Sunteți pe pagina 1din 1

MASS-MEDIA

FUNCTIA DE DIVERTISMENT
Uriaa dezvoltare a mediilor audiovizuale i-a condus pe unii cercettori la consideraia c rolul global al media
se definete prin funcia de transpunere a realului n spectacol, receptnd mijloacele de comunicare mai
curnd ca o surs i ca un mijloc de evaziune.
Industria divertismentului mediatic, pentru ca atrage publicul si deci publicitatea, s-a impus peste tot in lume.
In aceasta zona, televiziunea, deocamdata, detine, cu lejeritate, prim-planul, datorita posibilitatilor sale de a
crea "marcile" de divertisment cele mai complete si mai cautate (gustate) de public. Spectacolul generalizat pe
care-l intretine televiziunea este augmentat de expansiunea aproape neverosimila a interesului pentru sport.
Spectacolul sportiv, pe care socio-psihologii l-ar putea decoda fastuos, servindu-se de mituri, de arta razboiului
si de agresivitatea umana instinctiva, serveste de asemenea ca factor compensatoriu, ca element de
identificare ori ca show pur si simplu. Si sportul a fost aproape confiscat (sau s-a predat singur, pe bani grei) de
televiziune. Ca pondere temporala, divertismentul isi ia zilnic partea regala din viata industriilor audiovizuale,
societatea de consum facilitand sau reclamand acest statut privilegiat pentru spectacol, pentru narcoza,
pentru evaziune.
Presa tiparita contine, la randu-i, jocuri, caricaturi, desene, rubrici specializate de divertisment, fotografii,
diverse concursuri. Parte a mediilor tiparite, revistele tv, revistele care se refera la lumea show-bisnessului,
sunt simple adjuvante ale televiziunii. Sunt, deci, media tiparite care paraziteaza ruda bogata, parvenita
(televiziunea) ori traiesc in simbioza cu aceasta. Sunt, acestea, fenomene deloc anticipate in urma cu doar 3040 de ani, cand inca se credea ca presa scrisa va trai mereu pe propriile picioare sau va muri in demnitate si
onor.