Dian Numele oficial: Republica Italiana Situarea: Europa de Sud Vecini: Franta (515km); Elvetia (718km), are si o enclava

in aceasta tara: Campione dItalia, cu 2.6km si 2051 locuitori; Austria (415km); Slovenia (218km); Marea Adriatica; Marea Ionica; Marea Mediterana; Marea Tireniana (7456km) Suparfata: 301.323 km Temperatura: de la 8 grade C iarna, la 38 de grade C vara Populatia: 57.268.578 locuitori Diviziuni administrative: 102 provincii, gupate in 20 de regiuni Sarbatoarea nationala: 2 iunie Limba oficiala: Italiana Religia: romano-catolica Moneda : 1 Lira = 100 Centesimi, din 1 ianuarie 2002 EURO PNB: 1.140.484 milioane $ PIB/loc: 20.290 $ Capitala: Roma ECONOMIA Industria: Baza energetica este asigurata numai in mica parte din resurse interne: gaze naturale, hidroenergie si energie geotermica. Cele mai importante uzine hidroelectrice sunt constituite pe raurile din Alpi. Uzinele geotermice sunt grupate in Toscana. Petrolul prelucrat sau consumat de Italia este practic in intregime importat, caci extractia de petrol italian este neisemnat. Prospectiunile petroliere au fost intensificate in zona Apeninilor, dar fara rezultete incurajatore si Italia este obligata sa importe annual. Rafinarea petrolului are capacitatea de 100 milioane t annual. Petrolul il importa in principal din Orientul Mijlociu si Libia,prelucrat in centre ca: Milazzo, Cremona, Ravenna, Porto Marghera, Livorno, Mantova, Roma. Pentru acoperirea nevoilor energetice au fost redeschise minele de carbuni din Sardinia si extinse exploatarile din celelalte bazine carbonifere. Productia de gaze naturale este in scadere. Italia nu este bogata nici in celelalte resurse minerale, cu exceptia sulfului, marmurei si oarecum a zincului. Cele mai dezvoltate sectoare industriale sunt: siderurgia, industria textila, electronica si industria automobilelor. Eugen Siderurgia: Productia de otel si fonta a crescut vertiginos,mai ales productia de otel care detine locul 3 in Europa si locul 9 pe glob. Centre ale productiei de otel se gasesc situate in orasele: Genova Carnigliano, Serto San Giovanni, Milano, Torino, Marghera, Napoli,Taranto, Piombio. Dina Industria constructoare de masini este puternica si diversificata. Ea joaca un rol foarte important in economia Italiei. Una din subramurile cu veche traditie in aceasta tara este industria automobilelor. In uzinele de la Torino, Novara, Milano, Bolzano, Brescia, Modena, Napoli se fabrica o gama larga de automobile, autobuze, autoutilitare, motociclete, motorete, scutere, biciclete etc. Industria automobilelor ocupa locul 7 pe plan mondial; la Torino este trustul Fiat, unul dintre cele mai puternice din lume. De asemenea sa nu uitam de firme ca Ferrari, Lamborghini, Maseratti, care au adus atata mandrie Italiei. Centrele cele mai importante de constructii navale sunt in porturile Genova, La Spezia, Napoli, Palermo. Centrele de construire a tractoarelor si a masinilor agricole sunt indeosebi in Lombardia si Piemont, dar si la Torino, Milano, Cremona si Verona.

Italia s-a facut remarcata si prin industria electrotehnicii si electronicii, produsele sale de calitate fiind recunoscute pe piata mondiala. Eugen Industria chimica este foarte variata, facandu-se remarcata prin cauciucul sintetic, anvelope, fire si fibre sintetice, ingrasaminte chimice, celuloza si hartie. Centrele sunt situate in: Torino, Milano, Brescia, Novara, Roma, Napoli. Dina Petrochimia pastreaza locul principal in industria chimica italiana. Majoritatea uzinelor sunt in nordul tarii, cu exceptia uzinelor petrochimice care sunt in porturile din sud, in special in Sicilia, unde se descarca petrolul din import. Eugen Industria textila are o veche traditie in Italia. Leaganul sau este Italia de Nord, unde atelierele de prelucrare a lanei s-au dezvoltat inca din epoca feudala. Veche este si prelucrarea matasii naturale care insa a intrat in declin dupa lansarea matasii artificiale. Industria textila italiana prelucreaza materie prima autohtona (lana, canepa, fibre sintetice), da si de import (lana, bumbac). Ramura cea mai dezvoltata este filiatura de lana, Italia ocupand un loc important in lume cu productia de lana. Cele mai importante centre sunt in nordul tarii. Dina Industria pielariei si a confectiilor din piele este larg dezvoltata in regiunile Piemont si Lombardia. Italia importa piei brute. Incaltamintea si produsele de marochinarie italiene sunt competitive pe piata mondiala, fiind recunoscute pentru calitatea lor ridicata. Eugen c este raspandita peste tot; se poate spune ca este ramura industriala cel mai uniform repartizata in teritoriu. Italia se remarca prin produsele de patiserie, ulei de masline, zahar, conserve de peste si vin. Dina Agricultura: Desi detine 7% din populatia activa si doar 3% din PIB, ramane un sector important al economiei. Italia este unul dintre marii producatori europeni de cereale si cel mai mare producator de legume si fructe. Italienii sunt cultivatori, in special, de porumb, dar si de grau si de orez, toate trei fiind cultivate in Campia Padului. Este cel mai important producator european de orez, cu cele 14 milioane de tone annual, productia fiind reprezentativa si pe plan mondial. Detine locul 3 la fructe, indeosebi, mere, pere si nectarine si locul la 6-7 la citrice, obtinute in Ins. Sicilia, in partea sudica a Pen. Italice si in Calabria. Vita-de-vie creste pana si la poalele Alpilor. Podgoriile de tip industrial sunt caracteristice pentru Apulia. Vinul provenit din aceasta zona reflecta modul de cultura, fiind mai alcoolizat, mai sec si mai putin aromat. Italia detine suprematia pe glob la masline (2/5 din productia mondiala). Cele mai intinse plantatii de maslini sunt situate in Apulia, maslinul fiind absent numai in Nord. Crestera vitelor nu este dezvoltata pe masura posibilitatilor oferite de natura si nici pe masura necesitatilor de consum ale populatiei. Bovinele sunt crescute in ferme de tip industrial din Campia Padului si din Alpi. In Italia Peninsulara domina cresterea oilor si caprelor. Italia importa din ce in ce mai multa carne si produse lactate. Pozitia geografica a Italiei a favorizat pescuitul, pestele fiind folosit in consumul direct sau in industria alimentara. Cu toate acestea, agricultura ramane deficitara. Ca si industria, agricultura este mai slab dezvoltata in Sud. Un rol important in economie il joaca comertul si turismul (anula intre 30-60 milioane turisti si circa 3 miliarde $ incasari) Eugen Comertul exterior: Principalii parteneri comerciali sunt la export Germania 16%, Franta 12%, SUA 7%, Marea Britnie 7%, Spania 5%, Elvetia, Belgia,

Luxemburg, Olanda cate 3%; iar la import - Germania 18%, Franta 13%, Marea Britanie 7%, Olanda 6%, Belgia, Luxemburg, Spania, SUA cate 4%. In 1998 din mld lire italiene, pentru export au folosit 420.764,0 masini, utilaje si echipamente de transport 46%, produse textile si confectii 17%, produse chimice 9%, otel si minereuri 5%, produse alimentare 4%, produse agricole 3%; iar pentru import au folosit 374.283,0 masini, utilaje 36%, produse chimice 14%, produse energetice 11%, textile si confectii 8%, produse alimentare 8%, produse agricole 6%. Dina Turismul: In 1997 au existat 31 mil turisti (1994 51.814.000), veniturile incasate din turism fiind de 50.847,0 mld lire italiene ( circa 28 mil $). Cifra de afaceri in acest domeniu este mult mai mare, peste 80 mld $. Turismul concentreaza 8% din intreaga populatie activa a Italiei, una din cele mai ridcate ponderi de pe glob. Italia detine peste 1,7 mil locuri de cazare in hoteluri, moteluri si pensiuni. Eugen Telecomunicatii: Sistemul de telecomunicatii s-a dezvoltat foarte mult in ultimii ani. Incepand din 1995 telefonia mobila a cunoscut o larga raspandire pe teritoriul Italiei. Telecom Italia Mobile a fost prima companie de telefonie mobila care s-a infiintat (aprilie 1995), acoperind aproape tot teritoriul Italiei. Ulterior, in decembrie 1995 a aparut Omnitel, care s-a dovedit a fi o concurenta de temut. Iar in 1999, apare pe piata o noua companie Wind. Dina Profilul investiiilor strine directe n Italia Atractivitatea economiei italiene pentru investiiile strine directe (IFDI) a fost limitat n mod tradiional, n ciuda avantajelor rii ca localizare, cum ar fi o mare pia intern i o for de munc calificat. Criza global recent a rii a nrutit poziia ISD -urilor, cu fluxuri care au sczut de la 40 miliarde dolari americani n 2007, la 11 miliarde dolari americani n: 2008, nainte de revenirea la 20 miliarde de dolari n 2009, dar din nou la 9 miliarde n 2010 (Fig. 1). Dei stocul de ISD-uri al rii a crescut ncepnd cu anul 2000, la o rat similar cu cea a Uniunii Europene n ansamblu, n 2010 stocul de ISD-uri s-a contractat vis--vis de 2009, reflectnd modul n care Italia, n comparaie cu alte ri europene cheie i a potenialului su, continu s subperformeze. Principalele obstacole n calea exploatrii potenialului rii pentru ISD-uri se afl n aciunile ntreprinse n mare msur insuficiente pentru a atrage i a promova ISD-urile, i n special n lipsa de coordonare cu alte msuri de politic relevante (de exemplu, dezvoltarea infrastructurii) ntr-un cadru mai larg care vizeaz dezvoltarea regional i naional.

Fig.1 Evoluia fluxurilor de ISD n perioada 2005-2010 (milioane dolari americani)

Eugen Tendine i evoluii Din punct de vedere istoric, atractivitatea economiei italiene pentru investiii strine directe (ISD) a fost limitat, n comparaie cu cele mai multe alte ri europene i cu potenialul su. Performana Italiei n atragerea de ISD a fost deosebit de slab n perioada 1990-2000, atunci cnd cumulativ fluxurile de ISD din ar au fost de doar 13% dintre cele din Regatul Unit, 17% dintre cele din Germania, 21% dintre cele din Frana, i 35% dintre cele din Spania. ncepnd cu anul 2000, stocul de ISD din Italia aproape s-a triplat- o rat de cretere similar cu cea a stocului de ISD n Uniunea European (UE) ca ntreg, ajungnd la 364 miliarde dolari americani n 2009, nainte de a scdea la 337 miliarde dolari americani n 2010. Fluxurile anuale de ISD au crescut constant din 2000 pentru a ajunge la 40 miliarde dolari americani n 2007, apoi au sczut la 11 miliarde de dolari n anul de criz la nivel mondial, din 2008, i parial a revenit la 20 miliarde n 2009 i o valoare de 9 miliarde dolari n 2010. n ciuda creterii stocului de ISD de peste zece ani, rata stocului de ISD n PIB, n 2010 a fost de doar 16%, fa de 20% pentru Germania, 39% pentru Frana, 44% pentru Spania, 48% pentru Regatul Unit, i 42% pentru UE n ansamblu. Ponderea cea mai mare a investiiilor strine directe n Italia o ocup sectorul teriar (sectorul serviciilor), depind 50%.

Fig.2Dina

Fig.3 Angajati in filialele ntreprinderilor cu capital strain, pe industrii princiale (Mii de angajati) Sector/industrie Total Primar Minerit, extractie si petrol Secundar Alimente, bauturi si tutun Textile, imbracaminte si piele Lemn si produse din lemn Publicatii si printuri Cocs, produse petroliere i combustibil nuclear Chimicale si produse chimice Cauciuc si mase plastice Produse minerale non-metalce Metal si produse metalice Masinarii si echipamente Echipamente electrice si electronice Autovehicule si echipamente de transport Tertiar Electricitate, gaz si apa Constructii Comert Transport, depozitare si comunicatii 2005 851,7 1,4 1,4 523,7 37,6 12,5 0,4 22,6 6,5 86,5 34,6 22,8 50,3 97,5 89,1 55,6 326,6 11,2 8,5 108,5 128,5 2006 848,1 1,3 1,3 518,1 38,7 12,2 0,4 22,8 6,5 86,5 33,8 22,7 49,7 96,7 86,4 53,8 328,7 11,5 8,9 110,7 125 2007 923,8 1,2 1,2 513,3 36,3 15,1 0,4 21,9 6,8 81,8 33,5 22,4 47,9 100,9 83,9 54,8 409,3 12,5 8,6 117,4 190,3 2008 931,9 1,1 1,1 517,2 37,2 16,2 0,4 22,2 8 78,5 32,8 21,8 48,7 104,4 84,5 55,2 413,6 12,9 9,5 119,3 185,5

Contribuia ntreprinderilor cu capital majoritar strin este chiar mai important pentru cheltuielile de cercetare i de dezvoltare (25% din total) i pentru comerul exterior de bunuri i servicii (22% din total exporturi i 37% din total importuri). Ca i n alte ri europene (de exemplu, Germania), creterea de ISD n ultimul deceniu a fost condus de privatizare i de liberalizare n domeniul telecomunicaiilor i n special n energie electric, gaze i industria aprovizionrii cu ap. ntre 2000 i 2009, ponderea produselor energetice - o categorie de produse care include extracia de petrol i industriile conexe, precum i serviciile de electricitate, gaz i aprovizionarea cu ap - n total stocul de ISD a crescut de la 2% la 13%, n principal din cauza unei creteri a stocurilor de ISD n aceste servicii, n cazul n care acestea au fost neglijabile n anul 2000. n perioada 2005-2010 distribuia ISD pe principalele sectoare industriale a evoluat astfel: Fig.5 Fluxurile de ISD pe industrii (milioane Euro) Sector/industrie 2005 2006 2007 2008 8508 2740 3297 -181 Primar Agricultura, vanatoare, paduri si 412 -527 33 -170 pescuit Minerit, extractie si petrol 8096 3267 3264 -10 5632 6009 4932 -1103 Secundar Alimente, bauturi si tutun 1923 1464 -769 594 Chimicale si produse chimice 355 134 227 -2168 891 15055 15680 -8672 Tertiar Comert angro 360 Transport, depozitare si comunicatii 1614 3938 -213 3232 Intermediere financiara -8536 1938 Achizitii si vanzari private de proprietate Eugen 2009 118 102 16 2711 58 1389 9228 1220 1023 4769 2390 2010 447 335 111 3062 764 717 7454 1696 925 3142 1794

Fig.6 Fluxurile de ISD, dup originea geografic (milioane euro) Regiune/economie 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Franta 2994 8863 6624 -31461 5666 3281 Germania 2008 -385 -813 3340 2365 -114 Luxemburg 3119 815 1214 9979 1276 634 Olanda 3401 12332 8463 -3377 3634 7952 Principalele ri care au investit n economia Italiei n perioada 2005-2010 sunt : Dina Atractivitatea relativ sczut a Italiei pentru ISD poate fi atribuit unei serii de factori: lipsa unei infrastructuri adecvate,

 birocraia greoaie i ineficient, concurena limitat n multe din industriile de servicii, costurile ridicate ale energiei, nivelul ridicat al corupiei i a crimei organizate, extensia economiei subterane, numrul autoritilor de reglementare publice care se suprapun, fiecare acionnd independent una de alta, incertitudinea (volatilitatea) cadrului juridic, precum i asigurarea insuficient a aplicrii eficiente a drepturilor de proprietate. Eugen Obstacole suplimentare pentru ISD provin din unele caracteristici ale sistemului industrial italian, cum ar fi numrul limitat de companii cotate la burs i lipsa relativ de informaii care limiteaz n mod substanial domeniul de aplicare pentru fuziune transfrontalier i achiziie. Slbiciunile sistemului naional de inovare, insuficiena i incertitudinea granturilor publice de cercetare (care ar putea constitui un stimulent important pentru MNEs pentru a gsi centre de cercetare si inovare), precum i competitivitatea internaional modest a unei mari pri din industria HighTech au condus la o contracie a activitii filialelor strine n aceste industrii. Piaa financiar este subdezvoltat, n comparaie cu alte economii industrializate, cu foarte puine societi publice listate pe piaa de capital italian. Dina n ciuda acestor factori, exist nc multe motive bune pentru a investi n Italia. Primul este PIB-ul Italiei, pe al patrulea loc n Europa i al zecelea n lume (mai mult de 1900 miliarde dolari americani n 2010). Al doilea este importana pieei interne, care este principalul motiv pentru ISD n Italia, referitor la dimensiunea sa (aproape 60 de milioane de consumatori) i a ratelor poteniale de cretere. ara este recunoscut a fi un "trend setter" pentru produsele de larg consum (de exemplu: hran, mod i design, telefoane mobile). Mai mult dect att, Italia este situat central n inima Mediteranei i este (sau ar trebui s fie) o rscruce de drumuri important pentru schimburile comerciale, prin rutele terestre, maritime i aeriene care leag Nord-ul i Sud-ul Europei. n anul 2008, numrul ntreprinderilor cu capital majoritar strin n Italia a fost mprit pe principalele ramuri economice astfel:

Concluzii Eugen Stocul de ISD n Italia a crescut constant n primul deceniu al secolului al XXI-lea, pn n 2010, cnd este contractat sub nivelul din 2009. Performana ISD a economiei rmne n urma multor economii din Europa. O atractivitate relativ sczut pentru ISD n Italia se reflect n studiul UNCTAD n rndul mai multor companii i instituii international importante. Mai mult, invariabil, cele mai importante clasamente internaionale care msoar sntatea i competitivitatea naiunilor, inclusiv tabloul de bord World Competitiveness i Indicele de competitivitate, aloc poziii inferioare pe list Italiei, care este nu numai ultima n clubul economiilor avansate mici i mari, dar, uneori, chiar n spatele multor piee emergente. Italia se situeaz numai pe locul 40 n clasamentul World Competitiveness Scoreboard i pe locul 48 n clasamentul Indicelui Competitivitii 2010 - 2011 al World Economic Forum. Dina Cu toate acestea, potenialul Italiei de a gzdui investiii strine directe este mult mai mare dect cel indicat de performana rii de pn acum. Dificultile actuale ale rii, criza zonei euro i revizuirea descedent a previziunilor de cretere fcut recent de OECD cu siguran nu ncurajeaz o recuperare pe termen scurt de ISD n Italia, dar n cazul n care reformele pe care noul govern instalat Monti le pregtete atinge obiectivul de consolidare fiscal i, cel puin parial, atenueaz ineficienele bine-cunoscute ale rii (costul energiei, infrastructurii, legislaia, i birocraia), favoriznd recuperarea de credibilitate internaional din Italia i de competitivitate, ntreprinderile strine, precum i cele italiene, i-ar putea crete prezena n ar, dezvoltnd cu adevrat potenialul de cretere ce rezult din punctele forte ale sistemului industrial Italian.

Concluzie. Investigaiile efectuate i analiza politicilor investiionale ale RM n anii tranziiei la economia de pia permit s concludem c, n primii ani ale realizrii reformii economice, accentul principal n aceast direcie a fost pus prin atragerea creditelor externe n economia naionala (pe parcursul anului 2001 a fost contractate 92,05 mln dolari SUA i rambursate 96,31 mln dolari SUA). Accentul n politica investiional de stat, n ultimii ani a fost mutate pe atragerea creditelor externe pe atragerea ISD n economia naional. Scaderea continua a productiei reprezinta un fenomen caracteristic economiei RM in ultimii ai. Aceasta diminuare continua si consibirabila ainceput o data cu initierea reformelor economice in repulica si tranzitia la economie de piata. Autorii reformelor economine presepuniau ca realizarea lor va asigura automat crestierea economica si buna stare a poporului. Despre acesta vorbeste si constinutul programelor de activitate ale guvernilor RM, votul carora era realizarea si chear accelirarea reformelor econimice. Cheia reformelor econimice a fost declarata privatezarea. Privatizarea in masa a demarat in republic in adoua jumatate a anului 1998, dar nici inchierea ei, nici realizarea reformelor economice in alte directie n-au fost capabile sa stopeze micsorarea catostravala a PIB, in ansamblu, si aproductiei in intoate ramurile economiei nationale. Una din sursele principale al finantarii investitiilor pot fi creditele bancare. Dar din cauza politicii bancare promovate in anii tranzitiei in republica, aceasta n-a avut o influenta decisiva asupra activitatii economice. Analiza efectuata primite sa concluzionam ca in etapa actuala, cind posibilitatile investitionale ale agentilor economici autohtoni sunt destul de limitate, sursa principala in modernizarea si retehnolologizarea economiei nationale reprezinta investitiile straine. Deci este necesara elaborareq unei mecanism bine argumentata si atractiv