'IULIU CEZAR" de William Shakespeare

iNrArur csrArEAN
Cezartiran a fost!

Mi-era prieten drept gi credincios: Dar Brufus spune cd rAvneaputerea ,$i Brutus esteun bdrbat cinstit. *, , Mul9i pringi in lupte a adus la Roma, Tezaurul umpldndu-l pAnd-n vArf Cu aurul rdscumpdrdrii 1or. lrin asta Cezar a rAvnit puterea? Sdrmanii cAndgemeau,a plAns gi Cezar: Mai asprdesteseteade putere. Dar Brufus spune cd rAvneaputerea $i Brutus esteun bdrbat cinstit. Vdnfi-afi toli cum i-am intins coroana de trei ori la Lupercalii. Regeascd De trei ori a respins-o.E acesta Un semn al setei de putere?Brutus Ne spuneinsd cd rdvnea puterea $i, sigur, Brutus e bdrbat cinstit. N-aduc tdgadd,vorbelorlui Brutus, Dar sunt aici cu voi sd spun ce gtiu. ,. Cu tofii l-afi iubit cAndvape drept. Temei nu mai aveli sd-l pldngeti astdzi? Te-ai pitulat sub frunfi de dobitoace, O, judecatd!Omul te-a pierdut. Iertare,inima mi-a coborAt . in racld,lAngd Cezar,Si-ntdcere Agtept acum la mine sd se-ntoarcd.

AL TREILEACETATEAN Desigur. $i noroculnostrueste

Cd Roma a putut scdpa de el.

AL PATRULEA CETATEAN T6cere!Ascultafi-l pe Antoniu, Ce va putea sd spund. ANTONIU ' Prea cinstiti Romani...

CETATENII
Tdcere-acolo! Ascultati-l!

'' "

ANTONIU Prieteni! Cetdfeni!Romani! Vd rog Sd m-ascultagi.Venii aici pe Cezar Seil ingrop, nu slavd sd-i aduc.
*-\aa

Ce face rdu un om trdieqte inc6 $i dupd moartea lui. Adesea insH Se-ngroapd binele cu el. Sd fie La fel cu Cezar. Prea cinstitul Brutus De setea-i de putere v-a vorbit: Greqeala-i mare, a pl6tit-o scump. Venit-am sd vd spun cuvAntul meu La funeraliile lui Cezar. Brutus M-a lnvoit, cu ceilalli deopotrivd ' (Cdci Brutus este un bdrbat cinstit 'Ca gi ceilalli; toli sunt bdrbafi cinstifi).

1NTAIULCETATEAN imi parecdvorbirealui e dreaptH.

AL DOILEA CETATEAN De stai gi cumpdnegti,vezi cd lui Cezar O mare nedreptatei-au fdcut.

Tehnici de influenfare
1 Reciprocitate

Intotdeaunane simfim obrigafisd rdspundemcu aceeagi monedd, atunci cand ni sefaceo favoare,cand primim un cad.ou sau o invitatie. Nafura umand are proprietatea unic' de a fi creat un foarte dezvortatsistemde indatoriri sociare caredecurg din regula reciprocitefii.(p.20) cineva [DacH ne-afacut o favoare, lnseamndcd ne praceiur r." respectd gi, intrucdt suntem fiinfe infatuate, dorim sd pdstram regdtura ; persoandcarene satisfaceorgoliile personale " - prin urmare, le vom returna favorurile' pentru a mai primi gi alte validdri exterioare,ulterior.]

Determinare gi odatd ce am ales un anumit 1ucrusau am ruat o anum itd pozifie, Consecvenf' ne supur"T unui comprexsistem de presiuni gi/sau constrangeri,atat personale,cat gi relafionare,carene determind sd rdmdnemconsecvenfi cu rinia pe caream adoptat_o dintru inceput. (p. 51) [Atat determirur"u cat gi .or.,r".rrenfaprovin din nevoia internd de a ne dovedi noud ingine, dar qi cerorlalfl,cd am fdcut o alegerejustd, regitimd sau utild, respectivcd ne asumdrn riscurile, intrucat ,,eramcongtien fi,, deele,lncd de cand am fdcut alegerea.]
Validarea Social6

intotdeauna considerdmcd un comportament estecorectintr-o situafie datd, dacdvedemrd gi ceilaifi (cat mai murfi dintre ei) acfionea zd'inacelaqifel. observat"r.o*il;J"*r"i celor din jur esteunul din celemai importante moduri carene ajutd sd ddm rdspunsul,,corect"raintrebaiea ,,Cum trebuiesd md port in aceastd situafie?"(p. 95) [varidareasociard u .o*portamenturui nostru de cdtre cat mai murpi dintre semeniinogtri ne satisface orgoliul personal gi ne intdregtesentimenfur cd aparlinem unui ' ' grup ,,select,"de oameni ,,cu scaun la cap.,,J oamenii atrdgdtori au un avantajincontestabil in relafiile sociale. Deseori,o singurd caracteristicd pozitla; ;;;i;e'r-slane 1in majoritatea cazurilor,atractivitafea fiziclt)domind modul in care percepemaceapersoana gi pe alte pranuri (exceptand, binelnferes, in cazul unei competifii amoroase sau romur-,ti.J;.i;;u"urar, ne plac mai murt persoanere carene sunt similare,indiferent dacde vorba de opinii, personalitate, conditie sociard sau stil de viafd. (p. 140-2) [Aici intdlnim, ln mod evident, satisfacerea prin validarea concomitenta a preconcepfiilor pe carele avem fayide afinitdfi gi aversiuniin relafii inter-umunu,d,rpd cum este vorba,deopotrivd, gi de validaresociald.]

Atracfia

Autoritatea

sistemul organizdrii sociarese bazea zd,pesofisticate structu' / ierarhii de autoritate carene ofera ,igurur,tr, ordine, resursegi ne apard de evenfualitatea unei socie"tdfi anarhice,in careviata ar fi (dupa cum scriaHobbes) ,,singuraticl, sdrdcdcioasa, dificild, abrutizantdgi ,.rrrte.,, prin urmare, suntem invdlafi sd credem,incd de mici, cd estebine ,a ,," ,rf,rrr"* autoritdlilor in drept gi cd estetotar gregitsd nesocotirn autoritdfile. (p.177) pentru cE pozilii aL autoritate a unei persoaneii confer6,, foarteprobabil, informafie gi putere, pare absolut normal sd ne supunem voinf eif autoritdfiilor, mai ales dacdaceastd autoritateestelegitimd. ou fapt, parcatat de normal, [Tehnicase bazeaz|foarte mult pe explicafiile de la Determinare Ei Consecaenld.l

incat, demurte ori,nu este normar;;il;iitr")

Precaritatea (raritateasau indisponibilitatea resurselor)

suntem invdfafi sd prefuim mai mult lucrurile care sunt precare, rare sau indisponibile. ocaziile ni se par cu at6t mai cat sunt mai pulin disponibile tuturor. potenfiala valoroasecu indisponibilitate, probabilitateapierderii sau numdrul limitat al obiectelordintr-o ,,serie"sunt o caracteristicd foarte conving5toarepentru cregterea varorii pe care o atagdmacerui lucru sau aceleipersoar,". prir-,.rr*ur", ne moti veazd,mai puternic gandul cd-amputea pierdeceva, decatgdndul cd am putea cfr\tiga ceva de o valoare echivalentd, sau chiar mai mare. (p' 193-$ [,,Realizdm cd linem ra anumite rucruri (sau cd iubim anumite persoane)afunci cand ne ddm seamacd le putem pierde." G.K. Chesterton] BobbyCialdini,Weapons of Influence, 1g7|_1ggh