Capitolul III Izvoarele dreptului penal.

Normele penale

I Izvoarele dreptului penal 1) Izvoarele de drept penal interne sunt : Constitutia, legile organice si actele normative assimilate acestora, ordonantele de urgent, cutuma si decretele prezidentiale. La acestea se adauga si izvoarele externe tratatele si conventiile la care este parte statul roman.

2) Constitutia ca izvor de drept penal Constitutia este principalul izvor de drept penal, toate celelalte sunt subordinate acesteia.

3) Legea organica si actele assimilate acesteia Potrivit art.73 din constitutie legea organic este principalul izvor de drept penal. Legile adoptate pana in anul 1991 care nu contravin constitutiei actuale raman in vigoare si sunt assimilate legilor organice.

4) Ordonantele de urgent a guvernului Ordonantele simple nu pot fi niciodata izvor de drept penal, ele realizanduse in baza unei legi de abilitare date de guvern. Ordonantele de urgenta pot intervene in domeniul legilor organice, deci rolul lor ca si izvor de drept penal este incontestabil.

5) Cutuma ca izvor de drept penal Cutuma este izvor de drept penal in domeniul interpretarii legii penale, clause care fac ca fapta sa nu fie infractiune. Uneori cutuma ajuta si la interpretarea legii avandu-se in vedere contextual social actual , sau obiceiul locului. Cutuma mai poate intervene si in mod direct ca izvor al legii penale, atunci cand se face trimitere la o norma din alt domeniu si aceasta contine elemente referitoare a cutuma. 6) Decretele prezidentiale Printre atributiile presedintelui se numara si emiterea de decrete , care se publica in monitorul official. Unul din domeniile in care se emit decrete este cel al gratierii individuale, acesta fiind si singurul decret care are aptitudinea de a fi considerata ca fiind izvor de drept penal.

7) Deciziile pronuntate de ICCJ in recurs in interesul legii Deciziiele in interesul legii date de ICCJ se publica in monitorul official si sunt obligatorii de la data publicarii lor. Prin aceste decizii uneori se poate cunoaste o extindere sau restrangere a unei norme penale.

8) Izvoare internationale Doctrina face distinctie intre : izvoare directe si izvoare indirecte Sunt considerate ca fiind izvoare directe tratatele si conventiile internationale care odata ratificate creeaza drepturi si obligatii atat pentru personae cat si pentru organele judiciare , fiind aplicabile in mod direct. Sunt izvoare indirect tratatele si conventiile care dupa ratificare impugn legiutorului sa introduca o anumita reglementare. Acestea nu sunt direct aplicabile, ci doar dupa ce leguitorul l-ea introdus in legislatia nationala.

II Normele juridice penale

Consideratii genarale

Nroma juridica penala este o norma imperativa, pentru ca aceasta impune o anumita conduita subiectilor sub amenintarea unei sanctiuni.

Strucura normei penale

Se considera ca constituie elemente ale normei penale doar dispozitia si sanctiunea.

Clasificarea normelor penale

a) Dupa continutul si sfera de incidenta se face distinctie intre norme generale si norme speciala. Normele generale sunt cele care prevad conditiile in care se nasc sau se sting raporturile juridice, fiind incidente in cazul comiterii oricarui tip de fapte. Normele special sunt acele norme care prevad conditiile in care o anumita fapte e infractiune si pedeapsa aplicabila pentru comiterea ei.

b) In functie de continutul conduitei cerute normele pot fii prohibitive sau imperative. Sunt norme prohibitive cele a caror dispozitie interzice o anumita actiune. Sunt norme onerative cele a caror dispozitie impune obligatia de a efectua o anumita activitate. c) In functie de obligativitatea conduitei impuse de norma acestea se clasifica in norme imperative si norme permissive. Sunt norme imperative care impun in mod obligatoriu individului o anumita conduit. Sunt norme permissive care dau posibilitatea individului de a alege o anumita conduit, acestea in dreptul penal roman se adreseaza doar organelor judiciare care au facultatea de a alege intre a retine sau nu unele masuri. d) In raport de elementele care se regasesc in sturctura unei anumite norme distingem intre norme complete si norme incomplete. Normele complete sunt cele care cuprind atat dispozitia cat si sanctiunea, ele pot fi aplicate in mod autonom.

Normele incomplete sunt acele norme carora le lipseste fie dispozitia fie sanctiunea, fie elemente ale acestora pe care le imprumuta de la alte norme. Normele incomplete sunt clasificate in : norme cadru-norme in alb si norme de trimitere-referire.

Normele penale cadru- in alb Aceste norme prevad o intervedere cadru urmand a se concretiza gratie prevederilor altui act normative.

Normele de trimitere-Referire Se face distinctie intre ele in functie de ce elemente imrumuta, distinctia facanduse astfel: Normele de trimitere imprumuta sanctiunea de la o alta norma. Normele de referire imprumuta dispozitia sau elemente ale dispozitiei de la o alta norma. Normele incomplete de tirmitere sunt acelea care imprumuta sanctiunea de la o alta norma, dupa care ele devin independente de aceasta.

Normele de referire sunt acelea care imprumuta dispozitia sau elemente ale dispozitiei de la o alta norma , dupa care raman dependente de aceasta , orice modificare adusa normei completatoare v-a modifica in mod automat si norma de referire. Sunt norme de referire si acele norme care incrimineaza infractiuni complexe .