Sunteți pe pagina 1din 3

SBURATORUL

Publicata pentru prima oara in 1843, poezia "Sburatorul" , reprezinta capodopera liricii lui Ion Heliade Radulescu. Sursa poeziei consta intr-o credinta populara care a generat mitul erotic al Sburatorului. In olclorul romanesc , Sburatorul este o semidi!initate erotica, un demon simbolizand c"inurile iubirii . #l este conceput ca putandu-se metamor oza in sarpe, zmeu sau sul de oc spre a patrunde nestiut in casa, unde se trans orma intr-un tanar rumos si pasionat, care isi c"inuieste !ictima $ ata sau emeie matura%, tulburand-o pana la epuizare cu senzatia c"inuitoare a dragostei neimplinite.In ond el apare in !is, uneori ca semizeu acoperit cu solzi argintii si cu aripi albe pe umeri. &olclorul erotic consacra Sburatorului cantece lirice, armece, !ra'i si descantece. (ema poeziei este zbuciumul su letesc al unei tinere care traieste primii iori ai iubirii. "Sburatorul" este o balada, lirismul iind in atisat sub orma epica. )ompozitional, poezia este alcatuita din trei tablouri ce pot i considerate sec!ente epice* monologul &loricai, tabloul inserarii $pastel% si dialogul celor doua emei care obser!a patrunderea Sburatorului in casa etei. +ramatismul primei parti este atenuat de calmul naturii e!ocate in pastel si de sclipirile de umor popular din dialogul inal. Pe parcursul poemului se produce gradat trecerea de la psi"ologic la antastic, de la cazul particular al sentimentului &loricai la cazul general al unui sentiment si al unei su erinte a !arstei adolescentine. (ranzitia se realizeaza prin e!ocarea unei nopti pline de !ra'a in care antasticul de!ine posibil. Poemul are o constructie circulara, banuiala con uza a &loricai $ "o i !run zburator,"% iind con irmata in inal de obser!atia suratelor. -onologul etei debuteaza abrupt cu e.clamatia &loricai ce atrage atentia mamei asupra su erintelor care o macina* "/ezi, mama, ce ma doare, ". 0rmeaza enumerarea unor trairi izice, a unor su erinte organice pe care ata incearca disperata sa si le e.plice. &rec!enta punctelor de suspensie sugereaza rasu larea intretaiata, pauzele consacrate cautarii cu!intelor care sa apro.imeze c"inurile de nespus. 0imesc senzatiile contrastante, durerea izica iind ampli icata de incapacitatea e.primarii unor asemenea enomene antitetice care pre!estesc acel " armec dureros" al poeziei eminesciene, dorul ca stare su leteasca ambi!alenta * " 0n oc s-aprinde in mine, racori ma iau la spate, Imi ard buzele, mama, obra'ii-mi se palesc, 1", inima-mi z!acneste,... si zboara de la mine, Imi cere... nu-s2 ce-mi cere, si nu stiu ce i-as da3 Si cald si rece, uite, ca-mi urnica prin !ine3 In brate n-am nimica si parca am ce!a3$...% Ia pune mana, mama,- pe runte, ce sudoare, 4bra'ii ... unul arde si altul mi-a racit," &rec!enta e.clamatiilor si a adresarilor $"!ezi", "mama", "uite", "ma !ezi5", "maicuta"% , repetitia$"si plang, maicuta, plang"% accentueaza caracterul oral al monologului si e.prima incercarea patetica a etei de a-i transmite mamei intensitatea su erintei sale,
re erat.clopotel.ro

agra!ata de incertitudine* "&ior, ulger, nesatiu, tremur, oc sunt imagini ale intensitatii. 4 intensiate pro!ocata de o energie mteriala si des asurata intr-un regim de neliniste !oluptoasa, de nelamurita seductie."$ #ugen Simion% (rairile psi"ice, atat de accentuate incat se mani esta prin plans, sunt concretizate- "Ia pune mana, mama, - pe runte, ce sudoare,". 4 stro a se repeta ca un re ren, aparand la mi'locul si la s arsitul mo- nologului, con erind simetrie te.tului si marcand dorinta de !indecare cu orice pret. &ata deznada'duita cauta a'utor oriunde. )"inurile sunt atat de mari incat nu are importanta daca alinarea !ine de la puterea di!ina sau de la cea diabolica* "4ar2 ce sa ie asta5... intreaba pe bunica* 4 sti !run leac ea doara... o i !run zburator, 4r aide l-alde baba )omana, or Sorica, 4r du-te la mos popa, or mergi la !ra'itor." 6imba'ul popular -"oar2 ce", "alde"- ne introduce credibil in menta- litatea sateasca, in care credinta crestina coe.ista cu mai !ec"i practici ma- gice. 7eorge )alinescu spunea ca boala necunoscuta a etei este "e.plica- bila mitologic si curabila magic". (raditia olclorica pre!ede impotri!a Sbu- ratorului o seama intreaga de leacuri, de la descantece mentionand o iertura din noua buruieni magice, la ungerea usilor, erestrelor si "ornului cu usturoi , de la in igerea unui cutit in batatura usii, la trasul cu pusca pe "orn.Intreaga relatare a etei e construita pe succesiunea cauza-e ect, iluzie- realitate, succesiune sustinuta de utilizarea timpului prezent- "doare", "ard", "am"- si a modurilor indicati!$modul certitudinii% si prezumti! $modul ipote- zei%- "o sti", "o i", "mi-or da". In partea a doua a monologului, cadrul descris de &lorica aminteste de decorul natural al idilelor dintre pastori si pastorite din poezia clasica. +imi- neata de!reme ata pleaca "pe potecuta la iarba cole-n crang" , ducand-o la pascut pe 8randusa.4bsesia o urmareste, dominand-o si determinand-o sa piarda notiunea timpului- "9au, nu stiu cand se duce, ca ma trezesc cand !ine". Percepe o natura personi icata - " Si simt ca misca tu a, auz crangul trosnind"- ce ii sporeste senzatia de neliniste si incertitudine sugerata de interogatiile si e.clamatiile retorice-" Si parc-astept... pe cine5 si pare c-a sosit: $...% Si nu soseste nimeni,... )e c"in nesu erit,". /antul pare a-i duce in zbor "scrisul" $cu sensul de "ursitul"% si o adiere mangaietoare sopteste cu glas omenesc* ";; +esteapta-te, &lorica,: Sunt eu, !in sa te mangai...<< +ar e un !ant usor,". -onologul ia s arsit, in atisarea "alucinatiei ebrile a etei iind urmata de !ocea poetului. #l inter!ine spre a sc"ita scena in care persona'ul mut al mamei e parca impietrit de tristete* "Si ma-sa sta pe ganduri, si ata suspina". In construirea atmos erei olclorice rolul esential il au structurile apartinand limba'ului popular* onetisme populare- "!run", "oar2 ce ", "ici", "colea", "zio"-, un le.ic caracteristic- "alde", "manzat2 ", "scrisul", "topul"-, prezenta in numar mare a diminuti!elor- "!inetele", "potecuta", "ziulita", "raulet", "!antulet". Partea centrala a poemului reprezinta una dintre primele mari realizari ale pastelului in poezia romaneasca.#ste intrerupta 'alea etei de or ota sa- tului, urmata de instalarea gradata a linistii si a calmului ce culmineaza cu creerea momentului prielnic aparitiei
re erat.clopotel.ro

Sburatorului. 1st el, atentia concentrata in prima parte asupra monologului &loricai isi largeste campul de perceptie de!enind recepti!a la agitatia satului la s ar- situl unei zile de munca. 1ceasta agitatie preia parca zbuciumul etei, ampli- icand-ul la scara colecti!itatii rurale, dar opunandu-i , pe masura ce acti!i- tatea inceteaza , calmul suprem al naturii. 1tenuarea tensiunii lirice de atmos- era ermecata a noptii pregateste momentul antastic din inal. (abloul debuteaza cu o acumulare de imagini auditi!e care descriu zgomotele domestice , igura poetica mult utilizata iind in!ersiunea* "1 puturilor cumpeni tipand parca c"ema"$personi icare%, "!itele muginde", "in gemete de muma !iteii lor striga" ,"/ibra al serei aer de tauri grea murmura". 9gomotele descresc , lucru e!identiat prin meta ora "s-a laptelui antana : Incepe sa sauza ca soapta in susur". "(acere pretutindeni acuma stapaneste " , ea iind s asiata doar de cainii desemnati prin metonimia "la- tratorii". Imaginile auditi!e ac loc imaginilor !izuale , in care luminilor nocturne ale cerului le raspund ocurile aprinse de pamanteni, iar cosmosul nu se limiteaza la conditia de peisa', ci de!ine purtator de magice semnesteaua a!and in credinta populara multiple semni icatii* moarte, nastere, su let supranatural ce aduce raul- 3 alternanta terestru:celest da sentimentului uni!ersalitate* "Incep a luci stele rand una cate una Si ocuri in tot satul incep a se !edea (arzie asta-seara rasare-acum si luna, Si, cobe, cateodata tot cade cate-o stea". -aretia noptii e subliniata de repetitia "noapte nalta, nalta", !esmantul sau "cel negru, de stele semanat" cuprinzand lumea si transportand-o pe nesimtite in uni!ersul bogat al !iselor* "/iseaza cate-aie!ea desteapta n-a !isat". Introducerea acestei note onirice plaseaza toate perceptiile sub sem- nul ambiguitatii 3 nu stim daca ceea ce urmeaza este !is sau realitate, aceasta incertitudine iind deosebit de a!orabila atmos erei antastice in care totul e imobilizat asteptand parca ce!a misterios, atmos era descrisa cu a'utorul personi icarilor* "(acere este totul si nemiscare plina3

re erat.clopotel.ro