Ghid de suport al senectutii

A trai inseamna a construi poduri peste rauri care seaca. G.Benn

Stadiile batranetii sun urmatoare: 55-64 ani: presenescen; 65-74 ani: vrsta a treia; 75-85 ani: vrsta a patra (btrnee medie); Peste 85 ani: vrstnic, btrn (!"n#eviv)$ Pr"ces%! de decrista!i&are, ce a invadat t"ate c"mpartimente!e vietii act%a!e, a'ectea&a si varsta senescentei, ac"mpaniind%-se de"p"triva de e'ecte ne#ative si p"&itive$ (en"men%! este p"sibi! de"arece prin insasi 'ibra ei intima de 'iintare, senect%tea sinteti&ea&a %mbre si !%mini, adica de"p"triva " re#resie in p!an bi"-psi)"-s"cia!, dar si %n s%p!iment de c%n"astere, e*perienta si rap"rtare a*i"!"#ica, si %ne"ri c)iar mai m%!ta serenitate si inte!epci%ne$ +esi#%r, varsta a treia are pr"pria c"n'i#%ratie$ ,!t'e! sp%s, batranetea este %n an"timp 'iresc a! vietii, care p"ate "'eri timp%! pr"pice %nei s%rprin&at"are ev"!%tii pers"na!e, daca invatam sa " c%cerim$ -n 'ata varstei a treia se c"n'i#%rea&a 4 cate#"rii de pers"nae: - %na din cate#"rii este cea care c%prinde pers"ane!e care isi as%ma pr"prii!e '"rte si carente, pastrand%-si capacitatea de adaptare si b%ne!e re!atii c% 'ami!ia si prietenii$ ,cestia 'ie se re"r#ani&ea&a in!"c%ind activitati!e inaccesibi!e ac%m c% a!te!e n"i, c"mpensat"rii, 'ie isi pastrea&a . sa% / activitari si isi as%ma %n n%mar mai restrans de resp"nsabi!itati, 'ie ren%nta !a t"ate an#a0amente!e si aprecia&a ca a venit timp%! sa intre intr-" pre!%n#ita vacanta e*istentia!a$ - 1 a!ta cate#"rie este a ce!"r care tratea&a batranetea ca pe %n adversar, n% p%n arme!e 0"s si se incrancenea&a sa pastre&e " serie de "c%patii speci'ice varstei ad%!te$ - 1 a!ta cate#"rie este a ce!"r care demisi"nea&a de !a pr"pria !"r in#ri0ire, trans'erand-" 'ami!iei sa% %nei pers"ane care ii in#ri0este$ - -ar " %!tima cate#"rie este a ce!"r care n% se imp!ica in nici %n r"!, adese"ri dat"rita 'apt%!%i ca s%nt a'ectati de ma!adii #rave$ 2'ecte!e varstei a treia incep sa se pr"d%ca "data c% pensi"narea, cand pers"ana treb%ie sa-si re"r#ani&e&e t"ata viata incepand c% sarcini!e in 'ami!ie$ 3ert este ca " viata activa c"nstit%ie 'erment%! indispensabi! pentr% a c"nserva b%nastarea #enera!a a varstnic%!%i$ 4tat%t%! de b%nic5b%nica rec"nstit%ie cic!%! e*istentei prin imp!icarea e'ectiva in in#ri0irea si ed%catia nep"ti!"r$ 6"t in aceasta peri"ada se pr"d%ce " restr%ct%rare de r"!%ri in re!atia dintre parinti si c"pii, acestia din %rma 'iind mai de#raba tratati ca prieteni decat ca s%b"rd"nati$

Degradarea varstnicilor ii plaseaza, adeseori, in postura de veritabili copii, total dependenti de ingrijirea si afectiunea unui ingrijitor.
-n aceasta peri"ada ce! mai mare impact i! are instit%ti"na!i&area care pres%p%ne m"di'icarea resedintei pe '"nd%! a!t"r evenimente d%rer"ase c%m ar 'i e*istenta %nei pr"babi!e ma!adii, deces%! partener%!%i de c%p!%, pr"*imitatea m"rtii, t"ate acestea pr"v"cand " cri&a de adaptare, c% m%!tip!e c"nsecinte s"mat"-psi)"!"#ice$ Principalele motive pentru care trebuie evitata institutionalizarea sunt : - i&"!area de rest%! !%mii ; - r%pt%ra abr%pta de !"c%inta si 'ami!ia; - sentiment%! aband"n%!%i ;

c"nvin#erea ca este c"ndamnat !a m"arte$

7"c%inta in care e! a trait atata vreme semni'ica sec%ritate, i%bire, amintire, a!inand%-i discret s"!it%dinea$ 8%perea acestei anc"re de stabi!itate p"ate ca%&a t%!b%rari s"mat"-psi)ice diverse, acce!erand deteri"rarea #enera!a a pers"anei, ce p"ate c%!mina c% " m"arte rapida$ -ntr-%n st%di% pe care -rina 9aris (/::.) !-a rea!i&at avand ca s%biecti varstnicii instit%ti"na!i&ati vs cei neintit%ti"na!i&ati s-a c"nstatat 'apt%! ca !a cei instit%ti"na!i&ati a% apar%t m"di'icari in str%ct%ra de pers"na!itate printre care: amp!i'icarea psi)asteniei si a depresiei, re&istenta sca&%ta !a 'r%strare, b%!versarea s%p!imentara a ec)i!ibr%!%i em"ti"na!, sp"rirea em"tivitatii, intr"versi%ne, de'icit a! capacitatii de adaptare$ Prin %rmare, asistenta varstnici!"r treb%ie "rientata spre in#ri0irea !a d"mici!i%, inte#rarea in 'ami!ii ad"ptive etc$ 4enescenta este ins"tita de %n dec!in a! str%ct%ri!"r si '%nctii!"r "r#anism%!%i$ 3"ncret capacitatea de a%t"re#!are, de re'acere si adaptare !a pr"v"cari!e medi%!%i re#resea&a treptat incepand sa se insta!e&e b"a!a$ Prime!e semne a!e imbatranirii apar in aspect%! 'i&ic prin incar%ntirea par%!%i, aparitia rid%ri!"r, dimin%area #rasimii sbc%tanate, para!e!e c% scaderea activitatii #!ande!"r s%d"ripare$ ,par de'iciente marcante !a nive!%! vederii, a%&%! traversea&a %n pr"ces re#resiv, este pert%rbat si simt%! #%stativ"-"!'activ iar " dimin%are a sensibi!itatii tacti!e apare mai tar&i%$ -n ceea ce priveste sistem%! nerv"s creier%! scade in #re%tate c% apr"*imativ .7;, ne%r"nii incep sa se de#rade&e sca&and vite&a de transmitere a in'!%*%!%i nerv"s adese"ri acce!erand d%pa varsta de 7:-75 ani$ +in 'ericire, e*ista " imensa capacitate c"mpensat"rie, de '%ncti"nare a creier%!%i %man care p"ate 'i p%sa in evidenta printr-%n ritm de viata rati"na!, prin prestarea %nei activitati inte!ect%a!e b"#ate si s%stin%te$ +e aceea !e este recamandata pers"ane!"r in varsta miscarea si e*ec%tarea %n"r activitati s%stin%te atat inte!ect%!e cat si 'i&ice pentr% a preveni de#radarea rapida a intre#%!%i "r#anism$ 6"t !a aceasta varsta apar sa% se a#ravea&a b"!i a!e sisitem%!%i cardi"-vasc%!ar, inima creste in v"!%m si isi dimin%ea&a randament%!, p"t aparea aritmii, pa!pitatii, d%reri in piept, #at si maini$

Iat cteva sfaturi pentru o viata sanatoasa:

dac n% 'ace nici %n 'e! de e*ercii% 'i&ic, s't%ii-! s 'ac, deci s n% dimin%e&e c"ns%m%! de ener#ie; e*ercii%! inte!ect%a! treb%ie stim%!at de asemenea; att ct <i permite starea 'i&ic, avei #ri0 s-i mrii c"ns%m%ri!e =i n% s-i dimin%ai ap"rt%ri!e de ener#ie; ("rar%! mese!"r va treb%i s 'ie respectat) > atenie !a den%triie- adevrat%! peric"! care <! pnde=te este ins%'iciena )ranei prin a%t"cen&%r din ca%&a pr"b!eme!"r dentare sa% din ca%&a %nei %="are depresii, !a %n s%biect adesea s"!itar, %ne"ri din m"tive ec"n"mice$ btrn%! n% recade <n c"pi!rie =i n% treb%ie a!imentat c% a!imente pentr% c"pii din ca%&a dant%rii stricate; (tratamente!e st"mat"!"#ice s%nt de prim imp"rtan); de&#%st%! a!imentar 'a de %ne!e a!imente, treb%ie c"rectat prin diversi'icarea a!imentaiei; are nev"ie de preparate c%!inare sav%r"ase, apetisante$ -n ceea ce priveste %n regim normal: #%st%ri!e =i "bicei%ri!e treb%ie respectate$ +ac i-a re%=it pn <n pre&ent - p"ate c"ntin%a$

3% privire !a regimul variat: %n re#im variat este sin#%r%! care d%ce !a ac"perirea nev"i!"r a!imentare de ba& necesare %nei b%ne snti$ ?ev"ia de 'ier imp%ne %n c"ns%m b%n de carne, cea de ca!ci%, %n ap"rt imp"rtant de !actate$ 3e!e!a!te minera!e =i "!i#"-e!emente!e v"r 'i ad%se din 'r%cte =i !e#%me ver&i '"arte necesare vrstnic%!%i$ Aportul de lichid este n mod deosebit important: batranii s%nt mai v%!nerabi!i rena!, !a !ipsa de ap =i a% %n ec)i!ibr% )idr"-e!ectr"!ic 'ra#i!; deci s'at%iti-! s bea ce! p%in .,5 ! de !ic)ide pe &i$ Hrnii i n loc s le dai suplimente alimentare: (a%t"n"mia treb%ie <nc%ra0at); @itamina +, <n ca&%! <n care n% a-i re%=it s-i c"nvin#ei s se e*p%n din cnd <n cnd s"are!%i, p"ate 'i necesar;

Su!estii pentru realizarea practic a alimentaiei diabeticului. - ce! p%in trei mese pe &i c% ap"rt de #!%cide: - .55 dimineaa$ - /55 !a prn&$ - /55 seara$ - #%stri!e !a "ra .:, .6 sa% // s%nt %ne"ri necesare <n ca& de ins%!in"terapie$ - s =tii s ca!c%!ai )idraii de carb"n$ Pentr% .:: # a!imente, pr"centa0%! de )idrai de carb"n este de: - !apte 5;; - pine: 5:; (5: #$ pine A B bisc%ii); - cart"'i, paste, "re& 'iert: /:;; - !e#%me ver&i: 5; (mai p%in m"rc"vi, napi, ma&re verde, e!in, s'ec! C apr"*imativ .:;); - 'r%cte: .:; (mai p%in banane!e, cire=e!e, str%#%rii C apr"*imativ /:;)$ 1ricare ar 'i #re%tatea c"rp"ra!, )idraii de carb"n treb%ie s repre&inte 455:; ce! p%in, din rap"rt%! ener#etic t"ta!$

Su!estii pentru persoanelor cu afectiuni

re!imul le!ate de

circulatie si tensiune oscilanta.

4%primai (din m"tive de c"nin%t <n sare): - sarea !a mas (#tire =i c"ndimentare); rec"mandai pine nesrat, sare pentr% #%st <n mncare (necesar)$ - c"ndimente!e =i mir"denii!e, m%=tar%!, cart"'ii pr0ii, '%!#ii de cart"'i, de %ti!i&at m"derat$ - brn&et%ri!e (<n a'ar de brn&et%ri!e a!be =i a ia%rt%ri!"r (care s%nt srate e*cesiv), p"t 'ic"ns%mate adaptat (%ne"ri da% c"nstipaie)$ - me&e!%ri!e s%nt de %ti!i&at rar, atent$ - 'e!%ri!e #tite, ci"rbe!e (s%pe!e) din pac)ete$ - c"nserve!e de carne sa% de !e#%me$ - pinea =i bisc%iii "bi=n%ii$ - %nt%! srat =i mar#arina "bi=n%it$ - pr"d%se!e de patiserie$ - ape!e #a&"ase, s%c%ri!e, !im"nade!e =i s%c%ri!e de !e#%me$ - s't%ii b"!navii s '"!"seasc: - pinea =i bisc%iii 'r sare$ - %nt%! 'r sare$ - c"ndimente!e =i mir"denii!e 'r sare$ - ce treb%ie sp%s b"!nav%!%i:

atenie !a medicamente!e care c"nin s"di% (p"i%ne =i sir"p), b"mb"ane c"ntra t%sei, c"mprimate e'ervescente, ape minera!e)$ ,na!i&nd starea de n%tritie a pers"ane!"r varstnice, mai 'recventa decat "be&itatea este den%tritia$8isc%! si starea de den%tritie s%nt in'!%entate de re!atia c% 'ami!ia <n m"d%! %rmat"r: daca pers"ana varstnica !"c%ieste c% s"t%!5s"tia si are re!atii b%ne c% 'ami!ia scade risc%! de den%tritie prin 'apt%! ca 'ami!ia se in#ri0este sa apr"vi&i"ne&e si sa pre#ateasca )rana pers"anei varstnice at%nci cand e*ista %n #rad de dependenta '%ncti"na!a a acesteia, e!iminand%-se ast'e! sit%atia de den%tritie prin ap"rt Sindroame specifice acestei etape de viata: "# SI$%&'A() $*+&I+I'$A,) Obezitatea. 8ecent s-a s%#erat 'apt%! ca "be&itatea treb%ie tratata, ca " b"a!a 'i&i"!"#ica cr"nica care necesita terapie medica!a pentr% a red%ce m"rbiditatea si m"rta!itatea e*cesiva as"ciate c% b"a!a$ ierderea !n greutate !a indivi&i c% vrste mai mari de 85 de ani p"ate 'i m"tivata de: capacitate sen&"ria!a sca&%ta (#%st, mir"s, va&), scaderea c"nd%cerii <n ne%r"transmitat"rii resp"nsabi!i de )ranire, activitate sca&%ta a 'act"ri!"r de satietate(c"!ecist"Dinina)$ %eshidratarea$ 1data c% imbatranirea, des)idratarea este !enta, cr"nici&nd%-se$ (act"rii de risc s%nt scaderea sen&atiei de sete, teama de inc"ntinenta %rinara; administrarea di%retice!"r; an"re*ia as"ciata vrstei; scaderea acces%!%i !a apa ca re&%!tat a! im"bi!i&arii, scaderii ac%itatii vi&%a!e si a!terarii stat%s%!%i menta!; b"!i ac%te c% pierderi insensibi!e dat"rate 'ebrei, varsat%ri!"r sa% diareei$ -# SI$%&'A() %IG)S+I.) "onstipatia, fecalomul si incontinenta fecala sunt principalele sindroame digestive $ Prime!e d"%a a'ecti%ni p"t avea ca eti"!"#ie m"bi!itatea 'i&ica sca&%ta si dieta saraca <n 'ibre care determina %n timp de tran&it c"!"nic pre!%n#it$ /# SI$%&'A(),) 0'G$I+I.) Dementa este %n sindr"m caracteri&at printr-" t%!b%rare a d"%a sa% mai m%!te '%nctii inte!ect%a!e sa% c"#nitive <n p"'ida %nei stari de c"nstienta intacte$ 3e!e mai "bisn%ite b"!i care determina dementa s%nt b"a!a ,!&)eimer si accidente!e vasc%!are cerebra!e$Preva!enta dementei <n p"p%!atia <n vrsta de peste 65 de ani din c"m%nitate este c%prinsa <ntre .:; si 5 :;$ +ementa ,!&)eimer are %n deb%t !ent, este " b"a!a pr"#resiva, de#enerativa care a'ectea&a creier%! re&%!tnd " t%!b%rare a mem"riei, #ndirii si c"mp"rtament%!%i$ 2a este cea mai c"m%na '"rma de dementa si a patra ca%&a de deces !a ad%!t, d%pa b"!i!e cardiace, cancer si ,@31 pers"ana c% acest tip de dementa p"ate trai de !a B pna !a /: ani sa% mai m%!t de !a deb%t%! b"!ii$ ,! d"i!ea rnd de victime a!e b"!ii ,!&)eimer s%nt membrii de 'ami!ie care p"t trece printr-%n stres em"ti"na!, vin"vatie, s%parare, "b"sea!a, i&"!are, c"n'!icte de 'ami!ie, an*ietate si depresie$3a%&a b"!ii ,!&)eimer n% este c%n"sc%ta pna <n pre&ent, dar este s%biect de intense investi#atii stiinti'ice$ +esi n% e*ista tratament medica! pentr% aceasta b"a!a pna <n pre&ent, " b%na p!ani'icare si %n mana#ement medica! si s"cia! p"ate %s%ra din p"vara

pentr% pacient si 'ami!ie$9edicatia simpt"matica ame!i"rea&a a#itatia, an*ietatea, c"mp"rtament%!, <mb%natateste s"mn%! si re&"!va depresia$ 4%nt imp"rtante e*erciti%! 'i&ic si activitatea s"cia!a, ca si " n%tritie p"trivita si mentinerea %nei stari b%ne de sanatate$ 3a!m%!, ambient%! bine "r#ani&at si %n an%me sti! de viata p"ate a0%ta pers"ana sa-si mentina ct mai m%!t timp p"sibi! independenta si demnitatea$ 2v"!%tia este caracteri&ata de caderi #rad%a!e si %n dec!in c"#nitiv c"ntin%%$ Alte tipuri de dementa sunt: de tip vascular, de alte cauze medicale precum infectia cu #$%, traumatism cranian, boala ar&inson, boala #untington, boala ic&, boala 'a&ob( "reutzfeldt, )idrocefalia cu presiune normala, )ipotiroidism, tumori craniene, deficitul de vitamina B*+, iradieri intracraniene, indusa de alcool, in)alanti, sedative, )ipnotice, an,iolitice, si de etiologie multipla: Alz)eimer- vasculara. vasculara- alcoolica. traumatism cranian- alcool. Delirul$ 2ste caracteri&at prin t%!b%rare c"#nitiva #!"ba!a, t%!b%rarea atentiei, red%cerea nive!%!%i c"nstiintei, red%cerea sa% cresterea activitatii psi)"m"t"rii, de&"r#ani&area cic!%!%i ve#)e-s"mn, deb%t br%sc, ev"!%tie '!%ct%anta si d%rata re!ativ sc%rta$ +e!ir%! apare !a .5; pna !a 55; dintre vrstnicii spita!i&ati, de peste 7: ani$ 1# SI$%&'A(),) A2)0+I.) An,ietatea este de'inita prin persistenta mai m%!t de 6 !%ni a %rmat"are!"r simpt"me: tensi%ne m"t"rie(c%trem%rare, nerv"&itate, trem"r, incapacitate de re!a*are); )iperactivitate a%t"n"ma (transpiratii,pa!pitatii, #%ra %scata, amete!i, micti%ni 'recvente, diaree); teama (<n#ri0"rare c"nstanta sa% anticiparea %nei nen"r"ciri pers"na!e sa% 'ami!ia!e); preca%tie (distra#ere, c"ncentrare precara, ins"mnie)$3"mp!icatii a!e an*ietatii inc!%d: ab%&%! de a!c""!, ins"mnia, cresterea m"rta!itatii prin b"!i cardi"vasc%!are, depresie, s%icid Depresia este vazuta cel mai bine ca o permanentizare a an,ietatii si delirului $ Preva!enta depresiei varia&a <ntre /5; si B:; <n rnd%! vrstnici!"r spita!i&ati, /:; <n rnd%! vrstnici!"r din case!e de <n#ri0ire si 5; !a indivi&ii care traiesc <n c"m%nitate (Eam, /::6; Fra%ss, .G85)$ Suicidul# 3ei mai m%!ti vrstnici care c"mit %n s%icid, <n !%ni!e precedente a% e*primat simpt"me de an*ietate si depresie$ aranoia este " stare <n care e*ista de&i!%&ii sistematice sa% sentiment%! de persec%tie si este adesea as"ciata c% se*%! 'eminin, i&"!area s"cia!a si %n ist"ric de interacti%ni s"cia!e di'ici!e$ #alucinatiile. +eb%t%! de )a!%cinatii apare ce! mai 'recvent !a pacientii vrstnici care pre&inta de!ir si dementa, an*ietate si depresie, pierderea ac%itatii vi&%a!e si a%ditive, !a vrste e*trem de <naintate si <n ca& de i&"!are s"cia!a$3"mp"rtament%! c"ntradict"ri% inc!%de: c"mp"rtament 'i&ic t%!b%rat (!"vire, ab%&%! 'i&ic 'ata de a!tii, c"mp"rtament a%t"destr%ctiv, ar%ncarea "biecte!"r <n camera, a#itatie); re&istenta !a restrictii (sc"aterea cateter%!%i, p!ecarea din casa, patr%nderea <n camera a!t%ia); re&istenta !a <n#ri0irea 'i&ica (sc%ipa sa% re'%&a medicatia, sc%ipa mncarea, se <mp"triveste asistentei pentr% activitati!e c"tidiene); c"mp"rtament verba! t%!b%rat (stri#ate, tipete, ab%& verba! sa% amenintari, v"ca!i&e repetate); c"mp"rtament s"cia! t%!b%rat (%rinat%! sa% de'ecatie <n !"c%ri nep"trivite, <ns%sirea !%cr%ri!"r care apartin a!tc%iva, ad%nat%! de !%cr%ri diverse, c"mp"rtament se*%a! nep"trivit)$

3# SI$%&'A(),) %) ('+I,I+A+) "aderile c"nstit%ie " pr"b!ema pentr% vrstnici si determina cresterea m"rbiditatii si a m"rta!itatii, e!e 'iind %na dintre prime!e ca%&e #eriatrice de spita!i&are$ +esi ce!e mai m%!te caderi n% s%nt as"ciate c% 'ract%ri, peste G:; dintre 'ract%ri!e de s"!d s%nt re&%!tat%! %nei 'ract%ri si teama de cadere 'ace ca ma im%!t de 5:; dintre pers"ane!e vrstnice sa-si !imite&e activitatea$ 3ei mai c"m%ni 'act"ri as"ciati c% caderi!e ca si ca%&a de 'ract%ra de s"!d inc!%d dia#n"stice de b"a!a ParDins"n, accidente cerebr"vasc%!are, t%!b%rari de vedere, dis'%nctii a!e membre!"r in'eri"are, medicatie de tip barbit%ric c% acti%ne de !%n#a d%rata, antidepresive, " n%tritie care determina " masa c"rp"ra!a sca&%ta$(act"rii de risc predisp"&anti ai caderi!"r s%nt sen&"ria!i (vederea C de apr"ape si !a distanta,adaptarea !a <nt%neric; a%&%!), vestib%!ari (medicatie, in'ectii anteri"are, c)ir%r#ie, verti0 p"&iti"na! beni#n), pr"pri"ceptivi (nervi peri'erici; sira spinarii; cervica! C artrite, sp"ndi!"&a), ai sistem%!%i nerv"s centra! ("rice a'ecti%ne a sistem%!%i nerv"s centra! care <mpiedica re&"!varea pr"b!eme!"r si 0%decata), m%sc%!"sc)e!eta!i (artrite, <n specia! !a e*tremitati!e in'eri"are; s!abici%ne m%sc%!ara; c"ntract%ri; a'ecti%ni a!e pici"are!"r: m"nt%ri, asperitati, de'"rmitati), b"!i sistemice ()ip"tensi%ne p"st%ra!a, b"!i cardiace, respirat"rii, metab"!ice), depresie, medicatie sedativa, medi%! <nc"n0%rat"r, ambient%!$ treb%ie inte!easa ca 'iind "rientata catre imp!icarea pacient%!%i <n acti%ni de a%t"in#ri0ire, acest !%cr% insemnand scaderea #rad%!%i de dependenta '%ncti"na!a si mai p%tin catre "'erta de servicii care sa n% imp!ice de!"c pacient%!, 'ami!ia 'iind tentata de ce!e mai m%!te "ri sa c%mpere ct mai m%!te servicii in ideea rea!i&arii %n%i c"n'"rt a! pacient%!%i$ Pe termen sc%rt, acest c"n'"rt este percep%t de pers"ana varstnica ca " ca!itate a vietii imb%natatita, dar pe termen medi%, c"n'"rt%! ind%ce " crestere a #rad%!%i de dependenta '%ncti"na!a si imp!icit " scadere a ca!itatii vietii$

Activitatea ec)ipei de ingrijire