ZONE DE RISC SI CONFLICT SPORIT PE HARTA POLITICA A LUMII

Exista zone de conflict etnic activ in Africa, Orientul Apropiat si Mijlociu, America Latina, Spania, Irlanda de Nord, Caucaz, Balcani, Indonezia, precum si in alte state si re iuni ale lumii, constatandu!se o tendinta enerala de ascensiune a ruparilor nationaliste in randul populatiilor indi ene sau minoritare, care lupta impotriva a ceea ce ele considera a fi in justitie, mizerie, prejudecati si oprimare din partea statelor si a rupurilor sociale majoritare in societatile respective" O caracteristica interesanta si totodata deose#it de importanta a miscarilor etnopolitice de astazi este reprezentata de existenta unor populatii indi ene pe teritorii apartinand mai multor state, formand astfel domenii culturale transfrontaliere, care impartasesc o mostenire culturala comuna" Avand in vedere acest aspect, unul dintre scenariile pesimiste, posi#ile in viitor, are in vedere ciocniri violente intre aceste culturi transfrontaliere sau civilizatii lo#ale, tot atat de distructive pe cat au fost ciocnirile ideolo ice dintre Est si $est in timpul %az#oiului %ece" %eferitor la acest aspect, exista opinii deose#it de autorizate, conform carora sfarsitul erei raz#oiului rece, caracterizata ca fiind o perioada de pace si sta#ilitate enerata de structura #ipolara a puterii, este de natura a anunta revenirea la multilateralismul sferelor de putere, in care nationalismul extrem si rivalitatile etnice ar putea conduce la raspandirea insta#ilitatii, conflictelor, precum si la resuscitarea unor vec&i rivalitati intre state" In prezent, multe din zonele de conflict se interconecteaza si interconditioneaza" 'rept urmare, confruntarile etnice pot constitui un adevarat (cal troian), pe care unele rupari interesate il pot utiliza cu scopul de a ra#i sfarsitul erei suprematiei natiunilor!stat, fara insa a lua in considerare (efectul de #umeran ) pe care l!ar putea avea aceste demersuri desta#ilizatoare" Bineinteles ca recrudescenta fenomenelor etnice nu este exclusiv un efect al lo#alizarii" Ele au multiple conotatii si determinari istorice, culturale si, in special, economice" Se poate constata cu usurinta faptul ca, acolo unde nu exista pro#leme sociale si economice majore, nu exista nici conflicte etnice" *lo#alizarea este insa un fenomen mult mai complex si multidimensional, ale carui urmari nu sunt in totalitate ne ative ci, dimpotriva, contri#uie in mod semnificativ la dezvoltarea si extinderea te&nolo iilor, la dezvoltarea comertului la nivel lo#al, facilitand afluxul de capital privat si investitii spre zone deficitare din acest punct de vedere, ceea ce determina si faciliteaza atin erea prosperitatii economice, raspandirea sau extinderea li#ertatilor sociale si politice, precum si promovarea unei mai mari sta#ilitati si securitati re ionale si, in mod implicit, lo#ale" 1. Statele de pe axa raului a!e"i"tare #redi$ila

Paradoxurile istoriei functioneaza - SUA au dorit sa controleze domeniul nuclear cu ajutorul Iranului la jumatatea secolului al XX-lea, acum Teheranul joaca de unul singur. ( ezi anexa !"# Planurile nucleare americane in $ri inta Iranului, cand a $rinci$alul lor aliat in %rientul &ijlociu, au fost date $este ca$ de re olutia islamica din '() si de raz*oiul Iran-Ira+. Transformarea Iranului in $utere nucleara echi ala $entru ,ashington in anii '-. cu introducerea unui cal troian intr-o regiune care cadea tot mai mult su* influenta so ietica. Acum, Iranul este $erce$ut dre$t dusmanul $u*lic numarul unu. Pro$aganda functioneaza de am*ele $arti. Iranul este demonizat, iar amenintarile cu un atac nu mai sunt de multa reme doar aluzi e. /a randul sau, Teheranul isi $ledeaza cauza, sustine sus si tare ca $rogramul sau nuclear este in sco$uri ci ile, dar nu reuseste sa alunge sus$iciunile, desi, $otri it Agentiei Internationale $entru 0nergie Atomica, nu exista do ezi clare ca ar urmari o*tinerea *om*ei nucleare 1!2. 3ei care sustin ca $rogramul iranian este de fa$t unul militar se intrea*a de ce Iranul a refuzat $ro$unerea euro$eana de a inlocui reactoarele care functioneaza cu com*usti*il $e *aza de uraniu im*ogatit cu reactoare care nu au ne oie de astfel de com*usti*il. Sus$iciuni ridica si fa$tul ca Teheranul a refuzat in re$etate randuri sa $rimeasca uraniu gata im*ogatit de la euro$eni si rusi. Argumentul iranian a fost ca nu rea sa de$inda de nimeni.

Iranul se afla din nou in centrul atentiei, la "4 de ani de la $roducerea 5e olutiei islamice care l-a inlaturat $e sah, a ru$t relatiile cu Statele Unite si a adus la conducere nomenclatura religioasa siita in frunte cu a6atollahul 7homeini. Antiamericanismul feroce al re olutionarilor siiti, care a culminat cu asediul $relungit al am*asadei SUA din Teheran, a socat o America a cetatenilor o*isnuiti, a*ia iesiti din drama $ro ocata de un alt loc 8uitat de lume9, anume :ietnam. Presedintele democrat ;imm6 3arter a $ierde in consecinta alegerile din !)<. in fa oarea iitorului idol al neoconser atorilor, 5onald 5eagan, nu $utine fiind s$eculatiile care au legat $relungirea crizei ostaticilor de mane rele ta*erei re$u*licane de tergi ersare a solutionarii acesteia $ana du$a alegeri. Un scandal real insa, asa-numita afacere Iran-3ontras (su*sidii secrete alocate de ,ashington gherilelor anticomuniste din =icaragua si $ro enite din anzarea de arme catre ad ersarul $rinci$al din %rientul &ijlociu - Teheranul#, re$rezinta una din gaurile negre ale administratiei 5eagan si o $ata mare $e statutul de onora*ilitate al Americii. 3ontro ersatul articol al lui Se6mour >ersh1"2 coro*orat cu ultimele e olutii di$lomatice $e esicherul SUA-U0-5usia-Siria-Ira+-statele islamice (in genere# au readus amenintarea fundamentalista, si mai nou nucleara, iraniana $e agenda interesului $u*lic. Intentia autorului nu este de a diseca nuantele factologice ale conflictului rece americanoiranian, ci de a oferi cititorului cate a scenarii de iitor, care ar $utea a ea un im$act major asu$ra securitatii euro-atlantice. Pentru justificarea o$tiunii sale de schim*are a regimului $olitic de la Teheran, ,ashingtonul in oca amenintarea $e care o genereaza $rogramul nuclear, dar si s$rijinul constant acordat de Iran terorismului inca din anii '<., la care se adauga informatiile $ri ind im$licarea masi a in recentele alegeri din Ira+, de $artea coreligionarilor siiti. Analistul american 7enneth Pollac+, director de studii $e $ro*lematica %rientului &ijlociu la ?roo+ings Institute, sustine in ultima sa carte, The Persian Puzzle, ideea existentei a trei scenarii $osi*ile $entru gestionarea crizei cu Iranul (8Tri$le-Trac+9#. Astfel, in $rimul scenariu, SUA ar $utea cere Iranului sa a*andoneze $rogramul sau nuclear, $e care sa-l su$una unui regim de ins$ectii si monitorizare similar celui incercat in Ira+, sa renunte la s$rijinirea organizatiilor teroriste (de genul >ez*ollah# si sa nu se mai o$una $rocesului de $ace din %rientul &ijlociu. In schim*, ,ashingtonul a sto$a sanctiunile si *locada comerciala la adresa Teheranului, a acce$ta sa reglementeze toate litigiile datand din e$oca sahului, a facilita accesul Iranului in %rganizatia &ondiala a 3omertului, oferindu-i in acelasi tim$ garantii de securitate. As$ectul critic al acestui scenariu consta in fa$tul ca aceasta oferta nu este una noua, ci a fost facuta in mod constant in ultimele doua decenii, dar in zadar 3el de-al doilea scenariu se *azeaza $e conce$tul strategic american al 8morco ului si *atei91@2 (carrot-and-stic+ $olic6#, dar care este conditionat de atingerea consensului cu Uniunea 0uro$eana si ;a$onia $e linia im$unerii si res$ectarii unui set de sanctiuni generale si foarte as$re care sa lo easca decisi ulnera*ila economie iraniana. U0 a dat semne in ultima reme ca nu mai tolereaza eforturile nucleare iraniene, existand astfel $remisele de$asirii disensiunilor de strategie din trecut, atunci cand ,ashingtonul folosea doar *ata, iar ?ruxellesul doar morco ii economici $entru 8domesticirea9 Teheranului. In $lus, acest scenariu ofera a antajul euroatlantic al unui front de lucru comun, atat de necesar $entru de$asirea efectelor negati e ale crizei ira+iene. 7enneth Pollac+ insa este $esimist in $ri inta ca$acitatii U0 de a-si concerta iziunea si eforturile di$lomatice cu SUA. Al treilea scenariu se *azeaza, $rin urmare, $e conce$tul 8indiguirii9 (containment# Iranului a carui aliditate a fost $ro*ata in tim$ul 5az*oiului 5ece in fata unui ad ersar mult mai $ro*lematic si agresi , ca U5SS. In iziunea analistului american, acest scenariu are cele mai mari sanse de reusita, fiindca trasarea de limite clare $entru ceea ce iranienii $ot, dar mai ales nu $ot face,

coro*orata cu *locarea fluxului de tehnologie nucleara s$re Teheran, a carantiniza ecinatatea $ersana, izoland astfel acest stat-$ro*lema.1A2 Triumful re$u*licanilor la alegerile generale din "..A, majoritatea clara de care se *ucura, $rin urmare, $resedintele ?ush si ta*ara sa in am*ele camere ale 3ongresului american $ar sa confere suficiente atuuri $entru arianta solutionarii $ericolului nuclear iranian $rin forta, a and in edere ineficienta $resiunilor di$lomatice. Brenezia raz*oiului da semne de o*oseala chiar si in sanul soimilor neoconser atori siiti sa acce$te realitatea de zi cu zi a unui Ira+ inca ne$acificat, in care soldatul american 8eli*erator9 este $ri it cu maxima ostilitate. Perioada $ostconflict a do edit clar cat de incorect au antici$at atat ser iciile secrete, cat si $lanificatorii $olitici si militari de la ,ashington e olutia Ira+ului su* im$actul mesajului democratizant american Schim*area de regim in Iran $rin forta ridica, in consecinta, extrem de multe semne de intre*are $ri ind reusita unei o$eratiuni militare de an ergura intr-o tara cu o intindere geografica de trei ori mai mare ca a Ira+ului si cu o $o$ulatie recunoscuta $entru furia sa nationalista. %$tiunea limitarii uzului fortei la lo ituri chirurgicale, $rin care sa fie aneantizate ca$a*ilitatile nucleare iraniene, $rezinta, de asemenea, riscuri majore atata reme cat sursele de informatii secrete se $ot do edi la fel de $recare ca in cazul in adarii Ira+ului. In $lus, e$isoadele $recedente gen ?elgrad (!)))# do edesc ca astfel de atacuri $ot fi mai degra*a catalizatori de uniune nationala in fata 8agresorului9 decat ocazia $otri ita $entru o schim*are de regim din interior de catre acea jumatate de $o$ulatie tanara, mai $utin $atrunsa de s$iritul 5e olutiei islamice a $arintilor. Un $ericol su*sec ent il a constitui, desigur, arma terorismului antiamerican, iranienii fiind extrem de ersati in acest domeniu, in care 8s-au calificat la locuri de munca9 $recum /i*an, Ara*ia Saudita, Palestina si mai recent Ira+, unde $ot desta*iliza decisi situatia, tinand cel $utin cont de majoritatea siita. Pot coa*ita Statele Unite si lumea occidentala, in genere, cu un Iran nuclearC Din $unctul de edere al lui 7enneth Pollac+, da, insa dintr-un $unct $ersonal de edere, nu. Sa analizam insa fatetele acestei $ro*leme 0stimarile analistului american dau un inter al de tim$ de <-!. ani $ana la momentul in care Teheranul a $oseda arme nucleare, $erioada maxima $entru solutionarea di$lomatica a acestei amenintari fiind de maximum doi ani. Tratatul de ne$roliferare nucleara si-a aratat din $acate limitele sale clare in contextul a*sentei unui mecanism clar de sanctiuni dure la adresa statelor-$ro*lema, cazurile Indiei, Pa+istanului si mai recent al 3oreei de =ord fiind $osi*ile din aceasta cauza. Doua $ot fi $ericolele majore ale fa$tului ca Iran ( ezi Anexa !@# a $oseda arme nucleare. In $rimul rand, facilitarea accesului organizatiilor teroriste s$onsorizate de Teheran la astfel de high-tech de distrugere in masa a 8infidelilor9, secundo, amenintarea regionala $e care Iranul o a re$rezenta mai ales in relatia cu statele sunnite *ogate din Eolful Persic. Argumentul lui 7enneth Pollac+1-2 este ca Teheranul $oseda arme *iologice si chimice de distrugere in masa de cel $utin !- ani, fara ca acest fa$t sa fi insemnat accesul concret si folosirea acestora de catre teroristii $roiranieni. =u consider insa ca acest element 8garanteaza9 iitorul si, de asemenea, nu ne $utem asuma riscul de a $aria $e rationalitatea actorului Iran su$us atat jocurilor $olitice interne (in care ta*ara moderatilor a suferit anul trecut o infrangere c asidecisi a#, cat si o*iecti elor externe antiamericane si de realizare a califatului siit. In ceea ce $ri este sta*ilitatea regionala, modelul jocului de $o+er nuclear $racticat de India si Pa+istan in zona 7argil in anul "... nu $oate genera o$timism international. SUA or fi $rinse in dilema clasica a $rizonierului, statele ara*e sunnite $utand fi influentate decisi de com$ortamentul ,ashingtonului in chestiunea armelor nucleare iraniene. Astfel, daca hegemonul american a acce$ta finalmente situatia de facto, $e modelul recent al statelor

auto$roclamate nucleare, statele din 3onsiliul Eolfului142 or $utea fi determinate negati , in sensul dez oltarii fie a unei re$lici nucleare $ro$rii, fie a unei a$ro$ieri su*ite de Iran, am*ele ariante fiind in deza antajul Statelor Unite. Un alt stat inclus de autoritatile mondiale $e axa raului este 3oreea de =ord. Situatia din $eninsula coreeana ilustreaza desuetitudinea $actelor incheiate in tim$ul 5az*oiului 5ece. A$ro$ierea $ost raz*oi rece a 3oereei de Sud de 5usia si 3hina i-au $ermis acesteia sa-si ex$rime mai li*er antagonismul fata de SUA. Astfel, exista o serie de situatiiF G teama ca $rezenta tru$elor americane creste $osi*ilitatea unui raz*oiH G sentimentul de aser ire fata de SUA, in tim$ ce 3oreea de Sud a de enit o $utere industriala si un lider in ex$orturile de masinarii sofisticate si de echi$amenteH G iritarea fata de aranjamente trecuteF $ana in !))A, fortele militare ale 3oreei de Sud erau $lasate su* comandament %=U, condus de SUAH G $ro*leme echi re in in $rezent in relatiile SUA-3oreea de Sud I rolul comandantilor americani in masacrele comise im$otri a ci ililor $rotestatari din 3heju ( !)A<# si 7Jangju (!)<.#, altercatiile dintre soldatii americani, dincolo de actiunea legilor sudcoreene. Pe masura ce su$erioritatea 3oreei de Sud asu$ra celei de =ord a crescut, $uterea de $ersuasiune a argumentului necesitatii $rotectiei americane a ince$ut sa scada. Desi 3oreea de =ord detine su$erioritatea numerica in ceea ce $ri este ca$a*ilitatile militare - ca$ital uman, tancuri, artilerie, aerona e militare I 3oreea de Sud este calitati mai *ine echi$ata, *eneficiind de ajutorul logistic si militar al SUA. Astfel, G 3oreea de Sud aloca ",<K din E=P cheltuielilor militare, com$arati cu @!,!K in 3oreea de =ordH G Datoria externa foarte mare a 3oreei de =ord ( !" mld. dolari# o im$iedica sa cum$ere arsenal modernH G Pozitia strategica a 3oreei de =ord s-a diminuat si ea, fiind izolata $rin schim*area $rioritatilor de catre $atronii si furnizorii ei traditionali, 5usia si 3hina, care s-au indre$tat catre 3oreea de Sud. Pro$unerile de a remodela alianta cu 3oreea de Sud se $ot im$arti in doua categoriiF !. 0xtinderea limitelor militare catre furnizarea de securitate a unei regiuni mai extinseH ". &entinerea misiunii traditionale de Ldeterrence9 si LJar fighting9 in $eninsula coreeana corelata cu sco$uri mai aste, ca $romo area $ietelor, a democratiei si dre$turile omului in Asia de 0st. Din cauza $ro*lemelor gra e cu care se confrunta 3oreea de =ord, nu tre*uie estimata $osi*ilitatea unei $eninsule coreene unificate, lucru care $une in discutie existenta *azelor americane $ermanente din 3oreea de Sud.
3onflictul din Eaza a$are astfel dre$t $rologul unui conflict extins dintre Israel si /i*an. >ez*ollah-ul $ro-iranian este aliatul din /i*an al >amas-ului $alestinian. Am*ele formatiuni tin su* *ataia rachetelor teritoriul Israelului. Atacarea /i*anului I care acum se confunda cu >ez*ollah-ul I de catre Israel re$rezinta acum $ericolul unei escaladari in %rientul A$ro$iat. Din cauza dominoului intelegerilor militare din regiune, un conflict intre Israel si /i*an re$rezinta a$rinderea 8*utoiului cu $ul*ere9 din %rientul A$ro$iat. Astfel, in caz ca /i*anul este atacat, $rin tratatul *ilateral semnat in !))!, Siria este o*ligata sa inter ina militar in a$ararea /i*anului. In "..4, Israelul a $urtat un raz*oi doar im$otri a >ez*ollah-ului din sudul /i*anului si nu im$otri a Eu ernului sau armatei li*aneze. In consecinta, in "..4, Eu ernul li*anez s-a declarat neutru fata de conflict, armata li*aneza a $rimit ordinul sa nu se amestece in lu$tele din sudul /i*anului, astfel ca nu a mai fost cazul sa se a$lice intelegerea militara din !))!, iar Siria sa inter ina militar in /i*an. >ez*ollah-ul este $arte a Eu ernului, Parlamentului si armatei li*aneze, astfel incat liderii militari ai Israelului s-au $regatit $entru un atac total contra /i*anului. 3az in care I du$a cum se astea$ta in Israel I Siria a inter eni militar, iar Israelul a tre*ui sa faca fata unui 8raz*oi $e doua fronturi9. Intrarea Siriei in conflictul iminent dintre Israel si

/i*anM>ez*ollah acti eaza insa intelegerea *ilaterala militara dintre Siria si Iran. Aceasta intelegere o*liga Iranul sa reactioneze militar in s$rijinul Siriei. Din acel moment, 8*utoiul cu $ul*ere9 din %rientul A$ro$iat a ex$loda, exact cum a facut-o cu un secol in urma, in 0uro$a. Asasinarea Arhiducelui Brantz Berdinand la Saraje o in !)!A a antrenat dominoul aliantelor, care a condus la Primul 5az*oi &ondial. Du$a a$roa$e un secol, dominoul aliantelor $are sa declanseze un conflict escaladat de mari $ro$ortii. 3aci intrarea Iranului in raz*oi de $artea Siriei a antrena intrarea SUA in conflict de $artea Israelului. Situatie in care Iranul se a adresa 5usiei si 3hinei $entru ajutor. 0ste notoriu fa$tul ca militiile >ez*ollah, $ozitionate in sudul /i*anului, sunt finantate si inarmate cu rachete de ti$ modern de catre Iran si sustinute $olitic de Siria. Iranul si Siria au intelegeri de coo$erare militara cu 5usia. Iar Iranul are o intelegere militara *ilaterala si cu 3hina. In $lus, Iranul are statut de mem*ru o*ser ator al 8Shanghai 3oo$eration %rganization9 (9S3%9#, care reuneste $olitic, militar si economic 5usia, 3hina $lus alte cinci re$u*lici ex-so ieticeF 7azahstan, 7irgistan, Daghestan, Iz*e+istan si Tur+menistan. India are si ea statutul de mem*ru o*ser ator al 8S3%9. Da id >ale, asistentul Secretarului de Stat $entru %rientul A$ro$iat, a a ertizat, in decem*rie "..<, im$otri a reinarmarii >ez*ollah de catre Siria si Iran. 85einarmarea >ez*ollah de catre Siria si Iran a reincita confruntarea cu Israelul, care a distruge /i*anul din nou9, a declarat re$orterilor Da id >ale. Acesta a sosit la ?eirut $entru con or*iri cu oficialitati li*aneze, in cadrul carora a dat asigurari ca o*iecti ul SUA este 8mentinerea unui /i*an li*er, su eran si inde$endent9 1(2. >ale a ex$licat ca SUA si U0 au solicitat Siriei sa $una ca$at interferentelor continue in afacerile /i*anului, $recum si in sustinerea terorismului. %ficialul american a $ledat $entru im$lementarea com$leta a 5ezolutiei !(.! a 3onsiliului de Securitate al %=U. Damascul tre*uie sa $ro*eze fata de comunitatea internationala ca im$lementeaza 5ezolutia !(.! a 3onsiliului de Securitate, sa $rocedeze la delimitarea granitei siriano-li*aneze si sa inceteze traficul cu arme in fa oarea >ez*ollah-ului.

%. Orie"tul Mi&l #iu 'i ri'#ul #re'#a"d al u"ei #ur'e a i"ar!aril r "u#leare Du$a al doilea raz*oi mondial, %rientul &ijlociu a de enit una dintre cele mai im$ortante regiuni $entru $olitica externa so ietica si securitatea sa nationala, in conditiile in care a ea granite cu state din aceasta zona I Iran si Turcia I, iar $e teritoriul astei U5SS erau *ine re$rezentate o $arte dintre gru$urile etnice si religioase din zona mentionata mai sus. Pe fundalul 5az*oiului 5ece, unul dintre o*iecti ele $rinci$ale ale &osco ei a constat in minimalizarea $e cat $osi*il a influentei SUA in zona, iar modalitatile utilizate au ariat de la oferirea de asistenta economica, militara si $olitica regimurilor ostile americanilor, merganduse $ana la inter entii indirecte, mai exact finantarea gru$arilor ostile gu ernelor ara*e $rooccidentale, astfel incat sa se $roduca desta*ilizarea regiunilor aflate su* influenta occidentala. Inde$endenta a cinci foste re$u*lici so ietice orientale a dus la a$aritia unei *ariere geografice intre 5usia si statele %rientului &ijlociu, iar din $unct de edere al $oliticii sale in zona, la ince$utul anilor N)., a de enit tot mai ras$andita ideea unui recul al ca$acitatii 5usiei de a-si structura si urmari $ro$riile interese in aceasta $arte a lumii. In noile conditii, in o$inia multor comentatori ai $oliticii externe ruse, $area fireasca si necesara ralierea $oliticii &osco ei la cea dusa de SUA si Uniunea 0uro$eana, astfel incat 5usia sa se $oata mentine $rezenta in %rientul &ijlociu. Astfel, daca imediat du$a caderea 3ortinei de Bier, 5usia a acce$tat in cate a $ro*leme o $olitica similara statelor occidentale, nu inseamna ca a renuntat la $ro$ria iziune asu$ra %rientului &ijlociu, iar cate a $uncte Lfier*inti9 I Siria, Iran si Autoritatea Palestiniana I arata ca &osco a e de$arte a-si $arasi aliatii traditionali, iar a$ro$ierea Putin-Sharon demonstreaza a$aritia unei linii noi in $olitica sa orientala. Actiunile &osco ei care au atras astfel de reactii suntF !. negocierile cu Iranul, demarate in "..4, al caror o*iecti este ajungerea la un acord in $ri inta $ro*lemei im*ogatirii uraniului, astfel s$rijinindu-se am*itiile nucleare ale 5e$u*licii Islamice IranH ". in itarea la &osco a de catre $resedintele Putin, in "..(, a unei delegatii >amas, in conditiile in care ,ashingtonul si statele euro$ene refuzau orice
1

contact cu aceasta gru$are, $ana ce nu recunostea statul Israel si se dezarma total, @. anzarea de armament Siriei. Totodata, in o$inia lui Ilan ?erman, noua $olitica ruseasca aminteste %ccidentului de fosta e$oca 0 gheni Prima+o , caracterizata $rin agresi itate in atingerea o*iecti elor statale. Inca din $erioada anilor N(.-N<., Prima+o s-a constituit intr-un *arometru al strategiei 7remlinului, iar cand acesta a lansat un tur di$lomatic in %rientul &ijlociu, toti o*ser atorii $oliticii 5usiei si-au concentrat atentia asu$ra izitelor sale din Iran, Siria, /i*an si Iordania, unde a gasit un $u*lic a*sor*it de admiratie fata de &osco a in momentul declararii in $u*lic a solidaritatii 5usiei cu aceste state. Acest com$ortament a readus temerea ca 5usia cauta sasi maximizeze o$tiunile $olitice in %rientul &ijlociu, reducand astfel $osi*ilitatile de mane ra ale SUA, si a amintit de $erioada anilor N<., cand U5SS era $rinci$alul furnizor de arme al Iranului lui 7homeini si al statelor ara*e ostile americanilor, contri*uind astfel la mentinerea si am$lificarea tensiunilor din zona. In acest context, $rinci$alele $uncte critice, unde 5usia $oate o*tine succese, amenintand interesele americane, suntF Siria, Autoritatea Palestiniana si Iranul.1<2 3hiar daca majoritatea analizelor $ornesc de la $remisa ca interesele americane sunt amenintate o data ce 5usia isi consolideaza legaturile cu aceste state, consideram ca 5usia nusi sta*ileste actiunile $olitice a and dre$t o*iecti $ericlitarea relatiilor cu ,ashingtonul, insa e de$arte de a acce$ta sa realizeze gesturi care contra in intereselor sale nationale. Ince$and de la jumatatea anilor N-. si $ana la disolutia sa, Uniunea So ietica a jucat un rol fundamental in ajutarea im*unatatirii tehnologiilor militare ale aliatilor sai ara*i. De-a lungul 5az*oiului 5ece, U5SS a oferit unor state ara*e, $rintre care 0gi$t ($ana in !)(", cand AnJar el-Sadat, $resedintele 0gi$tului, a cerut &osco ei retragerea de $e teritoriul sau a consilierilor si s$ecialistilor so ietici#, Siria, /i*ia, Algeria, Oemen si Ira+, echi$amente militare a ansate, consilieri militari detasati $e teritoriul lor, stagii de $regatire $entru ofiterii ara*i in institutiile de in atamant militar din U5SS, $recum si informatii secrete $e *aza carora aceste state sa-si sta*ilieasca $oliticile de a$arare. Asistenta militara a fost oferita $e fundalul com$etitiei SUA-U5SS $entru influenta in %rientul &ijlociu ( ezi Anexa !A# si, in acest context, conditiile au fost extrem de fa ora*ile statelor ara*e, cel mai adesea luand forma unor im$rumuturi $e termen lung cu do*anzi reduse. Desi s$rijinul so ietic a fost im$ortant si consistent, din arii moti e, majoritatea legate de $ro*lemele interne din statele asistate militar, ara*ii nu l-au alorificat astfel incat sa o*tina ictorii semnificati e in confruntarile cu Israelul.1)2 &oartea liderului Autoritatii Palestiniene, Oasser Arafat, in noiem*rie "..(, a deschis o noua $erioada de incertitudine in %rientul &ijlociu. Dis$aritia lui Arafat lasa cale deschisa atat $acii, cat si haosului. Pana la sfarsitul ietii, Oasser Arafat a fost un $ersonaj foarte contro ersatF un *ar*at in aluit de mistere si $aradoxuri, terorist, om $olitic, autocrat si $romotor al $acii, re olutionar auto$roclamat, nedes$artit de hainele militare si accesoriile traditionale, unic, carismatic si, nu in ultimul rand, intruchi$area isului $alestinienilor de a a ea $ro$riul stat. Atat israelienii, cat si $alestinienii se confrunta acum cu o situatie noua. In $erioada in care a fost $resedinte al Autoritatii Palestiniene, Arafat nu a a*ordat niciodata $ro*lema unui succesor, fa$t care $oate duce la iz*ucnirea unor tensiuni intre factiunile $alestiniene, destul de scindate. Autoritatea liderului $alestinian a scazut $uternic in ultimii $atru ani de conflict cu Israelul. Arafat nu a $utut controla ilegalitatile din 3isiordania si Basia Eaza. 3at tim$ s-a aflat internat la clinica militara din Branta, $alestinienii de rand s-au rugat $entru insanatosirea sa, dar, in acelasi tim$, si-au ex$rimat nemultumirea fata de fa$tul ca liderul lor nu a reusit sa le im*unatateasca iata. Din $unctul de edere al Israelului, dis$aritia lui Arafat il $ri eaza $e $rimul ministru israelian, Ariel Sharon, de $rinci$ala scuza in ocata $ana acum, si anume de a nu negocia cu
1

$alestinienii. %ficiali israelieni si americani l-au calificat $e Arafat ca fiind un o*stacol in calea $acii. &ulti au sustinut ca fostul lider $alestinian a fost contaminat de terorism si am*i alent in ceea ce $ri este recunoasterea statului si a dre$tului acestuia de a exista. In noul context, scena $olitica israeliana a re eni in $rim-$lan. Teoretic, Ariel Sharon isi a continua $lanul de retragere din Basia Eaza si din cele cate a colonii din 3isiordania, desi se confrunta cu o $uternica o$ozitie a colonistilor e rei care urmeaza sa fie e acuati si a celor care ad in aceasta decizie un act de sla*iciune. 5az*oiul lui Eeorge ,. ?ush im$otri a terorismului a a ut de suferit din cauza celor $atru ani de iolente dintre $alestinieni si israelieni, denumita noua Intifada si declansata in "..., care i-a unit $e musulmani im$otri a occidentalilor si a rea$rins flacara ;ihadului in intreaga lume. Unii $alestinieni s$erau ca al doilea mandat al $resedintelui american a $une Israelul la incercare, mai ales in ceea ce $ri este coloniile e reiesti din teritoriile $alestiniene. &aniera in care $rinci$alii oficiali $alestinieni or exercita efecti $uterea $olitica in locul lui Arafat contrasteaza cu felul in care o facea liderul defunct. Actualul $rimministru Ahmed Porei si $redecesorul sau &ahmoud A**as, care nu se *ucura in mod deose*it de $o$ularitate, or a ea ne oie de tim$ si de cate a realizari $entru a reusi sa castige increderea necesara $entru relansarea $rocesului de $ace. Pro*lema $uterii executi e ramane insa una dintre $reocu$arile majore ale $alestinienilor, care sustin ca in Teritorii exista mai multe centre de influenta. Autoritatea Palestiniana condusa de Oasser Arafat a fost $ri ita de catre multi $alestinieni ca o institutie coru$ta si incom$etenta. Dar, in ciuda acestor as$ecte, Oasser Arafat ramane cel mai $o$ular lider si figura em*lematica a cauzei $alestiniene. A fost singurul $olitician autorizat sa negocieze sau sa semneze un acord in numele tuturor $alestinienilor. In Teritoriile Palestiniene, inca inaintea iz*ucnirii crizei Arafat, una dintre $ro*lemele $alestinienilor a fost existenta mai multor centre ale $uterii. De fa$t, este or*a des$re o dis$uta intre generatii, im$licit ideologii. In $rim-$lan se afla generatia liderilor mai in arsta, condusi de secretarul general al %rganizatiei $entru 0li*erarea Palestinei, &ahmoud A**as, iar in $lanul doi sunt liderii locali, cum ar fi fostul sef al securitatii, &ohamed Dahlan, si liderul Intifadei, &arJan ?arghouti, care acum se afla intr-o inchisoare israeliana. Acest conflict intern $oate fi considerat o antici$are a e enimentelor care ar $utea urma in lu$ta $entru succesiune ce a fi dusa intre garda eche a Autoritatii Palestiniene si generatia mai tanara, formata din mem*rii factiunilor militare care doresc reformarea Autoritatii Palestiniene. In i$oteza iz*ucnirii unei lu$te iolente $entru $utere, $rinci$alul *eneficiar ar $utea fi gru$area militanta islamica >amas, dominanta in Basia Eaza, care, du$a cum s-a $utut edea $ana acum, este foarte *ine organizata si unita. In trecut, organizatiile >amas si ;ihadul Islamic au e itat un atac direct la adresa lui Oasser Arafat. =u se stie insa cum or reactiona fata de un nou liderH $ro*lema este de ce $arte a *aricadei este succesorul. Daca noii lideri $alestinieni or reusi acolo unde Arafat a esuat, atunci gru$ari militante ca >amas si ;ihadul Islamic ar tre*ui aduse in sistemul $olitic. Acest fa$t ar $utea diminua atacurile asu$ra israelienilor sau, dim$otri a, ar $utea exercita o influenta mult mai mare, intensificandu-le. 1!.2 In noul ciclu de iolente din %rientul &ijlociu, SUA s-au do edit li$site de initiati a si de imaginatie. In afara de re$etarea formulelor, de enite clisee, des$re Llu$ta im$otri a terorismului8, 3asa Al*a nu a fost in stare sa $rezinte o solutie constructi a $entru noile tensiuni. Prinse in criza ira+iana, al carei sfarsit $are a fi mai inde$artat ca oricand, SUA continua sa actioneze ca $arte in conflictul din %rientul &ijlociu si nu ca mediator. Politica $romo ata de neoconser atori alimenteaza $ro$aganda extremistilor islamici, care gasesc tot mai lesne atentatori sinucigasi, gata sa inde$lineasca cele mai a*omina*ile misiuni.

=oua runda a conflictului din %rientul &ijlociu nu s-a incheiat cu o $ace, ci cu un armistitiu. /egatura care se intre ede intre situatia din /i*an, conflictul israeliano-$alestinian si $ro*lema iraniana indrea$ta aceasta zona atat de agitata s$re o criza de $ro$ortii. %rizontul este aco$erit din toate $artile de norii furtunii. =umai o actiune no atoare, lucida si energica $oate o$ri catastrofa ce se contureaza. Anul "..< a fost unul cu multe framantari si tensiuni $e scena $olitica israeliana. Scandalul de coru$tie in centrul caruia s-a aflat $remierul 0hud %lmert si urmarile acestuia, care au dus la organizarea de alegeri antici$ate, lu$ta $entru succesiune in fruntea gu ernului de la Ierusalim si com$licarea negocierilor cu $alestinienii erau su*iectele care au tinut $rima $agina a *uletinelor informati e de anul trecut. 3u doar cate a zile inainte de finalul lui "..<, situatia de enea incendiara. Un alt o*iecti al armatei israeliene era distrugerea Axei Philadel$hia, zona din in$rejurimile orasului 5afah I situat in sudul Basiei Eaza I la granita israeliano-egi$teana. Axa Philadel$hia sau culoarul Philadel$hia este $ortiunea cea mai dificila a granitei, im$anzita de galerii su*terane, $rin care se face contra*anda cu arme de $e teritoriul 0gi$tului. Armata israeliana a *om*ardat $este A. de tuneluriH multe dintre ele a eau iesire chiar in imo*ile locuite sau de$ozite. A$roa$e totul a fost distrus, iar *ilantul ictimelor crestea de la o ora la alta. &inistrul israelian de externe, Tzi$i /i ni, a cerut comunitatii internationale sa sustina ofensi a din Basia Eaza, care, in o$inia sa, a ea in edere schim*area situatiei din teren si re enirea la calm $entru sute de mii de israelieni care locuiesc in raza de actiune a rachetelor lansate din Basia Eaza. Dar a$elurile la incetarea focului eneau din toate colturile lumii. Branta a condamnat actiunea israeliana in Eaza, in tim$ ce Uniunea 0uro$eana a$recia ca Israelul nu a ea dre$tul sa angajeze actiuni militare care afecteaza in mare masura $o$ulatia ci ila. Statele Unite, care au *locat ado$tarea unei declaratii a 3onsiliului de Securitate $ri ind condamnarea ofensi ei, s-au $ronuntat $entru o incetare dura*ila a focului care sa nu fie insa o re enire la status-Quo. S$ania a cerut si ea miscarii >amas sa inceteze lansarea de rachete, iar Israelului sa $una ca$at ofensi ei terestre. >amas, forma $rescurtata de la >ara+at al-&uQaJamah al-Islami66ah inseamna &iscarea de 5ezistenta Islamica si este o gru$are $alestiniana, cu o ideologie $olitica a$ro$iata de cea a Bratilor &usulmani din 0gi$t. Terorismul este $ri it de liderii miscarii ca o modalitate eficienta de a rezol a $ro*lema $alestiniana. 0i nu au ezitat sa isi ex$rime acest $unct de edere in declaratii sau inter iuri, incurajand in acest mod actiunile sinucigase si iolentele im$otri a fortelor de $olitie si militare iasraeliene, dar si im$otri a ci ililor. Du$a castigarea alegerilor din "..4, >amas a ex$rimat $rin ocea unuia dintre liderii sai continuarea a ceea ce ei numesc lu$ta de rezistenta atat $e $lan $olitic, cat mai ales $rin ari$a sa terorista. Alaturi de &ahmoud al-Rahar, Ismail >ani6eh este liderul >amas in Eaza, fost $rimministru al Autoritatii Palestiniene. A fost demis de catre $resedintele $alestinian &ahmoud A**as in incercarea de a contracara influenta crescanda a organizatiei in teritoriile $alestiniene. A refuzat insa sa recunoasca demiterea, iar 3onsiliul /egislati Palestinian, in care >amas a o*tinut majoritatea la alegerile din "..4, ii res$ecta autoritatea $e care si-o exercita de facto. Du$a demiterea sa, $resedintele &ahmoud A**as l-a numit $e Salam Ba66ad. Aceasta numire a fost considerata ilegala, deoarece, $otri it legii $alestiniene, $resedintele $oate demite un $rim-ministru, dar nu $oate numi un altul in locul sau fara acordul 3onsiliului /egislati , ceea ce nu s-a intam$lat in cazul lui Ba66ad. Ismail >ani6eh este unul dintre cei mai tineri lideri ai organizatiei. A fost unul dintre a$ro$iatii lui Ahmad Oassin si a re$rezentat >amas de nenumarate ori la intalnirile cu Autoritatea Palestiniana. In "..@ a su$ra ietuit unei tentati e de asasinat. &ai multi lideri au fost asasinati de-a lungul tim$ului de catre fortele israeliene, de aceea, ca urmare a uciderii

liderului fondator Ahmed Oassin in "..@ si a succesorului acestuia A*del-Aziz 5antissi in "..A, s-a decis $astrarea secretului asu$ra numelui conducatorului organizatiei. >amas si-a atras foarte re$ede sim$atizanti in randul $alestinienilor. Si-a extins a$oi influenta in sindicate, uni ersitati, organizatii $rofesionale, dar si in $olitica gu ernului local. %rganizatia >amas este azuta de catre Uniunea 0uro$eana, 3anada, Statele Unite si Israel dre$t o gru$are terorista. In afara %rientului &ijlociu, gru$area >amas este in $rimul rand cunoscuta $entru atacurile cu *om*a, indre$tate im$otri a ci ililor si a zonelor ur*ane aglomerate din Israel. 0ste renumita si $entru recom$ensele *anesti generoase $e care le $latea familiilor atacatorilor sinucigasi. Prici$alul sco$ al oganizatiei este acela de a uni toate teritoriile israeliene si $alestiniene su* o singura 8um*rela9, aceea a Statului Islamic, ceea ce ar insemna sfarsitul Israelului1!!2. Eru$area fundamentalista nu recunoaste Israelul dre$t un stat su eranH or*este des$re o entitate sionista, un termen comun, ostil, folosit in retorica $olitica ara*a. >amas considera raz*oiul ara*o-israelian o lu$ta religioasa intre Islam si Iudaism, care $oate fi rezol ata doar $rin distrugerea statului Israel. Pentru a-si atinge tintele, in s$ecial crearea unui stat $alestinian, in locul Israelului, >amas utilizeaza influenta $olitica, dar si iolenta, asa cum a facut-o in "..., in tim$ul celei de-a doua Intifada, du$a ce Israelul a facut $resiuni asu$ra gru$arii islamice din 3isiordania. %rganizatia de ine foarte $o$ulara $rintre $alestinienii din Basia Eaza, care lansau tot mai mult acuzatii de coru$tie la adresa formatiunii Batah. Eu ernul format de >amas a fost imediat *oicotat financiar si di$lomatic de catre comunitatea internationala, iar gru$area a fost trecuta $e lista organizatiilor teroriste de catre Uniunea 0uro$eana si Statele Unite. C "(li#tele et"i#e u" 'e!"al al )(aptului i!pli"it*. Ca+ul , ' - . u" pre#ede"t peri#ul ' Po$oarele care ocu$a in $rezent teritoriul fostei Iugosla ii fac $arte din ramura de sud a sla ilor care s-au instalat aici in secolele al :I-lea si al :II- lea. Pro incia 7oso o a a$arut ca entitate $olitica in anul !)A-. Pana atunci, tinutul a a$artinut $artial sau in intregime altor stateF Al*ania (in $erioada ocu$atiei italiene#, Ser*ia, &untenegru, Im$eriul %toman si Im$eriul ?izantin, ?ulgaria si chiar Im$eriul 5oman. Du$a !)"!, $este !!.... de familii sar*esti au fost colonizate in regiunea 7oso o, fiecare familie $rimind in medie cate ) hectare (in total $este !.. de mii de hectare au fost im$artite colonistilor sar*i#. Unii dintre acesti colonisti au $lecat du$a un scurt tim$ din regiune, din cauza mediului $otri nic sau a conditiilor de iata $rea dure. Pro$aganda sar*easca a$recia ca ei au fost alungati de catre majoritarii al*anezi, dar se uita de misiunea lor colonizatoare in zona. Inter entia =AT% in zona 7oso o-&etohja, in anul !))), a $rodus un nou al de refugiati in regiune, ceea ce a accentuat $ro*lema refugiatilor. /a ni elul s$atiului exiugosla , sar*ii sunt $rezenti ca minoritati intr-un s$atiu continuu $e teritoriul mai multor stateF 3roatia (7rajina#, ?osnia->ertego ina (5e$u*lica Sr$s+a#, &untenegru si 7oso o (districtele din nord /e$osa iQ, R ecan si Ru*in Poto+, $recum si jumatatea nordica a districtului &itro ica#. Al*anezii sunt $rezenti ca minoritari in regiunile adiacente din &untenegru (sud-est#, sudul Ser*iei (districtele Prese o I cu )-K al*anezi, &ujano ac I 4-K, si &ed eza I@-K# si &acedonia (circa "-K din $o$ulatia tarii, ocu$and un teritoriu com$act in nord- est, dar $rezenti intr-un numar considera*il si in ca$itala S+o$je#. Sar*ii din $ro incia 7oso o au decis $e !- fe*ruarie "..< sa isi constituie un $arlament $ro$riu, $rin organizarea de alegeri munici$ale in acord cu ?elgradul, in luna mai "..<, res$ingand astfel inde$endenta $ro inciei. ,,Adunarea municipalitatilor si localitatilor sar#e din +osovo9 a decis sa organizeze in coordonare cu ?elgradul, la !! mai "..<, alegeri

locale si regionale $entru a alege $arlamentul din 7oso o, $otri it concluziilor unei reuniuni a adunarii, desfasurata la 7oso s+a &itro ita, in nordul $ro inciei. Peste jumatate dintre sar*i locuiesc in encla e $rotejate de forta =AT% (7B%5# desfasurata la sfarsitul raz*oiului $entru a asigura $acea. 3ea mai mare $arte a acestora este concentrata la 7oso os+a &itro ita, un oras di izat de o $arte si de alta a raului I*ar. In nord locuiesc A..... de sar*i, iar in sud <..... de al*anezi. Autoritatile din 7oso o au initiat la sfarsitul lunii ianuarie "..< o dez*atere $u*lica $ri ind textul unei noi 3onstitutii. Potri it acestuia, 7oso o se declara o re$u*lica $arlamentara, iar textul cu$rinde toate recomandarile continute in $lanul mediatorului %=U, &artti Ahtisaari, $ri ind statutul 7oso o, care $reconizeaza o inde$endenta su$ra egheata a $ro inciei, o societate ,, multietnica9 si garantii $uternice $entru dre$turile minoritatilor. In document se afirma ca exercitiul ,, autoritatii este fondat pe respectul drepturilor omului in cazul tuturor cetatenilor si tuturor persoanelor din interiorul frontierelor sale9, $e ,,e alitatea tuturor cetatenilor si respectarea cu strictete a li#ertatilor fundamentale recunoscute pe plan international9. Sandja,ul(im$artit in anul !)!@ intre Ser*ia si &untenegru# este un $unct extrem de sensi*il, aflat la frontiera dintre Ser*ia si &untenegru. 3onform recensamantului din anul !))!, teritoriul sau era locuit de "@..... musulmani, !!..... muntenegreni si !...... de sar*i.
Du$a data de !. decem*rie "..<, 7oso o si-a dinamizat actiunile in directia sta*ilirii statutului 7oso o si a recunoasterii inde$endentei acestuia $e $lan international. Du$a cum s-a declarat anterior, termenul limita $entru desfasurarea negocierilor $e tema sta*ilirii statutului $ro inciei 7oso o a ex$irat. Din acest moment, Pristina se lanseaza in actiuni orientate s$re acce$tarea de catre 0uro$a si SUA, dar si a intregii lumi, a statalitatii acesteia. Aceasta $ozitie este sustinuta de ).K din $o$ulatia +oso ara al*aneza a $ro inciei 7oso o, dar si de majoritatea statelor euro$ene, $recum si de SUA. Princi$ala dificultate a acestui $roces este o$unerea iguroasa din $artea Ser*iei, sustinuta de Bederatia 5usa. De asemenea, $entru o recunoastere de$lina a 7oso o a fi necesara ado$tarea unei $ozitii fa ora*ile $e aceasta tema de catre 3onsiliul de Securitate a %=U, unde a tre*ui sa confrunte L eto-ul9 greu al 5usiei. =egocierile in cadrul formatului 8troi+a9, alcatuit din U0, SUA si 5usia, nu au atins rezultatele scontate. Partile sar*a si cea +oso ara nu au ajuns la un numitor comun continuand sa insiste au$ra unor solutii di ergente $ri ind iitorul regiunii 7oso o. Princi$alul rezultat $oziti al acestor negocieri $oate fi considerat dialogarea directa dintre sar*i si al*anezii +oso ari, dar si fa$tul ca aceste $arti au declarat ca nu or recurge la actiuni iolente $e marginea $ro*lemei 7oso o. 3u toate acestea, negocierile au finalizat cu o 8suma nula9, iar mediatorii (U0, SUA si 5usia# si $artile in di ergenta (Ser*ia si $ro incia 7oso o# isi canalizeaza toate eforturile in ederea sta*ilirii statutului final al 7oso o. Uniunea 0uro$eana isi doreste foarte mult recunoasterea inde$endentei 7oso o, dar este im$iedicata de o serie de o*stacole interne si externe1!"2. In $rimul rind, $utem scoate in e identa o$inia eterogena in cadrul U0 $ri ind statalitatea 7oso ei. Su* insistenta si $ersuasiunea di$lomatica a ?ruxelles-ului $ractic toate Ltarile euro$ene sce$tice9 au fost con inse sa nu se o$una recunoasterii inde$endentei regiunii 7oso o. Erecia, Slo acia, S$ania si 3i$ru sunt statele care cel mai mult s-au im$otri it acestei decizii a U0. Dar $onderea si cu antul greilor U0 ($rintre care Eermania, Branta, Tarile ?enelux etc.# a oscilat L*alanta euro$enilor9 in fa oarea unui stat +oso ar inde$edent. Unicul stat care, deocamdata, refuza sa se alinieze $ozitiei generale a tarilor U0 este 3i$ru. In al doilea rand, U0 a tre*ui sa mane reze cu retorica critica si di ergenta a 5usiei, care a s$rijini in continuare cauza Ser*iei. De asemenea, ?ruxelles-ul tre*uie sa con inga comunitatea internationala de fa$tul ca solutia $entru 7oso o nu $oate fi alta decat acordarea si recunoasterea inde$endentei. In acest sens, U0 a fi $us in situatia sa minimizeze im$actul $recedentului 7oso o asu$ra altor exem$le de manifestare a lu$tei $entru inde$endenta din alte colturi ale lumii. Totodata, di$lomatia euro$eana a tre*ui sa o*tina din $artea %=U o a$ro*are a actiunilor euro$enilor cu $ri ire la 7oso o, ocolind in acest sens 3onsiliul de Securitate a %=U si eto-ul $ericulos din $artea 5usiei. %r, U0 tre*uie sa dea do ada de unitate, iziune strategica $ragmatica si di$lomatie inteligenta, altfel 7oso o ( ezi Anexa !-# ar $utea sa duca la desta*ilizarea situatiei din interiorul U0 si din ecinatatea acesteia. Pentru ince$ut ?ruxelles-ul a con ins Pristina de necesiatetea coordonarii recunoasterii inde$endentei 7oso o. In acest sens, a fost ela*orat un Plan de Actiuni referitor la $rocesul de recunoastere a inde$endentei 7oso o. 3onducerea $ro inciei 7oso o a con enit si s-a o*ligat sa nu declare inde$endenta $ana in fe*ruarie "..<, cand au fost finalizate alegerile electorale din Ser*ia. Acest $as a fost necesar $entru a $re eni accederea la $utere a re$rezentantilor $artidelor $olitice nationaliste radicale in Ser*ia. In al doilea rand, ?ruxelles-ul a oferi ?elgradului o serie de ajutoare in ederea

a$rofundarii reformelor si facilitarii $rocesului de integrare euro$eana a Ser*iei. In acest fel, U0 intentioneaza sa tem$ereze atitudinea tensionata si dura a ?elgradului fata de $ro*lema 7oso o, $rin acordarea unor $romisiuni concrete referitoare la integrarea euro$eana a Se*iei. Pristina a tre*ui sa inde$lineasca o serie de conditii sta*ilite de U0. Printre acestea se numara garantarea res$ectarii dre$turilor minoritatilor nationale si ado$tarea 3onstitutiei 7oso o care deja a fost ela*orata. %r, ?ruxelles-ul doreste ca in 7oso o sa se instituiasca cadrul legal fundamental $entru existenta si functionarea oricarui stat (constitutia# si sa asigure con ietuirea $asnica a tuturor minoritatilor $e teritoriul iitorului stat. In final, ?ruxelles-ul se declara $regatit de a $relua controlul (inclusi cel militar# asu$ra 7oso o indata du$a declararea inde$endentei. 3u toate acestea, U0 tre*uie sa $reia de la =AT% functia de control $e care o realizeaza aceasta organizatie la moment. Pentru a efectua acest transfer de com$etente este ne oie de o rezolutie noua a 3onsiliului de Securitate a %=U, care cu certitudine a fi sanctionata de catre 5usia. In acest caz, U0 intentioneaza sa o*tina controlul asu$ra 7oso o $rin intermediul a$ro*arii din $artea Secretarului Eeneral al %=U, Pan Ei &un 1!@2. Totodata, $lanul $ro$us de U0 este destul de riscant si $utin realiza*il, deoarece tre*uie sa infrunte $ozitiile $uternice ale Ser*iei si 5usiei. In contextul recunoasterii inde$endentei 7oso o, di$lomatia moldo eneasca tre*uie sa conlucreze cu ?ruxellul in ederea sta*ilirii conditiilor de constituire a noului stat, cu sco$ul de a identifica continutul $recedentului 7oso o 1!A2. 0fectele inter$retarii acestui $recedent tre*uie sa fie antici$ate si de aceea se cere o constientizare a acestui fa$t din $artea 3hisinaului. Di$lomatii moldo eni tre*uie sa intocmesca un document oficial $ri itor la sta*ilirea incoincidentei si asimetriei dintre cazurile 7oso o si cel al raioanelor de 0st a 5e$u*licii &oldo a 1!-2. Acest act ar tre*ui sa fie circulat $e la ca$italele euro$ene $entru a fi a$ro*at de oficialitatile euro$ene. De asemenea, acesta a tre*ui sa fie $us in dez*atere si s$rijinit in cadrul formatului 8-S"9 $entru a am$lifica efectul acestuia si a o*tine garantii din $artea mediatorilor. Aceasta initiati a tre*uie desfasurata alaturi de alte masuri de informare, dez*atere etc. $e $lan national si international in ederea minimizarii im$actului $recedentului 7oso o asu$ra integritatii teritoriale a &oldo ei. 3onsecintele $roclamarii si recunoasterii inde$endetei 7oso o $ot fi drastice $entru &oldo a, care de fa$t nu detine controlul asu$ra raioanelor de 0st. Ineficienta si im$otenta $olitica si di$lomatica a &oldo ei s-a manifestat recent in cazul deschiderii sectiilor de otare ("A de sectii de otare# $entru alegerile din Duma ruseasca in contradictie cu normele interne si internationale. In acest context, dar si reiesind din im$licarea regulata a 5usiei in afacerile interne a &oldo ei $rin acordarea s$rijinului regimului de la Tiras$ol, raioanele de 0st sunt a antajate in utilizarea $recedentului 7oso o in fa oarea sa. Acesta situatie re$rezinta un semnal la adresa 3hisinaului $ri ind $onderea si $rimordialitatea 5usiei in $ro*lema transnistreana. In acest sens, 5.&oldo a tre*uie sa-si asigure s$rijinul din $artea U0 si SUA si sa ceara de la 5usia nerecunoasterea neconditionata a inde$endetei raioanelor de 0st in *aza $recedentului 7oso o. De asemenea, di$lomatii moldo eni tre*uie sa ela*oreze un document rele ant referitor la $recedentul 7oso o si &oldo a, care sa fie intarit de semnaturile cancelariilor euro$ene, inclusi de ?ruxelles. Asemenea actiune ar fi *ine enita chiar in cadrul Planului de Actiuni 5&-U0, demonstrand com$etenta si dorinta &oldo ei $ri ind reglementarea reala si eficienta a conflictului transnistrean.

%$ozitia 5usiei in ceea ce $ri este recunoasterea inde$endentei 7oso o ramane o realitate si fiind mem*ru %=U, %S30 $recum si al 3onsiliului 0uro$ei, aceasta a a ea numeroase o$ortunitati de afirmare si mentinere a $ozitiei sale. 5usia $are sa nu ia in considerare fa$tul ca $ozitia sa de nerecunoastere a inde$endentei 7oso o a a ea un im$act negati asu$ra relatiei sale cu :estul. In ianuarie "..<, liderii sar*i si rusi au semnat la &osco a un acord $olitic care $re ede $reluarea $ana la sfarsitul anului a -!K din 3om$ania de stat =IS de catre Eaz$rom, $entru suma de A.. de milioane de 0uro. =IS, care $roduce un milion de tone de $etrol si rafineaza alte sa$te milioane de tone $e an, include doua rafinarii la Pance o si =is, o conducta de $etrol care intra in Ser*ia de $e teritoriul 3roatiei $recum si o retea de distri*utie care detine majoritatea $e $iata. Potri it acordului, Eaz$rom urmeaza sa in esteasca -.. de milioane de 0uro in com$ania sar*a $ana in ".!" $entru modernizarea acesteia. Daca tranzactia se a incheia, com$ania ruseasca a $relua (<K din $iata Ser*iei de retail $entru $rodusele $etroliere si $ractic, 5usia a controla $este ).K din $iata $etroliera sar*a. /a ?elgrad s-a incheiat un contract care $re ede $artici$area Ser*iei la Proiectul South Stream care a aduce doua miliarde de euro economiei sar*esti $e $erioada constructiei conductei si ".. de milioane de 0uro anual din tranzitul gazelor $e teritoriul sau. South

Stream este $rinci$alul ad ersar al Proiectului =a*ucco al carei $rinci$al sco$ este reducerea de$endentei U0 de gazele rusesti si aducerea acestora in 0uro$a din 3aucaz. Sustinerea &osco ei nu are nici o legatura cu solidaritatea sla a si nici cu ortodoxia, ci izeaza strict dorinta sa de a fi $rezenta in ?alcani si in $roximitatea &arii &editerane si este e ident ca aceasta tranzactie ii a intari semnificati $ozitia in zona in conditiile in care o*tine acti e strategice la $ret redus, aloarea =IS fiind estimata in "..( la !,) miliarde de 0uro. Identificarea unei solutii $ractice si ia*ile $entru rezol area conflictului din 7oso o a determinat im$licarea mai multor organizatii internationale, desi 5usia a sustinut si sustine in continuare ca aceasta este o afacere interna a ?elgradului. Statul 7oso o a tre*ui sa demonstreze insa ca se $oate gu erna singur si ca aceasta inde$endenta nu a desta*iliza intreaga zona. Primul ministru Thaci si Presedintele Sejdiu or tre*ui sa se asigure ca un 7oso o inde$endent a de$une toate eforturile $entru a se dez olta economic, $olitic, social si or tre*ui sa con inga state ca 5omania, Erecia, Slo acia, S$ania si 3i$ru ca aceasta inde$endenta nu re$rezinta doar un $recedent secesionist nefericit generator de insta*ilitate. /. A(0a"i'ta". Pa1i'ta" 'i Ira1 traie#t rii l #ale 'i i"tere'e exter"e Intotdeauna marile $uteri au considerat Afganistanul dre$t o tara saraca, inca$a*ila sa faca fata cerintelor raz*oiului modern si ca atare usor de ingenunchiat militar. Aceasta eroare de conce$tie a stat la *aza infrangerii &arii ?ritanii in !<() la 7a*ul, infrangere ce a a ut dre$t urmare mentinerea inde$endentei Afganistanului in urmatorii !.. de ani. In !)() U5SS a crezut ca a s$ul*era rezistenta unui $o$or sla* inarmat si a*ia iesit din e ul mediu. Au urmat !. ani de infruntari militare dis$erate si in iarna !)<<M!)<) soldatii so ietici $araseau infranti Afganistanul. In "..! Statele Unite cadeau in aceeasi ca$cana in adand Afganistanul fara suficiente efecti e. %$t ani mai tarziu tru$ele SUA lu$ta inca im$otri a unui dusman tot mai $uternic. /ectia istorica a citadelei Afganistan, extrem de dificil de cucerit, este $redata inca o data, si cu mii de ictime. 3ea mai mare $ro*lema de securitate a Afganistanului o re$rezinta li$sa efecti elor militare ale =AT% in aceasta tara. Armata SUA solicitata la maximum de conflictul din Ira+ si angajamentele din Peninsula 3oreeana nu are la dis$ozitie noi tru$e, iar aliatii euro$eni din =AT% nu sunt dis$usi la cresterea efecti elor si im$licit a ictimelor. /a ora actuala in Ira+ se afla circa !(-.... militari SUA, "..... militari *ritanici si -.... efecti e di erse, $lus o armata $ri ata a SUAF ?lac+Jater cu efecti e de circa "...... de soldati, adica un total de a$roa$e A...... de soldati. In acelasi tim$ in Afganistan (tara cu o su$rafata cu -.K mai mare ca a Ira+ului# se afla doar circa -..... de militari din di erse natiuni. Aceasta dis$ro$ortie a tru$elor ne da o $rima ex$licatie a cauzelor esecului din AfganistanF insuficienta tru$elor. Asta inseamna im$osi*ilitatea de a controla teritoriul, de a $azi infrastructura si de a efectua o$eratiuni militare de am$loare. A doua $ro*lema militara este cea a armatei afgane. De la ince$ut s-a dorit ca in conditiile unei $rezente militare a =AT% destul de redusa, sarcina $rinci$ala a lu$tei antiteroriste sa re ina armatei afgane. Aceasta s$eranta nu s-a materializat, efecti ele armatei afgane au crescut cu greu la circa !..... de soldati, numarul oluntarilor e redus, $resiunile asu$ra celor care se inroleaza sunt mari, iar armamentul distri*uit armatei afgane este echi si face ca numarul ictimelor sa fie extrem de ridicat in confruntarile cu tali*anii, ceea ce reduce a$etitul tru$elor afgane de a lu$ta. Prost inarmate, $rost $regatite si mai ales demoralizate de fa$tul ca in Afganistan toata lumea intelege ca =AT% e trecator, tali*anii sunt esnici, armatele afgane sunt inca$a*ile sa re$rezinte ajutorul s$erat in lu$ta antiterorista.

Starea de$lora*ila a armatei afgane este doar oglinda starii Afganistanului la o$t ani de la in azia americana. 3el mai fra$ant lucru ramane transformarea tarii in sursa mondiala a comertului cu o$iu. Su* $aza tru$elor =AT% tali*anii culti a sute de mii de hectare de cana*is, in aceste zone tru$ele =AT% nu intra niciodata $entru a nu deranja culti area $amantului cu cana*is, a$oi tali*anii recolteaza $roductia si o and filierelor occidentale si $a+istaneze care inunda $iata occidentala. 3omertul este atat de $rofita*il incat anumite ra$oarte arata ca au intrat $e filiera chiar si comandanti inferiori ai =AT%, care li reaza tali*anilor armament si munitie cu care acestia ataca tru$ele occidentale. Un ra$ort al De$artamentului de Stat arata ca in Afganistan $rocentul armamentului distrus de$aseste @.K. Du$a cate a luni, in raidurile anti-tali*ane tru$ele =AT% au a ut sur$riza sa ca$tureze armament SUA. 0nigma armelor distruse in registrele SUA si regasite in ta*ara tali*anilor $ersista inca.1!42 Im$ortanta Afganistanului $entru $iata mondiala a drogurilor este ilustrata de fa$tul ca, in luna noiem*rie "..( cand tru$ele coalitiei au lansat o o$eratiune anti-drog, in Afganistan $retul cocainei s-a du*lat la =eJ Oor+, iar statisticile criminalitatii in orasele din SUA au crescut atat de mult incat surse din Pentagon au afirmat ca au existat inter entii $entru sistarea o$eratiunilor antidrog din Afganistan deoarece ridicau gra e $ro*leme in SUA. Atatea miliarde $ro enite din traficul cu narcotice nu $uteau sa nu dea nastere unei noi elite coru$te. Toate ra$oartele agentiilor internationale ilustreaza esecul reformei $olitice in Afganistan. Aici nu exista inca societate ci ila, $artidele sunt formate $e *aza de clanuri, administratia locala e in mainile L*aronilor locali9, $ersonaje militare im$licate in traficul cu droguri ce intretin $uternice militii locale si care cola*oreaza cu tali*anii. &ecanismele democratice sunt cu desa arsire necunoscute, iar $uterea ulemalelor (sfetnici religiosi, a$ro$iati tali*anilor# e mai mare decat oricand. /egislatia im$lementata in Afganistan la o$t ani de la caderea tali*anilor este la fel de dura ca a acestora, femeile sunt li$site de dre$turi, educatia este de ti$ radical islamic, $ortul alului islamic com$let este o*ligatoriu, iar in "..-, cand un afgan a rut sa treaca la crestinism, $entru a nu fi ucis, a tre*uit scos din tara. Daca $entru asta a tre*uit in adat Afganistanul atunci multa lume se intrea*a de ce soldatii occidentali nu $leaca de acolo. /egi tali*ane $azite de soldati =AT%, asta fiind destul de greu de digerat, este masura esecului =AT% in Afganistan. /a o$t ani de la in azie, *ilantul este clar negati F un stat dominat de ineficienta, coru$tie, droguri, saracie cum$lita ($este <.K din $o$ulatie este su* limita de su*zistenta# si legi tali*ane. In tim$ul summit-ului =AT% din a$rile "..< de la ?ucuresti a a ut loc o conferinta militara dedicata efortului aliat din Afganistan. Solutia $entru Afganistan se afla doar in cola*orarea cu Pa+istanul. In mai, cand candidatul ?arac+ %*ama a $rezentat aceasta idee, a fost acuzat de incom$etenta in materie de $olitica externa. Astazi insa tot mai multa lume $ri este s$re Islama*ad ca s$re sal atorul situatiei din Afganistan. In $rimul rand, din $unct de edere militar, inter entia =AT% din Afganistan nu $oate fi mentinuta fara s$rijnul Pa+istanuluiF a$ro izionare, sur ol aerian, s$rijin logistic. A$oi granita cu Pa+istanul este locul de unde in lu$tatorii tali*ani, $ro incia de =ord-:est fiind leaganul rezistentei antiSUA din Afganistan. Inter entia armatei $a+istaneze ar $utea sta*iliza zona. Bara armata Pa+istanului nu exista o o$tiune militara satisfacatoare in zona. ?ineinteles Pa+istanul are interese strategice si $olitice in zona si tre*uie marturisit ca tim$ de decenii Afganistanul a $utut fi eli*erat de so ietici datorita armatei $a+istaneze, a$oi sta*ilizat tot datorita Islama*adului. Aceasta ex$erienta merita reeditata. Similitudinea de $o$ulatii intre nordul Pa+istanului si Afganistan, dorinta Islama*adului de a se *ucura de *ogatiile Asiei 3entrale ca zona de dezencla izare s$re %ceanul Indian, toate arata ca geo$olitic Pa+istanul si Afganistanul tre*uie sa coo$ereze. Actuala $olitica a =AT% de smulgere a 7a*ulului din alianta cu Islama*adul nu $oate duce decat la esec.
1

Ince$erea ra$ida a unui $roiect de nation *uilding, distrugerea traficului cu narcotice, construirea unui stat laic, coo$erarea cu Pa+istanul si cresterea efecti elor militare in Afganistan la circa "...... de soldati $e o $erioada de !--". de ani $ot asigura sta*ilizarea tarii. 5etragerea =AT% acum ar insemna $ra*usirea a$roa$e imediata a gu ernului de la 7a*ul si re enirea la $utere a tali*anilor. &entinerea efecti elor actuale nu $ermite decat controlul cator a mari orase, lasand <.K din tara su* controlul narcotraficantilor si tali*anilor, ceea ce ar echi ala cu un raz*oi $ierdut. =umai cresterea masi a a efecti elor si a in estitiilor in zona ar $utea reechili*ra Afganistanul. Deocamdata nimeni nu $are a fi gata sa contri*uie la aceasta su*stantiala s$orire de efecti e si de fonduri. Pana atunci Afganistanul ramane un stat esuat si un exem$lu de cum nu tre*uie reconstruit un stat. Adancind raz*oiul in 8cel mai $ericulos loc din lume8, $resedintele ?arac+ %*ama a lansat la sfarsitul lunii martie un nou efort de a infrange teroristii al-Paeda atat in Pa+istan, cat si in Afganistan. Planul $resedintelui american a fost *ine $rimit $retutindeni, $urtatori de cu ant ai Afganistanului si ai Pa+istanului salutand $lanul ca fiind 8un semn extraordinar de $oziti 9. SUA or trimite inca A.... de militari si or furniza $rograme de antrenament $entru armata si $olitia afgane. Starnind ecouri ale atacului terorist de la ,T3 din !! se$tem*rie "..!, %*ama a a ertizat ca al-Paeda $lanifica acti lo ituri in SUA din locatii secrete aflate in Pa+istan. A mai adaugat ca sta*ileste noi standarde si ca a trimite inca A.... de militari si sute de ci ili inAfganistan si a mari *ugetul unui raz*oi de sase ani care $are sa se reduca in Ira+, dar al carui sfarsit nu este inca a$roa$e. Se are in edere furnizarea de $rograme de antrenament $entru armata si $olitia afgane. Sco$ul $ro$us de noua strategie este acela de a *loca, desfiinta si infrange tru$ele al-Paeda in Pa+istan si Afganistan. Strategia este construita $e sco$ul am*itios de a mari armata afgana de la <..... la !@A.... de militari $ana in ".!! si de a-i s$ori su*stantial ni elul de $regatire cu ajutorul tru$elor SUA care o insotesc astfel incat armata afgana sa $oata in inge insurgentii tali*ani si sa $reia controlul asu$ra raz*oiului. Asa, a concluzionat %*ama, 8ne om $utea aduce in cele din urma militarii acasa.9 =u exista un calendar $entru retragere, iar 3asa Al*a a declarat ca inca nu a estimat cate miliarde de dolari a costa $lanul. 0senta strategiei lui %*ama este sta*ilirea de tinte clare $entru un raz*oi care a sca$at de su* control, o*tinerea s$rijinului $o$orului american $entru aceste tinte, furnizarea de mai multe resurse si o*tinerea unui s$rijin extern s$orit. 0xact ca si in Ira+, efortul de raz*oi inAfganistan este mult mai indelungat si mai costisitor decat se aste$tau liderii americani. /a 3onferinta %=U $ri ind Afganistanul, desfasurata in luna martie, la >aga, $lanul $resedintelui %*ama $entru Afganistan si Pa+istan a fost *ine $rimit. Potri it unei sinteze 5euters, $urtatori de cu ant ai Afganistanului si ai Pa+istanului au salutat $lanul ca fiind 8un semn extraordinar de $oziti .9 Planul il face $e $resedintele afgan 7arzai sa se simta extrem de recunoscator. In SUA, $resedintele 3omisiei $entru 5elatii 0xterne din Senat, ;ohn 7err6, ca si Dic+ /ugar, mem*ru im$ortant al comisiei din $artea re$u*licanilor, si-au ex$rimat sustinerea $entru $lanul $resedintelui. In 3amera 5e$rezentantilor, $resedintele =anc6 Pelosi a laudat accentul 8intele$t9 al $lanului. /a summit-ul =AT%, din luna a$rilie "..), $resedintele %*ama a o*tinut su$limentarea de forte $entru $lanul sau. ?ritanicii $romit mai multe tru$e, intrucat $ana in toamna isi or retrage contingentele din Ira+. Singurele noi detasamente care or ajunge in Afganistan in din Australia. Aceasta tara se retrage deja din Ira+, du$a infrangerea categorica in alegeri a $rietenului lui ?ush, conser atorul ;ohn >oJard. Desigur ca Australia, fiind de$arte de 0uro$a, nu este mem*ru =AT%. Dar Turcia este. >illar6 3linton a izitat Turcia la ince$utul mandatului de secretar de stat. Iar %*ama, du$a ce a izitat &area ?ritanie, Branta, Eermania si 3ehia in $rimul sau mare turneu in strainatate, s-a o$rit in Turcia unde a a ut con or*iri cu liderii acestei tari. Turcia este o im$ortanta $utere islamica, $ozitionata strategic, cu un gu ern sta*il, o economie $uternica si o armata reduta*ila. Poate
1

fi de mare ajutor SUA in %rientul &ijlociu si in Afganistan. Pana in $rezent, Turcia s-a ferit de teatrele de lu$ta din Afganistan, desi $artici$a la a$ararea ca$italei 7a*ul. &em*rii %rganizatiei $entru 3oo$erare Shanghai (S3%#, formata din 5usia, 3hina si fostele re$u*lici so ietice din Asia 3entrala (7azahstan, 7argazstan, Tadji+istan si Uz*e+istan#, $artici$anti la intalnirea de la &osco a, in luna martie "..), au anuntat ca or sustine noua strategie a $resedintelui %*ama. SUA si Iranul, care nu sunt mem*re S3%, au $artici$at la ni el de adjunct al secretarului de stat. 3onferinta de la &osco a a fost o reafirmare a s$rijinului 5usiei $entru raz*oiul SUA in Afganistan, 5usia si aliatii sai din Asia 3entrala $romitand linii de a$ro izionare $entru tru$ele SUA si =AT% care lu$ta in Afganistan, su$limentand, daca nu inlocuind, traseele traditionale $rin Pa+istan, care sunt amenintate tot mai mult de jihadistii din aceasta tara $rofund tul*urata. Partici$antii au fost de acord ca, data fiind amenintarea traficului masi de droguri si a jihadismului islamic care le *ate la usa, este o $rioritate $entru ele sa ajute SUA sa sta*ilizeze Afganistanul. Presedintele Dmitri &ed ede a or*it a$reciati des$re %*ama, iar 7argazstanul isi $oate amana $lanurile de a ex$ulza tru$ele SUA din *aza de langa ca$itala ?is+e+. In anii ?ushM3hene6, au fost infiintate cate a *aze $entru tru$ele SUA du$a )M!!, dar tru$ele americane au fost date afara, doar *aza din 7argazstan ramanand in acti itate, du$a cate a incidente urate intre americani si localnici.1!(2 Bactorul istoric, ca intotdeauna, are o im$ortanta deose*ita, desi de o*icei este $utin discutat. SUA au castigat doua raz*oaie inAfganistan I asa-numitul 8cimitir al im$eriului9 I in ultimul sfert de secol. Intai im$otri a fostei Uniuni So ietice, a$oi im$otri a islamistilor radicali tali*ani alungati de la 7a*ul. Dar de fiecare data, ictoriile s-au do edit efemere. In am*ele cazuri, SUA au cola*orat indea$roa$e si s-au *azat $e fortele afgane, care lu$tau $entru $ro$riile moti e. In tim$ul acestor raz*oaie, $e teritoriul Afganistanului nu erau decat forte reduse americane si *ritanice. :aloarea adaugata furnizata de SUA a constat in tehnologie, tru$e de o$eratiuni s$eciale si a ioane. 3are sunt foarte eficiente in lu$ta, dar nu construiesc gu erne eficiente. Diferentele fata de a*ordarea ?ushM3hene6 sunt semnificati e, dar nu co$lesitoare. 3ea mai mare diferenta este ca %*ama s-a concentrat intotdeauna asu$ra Afganistanului si a Pa+istanului ca amenintari $entru SUA si aliatii occidentali, in tim$ ce ?ush si 3hene6 au fost mult mai interesati de Ira+ si Iran, care insa nu au a ut nici o legatura cu atentatele din !! se$tem*rie "..!. %*ama se concentreaza asu$ra Afganistanului si a Pa+istanului $ri ite im$reuna, in tim$ ce Eeorge ,. ?ush si Dic+ 3hene6 $ri eau Pa+istanul ca $e un aliat de incredere, desi fantezia lor nu a ea nimic de-a face cu realitatea. Iar su* %*ama, SUA se concentreaza mai mult $e antrenarea armatei si a $olitiei afgane. %*ama s$une ca actuala misiune este de a 8*loca, desfiinta si infrange al-Paeda in Pa+istan si Afganistan si a o im$iedica sa renasca9. Dar $oliticile $e care le urmareste $entru a sta*iliza Afganistanul au o com$onenta serioasa de constructie nationala.1!<2 De asemenea, este $ro*a*il fericit ca asa-numita a*ordare 8minimalista9 fata de Afganistan I concentrata a$roa$e exclusi asu$ra com*aterii terorismului, in detrimentul economiei si al societatii ci ile I nu a fost ado$tata. 5eactia Pa+istanului este fa ora*ila, $resedintele Asif Ali Rardari salutand noua strategie %*ama, $romitand o cola*orare mai stransa im$otri a jihadistilor si $ermitand unui $artid ri al sa $reia $uterea in cea mai mare $ro incie a tarii, Punja*. %*ama a $romis sa nu foloseasca tru$e de teren americane im$otri a fortelor al-Paeda si a tali*anilor care folosesc teritoriul $a+istanez ca *aza de o$eratiuni, fara a se consulta cu gu ernul $a+istanez, desi atacurile aeriene cu rachete teleghidate $ar sa se fi inmultit. Rardari tre*uie sa fie incantat de $rima $romisiune I desi nu si de a doua I, $recum

si de $romisa tri$lare a ajutoarelor americane $entru dez oltarea economiei si a societatii ci ile. 5eactia Indiei este fa ora*ila, ri alul incrancenat al Pa+istanului afirmand ca a s$rijini noua $olitica americana in Afganistan siPa+istan. :om edea cum a $roceda India in realitate du$a intalnirea lui %*ama cu $rimul ministru indian &anmohan Singh de la /ondra. Deose*it de util este ceea ce nu a facut India, si anume nu s-a raz*unat $e entitatile $a+istaneze acuzate de legaturi cu atentatul din &um*ai din toamna trecuta. Asta ar fi $utut face ca tot castelul de carti de joc din Pa+istan si Afganistan sa se $ra*useasca, in cazul in care ar fi ince$ut un raz*oi intre India si Pa+istan. 2. Cau#a+ul de Sud. + "a #la'i#a a # "(li#tel r i"03etate
Actiunile $rezente ale 5usiei de contestare a unor instrumente esentiale si care definesc interactiunea 5usiei cu %ccidentul tre*uie lecturate din $ers$ecti a logicii unei mari $uteri aflate in cautarea recunoasterii $restigiului de altadata. &ai mult, 5usia introduce dimensiunea militara in jocul de $utere si, du$a cum se $are, a iesit din conflictul din 3aucaz mult mai $uternica. 3riza georgiana, cu re er*eratiile sale regionale si glo*ale, a intra in istorie ca moment sim*olic $entru sfarsitul ordinii uni$olare"(, cel $utin $entru imensul s$atiu eurasiatic. Deocamdata, 5usia $are a fi singura. 0a a ales o conduita $entru care nu are sustinatori si nici aliati. Dar nici inamici fermi I Statele Unite si =AT% fiind angajate $e alte fronturi. 5usia culti a insa $arteneriatul strategic si, in acelasi tim$, ri$osteaza ferm la tot ce considera afront la adresa ei. Iar acest lucru nu $oate fi ignorat. %r, o constructie realista si o configurare *enefica si $e termen lung a mediului de securitate im$une iesirea eleganta si realista din acest joc, in fa oarea angajarii ferme si *enefice a tuturor tarilor si, mai ales, a marilor $uteri in crearea unei sistem international eficient de gestionare a conflictualitatii si de asigurare a securitatii internationale, $rin efortul tuturor. Statele Unite, care $areau a fi castigat 5az*oiul 5ece si care au trecut la Lex$ortarea9 $ro$riului sistem de alori, au ajuns in situatia de a-si dis$ersa re$ozitionarea, adica de a-si anula (disi$a# $ro$ria $utere. In aceste conditii, a reince$ut *atalia $entru $utere, influenta si resurse. De$endenta de resurse, indeose*i energetice, Lo*liga9 marile $uteri sa-si dis$ute controlul zonelor de extractie si a rezer elor, $entru a $re eni Lcola$sul9 $ro$riilor economii. &iscarile militarilor americani din %rientul &ijlociu si din ?alcanii de :est, culminand cu inde$endenta 7oso o, au fa orizat o $ozitie transanta a 5usiei $e zona &eartland-ului ($i otul geostrategic asiatic#. &iscarea 5usiei din 3aucaz creeaza un Lfa$t im$linit9 in aceasta *atalie $entru re$ozitionare geostrategica. 1!)2 A$arent castiga 5usia, $entru ca nimeni nu $oate contracara.

Asadar, 5az*oiul din 3aucaz $oate insemna cu ade arat sfarsitul 5az*oiului 5ece sau sa insemne un alt raz*oi rece, li$sit de com$onenta ideologica, amintind mai mult de multi$olaritatea lumii secolului al XIX-leaC Ar $utea fi acest raz*oi ince$utul unui nou ciclu, care se a asemana cu lumea multi$olara a secolului al XIX-leaC Adica un ciclu de reconsacrare a actorilor indi iduali, intr-o distri*utie cu ade arat multilaterala a $uterii reale in sistemul interstatalC %$inii interesante $e aceasta tema au fost ex$rimate si la sesiunea anuala internationala de comunicari stiintifice cu $artici$are internationala LPolitici si strategii in gestionarea conflictualitatii9 din ".-"! noiem*rie "..<, care a a ut loc la Uni ersitatea =ationala de A$arare ( 3SSAS#. 3omunicarea cu titlul Caucazul - inceput sau sfarsit de ciclu. se gaseste in olumul dedicat acestei manifestari stiintifice organizate de 3entrul de Studii Strategice de A$arare si Securitate. Tinutul actual al Eeorgiei a fost $o$ulat inca din $aleoliticul mediu. In secolul al :Ilea i.>r. a luat fiinta statul georgian de est, 3olchis, si in secolul al I:-lea i.>r. cel de est, I*eria. 3ele doua regate georgiene din antichitatea tarzie, I*eria in estul tarii si 0grisi in est, au fost $rintre $rimele state din lume care au ado$tat crestinismul (in anul @@(, res$ecti -"@#. I*eria a de enit curand du$a aceea o $arte a Im$eriului Persan. 0grisi a fost de multe ori un teatru de raz*oi $entru doua im$erii ri aleF Persia si Im$eriul ?izantin, fiecare dintre ele reusind sa cucereasca estul Eeorgiei de cate a ori. 3a rezultat, aceste doua regate au fost dezintegrate in mai multe $rinci$ate feudale in e$oca feudala tim$urie. A fost usor $entru ara*i sa ocu$e Eeorgia in secolul al :II-lea. Princi$atele raz ratite au fost eli*erate si a$oi unite in 5egatul Eeorgia la ince$utul secolului al XI-lea. Ince$and cu secolul al XII-lea,

autoritatea acestui regat se extindea asu$ra intregului 3aucaz de sud, in $artea nord-estica si a$roa$e $e toata coasta de nord a Turciei de azi si, de asemenea, in cate a districte din Persia. Perioada de inflorire a regatului a fost curmata de in azia mongola din secolul XI:. Du$a o indelungata $erioada de cuceriri otomane si lu$te im$otri a turcilor, regatul est-georgian al 7artuliei-7a+hetiei a acce$ta, in anul !(<@, $rotectia 5usiei. 5usia a ocu$a tre$tat, de-a lungul secolului al XIX-lea, toate $ro inciile georgiene. Du$a o scurta $erioada de inde$endenta du$a 5e olutia din %ctom*rie, Eeorgia a fi anexata in !)"! de Uniunea So ietica si isi a recastiga inde$endenta in anul !))! urmare a 5e olutiei Trandafirului1".2. In adarea Eeorgiei de catre 5usia a scos la lumina in mod dramatic confruntarea strategica intre 5usia si %ccident. Eeorgia se gaseste in e$icentrul unei lu$te in crestere intre o 5usie renascuta si ex$ansionista si institutiile occidentale, care actioneaza ca un magnet $entru democratiile in e olutie din 0uro$a largita. ?atalia $entru Eeorgia, indiferent ce a declansat e enimentele acum, se cocea de cati a ani. Pornind de la $remisa ca reactia %ccidentului a fi sla*a, di izata si nefocusata, administratia :ladimir Putin I Dmitri &ed ede a conchis ca actiunea in forta im$otri a tentati ei intre$rinse de T*ilisi $entru recastigarea teritoriului secesionist %setia de Sud a ser i trei sco$uri strategice. In $rimul rand, &osco a foloseste $retextul a$ararii $o$ulatiilor ruse din %setia de Sud si regiunea re*ela a A*haziei $entru a trunchiaEeorgia, a-i su*mina ca$acitatea militara, a sla*i gu ernul $ro-occidental si a descalifica Eeorgia de la a$ro$ierea de aderarea la =AT%. In al doilea rand, atacul im$otri a Eeorgiei trimite un semnal $uternic catre alte state in ecinate cu 5usia, care le s$une acestora ca orientarea strategica $e care o or face nu a fi o decizie su erana. 3riza georgiana ser este dre$t a ertisment $entru tari ca Ucraina si &oldo a, ca ar tre*ui sa se a*tina de la solicitarea aderarii la =AT%. In caz contrar, &osco a $oate inter eni $entru $rotejarea intereselor asa-zis amenintate ale $o$ulatiei ruse. In al treilea rand si foarte im$ortant, $rin actiunile sale in Eeorgia, 5usia isi reafirma ca$acitatea trans-regionala, *arand in mod acti continuarea ex$ansiunii zonei %ccidentale si 0uro-atlantice si incercand sa rastoarne situatia, $rin diminuarea influentei SUA in regiunile 3aucaziana, 3as$ica si a &arii =egre. =AT% este considerata o amenintare de catre 7remlin nu $entru $ozitia agresi a, ci $entru ca ofera un anumit ni el de $rotectie tarilor care se tem de am*itiile 5usiei, du$a cum o s$un ca$italele 3entral-0uro$ene si ?altice. Si Uniunea 0uro$eana este azuta ca o amenintare de catre &osco a, in $rimul rand $entru ca standardele de gu ernare democratica, su$rematia legii si trans$arenta in *usiness su*mineaza strategia 5usiei de coru$ere $olitica si mono$olizare energetica. Autoritatile 5usiei cred ca Statele Unite au trecut de $unctul maxim de $utere glo*ala si ca tre*uie construita o noua lume multi$olara. Preocu$area ,ashingtonului $entru Ira+, Afganistan si terorismul jihadist ofera o o$ortunitate $retioasa 5usiei resurgente $entru a-si extinde influenta in regiuni adiacente cheie $entru teritoriul sau, mai ales in zona 0uro$ei largite. &osco a estimeaza ca ,ashingtonul nu a sustine Eeorgia militar si ca alti aliati americani or si mai reticenti in a sustine SUA in agenda glo*ala extinsa a acestora. In calculele $e termen lung, am*itiile &osco ei sunt sa extinda Ls$atiul eurasiatic9 in care 5usia de ine jucatorul $olitic dominant. Asta ar im$lica transformarea 0uro$ei intr-un jucator minor sau un a$endice al sferei rusesti si sla*irea s$atiului euroatlantic $rin su*minarea conexiunilor 0uro$ei cu Statele Unite. 5usia a acti at o serie de instrumente menite sa su*mineze largirea zonei =AT%-U0 si sa sla*easca eficienta si coerenta acestuia. Printre acesteaF di$lomatia de dez*inare, su* ersiunea $olitica, raz*oiul informational, ca$cana energetica I in tim$ ce 5usia transforma de$endenta energetica in influenta
1

G G G G

intergu ernamentala. De asemenea, &osco a castiga insule in 0uro$a $rin achizitionarea de acti e strategice, care ii $ermit sa $reseze liderii din lumea afacerilor sa aQuieseze la interesele 5usiei in numele L$ragmatismului9. 5az*oiul in Eeorgia ( ezi Anexa !4# a mai adaugat o sageata in tol*a &osco ei. Bolosirea fortei im$otri a unui stat inde$endent $ro-occidental a trimite unde de soc in tot s$atiul fostilor sateliti so ietici. 7remlinul calculeaza ca $utine ca$itale %ccidentale or a ea $uterea si curajul de a $relungi confruntarea cu 5usia si ca$italizeaza $e di izarea si indecizia statelor U0, la care se adauga $resedintia americana intr-o faza sla*a. 5az*oiul 5usiaEeorgia a de enit un test $entru unitatea U0 si a =AT% si al eficientei administrarii unei crize majore in 0uro$a largita. Ina*ilitatea de care ar da do ada in a $resa 5usia sa-si retraga tru$ele, de a acce$ta o misiune internationala de mentinere a $acii in teritoriile dis$utate din Eeorgia sau de a reface integritatea teritoriala a Eeorgiei a trimite un semnal negati tuturor statelor aflate in $roximitatea 5usiei si amenintate de ex$ansionismul rusesc. Si a incuraja &osco a sa-si continue agenda Leurasiatica9. Eeorgia nu dis$une decat de $utine resurse de energie, ceea ce creeaza o de$endenta fata de gazele naturale din 5usia, care au $ro ocat multe situatii de conflict. Pro*lemele energetice au fa orizat in ultimul tim$ o cola*orare mai stransa cu Turcia si Azer*aidhjan. Eeorgia este legata deja de aceste tari $rin oleoductul ?a+u-T*ilisi-3e6han, care trans$orta $etrolul de la &area 3as$ica in Turcia. Acest oleoduct, a fi in curand insotit de o conducta de gaze naturale si o cale de linie ferata care a a ea un rol crucial in comertul dintre Asia si 0uro$a1"!2. Princi$ale o*iecti e ale $oliticii energetice a Eeorgiei suntF orientarea majora a $oliticii energetice $e termen lung a Eeorgiei consta in satisfacerea cererii de electricitate in industrie si domeniul consumului casnic, di ersificarea surselor de o*tinere a resurselor energetice, do*andirea unei inde$endente energetice cat mai mari si asigurarea securitatii din $unct de edere energetic. Dez oltarea tre$tata a $rinci$alelor resurse energetice interne, in mod s$ecial a resurselor hidroenergetice, este in $rezent un o*iecti caruia i se acorda $rioritate datorita $otentialului natural remarca*il. Asigurarea securitatii energetice im$lica rezol area unor $ro*leme, $recumF modernizarea si retehnologizarea *azei tehnice actualeH construirea de noi uzine de o*tinere a energiei electrice si dez oltarea infrastructurii de trans$ort al energiei electrice si al gazuluiH di ersificarea surselor de im$ort al $roduselor energetice (gaz, $etrol, electricitate#H sta*ilirea unui model economic al sectorului energetic care sa fie $rofita*il. Datorita $ozitionarii sale geografice, Eeorgia $oate si tre*uie sa fie mult mai im$licata in o$eratiunile de tranzit energetic in regiune. Pentru a se realiza acest o*iecti , tre*uie rea*ilitata reteaua interna de trans$ort al resurselor energetice, simultan cu alte o*iecti e, cum ar fiF interconectarea liniilor de electricitate cu sistemele tarilor ecine, construirea de noi linii de trans$ort al electricitatii si construirea de noi gazoducte. In toata aceasta ecuatie com$lexa de $osi*ilitati si jocuri, Eeorgia ocu$a un rol nodal. /ectiile in atate din Ira+ ar tre*ui sa arate ne oia ca acest actor I chiar si actuala forma ciuntita, fara A*hazia si %setia de Sud I sa ramana $e scena $entru a mentine echili*rele in zona. % Eeorgie ex$lodata in *ucati, federalizata, su*iect al unui raz*oi ci il sau esuata, su* controlul nimanui ar $ermite atat autonomii in Adjaria si Sams+e ;a a+eti, dar si noi culoare de trasn$ort direct de armamente si tru$e s$re Armenia, controlul com$let al Azer*adjanului si *locarea coridoarelor energetice sudice de la Asia 3entrala ia 3as$ica si 3aucazul de Sud ia Turcia si &area =eagra s$re %ccident.

4. Ter ri'!ul u" (la0el !ereu i" a#tualitate %ricat de mult ar fi dezagreat terorismul de catre comunitatea internationala, aceasta tre*uie sa inteleaga ca existenta si Le olutia9 lui sunt legate de insasi existenta si e olutia omenirii $e care, a insotit-o de-a lungul existentei si e olutiei ei. Taria terorismului este data de ura, intoleranta, fanatism religios, $ozitia geografica a unor state cu $otential terorist ridicat $recum si de resursele umane si materiale de care dis$un. Aceste a antaje $ermit ca, cel $utin in urmatorii !.-!- ani organizatiile teroriste sa isi di ersifice si intensifice acti itatile, urmarind sa-si extinda actiunile in intreaga lume, chiar daca im$otri a lor lu$ta o larga si $uternica coalitie internationala. % recrudescenta mai mare o or a ea actiunile teroriste de natura fundamentalist-islamica. 3omunitatea internationala nu a ajuns la un consens in ce $ri este definirea terorismului. Definirea acestui flagel in functie de interese geo-$olitice economice, ideologice sau de orice alta natura ofera $osi*ilitatea fenomenului in sine de a-si $erfectiona formele, metodele, mijloacele $recum si de a-si ascunde ade arata fata su* masca *unelor intentii si la ada$ostul unor entitati dis$use sa ofere s$atii de $regatire, resurse materiale si chiar umane. Desi a luat o am$loare ingrijoratoare, fiind considerat unul dintre cele mai mari $ericole la adresa $acii, a$reciem ca, du$a o anumita $erioada de ascensiune, terorismul se a atenua $ana la eliminarea totala, intrucat modelul de societate $ro$us de catre ideologii integristi este anacronic si nu ofera solutii ia*ile. Acest lucru a de$inde insa si de o schim*are de atitudine din $artea coalitiei antiteroriste in ce $ri este redirijarea eforturilor de $e directia inlaturarii efectelor, $e directia inlaturarii cauzelor fenomenului terorist, concomitent cu folosirea unor mijloace non iolente care, sa constientizeze factorii generatori de terorism de necesitatea unei schim*ari. A and in edere e olutia $rocesului de $ace din %rientul &ijlociu si declaratiile de ultima ora ale liderilor statelor-$i ot din regiune (Iran, Israel, Siria, Ara*ia Saudita, /i*an etc.#, se contureaza fa$tul ca regiunea a continua sa ramana un ade arat Lfocar9 al terorismului international, cu s$rijinul statelor recunoscute ca fiind s$onsori ai terorismului. Bocare teroriste or continua sa existe si in tarile din nordul Africii (Sudan, 0gi$t, Algeria, /i*ia#, Turcia, tarile din nordul 3aucazului si chiar in 0uro$a (?osnia->ertego ina, Al*ania, 7oso o si &acedonia# cu $osi*ilitati de extindere in orice moment. Asu$ra Iranului, Siriei, 3oreei de =ord si chiar &6anmarului (?irmaniei# se im$un masuri urgente, de o am$loare $e masura $ericolului $e care ele il re$rezinta $entru $acea, democratia, sta*ilitatea si $oate insasi existenta ietii $e Pamant. In urmatoarea $erioada, $ericolul ca organizatiile teroriste sa a$eleze la mijloace de actiune necon entionale ce a$artin sferei nuclear-*iologice a creste, cu atat mai mult cu cat, la a$roximati !( ani de la destramarea *locului so ietic, controlul asu$ra fostului arsenal militar al U5SS este deose*it de deficitar. &igratia ilegala se a am$lifica si a face tot mai multe $ro*leme 0uro$ei in identificarea $otentialelor elemente teroriste. Putem afirma ca 0uro$a este su$usa $ericolului islamizarii intr-o masura mai mare decat orice alta zona a lumii occidentale. In actualul context, SUA, ca lider al coalitiei antiteroriste, nu or $recu$eti niciun efort $entru ras$andirea democratiei de ti$ occidental si asigurarea res$ectarii dre$turilor omului, atat in %rientul &ijlociu si Asia, cat si in orice alt loc de $e glo* unde se im$une. CONCLUZII 3ea mai *una i$oteza $entru un traseu final reusit este aceea a a*sentei unui conflict glo*al, a unui mare raz*oi regional si acce$tarea ideii ca unele conflicte locale or $ersista, dar nu se or extinde.

G G G

/a $rima edere, la aceasta ora, lumea se $oate mandri cuF G Progresul stiintei si ino atiile tehnologieiH G 5etelele de comunicare instantanee $e glo* si generalizarea utilizarii calculatoruluiH G Proiecte comune de arf in ex$lorarea s$atiului cosmic, in *iologie si medicina. A*ordarea $ro*lematicii glo*ale ce aduna temele itale ale omenirii. 3aracteristici negati e se remarcaF Balii si $ra$astii intre tari, societati si regiuni $ri ind stadiul dez oltarii, cu un ni el incredi*il al gradului de saracie $entru un sfert din omenireH =umarul ridicat al conflictelor sangeroase, al litigiilor gra e nerezol ate, insecuritatea glo*ala, locala si a indi iduluiH ?oli si e$idemii, li$sa de $rotectie in cataclismele naturale si cele $ro ocate de om. In ciuda $roceselor integrati e, armonia e stricata de stridentele fractiunilor se$aratiste. Sunt atat de gra e o$ozitia si tensiunea intre cele doua curente, incat $utem sa ne intre*am daca integrarea s. fragmentarea nu a fi marea tema de $reocu$ari a urmatoarelor decenii. 0 foarte $ro*a*il ca soarta Lfamiliei unice a omenirii9 si Lconsolidarea strategiilor ei de su$ra ietuire9 sa fie decise intr-un astfel de Lraz*oi al celor doua roze9, cum se numea un conflict dinastic cele*ru in istoria Angliei. 0x$ertii se $un de acord in a a$recia ca criza glo*ala a economiei este rezol a*ila si ca eradicarea ei se a $roduce intr-un termen $re izi*il, care oricum nu de$aseste anul ".@. si se situeaza in anii mai a$ro$iati (".". de $ilda#. %ricum criza a fi de$asita in $erioada izata de scenariu. Se $oate inregistra la ince$utul anului ".!. crearea unui climat $ro$ice conlucrarii internationale, $ri it $este tot ca o conditie necesara $entru stingerea crizei. Semnele inregistrate cu nuante si retineri normale dau s$erante ca acest climat se a consolida. 0l s-ar $utea do edi a$t sa fa orizeze si sa rezol e criza $olitica, ce aco$era o $letora de disfunctionalitati ale sistemului international, inclusi conflictele in curs sau $otentiale. 3ea mai im$ortanta con ertire a climatului de incredere s$orita (sau risi$ire graduala a unor stari incordate# ar consta in urmarirea unui sco$ mai am*itiosF conciliere la ni elul marilor $uteri. =u este $entru $rima data cand $acea lumii de$inde de relatiile intre ele. 3and relatiile erau *une, s-a reusit $rin coo$erarea lor sa se inhi*e a$etenta hegemonica, im$erialista sau im$ulsurile la cuceriri si anexari de teritorii si sa se rezol e unele interese economice. 3and su*liniem rolul marilor $uteri in destinul omenirii, nu neglijam desigur a$ortul altor state mici sau mijlocii sau al gru$arilor regionale la *unastarea sistemului in ansam*lu. Ba$tul ca marile $uteri, $astrandu-si $ozitia lor de lideri, largesc cercul $artenerilor, asa cum s-a intam$lat la 3onferinta celor ". de tari de la /ondra, din a$rilie "..), este un semnal ca schim*area configuratiei $uterii $e glo* este un fenomen $erce$ut, susce$ti*il de negocieri si discutii. 3andidata la $ozitia intai in ordinea a*ordarii $ro*lemelor $olitice $are a fi dezarmarea. Am azut de atatea ori ca un $roiect integrati ince$e ca $rim $as $rin a*ordarea unei teme tehnice. Dezarmarea exista $e ordinea de zi, dar a fost scoasa unilateral de ?ush. Deci e o initiati a sim$la a o relua. 0ste susce$ti*ila de a fi negociata, intr-un moment in care armamentele au de enit o $o ara costisitoare $entru state, iar eficacitatea lor e $usa su* semnul indoielii. Discutarea dezarmarii conduce la deschiderea dosarului securitatii glo*ale si al celei mai gra e amenintari $entru intreaga omenireF armele nucleare. Aceasta ultima tema, eche de $este o jumatate de eac, n-a a ut niciodata solutii satisfacatoare si s-a agra at continuu. 0a se afla acum din nou $e agenda nescrisa a summit-urilor. =u se strang marile $uteri laolalta fara a-si rein ia declaratiile de ne*eligeranta. Si de a-si lua angajamente noi cerute de conditiile remii si de schim*arile $osi*ile. 5elatiile incordate, cum erau intre SUA si U5SS, au exclus $osi*ilitatea unui conflict nuclear si chiar a unuia con entional, care ar fi $utut escalada, tim$ de decenii. Un su*iect ce a a$arut s$re
1

sfarsitul 5az*oiului 5ece a fost acela al angajamentului $artilor de a nu folosi greutatile interne ale unora $entru a a ansa interese $ro$rii sau a le sla*i $ozitia in lume. Intr-un moment in care isi asuma sarcina de a garanta $acea in lume, e natural ca marile $uteri sa excluda, ca $rim $as, $osi*ilitatea conflictelor intre ele. Toate statele au interesul de a nu a ea dusmani la frontierele lor, iar remediul sigur consta in constituirea unor relatii reci$roce de *una ecinatate. S-ar $utea ca aceasta solutie sa ai*a un ecou atat de consistent la toate statele mari si mici, incat $roiectul sa fie *otezat $entru istorieF Pacea ecinilor. Acelasi fir $e care au fost insirate $ro*lemele $acii si securitatii mai face sa se mai i easca una. Sa ne amintim ca du$a sfarsitul celui de-al doilea raz*oi mondial, s-au facut incercari mari de a introna un regim sta*il de $ace. Doua elemente esentiale au intrat in solutieF normele (o*ligatiile statelor, angajamentul de a nu recurge la forta si celelalte $re ederi ale 3artei %=U# si institutia (%=U#, $rin care statele mem*re erau o*ligate sa contri*uie la re$resiunea agresorului $rin sistemul securitatii colecti e. 0ste $rinci$iul care sta si la *aza =AT%F te atingi de unul, te atingi de toti. Sistemul nu a functionat din cauza disensiunii marilor $uteri, normele nu au mai fost res$ectate, iar institutia a sla*it continuu. Din momentul in care sistemul international al statelor este dez*atut, iar criza a o*ligat statele sa dez*ata institutiile economice si financiare internationale, inseamna ca sunt toate elementele de a ras$unde la inscaunarea glo*alitatii, dotarea ei cu norme si institutii adec ate. Stal$ii ci ilizatiei fiind stiinta si tehnologia s$rijinite de economie si societatea cunoasterii, se astea$ta ca noua configuratie glo*ala a $acii sa le solicite $roiecte internationale $entru care acum li$sesc s$onsori. 0le sunt nu doar grandioase, ci si feza*ile. Poduri $este stramtori, construirea de insule artificiale, extinderea altora $rea mici, amenajari de cai fero iare, actiuni antidesertificare, $roiecte izand hrana si a$a. 3limatul de $ace constituit $e cai $olitice si di$lomatice a da sanse noi culturilor si dre$tului lor inaliena*il la di ersitate. Stiinta a a ea rolul ei am$lificat, dar si culturilor li se a deschide $ers$ecti a etalarii si comunicarii s$ecificitatii lor. Acest orizont larg a face sa sla*easca (si $oate chiar sa dizol e# confiscarea culturilor si folosirea lor in jocurile de $utere icioase si criminale. 5ein ierea traditiei unui ?agdad care tim$ de cinci secole a stat in centrul culturii lumii isi astea$ta actorii alungati de clici si tri*uri. &ulte $o$ulatii ale lumii or sa foloseasca $rilejul de a aminti omenirii ca la formarea $atrimoniului comun al umanitatii au contri*uit si ele. Un om $olitic de mare notorietate si-a castigat ade$ti in tara sa si in afara granitelor eiF ?arac+ %*ama. Prezenta sa acti a in cam$ania mondiala anti-criza il asociaza scenariului, dar mai ales fa$tul ca in aceasta o$era a lansat cea mai mare $arte a $ro*lemelor $ost-criza. In contactele sale din aceasta $erioada ($reia $ostul de $resedinte al SUA imediat du$a iz*ucnirea crizei# el foloseste momentele de conlucrare si incredere $entru a lansa $roiecte iitoare $ri ind rezol area crizei $olitice. 3u 5usia enunta dis$oni*ilitatea $entru negocieri de dezarmare, in 3arai*e or*este des$re L*una ecinatate9 a$lica*ila la relatiile externe si interne al Americii /atine, intinde mana celorlalte mari $uteri si a$oi statelor $rinse in conflicte si care uneori se afla de cealalta $arte a *aricadei fata de SUA. Un lucru a$roa$e cert este inchiderea dosarelor de rezol are a conflictelor $erene (dura*ile, netrata*ile sau cronice# $entru o noua $erioada de aste$tare. In urma unei crize $olitice care a golit masa solutiilor, nu ne $utem aste$ta la un status-Quo, ci la o inrautatire. /ista conflictelor deschise a fi in crestere, iar ardoarea lu$tei a a ea noi $useuri. Tarile aflate chiar si acum in afara sferei rezona*ile or gasi noi indemnuri la o$era lor de a mari insecuritatea in lume, $utand da a doua $erioada de inflorire a terorismului si a su*minarilor oculte. 3ontracararea crizei a fi mult ingreunata in acest scenariu, mergand $ana la $relungirea ei in tim$ si extinderea ei orizontala in domeniul hranei si a$ei. 3ola*orarea intre marile state fiind *locata, controlul domeniului infractional a fi diminuat, iar L$iratii9 crizei or rea$area ca o noua s$ecie de $rofitori. Dezamagita si ne$utincioasa, $atura de mijloc a
1

G G G G G G

mari $rin teama si angoasa gra itatea esecului L$ost-criza9, care o a reduce la situatia de care credea ca s-a de*arasat. /a acest $unct a$are $rimejdia unui nou fenomen, care fusese redus anterior la o stare letargica. 0ste or*a de nationalism, a carui existenta se multumea anterior la agitatii internationale, de ti$ euro$ean sau glo*al. 0x$lorarea culturilor in sco$uri $olitice si raz*oinice a continua si du$a toate $ro*a*ilitatile se a extinde. Tinerii or fi mandri ca a$artin unei culturi su$erioare celorlalte, ad erse si ri ale, si or sufoca ideea a$artenentei la o mare familie solidara umana $e care toate natiunile au ser it-o cu ce au a ut mai *un din sacul lor. Insecuritatea externa, esecurile initiati elor $e $lan glo*al or aduce un $u*lic larg la echea agenda domestica, $e care o a trata cu $asiunea localismului si in traditia conflictului tri*al. 0 enimente care $ot aduce sla*irea curentului de schim*are in urmatorii !. ani suntF 5ealizarea sau nu a unei solutii de $ace in %rientul &ijlociu intre israelieni si $alestinieniH A ansul sau reculul terorismului si al curentelor extremiste islamice in lumea ara*aH %$inia sau acce$tarea accesului la arma atomica a Iranului si 3oreei de =ordH 3resterea sau diminuarea numarului de conflicte locale si al raz*oaielor identitareH 0 enimente desta*ilizatoare in sanul marilor actori I 5usia, 3hina si 0uro$a in relatiile lor in zona de ecinatateH =u $ot fi omise *ineinteles nici catastrofele naturale. A antajul celui care nu socoteste tim$ul istoriei in zile si ani, ci in decenii si secole este acela de a ramane un o$timist, oricat l-ar contrazice realitatea imediata. ANE5E ANE5A 1

ANE5A %

ANE5A 6

ANE5A /

ANE5A 2

ANE5A 4

ANE5A 7

ANE5A 8

ANE5A 9

ANE5A 1:

ANE5A 11

ANE5A 1%

ANE5A 16

ANE5A 1/

ANE5A 12

ANE5A 14

1!2 htt$FMMro.Jord$ress.com 1"2 Se6mour >ersh, unul dintre cei mai im$ortanti jurnalisti de in estigatie din lume, face $u*lica o informatie $otri it careia
liderii 3ongresului american au a$ro*at un document care $ermite finantarea organizatilor sus$ecte de legaturi cu Al-Paida, cu sco$ul desta*ilizarii regimului de la Teheran. Acesta sustine ca are $ro*e care demonstreaza ca americanii finanteaza diferite gru$ari ce cola*oreaza cu teroristii lui %sama *in /aden si ca finantarea $entru intensificarea misiunilor su* aco$erire in Iran, $entru care ?ush a cerut A.. de milioane de dolari, a fost a$ro*ata de liderii 3ongresului anul trecut. Printre gru$urile din Iran care *eneficiaza de s$rijin financiar american se numara si ;undallah, organizatie cunoscuta si su* numele de &iscarea de rezistenta a $o$orului iranian, anunta $u*licatia The =eJ Oor+er. 1@2 A"t "i FRATTASIO , Epistemolo ia terorii, 0d. 05A, ?ucuresti, "..4 1A2 JJJ.euro$ali*era.org

1-2 Eeorge Anglitoiu, Scrisorile persane, de la Montes/uieu la +ennet& 0ollac,, in 3adran Politic nr."@, "..< 142 eur-lex.euro$a.eu 1(2 US en o6 Jarns against rearming /e*anonNs >ez*ollah9, D.P.A., !( decem*rie "..< 1<2 ;a'ile Paul. I a" C '# daru, Centrele de putere ale lumii, 0d. Stiintelor Sociale si $olitice, ?ucuresti, "..@ 1)2 Mr. Cri'tia" C rut, 1erorismul!fenomen de actualitate, htt$FMMJJJ.una$.roMroM$u*licatiiM$u*M*uletin-"-"..-.$df

1!.2 htt$FMMterrorism.a*out.comModMJhatisterroris!MssMDefineTerrorismT(.htm 1!!2 htt$FMMterrorism.a*out.comModMJhatisterroris!MssMDefineTerrorismT(.htm 1!"2 JJJ.euro$arl.euro$a.eu 1!@2 <a" ,i=M " (5e$u*lica 3oreea# este cel de-al o$tulea Secretar Eeneral al %rganizatiei =atiunilor Unite si
inde$lineste aceasta functie du$a o cariera de @( de ani in sluj*a gu ernului si a arenei internationale. 1!A2 JJJ.onuinfo.roMmassTmedia 1!-2 A. <uria", *eopolitica lumii contemporane, 3hisinau "..@, $$.@AA-@A-. 1!42 >3e r03e ;adu-a . 1erorismul contemporan!factor de risc la adresa securitatii si apararii nationale, in conditiile statutului de mem#ru NA1O, 0ditura U=A$, ?ucuresti, "..-, $$. -4-4( 1!(2 >3e r03e ;adu-a - 1erorismul contemporan!factor de risc la adresa securitatii si apararii nationale, in conditiile statutului de mem#ru NA1O, 0ditura U=A$, ?ucuresti, "..-, $$.<<-)@

[18] Lt.# l.dr. ;a'ile ;re!e, (%A2BOI3L 'IN A4*5ANIS1AN IN CON1E613L LIC5I'A%II 1E%O%ISM3L3I MON'IAL9, htt$FMMJJJ.una$.roMroM$u*licatiiM$u*M*uletin-"-"..4.$dfH 1!)2 LButoiul cu pul#ere) din Caucaz, Riua, =r. @!-@, "@ octom*rie "..A, htt$FMMJJJ.ziua.netMdis$la6.$h$CidU!4.4-" 1".2 $rogeorgia.Jord$ress.comM 1"!2 JJJ.frontneJs.roMstiriMconflictSgeorgiaSrusia

3ttp?@@AAA.'#ri0r up.# !@i't rie=p liti#a@'tii"te=p liti#e@ZONE=DE=RISC=SI=CONFLICT= SPORI71982.p3p B1: (e$r %:1/C