Panta zic Ana -Maria 12 H

Alteritate

Fiind produsul unei societati in care nevoie de acceptare devin aproape un reflex, este greu de imaginat cum ai putea trai intr-o izolare completa fata de oamenii din jurul tau. Desi unii pretind ca sunt antisociali, sau ca ei nu au nevoie de alti oameni, pana si cea mai singura fiinta are cel putin o relatie, fie ea cu un om, animal sau in cazuri destul de extreme obiecte personificate pan ace capata atributiile unei creaturi vi. Totusi, pentru unele persoane, mutatii genetice sau ereditatea isi spune cuvantul. Am vrut sa iau cazul persoanelor ce se nasc cu autism. O boala pentru care inca nu s-a gasit leacul, autismul afecteaza in mod direct comportamentul individului in societate. Ideea de a recunoaste pe cei din jurul tau ca oameni, de a impartasi experiente sau de a trai o senzatie din perspectiva lor este ceva strain suferindului de autism. Izolati de propria lor minte, copii diagnosticati cu aceasta boala sunt nevoiti sa fie antrenati asemenea unor caini, prin sistemul recompensa-pedeapsa, sa simuleze comportamente ce ii vor ajuta sa se integreze mai usor in societate. Un simptom al acestei boli este violenta fara sens. Am auzit cazuri in care un copil, fara nici un motiv sau provocare aduse in prealabil, si-a batut surioara de numai doi ani. De asemenea, sunt familii care isi descriu casa o zona de razboi atunci cand copii lor au una dintre aceste crize. Daca stai putin sa te gandesti la asta, realizezi ca oamenii aceia din baruri sau din trafic pe care ii vezi reactionand violent la cel mai mic stimul ti s-au parut niste barbari, dar totusi, acesti copii nu au de ales. Ei nu te recunosc pe tine ca o alta fiinta, el este unicul care conteaza asa ca agresiunea lui fata de tine este la fel ca a-i da un sut unui caine, crud dar totusi nu inuman. Totodata, putem studia o alta boala mintala si anume schizofrenia. Cei ce sufera de aceasta boala nu se pot separa pe ei insasi de restul omenirii. Pentru el, persoana de langa nu poate fi recunoscuta in mod indubitabil ca om. Deoarece una dintre simptomele bolii sunt halucinatiile, atat vizuale cat si auditive, el nu poate determina daca ceea ce vede este intr-adevar real sau doar un figment al imaginatiei lui proiectat de boala de care sufera. Personal mi se pare o tortura sa fi inconjurat de oameni dar totusi sa nu poti sa-I recunosti ca fiin asta. Sa fi atat de blocat in propria ta minte incat sa nu poti sa realizezi ca tot ceea ce traiesti si experimentezi poate fi privita prin alti ochi, dar totusi aceiasi ochi.