Masurarea marimilor electrice,

an III - Facultatea de Energetica U.P.B. 2013-2014

Prof. Mihaela Albu
mihaela.albu@upb.ro

1/50
Masurarea marimilor electrice
2 x 14 = 28 ore curs;
2x 14 =28 ore laborator;
curs: marti 08-10 EC104
laborator: EB109
joi 8-14 & vineri 16-18
consultatii: miercuri 14-16 EB129.
Nota finala (Examinare scrisa probleme!):
0.5examen+0.3laborator + 0.2teme de casa (+ 0.1lucrari curs);
Titular curs: Prof.dr.ing. Mihaela Albu
Laborator: Conf. dr. ing. Viorel Petre;
S.l. dr. ing. Florin Argatu; drd. ing. Mihai Calin
.
Masurarea marimilor electrice,
an III - Facultatea de Energetica U.P.B. 2013-2014
Prof. Mihaela Albu
mihaela.albu@upb.ro

2/50
Bibliografie minimala
Note de curs; Platforme laborator

Fisiere (prezentare curs; teme Matlab; probleme) accesibile la:
http://www.vlab.pub.ro/courses/MME/
Golovanov, Carmen, Albu, Mihaela (coord): Probleme actuale de masurare in
electroenergetica, Ed. Tehnica 2002
Elmar Schrfer, Elektrische Metechnik, Hanser Verlag, 1992.
Antoniu, M.: Msurri electrice, vol. 1-3, Satya, Iai, 1999
Lerch, R., Kaltenbacher, M., Lindinger, F., bungen zur elektrischen Metechnik,
Springer Verlag, 1996
International Vocabulary of Metrology Basic and General Concepts and Associated
Terms, JCGM 200:2012, disponibil la http://www.bipm.org/en/publications/guides/vim.html


Masurarea marimilor electrice,
an III - Facultatea de Energetica U.P.B. 2013-2014
Prof. Mihaela Albu
mihaela.albu@upb.ro

3/50
Obiective:
Plasarea corect a disciplinei n cmpul tehnicilor utilizabile n ingineria electric.
Formarea unui limbaj stiintific si tehnic adecvat, in coordonatele trasate de SR GHID
ISO/CEI 99:2010, Vocabular internaional de metrologie. Concepte fundamentale i generale
i termeni asociai (VIM)
Cunoaterea tehnicilor de interpretare si prelucrare numeric a informatiei de masurare.
Stpnirea tehnicilor de proiectare a circuitelor de masurare a marimilor electrice
Posibilitatea de a observa fenomene prin intermediul mrimilor electrice uzuale, de a le
evalua cantitativ i de a interpreta rezultatele din perspectiv sistemic.
Formarea unui mod de gndire ingineresc care urmrete gasirea elementelor unui lant de
masurare adecvat solutionarii unei probleme concrete.
Prezentarea bazelor teoretice ale tehnicilor si sistemelor de masurare - semnale, metode de
masurare, surse de erori si prelucrarea statistica a rezultatelor astfel incit sa devina o baza de
cunostinte apelabila de urmatoarele discipline;
Familiarizarea cu metodele riguroase de formulare a problemelor in sfera ingineriei
electrice, inclusiv analiza acestora in interiorul unui sistem coerent de unitati de masura.
Prezentarea, din perspectiva utilizatorului, a principalelor clase de aparate de masurare
analogice (electromecanice, electronice) si numerice.

Cunotine anterioare necesare: bazele electrotehnicii I si II, notiuni de algebra si statistica
matematica; bazele circuitelor electronice
Masurarea marimilor electrice,
an III - Facultatea de Energetica U.P.B. 2013-2014
Prof. Mihaela Albu
mihaela.albu@upb.ro

4/50
Programa cursului:
1. Introducere: Repere temporale eseniale n domeniul stiintei masurarii. Unitati de
masura. Elemente de metrologie. Incertitudinea de masurare.
2. Breviar matematic. Semnale i sisteme analogice si numerice. Semnale periodice si
concentratori de informatie; Convolutie; Transformate uzuale: Analiza Fourier;
Transformate Fourier. Caracterizarea mijloacelor de masurare in regim static si in
regim dinamic.
3. Aparate analogice de masurare. Principii. Exemple.
4. Convertoare de intrare. Divizorul de tensiune. Suntul. Transformatoare de
masurare. Circuite de amplificare.
5. Masurarea puterilor si energiilor in sisteme trifazate. Definitii. Principii de
masurare directa si indirecta.
6. Metode de masurare de precizie si sisteme de masurare cu urmarire in timp.
Punti de masurare. Osciloscopul
7. Aparate numerice de masurare. Teorema esantionarii. Achizitia de date.
Convertoare A/D si D/A. Bus-uri de comunicatie.
8. Masurari sincronizate. Unitati de masurare fazoriala. Sisteme moderne de masurare
si monitorizare in energetica.
Masurarea marimilor electrice,
an III - Facultatea de Energetica U.P.B. 2013-2014
Prof. Mihaela Albu
mihaela.albu@upb.ro

5/50
Prin masurare se intelege evaluarea cantitativa a unei marimi, asa-
numita marime masurata. A masura inseamna, de fapt, sa se
determine o marime ca multiplu (nu neaparat intreg) al unei unitati
de masura recunoscute, de aceeasi natura cu marimea de masurat,
prin compararea experimentala cu o reprezentare fizica a acestei
unitati de masura.

Procesul de masurare presupune existenta:
mijloacelor de masurare
unui sistem de masurare
definirea unei marimi de masurat
stabilirea unitatii de masura
I. Introducere. Procesul de masurare.
Masurarea marimilor electrice,
an III - Facultatea de Energetica U.P.B. 2013-2014
Prof. Mihaela Albu
mihaela.albu@upb.ro

6/50
Capitolul masurarilor electrice se ocupa de masurarea marimilor pur
electrice (tensiune, curent, impedante, putere etc.) si poate
reprezenta unul sau mai multe dintre procesele de:
compensare
amplificare
transfer
liniarizare
numerizare / digitizare
urmind ca apoi rezultatul masurarii sa fie:
afisat (in mod analog sau numeric)
inregistrat (pe suport magnetic sau hirtie/imprimanta,
inregistrator)
utilizat pentru reglarea unui proces.
I. Introducere. Procesul de masurare.
Sentec Coracle Intelligenter Energiezhler
Masurarea marimilor electrice,
an III - Facultatea de Energetica U.P.B. 2013-2014
Prof. Mihaela Albu
mihaela.albu@upb.ro

7/50
O alta functie a masurarii electrice este aceea de a masura marimi
neelectrice; pentru aceasta se utilizeaza senzori (traductoare) care
transforma marimea de masurat in semnal de natura electrica, acesta
fiind apoi mai comod de prelucrat.

prelucarea semnalelor electrice prezinta urmatoarele avantaje:
- evaluarea marimii de masurat cu un consum redus de energie
si, deci, o perturbare redusa a procesului masurat.
- dinamica inalta
- versatilitate in prelucrarea semnalelor cu ajutorul circuitelor
electrice si electronice.
- transfer si memorare a rezultatelor masurarii cu ajutorul
metodelor standardizate ale transmisiei de date.
I. Introducere. Procesul de masurare.
Masurarea marimilor electrice,
an III - Facultatea de Energetica U.P.B. 2013-2014
Prof. Mihaela Albu
mihaela.albu@upb.ro

8/50
Metrologia (Stiinta masurarii) este definita ca domeniul de
cunostinte referitoare la masurari, cuprinzind toate aspectele, atit
teoretice cit si practice, oricare ar fi nivelul de exactitate, marimea
masurata, modalitatea si scopul efectuarii masurarii. Metrologia
opereaza cu notiuni pe care le vom explicita in continuare:
a masura // marime de masurat (masurand)
rezultatul masurarii // unitate de masura //principii de masurare
eroare si incertitudine de masurare
metode (procese) de masurare
aparat, instalatie de masurare
lant de masurare
Metrologia=stiinta masurarii si aplicatiile acesteia (International
vocabulary of metrology)
I. Introducere. Procesul de masurare.
Masurarea marimilor electrice,
an III - Facultatea de Energetica U.P.B. 2013-2014
Prof. Mihaela Albu
mihaela.albu@upb.ro
From IEEE Instrumentation & Measurement Society Educational Video Tutorial System, Uncertainty in Measurement -
Tutorial http//www.ieee-ims.com/evts ; author: Professor Alessandro Ferrero
Masurarea marimilor electrice,
an III - Facultatea de Energetica U.P.B. 2013-2014
Prof. Mihaela Albu
mihaela.albu@upb.ro
Vesuviu a erupt in 79 d.C. si a acoperit integral orasul Pompei;
niciuna dintre marimile /dimensiunile cladirilor nu poate fi
derivata din marimea antica PesRomanus (picior Roman), cu
toate acestea toate cladirile urmeaza acelasi stil arhitectonic cu
proportii armonioase cineva le-a proiectat & masurat dar fara
sa utilizeze unitatea de masura oficiala!
Conceptul modern de stiinta - propus in Renastere
Galileo a inventat telescopul (luneta a extins aria simturilor
omenesti)
Torricelli a inventat barometrul (atmosfera are greutate a
masurat marimi dincolo de posibilitatea de perceptie umana)





I. Introducere: Repere temporale n domeniul
stiintei masurarii.
Masurarea marimilor electrice,
an III - Facultatea de Energetica U.P.B. 2013-2014
Prof. Mihaela Albu
mihaela.albu@upb.ro
Platon (427-347 ie.n.) enunta ca a masura, a numara si a cintari
apar ca ajutoare de nepretuit, astfel incit aparentul mai mare,
mai mic, mai numeros, mai greu sa fie evaluat prin
numaratul, masuratul, cintaritul [...].
If someone separated the art of counting and measuring and weighting
from all the other arts, what was left of each (of the others) would be, so
to speak, insignificant.
Unul din cele mai vechi sisteme de masurare a fost elaborat in
Babylon si cuprindea unitati de masura pentru marimile
lungime, suprafata, volum si greutate.

I. Introducere: Repere temporale n domeniul
stiintei masurarii.
Masurarea marimilor electrice,
an III - Facultatea de Energetica U.P.B. 2013-2014
Prof. Mihaela Albu
mihaela.albu@upb.ro
O prima incercare de a conveni asupra diverselor unitati de masura a
fost facuta in timpul Revolutiei Franceze, in 1799: definirea unitatii
de masura de lungime metrul ca fiind a 40-a milioana parte a
circumferintei Pamintului la Ecuator. aceasta definitie s-a impus, mai
intii, in Franta, apoi si in Prusia si Sachsen si in restul Europei ne-
insulare. In acelasi timp, Revolutia Industriala declansata in Anglia a
determinat utilizarea unitatilor de masura pentru lungime englezesti
(imperial units), acestea raminind si astazi in uz in tarile de cultura
anglo-saxona.
I. Introducere: Repere temporale n domeniul
stiintei masurarii.
Masurarea marimilor electrice,
an III - Facultatea de Energetica U.P.B. 2013-2014
Prof. Mihaela Albu
mihaela.albu@upb.ro
Pina in secolul al XIX-lea, masurarea s-a limitat la marimile
geometrice, mecanice si termice (realizarea aparatelor de
perfectionare a naviagatiei maritime au fost determinate de celebra
problema a longitudinii,1650-1750)
A doua jumatate a sec. XX este marcata de dezvoltarea accentuata a
metodelor si mijloacelor de masurare, datorata, in primul rind,
evolutiilor din domeniul electronicii (descoperirea diodei-1904,
triodei - 1907, amplificatorului -1920, tranzistorului-1947, diodei
electroluminiscete, LED - anii 60, microprocesorului-1970,
afisorului cu cristale lichide, LCD -anii 80) .
In prezent se realizeaza sisteme de masurare conduse de calculator
instrumentatia virtuala, concept aparut dupa 1983
I. Introducere: Repere temporale n domeniul
stiintei masurarii.
Masurarea marimilor electrice,
an III - Facultatea de Energetica U.P.B. 2013-2014
Prof. Mihaela Albu
mihaela.albu@upb.ro
I. Introducere: Repere temporale n domeniul
stiintei masurarii.
Unul dintre primele sisteme de masura este MKSA, bazat pe cel adoptat
in Franta in 1875 (MKS) [General Conference on Weights & Measures
CGPM // International Committee on Weights & Measures CIPM //
Consultative Committees CCs // International Bureau of Weights &
Measures - BIPM] si completat apoi in 1936 cu Ampere-ul.
In prezent este utilizat, aproape in intreaga lume, sistemul SI, adoptat in
1960 la Paris, la cea de-a 11-a Conferinta Internationala de Masuri si
Greutati. In Romania, SI a fost adoptat in 1961 si este singurul sistem de
unitati de masura legal. El contine 7 unitati fundamentale (m-pentru
lungime, kg-pentru masa, s-pentru timp, A -pentru intensitratea
curentului electric, K=pentru temperatura termodinamica, mol-pentru
cantitatea de substanta, cd-pentru intensitatea luminoasa) si doua unitati
suplimentare (radianul si steradianul)
Masurarea marimilor electrice,
an III - Facultatea de Energetica U.P.B. 2013-2014
Prof. Mihaela Albu
mihaela.albu@upb.ro

BIPM
Mentine laboratoarlee care detin
elementele de referina internationale
pentru: masa, timp, cantitate de
electricitate, radiatie ionizanta si chimie
Gardianul Sistemului Intenrational al
unitatilor de masura (International System
of Units)






I. Introducere: Repere temporale n domeniul
stiintei masurarii.
Masurarea marimilor electrice,
an III - Facultatea de Energetica U.P.B. 2013-2014
Prof. Mihaela Albu
mihaela.albu@upb.ro
I. Introducere: Repere temporale n
domeniul stiintei masurarii. Sistemul SI
Domeniul Marimea de baza Simbol Unitatea de
masura de baza
Simbol
Mecanica Lungime l Metru m
Masa m Kilogram kg
Timp t Secunda s
Electrotehnica Intensitatea
curentului electric
I Ampere A
Termodinamica Temperatura
termodinamica
T Kelvin K
Optica Intensitatea
luminoasa
I
L
Candela cd
Chimie Cantiatea de
substanta
Mol mol
Masurarea marimilor electrice,
an III - Facultatea de Energetica U.P.B. 2013-2014
Prof. Mihaela Albu
mihaela.albu@upb.ro
I. Introducere: Sistemul SI.
Exercitii
Constanta Simbol Valoare u.m. expresie
(SI marimi de baza)
Constanta lui
Avogadro
N
A
6.022 10
23

Constanta
Boltzmann
K 1.380 10
-23

Sarcina electrica
elementara
e
0
1.602 10
-19

Permitivitatea
electrica in vid
c
0
8.854 10
-12

Constanta Faraday F= e
0
N
A
9.648 10
4

Constanta
gravitationala
G 6.673 10
-11

Viteza lumnii in vid c
0
299792458
Permeabilitatea
magnetica in vid

0
1.256 10
-6

Masa electronului m
0
9.109 10
-31

Constanta lui Planck h 6.626 10
-34

Constanta universala R= k N
A
8.314
Masurarea marimilor electrice,
an III - Facultatea de Energetica U.P.B. 2013-2014
Prof. Mihaela Albu
mihaela.albu@upb.ro
18
Semnale
Deoarece semnalele electrice sunt uor de msurat, i, n plus,
sunt chiar tipul de semnal cel mai simplu de reprezentat, se
prefer transformarea mrimilor fizice n semnale de natur
electric.

Exist mai multe clasificri posibile pentru semnale, n figura
urmatoare fiind propus una dintre acestea, n funcie de tipul
descrierii matematice posibil a fi adoptat.

Semnalele deterministe sunt acele semnale care admit pentru
descrierea lor complet o (unic) expresie matematic explicit,
un tabel de date sau o regul bine-definit - altfel spus, pentru
acest tip de semnale sunt cunoscute cu certitudine valorile luate
n trecut, prezent sau viitor.
Masurarea marimilor electrice,
an III - Facultatea de Energetica U.P.B. 2013-2014
Prof. Mihaela Albu
mihaela.albu@upb.ro
19
Semnale si sisteme in timp continuu
Semnalele deterministe admit, pentru descrierea lor complet, o
(unic) expresie matematic explicit, un tabel de date sau o regul
bine-definit;
Masurarea marimilor electrice,
an III - Facultatea de Energetica U.P.B. 2013-2014
Prof. Mihaela Albu
mihaela.albu@upb.ro
20
Semnale si sisteme in timp continuu
Semnalele aleatoare sunt acele semnale care nu pot fi descrise de
formule matematice explicite, sau o astfel de descriere ar fi prea
complicat din punct de vedere practic. Pentru descrierea
semnalelor aleatoare se aplic tehnici de analiz statistic - teoria
probabilitilor i a proceselor stochastice.

Semnalele periodice sunt acele semnale deterministe care admit o
reprezentare identic n orice interval de timp de durat T, unde T se
numete perioada (fundamental) a semnalului. Pentru cazul n care
semnalele sunt cu variaie continu n timp i admit o reprezentare
de forma , atunci condiia de periodicitate (cu perioad T) se
exprim prin:
( ) ( ) Z e + = k T k t x t x ,
Masurarea marimilor electrice,
an III - Facultatea de Energetica U.P.B. 2013-2014
Prof. Mihaela Albu
mihaela.albu@upb.ro
21
Semnale si sisteme in timp continuu
Semnalele neperiodice sunt toate semnalele deterministe care nu
sunt periodice.
Semnalele cu variaie sinusoidal sunt acele semnale, cu variaie
continu n timp, care pot fi descrise de o relaie de forma:
( ) ( )
T
f t A t x
t
t e e

= = + =
2
2 ; sin
unde A: amplitudinea, e: pulsaia, : faza iniial iar f : frecvena.
Semnalele deterministe, periodice, cu variaie nesinusoidal sunt
acele semnale care rezult din compunerea mai multor semnale cu
variaie sinusoidal pentru care raportul frecvenelor semnalelor
componenete este un numr raional:
( ) ( )
p
k
f
f
t t f A t x
p
k
N K
K k
k k k
=
9 e + =

-
c
e
, 2 sin t
Masurarea marimilor electrice,
an III - Facultatea de Energetica U.P.B. 2013-2014
Prof. Mihaela Albu
mihaela.albu@upb.ro
22
Semnale si sisteme in timp continuu
Un semnal cvasiperiodic este acel semnal care, dei sintetizat
dintr-o sum de funcii armonice (cu variaie sinusoidal), nu este
periodic, deoarece raportul dintre dou frecvene oarecare nu este un
numr raional.
Semnalele deterministe care nu ndeplinesc condiiile de
periodicitate i cvasiperiodicitate menionate anterior sunt semnale
tranzitorii.
Caracteristicile proceselor care genereaz semnalele aleatoare pot
fi invariante n timp (semnale staionare) sau variante n timp
(semnale nestaionare). Exemplu de semnale din ultima categorie
este vorbirea, a crei intensitate i compoziie spectral variaz
continuu. Un exemplu de semnal staionar este zgomotul alb.
Masurarea marimilor electrice,
an III - Facultatea de Energetica U.P.B. 2013-2014
Prof. Mihaela Albu
mihaela.albu@upb.ro
23
Semnale si sisteme in timp continuu
Un proces este staionar dac parametrii modelului su
probabilistic (media, dispersia, compoziia spectral de putere i
momentele de ordin superior) sunt invariani n timp. Semnalul
staionar poate releva evenimente neateptate, dar se tie dinainte
probabilitatea cu care astfel de fenomene pot s apar. Semnalele
staioanare pot fi ergodice sau non-eregodice.

Semnalele ergodice sunt semnale aleatoare generate de procese
staionare care reveleaz aceleai caracteristici temporale, att
pentru o singur realizare a procesului stochastic, ct i pentru toate
realizrile acestuia pe parcursul unui interval de timp foarte mare.
Masurarea marimilor electrice,
an III - Facultatea de Energetica U.P.B. 2013-2014
Prof. Mihaela Albu
mihaela.albu@upb.ro
24
Semnale si sisteme in timp continuu
Semnalele nestaionare prezint caracteristici statistice variabile
n timp, fiind ataate unor procese pentru care momentele statistice
de diferite ordine depind de momentele temporale i de referina de
timp aleas pentru determinarea acestora.

n cazul n care caracteristicile statistice ale semnalului se schimb
foarte lent n timp, la intervale temporale suficient de lungi,
semnalul se numete cvasistaionar. n acest caz, procesul poate fi
analizat prin divizarea sa n subprocese consecutive, pentru fiecare
dintre acestea aplicndu-se metodele de analiz specifice semnalelor
aleatoare staionare.
Masurarea marimilor electrice,
an III - Facultatea de Energetica U.P.B. 2013-2014
Prof. Mihaela Albu
mihaela.albu@upb.ro

25/50
Concentratori de informatie
1. Semnale deterministe.
Semnale oarecare :
valoarea momentan u(t);
valoarea maxim u
max
;
valoarea minim u
min
Semnalele sunt reprezentarea fizic a informaiei. Semnalele
sunt reprezentate prin variaia mrimilor de natur
electromagnetic.
Un semnal este complet determinat dac i se cunoate, integral,
variaia n timp i spaiu. Cum acest lucru este mai mult dect
incomod, se dorete evidenierea unor caracteristici (n numr
finit!) ale diverselor tipuri de semnale:
Masurarea marimilor electrice,
an III - Facultatea de Energetica U.P.B. 2013-2014
Prof. Mihaela Albu
mihaela.albu@upb.ro

26/50
1. Semnale deterministe.
Semnale periodice (perioad T)
Amplitudinea

valoarea vrf-la-vrf (engl.
peak-to-peak voltage) u
pp

valoarea medie (mean value):

valoarea medie a semnalului
redresat (average value):

valoarea efectiv (root mean
square value; rms):
}
+
=
0
0
) (
1
t T
t
dt t u
T
u
}
+
=
0
0
) (
1
t T
t
dt t u
T
u
| |
}
+
=
0
0
2
) (
1
t T
t
dt t u
T
U
Concentratori de informatie
Masurarea marimilor electrice,
an III - Facultatea de Energetica U.P.B. 2013-2014
Prof. Mihaela Albu
mihaela.albu@upb.ro

27/50
1. Semnale deterministe.
Semnale periodice (perioad T)
factorul de vrf (crest factor):


factorul de form (form factor):
1 > =
U
u
k
p
v
1 > =
u
U
k
f
Concentratori de informatie
Masurarea marimilor electrice,
an III - Facultatea de Energetica U.P.B. 2013-2014
Prof. Mihaela Albu
mihaela.albu@upb.ro

28/50
1. Semnale deterministe. Semnale periodice.
Semnale cu variaie sinusoidal:
amplitudinea: ; pulsaia
valoarea vrf-la-vrf: ; valoarea medie: 0
valoarea medie a semnalului redresat:

valoarea efectiv:

factorul de vrf (crest factor):

factorul de form (form factor):
( ) ( ) o e + = t U t u sin

U
f
T
=

= t
t
e 2
2
U

2
t
^
0
2
) (
1 U
dt t u
T
u
T

= =
}
| |
2

) (
1
0
2
U
dt t u
T
U
T
= =
}
2

= =
U
U
k
v
11 , 1
2 2
~

= =
t
u
U
k
f
Concentratori de informatie