului "e ,rei<eci "e 9rii. 1u'ea a trecut prin "ou6 r6<boaie 'on"iale cu caracter i'personal totale :i 'ecani<ate care au a"us Europei uria:e pier"eri "e #ie5i :i "e 'ateriale. *'periile ger'an rus turc :i austriac au "isp6rut :i au 2ost 7nlocuite cu state 2ie "e'ocratice 2ie totalitare. Europa a 2ost eclipsat6 7n a2acerile interna5ionale "e c6tre cele "ou6 supraputeri /tatele 3nite :i %usia. China co'unist6 :i lu'ea arab6 cu petrolul ei pot a'enin5a hege'onia acestor "ou6 puteri. +e'ocra5ia a 2ost 7nlocuit6 cu con"ucerea totalitar6 7n peste "ou6 trei'i "in popula5ia lu'ii. 4a5ionalis'ul politic pare s6 pro'o#e<e na5ionalis'ul econo'ic 7n loc "e cooperarea interna5ional6 care a ap6rut "up6 pri'ul :i al "oilea r6<boi 'on"ial. 1u'ea arab6 cu popula5ia ei nu'eroas6 cu un isla'is' 7n plin6 rena:tere :i cu controlul pe care 7l "e5ine asupra a trei p6tri'i "in petrolul lu'ii a'enin56 cu "e<astrul econo'ic "ac6 :i0ar re5ine petrolul. /tatul teritorial na5ional care a spriCinit reali<6rile %e2or'ei 7n Europa a "e#enit tot 'ai seculari<at. 7n /tatele 3nite el a a"optat o atitu"ine neutr6 2a56 "e religie atitu"ine "e2init6 "e Curtea /upre'6 iar 7n ca<ul statelor totalitare "e "reapta :i "e st7nga a 2ost a"optat6 o atitu"ine ostil6 :i 7n 'ulte ca<uri chiar persecu5ie se#er6. )iserica cre:tin6 uni#ersal6 prin e?pansiunea 'isionar6 trebuie s6 7n#ing6 cresc7n"a u<urpare e?tern6 "e c6tre stat a ceea ce biserica consi"erase 7nainte a 2i "repturile :i pri#ilegiile c7t :i responsabilit65ile ei. 9ceast6 cre:tere a puterii :i a 2unc5iilor statului secular a 2ost sti'ulat6 "e 7n'ul5irea legisla5iei 7n "o'eniul asisten5ei sociale. O ase'enea legisla5ie :i0a a#ut 7nceputurile 7n 9nglia c7n" statul a 2ost obligat s6 "ea aCutor acelor c6lug6ri care 2useser6 "epose"a5i "e '6n6stirile lor atunci c7n" '6n6stirile au 2ost 7nchise 7n 1589. 426 Cretinismul de-a lungul secolelor
/tatul a 2ost obligat s60i aCute pe cei pe care biserica 7i aCutase 7nainte prin acti#itatea "e caritate a c6lug6rilor. .uterea politic6 cresc7n"6 a 'uncitori'ii a i'pus intro"ucerea unor legi 7n 2a#oarea ei iar a"'inistrarea :i i'punerea acestor legisla5ii a '6rit puterea statului. +ou6 r6<boaie 'on"iale 7n secolul al --0lea au a"us 7nregi'entarea total6 a tuturor resurselor u'ane :i 'ateriale ale statelor pentru a c7:tiga #ictoria. d9ceste 2or5e necesare 7n ti'p "e r6<boi au crescut tot 'ai 'ult e?tin<7n"u0se 7n perioa"a postbelic6. /tatul atotputernic secular totalitar nu a"'ite nici o opo<i5ie :i pretin"e "e#ota'ent total "in partea cet65enilor lui. 9'enin5area religiei "e c6tre statul secular puternic :i 7n unele ca<uri ostil este una "intre cele 'ai 'ari proble'e e?terne cu care este con2runtat6 acu' biserica.
I. BISERICILE %N DOU$ R$5BOAIE MONDIALE I %N RE(OLU*II

7n ti'pul secolului al -l-0lea :i la 7nceputul secolului al --0lea au ap6rut 'i:c6ri care au culti#at i"eea p6cii uni#ersale. ,eologia liberal6 :i e#anghelia social6 cu accentul lor pe calitatea "e tat6 a lui +u'ne<eu :i "e 2r65ie a oa'enilor au aCutat la pro'o#area acestei ten"in5e "e a ac5iona pentru pacea lu'ii. +e ase'enea grupurile paci2iste au spriCinit 'i:carea pentru pace. /ocietatea 9'erica.n6 pentru .ace Q1828R a reunit 7n ea 'ulte societ65i pentru pace 7ntr0o organi<a5ie na5ional6 'ai 'are care s6 ac5ione<e pentru reali<area p6cii 'on"iale. /ocietatea con"a'na orice r6<boi 7n a2ar6 "e cel "e autoap6rare :i spriCinea negocierea tratatelor "e arbitrare pentru ca statele s60:i re<ol#e proble'ele 7n 'o" pa:nic. .7n6 7n 1914 secretarii "e stat a'ericani negociaser6 aproape cinci<eci "e ase'enea tratate. Con2erin5e interna5ionale pentru pace spriCinite 'ai ales "e biserici au a#ut loc anual 7ncep7n" cu pri'a 7nt7lnire i'portant6 "e la .aris 7n 1889 p7n6 7n 1918. 3na "intre cele 'ai cunoscute con2erin5e "e pace a a#ut loc la Eaga 7n 1899. 9cea con2erin56 a 7n2iin5at un tribun" pentru arbitrarea "isputelor interna5ionale. 9poi 7n 1910 a 2ost 7n2iin5at6 "e c6tre 9n"reM Carnegie Jun"a5ia Carnegie pentru .acea *nterna5ional6. .o<i5ia bisericilor a'ericane a 2ost re<u'at6 7ntr0un e"itorial al re#istei Autloo' "in ; 'ai 1898. +up6 ce au aCuns la conclu<ia c6 r6<boiul nu era Custi2icat bisericile ur'au s6 7nt6reasc6 'orala na5ional6 s6 aline su2erin5a :i s6 ac5ione<e pentru a pre#eni "eclinul 'oral obi:nuit "e "up6 orice r6<boi. Opti'is'ul 7n leg6tur6 cu pacea a 2ost 7ntr0o '6sur6 "o'olit "e 7nceperea r6<boiului 7n 1914 "ar bisericile a'ericane au spriCinit "eclara5ia "e neutralitate a lui Hilson. Ele consi"erau c6 $er'ania :i aliatele sale s7nt r6spun<6toare pentru acest r6<boi "ar 7n acela:i ti'p cre"eau c6 'a'onis'ul european i'oralitatea :i negliCarea #alorilor spirituale contribuiser6 la "eclan:area r6<boiului. 9'erica a hot6r7t s6 r6'7n6 i<olat6 "e r6<boi :i chiar "e pace :i s60i aCute prin Crucea %o:ie pe cei care au a#ut "e su2erit "in cau<a r6<boiului. 7n ti'p ce propagan"a interpreta tot 'ai 'ult r6<boiul 7n ter'eni spirituali ca 2iin" lupta pentru sal#area ci#ili<a5iei cre:tine pe care Nhunii@ Capitolul 7< 1H7ncercau s6 o "istrug6 opinia religioas6 s0a schi'bat 7n 'o" gra"at. 3n son"aC "in 1916 7n r7n"urile preo5ilor pre<biterieni a'ericani in"ica 2aptul c6 ei erau 7n 'area lor 'aCoritate 7n 2a#oarea 7nar'6rii pentru autoap6rare. /e cre"ea c6 o 9'eric6 puternic6 putea aCuta la e?tin"erea "e'ocra5iei c7n" ar 2i #enit ti'pul "e pace. /pre 7nceputul anului 191; bisericile au 7nceput s6 pun6 steagul na5ional 7n biserici 7'preun6 cu steagul cre:tin "7n"u0i locul "e onoare "in partea "reapt6. )isericile a'ericane au spriCinit "eclara5ia "e r6<boi a pre:e"intelui 7n pri'6#ara lui 191; c6ut7n" 7n orice 'o" posibil s6 aCute statul s6 c7:tige r6<boiul. 9titu"inea "e ostilitate 2a56 "e r6<boi :i "e neutralitate s0a schi'bat rapi" 7ntr0una 7n care bisericile aprobau r6<boiul :i "e#eneau agen5ii ale gu#ernului. Clerici cu renu'e :i0au "at binecu#7ntarea asupra baionetei ca instru'ent care s6 a"uc6 7'p6r65ia lui +u'ne<eu. )isericile au asigurat capelani pentru ar'atele care ur'au s6 se 7n2iin5e<e. Ele spriCineau Crucea
%o:ie prin contribu5ii :i con2ec5ion7n" ban"aCe pentru r6ni5i. &ul5i pre"icatori recrutau acti# tineri pentru ar'at6 e?pun7n" "e la a'#on natura religioas6 a r6<boiului 7n Europa. 3nii chiar au #7n"ut obliga5iuni "e r6<boi 7n ca"rul ser#iciilor biserice:ti. +e ase'enea unii 26ceau propagan"6 atrocit65ilor r6<boiului. 3n bine cunoscut pastor i0a nu'it pe sol"a5ii ger'ani N:erpi cu clopo5ei@ :i Nhiene@. 7n ti'pul r6<boiului p7n6 :i 'u<ica ger'an6 clasic6 a 2ost inter<is6. Cei ce se opuneau 7nrol6rii 7n ar'at6 pe 'oti#e "e con:tiin56 :i ap6r6torii libert65ii cu#7ntului erau ataca5i pentru a 2i 7n"r6<nit s6 se opun6 r6<boiului. .e scurt biserica a binecu#7ntat :i a spriCinit r6<boiul ca pe o crucia"6 s27nt6. O"at6 cu insuccesul na5iunilor "e a asigura pacea "up6 .ri'ul %6<boi &on"ial cu cre:terea na5ionalis'ului cu t6g6"uirea "e 'ai t7r<iu "e c6tre statele europene a "atoriilor lor 2a56 "e /tatele 3nite :i cu "e<#6luirile Co'itetului 4ye 7n 1985 7n leg6tur6 cu #7n<6rile "e ar'e "in ti'pul r6<boiului bisericile "in 9'erica au aCuns s6 2ie "e<a'6gite "e r6<boi. &ul5i pre"icatori :i laici liberali au "e#enit paci2i:ti. +e 2apt un son"aC 26cut 7n 1981 ar6ta c6 peste "ou6spre<ece 'ii "in "ou6<eci "e 'ii "e clerici a'ericani care au r6spuns son"aCului "in toate con2esiunile au a2ir'at c6 biserica nu trebuie nici s6 aprobe nici s6 sus5in6 un r6<boi #iitor. ,otu:i sarcina "e a aCuta bisericile s6r6cite "e pe Continent nu a 2ost negliCat6 "e bisericile alia5ilor #ictorio:i :i s0a contribuit cu su'e 'ari pentru aCutor :i reconstruc5ii. )isericile au spriCinit :i "e<ar'area :i scoaterea r6<boiului 7n a2ara legii 7ntre anii 1919 :i 1989. Chiar :i 7nainte "e al "oilea %6<boi &on"ial bisericile 7n 56ri totalitare ca $er'ania au 2ost obligate s6 tac6 7n leg6tur6 cu proble'ele politice :i s6 se concentre<e asupra 'esaCului spiritual al cre:tinis'uluiP ele au a#ut "e ales 7ntre 7'binarea "og'ei totalitare cu cre"in5a cre:tin6 :i opo<i5ia 2a56 "e statul totalitar care le0ar 2i atras persecu5ia. &ul5i cre"incio:i ger'ani con"u:i "e 4ie'oller au a"optat a "oua #ariant6 :i au su2erit pentru po<i5ia lor. Cre:tinii "in aceste 56ri puteau acu' aprecia bine situa5ia cre:tinilor care au 2ost persecuta5i "e statul ro'an 7n pri'ele <ile ale cre"in5ei cre:tine. 428 Cretinismul de-a lungul secolelor .entru opo<i5ia lor 2a56 "e na<i:ti +ietrich )onhoe22er a 2ost e?ecutat iar 4ie'oller a 2ost 7nchis. )isericile "in Laponia au 2ost obligate s6 se uneasc6 7n 1941 7n Iyo"an. )iserica orto"o?6 "in %usia a spriCinit r6<boiul. 9l "oilea %6<boi &on"ial a g6sit bisericile "in 56rile "e'ocratice 'ult 'ai precaute 7n atitu"inea lor 2a56 "e r6<boi "ec7t 2useser6 7n 1914. 4u 'ai e?ista 7ncercarea "in 1914 "e a01 2ace un Nr6<boi s27nt@. )iserica s0a opus apelului la ur6. &ul5i cre:tini 7n 56ri ca 4or#egia :i Olan"a care erau ocupate "e puterile 9?ei au su2erit pentru cre"in5a lor. Celor care re2u<au s6 se 7nrole<e 7n r6<boi "atorit6 con:tiin5ei religioase li s0a "at 'ai 'ult aCutor "e c6tre biserici "ec7t li se "6"use 7n .ri'ul %6<boi &on"ial. /priCinirea e<itant6 a r6<boiului era ba<at6 pe i"eea supra#ie5uirii na5iunii 'ai "egrab6 "ec7t pe oricare alt scop i"ealist..e tot parcursul r6<boiului a 2ost 'en5inut un senti'ent al unit65ii tuturor cre:tinilor in"i2erent pe care parte a 2rontului luptau. 1a s27r:itul r6<boiului con2esiunile protestante 'aCore a'ericane s0au o2erit s6 a"une peste 100 "e 'ilioane "e "olari pentru aCutor :i pentru reconstruirea bisericilor care au 2ost "istruse 7n Europa 7n ti'pul r6<boiului. Cu toate c6 7n al Cel "e0al 110lea %6<boi &on"ial )iserica nu :i0a supus con:tiin5a statului a:a cu' 26cuse 7n .ri'ul %6<boi &on"ial prin aprobarea r6<boiului ca o ac5iune s27nt6 ci a sus5inut unitatea esen5ial6 a tuturor cre:tinilor "e pretutin"eni re<ist7n" ten"in5ei spre ur6 )iserica a "at totu:i capelani pentru 2or5ele ar'ate :i a spriCinit cu c6l"ur6 Crucea %o:ie. Ea "e ase'enea a "epus 'ari e2orturi pentru sluCirea ne#oia:ilor :i su2erin<ilor 7n ti'pul r6<boiului :i pentru reconstruirea bisericilor "up6 r6<boi. Lohn Joster +ulles a aCutat la integrarea e2orturilor bisericilor a'ericane 7n ac5iunile +eparta'entului "e /tat pentru a pl6nui o pace "reapt6. )isericile au consi"erat c6 Cel "e0al "oilea %6<boi &on"ial :i %6<boiul "in Coreea au 2ost r6<boaie N"repte@ "ar 'ul5i cre"incio:i s0au opus particip6rii a'ericane la %6<boiul "in =ietna'.
II. TENSIUNILE DINTRE BISERICA I STAT

A. n state7e !e8ocrate 7n ti'p ce 7n statele "e'ocrate )iserica nu a 7n"urat persecu5ie aspr6 sau 'artiraC rela5iile "e lucru "intre )iseric6 :i stat au 2ost "eseori pline "e tensiune "atorit6 2aptului c6 statele au "e#enit tot 'ai seculari<ate iar prin i'po<ite :i prin puterea legislati#6 au c7:tigat 'ai 'ult control asupra in"i#i"ului. %e<ultatul a 2ost 2ie o separare a statului "e )iseric6 2ie stabilirea unei biserici "e stat care s6 'ani2este toleran56 2a56 "e celelalte con2esiuni. 1. 7n /tatele 3nite a 2ost ri"icat un N<i" "e separare@ ba<at pe hot6r7ri ale Cur5ii /upre'e asupra .ri'ului 9'en"a'ent al Constitu5iei care inter<ice ca statul s6 aleag6 o religie :i s6 o 2ac6 religie "e stat :i "e ase'enea inter<ice orice a'enin5are la a"resa e?ercit6rii libere a religiei. +e ase'enea 9rticolul =* inter<ice orice test religios pentru ocuparea unei 2unc5ii 7ntr0un seri#iciu "e stat. .rincipiul N<i"ului "e separare@ a 2ost 2or'ulat 7n 18;9 la Cu"ecarea
Capitolul 7< 1H" ca<ului e%nolds mpotriva Statelor $nite, pre#6<7n" c6 e?ercitarea liber6 a religiei nu trebuie s6 "uc6 la ac5iuni care s6 #iole<e bun6starea public6. Cu oca<ia ca<ului Cant/ell mpotriva statului Connecticut "in 1940 Curtea a "eclarat c6 a:a cu' pre#e"e Cel "e0al paispre<ecelea 9'en"a'ent li se inter<ice statelor s6 e'it6 legi care ar #iola .ri'ul 9'en"a'ent. 7n 194; cu prileCul ca<ului *verson mpotriva (inisterului *duca2iei, Curtea /upre'6 a hot6r7t c6 transportarea ele#ilor "e la :coala parohial6 cu autobu<ul pe cheltuiala public6 era o 7nc6lcare a principiului separ6rii bisericii "e stat. 9 2ost "e ase'enea scoas6 7n a2ara legii 2olosirea :colilor publice pentru e"uca5ie religioas6 "e c6tre con"uc6tori religio:i 7n 1948 c7n" s0a "e<b6tut ca<ul (cCollum mpotriva (inisterului *duca2iei. 9 2ost abolit6 chiar :i citirea #oluntar6 a )ibliei aprobat6 "e stat cu prileCul ca<ului Schempp mpotriva Districtului Lcolar din A"ington "in 1968 iar rug6ciunile publice aprobate "e stat au 2ost inter<ise 7n 1962 prin "eci<ia "at6 7n ca<ul *ngel mpotriva lui Iitale. 7n ti'p ce aceste "eci<ii inter<iceau orice spriCin al religiei "e c6tre stat ele au 26cut "e ase'enea statul :i e"uca5ia public6 s6 2ie at7t "e golite "e religie 7nc7t 7n e"uca5ia public6 s0a intro"us un #i" 'oralP a 2ost "eschis6 calea pentru 7n#656turile "u:'ane /cripturii. 2. $er'ania 9nglia :i /can"ina#ia au ur'at calea unirii )isericii cu statul prin 7n2iin5area bisericii "e stat 7n paralel cu intro"ucerea toleran5ei 2a56 "e toate con2esiunile care nu 2ac parte "in biserica "e stat. 4u'irea li"erilor bisericii :i orice schi'b6ri 7n '6rturisirile "e cre"in56 trebuie aprobate "e gu#ern. Japtul acesta a "e#enit clar 7n 1928 c7n" li"erii bisericii "in 9nglia au "orit s6 re#i<uiasc6 NCartea "e rug6ciune co'un6@ iar gu#ernul nu a aprobat aceast6 re#i<uire. +eoarece Cana"a nu are o biseric6 "e stat 2on"urile publice 7n juebec s7nt alocate :colilor at7t protestante c7t :i ro'ano0catolice pe ba<a nu'6rului lor "e ele#i. B. n :=ri7e tota7itare 4u trebuie uitat 2aptul c6 re#olu5iile cu' au 2ost cele "in 9nglia Jran5a :i "in cele treispre<ece colonii a'ericane 7n secolele al -=E0lea :i al -=***0lea au 2ost "e'ocratice :i e"enice 7n "orin5a lor "e a le 7napoia oa'enilor puterea pe care se cre"ea c6 o "e5inuser6 7ntr0un siste' i"ilic anterior. /tatul era li'itat "e o constitu5ie :i "e un siste' pluripartinic prin care 7n alegeri oa'enii puteau s6 aleag6 parti"ul cu politica cea 'ai bun6. O lege a "repturilor :i un gu#ern care respecta legile 7i l6sau in"i#i"ului o #ia56 particular6 liber6 religioas6 :i social6. 7n ti'p ce legile "e 7ncorporare "e ra5ionali<are :i "e Nap6rare a patriei@ "uceau 7n ti'pul r6<boiului la li'it6ri 7n 56rile "e'ocratice 7n statele totalitare "e st7nga :i "reapta care au ap6rut "up6 pri'ul r6<boi 'on"ial statul era atotputernic. 9ceste state pri#eau spre o utopie rasial6 sau i'perial6 #iitoare con"us6 "e un o' sau "e un grup "e elit6 care "6"ea legi 26r6 nici o li'itare. 3n parti" cu gu#ernare neli'itat6 cuplat6 cu "o'ina5ie asupra
'aselor prin propagan"6 :i prin poli5ie secret6 con"ucea a#7n" ca scop bun6starea statului. 4u e?ista nici o "istinc5ie 7ntre "repturile publice :i 1,# Cretinismul de-a lungul secolelor pri#ate :i nici o lege a "repturilor. 7n statele "e st7nga a 2ost inter<is6 chiar :i pro"uc5ia ba<at6 pe proprietatea particular6. /iste'ele co'uniste "e st7nga cu' s7nt cele "in China %usia :i Cuba au 2ost 7n general 'ai aspre cu )iserica "ec7t statele totalitare "e "reapta cu' au 2ost $er'ania :i *talia un"e au 2ost 'ai pu5ini 'artiri. 1u'ea "e'ocratic6 nu s0a opus nici co'unis'ului na5ionalist cu' ar 2i cel "in *ugosla#ia :i nici statelor "e "reapta "in 9'erica "e /u" 7n a:a '6sur6 cu' s0au opus co'unis'ului interna5ional agresi# al %usiei sau rasis'ului "e "reapta al $er'aniei lui Eitler care au a'enin5at pacea lu'ii. 9ceast6 opo<i5ie a "us la al "oilea r6<boi 'on"ial :i la r6<boiul rece. )iserica %o'ano0Catolic6 a su2erit 'ari pier"eri 7n lu'ea 7ntreag6 cu e?cep5ia /paniei .ortugaliei juebecului :i /tatelor 3nite. +ictatura na<ist6 7n $er'ania a sl6bit )iserica %o'an6 "in acea 5ar6 7n ciu"a concor"atului "in 1988. %e#olu5ia co'unist6 "in 191; a eli'inat orice in2luen56 pe care )iserica %o'an6 o a#usese 7n unele p6r5i ale %usiei. 9lipirea "e c6tre %usia "up6 1989 a statelor satelite Estonia 1etonia 1ituania Cehoslo#acia .olonia 3ngaria )ulgaria %o'Onia Cuba :i China co'unist6 a a#ut ca re<ultat persecutarea li"erilor )isericii %o'ane 7ntr0un e2ort "e a "e5ine controlul asupra oa'enilor. 7n 'ulte 56ri latino0a'ericane intelectualii au plecat "in biserici :i au "e#enit in"i2eren5i 2a56 "e religie. &uncitorii :i 56ranii se re#olt6 7'potri#a e?ploat6rii sociale politice :i econo'ice la care au 2ost supu:i "e0a lungul secolelor. +eoarece )iserica %o'an6 este asociat6 cu con"uc6torii statului oa'enii se pot ri"ica :i 7'potri#a ei "up6 ce "e#in e"uca5i :i #6" c6 ea este "e partea e?ploatatorilor. $u#ernul na5ionalist "in &e?ic 7n "orin5a lui "e a crea un stan"ar" econo'ic "e #ia56 'ai 7nalt a li'itat "rastic puterea )isericii %o'ano0Catolice :i a c6utat s60i eli'ine in2luen5a politic6. )iserica %o'ano0Catolic6 pare a0:i pier"e 'onopolul religios #echi "e secole 7n 9'erica 1atin6 "ar 'ul5i preo5i au 7nceput s6 ple"e<e :i chiar s6 spriCineasc6 schi'b6ri re#olu5ionare #iolente "e obicei "e st7nga sociale :i econo'ice pentru a corecta ne"rept65ile. .entru a co'pensa aceast6 pier"ere "e enoria:i )iserica %o'ano0Catolic6 a c6utat s60:i 7nt6reasc6 po<i5ia 7n /tatele 3nite :i 7n alte 56ri "e'ocratice pe al c6ror aCutor se poate ba<a. Ea :tie c6 /tatele 3nite trebuie s60:i asu'e acu' responsabilitatea "e a 'en5ine or"inea 'on"ial6. 9t7t 7ncercarea "e a pune un a'basa"or 9'erican la =atican c7t :i cre:terea nu'eric6 a car"inalilor a'ericani 7n c7te#a consistorii recente au p6rut a 5inti spre c7:tigarea spriCinului ro'ano0catolicis'ului a'erican. 1a 7nceputul anilor 1940 a 2ost 26cut6 7ncercarea ca +eparta'entul "e /tat al /tatelor 3nite s6 re2u<e s6 e'it6 pa:apoarte pentru 'isionarii protestan5i care "oreau s6 intre 7n 56rile "in 9'erica "e /u" pe 'oti#ul c6 ei periclitau politica "e bun6 #ecin6tate. 9ceast6 'i:care a 2ost 7n2r7nt6 "e ac5iunea 2er'6 "in partea protestan5ilor. .uterea )isericii %o'ano0Catolice 7n /tatele 3nite este "e'onstrat6 "e 2elul 7n care Eo3yMoo"ul e#it6 s60:i atrag6 "u:'6nia 1egiunii +ecen5ei %o'ano0Catolice atunci c7n" aceasta obiectea<6 la 2il'ele i'orale sau anti0ro'ano0catolice. 9rareori apare 7n presa a'erican6 Capitolul 7< 1,' #reo publicitate "e2a#orabil6 )isericii %o'ano0CatoliceP "i'potri#6 )isericii %o'ane 7i este acor"at6 "e c6tre 'ulte sec5ii ale presei o publicitate 2a#orabil6 care "ep6:e:te puterea ei nu'eric6 7n r7n"urile popula5iei. 7n /tatele 3nite e?ist6 peste 200 "e colegii :i tot at7tea se'inarii ro'ano0catolice. )iserica %o'ano0Catolic6 "in /tatele 3nite :i "in alte p6r5i caut6 s6 intre 7n gra5iile clasei 'uncitoare 'ult 'ai insistent "ec7t o 2ac bisericile protestante. )iserica %o'ano0Catolic6 a insistat 7ntot"eauna c6 #orbin" prin pap6 ea este autoritatea 2inal6 7n 'aterie "e cre"in56 :i 'oral6. +e ase'enea ea pretin"e c6 ierarhia papal6 poate acor"a sau re5ine '7ntuirea prin sacra'ente pe care singur6 ierarhia le poate a"'inistra. 9cest siste' autoritar ierarhic :i sacra'ental este prin 7ns6:i natura sa totalitar prin preten5iile i'puse
cre"incio:ilor lui. /upunerea 2a56 "e pap6 prece"6 teoretic oricare alt6 supunere "ar 7n practic6 ro'ano0catolicii "in 56ri ca /tatele 3nite au 'o"i2icat aceast6 po<i5ie. *nsisten5a asupra unei supuneri prioritare 2a56 "e biseric6 a a"us )iserica %o'ano0Catolic6 sub persecu5ie 7n statele totalitare. +eoarece statele totalitare s7nt la ba<6 antireligioase :i "eoarece %o'a cere cel pu5in o atitu"ine bine#oitoare "in partea statului coe?isten5a pa:nic6 este o proble'6. +in acest 'oti# papa 2olose:te orice ar'6 posibil6 7'potri#a co'unis'ului totalitar agresi# :i caut6 s6 pri'easc6 spriCinul statelor "e'ocratice. 1. ,rebuie s6 'en5ion6' c6 ostilitatea ro'ano0catolic6 2a56 "e statele totalitare "e "reapta nu este o ostilitate 2a56 "e totalitaris' ca atare. 9colo un"e statul recunoa:te "repturile papalit65ii papalitatea cooperea<6 cu acel stat chiar "ac6 este totalitar. Japtul acesta poate 2i "e'onstrat "e istoria recent6 a papalit65ii 7n *talia. +up6 ce statul italian a 7ncorporat statele papale :i %o'a 7n na5iune Q18;0R papa .ius al *-0lea s0a retras 7n N7nchisoare@ #oluntar6 la =atican :i le0a inter<is ro'ano0catolicilor s6 coopere<e cu statul "e'ocratic 'onarhic "in *talia prin #ot sau ser#iciu. 9bia 7n 1929 "up6 9cor"ul "e la 1ateran cu "ictatorul &ussolini papalitatea :i0a sl6bit ostilitatea 2a56 "e statul italian. &ussolini i0a per'is lui .ius al -l0lea s6 2or'e<e un nou /tat =atican s6 pri'easc6 :i s6 tri'it6 a'basa"ori :i el a recunoscut religia ro'ano0catolic6 "rept Nsingura religie@ a statului. 7n schi'b papalitatea a per'is cre"incio:ilor s6 spriCineasc6 statul totalitar. .apalitatea a spriCinit "ictatura lui Jranco 7n /pania :i a lui /ala<ar 7n .ortugalia. Ea "e ase'enea a aCuns la o 7n5elegere cu Eitler 7n $er'ania printr0un concor"at 7n 1988. ..apa a criticat a'bele state 7n enciclicele sale "ar nu a protestat 7'potri#a 7ncerc6rilor ger'ane "e a0i lichi"a pe e#rei. +ictaturi 'ai 'ici "e "reapta c7t :i cele 'ari s0au a'estecat 7n #ia5a religioas6 protestant6. 7n ti'p ce Eitler prin concor"atul "in 1988 cu papa garanta in"epen"en5a bisericii :i libertate pentru ca ro'ano0catolicii s60:i pro2ese<e :i practice religia lor el nu a 2ost la 2el "e generos cu protestan5ii "up6 1988. )iserica e#anghelic6 ger'an6 a Nger'anilor cre:tini@ a 2ost 7n2iin5at6 7n 1988 a#7n"u01 ca episcop pre:e"inte pe 1u"Mig &uller. )iserica con2esional6 ger'an6 con"us6 "e b6rba5i ca :i Iarl )arth &artin 4ie'oller Di +ietrich )onhoe22er au protestat iar 7n 'ai 1984 au "at Declara2ia
482
&armen. 9ceasta era 7n 'are parte opera lui Iarl )arth. Ea rea2ir'a autoritatea lui Cristos 7n )iseric6 :i 2aptul c6 /criptura este regula "e cre"in56 :i "e #ia56 :i re2u<a s6 accepte preten5iile statului la supre'a5ie 7n #ia5a religioas6. 4ie'oller a 2ost 7nchis p7n6 "up6 r6<boi. +e ase'enea Eitler i0a persecutat pe e#rei 26c7n"u0i 5apul isp6:itor pentru proble'ele $er'aniei. El a 7nceput o politic6 "eliberat6 "e genoci" :i subor"ona5ii lui "ocili au o'or7t 7n lag6rele "e e?ter'inare "in .olonia :i "in alte p6r5i :ase 'ilioane "e e#rei. 9ceasta era aproape o trei'e "in nu'6rul e#reilor "in lu'e. 9bia c7n" alia5ii au intrat 7n lag6re lu'ea :i0a "at sea'a c7t "e oribil :i0a pus Eitler politica 7n aplicare. .rotestan5ii :i ro'ano0catolicii "in statele "ictatoriale 'ai 'ici au su2erit :i ei. )isericile protestante "in Laponia au 2ost obligate "e c6tre gu#ernul Capone< s6 se uneasc6 7n Iyo"an 7n 1941. 9rhiepiscopul )isericii 9nglicane "in 3gan"a a 2ost ucis "e oa'enii lui *"i 9'inP episcopi ca Jesto Ii#engere :i al5i cre:tini au "e#enit re2ugia5i. %ena:terea Nyon"o@ 7n Cia" a unor #echi practici religioase p6g7ne a a"us persecu5ie asupra )isericii p7n6 c7n" "ictatorul a 2ost r6sturnat. Cre:tinii "in 'ulte p6r5i ale lu'ii cunosc prin ce au trecut cre:tinii "in statul ro'an 7n <ilele lui +ecius :i +iocle5ian. 2. Co'unis'ul totalitar "e st7nga persecut6 :i 'ai aprig )iserica. &ul5i au su2erit 'artiraC 7nchisoare grea :i torturi 7ngro<itoare pentru cre"in5a lor. Co'unis'ul este o a'enin5are la a"resa cre:tinis'ului organi<at tot a:a ca :i r6<boiul sau n6pasta 'o"ern6 a secularis'ului :i 'aterialis'ului care lo#e:te at7t "e 'ult ci#ili<a5ia apusean6. Opo<i5ia statului ro'an 2a56 "e )iserica .ri'ar6 :i r6sp7n"irea isla'ului 7n teritoriul 'e"iteraneean 7n ti'pul secolelor al =E0lea :i al =3*0lea s7nt singurele a'enin56ri la a"resa )isericii
co'parabile cu cele "e a<i. Co'unis'ul este periculos "eoarece el este 7n esen56 o cre"in56 sau o religie 'aterialist6 cu o s2er6 "e cuprin"ere interna5ional6 :i "eoarece el pretin"e c6 are singurele solu5ii la proble'ele ci#ili<a5iei 'o"erne. Cucerirea Chinei 7n 1949 a 26cut :i 'ai clar6 a'enin5area lui. Cele 'ai 'ari parti"e co'uniste "in 56rile libere s7nt 7n *talia :i Jran5aP 7n Chile co'unis'ul a con"us o scurt6 perioa"6 prin procesul electoral. Co'unis'ul controlea<6 o trei'e "in popula5ia lu'ii. Co'unis'ul este ostil cre:tinis'ului "in cau<a ateis'ului 'aterialist care st6 la ba<a 2ilo<o2iei lui. .entru un 'ar?ist religia este un opiu care 7i 2ace pe e?ploata5i 'ul5u'i5i cu #ia5a lor grea "eoarece ei au speran56 7ntr0o #ia56 "e apoi 'ai lu'inoas6. Co'unis'ul so#ietic este "e ase'enea 7'potri#a religiei "eoarece )iserica Orto"o?6 rus6 "in ti'pul 5arilor a 2ost legat6 "e politica opresi#6 a statului. C7n" co'uni:tii au "istrus statul 5arist ei au 7ncercat s6 "istrug6 )iserica Orto"o?6 "eoarece ea 26cea parte "in siste'ul pe care ei 7l urau. +eoarece co'uni:tii prin structura gu#erna'ental6 :i prin cei peste opt 'ilioane "e 'e'bri ai parti"ului co'unist pot 5ine sub control peste "ou6 sute "e 'ilioane "e ru:i pentru a0:i atinge scopurile lor proprii pre<int6 i'portan56 atitu"inea co'uni:tilor "in %usia 2a56 "e religia organi<at6. 7n 191; peste o sut6 "e 'ilioane "e oa'eni "in %usia 26ceau parte "in )iserica Capitolul 7< 488 Orto"o?6 care era controlat6 "e o ierarhie birocratic6 bogat6. Co'uni:tii au pus '7na pe putere 7n ti'pul %e#olu5iei /ocialiste "in Octo'brie 191;P "e atunci p7n6 la 7nceputul anului 1928 au atacat biserica "irect "e:i Constitu5ia "in 1918 garanta libertatea "e a 2ace at7t propagan"6 religioas6 c7t :i antireligioas6. 7n 191; a 2ost con2iscat6 proprietatea )isericii Orto"o?e :i trans2or'at6 7n proprietate "e stat 26r6 nici o co'pensa5ie pentru biseric6. /tatul per'itea 2olosirea bisericilor nu'ai pentru 7nchinare. 7n 2elul acesta biserica :i0a pier"ut 'iCloacele "e 7ntre5inere. Clericii :i c6lug6rii au 2ost "epose"a5i "e pri#ilegiul concesiilor ceea ce 7nse'na c6 nu puteau pri'i "e lucru sau cartele pentru ali'ente. 9 2ost inter<is6 7n toate :colile instruc5ia religioas6 cu e?cep5ia se'inariilor pentru a"ul5i 7n care putea 2i pre"at6 nu'ai teologie. Cere'oniile "e c6s6torie trebuiau o2iciate "e c6tre 2unc5ionarii "e stat. Cu toate acestea )isericii i s0a per'is s6 aleag6 "in nou un patriarh. E:ecul econo'ic al co'unis'ului pur 7n Curul anului 1921 a 2or5at statul s6 a"opte unele 'eto"e ale capitalis'ului pentru a 'en5ine pro"uc5ia. 9ceasta a contribuit la pro"ucerea unei schi'b6ri 7n politica religioas6. .olitica atacului "irect a 26cut loc 7n 1928 unei politici care a accentuat propagan"a "e "iscre"itare a religiei. 9u 2ost organi<ate carna#ale antireligioase 7n care erau ri"iculi<ate obiectele 2olosite 7n 7nchinare. .entru r6sp7n"irea propagan"ei ateiste a 2ost 7n2iin5at6 7n 1925 o 1ig6 a 9teilor &ilitan5i. 4ici ri"iculi<area nici propagan"a ateist6 "intre anii 19280192; nu au a#ut succesP a:a c6 gu#ernul rus a a"optat un progra' care pre#e"ea repri'area culturii cre:tine atacul "irect :i e"uca5ia antireligioas6. 9cest progra' a 2ost "us la 7n"eplinire 7ntre anii 1928 :i 1989. .u5inelor biserici care au 'ai r6'as li s0a per'is s6 5in6 nu'ai ser#icii "e 7nchinare 2iin" "epose"ate "e "reptul "e a e"uca sau "e a0i con#inge pe al5ii s6 "e#in6 cre:tini. 7n 1929 au 2ost 7nchise peste 1400 "e biserici :i 2olosite "e gu#ern pentru scopuri laice C7ntre 1920 :i 1940 ni'eni nu putea 'erge la biseric6 "ac6 "u'inica nu corespun"ea cu cea "e a :asea <i "e o"ihn6. Constitu5ia statului a 2ost 'o"i2icat6 7n 1929 pentru a asigura Nlibertatea "e a 5ine ser#icii religioase :i libertatea "e a 2ace propagan"6 antireligioas6@. 9ceasta 7nse'na c6 orice 7ncercare "e a0i c7:tiga pe al5ii la cre:tinis' era inter<is6 "ar ateis'ului i s0au "at "repturi "epline "e a 2ace propagan"6 7n r7n"urile a"ul5ilor :i a tinerilor 7n :coli. *ncapacitatea ateis'ului 'ilitant "e a "es2iin5a cre:tinis'ul persisten5a cre"in5ei 7n +u'ne<eu pe care apro?i'ati# Cu'6tate "in popula5ia %usiei a e?pri'at0o la recens6'7ntul "in 198; :i a'enin5area situa5iei interna5ionale au "ictat ne#oia unei retrageri strategice "up6 1989. )isericile au 2ost re"eschise au 7ncetat carna#alele antireligioase :i a 2ost aban"onat6 pre"area ateis'ului
in :coli. 7n 1948 i s0a per'is lui /erghei s6 2unc5ione<e ca patriarh al &osco#ei :i al 7ntregii %usii. /0a re#enit la s6pt6'7na "e :apte <ile s0au re"eschis se'inariile :i )iserica Orto"o?6 a 2ost eliberat6 "e 'ultele restric5ii 7'po#6r6toare. +in punctul "e #e"ere al gu#ernului 7n5elepciunea "e a 2ace aceste concesii a "e#enit clar6 c7n" biserica a spriCinit gu#ernul atunci c7n" $er'ania a in#a"at %usia 7n 1941. )iserica rus6 este tolerat6 "ar religia nu se
484
bucur6 "e "eplin6 libertate. Co'unis'ul rus a ie:it "in a.1 **0lea %6<boi &on"ial cu noi :i 'ari teritorii a"6ugate 7n Europa :i 9sia. Cele trei republici baltice plus .olonia Cehoslo#acia 3ngaria %o'Onia :i )ulgaria toate au aCuns sub control co'unist. 7n 2iecare "in aceste state biserica a 2ost persecutat6. 7n unele ca<uri persecu5ia a a#ut spriCinul oa'enilor "eoarece clerul a#ea un renu'e r6u "in cau<a opresiunii clericale asupra poporului. Chiar :i ra'ura na5ionalist6 a co'unis'ului "in *ugosla#ia lui ,ito a persecutat biserica. 7n China biserica a su2erit persecu5ii "in partea autorit65ilor co'uniste. )iserica %o'ano0Catolic6 s0a opus cu 7n#er:unare co'unis'ului. .ius al -l0lea 7n Divini edemptoris Q%6scu'p6r6torul +i#inR Q198;R a criticat co'unis'ul a:a cu' a criticat na<is'ul 7n acela:i an 7n (it "rennender Sorge. &ai t7r<iu )iserica %o'ano0Catolic6 p6rea a se 2i aco'o"at cu regi'urile co'uniste "eter'in7n"u0:i cre"incio:ii "in .olonia s601 #ote<e pe co'unistul $o'ulUa ca :i con"uc6tor al statului care era ro'ano0catolic 7n propor5ie "e 80 la sut6. .apa 10a pri'it 7ntr0o oca<ie la =atican pe ginerele lui Eru:cio#. +ocu'entele =aticanului ** nu con"a'n6 co'unis'ul. 9colo un"e ase'enea con"uc6tori "au libertate )isericii %o'ano0Catolice s6 lucre<e cu cre"incio:ii ei ea pare a 2i "e acor" s6 coopere<e cu "ictatura 2ie "e "reapta 2ie "e st7nga. .rotestan5ilor "in statele co'uniste nu le0a 'ers bine. 1a 7nceput regi'ul p6rea s6 coopere<e cu bisericile ca 7n China 7n"e'n7n"u0le s6 rup6 leg6turile cu lu'ea Ni'perialist6@. N&i:carea "e auto0con"ucere@ "in 1951 "in China "e:i pretin"ea c6 las6 libertate )isericii a con"us la con2iscarea propriet65ii bisericii :i la inter<icerea )ibliilor :i a e"uca5iei religioase. 3nii protestan5i cu' a 2ost Ero'a"Ua 7n Cehoslo#acia 7n"e'nau chiar la supunere :i la cooperare cu statul a2ir'7n" c6 :i una :i alta s7nt sus5inute "e )iblie :i reco'an"au "ialogul cu co'uni:tii. Cu toat6 represiunea lui co'unis'ul nu a reu:it s6 "istrug6 religiaP :i religia 7nc6 este '7ng7ierea pentru 'ilioane "e oa'eni 7n China %usia :i alte 56ri "in spatele Cortinei "e Jier. 1u'ea cre:tin6 trebuie s6 7n5eleag6 natura acestei noi cre"in5e politice stu"iin"u0i i"eile a:a 7nc7t oa'enii s6 poat6 "iscerne "i2eren5a "intre a"e#6r :i propagan"a co'unist6. )iserica trebuie s6 spriCineasc6 '6suri care s6 pun6 cap6t relelor care aCut6 la crearea co'unis'ului. Co'unis'ul 7n2lore:te cel 'ai bine acolo un"e este s6r6cie :i su2erin56 pe care el pro'ite s6 le u:ure<e. )iserica nu trebuie s6 "e#in6 unealta nici unui grup anu'e s6 scu<e sau s6 7ncuraCe<e relele 7n societate. +e:0i biserica recunoa:te c6 ea se "e<#olt6 cel 'ai bine 7ntr0o societate "e'ocratic6 cu econo'ie liber6 ea trebuie s6 pre"ice :i s6 tr6iasc6 E#anghelia :i s6 nu0:i per'it6 s6 se i"enti2ice cu nici un or"in politic sau econo'ic. &ai presus "e toate o #ia56 consec#ent cre:tin6 "in partea 'e'brilor ei oricare ar 2i statutul lor 7n societate este reac5ia cea 'ai e2icace a bisericii 2a56 "e co'unis' sau 2a56 "e statul secular.
Capitolul 38 435
III. NA*IONALISMUL ETNIC I RELIGIOS AL STATULUI

)isericile 7n /tatele 3nite au spriCinit eliberarea negrilor "in scla#ie prin cel "e0al treispre<ecelea a'en"a'ent 7n 1868 "ar ele au 2ost in"i2erente la proble'a segrega5iei 7n secolul ur'6tor. Con:tiin5a "e ras6 a negrilor s0a "e<#oltat o "at6 cu apari5ia 7n 1906 a 9socia5iei 4a5ionale pentru .ro'o#area Oa'enilor "e Culoare. 4egrii "oreau con"i5ii econo'ice :i sociale 'ai bune :i 7ncetarea segrega5iei. 7n 1949 pre:e"intele ,ru'an a inter<is segrega5ia 7n ser#iciile 'ilitare :i ci#ile. 7n 1954 Cu"ec7n" ca<ul &ro/n mpotriva (inisterului *duca2iei, Curtea
supre'6 a "eclarat s27r:itul segrega5iei negrilor 7n :coli garant7n"u0li0se integrarea 7n :coli :i o e"uca5ie egal6 cu cea a albilor. .re:e"intele EisenhoMer a trebuit s6 tri'it6 trupe 2e"erale 7n 9rUansas la 1ittle %ocU 7n 195; pentru a i'pune hot6r7rea. ,ransportul cu autobu<ul a "e#enit 'o"alitatea prin care hot6r7rea s0a i'pus prin or"inul Cur5ii /upre'e. /2i"area "e c6tre %o:a .arU 7n 1955 a :e"erii 7n autobu<ele segregate a "us sub con"ucerea lui &artin 1uther Iing Lr. la scoaterea 7n a2ara legii a autobuselor segregate pe "ru'urile interstatale 7n 1961 "e c6tre Co'isia "e Co'er5 *nterstatal. /0au "eschis pentru negri restaurantele parcurile :i alte 2acilit65i publice 7n care 'ai 7nainte e?istau b6nci sau locuri cu inscrip5ia Nnu'ai pentru albi@. 7n 1964 1egea +repturilor Ci#ile a consoli"at aceste reali<6ri inter<ic7n" "iscri'inarea rasial6 7n sin"icate. O alt6 lege "in 1965 ap6ra "reptul la #ot al negrilor. 1egea locati#6 "in 1968 a pro'o#at egalitatea albilor :i a negrilor 7n ce pri#e:te 7nchirierea "e locuin5e. 7n ti'p ce 'ul5i spriCineau aceste 'i:c6ri 'ai ales cei cu con#ingeri teologice liberale 'ulte biserici i0au a"'is cu greu pe negri 7n biserici ale albilor. +in 1965 s0a 26cut un 'are progres 7n acest "o'eniu. 4egrii "in 92rica "e /u" au 2ost con2runta5i cu opo<i5ia bisericii 2a56 "e cererea lor "e 7ncetare a segrega5iei rasiale sau "e "e<#oltare separat6 a raselor 7n statele negre. 1i s0au 26cut unele concesii. Oa'enii uit6 c6 at7t negrii c7t :i albii au 'ers 7n 92rica "e /u" "in "irec5ii "i2erite ca' 7n acela:i ti'p :i c6 ea este patria a'belor rase. &ul5i negri "in 92rica s0au ri"icat 7'potri#a a ceea ce ei cre" c6 este paternalis' 'isionar alb :i au 7n2iin5at biserici negre in"epen"ente. 7n 196; se esti'a c6 e?ist6 :ase 'ii "e ase'ena grupuri 7n 290 "e triburi cu peste :apte 'ilioane "e a"ep5i 7n 84 "e state. +eseori aceste grupuri au orientare escatologic6 s7nt caris'atice :i au con"ucere autohton6.1 9 2ost "eCa "escris trata'entul la care i0a supus Eitler pe e#rei ca pe o 'inoritate etnic6 :i religioas6. 9rabii se lupt6 cu 7n#er:unare i'potri#a statului e#reu. *n"ia a trebuit s6 se "espart6 7n state separate > *n"ia :i @aUistan > "in cau<a ri#alit65ii "intre 'usul'ani :i hin"u:i care este o 2or'6 a na5ionalis'ului religios. $recii orto"oc:i se opun turcilor 'usul'ani "in Cipru iar con2lictele s7ngeroase "in ulti'ii ani au 26cut "in *rlan"a "e 4or" un c7'p "e b6t6lie 7ntre ro'ano0catolici :i protestan5i.
486
&ulte state noi "in 9sia :i 92rica 2ie c6 nu i0au pri'it pe noii 'isionari 2ie c6 au na5ionali<at institu5iile "e e"uca5ie tipogra2iile :i alte institu5ii 'isionare. +e ase'enea 'ulte au spriCinit rena:terea #echilor religii etnice curra a 2ost ca<ul 7n Cia". .roble'ele rela5iilor "intre biseric6 :i stat 7n pri#in5a r6<boiului a puterii statului :i a na5ionalis'ului ecle<iastic :i etnic "e stat probabil c6 #or continua. Este satis26c6tor progresul care s0a reali<at "ar biserica 'ai are 7nc6 'ulte "e 26cut pentru propria ei in"epen"en56 :i 7'potri#a opresiunii "e orice ;e7.
NOTE
6. +a#i" ). )arrett Sc'ism and ene/al in Africa Q4airobi: O?2or" 3ni#ersity .ress 1968R p. 8 6. BISERICA I SOCIETATEA %N TENSIUNE DUP& '"'1
,"
ScAi8C=ri n teo7o@ie i n str9ct9r=
Cre:tinis'ul e#anghelic a 2ost con2runtat cu atacuri cresc7n"e la s27r:itul secolului al -l-0lea :i 7nceputul secolului al --0lea. 9u 2ost contestate natura uni#ersal6 a cre:tinis'ului 2aptul c6 +u'ne<eul absolut este cunoscut prin re#ela5ia /a "eclarat6 #erbal6 26r6 gre:eal6 inspirat6 "e +uhul /27nt :i #ali"itatea uni#ersal6 a re#ela5iei istorice obiecti#e cu pri#ire la Cristos. 9cestea au 2ost "e ase'enea renegate 'ai t7r<iu 7n 2a#oarea abor"6rilor subiecti#e i'anente :i u'aniste ale E#angheliei. 4atura )isericii inspira5ia
biblic6 :i in2ailibilitatea ei rolul +uhului /27nt 7n )iseric6 :i escatologia 2igurea<6 'ai 'ult 7n "isputele teologice conte'porane. 1iberalis'ul clasic a ap6rut 7n secolul al -l-0lea :i a cul'inat cu .ri'ul %6<boi &on"ial c7n" el "o'ina se'inariile 'aCore colegiile :i a'#oanele. 9 e:uat "up6 pri'ul r6<boi 'on"ial "atorit6 ororilor r6<boiului "atorit6 "epresiunii econo'ice 'aCore :i "atorit6 apari5iei neoorto"o?iei. +octrinele liberalis'ului "espre i'anen5a lui +u'ne<eu "espre re#ela5ia subiecti#6 :i "espre un #iitor post'ilenial prin e2ortul u'an erau prea nai#e pentru a 2ace 2a56 pro#oc6rilor postbelice. 4eoorto"o?ia a "o'inat scena teologic6 7ntre anii 1980 :i 1950 "ar :i0a pier"ut a#7ntul 7n anii 1960. Ea a "e#enit 'ai subiecti#6 :i e?isten5ial6 7n scrierile lui ,illich :i )ult'ann. 7n ti'pul ulti'elor "ou6 "ecenii ea a 2ost 7nlocuit6 "e teologiile ra"icale u'aniste relati#iste :i seculare cu' a 2ost teologia N'or5ii lui +u'ne<eu@ teologia laic6 a lui Co? :i %obinson teologia speran5ei cu nuan56 'ar?ist6 a lui &olt'ann teologia eliber6rii ra"icale :i teologiile negre :i 2e'iniste. .are a 2i la 'o"6 'ai cur7n" '7ntuirea sociologic6 7n ti'p prin oa'eni "ec7t '7ntuirea pe care o "6 +u'ne<eu cel #e:nic prin Cristos. Cu toate acestea s0a "e<#oltat rapi" o 'i:care e#anghelic6 7n teologie care 7nlocuie:te teologia liberal6 cu ten"in5ele ei spre ecu'enis'. .e l7ng6 aceste proble'e interne legate "e sursa :i "e natura teologiei biserica este con2runtat6 cu proble'a 'i:c6rii ecu'enice care "ore:te s6 reuneasc6 cre:tin6tatea. 7n unele ca<uri aceast6 'i:care a sacri2icat teologia s6n6toas6 pentru a reali<a o unire structural6 ba<at6 pe cel 'ai 'ic nu'itor co'un.
I
1,. Cretinismul de-a lungul secolelor
I. DECLINUL TEOLOGIC I RECONSTRUC*IA

A. Di<o7Barea 7iCera7is8979i i neoorto!oIia 1. C6tre anul 1900 i"eea "e paternitate uni#ersal6 a lui +u'ne<eu :i i"eea "e 2r65ie a oa'enilor s0au r6sp7n"it "e la se'inarii spre laici atunci c7n" pastorii liberali au preluat a'#oanele 56rii. Cu toate c6 unii au 7ncercat s6 arate c6 acest liberalis' teologic 7:i are r6"6cinile 7n i"eile stoice el a 2ost a"us 7n 9'erica "e stu"en5ii a'ericani care au stu"iat 2ilo<o2ia i"ealist6 ger'an6 :i critica te?tului biblic 7n uni#ersit65ile ger'ane :i sco5iene. Jilo<o2ia Uantian6 a 2ost o surs6 'aCor6 pentru g7n"irea liberal6. Iant sus5inea e?isten5a a "ou6 ni#ele ale a"e#6rului :i li'ita )iblia la istoria 2eno'enal6 ca 7nregistrare subiecti#6 a capacit65ii o'ului "e a 2i con:tient "e +u'ne<eu. )iblia trebuia stu"iat6 ca o carte o'eneasc6 prin 'eto"e :tiin5i2ice :i nu ca o re#ela5ie "e la +u'ne<eu. %eligia era 7nr6"6cinat6 7n ni#elul superior al ra5iunii practice cu postulatul unui si'5 u'an 7nn6scut al binelui :i r6ului care cerea acceptarea e?isten5ei su2letului a lui +u'ne<eu :i a i'ortalit65ii cu r6splata :i pe"eapsa ca i"ei religioase practice. 9ceast6 abor"are a teologiei "in perspecti#a i'anen5ei lui +u'ne<eu 7n o' a 2ost a'pli2icat6 "e /chleier'acher care consi"era c6 religia este un senti'ent sau con:tiin5a "epen"en5ei "e +u'ne<eu 7n Cristos. E#olu5ia "arMinist6 a 2ost "e ase'enea aplicat6 la religie a:a 7nc7t ea a "e#enit un proces e#olu5ionist subiecti# al cunoa:terii cresc7n"e a lui +u'ne<eu :i al progresului u'an ascen"ent. 1iberalii a#eau 7n co'un i"ei cu pri#ire la un +u'ne<eu i'anent 7n istorie :i 7n 2iecare persoan6 pentru a garanta progresul spre o or"ine u'an6 i"eal6 pe p6'7nt. O'ul per2ectibil era con2runtat 'ai ales cu proble'a 'e"iului 7nconCur6tor care l0ar 2i con"us cu prec6"ere spre p6cat. +ar a#7n"u01 ca e?e'plu pe Cristos el se putea per2ec5iona at7t pe sine c7t :i or"inea social6. +up6 liberali )iblia con5inea "oar 7nregistrarea subiecti#6 a percep5iei lui +u'ne<eu "e c6tre o'. E"uca5ia :i ac5iunea social6 con"use "e )iseric6 #or crea o or"ine social6 i"eal6 7n care Cristos /e #a 7ntoarce "up6 &ileniu. .ro2esorii "in uni#ersit65i :i "in se'inarii presa popular6 :i religioas6 :i pre"icatorii procla'au aceste i"ei. Earry E'erson Jos"icU a "e#enit un
e?ponent cunoscut al acestor i"ei "e la a'#onul lui "in %i#ersi"e Church "in 4eM XorU. .roble'ele .ri'ului %6<boi &on"ial &area +epresiune Econo'ic6 "in 1929 :i in2luen5a teologiei e?isten5ialiste a lui /oren IierUegaar" Q181801855R asupra lui Iarl )arth :i a ur'a:ilor s6i au <"runcinat i"eea liberal6 a progresului u'an prin e2orturile o'ului. Iarl )arth a ar6tat c6 +u'ne<eu este transcen"ent :i nu i'anent iar o'ul este p6c6tos :i nu n6scut cu o sc7nteie a "i#inului 7n sine. C6tre 1980 liberalis'ul a sc6<ut 7n in2luen56 :i con2esiunile liberale "in #echea linie au sc6<ut ca nu'6r "e 'e'bri in2luen56 :i nu'6r "e 'isionari tri'i:i 7n str6in6tate. C75i#a teologi 7ntruni5i la /e'inarul Eart2or" 7n ianuarie 19;5 au criticat teoriile liberale :i au che'at la o re7ntoarcere la "octrinele e#anghelice pe care Capitolul 7: 489 ace:ti oa'eni cu orientare liberal6 le atacaser6 p7n6 atunci. 9ceasta a 2ost o re#ocare total6 a 92ir'a5iei "e la 9uburn "in 1928 pe care o se'naser6 1800 "e pastori pre<biterieni. 9cest "ocu'ent a2ir'ase c6 in2ailibilitatea biblic6 na:terea "in 2ecioar6 isp6:irea #ino#65iei oa'enilor 7n#ierea :i 'inunile lui Cristos nu erau "octrine Nesen5iale@. 2. 4eoorto"o?ia teologia cri<ei sau cu' este nu'it6 uneori teologia e?isten5ial6 au 7nlocuit liberalis'ul 7n "eclin 7ntre anii 1980 :i 1950. /tu"ierea 7n se'inarii a lui /chleier'acher %itschl :i EarnacU a preg6tit calea spre stu"ierea c6r5ii lui )arth Comentariu despre omani Q1919R :i a c6r5ilor lui "e 'ai t7r<iu. )arth )runner :i %einhol" 4iebuhr au 2ost ur'a5i 'ai t7r<iu "e :i 'ai ra"icalii :i e?isten5iali:tii )ult'ann :i ,illich. +ou6 r6<boaie 'on"iale "istrug6toare 'area "epresiune econo'ic6 :i natura "iabolic6 a totalitaris'ului "e "reapta :i "e st7nga "up6 .ri'ul %6<boi &on"ial au 26cut ca liberalis'ul s6 2ie tot 'ai irele#ant iar neoorto"o?ia 'ai trainic6 "in punct "e #e"ere istoric :i teologic. C7n" tat6l teologului "ane< /oren IierUegaar" i0a spus acestuia c6 b6iat 2iin" 10a bleste'at o "at6 pe +u'ne<eu :i c6 a 2ost necre"incios leg6'7ntului "at 2iin"c6 rupsese 26r6 nici un 'oti# logo"na lui cu %egina Olsen :i c7n" a #6<ut e:ecul spiritual al )isericii 1uterane care era biserica "e stat "in +ane'arca IierUegaar" a 7nceput s60:i "e<#olte siste'ul s6u teologic e?isten5ialist care ur'a s60i in2luen5e<e puternic pe g7n"itorii neoorto"oc:i. +isperarea u'an6 l0a "eter'inat s6 se raporte<e la un +u'ne<eu transcen"ental printr0o "eci<ie :i angaCare personal6 26cut6 printr0un Nsalt al cre"in5ei@ :i nu printr0un proces ra5ional. 9ceast6 concep5ie "espre un +u'ne<eu care con2runt6 2a56 7n 2a56 o persoan6 7n cri<6 con2runtare care e?clu"e e2ortul :i ra5iunea u'an6 reapare 7n neoorto"o?ie. Iarl )arth Q188601968R care a ini5iat neoorto"o?ia s0a n6scut la )asel 7n El#e5ia "ar a pri'it o e"uca5ie teologic6 liberal6 7n $er'ania. +up6 o perioa"6 scurt6 c7n" a lucrat ca scriitor la o re#ist6 liberal6 ger'an6 a "e#enit pastor 7n El#e5ia. 9colo ne#oile enoria:ilor s6i :i caracterul ina"ec#at al teologiei sale liberale l0au con"us spre /cripturi :i spre scrierile lui Lean Cal#in. 9poi a pre"at teologie 7n institu5iile teologice ger'ane "in 1921 p7n6 7n 1985 c7n" opo<i5ia lui 2a56 "e politica religioas6 na<ist6 l0a obligat s6 plece la )asel. 9colo a pre"at la uni#ersitate p7n6 7n 1962 c7n" s0a pensionat :i a 7nceput s6 scrie 'asi#a sa oper6 teologic6. El :i a"ep5ii lui au sus5inut ur'6toarele i"ei. +u'ne<eu este Ncu totul altce#a@ "ec7t o'ul o 2iin56 s27nt6 #e:nic transcen"ent6. O'ul este "isperat "e 2init :i "e p6c6tos. )iblia este o carte o'eneasc6 supus6 criticii biblice ca oricare alt6 carte. Ea este o 7nregistrare a re#ela5iei :i o '6rturie "espre re#ela5ie :i nu o re#ela5ie ca atare inspirat6 obiecti#6 istoric6 .ropo<i5ional6. )iblia "e#ine re#ela5ie pentru in"i#i" 7n 'o'entul cri<ei c7n" uhul /27nt o 2olose:te pentru a e2ectua o 7nt7lnire personal6 a o'ului cu u'ne<eu. +e 2apt re#ela5ia este 7n5eleas6 a 2i aceast6 7nt7lnire :i nu o'unicare "e in2or'a5ie. *storia "i#in6 sau istoria '7ntuirii este separat6 "e istoria :tiin5i2ic6 u'an6 pro"us6 "e istoric. .e +u'ne<eu nu01 interesea<6 11# Cretinismul de-a lungul secolelor istoria u'an6 sau '7ntuirea social6 7n ca"rul ei. Oa'enii s7nt 7n Cristos ale:i
"eCa pentru sal#are :i au ne#oie "oar s6 2ie 26cu5i con:tien5i "e acest 2apt. E#anghelicii au salutat aceast6 rea2ir'are a p6c6to:eniei o'ului a transcen"en5ei lui +u'ne<eu i accentul pus "e )arth pe teologia biblic6 "ar ei nu au 2ost "e acor" cu lipsa "e leg6tur6 7ntre istoria s27nt6 :i cea secular6 :i "e ase'enea nu au 2ost "e acor" cu 2aptul c6 el respinge i"eea unei re#ela5ii "e la +u'ne<eu obiecti#6 istoric6 propo<i5ional6. Cu e?cep5ia lui %einhol" 4iebuhr 7n g7n"irea neoorto"o?6 nu este loc pentru responsabilitatea social6. %ecursul la apologetica ra5ional6 :i la "o#e<ile cre:tine a 2ost 7nlocuit cu "escrierea cre"in5ei ca un salt 7n gol. 7n soteriologia lor s7nt pre<ente ele'ente ale uni#ersalis'ului. O'ul este consi"erat p6c6tos "ar 'ai 'ult "atorit6 p6catului pre<ent "ec7t "atorit6 p6catului originar care ar a#ea la ba<6 N'itul@ unor 9"a' :i E#a istorici. $7n"itorii neoorto"oc:i s7nt "e ase'enea 7n 2a#oarea #echii critici biblice liberale. Cu toate c6 E'il )runner Q188901966R sus5inea 'aCoritatea acestor i"ei el se "eosebe:te "e )arth prin 2aptul c6 a acceptat c7te#a re#ela5ii generale ale lui +u'ne<eu 7n natur6 :i a sus5inut o concep5ie 'ai pu5in istoric6 cu pri#ire la na:terea lui Cristos "in 2ecioar6. %einhol" 4iebuhr Q1898019;1R a constatat cur7n" c6 liberalis'ul este nea"ec#at pentru a 7'plini ne#oile 'e'brilor parohiei sale "in +etroit care erau 'uncitori 7n in"ustria "e auto'obile. 7n Amul moral i societatea imoral1 Q1982R :i .atura si destinul omului Q19410 1948R el a insistat asupra p6c6to:eniei u'ane :i asupra i'pactului ei politic econo'ic :i social noci#. El cre"ea c6 iubirea lui +u'ne<eu pe Cruce a "at un r6spuns care aCunge p7n6 "incolo "e istorie "ar el cre"ea c6 iubirea r6scu'p6r6toare "in o' #a a"uce solu5ii sociale a"ec#ate ne#oilor sociale u'ane. .aul ,illich Q188601965R un. re2ugiat ger'an :i pro2esor ti'p "e 'ul5i ani la /e'inarul ,eologic 3nion "in 4eM XorU a 2ost 'ai 2ilo<o2ic "ec7t )arth. +u'ne<eul lui este un N2un"a'ent al e?isten5ei@ QNgroun" o2 being@R ulti' :i nonteistic cu care 7nt7lnirea o'ului este e'piric6 :i e?isten5ial6. El "i<ol#6 at7t )iblia c7t :i cre<urile 7n e?presii subiecti#e ale g7n"irii u'ane care trebuie s6 2ie supuse criticii istorice. %eligia este Npreocuparea 2inal6@ :i o angaCare 2a56 "e +u'ne<eu ca ulti'ul 2un"a'ent al e?isten5ei sau al 2iin5ei :i a#7n" o religie o'ul este capabil s6 7n#ing6 p6catul care repre<int6 7nstr6inarea "e acel 2un"a'ent al e?isten5ei. Lohn %obinson Q19190 R episcop "e HoolMich 7n cartea sa Cinstit cu Dumne3eu Q1968R a populari<at c7te#a "in i"eile lui ,illich "espre +u'ne<eu "ar ne las6 26r6 un +u'ne<eu personal :i 26r6 o re#ela5ie istoric6 "e la El. %u"ol2 )ult'ann Q1884019;6R a 2olosit critica 2or'ei pentru a e?trage 'ie<urile re#ela5iei "in coCile 'itului :i ale altor 2or'e literare 7n care pretin"ea el apostolii au pre<entat a"e#6rul. +in critica lui el a tras conclu<ia c6 pute' cunoa:te 2oarte pu5in "espre persoana lui Cristos "espre 7n#656turile sau "espre #ia5a 1ui. 7n 2elul acesta el a N"e'iti<at@ )iblia 26c7n" e?perien5a :i etica 'ai i'portante "ec7t "octrina. =e"erile sale critice au "e#enit at7t "e ra"icale 7nc7t 7ntre el :i )arth au ap6rut "i2eren5e serioase. Cu Capitolul 7: 11' toate c6 7n unele pri#in5e neoorto"o?ia era o per2ec5ionare a liberalis'ului ea a 7nceput s6 se n6ruie 7n anii 1950. 7n ur'6torul "eceniu ea a 2ost 7nlocuit6 cu teologiile ra"icale. 8. +in anul 1960 7ncoace au ap6rut :i au "isp6rut 'ai 'ulte teologii ra"icale seculare :i u'aniste. Jiecare s0a "o#e"it ina"ec#at6 pentru a 2ace 2a56 ne#oilor religioase ale o'ului. Jiecare "in ele schi'ba un +u'ne<eu transcen"ent cu unul care era i'anent 7n istorie :i schi'ba un Cristos care este total +u'ne<eu cu un Cristos u'an care nu este +u'ne<eu. a. ,eologi ca ,ho'as L.L. 9lti<er .aul #an )uren :i Hillia' Ea'ilton au elaborat e2e'era teologie N+u'ne<eu este 'ort@. 9ce:ti oa'eni 7:i "atorau teologia lui 4iet<sche. 9ceast6 teologie a 2ost populari<at6 pentru pri'a "at6 7n coloanele publica5iilor .e/ #or' -imes :i .e/ #or'er 7n octo'brie 1965. 4u este clar ce au #rut ei s6 spun6 prin a2ir'a5ia c6 +u'ne<eu este 'ort. 3nii se pare c6 au #rut s6 spun6 c6 pentru 'ul5i oa'eni +u'ne<eu este 'ort "in punct "e #e"ere psihologic pentru c6 El a 7ncetat s6 e?iste pentru ei "e
2aptP al5ii au 7n5eles c6 El este 'ort "in punct "e #e"ere istoric pentru c6 El pare irele#ant 7ntr0o lu'e secular6 a r6<boaielor a Nholocaustului@ e#reilor :i a 'arii "epresiuni econo'iceP 9lti<er a sus5inut c6 El este 'ort "in punct "e #e"ere ontologic pentru c6 El a 'urit 7n 'oartea lui Cristos. 7n aceast6 lu'e secular6 ac5iunea 7nlocuie:te teologia. 1a 2el ca :i )onhoe22er care a 2ost e?ecutat "e na<i:ti ei "oreau un Ncre:tinis' 26r6 religie@ a c6rui #aloare s6 stea 7n ac5iunea etic6. 9cest accent pus pe acti#is' :i pe ac5iune social6 p6rea a se ar'oni<a cu tonul ra"ical al anilor 60. El inten5iona s6 lege biserica "e lu'e a:a cu' au 26cut0o #echiul liberalis' :i e#anghelia lui social6. /+ietrich )onhoe22er Q190601945R care 2usese in2luen5at "e )arth :i "e )ult'ann spunea c6 o'ul a aCuns Nla 'aCorat@ "in punct "e #e"ere intelectual 7ntr0o lu'e a cri<ei 7n care teologia este irele#ant6 :i 7n care o'ul trebuie s6 ac5ione<e cu spirit "e responsabilitate 7ntr0un N'o" lu'esc s27nt@ 'oral 7n angaCare 2a56 "e Cristos ca +o'n. 3n ase'enea Ncre:tinis' lu'esc@ e?isten5ial ar lega sacrul :i secularul 7n #ia5a coti"ian6. C6r5ile :i scrisorile lui )onhoe22er "in anii 198001940 au a#ut o in2luen56 "eosebit "e 'are 7n aceast6 perioa"6. Ear#ey Co? pro2esor "e teologie la 3ni#ersitatea Ear#ar" a scris Araul secular Q1965R 7n care argu'enta c6 urbani<area :i seculari<area "uceau la negarea e?isten5ei lui +u'ne<eu un"e#a Nacolo a2ar6@. +u'ne<eu este i'anent 7n lu'e 'ai ales 7n societatea urban6 :i o'ul poate g6si 7'plinire 7n societate 7n care +u'ne<eul ascuns poate 2i "escoperit. b. 9ceste teologii seculare au c6<ut :i locul lor a 2ost luat "e teologiile 'ai noi ale speran5ei ale lui Lurgen 1. &olt'ann Q19260R :i Hol2hart .annenberg Q19280 R. &olt'ann pune accentul pe ac5iunea #iitoare a lui +u'ne<eu 7n istorie 'ai 'ult "ec7t pe re#ela5ia trecut6. +ile'a o'ului #a 2i re<ol#at6 prin 7'plinirea pro'isiunii eliber6rii #iitoare prin #oia :i prin ac5iunea lui +u'ne<eu. 9ceste i"ei "in lucrarea sa -eologia speran2ei Q196;R "i<ol#6 istoria 7n #iitor :i #iitorul 7n re#olu5ie 7n care Cristos :i '7ntuirea s7nt legate e "e< #oltarea social6 7ntr0un siste' cu tent6 'ar?ist6.
442
.annenberg ia istoria 'ai serios :i 'ai ales 7n#ierea lui Cristos. *storia 7l re#elea<6 pe +u'ne<eu 7n ac5iune :i acti#itatea 1ui poate 2i stu"iat6 istoric. %e#ela5ia este act sau e#eni'ent :i nu propo<i5ie. /ensul 2inal prin Cristos #ine la s27r:itul istoriei. c. .ierre ,eilhar" "e Char"in Q188101955R pare s6 se 7nca"re<e 7ntruc7t#a 7n linia teoriei e#olu5iei e'ergente a lui 1loy" &organ sau a #italis'ului lui Eenry )ergson. 7n unele pri#in5e el anticipea<6 teologia procesual6 care cre"e 7n i'plicarea lui +u'ne<eu 7n procesul natural al e#olu5iei. 7n procesul e#olu5ionist al lui ,eilhar" Nparticulele al2a@ 2ac parte "intr0o "e<#oltare ascen"ent6 7n ca"rul unui proces 7n care Cristos ca N.unctul O'ega@ atrage 7n 'o" creati# aceste unit65i ele'entare laolalt6 pentru a 2or'a co'bina5ii "e un or"in superior. +u'ne<eu :i lu'ea 1ui e#oluea<6 7'preun6 spre o or"ine nou6 sau spre o or"ine 'ai per2ect6. ". ,eologia procesual6 care este 'ai 2ilo<o2ic6 "ec7t cea a lui ,eilhar" este ba<at6 pe g7n"irea lui 9l2re" 4. Hhitehea" Q18610194;R :i este e?pus6 "e Charles Eartshorne Q189;0R "e 1a 3ni#ersitatea "in Chicago :i "e Lohn Cobb Lr. 9ce:ti oa'eni caut6 s6 elabore<e o teo"icee pentru a e?plica r6ul "in lu'e. 4atura realit65ii este devenire, nu fiin21, :i at7t +u'ne<eu c7t :i uni#ersul 1ui "e#in nu s7nt. ,oate #ie5uitoarele reac5ionea<6 2a56 "e 'e"iul 7nconCur6tor :i unele 2a56 "e altele prin alegere liber6 creatoare care poate cau<a su2erin56. +u'ne<eul pri'or"ial care este :i creator con"uce crea5ia 7n "ragoste spre un ni#el 'ai 7nalt cu scopul ca El :i crea5ia /a s6 7n#ing6 r6ul :i s6 pre#in6 haosul 7ntr0o or"ine nou6. e. ,eologia eliber6rii "e care s7nt 7ntruc7t#a legate teologia ra"ical6 a negrilor :i teologia 2e'inist6 a ap6rut 7n 9'erica 1atin6 7n lucrarea A teologie a eli"er1rii Q19;8R "e peru#ianul ro'ano0catolic $usta#o $utierre< Q19280 R :i 7n scrierile lui %ubern 9l#es :i 7n 9'erica "e 4or" 7n cele ale lui %oger /haull. +up6 ei teologia trebuie s6 7nceap6 a:a cu' a 26cut Cristos cu un angaCa'ent "e a0i elibera pe opri'a5i angaCa'ent care trebuie s6 2ie o
practic6 :i nu o teorie. ,eologia ia na:tere "in situa5ia u'an6 7n istorie :i nu "in g7n"ire. O po<i5ie ase'6n6toare are :i teologia negrilor a lui La'es Cone :i 'ai recent teologia 2e'inist6. *storia u'an6 este scena teologiei :i a eliber6rii a"esea conceput6 7n ter'eni 'ar?i:ti. 9ceast6 sal#are este o eliberare social6 econo'ic6 :i politic6 "e sub toate 2or'ele "e opri'are. Ca :i 7n ca<ul e?o"ului e#reiesc re#ela5ia se ocup6 "e opri'area :i "e eliberarea istoric6 "e c6tre o'ul con"us "e e?e'plul eliberatorului Cristos :i nu "e Cu#7ntul re#elat al lui +u'ne<eu. E#anghelia #e:nic6 nu este "oar conte?tuali<at6 prin raportare la cultura secular6 ci este separat6 "e re#ela5ie. &aCoritatea acestor 7ncerc6ri "e a pune cap6t opri'6rii :i "e a <i"i 7'p6r65ia lui +u'ne<eu 7ntr0o societate nou6 eliberat6 cochetea<6 cu 'ar?is'ul :i politi<ea<6 cre:tinis'ul 7n situa5ia istoric6 "at6. 9ceste siste'e "e scurt6 "urat6 au trecut cu rapi"itate peste scena teologic6 "e "up6 1960. Ele s7nt 7ncerc6ri "e a re<ol#a proble'ele o'ului 7n istorie prin e2orturile o'ului autono' :i ale unei "i#init65i i'anente 7ntr0un Cristos u'anP "ar ele au o concep5ie ina"ec#at6 "espre +u'ne<eu "espre Capitolul 7: 11, Cristos :i "espre )iblie. O 'i:care e#anghelic6 ren6scut6 ascult6 strig6tul ne#oii "in aceste teologii "ar a2ir'6 e'2atic autoritatea )ibliei e?isten5a +u'ne<eului transcen"ent :i rele#an5a lui Cristos ca +u'ne<eu :i ca &7ntuitor pentru o'. +e:i este con:tient "e ne#oile personale :i sociale ale o'ului e#anghelicul este "e ase'enea con:tient c6 solu5ia 2inal6 a proble'elor u'ane poate 2i g6sit6 7n +u'ne<eu :i 7n re#ela5ia 1ui. B. Creterea 8ic=rii eBan@Ae7ice 1u'ea a 7nceput s6 7n5eleag6 tot 'ai 'ult 2or5a nu'eric6 :i in2luen5a e#anghelicilor. $eorge $allup Lr. a "eclarat anul 19;6 9nul E#anghelicilor "up6 ce un son"aC public "in 19;6 a ar6tat c6 7n Cur "e 84i "intre a'ericani sau aproape 50 "e 'ilioane "e oa'eni se consi"er6 e#anghelici. 3n son"aC 'ai recent al *nstitutului $allup pentru re#ista Christianit% -oda% QCre:tinis'ul ast6<iR ar6ta c6 20i "in totalul a"ul5ilor peste 18 ani sau 81 "e 'ilioane "e a'ericani > sau "ac6 s7nt inclu:i :i cei sub 18 ani 44 "e 'ilioane > 7:i "au nu'ele "e e#anghelici. 9proape o trei'e "in totalul a"ul5ilor sau aproape 50 "e 'ilioane "e a'ericani "eclar6 c6 au a#ut o e?perien56 pro"us6 "e cre"in5a 7n Cristos care le0a schi'bat #ia5a. +intre cei 81 "e 'ilioane 'en5iona5i 'ai sus 7n Cur "e 4 'ilioane pretin" c6 s7nt ro'ano0catolici :i apro?i'ati# 10 'ilioane se consi"er6 caris'atici. ,o5i ace:ti e#anghelici consi"er6 )iblia ca 2iin" Cu#7ntul lui +u'ne<eu sus5in "i#initatea lui Cristos :i '7ntuirea prin cre"in56. Cu toate c6 ace:ti oa'eni s7nt pe linia %e2or'ei ei "atorea<6 "e ase'enea 2oarte 'ult puritanis'ului :i pietis'ului. 1a 7nceputul acestui secol e#anghelicii 7i cuprin"eau 7n r7n"urile lor pe teologii "e la .rinceton :i pe al5ii orienta5i spre cal#inis' pe Mesleyenii 'ai ar'inieni "in )iserica 4a<arinenilor :i 9r'ata /al#6rii. 7ntre e#anghelici trebuie s6 2ie inclu:i pre'ileni:tii Qunii sus5in7n" teologia "ispensa5ionalist6R a'ileni:tii grupurile penticostale clasice :i principalele con2esiuni caris'atice precu' :i N.oporul lui *sus@. 3nii s7nt 7n biserici in"epen"ente al5ii 7n con2esiuni 'ai 'ici sau 7n principalele con2esiuni 'ai #echi. &aCoritatea "intre cei care s7nt caracteri<a5i ca e#anghelici au ur'6toarele concep5ii co'une. Ei cre" c6 /criptura este regula "e cre"in56 :i "e practic6 inspirat6 in2ailibil6. Ei cre" 7n "epra#area u'an6 "atorat6 unei c6"eri istorice :i "atorit6 p6catului originar. Ei a2ir'6 cu #igoare na:terea lui Cristos "in 2ecioar6 "i#initatea 1ui isp6:irea #ino#65iei oa'enilor :i 7n#ierea. O na:tere "in nou :i o #ia56 curat6 "e#in o realitate prin cre"in5a 7n Cristos. +e:i insist6 asupra priorit65ii procla'6rii E#angheliei ei s7nt a"esea 7n a#angar"a ac5iunilor sociale. Ei se opun criticii biblice e#olu5iei :i e#angheliei sociale a liberalilor "in trecut. 1. .7n6 la s27r:itul pri'ului r6<boi 'on"ial e#anghelicii erau 7'p6r5i5i 7n "ou6 grupuri care "eseori cooperau 7n unele "o'enii ale acti#it65ii religioase. a. 9"ep5ii :colii "e teologie "e la .rinceton a lui 9rchibal" 9. Eo"ge Q182801886R :i )enCa'in ). Har2iel" Q185101921R pre<biterieni ca Jrancis 1.
.atton :i %obert +icU Hilson bapti:ti ca E"gar X. &ullins :i cunoscutul
444
7n#65at 7n greac6 9rchibal" -. %obertson Q186801984R au 2ost cal#ini:ti care au intrat 7n aceast6 categorie. C7te#a grupuri ar'iniene cu' ar 2i unele "in con2esiunile 'enonite :i )iserica 4a<arinenilor trebuie "e ase'enea s6 2ie incluse aici. Con2esiunea na<arinean6 7:i are 7nceputurile la 1os 9ngeles 7n 1895 sub con"ucerea lui .hineas J. )resee. C6tre anul 1908 'ulte alte biserici ne'ul5u'ite "e con2esiunea 'eto"ist6 s0au unit sub nu'ele "e )iserica 4a<arinean6. Ei pun accentul pe o a "oua lucrare a harului pentru s2in5ire a:a cu' o 2ac 'aCoritatea celor "in tra"i5ia lui Lohn Hesley. b. O a "oua 'are categorie "in aceast6 perioa"6 7i inclu"e 'ai ales pe pre'ileni:ti :i pe pre'ileni:t1i "ispensa5ionali:ti care au 2ost a"esea nu'i5i N2un"a'entali:ti@. 9cest ter'en a 2ost 2olosit pentru pri'a "at6 la 1 iulie 1920 7n publica5ia baptist6 5atchman *0aminer "e c6tre e"itorul CC. 1aMs pentru a0i "ese'na pe cei ce sus5ineau ele'entele 2un"a'entale ale cre:tinis'ului istoric. Cu#7ntul a 2ost 2olosit 'ai t7r<iu 7n sens peiorati# chiar "e c6tre unii "intre e#anghelicii a'ileni:ti 7n con2esiunile care a"erea<6 la "octrinele co'une ale e#anghelicilor. 9'bele categorii "e e#anghelici cooperau a"esea 7n con2erin5ele biblice cu' a 2ost una "intre pri'ele 5inut6 7n 18;6 la /Ma'scott &assachusetts. 7n 18;8 s0a 5inut la 4eM XorU 7n Eoly ,rinity Church o con2erin56 pro2etic6 noncon2esional6 la care s0au "iscutat pro2e5iile 7n leg6tur6 cu a "oua #enire a lui Cristos. 7nt7lnirile pe aceast6 te'6 au continuat anual "in 1898 p7n6 7n 1898 la 4iagara 4eM XorU. .re'ilenis'ul "iscutat 7n aceste 7nt7lniri era str7ns legat "e c6tre unii "e teologia "ispensa5ionalist6 r6sp7n"it6 "e L.4. +arby Q180001882R. 9:a0nu'itele cinci puncte ale 2un"a'entalis'ului s7nt "e obicei legate "e con2erin5a "e la 4iagara "in 1895 "ar "e 2apt "eclara5ia cuprin"e 14 puncte. 3nii "intre participan5ii "e sea'6 la aceste con2erin5e au aCutat la 2on"area :colilor biblice pentru a le asigura laicilor o e"uca5ie biblic6. Colegiul &isionar 4yacU "in 4eM XorU a 2ost 7n2iin5at 7n 1882. *nstitutul )iblic &oo"y s0a "eschis 7n 1886 "ar :i0a 7nceput acti#itatea pe care o are :i ast6<i abia 7n 1889. Colegiul )iblic "in ,oronto 7n 1894 :i *nstitutul )iblic "in 1os 9ngeles 7n 1908 au 2ost ur'6toarele. /0au a"6ugat 'ulte altele ast2el 7nc7t 7n 19;6 cinci<eci "e 'ii "e stu"en5i erau 7nrola5i 7n patru sute "e :coli biblice. +in acest nu'6r trei<eci :i cinci "e 'ii erau 7n o sut6 "e :coli acre"itate "e 9socia5ia 9'erican6 a Colegiilor )iblice. Cyrus *. /co2iel" Q184801921R a populari<at pre'ilenis'ul "ispensa5ionalist 7n notele "e la subsol ale )ibliei /co2iel" care a 2ost publicat6 7n 1909 cu aCutorul generos al unor oa'eni "e a2aceri in2luen5i. Ea este larg 2olosit6 "e laici :i este te?tul neo2icial al )ibliei 7n 'ulte "in :colile biblice. O pre"ic6 "in august 1909 a lui 9.C. +i?on i0a 26cut pe "oi bog6ta:i proprietari "e son"e "e petrol 1y'an :i &ilton /teMart s6 "ea 200.000 "e "olari pentru a publica -he +undamentals Q+octrinele 2un"a'entaleR. 9cest set "e "ou6spre<ece #olu'e con5ine articole scrise at7t "e e#anghelicii con2esionali c7t :i "e cei noncon2esionali "e pe a'bele 56r'uri ale Capitolul 7: 445 9tlanticului. La'es Orr ).). Har2iel" &.$. Iyle %.9. ,orrey C*. / o2iel" :i 'ul5i al5i 7n#65a5i e#anghelici au contribuit cu articole toate ut7n" la 2or'ularea :i r6sp7n"irea i"eilor e#anghelice. .ri'ul #olu' a ap6rut @h C9io iar 7n 1915 a ap6rut al "oispre<ecelea #olu'. 7n Cur "e 800.000 "e e?e'plare "in 2iecare #olu' au 2ost tri'ise gratuit pro2esorilor "e se'inarii stu"en5ilor pastorilor :i secretarilor "e la 9socia5iile ,inerilor Cre:tini "in /tatele 3nite Cana"a :i &area )ritanic Cartea lui H.E. )lacUstone Q18410 1985R 4esus s Corning Q*sus #ineR :i perio"ice ca -he Sunda% School -imes, (ood% (onthl% :i -he Christian Herald au aCutat la pro'o#area i"eilor pri'ilor e#anghelici. )illy /un"ay %.9. ,orrey :i %o"ney N$ipsy@ /'ith au a"optat 'eto"a ca'paniilor e#anghelistice urbane "e 'as6 "up6 'o"elul celor organi<ate "e
+Might 1. &oo"y. E#angheli:ti pro2esioni:ti cu o echip6 bine organi<at6 5ineau 7ntruniri 7n a2ara bisericilor 7n s6li uria:e :i au a"6ugat 'ul5i oa'eni la r7n"urile e#anghelicilor. 2. 7ntre 1919 :i 1945 grupul @2un"a'entali:tilorA :i cel al e#anghelicilor 'ul5i "intre ei 26c7n" parte "in con2esiunile 'ai #echi au continuat opo<i5ia 2a56 "e liberalis'. ,ensiunile cresc7n"e create "e anu'ite proble'e teologice cu' ar 2i escatologia au creat "eseori proble'e interne 7n aceste "ou6 grupuri. a. NJun"a'entali:ti@ ca H.). %iley Q18610194;R Lohn ). /traton Q18;40 1929R "e la Cal#ary )aptist Church "in 4eM XorU Eenry QNEarry@R 9. *ronsi"es Q18;601951R :i ,.,. /hiel"s Q18;801955R "in ,oronto s0au opus liberalis'ului iar %iley 7n special e#olu5iei. 9u 2ost 7nte'eiate colegii intercon2esionale "e c6tre e#anghelici. Colegiile noncon2esionale au 2ost 2or'ate "e e#anghelici. Colegiului Hheaton Q1860R i s0a al6turat 3ni#ersitatea )ob Lones Q1926R :i Colegiul )iblic Colu'bia Q1928R. /e'inarul +allas a 2ost 2on"at "e 1eMis /perry Cha2er Q18;101952R 7n 1924 :i a "e#enit un centru al pre'ilenis'ului "ispensa5ionalist. Cha2er a scris o -eologie sistematic1 Q194;01948R 2or'at6 "in 'ai 'ulte #olu'e e?pun7n" g7n"irea pre'ilenist6 "ispensa5ionalist6 iar L. Oli#er )usMell a elaborat o teologie si'ilar6 "ar 'ai re2or'at6. b. E#anghelici care nu erau "ispensa5ionali:ti :i 7n unele ca<uri nici chiar pre'ileni:ti s0au opus acti# liberalis'ului 7n con2esiunile lor 7ntre cele "ou6 r6<boaie 'on"iale. /a#anta lucrare Arigin of PaulGs eligion QOriginea religiei lui .a#elR Q1921R :i Iirgin &irth of Christ Q4a:terea lui Cristos "in 2ecioar6R Q1980R a lui L. $resha' &achen au "at un r6spuns bine conceput la pro#oc6rile liberale la a"resa acestor "octrine. %obert +icU Hilson a e?celat 7n scrierile sale 7n "o'eniul arheologiei. &arU &attheMs Q19260 R "e la .ri'a )iseric6 .re<biterian6 "in /eattle :i Clarence C. &acartney Q18;90195;R "in .ittsburgh au construit 'ari biserici con2esionale e#anghelice. E#anghelici 'ai 'ilitan5i au sus5inut cau<a e#anghelic6 at7t la tribunalele ci#ile c7t :i ia cele biserice:ti. Ei au r6spuns la pre"ica N=or c7:tiga tun"a'entali:tiiV@ a baptistului liberal Earry E'erson Jos"icU intent7n"u0i un
446
Capitolul 7: 44; proces 7n 9"unarea $eneral6 a )isericii .re<biteriene "in /tatele 3nite pentru a01 2or5a s6 p6r6seasc6 )iserica .re<biterian6 pe care o sluCea. El a "e#enit un cunoscut pre"icator liberal 7n )iserica %i#ersi"e "in ora:ul 4eM XorU o biseric6 la construc5ia c6reia a contribuit Lohn +. %ocUe2eller. 1ucrurile s0au schi'bat 7n anii 1980 c7n" c75i#a pre"icatori e#anghelici ca "e e?e'plu L. $resha' &achen au 2ost "a5i 7n Cu"ecat6 "e c6tre liberali la tribunalele biserice:ti :i 2or5a5i s6 ias6 "in con2esiunile lor. Cei care au 2ost 2or5a5i s6 p6r6seasc6 con2esiunile liberale au 2or'at noi con2esiuni :i institu5ii e"uca5ionale. L. $resha' &achen Q18810198;R a aCutat 7n 1986 la organi<area )isericii .re<biteriene Orto"o?e "up6 ce 'ai 7nainte Q7n 1929R aCutase la 2on"area /e'inarului ,eologic Hest'inster "in .hila"elphia un"e au "es26:urat o acti#itate "e cercetare Cornelius #an ,il :i E"Mar" Xoung. Cari &clntire s0a "esp6r5it "e &achen 7n 198; :i a organi<at )iserica .re<biterian6 )iblic6 :i 'ai t7r<iu /e'inarul NCre"in5a@ cu principii pre'ileniste. &ai t7r<iu "e<ertorii "e la grupul lui &clntire au 2on"at /e'inarul N1eg6'7ntur 7n /t. 1ouis. )apti:tii s0au rupt "e con2esiunea lor liberal6 pentru a crea 9socia5ia $eneral6 a )apti:tilor 7n 1982 :i 9socia5ia )apti:tilor Conser#atori 7n 194,. Opo<i5ia 7n#er:unat6 7'potri#a pre"ic6' e#olu5iei 7n :coli a "at loc procesului /copes 7n 1925 la +ayton ,ennessee. Hillia' Lennings )ryan Q186001925R a 2ost procurorul iar Clarence +arroM Q185;01988R 10a ap6rat pe Lohn ,. /copes. /copes a pier"ut procesul :i c7te#a legislaturi su"ice au "at legi care inter<iceau pre"area e#olu5iei 7n :colile publice. 8. +e la s27r:itul Celui "e al *l0lea %6<boi &on"ial :i p7n6 ast6<i spectrul e#anghelic s0a l6rgit 7n cel pu2in patru orient6ri principale. ,oate sus5in
autoritatea )ibliei pentru cre"in56 :i practic6 "i#initatea lui Cristos :i alte "octrine "ar ele "i2er6 7n ceea ce pri#e:te 'o"ul 7n care aceste "octrine trebuie s6 2ie 7n5elese :i 'o"ul 7n care trebuie s6 se raporte<e e#anghelicii la none#anghelici. Organi<a5iile parabiserice:ti e#anghelice grupurile caris'atice N.oporul lui *sus@ :i grupurile laice intercon2esionale trebuie s6 2ie consi"erate ca o parte "in spectrul e#anghelic. a. Diversitatea evanghelic1. NJun"a'entalis'ul@ 'ai #echi este e?pri'at "e ra'ura "e "reapta separatist6 conte'poran6 a unor grupuri ca acelea con"use "e )ob Lones Cari &clntire Lohn %. %ice :i 'ul5i al5ii. %e#ista -he Christian &eacon a "r. &clntire di re#ista cu accent pe e#angheli<are S/ord of the !ord a lui Lohn %. %ice repre<int6 aceste grupuri 7n presa perio"ic6. Consiliul 9'erican al )isericilor Cre:tine Q1941R :i Consiliul *nterna5ional al )isericilor Cre:tine pe care 10a organi<at &clntire 7n 1948 la 9'ster"a' une:te ast2el "e oa'eni "in /tatele 3nite cu cre:tini ase'6n6tori "in alte 56ri. 3n"e#a spre "reapta centrului s7nt cei care au 2ost nu'i5i Ne#anghelicii o2iciali<a5i@. Ei pun accentul pe inspira5ia #erbal6 :i pe in2ailibilitatea /cripturii c7t :i pe prioritatea procla'6rii 26r6 7ns6 s6 e?clu"6 ac5iunea social6 26cut6 "e cre:tini. 9ici s7nt inclu<i oa'eni cu' s7nt Cari J.E. Eenry Earol" 1in"sell :i Jrancis /chae22erP :coli :i se'inarii biblice ca *nstitutul )iblic &oo"y /e'inariile ,rinity :i +allas colegii ca Hheaton. 9socia5ia 4a5ional6 a E#anghelicilor cu <ece 'ilioane "e 'e'bri eru"ita /ocietate ,eologic6 E#anghelic6 Q1949R perio"icul Christianit% -oda% Q1956R :i 9socia5ia E#anghelistic6 )illy $raha' pot 2i consi"erate ca apar5in7n" acestei categorii. &ul5i "in Con#en5ia )aptist6 "e /u" :i "in /ino"ul "e la &issouri al )isericii 1uterane intr6 7n aceea:i categorie. O alt6 grupare spre st7nga centrului teologic e#anghelic 7:i pri'e:te orientarea "e la /e'inarul Juller Q194;R. Earol" L. OcUenga pri'ul pre:e"inte al se'inarului Juller a in#entat pentru aceast6 grupare ter'enul "e neoe#angheliei. +e:i sus5in c6 )iblia este o autoritate in2ailibil6 pentru cre"in56 :i practic6 ei ri"ic6 7ntreb6ri 7n leg6tur6 cu inspira5ia #erbal6 :i lipsa "e gre:eli :i cre" c6 critica biblic6 poate 2i 2olosit6 7n 'o" pro2itabilP a se #e"ea pentru e?e'pli2icare LacU %ogers 7n &i"lical Authorit% Q9utoritatea biblic6R QHor" 19;;R. 9ceast6 concep5ie a "e#enit clar6 7n 1966 7n ti'pul con2erin5ei Henha' "espre inspira5ie care a a#ut loc la Colegiul $or"on. Earol" 1in"sell 7n &attle for the &i"le Q)6t6lia pentru )iblieR Q19;6R :i apoi 7n ur'6torul #olu' -he &i"le in the &alance Q)iblia 7n cu'p6n6R Q19;9R s0a opus acestei ten"in5e 7n 2a#oarea "eclara5iei care sus5ine c6 )iblia este inspirat6 #erbal :i este 26r6 gre:eal6. 9ceste "ou6 grupuri "i2er6 :i 7n ceea ce pri#e:te ni#elul e#anghelicilor "e angaCare 7n "ialog cu grupurile ecu'enice liberale :i neoorto"o?e 7n ce pri#e:te natura :i 7ntin"erea ac5iunii sociale a e#anghelicilor :i 7n ceea ce pri#e:te posibilitatea reconcilierii crea5ionis'ului cu #reo 2or'6 a e#olu5iei. 3nii li"eri au a"optat o 2or'6 "e e#olu5ie teist6 cu' ar 2i Ne#olu5ia "e co'pro'is@. LacU %ogers +eMey )eegle +aniel Juller )ernar" %a'' :i 'ul5i al5i e#anghelici 'ai tineri spriCinesc unul sau 'ai 'ulte "in punctele "e #e"ere 'ai pu5in conser#atoare. 3n grup 'ai 'ic "e tineri e#anghelici 'erge :i 'ai "eparte spre Nst7nga@ 7n proble'a ac5iunii sociale :i 7n cea a 2e'inis'ului. &ul5i "intre li"erii lor s0au 7nt7lnit 7n noie'brie 19;8 la Chicago :i au "at o "eclara5ie care e?pri'a poc6in5a pentru in"i2eren5a e#anghelic6 "in trecut 2a56 "e proble'ele sociale :i econo'ice che'7n" la o participare politic6 'ai 'are pentru re<ol#area proble'elor sociale. %onal" L. /i"er ple"ea<6 pentru un stil "e #ia56 'ai si'plu iar .aul Eenry "e la Colegiul Cal#in sus5ine o participare crese7n"6 7n procesul politic pentru a pro'o#a "reptatea social6. %e#iste ca SoQourners, e"itat6 "e Li' Hallis e?pri'6 cu regularitate preocup6rile lor. 1etha /can<oni :i 'ulte alte tinere 2e'ei angaCate 7n pro"uc5ie legate "e grupul "e 'ai sus au "e<#oltatat o teologie 2e'inist6 :i au contribuit la organi<area unei 7ntruniri e#anghelice 2e'iniste 7n 19;5 la Hashington./QEle au 2or'at un Comitet al femeilor evanghelice pentru a pro'o#a interesele 2e'eilor cre:tine cu carier6 inclu<7n"u0le pe cele care optea<6 pentru celibat.
Ele sus5in c6 au un nu'6r "e 2.000 "e 'e'bre. Ele au aplicat c7te#a "in ele'entele teologiei eliber6rii la elaborarea unei teologii 2e'iniste. b. Argani3a2iile evanghelice para"isericeti. $rani5ele acestor patru grupuri "e e#anghelici "up6 1945 s7nt 7ntruc7t#a 'obile a:a 7ne7t o persoan6 poate s6 se 7nca"re<e 7n 'ai 'ulte grupuri 7n 2unc5ie "e proble'ele "e "i#ergen56. 7ns6 448 Cretinismul de-a lungul secolelor toate ar "ori s6 2ie clasi2icate ca e#anghelice :i cu e?cep5ia celor "e "reapta cooperea<6 7n a:a0nu'itele organi<a5ii parabiserice:ti sau e?trabiserice:ti. $rupurile parabiserice:ti cooperea<6 cu 'aCoritatea con2esiunilor. 9ceste organi<a5ii 7n cre:tere constituie unul "in cele 'ai i'portante ele'ente care apar 7n istoria bisericii :i au o #arietate "e ser#icii sau lucr6ri pe care ele le o2er6 publicului cre:tin. +orin5a "e cooperare e#anghelic6 este #6<ut6 7n organi<a5iile ecumenice care au 2ost 2or'ate. .entru cei "in "reapta e?ist6 Consiliul 9'erican al )isericilor Cre:tine. Cei "in centru :i unii "in st7nga au cooperat 7n general 7n 9socia5ia 4a5ional6 a E#anghelicilor care acti#ea<6 7n paralel cu liberalul Consiliu 4a5ional al )isericilor Q#e<i ulti'a parte a acestui capitolR. Cu e?cep5ia c7tor#a persoane "e "reapta e#anghelicii au colaborat 7n "i2erite tipuri "e evangheli3are pentru a 7'plini 'area porunc6 "e a e#angheli<a lu'ea "at6 "e Cristos. &ulte organi<a5ii cu li"eri creati#i caut6 s6 "uc6 E#anghelia la tineri. *nter0=arsity Christian JelloMship Q.6rt6:ia Cre:tin6 3ni#ersitar6R care a 2ost 7n2iin5at6 7n 9nglia 7n 1928 s0a e?tins 7n 1928 :i 7n uni#ersit65ile cana"iene0 Ea s0a "e<#oltat 7n /tatele 3nite p7n6 c7n" a 2ost "estul "e 'are pentru a se grupa 7ntr0o organi<a5ie 7n 1941. ,he /tu"ent Joreign &issions JelloMship QOrgani<a5ia /tu"en5ilor pentru &isiuni 7n /tr6in6tateR creat6 pentru a sti'ula interesul stu"en5ilor pentru 'isiuni s0a a2iliat la ea 7n 1945. Ea organi<ea<6 con#en5iile 'isionare stu"en5e:ti la 3ni#ersitatea "in ora:ul 3rbana 7n statul *llinois "up6 ce pri'a a a#ut loc la ,oronto 7n ti'pul #acan5ei "e Cr6ciun "in 1945 ia care au participat :apte sute "e stu"en5i. Ca'pus Crusa"e QCrucia"a /tu"en5easc6R a 2ost organi<at6 "e )ill )right 7n 1951 pentru a pre<enta E#anghelia stu"en5ilor "e la 3ni#ersitatea 1os 9ngeles "in Cali2ornia. 9cest o' "e a2aceri :i stu"ent la se'inar a pro'o#at un tip :i 'ai "ina'ic "e e#angheli<are :i un proces "e ucenici<are pentru con#erti5i. 9socia5ia lui a organi<at E?plo ;2 care a 7ntrunit :apte<eci "e 'ii "e tineri 7n 19;2 la +allas pentru instruire intensi#6 7n "o'eniul e#angheli<6rii. Xouth 2or Christ Q,inerii pentru CristosR a ap6rut pentru pri'a "at6 cu oca<ia unei 'ari 7ntruniri organi<at6 "e %oger &alsbury 7n 1948 la *n"ianapolis. ,orrey Lohnson a "e#enit pri'ul pre:e"inte 7n 1944 iar )illy $raha' pri'ul ei repre<entant #oiaCor. Xoung 1i2e Q=ia56 ,7n6r6R a 2ost 7n2iin5at6 7n 1941 "e c6tre La'es %ayburn pentru a0i e#angheli<a pe ele#ii "e liceu prin grupuri "e stu"iu biblic. .urt6torii "e ,or5e cu se"iul 7n CapernMra0.A 9nglia a 2ost 2on"at6 "e *an ,ho'as "up6 al "oilea r6<boi 'on"ial. .rin '6rturia personal6 a 'e'brilor ei :i a :colilor biblice "e scurt6 "urat6 ea a e#angheli<at 'ii "e oa'eni "in 7ntrega lu'e. 9lte organi<a5ii au 2ost 2on"ate pentru a 2ace 2a56 ne#oilor unor grupuri speciale. -he AfficersF Christian +ello/ship Q9socia5ia Cre:tin6 a O2i5erilorR organi<at6 7n /tatele 3nite 7n 1948 se ocup6 spiritual "e peste 850.000 "e o2i5eri "in 2or5ele ar'ate. +aMson ,rot'an a 2on"at organi<a5ia .avigators Capitolul 7: 449 Q4a#igatoriiR 7n al "oilea r6<boi 'on"ial pentru a0i c7:tiga pe 'arinari la Cristos :i pentru a0i ucenici<a. )illy $raha' a 2olosit organi<a5ia 4a#igatorilor 7n elaborarea progra'elor "e instruire spiritual6 a con#erti5ilor lui. 7n 1898 c75i#a oa'eni "e a2aceri au 2on"at organi<a5ia nu'it6 N$he"eonii@. Ei au "at 'ul5i bani :i ti'p pentru a plasa )iblii 7n hoteluri 'oteluri :i :coli. *n ti'pul celui "e0al E0lea %6<boi &on"ial ei au "istribuit
e?e'plare ale 4oului ,esta'ent tinerilor "in "i2eritele ra'uri ale ser#iciilor 'ilitare. ,he Christian )usiness'enFs Co''ittee *nternational QCo'itetul *nterna5ional al Oa'enilor "e 92aceri Cre:tiniR a 7nceput 7n 1981 :i a 2ost 7ncorporat legal 7n 198; pentru a aCuta oa'enii "e a2aceri s60:i e#angheli<e<e colegii :i pentru cre:terea propriei lor #ie5i spirituale. 9ceast6 organi<a5ie este r6sp7n"it6 acu' 7n toat6 lu'ea. *nternational Christian 1ea"ership QCon"ucerea Cre:tin6 *nterna5ional6R sub con"ucerea lui 9braha' =erei"e 7ncep7n" "in 1954 prin 7ntrunirile 'atinale "e rug6ciune caut6 s6 aCung6 cu E#anghelia la li"erii politici "in toate ni#elele gu#ernului pentru a0i spriCini spiritual 7n #ie5ile lor. Jrancis /chae22er prin cei care au stu"iat 7n casa lui "in 1F9bri El#e5ia :i prin scrierile :i 2il'ele lui a aCuns cu E#anghelia la 'ul5i intelectuali "in clasele "e sus :i la stu"en5ii "e<ilu<iona5i c6rora el le0a pre<entat E#anghelia la un 7nalt ni#el intelectual :i 2ilo<o2ic. +e ase'enea el ap6r6 cu hot6r7re inspira5ia /cripturii at7t la 7ntruniri ca :i cea "e la 1ausanne c7t :i 7n scrierile lui. La'es Ienne"y a ini5iat 7n biserica lui pre<biterian6 Coral %i"ge "in Jort 1au"er"ale Jlori"a un progra' nu'it E#angelis' E?plosion Q.rogra'ul "e e#angheli<are 7n 'as6R. El 7i instruie:te pe laici 7n arta #i<itelor la "o'iciliu :i a pre<ent6rii E#angheliei. &eto"a este larg 2olosit6 7n /tatele 3nite :i 7n str6in6tate. +onal" &c$a#ran un pastor 7n )iserica Cre:tin6 a co'binat e#angheli<area 7n special pe c7'pul "e 'isiune cu cercetarea :tiin5i2ic6 a "i2eritelor culturi. 7n 1965 el a "e#enit con"uc6torul Dcolii "e &isiune &on"ial6 la /e'inarul Juller. Colegii 7i continu6 lucrarea :i absol#en5ii 7i 2olosesc 'eto"ele pentru a anali<a ne#oile unui anu'it c7'p 'isionar :i pentru a elabora un 'esaC rele#ant pentru cre:terea )isericii. E#angheli<ared pro2esionist6 organi<at6 7n centre 7n a2ara cl6"irilor bisericii "in 'arile ora:e este practicat6 7n /tatele 3nite "e pe ti'pul lui +Might 1. &oo"y. Cariera lui )illy $raha' Q19180 R a 2ost lansat6 cu crucia"a sa 5inut6 7n cort 7n 1949 la 1os 9ngeles. 7n ti'pul crucia"ei sale "in 195; la 4eM XorU aproape 5;.000 "in cele "ou6 'ilioane "e persoane participante la crucia"6 s0au hot6r7t pentru Cristos. .este 8 'ilioane "e oa'eni au 2ost pre<en5i la crucia"a "e 5 <ile "in 19;8 la /eul Coreea. 7n 1950 a 7nceput un progra' "e ra"io NOra "eci<iei@ care 'ai t7r<iu a 2ost trans'is la tele#i<iune. 9cest progra' c7t :i 2il'ele pe care le0a 26cut organi<a5ia lui au l6rgit aria e#angheli<6rii sale. 15# Cretinismul de-a lungul secolelor &ill% )raham, evanghelist de frunte de la miQlocul secolului al DD-lea. $raha' a spriCinit "e ase'enea Congresul &on"ial al E#angheli<6rii organi<at "e Christianit% -oda% 7n toa'na anului 1966. 7n Cur "e 1200 "e e#anghelici "in toat6 lu'ea s0au 7nt2lnit pentru a "iscuta :i pentru a se ruga cu pri#ire la lucrarea "e e#angheli<are 'on"ial6. 9u 2ost anali<ate rele#an5a urgen5a natura proble'ele :i tehnicile e#angheli<6rii ba<ate pe )iblie. E#angheli:tii "in 9sia s0au 7nt7lnit la /ingapore 7n anul 1968 pentru a "iscuta "espre e#angheli<area "in 9sia. Cea 'ai 'are con2erin56 cu pri#ire la e#angheli<are s0a 5inut la 1ausanne 7n iulie 19;4 cu peste 2400 "e "elega5i "intre care o trei'e #eneau "in bisericile "in lu'ea a treia. +elega5ii repre<entau 150 "e 56ri 185 "in ele 2iin" protestante. 1eg6'7ntul "e la 1ausanne a pus accentul pe loialitatea 2a56 "e /criptura inspirat6 care este regula in2ailibil6 "e cre"in56 :i "e practic6 :i a a2ir'at "e ase'enea sub presiunea "elega5ilor "in lu'ea a treia c6 ac5iunea :i preocuparea social6 s7nt o parte rele#ant6 a E#angheliei. Consulta5ia "espre e#angheli<area lu'ii cu 600 "e participan5i :i 800 "e obser#atori "in 8; "e 56ri la .attaya ,ailan"a 7n iunie 1980 a tratat at7t situa5ia pre<ent6 a e#angheli<6rii 7n "i2erite 56ri c7t :i tehnicile "e a aCunge cu E#anghelia la cei 8 'iliar"e "e necre:tini. E#anghelicii 2olosesc cu succes at7t ra"ioul c7t :i tele#i<iunea 7n
e#angheli<are. 9t7t NOra tre<irii spirituale "e 'o"6 #eche@ a lui Charles E. Juller c7t :i NOra luteran6@ a lui Halter &aier au "eschis "ru'ul "i2u<6rii E#angheliei pe un"ele ra"io. NOra +eci<iei@ a lui )illy $raha' a 7nceput la ra"io apoi la tele#i<iune :i are un au"itoriu "e 'ulte 'ilioane. Iathryn Iuhl'an %e? Eu'bar" :i Oral %oberts au #6<ut :i au "e<#oltat poten5ialul tele#i<iunii 7n lucrarea lor. NClub ;00@ a lui .at %obertson N.,1 Club@ a lui Capitolul 7: 15' Li' )aUUer :i NOra E#angheliei "e "e'ult@ a lui Lerry JalMell aCung la 'ilioane "e a"ep5i care contribuie la spriCinirea lor cu aproape 150 "e 'ilioane "e "olari anual. /e esti'ea<6 c6 86 "e canale ,= religioase :i 1800 "e sta5ii "e ra"io religioase aCung la un au"itoriu "e 50 "e 'ilioane "e persoane s6pt6'7nal. C7te#a organi<a5ii e#anghelice parabiserice:ti au pro'o#at ac2iunea social1. Horl" =ision *nternational Q=i<iunea *nterna5ional6 asupra 1u'iiR a 2ost organi<at6 7n 1951 "e )ob .ierce. 7n pre<ent este con"us6 7n 'o" co'petent "e /tanley &ooneyha'. 7n 19;9 Horl" =ision a#ea un buget "e aproape 68 "e 'ilioane "e "olari "in care aproape 4; "e 'ilioane "e "olari au 2ost a"una5i 7n /tatele 3nite. Horl" =ision spriCin6 or2elinate 7n 'ulte 56ri :i asigur6 hran6 'e"ica'ente :i a"6post re2ugia5ilor "e r6<boi :i #icti'elor cala'it65ilor naturale. ,he &e"ical 9ssistance .lan Q.lanul "e 9sisten56 &e"ical6R asigur6 'e"ica'ente :i pro#i<ii pentru spitalele 'isionare :i pentru popula5ia s6r6cit6 7n ur'a cala'it65ilor 7n <one cu' s7nt .aUistan :i Ca'bo"gia. ,een Challenge Q.ro#ocarea 9"olescen5ilorR 7n 4eM XorU a caris'aticului +a#i" HilUerson lucrea<6 7n r7n"urile tinerilor care 2olosesc "roguri. Organi<a5ia lui sus5ine c6 ;0i "intre "roga5ii pe care 7i aCut6 se #in"ec6. 9cesta este un procentaC 'ai 'are "ec7t al oric6rei agen5ii seculare. Cartea lui -he Cross and the S/itch"lade QCrucea :i cu5itulR i0a populari<at acti#itatea. &isiunile sau "i2eritele 2or'e "e e#angheli<are 7n str6in6tate s7nt spriCinite bine "e c6tre e#anghelici. 3n congres asupra 'isiunii bisericii 7n lu'e 5inut la Hheaton *llinois 7n aprilie 1966 a "iscutat situa5ia 'isiunilor :i strategiile #iitoare. El a reunit 988 "e "elega5i "in 150 "e co'itete "e 'isiune A repre<ent7n" 18.000 "e 'isionari 7n ;1 "e 56ri. +eclara5ia 2inal6 "e la Hheaton sus5inea )iblia ca surs6 a E#angheliei crucii care este 'esaCul )isericii. %ecrutarea 'isionarilor a 2ost sti'ulat6 "e 'oartea a cinci 'isionari 7n Ecua"or uci:i "e tribul 9uca 7n 1955. 7nt7lnirile obi:nuite ale stu"en5ilor la 3rbana *llinois "up6 7nt7lnirea ini5ial6 "e la ,oronto "in 1945 au a"unat 'ul5i recru5i. 7nt7lnirea "in 19;9 a reunit 1;.000 "e stu"en5i pentru a anali<a /criptura :i situa5ia 'isiunilor. /hort ,er's 9broa" Q&isiune "e scurt6 "urat6 7n str6in6tateR a recrutat persoane cu speciali<6ri "e care era ne#oie pentru a ser#i 7n alte 56ri ti'p "e unul sau 'ai 'ul5i ani. Hycli22e ,ranslators Q,ra"uc6torii Hycli22eR 2inan5ea<6 "in anul 1942 'ul5i ling#i:ti 'isionari care transcriu li'bile tribale :i tra"uc p6r5i "in )iblie sau 7ntreaga )iblie 7n acele li'bi. Japtul c6 aceast6 organi<a5ie s0a ab5inut "e la politic6 i0a "at posibilitatea ca sub con"ucerea lui Ca'eron ,oMnsen" s6 con#ing6 'ulte gu#erne s60i per'it6 s6 aCung6 la triburi p7n6 atunci neatinse nici '6car "e propriul lor gu#ern cu scopul "e a pune 7n scris li'bile lor :i "e a tra"uce )iblia 7n acele li'bi. Organi<a5iile 'isionare "e ase'enea 2olosesc ra"ioul :i 7n unele ca<uri tele#i<iunea pentru a r6sp7n"i E#anghelia. /ta5ia pionier ECL) "in Ecua"or E1H9 "in 1iberia 92rica "in 1950 JE)C "in &anila Jilipine s7nt 7n 2runtea ac5iunii "e e#angheli<are a necre"incio:ilor prin teleco'unica5ii.
452
Earry /trachan "e la &isiunea 1atino09'erican6 a "e<#oltat 7n pri'ii ani ai "eceniului 1960 7n $uate'ala Costa %ica :i 4icaragua Ne#angheli<area 7n a"7nci'e@. 9ceasta inclu"e organi<area cre:tinilor "intr0o 5ar6 7n grupuri "e rug6ciune :i instruirea lor pentru a pre<enta E#anghelia #ecinilor lor :i colegilor lor "e 'unc6. +e atunci aceast6 tehnic6 este 2olosit6 7n 7ntreaga lu'e. ,heological E"ucation by E?tension Q,EER Q7n#656'7ntul teologic 26r6
2rec#en56R a ap6rut pri'a "at6 7n. 1962 prin 'isionarii pre<biterieni "in $uate'ala. 9cest progra' 7i per'ite pastorului laic local s6 stu"ie<e )iblia :i 'aterii asociate "in 'ateriale progra'ate supli'entate prin #i<itele oca<ionale ale pro2esorilor e"uca5i 7n ti'p ce el 7:i c7:tig6 e?isten5a "intr0o 'eserie :i 2ace lucrarea "e pastor 7n biserica local6. &eto"a este aplicat6 7n 56ri "in 7ntreaga lu'e :i s0a "o#e"it e2icient6. 1ucrarea 'isionar6 este 7nt6rit6 "e societ65ile 'isionare care cooperea<6 7n *nter"eno'inational Joreign &issions 9ssociation Q9socia5ia *ntercon2esional6 a &isiunilor /tr6ineR 2on"at6 7n 191; "e c6tre grupuri 'isionare noncon2esionale :i 7n E#angelical Joreign &issions 9ssociation Q9socia5ia E#anghelic6 a &isiunilor /tr6ineR 2on"at6 7n 1945 "e 9socia5ia 4a5ional6 a E#anghelicilor. 9ceste organi<a5ii cu su'e relati# 'ici "e bani sluCesc peste o trei'e "in to5i 'isionarii nor"0a'ericani. Ele asigur6 in2or'a5ii ser#icii :i o coor"onare a lucr6rii 'isionare. Cre:tinii "in lu'ea a treia au 7nceput s6 2ie acti#i 7n 'isiuni. 7n 1980 e?istau 7n Cur "e 8.;00 "e 'isionari "in lu'ea a treia. 4u'eroase institu5ii educa2ionale s0au "e<#oltat pentru a 2ace 2a56 ne#oilor "e e"uca5ie ale "i2eri5ilor stu"en5i sub auspicii cre:tine. Dcoli ele'entare :i licee au 2ost create at7t 7n ca"rul con2esiunilor c7t :i 7n ca"rul unor grupuri in"epen"ente pentru a. "e<#olta o e"uca5ie biblic6 nep6truns6 "e u'anis'ul :i "e secularis'ul care s0a instaurat 7n siste'ul :colilor publice. Colegiul Hheaton :i Colegiul Cal#in s7nt e?e'ple "e colegii noncon2esionale :i respecti# con2esionale care s7nt e#anghelice :i 7n acela:i ti'p "e un 7nalt ni#el aca"e'ic. /e'inariile cu' este Juller 7n .asa"ena Cali2ornia 2on"at 7n 194; :i +allas e"uc6 e#anghelici ca pastori pentru bisericile con2esionale sau in"epen"ente. 1a 2el 2ac ,rinity E#angelical /e'inary "e l7ng6 Chicago :i $or"on0ConMell /e'inary "e l7ng6 )oston. +e ase'enea e#anghelicii pro"uc literatur1 at7t pentru laic c7t :i pentru specialistul eru"it. Christianit% -oda%, cu 200.000 "e abona'ente *ternit%, (ood% (onthl%, cu 800.000 "e abona'ente :i $nited *vangelical Action s7nt larg citite "e lucr6torii cre:tini laici :i or"ina5i.F &i"liotheca Sacra, 4ournal of the *vangelical -heological Societ%, 4ournal of the American Scientific Affiliation, :i +ides et Historia a Con2erin5ei asupra Cre"in5ei :i *storiei s7nt e?e'ple "e perio"ice eru"ite care apelea<6 la "i2erite grupuri "e c6rturari e#anghelici. E?ist6 'ul5i e#anghelici care scriu lucr6ri eru"ite care s7nt "e ase'enea e#anghelice. C7te#a e?e'ple s7nt: E"Mar" ,. Xoung specialist 7n =echiul ,esta'ant Cari J.E. Eenry care scrie lucr6ri "e teologie Cornelius #an ,il Capitolul 7: 15, care scrie lucr6ri "e apologetic6 :i $or"on ClarU care scrie lucr6ri "e 2ilo<o2ie. Eer"'ans .ublishing Co'pany !on"er#an .ublishing Eouse )aUer )ooU Eouse Channel .ress Hor" )ooUs ,yn"ale .ress :i &oo"y .ress public6 lucr6ri at7t :tiin5i2ice c7t :i lucr6ri "e literatur6 'ai popular6 care s7nt #7n"ute 7n 2.400 "e libr6rii e#anghelice. Pictorial *nc%clopedia of the &i"le QEnciclope"ia ilustrat6 a )iblieiR > publicat6 "e !on"er#an *nc%clopedia of *thics QEnciclope"ia "e etic6R > )aUer .e/ International Dictionar% of the Christian Church Q4oul "ic5ionar interna5ional al bisericii cre:tineR > !on"er#an :i Hand"oo' of the &i"le Q&anualul biblicR :i Hand"oo' of Church Histor% Q&anual "e istoria )isericiiR > Eer"'an s7nt e?e'ple "e lucr6ri eru"ite pe care le pro"uc e#anghelicii 7n cooperare unii cu al5ii. E#anghelicii 'ai cooperea<6 :i la tra"ucerea :i la pro"ucerea "e noi #ersiuni ale )ibliei care s7nt larg acceptate "e cre"incio:i. 9u 2ost #7n"ute aproape 20 "e 'ilioane "e e?e'plare > 7n 2ascicole sau 7n 7ntregi'e > "in #ersiunea !iving &i"le a lui Ienneth ,aylor o para2ra<are a )ibliei 7n li'baC conte'poran. -he .e/ American Standard &i"le este o tra"ucere 2oarte e?act6 care 7ncorporea<6 cele 'ai bune re<ultate ale cercet6rilor biblice. -he .e/ International Iersion s0ar putea s6 7nlocuiasc6 7n #iitor )iblia Iing La'es care la ora actual6 este tra"ucerea care se bucur6 "e cea 'ai larg6 r6sp7n"ire.
c. 9t7t bisericile penticostale clasice c7t :i caris'aticii 'ai noi "in "i2erite con2esiuni 2or'ea<6 o parte 'are a ceea ce Eenry .. #an +usen nu'ea 7n nu'6rul "in 9 iunie 1958 al re#istei !ife, Na treia 2or56@. Ei cooperea<6 tot 'ai 'ult cu al5i e#anghelici 7n acti#it65ile parabiserice:ti. Caracteristic pentru ei este 2aptul c6 accentuea<6 rolul +uhului /27nt 7n #ia5a personal6. .ri'ii penticostali puneau accentul pe #orbirea 7n li'bi "up6 e?perien5a )isericii .ri'are ca "o#a"6 a bote<ului cu +uhul /27nt. C7n" au 7nceput :i0au recrutat 'e'brii "in bisericile "e tip Mesleyan care puneau accentul pe s2in5enie :i 7n 'ulte ca<uri "e la grupurile re2or'ate. .robabil "eschi"erea la ,opeUa Iansas 7n octo'brie 1900 a Colegiului )iblic )ethel al lui Charles .arha' a 2ost 7nceputul acestei 'i:c6ri. 1a 1 ianuarie anul ur'6tor stu"en5ii stu"iau lucrarea +uhului /27nt 7n Japtele 9postolilor c7n" o stu"ent6 9gnes O<'an le0a cerut celorlal5i s60:i pun6 '7inile peste ea pentru ca s6 pri'easc6 +uhul /27nt. Ea a #orbit 7n li'bi iar 'ai t7r<iu :i al5i stu"en5i au #orbit 7n li'bi. .arha' a "eschis 7n 1905 o alt6 :coal6 la Eouston ,e?as. Hillia' /ey'our un stu"ent negru a "e#enit 'ai t7r<iu li"erul unei 'isiuni la nr. 812 "e pe stra"a 9<usa "in 1os 9ngeles 7n anul 1906. =orbirea 7n li'bi a "e#enit obi:nuit6 7n 'isiune. Oa'enii care #eneau 7n #i<it6 a#eau e?perien5e si'ilare :i "uceau 'esaCul 7n alte 56ri. Con2esiunea 9sse'blies o2 $o" Q9"un6rile lui +u'ne<euR "in ti'pul nostru a 2ost 2on"at6 7n 1914 7n 9rUansas. 3n grup sabelian care insista asupra bote<ului nu'ai 7n 4u'ele lui *sus s0a i<olat 2or'7n" con2esiunea cunoscut6 sub nu'ele "e Lesus Only Church Q)iserica N4u'ai *sus@R.
454
,ho'as ). )arratt a "us 'esaCul :i e?perien5a "e la biserica "in 1os 9ngeles 7n 4or#egia :i 1eMi .ethrus a "e#enit li"erul "in /ue"ia. .enticostalis'ul s0a r6sp7n"it 7n 9nglia prin acti#itatea unui pastor anglican 9le?an"er 9. )o""y. .enticostalii "in Chile ca re<ultat al acti#it65ii 'eto"istului Hillis Eoo#er 2or'ea<6 80i "in protestan5ii chilieni. 9'ericanii au "us 'esaCul 7n )ra<ilia un"e acu' penticostalii nu'6r6 peste 4 'ilioane. Ei au 7nceput cooperarea interna5ional6 o"at6 cu pri'a lor con2erin56 interna5ional6 la !iirich 7n 194;. 9cu' ei sus5in c6 au un nu'6r "e 8 'ilioane "e a"ep5i 7n toat6 lu'ea > 2iecare "in ei 2iin" angaCat 7ntr0o e#angheli<are acti#6. .enticostalii clasici la 7nceput se uitau b6nuitori c7n" a 7nceput 'i:carea caris'atic6 7n con2esiunile 'ai #echi "in Cali2ornia 7n 1960. +ennis )ennett "in =an 4uys care a ini5iat 'i:carea caris'atic6 7n 1960 #orbea 7n li'bi 7nc6 "in 1949 "ar 7ncep7n" "in 1960 al5ii "in congrega5ia lui episcopal6 au a#ut aceea:i e?perien56. Lean /tone o 'e'br6 a grupului s6u a r6sp7n"it aceea:i 7n#656tur6 prin re#ista ei -rinit% Q196101966R. 1arry Christensen a 2ost li"erul caris'aticilor "in bisericile luterane. &i:carea caris'atic6 ro'ano0catolic6 a ap6rut pri'a "at6 7n 196; 7ntr0o tab6r6 "e #acan56 a stu"en5ilor :i a pro2esorilor "e la 3ni#ersitatea +uGuesne "in .ittsburgh. %alph Iei2er a "us 'esaCul la uni#ersitatea 4otre +a'e 7n 2ebruarie 196; :i 'ul5i pro2esori :i stu"en5i au 7nceput s6 #orbeasc6 7n li'bi. C7n" s0au 7nt7lnit <ece 'ii "e caris'atici catolici la %o'a 7n 19;5 papa .aul i0a #orbit a"un6rii cu cu#inte "e apreciere. Car"inalul 1eo /uenens "in )elgia este repre<entantul lor 'aCor. 7n 19;6 7n Cur "e trei<eci :i cinci "e 'ii "e ro'ano0catolici caris'atici s0au 7nt7lnit la uni#ersitatea 4otre +a'e pentru o con2erin56 la care au anali<at puterea lor cresc7n"6 7n )iseric6. &aCoritatea caris'aticilor au r6'as 7n propriile lor con2esiuni. Organi<a5ia ,he Jull $ospel )usiness'enFs JelloMship Q9socia5ia oa'enilor "e a2aceri a 7ntregii E#angheliiR organi<at6 7n 1958 "e c6tre +e'os /haUarian c7t :i acti#itatea lui N&r. .entecost@ +a#i" +u.lessis "in 92rica "e /u" au aCutat la r6sp7n"irea :i populari<area 'i:c6rii. Caris'aticii "e obicei 2ac parte "in clasa "e 'iCloc s7nt nonseparati:ti urbani 7nclina5i spre ecu'enis' :i "in punct "e #e"ere teologic s7nt plurali:ti. 1a 7nceputurile lor bisericile penticostale clasice erau 2or'ate 'ai 'ult "in 'uncitori care se 7ntruneau 7n biserici i'pro#i<ate iar 7n 7nchinare erau 'ai g6l6gio:i. 7n teologie ei s7nt
2un"a'entali:ti :i a"ep5i ai unei e#angheli<6ri 2oarte acti#e. ". .oporul lui *sus s7nt tinerii "in clasa 'iClocie care 7n anii 1960 s0au retras "in societate "ar care acu' s7nt absorbi5i par5ial 7n biserici. &ul5i "intre ei tr6iau 7n co'un puneau accentul pe iubire 7l '6rturiseau pe Cristos pe stra"6 :i 7:i stu"iau )ibliile cu s7rguin56 :i <el. &i:carea a 2ost 'ai puternic6 pe coasta "e #est :i 7n special 7n Cali2ornia. O 7ntrunire la &organtoMn .ennsyl#ania 7n 19;5 a a"unat o 'ul5i'e "e 80 "e 'ii. Entu<ias'ul lor era 7n#ior6tor 7ns6 le lipsea 7n#656tura "octrinar6 s6n6toas6. e. Organi<a5iile e#anghelice au ap6rut 7n 'ulte con2esiuni cu scopul "e a che'a bisericile 7napoi la "octrina :i la #ia5a e#anghelic6 "inainte. ,he Capitolul 7: 455 .resbyterian 1ay Co''ittee QCo'itetul .re<biterian al 1aicilorR incorporat 7n 1965 :i .resbyterians 3nite" 2or )iblical Concern Q.re<biterienii 3ni5i pentru .reocup6ri )ibliceR Q1965R acti#ea<6 7n ca"rul )isericii 3nite .re<biteriene "in /.3.9. $rupul $oo" 4eMs Q=estea )un6R cu se"iul la Hil'ore IentucUy 2ace aceea:i lucrare 7n )iserica &eto"ist6 3nit6 7ncep7n" cu anul 196;. 1utherans 9lert Q9lerta luteranilorR :i JelloMship o2 Hitness Q9socia5ia &6rturieiR "in )iserica Episcopal6 au 2unc5ii si'ilare. 9ce:ti e#anghelici caut6 s6 7:i rea"uc6 con2esiunile la '6rturia :i la cre"in5a lor ini5ial6. +atele "e 'ai sus arat6 puterea <elul :i in2luen5a e#anghelicilor c7t :i "i#ersitatea lor. /6 sper6' c6 aceste grupuri chiar "ac6 7:i #or 'en5ine i"entitatea #or l6rgi ariile "e cooperare :i #or 'ini'ali<a "i2eren5ele "intre ele. +ac6 reu:esc pot s6 lege util procla'area E#angheliei cu ac5iunea social6 pentru bene2iciul societ65ii. C. %o'ano0catolicis'ul &icul "ar in2luentul grup caris'atic ro'ano0catolic :i rela5ia )isericii %o'ano0Catolice cu statul au 2ost "eCa anali<ate. Cei ;82 "e 'ilioane "e catolici "in toat6 lu'ea au 2ost supu:i la 'ulte schi'b6ri "up6 =atican **. 9ceste schi'b6ri s7nt cu at7t 'ai re'arcabile cu c7t "up6 %e#olu5ia Jrance<6 con"ucerea papal6 a 7ncercat s6 'en5in6 o societate 7nchis6 separat6 "e schi'b6rile politice liberale econo'ice sociale :i religioase "in Europa. )ene"ict al -=0lea Q191401922R a c6utat s6 intro"uc6 'ai 'ult6 uni2or'itate 7n biseric6 "uc7n" la bun s27r:it co"i2icarea legii canonice 7n 191;. 7n 1948 .ius al -ll0lea Q18;601958R 7n Divino Afflante Spiritu 7i 7ncuraCa pe 7n#65a5ii ro'ano0catolici s6 2oloseasc6 'ai intens re<ultatele arheologiei :i ale criticii te?tuale. Citirea )ibliei "e c6tre laici a 2ost per'is6 :i 7ncuraCat6 prin "eci<iile =aticanului **. .ius al -ll0lea care a "e#enit pap6 7n 1989 a re7nt6rit leg6tura cu trecutul 7n 1950 prin procla'area 7n6l56rii 7n trup a &6riei la cer 7n 'o" 'iraculos "up6 'oartea ei. E?ist6 "e ase'enea ten"in5a "e a o asocia pe &6ria cu Cristos 7n lucrarea 1ui "e '7ntuire. O :i 'ai 'are schi'bare 7n )iseric6 a 2ost inaugurat6 7n ianuarie 1959 c7n" *oan al --***0lea Qpap6 7ntre anii 1958 :i 1968R :i0a anun5at car"inalilor planul s6u "e a 5ine un conciliu ecu'enic. Conciliul care s0a 7ntrunit "in 1962 p7n6 7n 1965 7n patru sesiuni "e toa'n6 ur'a "up6 *oan s6 a#anse<e aggiornamento, sau Nre7nnoirea@dEl a spus c6 "orea ca =atican ** s6 2ie 'ai "egrab6 pastoral "ec7t "octrinar sau gu#erna'ental. 7n loc s6 a"uc6 #reo schi'bare 'aCor6 i'e"iat6 7n "octrin6 sau organi<are el a creat atitu"ini noi care au a2ectat rela5iile cu con2esiunile protestante :i orto"o?e. %e2lect7n" noul spirit P &"eri in"i#i"uali ca Eans Iung au ri"icat 7ntreb6ri 7n leg6tur6 cu in2ailibilitatea papal6. 92ir'a5ia .apei *oan c6 con5inutul sau substan5a "octrinei nu trebuie s6 se schi'be "ar c6 2or'ele s7nt susceptibile schi'b6rii ar putea "eschi"e chiar calea spre o schi'bare a "octrinei. /uporterii 2;nn b6r@ VF @ reactiei s@au ciocnit 7n ti'pul sesiunilor la care au 2ost pre<en5i [i.;00 "e ro'ano0catolici :i c75i#a obser#atori protestan5i. 154 Cretinismul de-a lungul secolelor *'portan5a laicilor a 2ost recunoscut6 prin 'ulte alu<ii care s0au 26cut cu pri#ire la ei 2iin" nu'i5i Noa'eni ai lui +u'ne<eu@ :i prin a2ir'area preo5iei
lor spirituale. Ei au 2ost 7n"e'na5i s6 citeasc6 )iblia :i li s0a "at chiar per'isiunea "e a participa la liturghie care putea acu' s6 2ie o2iciat6 7n li'ba na5ional6 a 2iec6rei 56ri. )iblia :i tra"i5ia au 2ost legate 7ntr0un nou 'o" consi"er7n"u0le a 2i o singur6 e?presie a +uhului /27nt. .rotestan5ii au 2ost pre<enta5i ca N2ra5i separa5i@ :i i' ca schis'atici :i eretici ca 7n trecut. 9 2ost 7ncuraCat6 cooperarea 7n 'i:caCea ecu'enic6 inter<is6 7nainte. 9 2ost acceptat6 libertatea "e 7nchinare pentru to5i. 9 2ost procla'at6 colegialitatea episcopilor cu papa iar papa .aul a anun5at un conciliu al episcopilor. 7ns6 actele acestui conciliu nu puteau s6 intre in #igoare 26r6 aprobarea "eci<iilor lui "e c6tre pap6. .apa s0a opus at7t 'iCloacelor anticoncep5ionale c7t :i c6s6toriei clericilor. .apa *oan .aul * a p6rut s6 ur'e<e abor"area 'ai liber6 a lui *oan al --***0lea. .apa *oan .aul al **0lea este un pap6 'ai popular 'ai plin "e culoare 7n5elege 'ai bine co'unis'ul :i este 'ai conser#ator "ec7t pre"ecesorii s6i. El este con2runtat cu 'ulte proble'e cu' ar 2i sc6"erea au"itoriului la liturghie teologia latino0a'erican6 a eliber6rii cererea "e a se or"ina 2e'ei :i 2aptul c6 unii cercet6tori pun sub se'nul 7ntreb6rii anu'ite "octrine ale bisericii. El a reac5ionat #iguros 7'potri#a ten"in5elor 'ai liberale ale lui Eans Iiing :i /chillebeecU? 7'potri#a c6rora a luat '6suri "isciplinare. Continu6 7nc6 cooperarea 7n proble'ele ecu'enice. .ius al -E0lea 7n (ortalium animos Q1928R inter<isese cooperarea ecu'enic6. +ac6 era s6 2ie #reo reunire "eclara el ea #a a#ea loc prin 7ntoarcerea bisericilor schis'atice 7n )iserica %o'ano0Catolic6. .rin contrast 7n 1960 papa *oan a creat un /ecretariat pentru .ro'o#area 3nit65ii Cre:tine sub con"ucerea car"inalului )ea. Cinci obser#atori catolici au ob5inut per'isiunea "e a 2i pre<en5i la 7ntrunirea Conciliului &on"ial a1 )isericilor 7n 1961 la 4eM +elhi. 3n grup co'un "e ro'ano0catolici :i repre<entan5i ai Conciliului &on"ial s0au 7nt7lnit "e c7te#a ori "in 1965 pentru a g6si c6i "e cooperare :i o posibil6 unire 7n 2inal. Obser#atorii protestan5i au 2ost in#ita5i cor"ial s6 2ie pre<en5i la =atican **. .apa .aul s0a 7nt7lnit cu patriarhul r6s6ritean 9thenagoras 7n 1964 la Constantinopol. 1a ; "ece'brie 1965 .aul la %o'a :i 9thenagoras la Constantinopol re#ocau e?co'unicarea reciproc6 a 2iec6rei biserici "e c6tre cealalt6 e?co'unicare 26cut6 7n anul 1054. ,oate aceste "eschi"eri spre lu'e s7nt 7n contrast puternic cu biserica 7nchis6 a secolului al -l-0lea :i 7nceputul secolului al --0lea. D. Noi @r9?=ri eretice &ulte su2lete ne2ericite "e<a'6gite "e lipsa "e autoritate a liberalis'ului s0au 7ntors spre 'esaCul absolutis'ului teologic sau etic procla'at "e "i2erite grup6ri eretice 'ulte ap6rute "up6 pri'ul r6<boi 'on"ial. +octrinele grup6rilor eretice s0au "e<#oltat 7n a2ara hotarelor )isericii :i con"uc6torii lor caut6 s6 c7:tige a"ep5i "in )iseric6 prin pro<elitis' :i prin 7ntruniri prin #i<ite Capitolul 7: 15acas6 sau prin cursuri prin corespon"en56. $rup6rile eretice nu nu'ai c6 pretin" a "e5ine r6spunsurile 2inale sau absolute la proble'ele s6n6t65ii ale "urerii ale popularit65ii :i ale succesului ci ele "e ase'enea o2er6 o autoritate pe care su2letul 2l6'7n" nu o poate g6si 7n bisericile protestante liberale. Ele s7nt "eseori 7n:el6toare e?clusi#iste :i negati#e 2a56 "e cultur6. &i:c6ri eretice cu' ar 2i 'i:carea spiritist6 'i:carea teoso2ic6 4oua $7n"ire 3nitatea :i Dtiin5a Cre:tin6 se opun interpret6rilor 'aterialiste ale uni#ersului :i 7i a2ir'6 unitatea :i natura spiritual6. /piritis'ul 7n special a crescut repe"e "up6 pri'ul r6<boi 'on"ial "eoarece aceia care :i0au pier"ut ta5ii "ragi so5ii sau 2ra5ii 7n r6<boi c6utau s6 co'unice cu ei prin 'e"ii. 9t7t 3nitatea c7t :i 4oua $7n"ire s0au "e<#oltat "in procesul jui'by "e #in"ecare 'intal6 pe care "oa'na &ary )aUer E""y 7l 2olosise cu e2icien56 la 7n2iin5area Dtiin5ei Cre:tine. Charles Jill'ore care era in2ir' "in copil6rie :i so5ia lui &yrtle care a#usese tuberculo<6 au "e<#oltat i"eea unit65ii lor cu +u'ne<eu 7n a:a 2el 7nc7t boala :i s6r6cia s6 nu aib6 st6p7nire asupra lor. $rupul lor a crescut at7t "e 'ult 7nc7t con"uc6torii 'i:c6rii au construit 3nity City l7ng6 Iansas City &issouri.
%useli5ii sau cu' pre2er6 s6 2ie cunoscu5i "up6 1981 'artorii lui *eho#a repre<int6 o 'i:care eretic6 2on"at6 7n 18;2 "e Charles ,. %ussell Q185201916R al c6rui stu"iu a#i" al )ibliei 10a 26cut s6 se opun6 pre"icatorilor :i bisericilor pe care le consi"era unelte ale "ia#olului :i s6 pre"ice "octrina 7ntoarcerii lui Cristos :i a particip6rii N'artorilor@ la acest e#eni'ent. +eoarece ei sus5in c6 7i s7nt loiali "oar lui +u'ne<eu 'artorii lui *eho#a nu "au cinste "rapelului na5ional :i nu 2ac ser#iciul 'ilitar. Con"uc6torii lor nu au 2ost recunoscu5i ca pastori 7n cel "e al "oilea r6<boi 'on"ial. 7n 1916 la 'oartea lui %ussell i0a ur'at ca li"er Lu"ec6torul %uther2or" Q188101942R un Curist "in &issouri. &i:carea care a 2ost 7nregistrat6 legal ca /ocietatea ,ractarian6 ,urnul "e =eghe /ion 7n 4eM XorU 7n anul 1884 "istribuie 'ilioane "e c6r5i :i tractate. /e esti'ea<6 c6 are 7n Cur "e 500 "e 'ii "e a"ep5i 7n /tatele 3nite :i peste 2 'ilioane 7n lu'e. $rupul O?2or" sau buch'ani5ii nu constituie o organi<a5ie special6 ci caut6 s6 lucre<e 7n biserici 7ntruc7t#a "up6 'o"elul pieti:tilor care "oreau s6 7ntinereasc6 luteranis'ul 7n secolul al -=E0lea. JranU 4.+. )uch'an Q18;60 1961R li"erul era un pastor luteran "in .ennsyl#ania ne'ul5u'it "e e?perien5a lui spiritual6. El a 7ncercat s60i c7:tige pe cei boga5i :i e"uca5i prin e#anghelia #ie5ii schi'bate prin '6rturisirea p6catelor 7n grup prin c6l6u<ire :i prin cele patru per2ec5iuni: cinstea puritatea "ragostea :i altruis'ul 7ntrunirile organi<ate 7n case 7n care se 26ceau '6rturisiri ale e?perien5ei personale :i prin '6rturisirea p6catelor 7n public au constituit 'eto"a "e lucru a"optat6 "e grup. Ei au c7:tigat 'ul5i con#erti5i "e prestigiu :i au c6utat chiar s6 7'pie"ice i<bucnirea celui "e al "oilea r6<boi 'on"ial prin c7:tigarea li"erilor statelor la cre:tinis'. Ei au 26cut aceast6 7ncercare "up6 ce :i0au "at un nu'e nou :i anu'e %e7nar'area &oral6. $rupul 7i aCut6 pe cei e"uca5i :i pe cei boga5i pe care biserica a"esea nu 7n"r6<ne:te s60i con2runte cu che'area lui Cristos pentru a nu le pier"e spriCinul 2inanciar. +ou6 sl6biciuni ale (ILCA *A *C$(*.ICJ
E/ORTURI DE COOPERARE INTERCON/ESIONALE P7an97 !e 9nire F'.#'G Co8itet97 A8erican a7 8?9ternici:i7or ?entr9 Misi9ni Str=ine F'.'#G NONCON/ESIONALE Societatea A8erican= BiC7ic= F'.'4G Uni9nea co7ii D98inica7e A8ericane F'.H1G Societatea A8erican= !e Tractate F'.H1G Societatea 8?otriBa Sc7aBiei F'.,,G Societatea (o79ntar= a St9!en:i7or F'..4G GAe!eonii F'.""G Asocia:ia Cretin= UniBersitar= F'"H-G Tineri ?entr9 Cristos F'"51G CON/EDERA*IA NA*IONALA INTERCON/ESIONAL$ CONSER(ATOARE Asocia:ia Na:iona7= a EBan@Ae7ici7or F'"1,G Consi7i97 A8erican a7 Bisericii Cretine F'"11G LIBERAL$ Consi7i97 /e!era7 a7 Biserici7or F'"#.G Consi7i97 Na:iona7 a7 Biserici7or F'"5#G INTERNA*IONAL$ REUNIREA ORGANIC$ INTRACON/ESIONAL$ Con;erin:a La8CetA F'.4-G A7ian:a Mon!ia7= a Biserici7or Re;or8ate F'.-5G
Consi7i97 Mon!ia7 Meto!ist F'..'G Consi7i97 Con@re@a:iona7 Interna:iona7 F'."'G A7ian:a Mon!ia7= Ba?tist= F'"#5G /e!era:ia Mon!ia7= L9teran= F'"H,G INTERCON/ESIONAL$ INTRACON/ESIONAL$ Biserica Meto!ist= F'","G Biserica Pre<Citerian=+ S.U.A. F'"5.G Biserica Meto!ist= Unit= F'"4.G Biserica L9teran= A8erican= F'"4#G Biserica L9teran= n A8erica F'"4HG INTERCON/ESIONAL$ Biserica Unit= a Cana!ei F'"H5G Biserica In!iei !e S9! F'"1-G Biserica Unit= a 79i Cristos F'"5"G Biserica Unit= a A9stra7iei F'"--G CONSER(ATOARE Consi7i97 Interna:iona7 a7 Biserici7or Cretine F'"1.G Asocia:ia 8on!ia7= ?entr9 eBan@Ae7i<are F'"5'G LIBERAL$ Consi7i97 Mon!ia7 a7 Biserici7or F'"1.G
Capitolul 7: 15" grupului s7nt acelea c6 lipsa unei teologii s6n6toase poate "uce la substituirea regener6rii reale cu senti'entul "e u:urare pe care 7l are o persoan6 "up6 ce 7:i N7'p6rt6:e:te@ p6catele :i c6 '6rturisirea p6catelor poate 2i 26cut6 nu'ai 7naintea unui o' 7n loc s60* 2ie 26cut6 lui +u'ne<eu. /ectele oculte :i orientale "in 9sia au c7:tigat 'ul5i tineri apuseni care caut6 pace :i siguran56 l6untric6. 9strologia a "e#enit pentru unii o religie "up6 cu' in"ic6 re#istele "e astrologie "e la chio:curi. 7nchinarea la /at an :i sectele "e #r6Citorie 7:i au a"ep5ii lor 7n Europa :i 7n /tatele 3nite. )u"is'ul 2or'e ale hin"uis'ului nare Uri:na 'e"ita5ia transcen"ental6 :i "i#er:i guru pretin" c6 "e5in loialitatea 'ultor oa'eni 7n special tineri. /e pare 7ns6 c6 nu'6rul "e 'e'bri al acestor grupuri a 7ncetat s6 'ai creasc6. )iserica 3ni2ic6rii a lui /un &yung &oon Q19200 R 2on"at6 7n 1954 7n Coreea acu' cu apro?i'ati# 200.000 "e 'ii "e a"ep5i )iserica /cientologiei sub con"ucerea lui 1. %on Eubbar" cu se"iul 7n 9nglia :i Calea *nterna5ional6 con"us6 "e .aul =. HierMelle un absol#ent al /e'inarului .rinceton s7nt renu'ite "atorit6 controlului pe care01 e?ercit6 asupra 'in5ii a"ep5ilor lor. 4oul con#ertit este 7nconCurat "e aten5ie plin6 "e "ragosteP i se "6 'ult "e lucru so'n pu5in hran6 "ietetic6 s6rac6 7n proteineP :i este 7n"e'nat s6 asculte tot ti'pul ben<i cu cu#7nt6ri ale li"erului. Cursul la care particip6 to5i 'e'brii grup6rii Calea 7n "ou6spre<ece :e"in5e a c7te trei ore pe o "urat6 "e trei s6pt6'7ni cost6 85 "e "olari. 4egarea esen5ei "i#ine a lui Cristos :i principiile 'orale antino'iene "espart aceste secte "e cre:tinis'ul orto"o?. &ul5i tineri par a 2i atra:i "e aceste secte. /e pare c6 neoorto"o?ia 'i:carea e#anghelic6 :i grup6rile eretice au ap6rut pentru a 2ace 2a56 ne#oii unui 'esaC religios care s6 se bucure "e autoritate. .7n6 la un anu'it punct ase'enea 'i:c6ri s7nt 7ncerc6ri "e a u'ple #i"ul spiritual creat "e 2ali'entul teologic al liberalis'ului cu 'esaCul lui super2icial :i #ag "espre calitatea "e ,at6 a lui +u'ne<eu :i "espre 2r65ia oa'enilor. 1iberalis'ul a sus5inut 'oralitatea "ar a negliCat "ina'ica religioas6 a Crucii singura care poate energi<a o #ia56 7n a:a 2el 7nc7t aceasta s6 se con2or'e<e eticii cre:tine.
II. APARI*IA ECUMENISMULUI

.rocesul "e "i#i<are 7n noi con2esiuni care a 'arcat "e<#oltarea protestant6 "up6 %e2or'6 a 7nceput 7n Curul anului 1800 s6 2ac6 loc unirii con2esiunilor 7n noi grupuri. *ntegrarea sau ecu'enis'ul 7nceput6 7n secolul al -l-0lea a 7nlocuit e?pansiunea 'isionar6 7n 'in5ile 'ultora. ,er'enul ecumenic pare s6 2i 2ost 2olosit pentru pri'a "at6 7n 1986 7ntr0o con2erin56 "espre proble'e "e cre"in56 :i "e or"ine. 9t7t ele'entele liberale c7t :i cele conser#atoare "in )iseric6 au participat la ea. Oca<ional pentru a aCunge la un consens teologia a 2ost cel 'ai 'ic nu'itor co'un 7n reali<area unit65ii "e
organi<are. Ecu'enis'ul a trecut prin trei 2a<e. Cooperarea noncon2esional6 :i intercon2esional6 a 7nceput 7n pri'ii ani ai secolului al -l-0lea. %eunirea organic6 a con2esiunilor cu "octrine teologice ase'6n6toare sau 'ai pu5in 14# Cretinismuf de-a lungul secolelor ase'6n6toare a luat a#7nt 7n secolul al --0lea. 7n anii recen5i s0au 7n'ul5it con2e"era5iile pe scar6 na5ional6 :i interna5ional6. A. Coo?erarea intercon2esional6 :i noncon2esionalO 1. .lanul "e unire 7ntoc'it "e congrega5ionali:ti :i pre<biterieni pentru a 2ace 2a56 lipsei "e pastori "in <ona "e 2rontier6 a 2ost aplicat 7ntre anii 1801 :i 1852 7n a#antaCul pre<biterienilor. Co'itetul 9'erican al 7'puternici5ilor pentru &isiunile /tr6ine i0a legat pe congrega5ionali:ti :i pe alte con2esiuni 7n str6"ania 'isionar6 interconfesional1. 2. Cooperarea nonconfesional1 a 2ost 'ult 'ai r6sp7n"it6. ,he 9'erican )ible /ociety Q/ocietatea )iblic6 9'erican6R a 2ost organi<at6 7n 1816 :i cre:tini "in "i2erite con2esiuni i0au spriCinit acti#itatea. 9cela:i principiu a 2ost ur'at "e 3niunea Dcolii +u'inicale 9'ericane 7n 1824 "e /ocietatea "e ,ractate 9'erican6 7n 1824 "e /ocietatea 7'potri#a /cla#iei 7n 1888 "e &i:carea =oluntar6 a /tu"en5ilor 7n 1886 "e $he"eoni care se ocup6 cu "istribuirea "e )iblii :i "e ,inerii pentru Cristos. B. Re9nirea or@anic= %eunirea organic6 are loc atunci c7n" con2esiuni separate renun56 la o e?isten56 corporati#6 pentru a 2or'a o con2esiune nou6. %eunirile organice s7nt 'ai u:or "e reali<at atunci c7n" e?ist6 uni2or'itate 7n teologie organi<are :i ritualuri. 1. )isericile 'eto"iste nor"ice :i su"ice care se separaser6 "in cau<a scla#iei s0au unit 7n anul 1989. &eto"i:tii ger'ani "in )iserica 3nit6 a Jra5ilor :i )iserica E#anghelic6 s0au unit 7n 1946 pentru a 2or'a )iserica E#anghelic6 3nit6 a. Jra5ilor. 9ceast6 nou6 con2esiune s0a unit 7n 1968 cu )iserica &eto"ist6 "in 1989 pentru a 2or'a 'area )iseric6 &eto"ist6 3nit6. )iserica .re<biterian6 3nit6 :i )iserica .re<biterian6 /.3.9. au 2or'at )iserica .re<biterian6 3nit6 /.3.9. 7n 1958. C7te#a grupuri "e luterani s0au unit ast2el 7nc7t "ou6 'ari biserici luterane )iserica 1uteran6 9'erican6 7n 1960 :i )iserica 1uteran6 "in 9'erica 7n 1962 au "e#enit o parte i'portant6 a scenei con2esionale a'ericane. 2. )iserici cu tipare teologice :i organi<atorice "eosebite au 2or'at reuniuni transcon2esionale. )iserica 3nit6 a Cana"ei i0a unit 7n 1925 pe pre<biterieni bapti:ti 'eto"i:ti :i congrega5ionali:ti. )iserica lui Cristos 7n 192; 7n China i0a inclus pe pre<biterieni bapti:ti :i 'eto"i:ti. 7n 194; )iserica "in su"ul *n"iei i0a a"us pe episcopalienii cu concep5ia lor episcopalian6 7'preun6 cu congrega5ionali:tii cu pre<biterienii :i cu 'eto"i:tii care a#useser6 2or'e "i2erite "e con"ucere a bisericii. 3nitarienii :i uni#ersali:tii s0au unit 7n 1961 pentru a 2or'a 9socia5ia 3nitarian6 3ni#ersalist6. Consultarea 7n leg6tur6 cu unirea )isericii propus6 7ntr0o pre"ic6 7n 1960 "e c6tre Eugene C. )laUe 7n Cate"rala Episcopal6 $race a lui La'es .iUe "in /an Jrancisco a ini5iat cea 'ai a'bi5ioas6 7ncercare "e reunire care a a#ut loc p7n6 7n pre<ent. 7n 1966 a 2ost 2or'ulat la +alias un plan "e unire "ar )iserica 3nit6 .re<biterian6 /.3.9. s0a retras 7n 19;2. +ac6 #a a#ea loc #reo"at6 aceast6 unire #a a"uce 7'preun6 7n Cur "e 25 "e Capitolul 7: 14' 'ilioane "e oa'eni cu <ece teologii :i organi<6ri "i2erite. 7n 19;; a 2ost 2or'at6 )iserica 3nit6 a 9ustraliei. C. Con;e!era:ii7e ec7e<iastice na:iona7e i interna:iona7e Cal#in 1uther :i Cran'er au "orit s60:i a"uc6 laolalt6 grupurile 7ntr0un conciliu pentru a "iscuta "espre unire. !in<en"or2 a 7ncercat s6 uneasc6 ger'anii "in .ennsyl#ania 7n ti'pul #i<itei sale 7ntre anii 1;89 :i 1;42. Hillia' Carey a propus o con2erin56 la CapetoMn 7n 1810 pentru a uni e2orturile 'isionare ale "i2eritelor grupuri. /a'uel /. /ch'ucUer Q1;99018;5R pro2esor luteran la /e'inarul $ettysburg a 2or'ulat o che'are la reunire 7n
N9pelul 2r65esc c6tre bisericile a'ericane@ "in 1888. 3n episcopalian Hillia' %. Euntington Q188801918R a propus 7n Ideea "isericii Q18;0R ca "iscu5ia "espre unire s6 2ie ba<at6 pe )iblie care este Cu#7ntul lui +u'ne<eu pe cre<urile uni#ersale care s7nt regula "e cre"in56 pe cele "ou6 sacra'ente :i pe episcopatul istoric. 9cest Npatrulater@ a 2ost a"optat 7n 1888 la 7nt7lnirea Con2erin5ei Episcopale 1a'beth. *"eile cuprinse 7n aceste "i2erite propuneri au 2ost i'portante 7n "iscu5iile pri#in" con2e"era5ia. 1. 7n orice siste' "e con2e"era5ie ecle<iastic6 "e<#oltat p7n6 acu' unit65ile care cooperea<6 7:i 'en5in su#eranitatea "ar cooperea<6 pentru a atinge scopuri "e interes co'un pentru grupurile participante. +i2erite con2esiuni protestante au 2or'at con2e"era5ii na2ionale a:a 7nc7t s6 poat6 coopera 7n sluCire. 7n 1905 bisericile protestante "in Jran5a au creat Je"era5ia .rotestant6 a Jran5ei. Je"era5ia .rotestant6 a )isericilor "in El#e5ia a luat 2iin56 7n 1920. +ar cel 'ai i'portant e?e'plu "e 2e"era5ie na5ional6 a 'ai 'ultor con2esiuni este Consiliul Je"eral al )isericilor lui Cristos "in 9'erica. El a luat 2iin56 7n 1908 c7n" "elega5ii a"una5i "in 80 "e con2esiuni au aprobat constitu5ia schi5at6 la o 7nt7lnire "e 'ai 7nainte 7n 1905. Cu#intele N"i#in +o'n :i &7ntuitor@ constituiau singura a2ir'a5ie teologic6 "in constitu5ie. .reocuparea 'aCor6 a Consiliului Je"eral a 2ost ca bisericile s6 coopere<e 7n ac5iuni sociale. Cre<ul social al bisericilor a"optat "e consiliu 7n"e'na bisericile s6 spriCine anu'ite ne#oi sociale cu' ar 2i abolirea 'uncii copiilor stabilirea unui salariu 'ini' pentru trai :i pre#e"eri pentru arbitraC 7n "isputele in"ustriale. 9u 2ost 7n2iin5ate "i2erite co'isii pentru a "uce la 7n"eplinire aceste progra'e precu' :i altele. +atorit6 acestui accent pus pe ac5iuni sociale :i "atorit6 ba<ei teologice slabe liberalii au reu:it s6 pun6 '7na puternic pe 2r7urile con"ucerii "up6 7n2iin5area consiliului. 1a 29 noie'brie 1950 Consiliul Je"eral s0a unit cu alte grupuri pentru a "e#eni Consiliul 4a5ional al )isericilor lui Cristos. Consiliul *nterna5ional al E"uca5iei %eligioase Con2erin5a &isiunilor /tr6ine a 9'ericii "e 4or" Consiliul &isiunilor *nterne :i "i2erite alte co'itete intercon2esionale s0au unit cu Consiliul Je"eral 7n noua organi<a5ie. 9cti#itatea 'isionar6 e"uca5ional6 social6 :i alte acti#it65i erau coor"onate "e aceast6 organi<a5ie 'ai 'are. lLou6<eci :i cinci "e con2esiuni protestante :i patru con2esiuni orto"o?e au "e#enit parte "in consiliu. )apti:tii "e /u" /ino"ul 1uteran &issouri :i penticostalii nu s7nt 7n Consiliul 4a5ional cu cei patru<eci "e 'ilioane "e
9lian5a E#anghelic6
D*XIA!-A *A *C$(*.ICJ (A.DIA!J

Cooperarea &isionar6 1910 E"inburgh #. 1948 9r2ister"a' iCi5Cl *nterna5ional se2 Ccilor Cre:tine Hon"schoten .6rt6:ia E#anghelic6 &on"ial6 1921 Consiliul &isionar *nterna5ional
I
1928 *erusali' 1988 ,a'bara' Q&a"rasR
I
194; Hhitby QOntarioR
I
1952 Hillingen
[b
1925 /tocUhol' =ia56 :i 'unc6 198;0 O?2or" 192; 1ausanne Cre"in56 :i or"ine 198; E"inburgh 195; $hana 1988 3trecht 1948 9'ster"a' Cosiliul &on"ial al )isericilor
I
1954 E#anston 1952 1un" 1961 4eM +elhi * 1968 3ppsala
I
19;5 4airobi
Capitolul 7: 14, constituen5i ai s6i. Consiliul )ritanic al )isericilor a 2ost 7n2iin5at 7n anul 1942. Conser#atorii nu au 7nt7r<iat s6 organi<e<e cooperarea prin con2e"era5ii na5ionale. Consiliul 9'erican al )isericilor Cre:tine a 2ost organi<at la 15 septe'brie 1941 pentru a "isputa preten5ia Consiliului Je"eral "e a #orbi 7n nu'ele tuturor protestan5ilor. )iserici care s7nt legate 7n orice 2el "e Consiliul 4a5ional nu s7nt acceptate ca 'e'bre. Consiliul 9'erican este con"us "e Cari &clntire care se opune Consiliului 4a5ional 7n paginile re#istei -he Christian &eacon QJarul Cre:tinR. 9cest consiliu pretin"e c6 repre<int6 7n Cur "e "ou6 'ilioane "e protestan5i. 9socia5ia 4a5ional6 a E#anghelicilor care este 'ai pu5in agresi#6 "ec7t Consiliul 9'erican "ar nu 'ai pu5in loial6 cre"in5ei istorice a cre:tinis'ului :i0a a#ut pri'a 7ntrunire anual6 la Chicago 7n 'ai 1948. +elega5ii au acceptat constitu5ia pro#i<orie ce 2usese schi5at6 la o 7nt7lnire 7n /aint 1ouis 7n aprilie 1942 la care participaser6 150 "e e#anghelici. Organi<a5ia are o '6rturisire "e cre"in56 e#anghelic6 pe care con2esiunile bisericile locale :i oa'enii 7n 'o" in"i#i"ual o accept6. 9socia5ia 4a5ional6 a E#anghelicilor are co'isii care lucrea<6 la "i2erite proiecte 7n leg6tur6 cu subiecte ca 'isiuni e"uca5ie e#angheli<are :i asisten56 social6. /e'inariile anuale pentru pastori :i pentru stu"en5i au pro"us un 'ai 'are interes 7n cercurile cre:tine pentru a intra 7n #ia5a public6 :i 7n politic6. .ublica5ia lui perio"ic6 $nited *vangelical Action Q9c5iunea E#anghelic6 3nit6R "6 7n 'o" regulat rapoarte "espre acti#it65i "e interes co'un pentru cei c7te#a 'ilioane "e 'e'bri pe care organi<a5ia s0a angaCat s60i repre<inte. 7n 'ulte 56ri "in lu'e aceste 2e"era5ii protestante na5ionale au 2ost 2or'ate pentru a asigura o agen5ie pentru cooperare intercon2esional6. Jiecare "intre ele a sti'ulat cererea "e a se crea un consiliu ecu'enic care s6 cuprin"6 bisericile protestante "in lu'e.
2. +i2erite con2esiuni au 7n2iin5at organi<a5ii interna2ionale 7n care acelea:i con2esiuni "in "i2erite na5iuni pot acti#a 7n cooperare pentru a 7'plini 5elurile acelei con2esiuni 7n toat6 lu'ea. +in 186; anglicanii "in 7ntreaga lu'e s0au 7nt7lnit o "at6 la <ece ani 7n Con2erin5a 1a'beth pentru a anali<a proble'e "e interes co'un pentru anglicani. 9lian5a .re<biterian6 &on"ial6 a 2ost organi<at6 7n 18;5 :i :i0a 5inut pri'a 7ntrunire 7n 18;; la E"inburgh. Consiliul Congrega5ional *nterna5ional :i0a a#ut pri'a 7ntrunire 7n 1891. 9lian5a &on"ial6 )aptist6 a 2ost 7n2iin5at6 7n 1905 pentru a se ocupa "e proble'e "e interes co'un pentru to5i bapti:tii. Eot6r7rile acestor consilii s7nt nu'ai consultati#e :i pot s6 2ie sau s6 nu 2ie puse 7n aplicare "e grupurile "e 'e'bri. Je"era5ia 1uteran6 &on"ial6 organi<at6 7n 2inal la 1un" 7n 194; s0a 7nt7lnit "e c7te#a ori "e la 7nte'eierea ei 7n 1928. Di 'eto"i:tii au un Consiliu &eto"ist &on"ial care a 7nceput 7n 1881. 9ceste con2erin5e care str7ng laolalt6 na5ionali cu aceea:i cre"in56 "in 'ulte 56ri le "au cre"incio:ilor un nou senti'ent al unit65ii 7n cre"in56 :i practic6 :i 7nt6resc i"eea 2e"era5iei ecu'enice a tuturor con2esiunilor. +in ti'pul conciliilor ecu'enice "e la 4iceea Constantinopol :i Calce"on 7n secolele al *=0lea :i al =0lea nu a 'ai 2ost o ase'enea cooperare 7ntre
141
biserici ca 7n ulti'ii ani. Jon"at6 la 1on"ra 7n 1846 cu aproape 800 "e participan5i 9lian5a E#anghelic6 a luat o po<i5ie teologic6 hot6r7t6 care i0a legat 'ai "egrab6 pe in"i#i<i "ec7t bisericile. Ca ur'are 7n Curul anului 1900 organi<a5ia a "e#enit inacti#6 7n ti'p ce ap6reau alte organi<a5ii care pro'o#au cooperarea intercon2esional6 :i interna5ional6. 7ns6 ea a 'arcat pri'ul pas 7n "e<#oltarea unei organi<a5ii ecu'enice 'o"erne. /chi5a al6turat6 arat6 "e<#oltarea Consiliului &on"ial al )isericilor. Consiliul &on"ial al )isericiLor "atorea<6 'ult "i2eritelor con2erin5e 'isionare interna5ionale care au 7nceput 7n 1854 la 4eM XorU. 9colo au 2ost pre<en5i 1800 "e li"eri "in toat6 lu'ea :i "in toate con2esiunile protestante 7ntrunirea "e la E"inburgh "in 19a10 a reunit 1200 "e "elega5i "e la 160 "e societ65i angaCate 7n lucrarea 'isionar6. %epre<entarea la 7nt7lnire s0a 26cut pe 56ri. Charles E. )rent Q186201929R 4athan /o"erblo' Q186601981R :i Hillia' ,e'ple Q188101944R au 2ost at7t "e i'presiona5i "e natura ecu'enic6 a 7nt2lnirii 7nc7t :i0au "e"icat #ie5ile lor reali<6rii unit65ii cre:tine. 9ceast6 7nt2lnire a pus ba<ele pentru Consiliul &on"ial al )isericilor. .ublicarea 7n 1911 a re#istei International evie/ of (issions Q%e#ista *nterna5ional6 a &isiunilorR :i 2or'area 7n 1921 a Consiliului &isionar *nterna5ional au 2ost re<ultate i'portante ale 7nt7lnirii "e la E"inburgh. /0au 5inut iar6:i 7nt7lniri interna5ionale ale organi<a5iilor 'isionare :i ale bisericilor la *erusali' 7n 1928 :i la &a"ras 7n 1988. 1a &a"ras pentru pri'a "at6 au a#ut repre<entan5i c7te#a "in bisericile in"igene. .ri'a 7nt7lnire care s0a ocupat "e teologia :i "e organi<area bisericilor a 2ost Con2erin5a &on"ial6 asupra Cre"in5ei :i a Organi<6rii 5inut6 la 1ausanne 7n 192;. Episcopul Charles )rent "e la )iserica Episcopal6 .rotestant6 a /tatelor 3nite 2inan5at "e un ca"ou 'are 7n bani "e la L. .ierpont &organ a a#ut 7n 'are parte 'eritul "e a 2i organi<at 7nt7lnirea a peste 400 "e "elega5i repre<ent7n" 108 con2esiuni. .articipan5ii au 2ost con:tien5i "e unitatea lor 7ntr0o singur6 )iseric6 sub con"ucerea lui Cristos :i au cerut 5inerea unei alte 7nt7lniri. 9ceast6 7nt7lnire care s0a ocupat "e ase'enea "e Cre"in56 :i Organi<are s0a 5inut la E"inburgh 7n #ara anului 198;. .este 500 "e "elega5i "in 128 "e biserici :i 48 "e 56ri au "iscutat proble'e teologice. *"eea unit65ii 7n "i#ersitate pare s6 2i 2ost cea 'ai i'portant6 7n 'in5ile li"erilor c7n" "iscutau "espre cre"in5a co'un6 sacra'ente :i natura )isericii. 3n alt grup "e 7nt7lniri interna5ionale 7n aceast6 perioa"6 a 2ost "e#otat te'ei "espre N=ia56 :i lucrare@. .ri'a 7nt7lnire care trebuia s6 anali<e<e #ia5a :i lucrarea a a#ut loc 7n august 1925 la /tocUhol' prin e2orturile lui 4athan /o"erblo' pri'atul /ue"iei. .rogra'ul a 2ost "e#otat planurilor pentru o 'ai bun6 or"ine econo'ic6 :i politic6. Cei 600 "e "elega5i repre<ent7n" peste 90 "e biserici "in 8; "e 56ri nu au 7ncheiat lucr6rile p7n6 c7n" nu au reco'an"at insistent 7n2iin5area unui consiliu uni#ersal la $ene#a. O a "oua
7nt7lnire la 2el "e 'are la O?2or" 7n 198; s0a unit cu cea "e la E"inburgh care se ocupa "e cre"in56 :i or"ine :i care a a#ut loc 'ai t7r<iu 7n acea #ar6 pentru a con#oca un consiliu interna5ional al bisericilor care s6 uneasc6 'i:c6rile NCre"in56 :i organi<are@ :i N=ia56 :i lucrare@. Capitolul 7: 145 7nt7lnirea a 80 "e li"eri la 3trecht 7n pri'6#ara lui 1988 a a#ut ca re<ultat elaborarea unei constitu5ii pro#i<orii2 a unui plan "e organi<are pentru Consiliul &on"ial al )isericilor :i crearea unui Co'itet .ro#i<oriu care s601 tra"uc6 7n #ia56. 7ntre 22 august :i 4 septe'brie 1948 peste 850 "e "elega5i repre<ent7n" 150 "e culte "in 44 "e 56ri s0au 7nt7lnit la 9'ster"a'. 9ceast6 7nt7lnire a 7'plinit sarcina "e a crea un consiliu ecu'enic 'on"ial. )apti:tii "e /u" "in /tatele 3nite )iserica %o'ano0Catolic6 :i /ino"ul 1uteran &issouri nu i s0au al6turat nicio"at6. =isul lui Hillia' ,e'ple "e a 7n2iin5a o organi<a5ie ecle<iastic6 interna5ional6 s0a reali<at c7n" "elega5ii "iscutau N+e<or"inea o'ului :i planul lui +u'ne<eu@. &ul5i "intre sus5in6torii proiectului erau a'ericani i'plica5i "e ase'enea 7n Consiliul Je"eral al )isericilor. %e<ultatul 'aCor al 7nt7lnirii a 2ost 2or'area Consiliului &on"ial al )isericilor cu se"iul la $ene#a. Consiliul &on"ial este 2or'at "intr0o a"unare care se 7ntrune:te o "at6 la :apte ani un co'itet central care se 7ntrune:te anual un secretariat a"'inistrati# :i "i2erite co'isii care lucrea<6 la proble'ele 'aCore care stau 7n 2a5a organi<a5iei.8 C7te#a biserici orto"o?e "in statele co'uniste au intrat 7n consiliu iar la 7nt7lnirea consiliului "in 1961 "e la 4eM +elhi la '6rturisirea "octrinar6 a 2ost a"6ugat6 e?presia N"up6 /cripturi@. +up6 cea "e a patra 7ntrunire a sa la 3ppsala /ue"ia 7n 1968 Consiliul &on"ial a a"optat o orientare "e st7nga "in punct "e #e"ere social econo'ic :i politic consi"er7n" c6 '7ntuirea este p6'7nteasc6 :i 2i<ic6 'ai "egrab6 "ec7t spiritual6. O alt6 7nt7lnire care a a#ut loc 7n 19;8 la )angUoU ,ailan"a a "iscutat te'a N&7ntuirea ast6<i@ :i a interpretat '7ntuirea ca 2iin" procesul "e u'ani<are a societ65ii care are "rept scop eliberarea o'ului "e toate 2or'ele "e opresiune :i crearea unei noi societ65i pe p6'7nt. 9 cincea 7ntrunire "e la 4airobi Ienya 7n 19;5 spriCinea Nprogra'ele re#olu5ionare ale gherilelor ne'ilitare@ ale re#olu5iei :i a a"optat o po<i5ie care echi#ala cu teologia eliber6rii orientat6 spre socialis'. 9t7t Consiliul 9'erican al )isericilor Cre:tine c7t :i 9socia5ia 4a5ional6 a E#anghelicilor au r6spuns la 7ncercarea 2or5elor liberale "e a crea o biseric6 ecu'enic6 prin crearea organi<a5iilor interna5ionale conser#atoare. Consiliul *nterna5ional al )isericilor Cre:tine a 2ost 7n2iin5at la 9'ster"a' 7n 1948 cu "ou6 s6pt6'7ni 7nainte "e 7nt7lnirea "escris6 'ai sus cu scopul "e a se opune liberalis'ului :i a "e<#olta spiritul e#anghelic interna5ional. 1a o 7nt7lnire "in Olan"a 7n august 1951 a 2ost 7n2iin5at6 .6rt6:ia E#anghelic6 &on"ial6 pentru a asigura p6rta:ie :i pentru a coor"ona 7nt7lnirea "escris6 'ai sus cu scopul "e a se opune liberalis'ului :i a "e<#olta spiritul e#anghelic interna5ional. 1a o 7nt7lnire 7n Olan"a 7n 9ugust 1951 a 2ost 7n2iin5at6 .6rt6:ia E#anghelic6 &on"ial6 pentru a asigura p6rt6:ie :i pentru a coor"ona acti#it65ile 9socia5iei 4a5ionale a E#anghelicilor cu cele ale e#anghelicilor "in 7ntreaga lu'e. Cooperarea "intre Consiliul &on"ial al )isericilor :i )iserica %o'ano0Catolic6 a 2ost "eCa "escris6. C7n" cine#a anali<ea<6 7n 'o" obiecti# aceast6 'i:care spre unitate ecle<iastic6 'on"ial6 este constr7ns s6 se 7ntrebe la ce s0a g7n"it Cristos atunci
466
c7n" a #orbit "espre unitatea )isericii /ale: la unitatea "e tip organi<a5ional "escris6 'ai sus sau la unitatea spiritual6 pe care o au cre"incio:ii "in )iserica in#i<ibil6 ,rupul lui Cristos prin El care este Capul. 9"e#6rata )iseric6 #a 2i 7ntot"eauna un organis' #iu :i nici o organi<a5ie sau 'a:in6rie u'an6 nu #a putea 7nlocui aceast6 unitate spiritual6 care 2ace "in )iseric6 singurul corp cu a"e#6rat interna5ional "in lu'e. O ase'enea unitate a spiritului nu #a pune nicio"at6 7n pri'eC"ie "octrina orto"o?6 pe care Consiliul &on"ial a 'ini'al1<at0o pentru a putea inclu"e 7n progra'ul ei aspecte care nu se potri#esc cu aceast6 "octrin6.
III. E0PANSIUNEA CRETIN$ I RE%NNOIREA

,eologiile ra"icale care 7ncearc6 s6 seculari<e<e )iserica printr0o econo'ie 'ar?ist6 :i printr0un relati#is' e?isten5ial s7nt 7n proces "e "e<integrare a:a cu' au 2ost liberalis'ul :i neoorto"o?ia 7n "eceniile anterioare. Ecu'enis'ul este 7n 7ncurc6tur6 "eoarece 7n general el ignor6 e#angheli<area ur'6rin" s6 pro'o#e<e re#olu5ia ra"ical6 politic6 :i social6. *n"i2eren5a :i chiar ostilitatea "e la ba<a lui i0au st7nCenit acti#itatea. +ean Ielley 7n cartea sa 5h% the Conservative Churches Are )ro/ingN Q+e ce cresc bisericile conser#atoareR scoate 7n relie2 pe "e o parte "eclinul 'e'bralit65ii bisericilor care spriCinesc teologia ra"ical6 :i ecu'enis'ul iar pe "e alt6 parte cre:terea surprin<6toare a bisericilor e#anghelice. +e:i nu a a#ut loc nici o tre<ire spiritual6 7n lu'e "up6 cea "intre 1901 :i 190; au a#ut :i au loc tre<iri regionale care se pro"uc 'ai "egrab6 7n societ65ile agricole rurale "ec7t 7n na5iunile urbane in"ustriali<ate. )iserica 9nglican6 :i alte biserici "in Ienya :i 3gan"a au cunoscut "up6 1980 'ari ca'panii "e e#angheli<are :i 'ari tre<iri spirituale tre<iri care 'ai continu6 7nc6 7n acele locuri. ,riburile Halla'o "in Etiopia "oar cu un nu'6r 'ic "e cre:tini c7n" 'isionarii au 2ost obliga5i s6 plece "in cau<a r6<boiului etiopian "e la 'iClocul anilor 1980 7n 1964 nu'6rau 7n Cur "e 100.000. 3nei tre<iri "in *n"one<ia care a 7nceput 7n 1965 i s0a 26cut publicitate e?agerat6 "ar 7ntre 1965 :i 196; au 2ost con#erti5i 7n ,i'or 7n Cur "e 200.000 "e persoane. ,re<irea continu6 7n Coreea un"e 7n Cur "e 25 la sut6 "in popula5ie s7nt cre:tini. 1u'ea apusean6 a a#ut c7te#a tre<iri. ,re<irea "in 1950 "e la Colegiul Hheaton :i cea "in 2ebruarie 19;0 "e la Colegiul 9sbury au a#ut un i'pact puternic prin '6rturisirea echipelor "e stu"en5i care 'ergeau la alte uni#ersit65i. ,re<irea /asUatcheMan "in 19;1 care a 7nceput cu lucrarea lui %alph :i 1ou /utera 7n )iserica )aptist6 Ebene<er a lui Hillia' 1. &c1eo" "in /asUatoon a a"us tre<irea 7n toate pro#inciile "e prerie "in Cana"a. 1ucrarea lui )illy $raha' :i a 'ultor altor e#angheli:ti :i 'i:carea caris'atic6 "in "i2erite con2esiuni precu' :i N'i:carea *sus@ s7nt '6rturie a lucr6rii continue a +uhului /i't 7n biserici. 92rica are ca' 200 "e 'ilioane "e cre:tini ceea ce repre<int6 aproape Cu'6tate "in popula5ie iar nu'6rul continu6 s6 creasc6. Este 'are ne#oie "e con"uc6tori e"uca5i :i "e ase'enea este ne#oie s6 se "e<#olte biserici in"igene Capitolul 7: 14#iabile. /0ar putea ca 'isionarii s60:i a"uc6 cea 'ai 'are contribu5ie prin e"ucarea con"uc6torilor na5ionali. 7n ti'p ce puterea petrolului lu'ii 'usul'ane :i rena:terea 'isiunilor 'usul'ane agresi#e 2ac ca acea parte a lu'ii cu aproape ;00 "e 'ilioane "e 'usul'ani s6 2ie greu "e e#angheli<at e?ist6 se'ne "e schi'bare. &ul5i 'usul'ani "in *n"one<ia au "e#enit cre:tini. 9l5ii "in 92rica r6spun" 7n nu'6r consi"erabil. .rin acti#itatea spitalului o2tal'ologie "in Iano 4igeria E#anghelia lui Cristos a aCuns la 'ul5i a2ricani. 9'erica Central6 :i "e /u" e?peri'entea<6 o cre:tere 26r6 prece"ent a bisericilor protestante 'ai ales 7n s7nul grupurilor penticostale "in Chile :i )ra<ilia. 1uis .alau are 'ulte crucia"e "e 'as6 urbane 7n 'arile ora:e latine. Cre:tinis'ul 7n Europa co'unist6 :i 7n 9sia co'unist6 este 2oarte ase'6n6tor cu cel "in cartea Japtelor apostolilor. 7n aceste 56ri cre:tinii se 7nt7lnesc :i '6rturisesc 7n secret "ar cre:terea este continu6 :i i'presionant6. )iserica )aptist6 %us6 cuprin"e peste 500.000 "e oa'eni. 3:ile '6rturisirii se "eschi" "in nou 7n China co'unist6 7n ulti'ii ani. 7n ciu"a acesteid e?pansiuni cre:tinis'ul tot nu este 7nc6 o religie 'aCoritar6 7n lu'e. 7n 19;8 cre:tinii "e toate 2elurile totali<au un nu'6r "e peste 950 "e 'ilioane. &usul'anii nu'6rau ;00 "e 'ilioane iar Ein"u:ii peste 500 "e 'ilioane "intr0o popula5ie a lu'ii "e peste 4 'iliar"e. 7n 2elul acesta un s2ert "in popula5ia lu'ii care este cre:tin6 'ai are 7nc6 un c7'p "e 'isiune care cuprin"e trei s2erturi "in locuitorii lu'ii.
NOTE
1. .eter $. &o"e Source &oo' and &i"liographical )uide for American
Church Histor% Q&enasha His: )anta 1921R p. 66906;1. 2. $eorge I.9. )ell e". Documents on Christian $nit% Q1on"on: O?2or" 3ni#ersity .ress seria a 80a 198001948R p. 292029;P Eenry )ettenson Documents of the Christian Church Q4eM XorU: O?2or" 3ni#ersity .ress e". a 20a 1968R p. 8880884. 8. )ettenson Documents, p. 8880884. 4. E#anston *3: Earper 19;2. BISERICA I SOCIETATEA %N TENSIUNE DUP$ '"'1
CONCLU5IId PROBLEME I PERSPECTI(E

7ntot"eauna )iserica a 2ost con2runtat6 cu proble'e "ar s2era "e cuprin"ere :i intensitatea proble'elor ei "e acu' par a 2i 'ai 'ari "ec7t oric7n" 7nainte 7n istorie. +atorit6 'arii cre:teri nu'erice a popula5iei lu'ii :i "atorit6 nu'6rului "e oa'eni care a"er6 la religiile necre:tine re7n#iate cre:tinis'ul "e#ine o religie 'inoritar6 7n lu'e. Cei care "e#in pesi'i:ti "atorit6 acestor proble'e ar trebui s60:i a'inteasc6 2aptul c6 tre<irile spirituale au 26cut ca )iserica s6 "e#in6 'ai #iguroas6.
I. PROBLEME
A. Stat97 sec97ar !e8ocratic i ce7 tota7itar Cu toate c6 a'enin5area ca lu'ea s6 aCung6 sub "o'ina5ia $er'aniei na<iste totalitare a *taliei 2asciste :i a Laponiei i'perialiste s0a s27r:it o"at6 cu cel "e0al "oilea r6<boi 'on"ial 7n 56ri "in 9'erica "e /u" "in 92rica :i "in 9sia 2or5ele re#olu5ionare au "us la putere gu#erne totalitare "e "reapta. 9ceste regi'uri 7l pri#ea<6 "e obicei pe in"i#i" "e libertatea "e e?pri'are :i "e libertatea religioas6. +e ase'enea unele regi'uri au re2u<at s6 a"'it6 'isionari sau i0au e?pul<at. &ul5i 'e'bri ai clerului ro'ano0catolic au 7n2runtat "eschis acele gu#erne 7ntr0o 7ncercare "e a pune cap6t opresiunii :i "e a 7n2iin5a gu#erne noi a"eseori 'ar?iste. ,eologia eliber6rii care a ap6rut 7n 9'erica 1atin6 pretin"e a 2i ba<at6 pe )iblie "ar ea este "o'inat6 'ai 'ult "e i"eile 'ar?iste ale re#olu5iei pentru 7ncetarea opresiunii. &isionarii s7nt prin:i 7ntre co'pasiunea lor pentru cei e?ploata5i :i s6raci :i 7ntre statutul lor ca 'usa2iri 7n 5ar6. Conte?tuali<area teologiei cu scopul "e a sc6pa "e Ni'perialis'ul apusean@ a "e#enit "e ase'enea o proble'6 7n 9'erica 1atin6 7n 92rica :i 7n 9sia. 9r trebui oare s6 2ie conte?tuali<area o aplica5ie a principiilor biblice la cultura in"igen6 sau teologia este aceea care ar trebui s6 2ie 7ntot"eauna 'o"i2icat6 7n con2or'itate cu conte?tul opresiunii :i al unei or"ini noi a"eseori 'ar?ist6V Co'unis'ul totalitar a 2ost :i 7nc6 'ai este o a'enin5are 'aCor6 la a"resa cre:tinis'ului. El este co'parabil cu in#a<iile barbarilor asupra *'periului %o'an :i cu ri"icarea 'aho'e"anis'ului 7n secolul al =E0lea. Co'unis'ul 1-# Cretinismul de-a lungul secolelor nu este nu'ai un siste' social econo'ic :i politic. +atorit6 'esaCului lui "espre oa'eni uni5i care caut6 prin #iolen56 o or"ine 'ai bun6 7n lu'e or"ine a c6rei #enire este 7n g7n"irea lor tot at7t "e ine#itabil6 pe cu' este r6s6ritul soarelui 7n 2iecare <i co'unis'ul are "e ase'enea conota5ii religioase. Co'uni:tii pun '7na pe putere cu aCutorul unei 'inorit65i "e"icate spriCinite "e 2or56 ar'at6 sau "e a'enin5area cu ase'enea 2or56. 9cu' co'unis'ul "o'in6 peste o trei'e "in popula5ia lu'ii prin 2olosirea inteligent6 a tehnicilor 'o"erne ale re#olu5iei :i ale co'unica5iei 7n 'as6. El se 7ntin"e "e la r7ul Elba 7n Europa p7n6 pe coasta .aci2icului "in 9sia :i "e la &area )altic6 :i 9"riatic6 7n Europa p7n6 la grani5ele *ranului :i *n"iei 7n 9sia. +atorit6 pre'iselor lui "e ba<6 'aterialiste :i ateiste oriun"e aCunge la putere co'unis'ul se opune cre:tinis'ului. Con"uc6torii "in 56rile co'uniste 7i e?pul<ea<6 pe 'isionari :i persecut6 biserica na5ional6 7n 'o" "eschis sau pe ascuns.
%i"icarea statului "e'ocratic "in =est a creat "e ase'enea proble'e pentru grupurile religioase. +iscu5iile "in ce 7n ce 'ai 'ulte "espre li'itarea sau 7ncetarea scutirii "e i'po<ite a contribu5iilor tri'ise grupurilor cre:tine sau societ65ilor "e caritate #a li'ita probabil ceea ce #or "a oa'enii. %egle'entarea gu#erna'ental6 a :colilor 2on"ate "e cre:tini 7n /.3.9. li'itea<6 e?pri'area religiei lor 7n ciu"a protec5iei pe care le0o acor"6 pri'ul a'en"a'ent la constitu5ie. B. Misi9ni 9'enin5area co'unis'ului este legat6 "e proble'ele 'isiunilor "eoarece acolo un"e co'unis'ul controlea<6 o 5ar6 'isiunile :i0au 7ncetat acti#itatea :i 'isionarii s7nt e?pul<a5i. 9ceasta s0a a"e#erit 7n 1949 c7n" co'uni:tii au aCuns la putere 7n China. %eac5ia na5ionalist6 7'potri#a colonialis'ului 7n 9sia 92rica :i 9'erica 1atin6 a tins s6 i"enti2ice 'isionarii cu regi'urile i'periale trecute oric7t "e bine#oitoare ar 2i 2ost acele regi'uri sau c7t "e 'ult au aCutat ele la "e<#oltarea poten5ialului econo'ic al 56rii. +eoarece ,ratatul "e la ,ientsin "in 1858 obliga China s60:i "eschi"6 por5ile pentru 'isionari 'isionarii au 2ost i"enti2ica5i cu i'perialis'ul apusean. 9cel tratat a 2ost abrogat abia 7n al "oilea r6<boi 'on"ial. +up6 1945 :i0au c7:tigat libertatea 'ulte noi na5iuni 'ongoloi"e "in 9sia :i na5iuni negroi"e "in 92rica. 9supra 'isiunilor au 2ost i'puse restric5ii iar 7n unele locuri "e e?e'plu 7n *n"ia :i 9rabia /au"it6 li s0a re2u<at intrarea noilor 'isionari. ,eologia conte?tuali<at6 :i teologia liberal6 au 2ost 7ncerc6ri "e a crea siste'e teologice legate "e ne#oile na5ionale. %ena:terea bu"is'ului :i a hin"uis'ului a con"us 2ie la restric5ii asupra 'isionarilor 2ie la re2u<area a"'iterii lor. 4oua #italitate a 'aho'e"anis'ului cuplat6 cu puterea #eniturilor 7n 'iliar"e "e pe ur'a petrolului nu nu'ai c6 a 7nchis pentru 'isionari Orientul 9propiat :i &iClociu "ar a creat resurse pentru 'isiunile isla'ice :i pentru "i2u<area la Conclu3ii 1-' ra"io a acelei cre"in5e. 3n 'agni2ic te'plu isla'ic nou 7n 1on"ra este o alt6 'ani2estare a 'isiunilor isla'ice 7n Europa. Di liberalii s0au opus 'isionarilor 'ai conser#atori. 7n 1981 un grup intercon2esional a 2on"at 1ay'enFs Joreign &issionary *nGuiry care supra#eghea 'isiunile 7n *n"ia )ur'a China :i Laponia. %aportul ethin'ing (issions Q%eg7n"irea 'isiunilorR "at *n 1982 sub pre:e"en5ia lui Hillia' E. EocUing pro2esor "e 2ilo<o2ie la Ear#ar" sugera continuarea 'isiunilor pe principii care s6 accentue<e acti#it65ile "e asisten56 social6 prin 'e"ica'ente e"uca5ie :i prin alte 'iCloace pe l7ng6 e#angheli<are. +up6 p6rerea lui 'isionarii ar trebui s6 2ac6 o leg6tur6 7ntre cre"in5a lor :i orice i"ei co'une ar g6si ei 7n religiile p6g7ne. Japtul acesta ar i'plica sincretis'ul. 1iberalii "e ase'enea 7ncuraCau ecu'enis'ul 7n 'isiuni. Een"riU Irae'er Q188601965R a criticat raportul 7n cartea sa -he Christian (essage in a .on-Christian 5orld Q&esaCul Cre:tin 7ntr0o lu'e necre:tin6R Q1988R :i s0a opus oric6rui sincretis' al E#angheliei cu religia p6g7n6. %ecesiunea "in 1980 :i in2la5ia actual6 'are cu costurile cresc7n"e pentru energie au "us la cre:terea ne#oii unui spriCin econo'ic 'ai 'are pentru 'isionarii "in alte 56ri pe '6sur6 ce #aluta a'erican6 se "e#alori<ea<6. Cre:tinii "in 56rile apusene au tot 'ai pu5ini bani "e o2erit "eoarece i'po<itele 'ari :i in2la5ia ero"ea<6 #aloarea banilor. 7n 19;9 in2la5ia a#ea #aloarea 'e"ie "e 18 8 la sut6 7n /tatele 3nite. 7n ciu"a acestui 2apt 7n 19;9 a'ericanii au "at peste 48 "e 'ilioane "e "olari pentru 2ilantropie :i cau<e religioase. 9proape o Cu'6tate "in su'6 a 2ost "onat6 pentru cau<e religioase. &ai 'ult "e Cu'6tate "in to5i 'isionarii "in lu'e pro#in "in /tatele 3nite. Ei a:teapt6 spriCin "in partea cet65enilor religio:i ai acestei 56ri. C. Dec7in97 8ora7 Cre:terea i'oralit65ii se?uale a be5iei a "i#or5ului a nu'6rului "e cupluri nec6s6torite care tr6iesc 7'preun6 :i tonul 'oral sc6<ut al 'ultor progra'e "e ra"io :i tele#i<iune a'enin56 stabilitatea 2a'iliei 7n 9pus. &oralitatea celor "in ser#iciile publice pare a 2i 7n "eclin. =7rsta 'e"ie a "elic#en5ilor a sc6<ut
7ntr0at7t 7nc7t cea 'ai 'are parte a "elic#entelor "in /tatele 3nite s7nt co'ise "e tineri 'aCoritatea a"olescen5i. 7ntre 1961 :i 19;6 "elic#enta s0a "ublat. .este 10 'ilioane "e a'ericani s7nt alcoolici "intre care aproape 8 'ilioane s7nt 2e'ei. 7n Cur "e "ou6 trei'i "intre toate acci"entele 'ortale "e auto'obile s7nt legate "e 2olosirea alcoolului. 9ceste proble'e par a 2i co'une tuturor na5iunilor apusene. D. UrCani<area &igrarea general6 a popula5iei "in 7ntreaga lu'e "e la sat la ora: :i 7nstr6inarea 'uncitorilor "e biseric6 o2er6 con"ucerii acesteia un alt "o'eniu "e lucru. =ia5a 7n suburbii tin"e s6 i<ole<e :i s6 separe oa'enii "e proble'ele urbane. .opula5ia esti'at6 7n 1980 7n ,oUyo era "e aproape 20 "e 'ilioaneP 7n &e?ico City 7n Cur "e 14 'ilioaneP :i 7n 4eM XorU "e aproape 18 'ilioane. /e esti'ea<6 c6 "ou6 cinci'i "in popula5ia lu'ii locuie:te 7n <onele suburbane :i urbane. Japtul acesta creea<6 "elic#ent6 cri'6 :i supraaglo'erare 7n 1-H Cretinismul de-a lungul secolelor 'ahalale :i p7n6 recent cau<a 'igrarea clasei "e 'iCloc spre suburbii. O"at6 cu 7n'ul5irea negrilor 7n ora:e :i a altor encla#e etnice 7n ora:ele "in 92rica "e /u" :i /tatele 3nite apar proble'ele rasiale. Este bine#enit 2aptul c6 )iserica "e<#olt6 rapi" noi lucr6ri urbuie. Cre:tinii 'ani2est6 un interes nou pentru aplicarea E#angheliei la proble'ele rasiale :i urbane precu' :i la sal#area personal6. E. *nstitu5ionali<area ,en"in5a "e a institu5ionali<a :i "e a birocrati<a )iserica :i "e a 2ace "in ea o parte a culturii constituie o a'enin5are la a"resa cre:tinis'ului "ina'ic. %eligia ci#il6 un a'estec "e patriotis' :o#inist orb cu o etic6 "enaturat6 :i o teologie na5ionalist6 tin"e 7n continuare s6 lege )iserica "e starea "e lucruri "in stat :i s6 o 2ac6 s60:i piar"6 respectul celor ce au cu a"e#6rat ne#oie "e aCutorul ei.
II. PERSPECTI(E
Care s7nt perspecti#ele pentru un cre:tinis' pus 7n 2a5a acestor proble'eV Cel ce stu"ia<6 istoria )isericii 7:i #a a'inti alte epoci c7n" se p6rea c6 proble'ele :i "u:'anii )isericii o #or cople:i. Ea a biruit proble'ele 2oarte "i2icile cau<ate "e arienii eretici :i "e in#a<iile ger'anice p6g7ne 7ntre anii 8;5 :i 500 :i "e a'enin5area "in partea 'aho'e"anis'ului 7n secolele al =E0lea :i al =**&ea. A. Tre<ire s?irit9a7= i eBan@Ae7i<are %epetarea per'anent6 a tre<irilor spirituale 7n 56rile "e pe coastele 9tlanticului 7n #re'uri "e cri<6 a re7nnoit )iserica aCut7n"0o s6 sluCeasc6 Npropriei sale genera5ii@. +e:i tre<irea spiritual6 "e ni#elul 'arilor rena:teri pe continentul Europei 7n 9nglia :i 7n 9'erica nu 2ace parte "in scena conte'poran6 e?ist6 'ulte "o#e<i care pun 7n lu'in6 2or5ele tre<irii spirituale 7n lu'ea "e a<i. )illy $raha' personal :i prin ra"io :i tele#i<iune a aCuns cu E#anghelia la 'ai 'ul5i oa'eni "ec7t oricare alt o' "in istorie. /7nt 7n plin6 acti#itate 'i:c6ri pentru e#angheli<area tinerilor :i pentru che'area lor pe c7'pul "e 'isiune pentru a0i pro#oca s6 se i'plice 7n lucrarea 'isionar6 precu' :i 'i:c6ri "e a e#angheli<a anu'ite grupuri speciale. /e 2ac e2orturi pentru pro'o#area e#angheli<6rii 7n con2esiunile istorice 7n ciu"a preocup6rii lor pentru e#anghelia social6. Cre:terea )isericii sti'ulat6 "e acti#itatea lui +onal" &c$a#ran "e la /chool o2 Horl" &ission QDcoala "e &isiune &on"ial6R la /e'inarul ,eologic Juller a pro'o#at e#angheli<area 26cut6 "e )iseric6 at7t 7n 9'erica c7t :i 7n str6in6tate. B. Renaterea teo7o@iei CiC7ice %ena:terea interesului pentru teologia biblic6 > un interes care 7n bisericile liberale a 2ost sti'ulat 7ntr0o oarecare '6sur6 "e Iarl )arth > este un 2apt 7ncuraCator. 7n colegii :i se'inarii i se "6 stu"iului )ibliei tot 'ai 'ult6 aten5ie. Japtul acesta ar trebui s6 aCute la "e<#oltarea unei lucr6ri "e 7n#65are 7n )iseric6 prin accentuarea i'portan5ei unei teologii biblice Conclu3ii 1-, s6n6toase pentru e#angheli<are :i pentru ac5iune social6 e2icient6 Q1 ,i'otei 6:8R.
C. Ecu'enis'ul 7n ti'p ce unii se 7ntreab6 "ac6 nu cu'#a 'i:carea ecu'enic6 repre<entat6 "e Consiliul &on"ial al )isericilor #a a#ea ca re<ultat o unitate ba<at6 pe 'a:in6ria ecle<iastic6 organi<a5ional6 e?ist6 se'ne 7ncuraCatoare care ne spun c6 e#anghelicii "in 7ntreaga lu'e 7ncep s60:i "ea sea'a "e unitatea lor spriritual6 "e ba<6 care se reali<ea<6 prin singurul organis' cu a"e#6rat ecu'enic :i interna5ional > )iserica ,rupul lui Cristos. Organi<area poate 2i "oar o unealt6 pentru pro'o#area intereselor co'une. Orice 'i:care ecu'enic6 s6n6toas6 trebuie s6 2ie <i"it6 pe te'elia unei unit65i a spiritului ba<at6 pe autoritatea )ibliei care este Cu#7ntul lui +u'ne<eu ce ni se a"resea<6 nou6 :i pe o e?perien56 cu Cristos care este singurul &7ntuitor. D. Misi9ni 7n ciu"a 2aptului c6 aproape "ou6 trei'i "in popula5ia lu'ii tr6ie:te 7n societ65i totalitare 7nchise e?ist6 7nc6 'ulte "o'enii "eschise pentru lucr6rile 'isionare. .atru<eci "e 'ilioane "e chine<i care tr6iesc 7n a2ara Chinei continentale au atras aten5ia 'isionarilor e?pul<a5i "in China 7n 1949 :i 'ul5i "intre ace:ti chine<i s7nt preocupa5i acu' s6 2ac6 ei 7n:i:i e#angheli<are. 7n plus se obser#6 o rela?are a restric5iilor i'puse religiei 7n China co'unist6. %6sp7n"irea cre:tinis'ului 7n 9sia 92rica :i 9'erica "e /u" este 7ncuraCatoare. )iserica este "ispus6 s6 a"opte :i s6 a"apte<e noi tehnici "e a aCunge la cei nee#angheli<a5i. 3n"ele scurte "e ra"io :i tele#i<iunea e"uca5ia teologic6 prin cursuri 26r6 2rec#en56 :i nu'eroase 2il'e s7nt 2olosite pentru a01 procla'a pe Cristos. 9#ionul a 7nlocuit barierele "e spa5iu :i i0a eliberat pe oa'eni "e rigorile c6l6toriilor lungi :i grele pentru a aCunge la locurile "e sluCire. 9cti#itatea 'e"ical6 e"uca5ia progra'ele agricole :i alte ser#icii au aCutat la "e<#oltarea unor stan"ar"e "e #ia56 'ai 7nalte precu' :i la "eschi"erea c6ilor pentru a01 '6rturisi pe Cristos ca &7ntuitor. Cel ce stu"ia<6 istoria )isericii a re'arcat lucrarea 2or5ei trans2or'atoare a E#angheliei pe parcursul secolelor 'ani2estat6 7n re2acerea #ie5ilor oa'enilor :i a na5iunilor :i #e"e proble'ele "oar ca :i che'6ri la un e2ort re7nnoit 7n puterea +uhului /27nt. El 7n5elege c6 +u'ne<eu este at7t sus5in6torul pro#i"en5ial al uni#ersului c7t :i &7ntuitor prin lucrarea lui Cristos pe cruce. 9t7t istoria c7t :i s27r:itul ei s7nt 7n '7inile e2iciente ale lui Cristos care este +o'n al istoriei. Cu 7ncre"ere neclintit6 7n +o'nul ei 7n#iat )iserica #a 2ace 2a56 proble'elor pre<entului tot a:a cu' a 26cut 2a56 :i proble'elor "in trecut.
4;4
NOTE
1. E"Min 1. Jri<en Lr. :i Ha"e ,. Coggins e"itori Christ and Caesar in Christian (issions Q.asa"ena Cali2.: Hillia' Carey 1ibrary 19;9R. .artea * p. 1045 pre<int6 o anali<6 'ai "etaliat6 a acestei proble'e.
Hheaton *llinois 3./.9. Co'an"a nr. 549 Jir'a e"itoria 0poligra2ic6 ^,ipogra2ia Central6a 2;;068 Chi:in6u Jlorilor 1 +eparta'entul "e /tat pentru e"ituri poligra2ie :i co'er5ul cu c6r5i al %epublicii &ol"o#a

Earle E Cairns Crestinismul De-A Lungul Secolelor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Earle E Cairns Crestinismul De-A Lungul Secolelor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CRETINISMUL

ISTORIA BISERICII PRIMARE 5 .!.Cr.-5"# !.Cr.

Cretinismul de-a lungul secolelor

Cretinismul de-a lungul secolelor

/OTOGRA/II I INSTITU*IILE DE LA CARE AU /OST LUATE

Cretinismul de-a lungul secolelor

I. CE ESTE ISTORIA BISERICII6

II. SCRIEREA ISTORIEI BISERICII

III. (ALOAREA ISTORIEI BISERICII

Cretinismul de-a lungul secolelor

Cretinismul de-a lungul secolelor

I(. ORGANI5AREA ISTORIEI BISERICII

Cretinismul de-a lungul secolelor

Cretinismul de-a lungul secolelor

C A.A!A)IA IS-A I*I &IS* ICII

Institutele lui Cal#in

1611 ,ra"ucerea )ibliei 7n #ersiunea Iing La'es /0000001 1648 0; r &6rturisirea

1948 Consiliul &on"ial al )isericilor

1;21 /27ntul /ino" 1;92 ]arey

ISTORIA BISERICII ANTICE+ 5 .!.Cr.-5"# !.Cr.

R$SP%NDIREA CRETINISMULUI %N IMPERIU P%N$ %N ANUL '##

Cretinismul de-a lungul secolelor

Cretinismul de-a lungul secolelor

II. CONTRIBU*II RELIGIOASE ALE E(REILOR

Cretinismul de-a lungul secolelor

Cretinismul de-a lungul secolelor

I. ISTORICITATEA LUI CRISTOS

Cretinismul de-a lungul secolelor

Cretinismul de-a lungul secolelor

II. CARACTERUL LUI CRISTOS

III. LUCRAREA LUI CRISTOS

Cretinismul de-a lungul secolelor

C. &esaCul lui Cristos

I. %NTEMEIEREA BISERICII DIN IERUSALIM

II. BISERICA %N PALESTINA

R$SP%NDIREA CRETINISMULUI %N IMPERIU P%N$ %N ANUL '##

I. MEDIUL LUI PA(EL

Cretinismul de-a lungul secolelor

II. LUCRAREA LUI PA(EL

Cretinismul de-a lungul secolelor

Cretinismul de-a lungul secolelor

R&SP%NDIREA CRETINISMULUI %N IMPERIU P%N& %N ANUL '##

66 Cretinismul de-a lungul secolelor PJ I.KII &IS* ICII

Secolul al patrulea (325-460) Epoca de aur a studiului biblic tii!"i#ic

Cretinismul de-a lungul secolelor

B. I@na:i9 Fseco797 UIG

II. LITERATURA APOCALIPTIC$

III. LITERATURA CATE)ETIC$

Cretinismul de-a lungul secolelor

%_/.W4+*%E9 CRETINISMULUI %N IMPERIU P%N& IN ANUL '##

Cretinismul de-a lungul secolelor

Cretinismul de-a lungul secolelor

III. (IA*A BISERICII

Cristos sau Ce<ar

I. CAU5E ALE PERSECU*IEI

II. PERSECUTAREA BISERICII

Cretinismul de-a lungul secolelor

Cretinismul de-a lungul secolelor

III. REZULTATELE PERSECUIEI

LUPTA (EC)II BISERICI CATOLICE IMPERIALE PENTRU SUPRA(IE*UIRE+ '##-,',

Cretinismul de-a lungul secolelor

II. ERE5II /ILO5O/ICE

Cretinismul de-a lungul secolelor

C A.A!A)IA IS-A II &IS ICII

II. APARIIA REGULII DE CREDINA

. P A&!( -A!A)IC (A4A * PV.J V. A.$! =96

=94+91** 9/9 > %f/f%,

&.E%31 13* C9%O1 CE1 &9%E

SUPREMAIA PAPALIT$II+ '#51-',#5

II. SUPREMAIA PAPAL$ SUB INOCENIU III

SUPREMAIA PAPALIT$II+ '#51-',#5