Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
IMPORTANTA. Avnd ca obiect de studiu c i!a "#n sens de act individua$% ca si de &eno!en '$oba$(% c i!ina$u$% victi!a% ) ecu! si eactia socia$a &ata de c i!a% c i!ina$ si victi!a% c i!ino$o'ia nu detine !ono)o$u$ acestui obiect. *u)a cu! vo! vedea% s+ a$te stiinte , si !ai a$es stiinte$e )ena$e , au ace$asi obiect de studiu. #n aceste conditii ca e nu sunt s)eci&ice c i!ino$o'iei% ci si a$to disci)$ine ce se situea-a $a con&$uenta !ai !u$to do!enii a$e cunoaste ii , stabi$i ea sco)u$ui i!ediat si a &unctii$o ) e-inta o i!)o tanta deosebita. Acestea "sco)u$ si &unctii$e( devin c ite ii esentia$e )ent u )a ticu$a i-a ea do!eniu$ui c i!ino$o'iei. O)inii$e cu ) ivi e $a sco)u$ si &unctii$e c i!ino$o'iei au evo$uat de,a $un'u$ ti!)u$ui% #n a)o t cu evo$utia #nsasi a c i!ino$o'iei si !ai a$es cu conce)tii$e ) ivitoa e $a obiectu$ de studiu. SCOPUL. Pent u ) eci-a ea sco)u$ui c i!ino$o'iei este necesa sa se ia #n conside atie% )e de o )a te% a)o tu i$e c i!ino$o'iei cu a$te stiinte% da !ai a$es cu stiinte$e )ena$e% ia )e de a$ta )a te stadiu$ actua$ de cunostinte teo etice si !etodo$o'ice )e ca e c i!ino$o'ia $e,a acu!u$at. In ansa!b$u$ $o % stiinte$e )ena$e u !a esc sa &unda!ente-e o )o$itica )ena$a e&icienta #n $u)ta #!)ot iva c i!ina$itatii% ca e sa a)e e va$o i$e &unda!enta$e a$e societatii% sa ) evina c i!ina$itatea si sa t a'a $a as)unde e )ena$a )e cei vinovati. Acestea constituie sco)u$ 'ene a$ a$ acesto disci)$ine% sco) )e ca e #$ u !a este #n e'a$a !asu a si c i!ino$o'ia. In&a)tui ea sco)u$ui 'ene a$ se ea$i-ea-a #nsa de &ieca e disci)$ina stiinti&ica ) in !oda$itati s)eci&ice. #n consecinta% )e $n'a sco)u$ 'ene a$ e.ista si un sco) )a ticu$a si i!ediat. Acesta din u !a constituie c ite iu$ de de)a ta+a e dint e di&e ite$e do!enii ce se ocu)a cu studiu$ c i!ina$itatii. C i!ino$o'ia t aditiona$a% studiind c i!a% c i!ina$u$ si c i!ina$itatea% a u !a it e$eva ea cau-e$o ca e #i dete !ina )e oa!eni sa sav seasca ata e acte e) obabi$e. #n acest sens% c i!ino$o'u$ & ance- /. Leaute conside a ca sco)u$ c i!i, no$o'iei 'ene a$e este sa ce cete-e a)o tu i$e #n cad u$ ca o a se ) oduce &eno!enu$ c i!ina$itatii si sa des) inda acei &acto i cu ca acte 'ene a$ ca e deosebesc de$incventu$ de nonde$incvent% )e cnd sco)u$ c i!ino$o'iei c$inice #$ constituie econstitui ea inte actiuni$o )a ticu$a e "s)eci&ice( ca e au condus individu$ $a co!ite ea c i!ei. Indi&e ent de o ienta ea teo etica% 0c i!ino$o'ia t aditiona$a1 a &ost do!inata de )a adi'!a etio$o'ica "studie ea cau-e$o (% desi nu )ot &i i'no ate si ace$e o)inii ca e au sustinut ca stiinta c i!ino$o'iei nu se $i!itea-a nu!ai $a studie ea cau-e$o % ci u !a este si e$abo a ea uno !asu i de ) o&i$a.ie a c i!ina$itatii. Sc2i!ba i$e inte venite #n decenii$e 3 si 4 a$e seco$u$ui 55 cu ) ivi e $a obiectu$ c i!ino$o'iei% dete !inate de ceea ce a! nu!it 0c i!ino$o'ia
eactiei socia$e1 au dus si $a une$e sc2i!ba i cu ) ivi e $a conce)tia des) e sco)u$ c i!ino$o'iei. S,a sustinut ca aceasta nu a t ebui sa se $i!ite-e $a de-va$ui ea ace$o t asatu i sau )a ticu$a itati s)eci&ice c i!ei si !ai a$es c i!ina$u$ui% ca e $,a deosebi de nonc i!ina$ ci% sa ) ocede-e !ai a$es $a o o)e atie de 0des)eci&ica e1% ca e sa a ate ca di!)ot iva nu e.ista nici o deosebi e #nt e c i!ina$ si nonc i!ina$% c i!a si c i!ina$u$ ne&iind dect consecinta eactiei socia$e. P etin-nd a avea un obiect de studiu di&e it de c i!ino$o'ia t aditiona$a% c i!ino$o'ia eactiei socia$e% sau noua c i!ino$o'ie cu! !ai este denu!ita% #si evendica #nt ,o ) i!a eta)a un sco) si &unctii di&e ite de aceasta. Sco)u$ c i!ino$o'iei eactiei socia$e a &i ace$a de a desci& a !ecanis!e$e ) in ca e se 0&ab ica1 deosebi i$e dint e c i!ina$i si nonc i!ina$i% de a 0de!isti&ica1 c i!a si #n &ina$ de a o e$i!ina de&initiv din cate'o ia &o !e$o de devianta. Fie ca )a adi'!a eactiei socia$e a #n$ocuit )ent u o v e!e )a adi'!a etio$o'ica% &ie ca s,a constituit u$te io ca o a$te nativa a acesteia% sco)u$ c i!ino$o'iei s,a e.tins. In ) e-ent se conside a ca stiinta c i!ino$o'iei a e ca sco) ve i&ica ea i)ote-e$o ) ivind cau-e$e c i!ina$itatii si eactia socia$a &ata de acestea% u !a ind #n )$an ) actic ) eveni ea c i!ina$itatii% u!ani-a ea &o !e$o de eactie socia$a si t ata!entu$ de$incventi$o . Att atin'e ea sco)u$ui )a ticu$a "i!ediat(% ct si a sco)u$ui 'ene a$ este #nsa% &a a #ndoia$a% conditionata de ) o' esu$ ce ceta ii stiinti&ice. Ca )a te inte' anta a stiintei conte!)o ane% c i!ino$o'ia este necesa sa,si di i+e-e ) io itati$e% sa coo done-e e&o tu i$e si sa con+u'e e-u$tate$e cu ace$e do!enii de ce ceta e din ca e s,a des) ins #n vede ea ea$i-a ii sco)u$ui !entionat. FUNCTIILE CRIMINOLOGIEI. Pent u atin'e ea att a sco)u$ui 'ene a$% ct si a sco)u$ui )a ticu$a "i!ediat(% c i!ino$o'ia #nde)$ineste anu!ite &unctii. Acestea sunt7 &unctia desc i)tiva% &unctia e.)$icativa% &unctia ) edictiva si &unctia ) o&i$actica. A( Functia desc i)tiva. Feno!eno$o'ia c i!ina$itatii constituie o eta)a ob$i'ato ie #n cunoaste ea obiectu$ui de ce ceta e. *e a$t&e$% desc ie ea &eno!enu$ui c i!ina$itatii a constituit% de,a $un'u$ ti!)u$ui% o ) eocu)a e constanta #n c i!ino$o'ie% avnd #n vede e att continuitatea isto ica )e ca e scoa$a ca to' a&ica si va iante$e sa$e u$te ioa e o asi'u a studiu$ui stadstic a$ sta ii si dina!icii &eno!enu$ui% ct si inte esu$ deosebit )e ca e #$ aco da ce ceta i$o de o din cantitativ. P o!oto ii acesto o ienta i s,au st aduit% a) oa)e un seco$% sa de!onst e-e% )e ca$ea studiu$ui desc i)tiv% e.istenta uno di&e ente se!ni&icative #nt e in& acto i si nonin& acto i. P inci)a$e$e conce)te o)e ationa$e de o din desc i)tiv )e ca e c i!ino$o'ia $e uti$i-ea-a sunt ace$ea de !ediu% te en% )e sona$itate% situatie act. Co!)$e.u$ )e sona$itate,situatie constituie sc2e!a &unda!enta$a a e.)$icatiei 0t ece ii $a act1. Pent u a desc ie ca acte istici$e 'ene a$e a$e c i!ina$itatii% ca si a ) inci)a$e$o ' u)e de in& acto i "vo$u!u$% dina!ica% & ecventa etc(% ) ecu! si co e$atii$e acestui &eno!en cu &acto ii )o$itici% econo!ici% 'eo' a&ici%% cu$tu a$i% de!o' a&ici etc% c i!ino$o'ia a)e$ea-a $a o 'a!a va iata de su se de docu!enta e. Cea !ai & ecvent uti$i-ata dint e e$e este statistica. In u$ti!ii ani c i!ino$o'ia a eusit sa ea$i-e-e un siste! statistic ) o) iu continund #nsa sa a)e$e-e si $a date$e statistice #ntoc!ite #n a$te do!enii de activitate%
cu! sunt statistica +udicia a% econo!ica. P in &eno!eno$o'ie se #nte$e'e studiu$ desc i)tiv a$ unui ansa!b$u de &eno!ene. Te !enu$ dese!nea-a deo)ot iva si cu entu$ &i$oso&ic si )si2o$o'ic ba-at )e ideea cunoaste ii di ecte a &eno!ene$o !enta$e si a desc ie ii $o conc ete de!o' a&ica% cu$tu a$a etc. Fiind de aco d cu i!)o tanta ce ceta i$o de o din desc i)tiv% !a+o itatea c i!ino$o'i$o conside a #nsa ca stiinta c i!ino$o'iei nu se )oate $i!ita nu!ai $a $atu a cantitativa a &eno!enu$ui. 8( Functia e.)$icativa. E.)$ica ea natu ii% a esentei% a cau-e$o ca e o dete !ina si a conditii$o ca e o &avo i-ea-a e) e-inta sco)u$ i!ediat a$ ce ceta ii c i!ino$o'iei. *e aici decu 'e i!)o tanta &unctiei e.)$icative a c i!ino$o'iei. Ce ceta ea etio$o'ica a ) eocu)at )e !a ea !a+o itate a s)ecia$isti$o % isto ia c i!ino$o'iei &iind #n ea$itate o isto ie a di&e ite$o conce)tii etio$o'ice. Re-e ve$e cu ) ivi e $a i!)o tanta ce ceta i$o de natu a etio$o'ica au a)a ut% !ai cu sea!a% #n decenii$e 3 si 4 a$e seco$u$ui 55% odata cu noua c i!ino$o'ie. O se ie de s)ecia$isti si,au e.) i!at tot !ai & ecvent #ndoia$a cu ) ivi e $a o$u$ si i!)o tanta ce ceta ii &unda!enta$e #n c i!ino$o'ie% vi-nd% #n cad u$ acesteia% #ndeosebi ce ceta ea etio$o'ica. O i'inea acesto o)inii este #nsa ceva !ai vec2e si a e $a ba-a o anu!ita vi-iune asu) a cate'o ii$o &i$o-o&ice de cau-a si e&ect19% a !oda$itati$o s)eci&ice ) in ca e acestea se !ani&esta #n do!eniu$ c i!ino$o'iei. Ast&e$% teo ia 0&acto i$o 1 e) e-inta e-u$tatu$ uno conce)tii ce conside a ca nu se )oate vo bi #n c i!ino$o'ie de actiunea uno cau-e si conditii% ci nu!ai de e.istenta anu!ito &acto i ca e in&$uentea-a co!ite ea c i!ei. Ma+o itatea s)ecia$isti$o este #nsa de )a e e ca sco)u$ acestei disci)$ine nu )oate &i atins daca se ne'$i+ea-a ce ceta ea etio$o'ica. P inci)a$e$e conce)te o)e ationa$e de o din e.)$icativ $a ca e c i!ino$o'ia a)e$ea-a sunt ace$ea de cau-a% conditie% e&ect% &acto . Ase!enea o)inii #nt$ni! si #n $uc a i !ai ecente. Ast&e$% se a ata% )e d e)t cuvnt% ca s)ecia$istii #n c i!ino$o'ie sunt at asi #n u$ti!ii ani cu ) ea !u$ta usu inta de anu!ite !ode sau cu ente &i$o-o&ice )asa'e e% #n $oc sa se a)$ece cu !ai !a e atentie s) e ) ob$e!e$e conc ete a$e c i!ina$itatii. Este de do it sa se evina $a ce ceta i etio$o'ice siste!atice% $a studii de eva$ua e ca e evidentiind ca ente$e !etode$o de t ata!ent a)$icate% sa ) o)una o )e &ectiona e a acesto a. C( Functia ) edictiva. Poate &i oa e antici)ata evo$utia unui &eno!en cu o dete !ina e att de co!)$e.a cu! este c i!ina$itatea: #n a)o t cu )o-itia ado)tata &ata de aceasta inte o'atie se ecunoaste sau nu o &unctie ) edictiva c i!ino$o'iei. Pent u const ui ea !ode$e$o ) os)ective% c i!ino$o'ia a)e$ea-a $a va iate do!enii a$e cunoaste ii stiinti&ice% de $a ce$ !ate!atic )na $a ce$ eu istic. Conce)te$e o)e ationa$e de o din ) edictiv sunt si e$e &oa te va iate. A!inti! dint e acestea )e ace$a de ) e-ent% viito % ) obabi$itate% si!i$itudine% e.t a)o$a e% 2a-a d% isc% ) o'nostic% ca e de ase!enea nu au o conotatie s)eci&ica #n c i!ino$o'ie. P edictia u !a este ce$ )utin doua obiective7
a( antici)a ea uno sc2i!ba i a$e ca acte istici$o &eno!enu$ui "vo$u!% intensitate% st uctu a( )e o )e ioada de ti!); b( eva$ua ea ) obabi$itatii ) oduce ii eveni!entu$ui "&a)tei antisocia$e(. In cad u$ ce$ui de,a$ doi$ea obiectiv se #ncea ca sa se eva$ue-e )osibi$itatea ) oduce ii eveni!entu$ui $a o v sta ti!)u ie% ) ecu! si )osibi$itatea e)eta ii eveni!entu$ui " iscu$ de ecidiva(. *( Functia ) o&i$actica. Nu )utine au &ost ace$e o ienta i ca e au conside at ca ce ceta ea e!edii$o c i!ina$itatii e.cede a iei de ) eocu)a i a c i!ino$o'iei% aceasta evenind uno a$te disci)$ine% cu! este d e)tu$ )ena$% )o$itica )ena$a% )eno$o'ia etc. Cu entu$ c$inic #n c i!ino$o'ie a e !e itu$ de a &i adus #n atentia ce ceta i$o ) ob$e!a studie ii uno !i+$oace de t ata!ent !enite a cont ibui $a ) eveni ea c i!ina$itatii. O )e ioada s,a co!)a at ast&e$% c i!ino$o'ia cu !edicina si )eda'o'ia. *u)a cu! !edicina nu )oate &i conce)uta #n a&a a a)$ica ii sa$e $a t ata!entu$ si ) eveni ea !a$adii$o % )eda'o'ia% #n a&a a a)$ica ii sa$e $a de-vo$ta ea a !onioasa a )si2o$o'iei co)i$u$ui% tot asa% c i!ino$o'ia e.ista ) in ) e-enta uno va$o i s)eci&ice% ce se !ani&esta ) in a)$ica ea c i!ino$o'iei $a ) o&i$a.ia c i!ei si $a t ata!entu$ de esocia$i-a e a in& acto i$o . *UALISM SI SINTE<A. A)$ica ea #n c i!ino$o'ie a uno !etode de ce ceta e ce au &ost e$abo ate #n vede ea ea$i-a ii a$to sco)u i dect ace$ea a$e e.)$ica ii c i!ina$itatii% ct si inte &e enta ce se ) oduce aici #nt e !etode$e ) o) ii stiinte$o socia$e si !etode$e s)eci&ice uno a$te do!enii de ce ceta e "!edicina% bio$o'ie etc.( au d e)t consecinta un anu!e dua$is! )e )$an !etodo$o'ic. *ua$is!u$ !etodo$o'ic nu a e #nsa se!ni&icatia unui !o-aic% a unui inventa de !etode si te2nici #!) u!utate din a$te disci)$ine% ci a e o &ina$itate inte' atoa e. Acest $uc u este )osibi$% #n ) i!u$ nd% dato ita obiectu$ui s)eci&ic a$ c i!ino$o'iei. Fo$osi ea uno !etode din a$te a!u i a$e stiintei $a studiu$ c i!ina$itatii &ace ca acestea sa dobndeasca% #n ) ocesu$ a)$ica ii $o conc ete% t asatu i% )a ticu$a itati deosebite% &unctie de obiectu$ ce cetat. 0*aca e.ista !etode co!une )e ansa!b$u$ stiinte$o socia$e , a ata A$be t 8 i!o , ni!eni nu )oate ne'a ca &ieca e stiinta socia$a uti$i-ea-a #n !od s)eci&ic aceste !etode% con&o ! ) o) iu$ui sau obiect1. Moda$itati$e de ce ceta e !u$ti, si inte disci)$ina e )e ca e c i!ino$o'ia ca stiinta de ' anita $e de-vo$ta )e )$an !etodo$o'ic% nu se e-u!a asada $a o ) e$ua e auto!ata a !etode$o si te2nici$o de ce ceta e a)a tinnd a$to disci)$ine stiinti&ice% $a a)$ica ea $o ta$e =ua$e $a studiu$ c i!ina$itatii% #nt uct nici )e )$an teo etic si nici sub a)o t !etodo$o'ic c i!ino$o'ia nu se con&unda cu stiinte$e cu ca e se #nvecinea-a. Ea se s) i+ina )e e-u$tate$e acesto stiinte #nt ,un sco) si #nt ,o &ina$itate ce,i sunt ) o) ii. Abo da ea inte disci)$ina a a &eno!enu$ui c i!ina$itatii% ca una din cai$e &unda!enta$e de ea$i-a e a unei sinte-e cu &unctii !etodo$o'ice #n c i!ino$o'ie% decu 'e din #nsasi natu a co!)$e.a a acestui &eno!en. Sunt necesa e #n acest sens investi'atii cu ca acte socio$o'ic% )si2o$o'ic etc. Fieca e din s)ecia$istii ce a$catuiesc ec2i)e$e de ce ceta e c i!ino$o'ica vine cu e.)e ienta% cu e.)$icatii$e% cu e-u$tate$e obtinute #n do!eniu$ ) o) iu. Fieca e obse va% desc ie si e.)$ica c i!ina$itatea de )e )o-itii$e disci)$inei sa$e. *a ce ceta ea c i!ino$o'ica nu se o) este aici. *aca s,a
#nt!)$a ast&e$ #nt ,adeva % nu ne,a! a&$a dect #n &ata unui inventa de date venite din ce$e !ai di&e ite disci)$ine% da ca e nu a )utea constitui a sena$u$ stiinti&ic a$ unei disci)$ine autono!e% e$e a!nnd% #n ce$ !ai bun ca-% )a ti sau ca)ito$e a$e disci)$inei de ba-a% ) in e.tinde ea obiectu$ui de ce ceta e si asu) a &eno!enu$ui c i!ina$itatii. Se i!)une% asada % o inte' a e ) o' esiva a e-u$tate$o obtinute% #nt ,o )e s)ectiva o i'ina$a% ca e sa constituie &ondu$ teo etic si !etodo$o'ic ) o) iu stiintei c i!ino$o'iei. In cad u$ acestui e&o t de sinte-a se co e$ea-a conc$u-ii$e ) ivind di&e ite$e $atu i a$e &eno!enu$ui studiat% obse vndu,se )na $a ce )unct anu!iti &acto i se asocia-a sau se neut a$i-ea-a. O ata e co e$a e devine )osibi$a% nu!ai #n !asu a #n ca e si )e )$an !etodo$o'ic se ea$i-ea-a con$uc a ea e&ectiva #nt e di&e ite$e !etode si te2nici uti$i-ate. Acesta este sensu$ unei ea$e ce ceta i inte disci)$ina e si aceasta a &ost ca$ea ) in ca e s, a ea$i-at t ece ea de $a socio$o'ia c i!ina$a% unde ) edo!ina vi-iunea socio$o'u$ui% $a c i!ino$o'ia socio$o'ica% unde do!inanta este vi-iunea c i!ino$o'u$ui% de $a )si2o$o'ia c i!ina$a $a c i!ino$o'ia )si2o$o'ica s.a.!.d. C i!ino$o'ia 'ene a$a este e-u$tatu$ acestui ) oces de sinte-a. Pa a$e$ cu &o$osi ea uno !etode 0de #!) u!ut1% c i!ino$o'ia #si de-vo$ta #nsa% )e !asu a a&i !a ii sa$e ca disci)$ina autono!a% ) o) ii$e sa$e !etode si te2nici de ce ceta e. > Nu se e.c$ude% desi'u % )osibi$itatea uno ce ceta i individua$e #n do!eniu$ c i!ino$o'iei. Isto ia c i!ino$o'iei ne o&e a% de a$t&e$% nu!e oase e.e!)$e #n acest sens. Abo da ea inte disci)$ina a #n cad u$ uno ec2i)e co!)$e.e a)a e #nsa ca cea !ai adecvata ca$e% !ai a$es #n stadiu$ actua$ de de-vo$ta e a di&e ite$o a!u i a$e stiintei. G. ?ouc2on a ata% #nca din @A34% ca #n &ata !etodo$o'iei c i!ino$o'ice sta sa cina i!ediata ca% a$atu i de a)$ica ea uno inst u!ente de ce ceta e #!) u!utate din stiinte$e socia$e% sa se t eaca $a const ui ea uno te2nici de ce ceta e ) o) ii ca e sa studie-e &eno!ene$e s)eci&ice c i!ino$o'iei. *ELIMITARI CONCEPTUALE. #n &ina$u$ acestei sectiuni une$e c$a i&ica i de o din conce)tua$ sunt abso$ut indis)ensabi$e )ent u #nte$e'e ea ) ob$e!e$o e.a!inate #n acest ca)ito$. P i!a c$a i&ica e a e #n vede e conce)tu$ de !etodo$o'ie. O ) ivi e #n isto ia 'ndi ii &i$oso&ice des) inde un anu!it !o!ent #n ca e )e o!u$ de stiinta #nce)e sa,@ ) eocu)e nu nu!ai e.)$icatia cau-a$a )e ca e dete !inis!u$ o o&e a% da si &unctia !etodo$o'ica a dete !inis!u$ui% o$u$ )e ca e cau-a$itatea #$ ocu)a #n ) ocesu$ de cunoaste e. Ca o$ a$ acesto e&$ectii &i$oso&ice% $e'ate !ai a$es de e!)i is!u$ en'$e- si ationa$is!u$ & ance-% se )un ba-e$e unui do!eniu de cu'eta e distinct% si anu!e !etodo$o'ia conside ata ca stiinta ca e se ocu)a cu studiu$ !etode$o stiinti&ice. Pe !asu a ) o' esu$ui stiinti&ic% din !etodo$o'ia 'ene a$a se des) ind !etodo$o'ii$e )a ticu$a e% &ieca e do!eniu de ce ceta e e$abo nd ) o) ii$e sa$e e'u$i si no !e de cunoaste e. Cu a$te cuvinte% d u!u$ )e ca e 'ndi ea #$ )a cu 'e cat e cunoaste ea obiectu$ui de studiu devine un ca)ito$ distinct a$ o ica ei disci)$ine stiinti&ice. Att !etodo$o'ia 'ene a$a% ct si !etodo$o'ii$e )a ticu$a e nu t ebuie sa &ie con&undate cu di&e ite$e ) ocedee de ea$i-a e a uno actiuni ) actice% cu un 0#nd e)ta te2nic1% asa cu! #n !od ' esit se &o$oseste. O a$ta c$a i&ica e a e #n vede e conce)tu$ de !etoda si ace$a de te2nica.
P in !etoda se #nte$e'e acea o dine ce se )une #n studie ea si #nvata ea unei stiinte. Cu a+uto u$ !etodei% cunoaste ea s)ontana se t ans&o !a #n cunoaste e c itica. In aceasta acce)tiune !etoda este un ) odus ideativ% o c eatie a !intii ce se dive si&ica #n activitatea de ce ceta e stiinti&ica #nt ,o )$u a$itate de !etode )a ticu$a e. Fieca e din aceste !etode )a ticu$a e da naste e #n ) ocesu$ conc et de studie e a &eno!ene$o si ) ocese$o $u!ii natu a$e si socia$e% $a te2nici di&e ite. Te2nica sau ) ocedeu$ constituie% ) in u !a e% o anu!ita !etoda #n actiune sau% a$t&e$ s)us% &e$u$ ) actic #n ca e se uti$i-ea-a o !etoda sau a$ta. Aceasta si e.)$ica de ce% #n anu!ite ca-u i aceeasi denu!i e este &o$osita att cu ) ivi e $a o !etoda% ct si )ent u a dese!na te2nica de ea$i-a e #n conc et a acesteia.