Gheorghe Vidsceanu Bebe Negoescu GEOGRAFIA TRANSPORTURILOR- - — ——- ww ewes st Sst Ss eee se Se Ee Se eS wom | Meteor Press, editura acreditatl de C.N.C.5.15. cu mr. 1142/unie 2008 Sate 8 aan rn Redactare: Rodica Chiriacescu j cI nS Tehnoredactare $i coperta: Mihai Chiriacoscu. | Prefats x s | ees TR eaiaenerarapanens on | Ho ee wap itn iti els 7 | © lume dezvoltath si modemnizattinegal --.- 9 } Natura gi ransportil sr a 20 4° mteansporturie mavate ss... a as Industria consrufilor de nave a 7 Nave, mir gute de transport ates 2 | Qa a gues senor ss oe Qa a “Transport fuviale a a7 i = Dante vl api il ie as Nei ic ox 7 © Toate dreptule asupra acestci edi sunt Port peisajeportare ey i ei sunt rezorvate ee IL Tramsporturlerutere 5 ewer] diturli METEOR PRESS. Industria sufoveeuelor E donceer ' un riers ae 45 | wirwmeteorpress.ro Ret mae ; eed Pedr rere svopondans : ee | ‘Arosa: Str. Comana 3A, 011273, sector 1, Bucuragt “Tne eutire : 0 | CR 41-128 ‘heelur etre Submadion a sa Telefon: (021) 22.83.80; 222.33.12 Traficul rutier . a { mal: moteorgtiom ro. | Wotransporsuriteferoviare in i Indust miloscetor de anspor erviar a mail Flat 3 Cie forte ~actalee i perspectva. : Sa Distributie ta: ixul latori si mirfuri 17 } Telefon: (021) 222 83.60: 299 a3 12 Tieleet Revwar # na : Tat | © mal: meleorress@dnt ro \Vtraneporturlewerione : s 137 Industria aeronautics : 134 ISBN: 673 ~ e965 — 55-7 Flot # companile de transport arian sce ere | “Acroporturile lu aris... i 145 “rafcu arian de posagei si maf INU Vi Tramsporturile urbane tet Carctristiile crea uitane |. 3 et VIL aneporturie speciale. = 17 “Transport prin condos SCORER Transport energie electice -— . 175, Indust electronic lected : 06 i “Telecomunicaileinernetul Soaps seas {VIIL Transporturile si turismul Categorile de transport i fluxeriletaristice ‘Transporturile speciale pentru turn). IX. Transporturile sf medial inconguritor | “Transpocturile si spafile cultivate Infrastructura de wansport gi consecinjle sale Transporturile i poluarea : ‘Unita de misura si echivatents “Abrevier! =| Bibliogratte selectiva — mee i | ' PREFATA Dezvoltarea economics a unei fri, a economici mondiale in general, 6st ‘de neconceput fra transporturi. Ble asigura buna desfigurare a producfigi im in- dustrie si agricultura, circulajia bunurilor materiale, a oamenilor sia infor- ‘natiei, Transporturile faciliteaza prin diversitate, nivel tehnic, vitezd, intensi- tatea fluxurilor legiturile intreregiunile cu materii prime gi cele in care acestea Se prelucreazi, precum si desfacerea §4 redistribuirea produscior ta. cenurete Corespunzitoare, citculafia oamenilor, apropierea inte ageziri umane, intre fri, {ntre contivente. Transporturile earacterizeazi, de reguld, zonele dezvoltate eco- homie, file puternic industrializate ‘Tn secolil XX1, efind economia mondial valorifici complex, fir preve- dent, materile prime, rolul transporturilor a creseut considerabil, Prin inter- mediul lor se foe schimburi permanente de materi prime, produse si bunurt in ieneral, inte diversele zone ale tri, inre fri aflate pe acelasi continent sau la hari distante, pe alte continente, Tot caile de comunicafil sunt cele care asigura eplasarea oamenilor Intre locuin’ gi locul de mune’, in zonele de destindere, in scopuri turistice ete. Economia mondiala se caracterizea28 print-o mare varietate de interfe~ ronge, de multe oi inte fi i zone situate Ia mari distanfe unele de altele, coca ce, de asemenea, a contribuit Ia eresterea rolului transporterilor. $i, mu in ulti fal rind. explozia informafionala si amploarea turismului au impulsionat act ‘Vitntea in Uansporturi Partieiparea Ia dezvoltarea economiei mondiale, iesirea Gin izolare a comunitajilor wmnane, imtegrarea tn ststemele yewersle infin rea nivelului de eivilizajie au fost si sunt posibile prin inter- tmediul transporturior. Acest tip de activitate a finut pastl eu exigenjele moder- hizirié si eu sporirea traficului gi a volummului, a inregistrat ca rapiditate desco porirle sinfel,ritmal impus de revolufia tchnico-stiipifiel contemporan. Tnvscopul evidentierii gradului de inzestrare cu e&i de comunicatii a unui {eritoriu, a fluxurilor de transport, a intensitaii lor, precum si a misurii In care Spatiul geografie respectiv dispune de un sistem de transport adecvat, se folo- [ese o serie de indict economiei de genul: densitatea refelei de ¢8i de cormuni- aii, volurpul transportului de mirfuri gi de eflitor ga ‘Medial in care sunt amplasate clile de comunicatit (sasee special amena~ jiate sau construite, destinate practicrit unui anumit tip de transport) a determinat=—=— eee ee pe Rama = oS [2] secerasia rsportvto ‘rears; naval aercns sages etegors cs | ings tansporaunie urbane, sand Haile tue to ena Csi comic pa fa domonnl anspor eresesut inchs: cle fea ier | enductle transporte urbane ets nr cole mala eee ca Interior vite, pe capate, Meus) si uangorts male ee ee tiers girs Gmc ot ct ol dasa acai, in premn 8 asgure up vol fk precedent a waco ionteg os ta ts cn gi An fn el al ha ih i deci printfale: medemianen, fatanaatnes eae a Selr de waneport capac, ites sfciena i erseioney aad ey todeematematce, «Maso de anapen on ee Resta ihe fn in nen ano eas ss fri anvigbie 9 = or cee de een ee a ate ' Oviae ato, mar ans urbane) et inpleafl dense we | bil geogiai, donors deavelarcs area Gea ee 1, CONSIDERATII GENERALE Adeseori ctle de transport au determinat popularea nor regiuai geo- grafice, aparitia unor agezati, a unos nuclee de producjie, au scos din anonimat yone geouratice, au adus in élrcuitut economic diverse resurse. Adevaratt Vec~ tori ai civilizatiel, ele de transport au facilitat picrunderea elementelor de pro- ‘eres, au schimbat obiceiuri si traditi, au riscurmat chiar imperii,orinduiri s0- ‘iale, au redistribuit sursele si bogafiile lumii. ‘Caile de comunicajii au fieut posibils cunoasterea planetei, a unor noi ‘orizoniur, si tot cle sunt astizi parghiile globalizarii ale umanizisii intensive, ale distrugerii, de multe ori, a mediului inconjurstr, ale rispandirii unor obi- Chile de cor Indiferent de natura Yor, necesits amenajari majore, care, in cele mai multe situafii,afecteaz, la rindul ler, spatiul geografic, mo- dificdnd, uncori radical, medial natural i babitatele umane. , de transport, a inftastructuriicfilor de comunicafi si a curenjlor de transport) @ atras pretutindeni aparitia unor industri, agezari umane, zone de agrement, intr-un cuvnt, o prezenfi mai activa a omul si a viefi moderne, 5 AUTOR Rolul si locul geografiel transporturilor in sistemul stiintelor geoarafice Cénd analisimn trneporturile ne gindim le dinamiet, la migear la com. primarea spatiulsi sia timpului.Intensificarea schimburilor la nivel intemafio- nal, globalizarea si tendinyele de intemationalizare a for(ei de mune sunt fenomene care prind consistengs gi se accelereazi prin intermediul transpor- turilor, Aga cum firma Merlin (1992), ,mijlocul de transport ideal ar trebui fic instantancu, gratis, s8aiba o eapacitatenclimital isi fie disponibil orci Rolul transportuilor este de a asigura dinamiea, migearea bunusilor, ma- teriilor prime, informatilos, oamenilor etc, find 0 actvitate economica aparte, cate realizeazi bani nu ,producénd sau ,preluerand™, ci deplasind spatial ecoa ce alte activititi economice au realizat, iclusiv informatia si deplasarle fin- {lor umane, Geogratia transporturilor aparine geozrafiei economice avnd ea obiect de studiu sistemele de wanspont,infastructura si refelele de ea de comunicatii,= ® Geogrefia wansporturtor ne Considerapi generate ‘ijloacele de transport si centrele lor de produetie, categorile de transport, ‘gxurile si intenstatea schimburilor, transformarile spatiale determinate de amenajrile pentru transport ‘Amenajarile spatiale pentra transporturi au implicaiiimajore: de exemplu, cconstruirea unei edi ferate necesit, de cele mai multe ori, poduri, vinducte, tupeluri etc, Amenajarea unui aeropor-aduce cu.sipe,kilometri de piste de beton, elidiri, depozite etc, de cele mai multe ori in afara spafului constrait al _asezitilo, care poate fi un spaiu agrcol, marin s.a. Aeroportul devine teptat o ‘syezare in miniaturi cu un trafic continuu de eéltori gi mrfari pentru care se impun imediat lewituri directe cu destinaildintre cele mai diferite. Poluarea sofeste ca 0 umbra orice amenajare pentru tansport, precum si nulareatraficu- Jui ca atare, indiferent a se face pe ap, scat sau in aer Cererite in domentut wansporturior sunt mereu in erestere, cle webuind ‘Si rispund3 in permanent unor consumuri reduse, eresterii capacititii gi vitezei,confortului si accesibilitii in zone considerate, pan la un moment dat, inaceesibile Sistemele de transport cuprind totalitatea edilor de tansport, infrastruc- ‘ura, mijloacele de transport, curenfi gi rutele de transport dinte-un teritoriy (Wackerman, 1993). . Cille de transport sau tejelele de transport cuprind organizarea spatial a infasructurii de transport in teritori. ’ Categorile de transport au in vedere diferenterea ce se impune in funetic ‘de medial in care este amenajati calea de transport: api, ae, scat ‘Mijloacele de transport se diferentiaz si ele in functie de categorie de ‘eansport, de specificuledilor de transport: auto, material rulant (locomotive gi vagoan), ove, atone 3 4 lodurite de transport reunesc adesea 0 anumiti categorie a turilor, a efilor de transport, arutelor etc. eo aag “Transporturile au de infniae continu wpogralt locator, ayezste ‘gcografic, diviziunile administrative sau teritorile nor fari i continente, distanfele gi timpul, Fluxrile de transport apar pe ratele care unese economic" zonele definitoare de resurse sa producitoare de bunuri cu cele defiitare, cu zonele ‘consumatoare si eenttele prehicritoare. Cale de comunicait si infiastructura ‘aro le insoteste se afl tn expansivne:artere rire, ei erate, portur, acropor- ‘uri, conducte refele de telecomunicaii tind si impanzeased Inreaga planets. Gografiatransporturilor foloseste concepte gi metode comune altor dis- - voltarea unei infrastructuri de transport de toate earegoriile (mijloace de trans- Dyeare at devin wn sunant ‘oli al sehimburilor comercial Dezvollarea transportrtiorfnseamn’, th acelas imp, dislcarea 3 trans ort unor importante egaloane de populaie care se deplaseard din dferite rand fort de munch, studi, turism, ef). Reparitia geografiedinegal a resurselor naturale, in contrast cu evoluia fesemeneordemorafce,sandordu dezvolii wcll cconomice 9 iad de civilizaie adancese acosts rave inechithi dnt maiunile lam care se Propoes pana Ia nivelul indivizilor. : i toe) Aces sir de lucrur ise datoreazi abordarea nor probleme dinte cele mai diverse, mai mult sau mai pujin optimiste privind evaluaren situaqed Fesurselor de toate eategoille, onsumulu i striidemogafice ale plane Cu prilejul Conferintlor Mondiale ale Populaie (prima ditre ele find cxganizath fm anul 1975, la Bucuresti), ONU chema, prin secomandart pet noate,nafinile lumii si abordeze i #8 aplice cele-mai oplime polltch de Imografice pornind de ls stadiul gi condiite dezvoltini economice-sociale $1 elton ta epurne oany cue inanut 1865, economistul englez Stanley Jevons a publica o carte asupra rezervelor englezet! de cSrbune, in care sustineafaptul ch in eazel menting tei rate nae a exploatai eirbunciai 5%) pnd ta 1200 rm acesten Se Vor cpuiza eave anul 1970 31 a conchia ci, © data ou disparifia resurselor car bonifere, va dispirea si baza proprietfit Marit Britany dst tn literatura geo lied specialigio compari cu un vertabil sbloe de hil ‘Numeroase alt opin pesimisteprivind epuvzarea general a resuselor naturale au fost expritnate in dferite studi, eu deoscbire in cele futurologice. ‘Dupl cel deal Doilea Rizboi Mondial, SUA a procedat periodic la efte- twarea unor anelete speciole de mare atverguct asuprariseurlor. legac de resursele naturale: prima a fost cea declangats de Comisia Pally, din ordinul pregedintclui Truman eu prvir a definirea perspectvelor de aprovizionae $ | J clementelor unei politict a materiilor prime minerale pentru SUA; a doua, © cenuti de pregedintele Carter, publicati, sub titlul Global 2000, se remared prin ~ tonalitatea sa constant pesimisti, indusi de numeroase scenarii catastrofice ~¢.. Tnanul 1972, intro perioads de prosperitate a economiei mondiale, apirea, - Sub auspiciile unui grup de experti seuniti in ,Clubul de la Roma‘, studi inti- “tlt The limit to Growth, al cirui rasunet avea si fie sport intr-o perioad mar- ‘eepata de primal soe privind criza petrotului, de mumeroase pronosticurilansate “de diferti autori (de exemplu analiza ecologies efectuati de P. Elrich in luerarea The Population Bomb). Analiza realizati de ,Clubul de la Roma era deosebit > de interesanta datoriti caracterului ei interdiseiplinar gi al folosirié unor metode ‘moderne de exploatare a datelor prin utilizarea mijloacelor informatice. Raportul ,,Clubului de la Roma‘, cunoscut si sub denumirea de Raportul ‘Meadows, porneyte de la idese of bogttille de core ar diopune omeniroa (Im di ‘versitalea lor) constituie un sistem inchis, ale cérai elemente se afld in interde- ppendenfi, iar distrugerea sau alterarea unuia dintre ele poate conduct la dereglsi Ie ,atonomiei™ sale interne in cadrul unor procese complexe gi pe termen lung, Criza generalizati a resurselor naturale este complementats de cea a me- Antal Dan a sub I mil t miei anal, portal mie (I-15 mil, port miloci (S-10 rl. 3 eam an s10 _ porturi mari (10-50 mil) gi porta foarte mari (peste 50 mil). 77 ‘asta Hevea a (O'clasificare se poate face si dup 7 “Tava Keaton om gradu de dependent! integrare: porta simple (aviononie), avanpor- [5-|-—canada Fane 72 tri gi complexe portuare, 3 Fraria Tera ors ('Modemizarea tanspoPirilor maritime i realizat gi pe calea nor ample 7 “asta Pat Tana ea | actiuni de extindere mecanizirit gi 4 optimizarii opérafiunilor portuare. In 22. Oianda, Amsterdam 55, afara’sporirii capacitatilor de depozitare a utilajelor de transport (macarale pani 25 | —warea Bras Tore Za] J a 600 + capacitate, benzi transportoare de mari dimersiun, stivuitoare auto par ‘SUR “an S07 ‘mate, control computerizat al operatimilor ef), un loc-deoecbit Mt detine tn Z ent transportul computeriza Sete [—“Romaria[“Gonstania “Yj we Formamen i orientae, rutelor maritime esto determinail' de_natura ‘economillor firilor riverane, de intensa dezvoltare a comerfului mondial, de Porturile lumii al caror trafic depagea 50 mil. tin anul 2001 ‘constructia celor dou mari Canale de navigatie maritims: Suez si Panama, ‘Surse: Quis, 20022] Geografia mansporturitor Transporturile navale ‘Daca in ultimul timp volumul taficului mondial de marfuri a erescut con siderabil, pind la 6,4 mid. t 2001), cel al pasagerilor a sedzut simitor In spe~ cial datoriti. concurentei aviatiei, Astfel, daci in anul 1913 intregul trafic de passgeri dintre Europa si America de Nord era asigurat de transatlantice, in prezent.ele asigura mai pujin de 2%. Porturi specializate In trafieul de pasageri 4u Himas Marsilia, Alger, Tunis, Tripoli, Bari, Napoli, Southampton, Le Havre, [New York etc. Datoriti varietitii micfurilor transportate, mare parte a porturilor att un trafic mixt, dar exist’ gi porturi specializate: petroliere (Es Sider, Ras Lanuf, Skikda, Arzew, Augusta, Skoldvik, Milford Haven, Beaumont-Port Arthur, Texas City, Maracaibo cic), carboniere (Norfolk, Hampton Roads), mineraliere Gept Tles, Cartier, Narvik etc.), precum gi de alte tipuri. Exemplele ar putea ‘continua. ‘porwurite uimericane ‘speetatizate in petrol, sult, fosiaft (Lampe, Mobile, Houston, Corpus Christi), in produse miniere, lemn, petrol (San Francisco, Los Angeles, Portland), in cabotaj (New York ~ 55% din trafic, New Orleans); porturi franceze specializate in petrol (Marseille-Fos, Le Havre — 40% {ia importurile Franjei, Bordeaux), in cereale, produse agro-alimentare (Rouen, Brest), in peste (Boulogne, St. Jacques), minereu, cdrbuni, produse siderurgice (Dunkerque), pasageri (Calais), Cea mai mare’ parte a curentilor de transport se formeaza in Oceanul Alfantic, inclusiv mavile anexe, pe unde se afickeaza 2/3 din marfurile trans: portate de navele maritime. Aici, cole mai multe rute se intersecteaza in bazinul nordic al Oceanulur Atlantic, la Marea Nordului, Marea Manecii, apoi in Marea, Meditcran’ $i Golful Mexic ~ Marea Caraibilor. Aceste rute converg mai ales ‘spre canalele Suez si Panamé, precum si etre unele mari porturi: Marsilia, Genova, Rotterdam (are o suprafai de 2213 ha, lungimea cheiusilor de 34,4 km, deserveste 450 linii de navigatie, dup 1970 a fost construit In Marea Nordului, Europortul, accesibil petrolierelor de 365 000 téw.), Anvers, Le Havre, Londra, Hamburg, Constanfa — ia Europa, New York, Philadelphia, Baltimore, New Orleans, Houston ~ in America, In ultimii ani a crescuttraficul prin bazinul sudic al Oceanului Atlantic da- {oriti dezvoltirii economice a zonclor riverane. Aici se afli porturi cunoseute din “America de Sud (Rio de Janeiro, Buenos Aires, Santos, Sio Scbastio, Vitoria), ‘dar sidin Aftica (Casablanca, Dakar, Monrovia, Bonny, Douala, Cape Town), “ce. In bazinul Oceanului Pacific se realizesza 20% din volumul traficului ‘mondial, mai ales. Jn bazinul nordic, legat de intensa activitate a porturilor Japoneze. in afara celor dou mari complexe (Keihiin — adic’ porturile de la Golful Tokyo si Osaka-Kobe), Japonia are gi alte porturi mari (Nagoya, Kure, IwakuniyMoji, Hakodate, Niigata etc.). Pe tarmurile asiatice se afl si alte por. ‘uri, unde:converg ute importante: Shanghai, Hong Kong, Pusan, iar fntt-un net stratexic, de wecere'citre Oceanul Indian, marele ora5-port stat Singapore, Ja fimnsl Marii Norcal i Mari Mediterane extre portrie alate pe latic al eelor dou con Canalul Suez, spre trmurile riverane Oceanului Indian, spre cele din Asia de st 91 Oceania i 1996; are © cupoctate de 81488 toon i poste transport igi 4 firmul pacific al Americii de Nord, degi are o serie de porturi (Vancouver, Los jgeles-Long Beach si Panama), ele sunt mult mai putin insemnate fati de cele jiatice. In bazinul sudic se distinge portul australian Danpier, iar pe Yirmul cli de Sud, Valparaiso, Callao ji Guayaquil Oceanul Indian cunoagte © intensifienre a tansporturilor de mirfuri, in jul nd datorts rutelor pegolulu, ce se ‘din Golfal Persie, apoi a src adie, Ancol. ner ci EP ati porturi petroiere,construite icone! (odin petrol regiuni (Djeddah, Dammar, Yanbu, Mina Sultan, Khang, Mena ‘Ahmadi, Ras al Khafi, Al Faw, Khor al Amaya, Jabel Dhana, Das ete.) ful Persie dispune, ifcile, pringare se exports ‘a Peninsula India sunt cunoscute porturile Karachi, Bombay (Mumbay), Caleutta, Madras, Cochin, Kandala, Holdia, iar pe firmurile Aftiell, porturi ca! Mombsea, Mar ec Salnam, Mapsita 31 Drirkan Un trafic redus, dar important pe plan local, se realizeaz8 prin marile Qceanului Arctic, mai ales pe ymarele drum maritim de nord" din Rusia, des- \is Tm anul 1929, la care’ sunt cAteva porturi_cunoscute! “Murmansk, Nadivostok, Achanghelsk, Novi Port, Tiksi, Ambarcik ete. Cele mai importante rute maritime pomese din porturile europene situate ante americane, etre Afriea de Sud, Porturile atlantice ale Americii de Nord sunt puncte de plecare a rutelor jeitre America de Sud, citre porturile curopene gi africane, far prin Canalul rman, feo cle ml mi out, ts Aa i Oceania, ‘In Romiaia, anul 2001 inregistreaz o seddere a transporturilor maritime, ‘comparativ ci cele Muviale, cu peste 50%. Matfurile-transportate cu navele ‘maritime au totalizat 6,4 mil. t, in scddere cu 86% fat de anul 1999. Principalul ‘port maritim este Constanta, al cArui trafic a atins 4,8 mil. t in 2001, urmat de ‘Mangalia $1 Sulina. (CAPA RECORDUNI NUTRANSPORTURILE NAVALE. + Cot mai mare penoio este i prevent Jahr-Viking (Tos Happy-Gigand), de 564 750 , Jeu otungime de 438-4 m,o ijimne de 6D m gun pesca de 24,6 “Col mai mare pr-conlaner este Regina Macrsk, contri n gantierelenavale daneze Sontinere standard de 6 m| Adevarai sigan ai mrilor aunt uavelemiltare} pote avicanle'anericane din clea Nimitz: Nimive, Dwigh-D.-Eiseahowe H, Catl-Vingon, Theodore. Roosevelt, George Washington, Abraham Lincoln, Joho C: Sten iar in eanstratc, Harry Truman si Rens Regan. Aceat tip de nave au peopulsie nuclear; patru turbine eare dezvolts 260 000 CP, o| tea de 30 mtr (56 kn} autonome de dplaare de 450 000 an gw ein) de 8 986 persoane Peo pee Pe aeso etter ee ee GA | Geograsia wansporturttor 2 Transporturite navate [65 ‘Bared consinui din legaturi de papirus ‘ce naviga pe Ni in Epiptul faraoniior Canaia Suecia) aan “ (crocia)Gengrafia wansportaritar Transporturite rutine [67 Il. TRANSPORTURILE RUTIERE Seals Pte acl lor dor ben pa x aap oracle asst ce ay eat agate dees £15 Sea onan Pap Ane oA ig sim Scntgygiutiasiat in tl tesco LgIaUR naTeoanen scur.cn tari ad (oe foto tad Napanee eT ee ce drumuri pavate cu piatra, poduri peste riuri, viaduete etc. Teliniea lor a fost dati Citroen este col mai mare producstor (50,6%) si - exportator (56,2%) ce automobile al Franjei. Uzinele Citron sunt localizate in ‘ “regiunea parizian’ (Paris, Saint-Ouen, Levallois, Asuiéres, Nanterre) sau _-descentralizat (Rennes-ta-Janais, Metz-Torny, Caen, Reims, Mulhouse, Berliet si Vernissieux ~ ultimele doud pentru autocarioane grele) ._ Grupul asociat Peugeot are principalele uzine situate tn sudul Alsacici (Sochaux, Montbeliard, Mulhouse), Bourgogne (Dijon), apoi la Lille si Saint-Etienne. Acest mare constructor de automobile are linii de montaj insta- Jate-in numeroase {3ri ale lumii, atit din Europa (Spania, Portugalia, Belg! Inlanda), cit si din celelalte continente (Chile, Argentina, Iran, Malaysia, 4 Nigeria, Africa de Sud, Australia ete) Jn anul 2001, Franja a exportat 2.6 milioane autovehicule, majoritatea fiind ,absorbite (71%) de piafatarlor din Uniunea Europeans (Spania ~ 14,7%, Marca Diitanie — 16,3 2%, Germania ~ 14,0%; Italia ~ 10,7%; Benelux — 4,8% etc.). Alte comenzi | s-au indrepat spre Argentina, Brazitia, China, Polonia §.. | ‘Marea Britanie a fondat in 1895, la Coventry, Daimler Motors Corporation, i § care a mareat debutul productiei de automobile britanice (Rolls-Royce, Napier; { Albion, Austin, Moris, Vauxhall) realizind, in 1913, 34 000 de vehicule. I Productia ullimilor ani, pind in 2001, plaseazd Marea Britanie pe locul } opt, find controlati in principal de grupurile Brisish Leyland (Morris, Jaguar, Rover 3.0.), British Ford (Cortina, Capri, Granada §.a.), Vauxhall (Viva, Firenza, Ventora, Viscount 3.2.) si Chrysler G.B. Hillman, Humber, Sunbeam, 4 Commer §..). Alfi producdtori britanici, cu producti mai mici, sunt Rolls-Royce, Lotus si Reliant. Sub raport teritorial, uzinele sunt amplasate in in- i fregul teritoriu: Midlands, care cumuleazi cirea 50% din salariatii ocupasi[Fi] ents neon Transporturite rutieve [7 ‘iriningham, Coventry), regiunea londoneza (Dagenham, Oxford, Luton), Laneashire (Speke, Halewood, Ellesmere Port) si Scofia (Linwood, Bathgate), »Htalia a fabricat primele automobile in anul 1899, 0 dati cu paritia uuzinelor Fiat la Torino. Create de Agnelli, acestea s-aus extins in intreaga fara, in 1907 Italia dispunand de 71 fabriei de vehicule. Mareata de importante re~ ‘manieri absorbjie sau desprindere), determinate de cancurenfa dintre marii pro- ducitori (Fiat. Aurobianchi, Fervart, Iveco, Lancia, Alfa-Romeo, Inacenti), dusttia italiana a devenit performanti, eu produse fiabile, ce au cucerit piafa intemationala. Concentrati cu deosebire in nord (Lombardia si Pi stmucfia de automobile a fost descentralizatS, piteunzind pind Mezzogiorno (Bari, Termini Imerse, Cassino, Termoli, Sulmona, Vasto, Lecce, Brindisi). Torino a Pimas fn continuare una dintre mi in uzinele din regiunea milaneza (Varese, Portello). In surlingtate, grupul Fiat (locul gapte in randul constructorilor in anul 2001, cu 5,1% din productia mondial) define linii si uzine de montaj in peste 40 de fari de pe toate continentele, fie proprii, fie pentru colaborarea la fabricdrea altor marci (Concord in Argentina, Seat in Spania, FSO in Polonia, Premier in India, Tofas in Tureia si VAZ la Togliatti in Rusia). ‘Spania prezinti o situatie particular: desi prin productie ocupa locul 3ase mondial (4,7%), nici un producstor din aceasta jar nh se afl printre primit 20. Principalii producatori, Seat gi Fasa-Renault, realizeaza peste 30% din pro- ductie, avind importante obicctive in Catalonia (Seat, la Barcelona), Castilia (Fasa-Renault Ia Madrid, Valladolid gi Avila), Acestora li se asociaz’ impor {ante implantari ale gigantilor striini (Ford, General Motors, Toyota, Citron, Wolkswagen, Peugeot, Opel), care realizeaza aiei importante economii folosind forti de munc’ ieftina ‘Suedia produce cu bune rezultate autoturisme din seria Volvo (in uzinele din Goteborg. si cele specializate din Kalmar, Skovde si oping) $i Saab (Link®ping, Impreun’ eu Scania). ,Mica in comparajie cu marile grupuri et- Fopene, industria suedezi este foarte ambifioas. Colaborarea din ultimele decenii cu producatori renumiti din Buropa in domeniul autovehiculelor grele (DAF — Olanda, Renault-Saviem — Franja) a propulsat Suedia pe piafa inter- tnationald prin produse de @ inalta competitivitate. Japonia este al doilea producator mondial de autovehicule (20,4%) si ‘primul producitor de autoturisme. Industria japone2s de automobile este cea ‘mai tindra si cea mai dinamica de pe Terra. Dezvoltati incepdind eu anul 1939 si modemizats, indeosebi, dup anuil 1955, industria japonezi de automobile a ‘evoluat rapid, cinci dintre principalii sai produestori regiisindu-se in primele 13 locuri ale topului mondial. Principalele srupuri produestoare sunt ‘Toyota, Fondat in anul 1937, a produs tn 2001, 33,6% din produetia nagio- de autoturisme si 26% din cea de autovehicule utiitare. Are 12.uzine repar- ‘intregul arhipeleag, mai importante fiind cele de la Toyota gi Yokosuka, Nissan, eveat in anul 1933, dispune de 10 wzine (Yokohama, Oppama, ‘Yoshiwara etc.) In care produce autoturismé din veriile Datsun yi Nissan. ‘Honda, x wzinele amplasate la Saitama”si Suzuka, a produs, in 2001, din automobilele japoneze. oust ‘Numeroase alte societiti constructoare (Isuzu," Subaru, Mitsubishi etc.) jun de mari capacity situate in triunghiul industrial Osaka-Kobe-Hiroshima, “precum gi de linii de montaj in toate continentele (Toyota, Isuzu gi Honda ‘Marea Britanie, Mitsubishi in Olanda si Portugalia, Suzuki fn Spania ete.). Cele nai bine vandute magini japoneze au fost, in anul 2001, in ordine: Nissan, ‘Toyo, Mazda, Honds, Mitsubisi, Suki, Subart, Dail. Rusia produce toata gama de autovehicule, bazindu-se pe vechi triditit si fort de muncd de inalth éalificare. Mari uziné de camioane sunt amplasate la “Moscova, Gorki, Zaporoje, Ulianovsk, Togliati, Nijni-Novgorod sau th zona ssi- atied, la Irkutsk gi Novosibirsk. Autocamioane de mare tonaj #€ produc Ja Minsk (Belarus) gi Taskent (Uzbekistan), Deosebit de bine cotate pe piata mondialii sunt autoturismele si maginile de teren din seria Lada, produse in Ucraina (AvtoVAZ). Cehia a produs, in anul 2001, 376 000 de autovehicule, din care 27 000 ‘uilitare. Mai cunoseute sunt autoturismele Skoda (din 1993, 70% din aciiuni apartin grupului Wolkswayen), fabricate la Plzen, Vasoke Myto si Mlada Boleslav. Camioanele de mare tonaj se produc la Koprivaice in Moravia de ‘Nord (Tatra) s1 In apropiere de Praga. i Polonia are o industrie de autovebicule creat’ dup 1945 si extinsa dupa 1963, ca tirmare a colabordrii cu grapul Fiat, Principalele uzine sunt la Zeran, {n apropiere de Vargovia (autoturisme), Lublin, Wiclez, Starachowice i Nysa, . toate construind camioane si furgonete Tegwslavia voopercart inci din 1954 ce grupul Fiat, iar mai trail du Citrogn 51 Renault, fabricdnd autoturismele Zastava la Kragujevac. ‘Ungaria produce camioane grele si autocare din seria Ikarus in uzinele de la Cscpel, situate Ia sud de Budapesta; sunt prezente si grupurile Toyota, si Daimler-Benz. ‘Alti producatori de autovehicule cu contributii semnificative sunt: ‘Africa.de Sud, cu 0 industrie veche, al drei debut este plasat in anil 1924-1925, 0 data cu primele implantiri ale grupurilor americane Ford yi General Motors. Dupi 1945 s-au instalat aici cu linii de montaj, British Motors, Nash Motors, Fiat, Peugeot 5.2. Productia totali a anului 2001 a fost de 286 000, unititi, din care 60% au revenit autoturismelor. "Argentina a asamblat, ia anul 2001, 305.000 autovehicule sub iceat% iat, Ford i Renault, in uzinele situate in apropiere de Buenos Aires. |is oumporturitor Transporturierutiere [7s] Maxicul igi bazeaza in principal productia pe activitatea cclor 18 filiale =e achise aici, $i a grmpului Diese! National, conttolat financiar de statul ‘eazilia este cel mai vechi si mai puternic producator din America Latin zi aoitaji in anul 2001).'Firmele mai importante sunt filiale ale unor -Zmmesedine (Wolkswagen, Fiat, General Motors, Toyota etc.). Cele mai mar} sa£:xfk [a So Bemardo Do Campo, intre So Paulo si Santos, zona litoral Swazi peste 80% din preductia braziliana de automobile. Sexsbit de activa si dinamicd, industria de autovehicule, in particular cea -smmirsie, este marcati de mari fluctua determinate de coneurenja de pe zzaz-mntiala, unde fiecare dintre marii producitori vrea s4 obfina profituri cat =r AsistAm, astfel, In flecare an, la o veritabild amorsare a unei not Sai = constructorilor de eusouubile. Unitinea Buropeaia raimane petal smsacer de vehicule al lumii (30% in anul 2001), “a sujal Asia-Pacific, Japonia a obfinut mari beneficii, in special prin =S= lor irei mari prupuri: Nissan, Toyota gi Honda, prezente in (ate smmmneic {n aceeasi zonii sunt de menfionat contribufiile Chine (1,6 SEE Careei de Sud avnctia {Arilor din spafiul geografic ALENA (NAFTA) s-a menfinut la suman 22%, contribuliile notabile fiind aduse aici de cei doi givanfi Sasa Mowrs si Ford = Romania centrele industriei de autovehicule sunt la Brasov (auto- =a. Campulung (autoturisme de teren), Craiova (autoturisme, pachetul 3imc=r ae actiuni apertine grupului Daewoo), Pitesti (autoturisme ~ pachetul ssausrarartine grupului Renault), Bucuresti (autobuze), ms Freax| 990] soso] 555] 80] se70] 000] 000] eas foo eee 10.4 Canada| 47.5 ‘Nord ‘Wexie [12.4 ‘Chine oa Enropa | sin caro | 2546 Tia 6 Germania] 440) ‘ivca | Gin care 16,6 Talia we fica de Sud} 5,6 Wares ESiot 7 Sitanie |__ 904 ara a 2a) ~ ain care 73.5 Rusia | 246 ‘Ausvalia [11.2 ‘Nous : 24 [Romania 2.6 Zeeiandt ul de auilovehicula pe continenta gi {Se in anual 2007 ‘Sursa: Quid, 2002 Circulatia rutierd se face pe drumuri-de mai multe categorii (autostrazi, ‘sosele internationale, nationale, judefene gi locale ~ vicinal. ‘Autostrizile sunt sosele special construite pentra transportul auto, in regim do vitaak gi mare sjzurantS a eiroulafici, eae au 2-8 culoare pe flecate sous (aie ori cu diferite viteze admise ), sensuri desparjite de taluzuri sau gardusi vii, Toate intrarile si iesirile sunt realizate prin pasaje denivelate. In zona marilor orase aceste autostrazi sunt legate prin ,bretele" cu rejeaua urbana respectiva. Primele autostrazi au fost ‘construite in perioada interbelica tn Halia gi Germania (Berlin-Mtnchen), apoi in SUA (New York-Chieago de 1 400 km). Dupa anul 1950, 0 dati cu dezvoltarea deosebiti a wansporturilor auto, sa te ccut Ia constructia a numeroase autostrizi in special in SUA $i Europa Occiden- Tall, unde se concentreazs peste 80% din lungimea totald a acestora In SUA a fost definitivats © rejea de aulostrizi (Highway sau Expressway) cu caracter transcontinental gi care sunt folosite cu taxe (Toll) sat fark axe (Freeway). Astfel, de la fiemurile Oceanului Atlantic, Ia cele ale Oceanului Pacific se poate circula pe autostrizile: New York-Chicago- ‘San Francisco; New York-Pittsburg-St, Louis-Las Vegas-Los Angeles; Boston-Transporturite rutiere [77 jcago-Minneapolis- Seattle; New York Philadelphia-OKlahoma City-Los jes; Washington-Dallas-Phoenix-Los Angeles, De la nord a sud sunt multe autosirazt care fac legatura intre Cansda gi sudul SUA: Halifax: "New York: Washingson-Miami; Toronto-Detroit-Atdanta-Tampa; Winnipeg as City-Dallas-Houston, Chicago-Memphis-Newe Orléans, Vancouver. atte-Los Angcles-Sin Diego-San Antonio. fe ulti ani s-au consiruit in file Europei Occidentale mai.multe au- sti cu caracter international: Copenhaga-Lubeck (tecere ew bacul inire sndby-Puttgarten); Hamburg,-Nimberg-Minchen-Innsbruck-Verona-Florenfa- Hamburg-Bremen-Aachen Bruxelles; Amsterdam-Rotterd ciles-Paris-Lyon-Marsiia; Rosterdam-Kélo-Basel (,Autostrada Rhinulit" jirieh-Milano-Florenta-Roma-Napoli-Messina-Palermo (,Aufostiada alot), Pers. Strashoneg-Sturignrt-Miinchen-Salatneg-Lina- Vieux: Berl “Milano (,Autostrada dei Fion")-Verona-Trieste; Viens-Graz- Udine- Venetia ste ea Tungimoa rofeiet | Lungimea refelet rere (Wa ten) [de autostrand fn kr) TBI 550. Za 154027 a sei) TOEARE SO 1600 = 365 500 Bae a4 273 — TH at 373.085 sre 7330 000 2 "106 600 = 200 SOT, = : 1761 894 B55 375 0007 = ‘360 4007 T30s 38,0007 = ‘525.085. aaa 300153 3405 Suton ser TPT 34360. co F000. Ta73 arsine T7257 7875: ‘Beis 746 482 TET ‘Autostrzile #1 aglomeriele urbane europene FRojeaua ratiora in unole fri ale lumi im antl 2007 ‘Sura! Federation roullere internationale (FRM ‘Surea: Wekermann, 199878 | Geoarejia wansporturior Transportrite rire [79 Pentnt a inlesni legiturile rutiere au fost eonsiraite mari poduri si podu oii pe valea fluviului Fraser pina la Vancouver, de unde eoboara spre S, suuspendate, tuncluri pe uscat si in zonele submarine, multe trasee aflanduse iq in SUA, parale cu linia {armulai pind la Seattle. Soscaua asigurd legseu Zonele muntoase, la mari alttudini (330 m M Tibet, 4.800 in Muni Anzi, fa rutiera intre Alaska $i rest teritoriului SUA, precum si intre oragele din v. 2770 min Muntii Alpi), weednd adeseori prin pasuri de mare altitudine: Tangla | gil Canadei si cele de pe coasta Pacificului din SUA. (4 992 m), Oraya (4.770 m), Mercedario (4.067 m), Evans (2 368 m), Grand (Carretera Panamericana sas Panamerican Highway (Soseaus Panameri- Saint-Bemard (2.472 m), Balea Lac(2200 m) ete. omy i. ‘ultimul tronson al goselei transcontinentale ce strabate, de la N la S, ‘Cind twaseele nu au mai putut fi continuate eu Serpentine, s-au construit de Nord si America de Sud. Ea incepe pe teritoriul mexican, unde are tuneluriratiere ne * vvariante eare se unese in capitala {arii, México, de unde, mai departe, spre Denaro Data irae Tanefiane | —Cunginea (mp , pomeste un singur traseu: Nuevo Laredo, situat pe malul drept al lui Rio SanEGothare (EWeTa) 65 16.680) avo del Norte (Rio Grande) ~Monterrey-Ciudad Vietoria-Pachuca- México; “iro (Ausiia-E vet} 1878 14.000] } Ciudad Juarez, situat pe maul drept al lui Rio Bravo-Chihuaha-Torreon- Frejos (Fania lata) 980 12805 ‘Zacalecas-Queréiaro-Menieo; si Nogales-Guaymas, pe tiemul Golfului Califor- Tabata (rants WES ese F600. thay de unde goscawa insoteste Hitoralal pun Crude Ousegin-Cauatlalaja “ransanein (Cre) 1880 8000 México. te Grand Saint [7] fg De ta Mexico, goseaua panamericand se continu cu un singur trascu, prin Bernard (alia-EWveti sae. bi Jaxaca, Ciudad Cuaulntemec, unde traverseaza granita In Guatemala, prin ca- “Taneluriratiore de mari dimonsiuni Atal Gustemals, itr spot tn statu BI Slavador Aci ravercazi capitala ‘Transportul auto este puteric dezvoltat in America de Nord, Europa | (San. Salvador), apoi tnsofeste litoralul Oceanului Pacific, traverseacd ‘Occidental sin Japonia. Uncle fari (SUA, Canada) folosese pe larg tansportal | Honduraspl prin S, inttind in. Nicaragua si in capitala acesteia (Managua), de ciltori pe distant lungi. De asemenca, o mare rispandire o are tansportul on ee ee intem gi international cu caracter turistic. Pentrw transportul internajional de Inarfuzt se folosese camioane de mare tonaj Ine sosetele tanscontinentale se inscriu: Carretera Panamericana, Alaska Highway, magistrala transaffican de nord (Marrakech-Cairo), magis= tala Sahel (Dakar-Massawa), magistrala wansaffican’ ecuatoriala (Lagos Mombasa), magistrala transafticani nord-sud (Cairo-Gaborone), magistrala— Uvanssaharian’, magistrala transaustralian de sud (Sydney-Perth), magistrala transaustraliana de nord (Townsville-Broome), magistrala australian’ nord-sud (Darwin-Adelaide), Perimetral Norte si Transamazonica in America de Sud, ‘magistrala curopeandi nord-sud, actualmente in constructic. Alaska Highway (Soseaua Alaska), tronson rutier pe distanta Fair! ‘vanks-Seattle, al cclei mai lungi sosele trasneontinentale din Tume (15 000 km), ‘eare strabate, de la N Ja $, America de Nord gi America de Sud, Aceasti gosca pomeste din orasul Fairbanks (Alaska, SUA), situat pe malul drept al fluviului Tanana, al c&vui curs il insojeste, In localitatea Delta Junetion intalneste artera rutiera Richardson Highway, care face legitura cu Ancorage. Soseaua continua i Thsojeascd. valea Tanana, ecolind inilfimile Munfilor Alaska pan’ la Northway Junetion, de unde pariseste teritoriul statului Alaska (SUA) 3i ppatrunde pe teritoriul canadian, Aici, dupa ce intélneste prima localitate, Beaver Creek din Yukon Territory, se indreapti spre SE, pani la Fort Nelson, de unde, bruse, o ia spre S pana la Dawson Creek. Sectoru Fajrbanks-Dawson Creek a fost construit in 1942. De la Dawson Creek, soseaua continua peste Muntii 1 Panam’ pe In Balboa st ajunge in acestei iri (Panamé). In Columbia, traseul tece prin oragele | Manizales-Cali-Popayan, desfagurat in conditii deosebit de dificile — paduri | ccuatoriale, mlastini, zone de mare altitudine, riuri. Dupa ce pariseste teritoriul, columbian la Ipiales, soseaua pétrunde pe teritoriul statului Ecuador si ajunge Ja Quito, 1a 2 850 m alttudine, apoi se indreapti citre S gi, lisind la E varful Cotopaxi (5 896 m) gi la V varful Chimborazo (6 272 m), used la circa 5 000 m A waltitudine, Aceste regiuni inalte sunt abandonate o dati cu intrarea pe teritoriul “statului Peru, unde va urma zona litoral, trecdnd prin Trujillo-Lima-Areauipa- ‘Tacna, dupa care pitrunde pe teritoriul statului Chile, pe la Arica. In Chile igi | menfine ruta prin zona litorala a Oceanului Pacific, cu rare excepfi, traversind “Degertul Atacama (inte Huara gi Caldera), ajunge, prin oragele Antofagasta ‘Valparaise-Santiago (sitwat la 340 m aititudine)-Rancagua-Chillie.-Valdivia, la Puerto Montt, oragul situat la eapatul de S al goselei. Acest trascu traverseazi “ 10 fri si opt capitate, asigurand legiturile rutiere ine statele Americit de Nord, ‘ Amerieii Centrale si Amerieii de Sud. Carretera Panamericana prezinti gi alte trasee care se ramifiek in inte- “riorul continentului Amerieii de Sud, pina la zona litorali a Oceanului Atlantic. }Astfel, din oragul Manizales (Columbia) se desprinde o arteri rutiera care tra~ verseaz lantul muntos Cordillera Central, ajungand in Bogota, pentru a trece ga aaa ase rea mins alone toriul statulni Panamd, waverseazi Ca ajungind la Caracas.[i se sper Transporturite rutiene [=] Un alt taseu porneste din Arequipa (Peru), angajindu-se in esealadarca Anzilor $i, trecdnd nu departe de varful Misti (5 822 m), ajunge la Puno, pe ‘malul Lacului Titicaca (8 430 ‘cm?, 304 m adincime maxims, 3 812 m altitu- dine), apoi, prin Guaqui, patrunde in Bolivia, traverseaz’ La Paz (situat intre 3 630-4 100 m altitudine) si continu’ spre’ S, prin Oruro-Potosi-Camargo, lecdnd in Argentina pe la Villazén. Aici traverseazé Salta, San Miguel de ‘Tucumén-Santiago del Estero-Cérdoba-Rosario-San Nicolas gi ajunge Ia Buenos ‘Aires, Din acest tronson se desprinde © ramificafio care ajunge la Montevideo (Uruguay) gi Rio de Janeiro (Brazilia), ‘0 alté rumifiatie porneste de la Santiago (Chil) gi, prin pasul Cumbre (la 3.167 maltitudine, cu un tunel rutier de 6 km), ajunge la Mendoza si Buenos Aires, 4 Soseauia Panamericandi se inserie printre cele mai mari sisteme rutiere + transcontinentale de pe glob datoriti distanjelor pe care le strabate, dificultiilor naturale Tnvinse, traseelor de mare altitudine, numarului mare de yari gi de orage prin care trece, asigurand 0 intens’ circulajie rutiera, transportul de mirfuri, § caltori, turigti ete Lev. Transafricane, sistem de gosele magistrate construite pe teritoriile mai *multor state africane: a) Magiswrala.transafricand de nord (Matrakech-Cairo) Sepomeste de lav Marrakech, din Maroc, si trece prin masile orage ale Afficii de Nord (Casablanca-Rabat-Alger-Tunis-Tripoli-Alexandria); b) Magistrala ‘ransafticand din Sahel (Dakar-Massawa) are ca punet de plecare oragul Dakar ddin Senegal, situat pe litoralul Oceanului Atlantic, si traverseaza zona arid a ‘Sahelului prin Bamako-Ouagadougu-Niamey-Kano-N'Djamena, iar de la Wad Mesani uadayy) ne lou rainifioafit ve aus lt Marea Rogie fn porturile: Port ‘Sudan (Sudan) ¢i Massawa (Etiopia); €) Magistrala transafricand din zona ecw toriala (Lagos-Mombasa) este foarte important; ea stribate sase fari gi einci capitale (Lagos, Yaounde, Bangui, Kampala si Naitobi), avind o lungime de 6 530 km; d) Magistrata N-S (Cairo-Gaborone) pomeste din Cairo (Eeipt), in lungol Nilului, taverseaz Sudanul prin Khartourn, apoi Uganda prin Kampala, R.D. Congo prin Bukavu 3i Lubumbashi, Zambia prin Kitwe si Lusaka, imbabwe prin Salisbury si ajunge in Botswana la Gaborone. Soseata tree prin sapte tari gi prin cinei eapitale, avand wn trateu care stribate Afiiea de la allo de comunicatil in tarile andine ‘Sursa: Lerat, 1996 "Gaile de transport in Africa de Vest s ‘Sursa: Lorat, 1996#2 | Geografia mansporturitor Nia, pe 9 150 kin lungime; €) Magiserala wanssahariand siribate Afvica prin Degertul Sahara, Intre Marea Mediterand $i Oceasul Atlantic. Traseul prezinta dou variante. Prima pomeste din Alger strabatind toats Algeria, de la N la S, peste lanful muntos Adasul Saharian, pe la poalele masivalui Hogear, prin ‘Tamanrasset. De fa In Guezzan intra in statul Niger, unde trece prin Agadés, Matameye si pe la Daura intrS in Nigeria, unde traverseaza localitiile Keno-Ibadan si ajunge la Lagos, pe firmul Oceanulai Atlantic (Golfal Guineea). A doua variantit porneste de la Oran, de pe firmul Marii Mediterane, strabatind Algeria prin localitqile Mecheria-Poste Weygand $i, treesnd, pe Ia ‘Le Prieur, frontiera cu Mali, face legatura rutiera intre Tessalit-Bourem, tra~ verseazi apoi fluviul Niges, pe la Gao, trece prin localititile Mopti-Bamako, patrunde pe teritoriul Senegalului, pe Ia Kidira, stribate localittile Goudiry $i Dakar, ajangand ra farmut Uceanului Atlantic, Variantele trase¥lui au flecare Intre 3 500 si 4 000 km lungime. ‘Transaustratiene, sistem do gosele magistrale care stribat teritoriul Avstaliei: a) Magistrate (ransaustraliand de Sud (Sydney-Perth) cate urmeazi ‘aseul_magistralei feroviare (cu o lungime de 4 000 km), b) Magistrala transaustroliand de Nord (Townsville-Broome), formata din mai multe tron soane cu denumiri diferite, pomeste din ‘Townsville, situat pe litoralul Oceanului Pacific si ajunge la Broome, Indian, tecdind prin Mount Isa, important conv al valorificStii resursclor mincrale, ©) Magis- ‘rate transaustraliand de Est (Sydney-Cairns) este formata din daua tronsoane, al caror traseu urmireste litoralul Oceanulu Pacific. Primul, denumit Pacific Highway, face legitura intre Sydney-Newcastle-Brisbane, al doilea, Bruce Highway, uneste Brisbane cu Caims; d) Magisala transaustraliand de Vest (erth-Port Hedland-Broome), urmind zona litorali a Oceanului Indian, valori- {fica bogatele resurse de minereu de fier din NV; e) Magistrala iransaustralian’ ‘Nord-Sud (Darwin-Adelaide) porneste de Ia Darwin, prin Alice Springs si Port ‘Augusta. ajuneand la Adelaide ‘Transbraziliene, sistem de gosele magisuale care stribat teritoriul Brazilici. Din aceasta categorie fac parte urmiloarele artere rutiere: Perimetral Norte, Transamazonica gi Transbrazil: a) Perimetral Norte siribate regiunea ge- ‘opraficd Amazonia, Ia N de fluviul Amazon, cu unele tronsoane aflate in con- struotie 3i altele modest amenajate. Traseul stribte © regiune cu: paduri couato- riale, ew foarte multe rur, stabilind legiturirutiere intre Macapa, situat pe linia Beuatorului, Vista Alegre si Ieana, pina la Cruzeiro do Sul, taversind Amazon! Ja Benjamin Constant; b) Transamazonica, gosea care reprezinti una din rea- lizirile secolului nostru, dac’ se are in vedere obstacolele invinse (padurea ecu imilastinile, foarte multe cursuri de apa etc.) implicatile sale de ordin ‘economic, stabilind legitura rutierd int-o regiune greu de strabatut, dominai de jungli, Amazonia. Finalizarea traseului la sud de Amazon a fost inaugurati in septembrie 1970, cei 5 400 km lungime fiind gata la 15 decembrie 1973, iar Transporturile rutiene |e om es Gallo de transport in Australia ‘Sursa: Lerat, 1996 inaugurarea offeiald a avut loc la sfarsitul luni ianuarie 1974, Soseaua are 25 m Time, din care numai sapte seprezinta partea earosabil8. Diferenfa de 18 m este = imparfita m mod egal, de o parte gi de alta a soselei, unde vegetatia a fost inli- turati pentru a nu ,cuceri* soscaua. Trascul pomeste de Ja Jodo Pessoa, aflat pe fitoralul Occanului AUlantic, trece prin Patos, Floriano, Béca do Aere, Ferjo si ajunge’ la Cruzeiro do Sul, de unde continid pe teritoriul statului Peru, peste Janful muntos a} Anzilor, pind la litoralul Oceanului Pacific; ¢) Transbrazil, jecaa de circa 1 750 lem, care unegte pe directia N € oraful So Paulo eu Dele, trecind prin Campinas-Brasilia, Guam, penta a ajunge la Belém, situat pe far- ‘mul estuaruli Marajo. Toate aceste artere ruticre au o deosebitd importants ‘economicd deoarece, prin intermediul lor, a devenit posibilé valorificares imen- selor resurse ale solului si subsolului Amazoniei, cresterea numarulu populatiet | Inregiune, infiinjarea de noi agezsri omenesti ete oes Transeuropene, sistem de sosele magistrale constrate pe teritoril mai mul- {or state din Europa. Caile rutiere transeuropene stint foarte des; numerotarea for de la El la E 122 este modificati Ja intervale relativ scurte prin adugarea nor ‘noi artere de circulatie. Din paiienjenigul acestor trasee rutiere, de’ important’ deosebiti pentru trafic, pentru marimea distanfelor stribitute, a marilor orage prin care tree ete, sunt: Magistrala transeuropean’. Paris-Bucuresti-Istanbul, ‘Magistrala transcuropeand’ Moscova-Paris-Lisabona, dar, mai ales, nowa “Magistrald transcuropean& Nord-Sud. Aceasta va fitun sistem ritier care va face a” Geografia iransporuuitor Tegitura intre 10 {ari europene. Ideca construiii unei gosele transeuropene N-S 1 fost lansala in septembrie 1977, inti-un raport intoemit cu prilejal unei reuni- ‘uni internajionale organizate de seeretariatul Comisiei Economice ONU pentru Europa (CE/ONU) si de Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Conform programului TEM privind rejeaua de autostrizi Nord-Sud, “desfisurat sub egida Comisiei Buropene gi PNUD, magistrala rutiera de 10 400 km va stribate Europa dela N a S, traversind teritoriul a 10 fark: Austria, ‘Bulgariay Grecia, Italia, Slovenia, Iugoslavia, Polonia, Romania, Turcia si Ungaria, Punctele terminus vor fi: Gdansk (Polonia), Udine (Italia), Rijeka (Slovenia) si Ankara (Tureia). Magistrala rutierd va include goselele deja exis tente pe traseu, urmind ca fiecare fara si completeze tronsoanele lips. Proiee. ‘ul prevede © constructie conform normelor internationale, compusa din doua sosele Separate printr-o Zona verde, cu sensurt unice, faecare cu minimum doua benzi de cireulagie, eu o Lijime de cel pujin 3,75 m in aliniamente, automo- ‘vilelor fiindw-le:permiéa.dezvoltarea unei viteze maxime de 120 kmfor’s pe {traseu se vor amenaja puncte de autoservice, moteluri ete. Pe teritoriul (rit ‘noastre taseul va avea 840 km, pornind de la Nadlac-Arad-Sebes-Pitesti- Bucuresti-Constanfa. Pe lings legatura intre cele 10 {iri curopene, prin inter- rmediul acestei gosele se va face legitura dintre tei miri (Marea Baltic, Marea Mediterana gi Marea Neagri), ceea ce va contribui la dezvoltarea si intensifi- carea logiturilor comerciale, a turismului inre statele participante, intre acestea i celelalte {fri curopenc, intre Europa si Oriental Apropiat si Mijlociu, prin Istanbul, Uaversind Strimtoarea Bosfor peste podul construit in 1973 5i folosind soselele de pe teritoriul Turcici in Romania, de la Regulamentul Organic si pani in prezent organizarea refelei de drumuri publice a traversat numeroase .tranziii", fie prin incadrarea aeestora la diverse categori, fle prin treeerea la diverse ministete, tneepind cu Ministerul Treburilor Dinduintra (Regulamentul Organic), pand la Ministeral Lucrarsior Publice, wansporturior, Locuinfei i furismulul de azi. Adminis: ‘rajia Najionala a Drumurilor Gnfiinjati print-e hotirdre de guvern din 8 de- ‘cembrie 1990) coordoncaz’ activitatea de gestionare, intrefinere, reparafii 51 ‘modemizare a-rejelei de drumuri judefene si comunale. ‘Decretul din 19 septembrie 1923 menioneaza cA drumurile nafionale din legile anterioare devin dramuri de stat‘, in Rominia la acea dati existind 12drumuri ou lungimne de 12.785 km, din Care 466 km modernizaji si 11 818 km pictruitie ‘Legea pentru drumuri din 22 aprilie 1923 elasifici drumurile publice in: nationale, judefene gi comunale, menfionand 77 drumuri nafionale cu o lungime de 13 850 kn; Decretul din 22 aprilie 1953 defineste: dranvuri nationale, re- ‘gionale,-raionale, comunale, industriale, agricole, simplificate apoi de Legea ‘drumurilor din 13 iulie 1974. -) In anul 2003, Administrajia Najionali a Drumurilor are in intretinere $i “exploatare o refea rutiera (exclusiv strizile) cu o densitate de 0,64 kim gio lun~ sgime de 73 435 kin, din care 14 810 km drumusi nafionale (din care 5 576 dri “muri deschise aficului international european ~ din care 132 km autoctrada). in categoria drumurilor nationale 91% au imbricSmingi moderne, 8% im- _briciming asfaltice ugoare gi 1% pietruie. soa Drumurile judejene reprezinti un total de 28 128 km, din care 3.770 km ‘sunt modernizati, 15 276 kin au imbriciminti asfaltice usoare, 18 022 km sunt pietruiti si 7 222 km de pamdot. Prin pozitia geografica din Buropa Central, Romania se afl pe coridornl de tranzit intre Europa de Vest si frie din Orientul Mijlociu si Apropiat, dar $1 Intre spat tarilor nordice si baltice gi frile din bazinul Mari Nesre. De altfel. fara noastra este traversati de coridoarele IV. (Berlin-Nixenberg-Praga- Budapesta-Arad-Bucuresti-Constanfa-Istanbul-Salonic) gi IX. (Helsinki-Sankt _, Petersburg-Moscova-Kiev:Chisiniu-Bucuresti-Dimitrovgrad-Alexandroupolis. Programele de modernizare a drumurilor roménesti vizeaai, printre altele, dou’ proicete importante aflate fn derulare: autostrizile Bucuresti-Bragov gi Bucurest-Constanta. Romina se va interconecta Tn final [a refeaua de tranzit rutierS, feroviars, pavigabili la nivel najional gi european, Poduri rutiere * _Construite in cele mai diverse situatii (peste stramtori gi golfuri maritime, lacuri, Nuvii gi estuare), prin solutiitehnise variate (estacade, piloni, viaducte, suspendate pe cabluri de ofel etc.), podurile rutiere reprezinté adevarate perfor” ‘manfe ale rehnicii moderne ce contribuie substangial la organizarea in conditi mat bune a taficulu rutier Cele mai Iungi poduri din lume sunt urmatoarele: Lake Pontchartrain Causeway I $i IT, situate in partea de S a SUA (statul Louisiana), de fapt dou poduri paralele, pe goseaua Federals 190, care fac legi- ‘ura intre New Orleans gi partea de N a statului, peste Lacul Pontchartrain, de fapt o laguni de | 618 kim’, legats de Golful Mexie prin Canalul Rigolets. Primul pod, intre Metairie (la V de New Orleans) si Lewisburg, cu o lungime de 38 129 m lungime, a fost inaugurat in 1956, cel de-al doilea, cu o lungime ide 38 422 (find cel mai lung pod rutier din lume), a fost inaugurat i 1969. Este susfinut pe piloni destul de desi, lacul neffind navigabil, iar adineimes apei destul de mica, San Francisco-Oakland, stwat In V SUA (statu California), in aglomeratia uurbanii San Francisco, este format din dou’ podusi, primul fnire San Francisco gi ansporte rare [35][Fe] ceca rasp: Transporturite riers 7 insula Tresaure, iar cel deal doilea intre aceasta gi Oakland, situat tn partea ‘cealalalté a Golfului San Francisco, avind © lungime de 15 145 m. A fost inau- surat in 1936. ‘Cost ¢ Silva. situat in Brazilia, leap oragul Rio de Janeiro, peste Golful Gualnabara, de oragul Niteréi, avand o lungime de 14 300 m, din care 7 988 m reprezinté portiunea aflata deasupra apelor golfului, sustinut’ de 120 piloni. A. {ost inaugurat in 1975, Accesul din Rio de Janeiro se:face printt-un viaduct PPodul are o mare insemnatate deoarece scurteazi cu 150 km distania dintre Rio 4e Janeiro gi Niterdi,elimindind trecerea dificila cu bacul, care se ficea mai la sud ‘Marathon Key-Bahia Honda, cel mai lung pod din sistemul de poduri, es- tacade si vinducte, leg firmul de 8 al Peninsulei Florida de insulele coraligene Key West din largul Stramtorii Florida (SUA), avnd 0 lungime de 11 792 m, A fost inaugurat in 1910. [n lungul sistemulur se afla mat multe stapunt balne= ate (Key Largo, Tavern, Islamorada, Marathon, Big Pine Keys Key Wes), rmuzee, aevari, unititi strategice 9i de pazt ‘iw Matieo-Hayward, stat in V SUA (tatul California), leag’, peste Golful San Francisco, orasele din cadrul aglomerajiei omonime. Bste format din ‘dou poduri paralele, primul, cto lungime de 11 480 m, a fost inaugurat in anul 1929, find cel mai vechi pod din Golful San Francisco, al doifea, cu o lungime de 10.825 m, a fost inaugurat in 1967. Are o importants deosebit’ pentru sta- bilirea leyituritor din partea de S a acestei aglomeratit urbane. ‘Maracaibo, sitvat in NV Venezuclei, la stramtoarea care leagi Lacul Maracaibo cu Golfil Venezuelei din Marea Caraibilor, uo lungime de 8 628 m, leaga localitatea Punta Piedras (aflatt la $ de Maracaibo) cu Punta Iguana (de pe malul drept al strimtori), find construit a 60 m deasupra apei si sustiaut de Pilon’, A fost inawgurat in 1962. Este deosebit de important pentru legiturile ‘raguli Maracaibo (al doilea ca importanta din’ Venezuela) cu restul fr Lake Pontchartrain Trestle, situat in S SUA (statul Louisiana), tn E ‘orapulti New Orleans, construit peste Lacul Pontchaetrain, tnire cartinrnl Blin [Baym gi localitatea Slidell, cu o lungime de 7 554 m lungime si patru culoare de cireulagie. A fost inaugurat in 1927. Important pentea legaturile cu porturile de pe coasta Golfului Mexic, Ia est de Mississippi, ‘Mackinac Straits, stat in N SUA (statul Michigan), leag, peste strim- toarea omonima dintre Iactrile Michigan gi Fluron, oragele Mackinaw City (In S) 451St Ignace (in N), avnd 6 hingime de 7 O88 m, partea sa central flind sus- pendati pe eabluri de ofel: Inaugurat in 1957, Richmond-S. Rafael, staat in V SUA (statul Califomia), fice legitura, fa limita dintre Golful San Francisco si San Pablo, intre dous orage ale aglomeratici urbane San Franeisco, avind o lungime de 6 636 m. A fost inaugurat in 1957. Astoria, situat in NV SUA, intre oragele St. Ellice (statul Washington) si “Astoria (Statul Oregon), peste estuarul flaviului Columbia, avand o lungime de 6.575 m, cu gase piloni im apa Muviului, la'e inalgime'de SO m, care permite > circulatia navelor maritime. A fost inaugurat in 1966. Asigura o buna legituré {fave locale dope conta de NY a SUA, 2 hasapente Lay, shunt in © SUA (eal Maryland), tte Iocaliile {Sandy Point (pe mall de yes) si Kent Island (pe mall dees avind o ungine ide 6 450 m gi susfimut pe mai multi piloni, la 50 m inaltime deasupra apelor. A st inayguat in 1952. Siablegte gatas diets tre Bakimore x Washington Pepeue Nonjng stat n B Chine, nore! Nejng este Movil Csng Slang. oo BF biagire tn, oe terrg or asc test pom a em, | superior, pentru sosea eu don’ ben2i de cireulatie. A fost inaugurat in anul 1972 in E Chinei, intre orasele Shanghai si Ningbo, peste apele Golfului Hangzhou, a incepat, Ia jumsitatea amului 2003, eonstruirea unui pod rutier care va vero lunjime de 36 kin si va fi previzut cu ase bonzi de eirclaie, scurtand dis tanga dinte cele dows orage cu 120 km, Costurile de constructie vor fi de 1,4 mi- liarde dolar si va fi gata in anul 2009. In prezent,o lungime comparabili, 25 km, 3 ppadul care uneste Atabia Saudita eu Bahyein, peste Golful Persie. Tn China sunt previizute sii mai inceapa in 2004 lucrdrile unui pod de 29 km, 4 care va uni Hong Kong cu Macao; acesta, in forma literei Y, va fi gata tn 2008 © Gland, situat in SE Suediei, eaga (arrmul Peninsulei Scandinave de Insula ‘Oland din Marea Baltic’, avand 6 langime de 6 025 m, Inaugurat in 1972, Are ‘o mace importants pentr Curism. Podul-tunel Gresund, fntre Copenhaga (Danemarea) si Malmé (Suedia), ‘eu 0 lungime de [5 420 m, se compune dintru-un tunel de 3 520 m-cale de ru- .olare, 0 insula artificiala de 4055 m lungime si podul propriu-zis de 784 m cale “de rulare, fiind sustinut, la 57 m deasupra mari, peste apele Canalului Flinte, de {doi stalpi cu o fnalfime dle 204 m fiecare, Construt In perioada 1993-1999 (des- this publicului pe 1 iulie 2000 gi inaugurat pe 14 august), costurile sale au in- { sumat 2,5 miliarde euro. in afara acector poduri rutiore mai pot Fi menfionate: podul din Hamburs, dat in exploatare in anul 1974, de 3.975 m lungime, din care 0 secfiune sus endati, de 20 m, deasupra Elbei, o mare realizare a tebnicii moderne de con- structie; podurile de peste Dunare din Romania (Giurgiu-Ruse-Bulgaria, cu o ‘lungime de 2 224 m, desehis si pentru waficul feroviar gi inaugurat in 1954; ‘Vad Oii, cu © Tungime de 1 600 m, dat in folosinga in 1971 gi Gura ip — lugoslavia, cu © lungime de 1 100 m, peste barajul hidrocentralei ‘Porfile de Fier 1, inaugurat in 1974). Akituri de podurile construite de A. *Saligny intre 1890-1895, au fost realizate si inaugurate, la 21 noiembrie 1987, noi poduri de cale ferati dubl’i si gosea cu dou’ benzi de eireulatie pe sens: ppodul peste Borcea, intrat in exploatare in juna junie 1986, cu o lungime totals de 970 m (42 m deasupra apei) $i trei deschideri de céte 140 m gi un viaduet de 550 i si podul peste Dunzirea Veche, cu o lungime totala de 1 600 m (47 m dea- Supra apei), cu dous deschideri de edte 140 m gio deschidere maxima de 190 m.Geografia wransportwitos Poduri rutiere suspendate Sunt luce de inaltd tehnicitate ce constau dintr-un arc de ofel sustinut pe ‘cabluri la o mare inalgime deasupra apel, de doi stiipi de dimensiuni considera- bile, inte 100 si 210 m indltime, avand gi viaduete de acces de ambele pli. Dac ‘nainte de 1945 astfel de poduri existau numai in SUA, Tn prezent ele se constru- iese gi in alte far. In statisticile internationale, atunci cand se face o clasificare a ‘acestor consteuctii se ia in considerare deschiderea dintre stilpii de sustinere, Cle mai mari poduri suspendate din lume sunt urmatoarele: Podul Lup”, construit peste apele fluviului Chang Tiang (Yangtze), cu ‘6 lungime de 3 900 m, din care 550 m este Iungimea arcului peste apa (clepiisind George Bridge din Virgima, SUA}, devenind astfel cet mat lun pod din Iam de acest fel. Inaugurat in iunie 2003. ‘Humber, sitwat in E Marii Britanii, leaga localitijile New Holland si Kingston Upon Hull, peste estuarul Humber, Are o deschidere de 1 410 m, fiind cel mai mare din lume, Puntea este sustinuti la 30 m deasupra apei de doi pi= Toni de cate 155.5 m inslfime flecare, ancorati pe cabluri de ofel cu © grosime de 0,68 m, ce edntirese 11 000 tsi are dou benzi de cireulatie cu doui fire, late de 87, 30 m, cu dows trotuare in consol’ de 3 m litime si spati de sigurany benzi de 1,80 m, iar lateral de 0,90 m. Inaugurat la 17 julie 1981. Lucrare de mare complexitate tehnicd, asigura legituri mult scurtate intre comitatele York ‘si Lincoln, precum si dezvoltarea ceonomicd a noului comitat Humberside. Verrazano Narrows, situat in NE SUA (statul si oragul New York), leag’ cartierele Richmond (pe Statea Island) si Brooklyn (pe Long Island), in zona strimtorilor dintre Lower Bay si Upper Bay (cele doui golfuri care adipostese ‘marele port New York), aviind o lungime de 2 230 m si o deschidere de 1 298 m, Suprastluciuia sand oustinutt de cabluri gronge de ofsl ancorate la Seemuri do ddoua turnuri inalte de 210 m. Are gase euloare de trafic, cw o capacitate de 32 mit ‘automobile anual. Inauigurat in 1964. Golden Gate, situat in V SUA (statal California), ia aglomerafia urban San Franciseo, leagi San Francisco cu Sausalito (situat ta N de Stramtoarea Golden Gate dintre Golfil San Francisco gi Oceanul Pacific), are o lunigime de 11 620 m, 0 deschidere de 1 280 m, patru culoare, cu un trafic de 18 mil. aulo- ‘mobile anual, Inaugurat in 1937, este celebru prin faptul e& a fost prima con- Structic uriagi, suspendata la 150 m deasupra nivelului apei; a devenit un sim- bol al ora ‘Mackinac Straits, situat in N SUA (statul Michigan), are o deschidere de 1158 m deasupra apelor strimtorii omonime dintre lacurile Michigan si Huron, find 0 parte components a marelui pod inaugurat in 1957. Transporuurite ratiere D Basfor, swat in SE Europe’ CTurca), face legatura ine carierole eu pene si cele asiatice ale ora Istanbul avand o hinge total ce 1-560 m, ind sustinut [a 64 m deasupra apei de cabluri ancorate de doi pilont avid Ei Te aloe Br George Washington, sitet in NE SUA (statl si oragol New York), face tr, peste faviul Hudson, intre Manhattan (Fore Washington) si Fort Lee, ‘zona Continentals din N agiomerafci New York, avind o hungime de circa 14,000 rm, o deschidere de | 067 m, ln 183 m deasupen api, 14 piate de cireu late cu un tafe de 40 mil automobile anal, ind at fel el sms nae pod ss pendat si ceca mai mare eapacitate de waft. Inaugurat im 1931 ‘Pome 25 Abit, sitat in SV Europe (Portugal), face lepitra, peste es- tara! fluviiei Te, inre Lisabona si Almada (an orag sacle din S), vind fungine de 222"m, 0 desenidare de 1 08 mln peste 10 m deastprs apes nauguratin 1966, Asigusd trafic! nutes tre Lisabona si reghanile din S ale frit. eo Forth Road, stunt in N Europei (Marca Britanie), lesga, peste Firh of “Forth, cele dows pri ale Scotei (inte locale Qucersferry 9h Dumfermline), " avnd o hingiime de 2 468 my gio deschidere de 1006 m. Dat in flosint® in 1966. Sever, stat in V Europe: (Marea Britani), constrit peste estuarul comonim, pe atostiada Londra-Cardif, inte loealitaile Beacbley si Chepstow, fue deschidere de 988 m. Inaugurat fh 1966, Tacamer Narrows, syst in NV SUA (statul Washington), face legstura, peste Puget Sound, inte orga Tacoma si marele Pare National Olympic, avn O lungime de 2 000 m, din eare deschideres este de 853 i, naugurat in 1950 ‘Kanon, sitat in B Asici, in SV Japoniei, face legitura, peste strém- 5 intre Moji 8 Shimonoscks, wvand o fungime de 3-520 m, din |. care 712m este deschiderea deasupra mart Dat in folosings tn 1973, Asgard fo leesturle dintre Kyushu si Honshu Chesapeake Bay, corsiructie complexs, unicd ping acum in hime, stata afl 62 Bol SUA Goeenl Vegi), Bese ities poate Oulll-crsoe Chesapeake Bay (311 km lungime), inte Virginia Beach si Cape. Chales (Peninsula Delvasma), avand o lnngitme, de a.m frm la all, de 28,4 kim, ka sare se adauss 9,6 lem cti de acces pe worst. Sistema cuprinde mai multe po- uri (escalade), cel mai lung sector ind de 7,34 ken, eu 9 parte carossbils de 8,5 m, patru insule artificiale, construite la capetele celor dou’ tuneluri subma- | rine trasate pe sub canalele de navigate oceanicd ~ Thimble Shoal Channe! “Tunnel (1-750 m) si Cheasapeake Channel Tunnel (1 550 m) si un sector in Insula Fisherman, in hinge! sau functioneaz& dou’ restaurants si mai multe Panee(anreongftiapeee! Leancies ts 1068 Uecenciern saint areal lon). Asigura accesul in zona balneara de pe coasta Virginii i rede com derabildistanjele dintre Norfolk si orayele din N- Philadelphia, New York, cum si dine acestea si Florida,90 | Generate transporvuritor ; Transporturite rutiere [9 ‘Tuneluri rutiere | uburbia sa Birkenhead 51 avnd o lungime de 3 5006 m, din care 1/3 sub apa, “{doul culoare de circulajie pe o singura galerie. Construite in majoritarea zonelor montane, at in general dimensivini 1e- ‘Alte [1 mari tuneluri submarine se afli in SUA, dintre care patru in New use, Abia in limi ani sa teeut fa construcfia unor tuneluriratiere mai mari, {nat ales pe eile ruiere de mate eiveulafie. Cele mal lungi tuncluriruiere sunt in Alpi iin SUA (Muni Apalagi, Munfi Stancosi) ‘Cel mai lung tunel ruier este eunclul Tro, dat in fanefiune ia 1978. Face Jegitura inte localititile Serfans (Austria) si Martinsbruck (Elvefia), pe soseaua ‘moderizata de pe Valea Inn-ului, avind lungimea de 14 000 m, liimea de 7,50 m, Inalimea de 4,70 m, dou’ coridoare de circulate, i 0 eapacitate de wate de 1800 automobile pe ors Aldoilea mare tunel nutes, Mont Blane, se af tot in Muntii Alpi ga fost Inaugarata 1903. El surbatemsasivl font Blane, ba peste 1-000 facand legiturs intre Frania si alia, Are Tungimea de 11 600 m, 1 inaltimea de 9 m, dous euloare de circulate, iat capacitatea de tr «42 600 000 automobile pe an, Capatul francez se afl in satul Pélerins (1 274 m altitudine), angi Chamonix, iar cel italian ta Enuéves, ling oragul Courmayeus din regiunea Valle "Aosta, ‘Alircilen mare tinel tier, Marel St Bernard, se afl tot in Muntit Alpi, pe soseaua Aosta-Sion (dintre Italia si Elvefia, find inaugurat in 1964. Ineepe din localitiea St. Rhémy (Italia) st se termina thainte de localitatea Bourg St. Pierte (Elvetia): Are lungimea de 6 000 m, liimea de 7,5 m, inalfimea de 9m, dous culoare de circulafie si un trafic de { 000 automobile pe ors. Tunetul Frejus, afl tot in Alpi, inaugurat in 1980, face legitura tne Franja silt, avind o lungime de 12'895 m, ‘Un mare tunel, ined in construct, se afi pe teritoril Elvetici si va lega localitatea Airolo (Cantonul ‘esin) de Andermatt (cantonul Uri), weeand pe angi Pasul St. Gothard. Va avea 6 hingime de 16 880 km si va asigura o leg’ «ura raplua pe yosesra Uansalpina Stlano-Zorich- Basch Tm afara Europe se remarel sanelul wansandin, de 8 000 2, inaugurat fa 1981, pe soseaua Mendoza-Santiago (Chile), precum si tunelele din SUA, in special din Mungit Stincos ‘Tuneluri rutiere submarine Construite mai ales in unele porturi pentru a ugura circulayia sau legtiturile Intre diferite carticre, cle sunt prevazute cu 1-3 galerii independente gi at insta Iii speciale de aerisire gi control a presiunii apelor. ‘Cel mai lung tunel rutier submarin raimne cel aflat pe sub estuarul fluviu- ui Mersey (Marea Britanie), construit in anul 1937 pentru a lega Liverpool de fork: Brookiya-Battery (Manhattan), eu 0 Iuagime de 2.763 m, format din dow Jeri construite In anit 1934 gi 1950, fiecare eu dows culoare de circulatie; Hand, pe sub Hudson River, legind Manhattan-ul de Newark, inaugurat in 0, dé 2 593 m lungime gi unarafic anual de 28 mil. automobile; Lincoln, tot ib Hudson‘ River, intre Manhattan si Union City, prima galerie a fost inauigu- 3th in 1937; dispuine in prezent de trei galerii de 2 489 m, 22.67 m si 2.426 m “Junwime, ce asiguri anual un trafic de 40 mil automobile; Queens-Midiown, pe sub East River, intre gara feroviari Long Island City Station si Complexul ons Unite din Manhattan, este format din dev’ galerii cu eate dou eu- re dois do 194m sere date fn fasta fa 1240, copecy HOGS ‘Ate timer miter submatine haportiate sane. Baltinore Harbor pe sab fosasca Riv, neat 1987 de? 18 Tagine on Reade pore News si Novfolk (saul Virginia, inugura n 1957, forma din dou Bee Ac Caledouh Galbare elias a tinged ie 2 27S scope fi, de 2 266 m; cole 2 tunoluri din Compexal Chesapeake Bay-Bridge Tanne] \@himbte Shoo! Channel, de 1 750 m langle gi Cheasepeate Channel Ge 530 eu Tungime), 2 tunel in oston (Maseachusstis) cre eaga orpul de aeroportal gan, date in folosintd In 1975: Summer, dé 1 712 m lungime si Callahan Jr: de 11329 m lungime, unc eu caractr ternational dine Dtrnt GUA) 3 Windsor (Canada), inaigurat to 197, pe sub Detot River, cu o lng de 1 564m, ‘Traficul rutier ‘Transportal rutier se reatizeaz’ in special prin intermediul unor impor- fante centre de convergent a drumurilor si a curentilor de transport, denurnite hoduri yutiere. Ele pot avea un caracter regional, nafional gi international. Un ‘nod rutier se distinge prin mai multe gosele ce asigura legituri in cel putin patra direcfii, un sistem propriu de organizare a tansportului auto (autogiri sau _busterminal, staii, autogri de mirfuri) de asigurare a traficului (statii-service, “alelicre mecanice, mari garaje pentru-autobuze 51 autocamioane ete). ‘Transporturile rutiere au preluat © mare parte a traisporeului de maefuri in sletrimentul eailor ferate si chiar al celor navale. Un exemplu concludent ne este “ferit de transporturile rutiere din Uniunea Buropeand, care au inregistrat ‘resteri speetaculoase: din 1970 pani in anul 2001, trafieul ratier s-a triplat, _fresedind de la 416 mld. kam la 1255 mld tvkm,. Dar aceste valori rise& s4 fie ‘diminuate datorita indeosebi scumpirii carburanfilor, a uzurii sia stresului ducatorulul auto, a insecuritatii circulayie, si mu in ultimul rnd, a stiri nice a edilor rutiereBHESESSE SS 2 © Tr eile tle | [P2] Secerata wansportsitos Pransporsuriterutiere [93 “Tot mai des apar ea necesareiransporturile combinate-naval-ferovia-ratie, | realizandurae anf un tinp de tangport malt mai rape go substan red a 5 | cere de energie consumata Ia km, Im frile Uniunii Buropene acest tip de trans- po 5 | port este avantajat de densitatea ctilor de transport (chi ferate, atere rutiere, ei rae aq havigabile maritime gi interioare). Perspectivele sunt incurajtoare, intrucSt my 3 | fcest sistem de transport combinat se prevad eresteri de circa 64% Ia kam, i | Gaiaton (nian) Warion (widvam) | Nr do E e transport pe eile] Totat_ transporte pe cate] locuitory “ = ‘ers mari ‘utters | venicule i Lil ; Tene pari Poke soot | % | Hem) Tron | om | tare oe 7 unt ’ z SOR CWE | Ors | wE away | vss [eat i i Frantz Bz aponia 25 S Tals is 3 | Mrow °| 8 i Brian | [Germs 3 | Canada 5 Spania 2 astra e Oia a " ‘Transportul de mirfuri pe eile rutiere este predominant Tn Australia (86,5%), Marea Britanie (84,7%) si Germania (83,5), iar eel de edlitori in SUA (99,6%), Canada (99,6%) si Australia (96,1%), Romania pe eaile rutiere sau transportat 268.4 mil. t, reprezentiind 73.7% din totalul marfurilor teansportate in anul 2001, iar intre acestea au pre= dominat minereurile brute sau prelucrate (46%) si produsele agricole si de ex- ploatare a lemnului (14%). Datele prezentate evidentiaza predominarea trans- Porturilor rutiere in defavoarea celor feroviare gi navale. ‘Referitor Ia numarul cilstorilor transportafi, din totalul de 2,4 mld., eSilor rtiore le-au revenit 200 mil + Cole rapide ma putemice atorarsme de serie sunt Bi 220 si Mac Laren #1 GT, cure pot stings o viterh de 350 kaw. Util, cel mai sump (634300 tie serline), este caput s8 eae fo viterh maxims de 370 kon ombtive MosseGeograpta transpornariton Transporturite rutiere [95 | | P iM fj \ iki a nee peste aa (Georgia, SUA) Primete automobileGeografs transporuurttor 96 IV. TRANSPORTURILE FEROVIARE Coneurate de transporturite navale, rutiere gi acriene cole feroviare si-au “imentinut importanta in multe tri ale lumii datorta unor avantaje deosebite:ca- Apacitate vtera,siguranfi in exploatae, Astfel, dae tn transportl de eSlatori se fnregistrcazi, in general, 0 seadere, in cel de micfuri, indeosebi a celor volumi JTnoase (minercuri, cirbuni cc.) se menfin cole ridieate. De asemenea, ox- { plostarea unor resurse (minereur, eirbuni, Jema ete.) din regiunile geografice ‘elativizolate,aflate in condifi climatic dificil (ecuatoriale, subpolare), de “Tief montos sau deyertic ar fi aproape imposibila flrd o rejea de cai ferate. Nu frebuie neglijat nici fapeul c8 prezenta twenurilor de suprafall sau ta subteran (metrouri) in zonele marilor aglomerafi urbane si in cele invecinate rezolva in ‘mare misura problema transporturiloreslatorilorcatrelocurile de muncS ‘es. _ Caun principal tip de transport de mare capacitate si in acelasi timp rapid $i regulat, wansportul fecoviar a dejinut priortatea in inregul sistem de trans- } § port pind la inceputul secolulut XX, cu deosebire fn transportul de ealtori la i are distany, Trepiat, ca pierdut teen i favontentransportafuiacrian si rites, sflogi armas un coneurent important al acestora prin dezvoltarea retelei de transport pentra trenurile de mare vitezi ‘en wereptin vnor prime incerciei deosshit de tndeimnete, semnalate fnainte de anul 1880 (utlizarea efrvcioarclor pe sine minele de le Leberdhal~ ‘Alsacia,1550; sparitia primului wen cu locomotiva cu abur ntre mina de eBr- ‘bune Middleton si Podul Leeds, Yorkshire ~ Anglia, 1758; utilizarea unui sis- | tem de pistosne lao instalagc de tracliune la Cugnot ~ Franja, 1770; eonstructia " primet locomotive cu abur de eatre Richard Trevithick i Andrew Vivian in Tara i Galilor, 1804) se poate afirma cd tansperal pe calea feral are o industie rela i tiv recent, TLocomotiva eu aburi Rocket (Rachets), care s-a dovedit afi cea mai bunt Ja concursul finu Ia Rainhill (1823), a fost construta in Anglia de cltre George si Robert Stephenson, Ea a ras, pe un terasament de 3 200 m, o incdrcdturk de Crea 20 t, eu o viters de 22 lan /ord. A urmat primul tren tractat de 0 locomo- tiva cu abur pe traseul Leverpool ~ Manchester \ Podlil peste Strdmtoarea Bosfor5 Geografia ronsporturitor Transporturtieferoviare Un nou record de viteza a fost stabilit pe 3 julie 1938 de c&tre nowa loco. motiva Mallard, conceputa cu o forma aerodinamics. Tractand wn tren eu apt vvagoane intre Grantham si Peterborough (Anglia), locomotiva a fost eronome: id © vitezi de 201,16 knv/h, pe o distanfa de aproximativ 400 im. din York (Anglia). ei ae vgn, ‘A urmat: apactia primei locomotive electric, &éitiuts Ae’ Robert Davidson (1842), care aatins viteza de 6 kn pe linia Edimbourg — Glasgow. ‘Adevirata ,explozic" in planul performanjelor echipamentelor de tach. une se realizeaza dup 1970, cand apa trenurile de mare viteel (200-500 kin), ural cin principal cootribubil lind Frana, care a eonstuitprimele rame dia serille TOV si Eurostar De remarcat aparjia, dezvollarea $i perfoctionarea To, omouvetor Diesel gt Diesel electnce. Bin ulthna cash cel sud rapid este wen Diesel Inercity nr. 125 al Ctilor Ferate Britanice, care eireuli eu peste 200 Kanfh snc grein otatel rte or erate, in primal ind tn Eon rox ines (1835), Paris ~ Seint-Germain( 837), Sankt Petersbu “Tarscge Selo (137) ec. Pemieroee eo lo America de Nord, in fapt in SUA, prima magistra& transcontinental ce unea oragt New York cu San Francisco'a fost dati in explontae tn 1872. Ta Terioada 1840-1900 s-au construitrefle feroviae de basa in Europe sf America dd Nord gi incepe constructia acestora M Asin, Affies, America Latina gi Austra: lia, iar hingimen ytoki feroviare reste de la 8 640 km, cat cra la Incoputal Zi mn ee FEE) en 2486 at WB ceerevsrn is (ZA themes eine [thet ete Densitatea refelel feroviare pe glob “Sursa: Wolkowisch, 1892 in timpul cursei, ea a fost reparata si expusd in Muzeul C&ilor Perate © perioadei, la 794 000 km, la sfargitul acesteia. In ultimele decenii reteava de eit © ferate s-a extins in grile Europei Centrale si de Est, in China, Asia de Sud si de ‘Sud-Fst (India, China, Vietnam, Malaysia), in Asia de Sud-Vest CTurcia, tran), ‘America Latin’ (Mexic, Argentim, Brazilia), Australia gi Africa (Gabon, “Nigeria, Angola, R.D. Congo), Au fost construite multe linit in zonele grew ac- “cesibile, altcle s-au dubiat, au fost elecirificate, s-a modemizat materialul rulant (locomotive Diesel si electrice. ® In anul 1825 rejeaua feroviarl msura 40 km (Marca Britanie), ajungiind 1a 30 155 km in anul 1850, pentru ca, dup’ anul 1900, edie ferate se extind, SH strbath noi tertorii, astfel inet in 1934 58 ajungi la 1 317 000 km, iar in © prezent la aproape | 600 000 km (Negoescu, Viiseeanu, 2001). a nivel mondial, tw repartitia geosraficd a efilor ferate se observi o dis- © tribujc inegala, ca reflectare anivelutui de dezvoltare economicd, o coneentrare & ‘chlor ferate in America de Nord si Central (487 000 km) si in Europa, inclusiv S°CSI.G96.000 km), dupa care urmeaza Asia, America de Sud, Africa si Australia, Industria mijloacelor de transport feroviar si a materialului rulant ‘Constructia de material rulant a fost atrasi ined de La incepur de zoncle siderurgice, find 0 mare consumatoare de meta. In plus, tendinia de localizare ‘eogratict este legati de matile oragc, importante centre industrale metalurgice, sau de zoncle de explostare a resursclor naturale (miniete, forestiere, petolicre te), earora le furnizeaza mijloace de transport i echipamentele necesare. ‘Accasti subramurs produce astizi o gam variati de cchipamente de tracfiune (locomotive de toate eategoriile si micimile) $i transport (vagoane de ‘marfa pentru transporturi speeialzate, vagoane de castor), elemente peviferice, precum ost, bouiur, Uspoctdve pacuinadve st de Nay. Se remarea 0 evolufie spectaculoast ia domeniul creseri rezistenjei funcfionarea echipamentelor datorita folosirii unor ojeluri de calitate, si, pe aceastd cale, amelioratea vitezei comercale, a sccurti si confortulul” De asomenca, a fest reconsiderat ntregul echipament Tn complexitatea sa, sis temele dé franare i semnalizarea. Prin aplicarea sistemclor hidraulice de actionare, a celor eu acr comprimat, clectrice sau electronce, integul material rulant fabricat pe Terra a integistrat noi cote de fiabilitate si performanta. Toate aceste clemente, remarcabile in plan tchnologie, au fost completa eu introd- cerea noilor sisieme de propulsie $i tractune, precum: inttoducerea clicelor Seriene, a tirboreactoarelor, turbomotoarclor, motoarelor cu inductieliniara ete Ele au contribuit eu siguranfi la adoptarea noilor produse ale industriei de ma- terial ratant sia inti sale int-o competi tot mai avansath cu industria aulo- ‘ehiculelor sat cca acronauticd (Thouvenot, Wittmann, 1985).100) Geografia wansportusitar Transporturile feroviare Tor Proiecte indriznefe menjioneaza eA viitorul va aparfine, in acest domeniu, trenurilor magnetice ultrarapide, care vor aduce mutafit importante in domeniul cilitoriitor Trenurile de levitatie magnetic’ (,amaglev") ar putea revolutiona transpor- turile de la ineeputul mileniulu, Germania, Elvefia si Japonia au proiecte ma- #lev*. Cel mai avansat este proiectul german, denumit ,Transrapid, conceput de trustul german Daimler-Benz si cel suedezo-elvefian ASEA-Brown Boveri, in-valoare de 5,8 miliarde dolari5i care a inceput deja in 1999. Primele trenuri vor intra im funcfiune in anul 2005, ttre Hamburg si Berlin ou 0 vitezi de 250 km/h, Spre deosebire de trenurile conventionale, a e&tor vitezi este ghidata de sincle de fier pe care ruleaz3, trenurile ,maglev" plutese deasupra ghidajului metalic, ridicate de electromagnet] puternici. Cum frecarea se reduce apeeare complet, renutile sunt capabile si ating viteze de 500 kin/h. Uniunea Europeans ‘urmireste concretizarea acestui proiect de infrastructurd Crearea unei refele gigamtice intre marile orase este unul dintre scopurile projectului numit ,metroul elvetian, care va folosi trenuri magnetice prin ‘tuneluri pentru a seusta drumul dintre Gerieva si Zérich. Durata deplasatii va fi de $7 minute, fata de trei ore, cat este astazi. In timpul miscarii se creeazi un vid in care aluneci, practic, trenul. Proiectul este evaluat la 28 miliarde de dolari. Sistemul dezvoltat de .,Transtapid" folaseste principiul atractiei magne tice pentru a ridica o locomotiva de 46 teu un em deasupra glisicrei, Se folo- ‘sese motoare liniare gi nu are loc nici un contact fizic intre tren gi Tinie, Specialigtiijaponezi au inceput si testeze deja o alla tehnologie pe 6 line pilot de 40 km din Yamanashi, la sud-vest de Tokyo. Acest proiect va inlocui Faimoasa ,linie-glont", care leagi Tokyo de Osaka, cu irenuri ce vor altuneca ct 500 kawvh. Ele folosesc magnefi superconductori, ficuti din sirma clits la aproape zero grade absolut, Avantajul unei asemenea tehnologii const in fap- ful cd, dat distritnitS a corcing electrieg intr un magnet, mu se mai insieed niciodata, spre deosebire de electromagne{ii convenfionsali. Trenurile japoneze au pneuri de cauciue si trebuie si accelereze pani la 100 km/h inainte si leviteze. O dati ridicate, plutesc la 10.cm deasupra glisierei, pe care inginecii 0 enfin acoperits. Pentru protect, japonezii nu amplaseaz’ magnefi sub cal tori, Trenul nipon are avantajul ci este dotat cu rofi de eaucitc pentru eventua- Titatea caderii eurentului electric Unalt proieet de viitor este cel de deplasare a trenului cu presiune atmos- fericd. Avesta este introdus intr-un tunel ca un piston intro Jeava, Aerul din fafa ‘renului este inspirat, iar presiunea mult mai mare din spatele su asigura forta necesari pentru o deplasare rapid. Un ascmenea prototip functioneaza la Porto ‘Alegre, in Brozilia, unde, pe un tascu circular de circa 7 km, se atinge viteza de 70 kawh. Se preconizeazi ci asemenca trenuri ar putea atinge viteza de 80 kan, 4° Transpusi la condiile fri nosste, problema modemizariindustriet mij | loacelor de transport feroviar gia materialuluirulant de regSnest in ullimele {nifiative privind colaborarea constructorilor romfni (Electoputere. Craiova, “_Uaincle Astra Arad, uzinele din Resita) cu cei germani (Siemens Transportation System Group) in eadrul unui proicct care vizeazi productia de rame automo. Pentru echiparea unor tenuri modeme precum ,.Sageata Albastr, introdus sceent in circulaia feroviarS pe uncle tasee din Romania, Rusia asigutd cea mai mare productie cu numeroase uzine fn partea euro- (Harkov, Usa, Vorone), Lugansk, Briansk $2.) in Ural (Orsk, Ni Taghil) gn Siberia (Kuznetk, Ulan-Ude), accra ern din Katowice Winlaw), Chia uncle Sods) i nga rin (Ganz Mavag) s-au impus in ultimele decent pe pista europeand 51 mor (Cit brope Vet aan suber cegeaes baleaT ae Franfa are ecle mat mari zine concentrate m gruparea industrial din nord Jevest, polarizati de marea metropols Lille (St. Quentin, Feumont, Maubeuge, Dou, Saint-Laurent-Blangy, Fives-Lille Mary-tes-Valenciennes $2.) in regiunea Industria de material lant din Franja Sursa: Plassard, 1992Iransporrteferoviare [1] 102] Geografta umsporturilor industrial Lyon (Venissicux, Balbigny, St Chamond) i benlie-ul parizian (Mantes, Le Bourget, La Courneuve, Sevran Vitty etc.). Productia franceza de material feroviar este conirolati de mari grupuri industriale, precum Alstom, M.TE,, CEM, De afl, _gfupuri cu vocatie mondiala tn domeniul echipamenteior de tractiune: Krupp $1 ‘Siemens in, Germania, Bown Boveri gi Sécheron in Elvetia, Chaleroi in Belgia, Fiat in Italia, ASEA in Suedia ete ‘Accasta subramuri este bine evidentati in plan teritorial in macile regiuni industriale $i in orasele mari: Italia de Nerd (Torino); Rubr (Essen, Dortmund, Diisseldorf, Duisburg, Hanovra) si zona Hennigsdorf: Dessau-Bantzen in Germa” hia, Marea Britanie (Leeds, Sheffield, Birmingham, Earletown); Belgia (regi tunea Charleroi-Liége-Seraing); Elvetia (Winterthur, Baden); Spania (Barcelona, 31 BIIba0). Japonia produce toati gama de echipamente in uzinele situate Ia Tokyo, Osaka, Kobe, Nagoya, Fukishima gi Yokohama. Tot in zona Asia-Pacific se mai evidenfiazi China (constructii de locomo- tive in colaborare cu Franta i Germania), Coreea de Sud gi India (locomotive clectrice, in colaborare cu Franja, in wzinele de la Chiltaranjan, situate in Bengaluj Occidental; locomotive Diesel la Varanasi, in colaborare cu SUA; au- tomotoaie electrice ~ Perambur si Caleutta In SUA 5 Canada, corerea de material feroviar rimine importanta. Sub raportul localizarit geografice, aceasti. subramurs este legati de regiunea siderurgica din nord-est: Chicago, Pitttsburg, Erie, Cleveland, La Grange. Canada, tara exportatoare de locomotive, are centrele de praductie situate la nordul Marilor Lacuri (Hamilton, Montreal, Kingston). vara Reteas |e Ceange”® [Automotoare] Vagoane |vasoane feroviaré | dpurtey | fereviare | motor |" purte) ate BE 708 358 sori —| “tare Germania | —DBAG—| Taam 2963 _| “20 4a2—| 725-185 Belgia | SNCBMUMSS | —s5 852 3.465 —| 12086) [Bugera] BDz 1 a 85 —|~25 655, ‘Sparis —|[ ~RENFE = = 5.623 —| 18 aad |[—Franja—|— swor —| 5-005 Daze] “is Tea] 48-350 Groce H 59 35 317 3538 Ungaria—|GYSEVIR 3 a7 174 Ta is as 505 —| “7 650 Rowegia_| N58 6A 155 7a Bis 2527. Polonia a8 a1 —| 10.065 | “a [“Romania—|— cr [3-350 6. 40781 —| “125 609) Cah cD | 2718 Ba ‘S575 [53.728 ‘arcul feroviar din unele fri ale Europa in anul 2002 ‘Sursa: Quid, 2003 j 47 __ Africa de Sud fabrici locomotive Diesel gi electrice, precum si vagoane “Ja Nigel, in Transvaal, cu asisten(a tehnie& gi tebnologici americane-englezi. © Exporia in Austral ‘In America Latin’ se detagonza intre producStorii de profil Columbia, Mexic gi Chile. Brazilia si Argentina produc material feroviar In colaborare cu Italia gi SUA. et (In Romania moterialul rulant se fabric’ tn centrele waditionale pentru’ ‘echipament de tractiune: Resija, Craiova, Bucuresti, si se remarci, in ultimele ‘decenii, intensificarea productiei de vagoane de toate tipurile (Drobeta-Turnu Severin si Caracal — vagoane de marfi; Arad — vagoane de cilitori si de metrou). Se adaugi productia de echipamente periferice: boghiuri (Bals), cchipamente de trina (Peycani. Foogani) 91 somnalicare (Bucureyt), Gaile ferate - actualitate gi perspectiva Drumul de fier a dat niumele unui veae, eohii deal XIX-Iea, find Gon- siderat, pe drept euvint, cea mai mare descoperire pe eare om 6 Ficuse pind ‘tunci in istoria sa, vieful de piramida al cercetiilor, deseopertilor $i invent: itor menite 64 Mereze in interesul sku (Cebue, Mocan, 1967) ‘storia umanitati consemneaza la loc de cinste rolul cailor ferate in dez- voltarea social-eeonomica, exprimat prin comprimarea timpuli, reducerea dis tanjelor, asigurarea legaturilor intre lumi-cu-modele culturale diferite, con teibuind, astel, la omogenizarea societiqii omenesti si, ft sist, avand un rol decisiv la expansiuinea explozivi a schimburilor econornice intemationale. TIntegrarea ,Vestului silbatic™ in cieuitl economie al SUA, a Siberii fa economia ruseascs, cuicerirea Indiei de eSire englezi mu ar fi fost posibile fri pata peers Tnceputurile istories eilor erate este unul extrem de grow de precizat. Sina, clementul fundamental al edilor feate, a fost folosita inca din momentul reslizirii marilor constructs ale Amtichititit(piramide, eetii, temple s.a.). In secolul al XV-lea sunt mentionate primele gine din lemn, folosite in galeriile tminelor pentru a manevra earucioarele eu minereu sat cirbune. Acest sistem este menfionst gi pentru mincle din Tirol (Austria), Anglia, Italia, Frans, Belaia, Germania, Spania Totr-un document al veemi, doctorul A. Steopoe mentioncaz cf cea mai veche ,telicva" a vagonctilor purtat pe sine s-a gist pe teritoriul Roménies, in ‘Transiivania: wn cArucior pusrtat pe sine de lomn cu tivilugi, provenind de la mina de aur Ruda 12 Apostoli (Fransilvania)*. Avelasi autor mentiones2a, cuTransporturile feroviare 108] Geografia wansporturitr at rile: In jinuturile locute de romani, vehioulele purtare pe gine erau inte ‘buinjate cto suté de ani mai inainte deedt tn Anglia (Cebuc, Mocanu, 1961). Apatifia si dezvoltarea etlorferate are loc incepsnd ou anu! 1835 si pang Ri Ja debutal secolului XX.* ara TrisouT a Cale Yara Aa tr Tr axpToatare ’ i iocktor-Darington a5 Angle apf Lverpoor actor TESTES 7 rahe oro 7830 oe: - Tanda i 753, e Baila Brarales Manos 1835; ‘ ron Germania Tireaberg-Furh 1555 y ' Cansas St Jonnsta Pras "56 3 i ‘apel-Porte 7536 Ca i Rusia Sani Patorsburg: PavioTaR 1836. 2 q Fanaa ‘Staaburg Base! Tea ara eve Ziigh-Baden 847 ~ Wes Thala Basnbay- Thana 7885; > Fastela Sydney Liverpook 7855; on Tait Care-Atxarrr 557 Teper Tokyo" Yarohaa 1877 e : ria hanghal Kurgora 1876 ‘ies de Si Capetown-Mateting Tam " Chie “Tansandind 1507 7 Thal veChT eal orate constvulls po Tora & Sursa: Maer, 1826; Boles, 1977; Quia, 2003 pe Pe teritoriul Romanici primele cai ferate apar dup anul 1850, inceputul ficindu-se cu inaugurarea, 1a 20 august 1854, a traseului Oravite-Racajdia- Bazias, construit de Societatea Cailor Ferate Austriece ~ Steg. Au urmat liniile ‘Tunigoara-Jimbota (1837) $1, Lamigoara-Stamora Moravita-Baziag. Inte. ani 1856-1860, sunt finalizate luerdrile pe traseul Cernavoda-Constanja. Pind in ‘anul 1868 au fost construite numeroase cai ferate in Transitvania, insumand 1150 km (Cluj-Oradea-Fpiscopia Bihorului, Alba Fulis-Curtiei) 31 in Moldova ** In Tara Romaneasc’ prima cale feratl (Bucuresti-Filaret-Giurgiu, inaugu- ‘até la 1 noiembrie 1869) a fost construiti de Societatea Barclay, iar in Moldova (Roman-Buirdujeni-Pascani-tasi; Veresti-Botogani) de consorfiul Ofenheim lgnat, 1989). 1h 776 9 ft cn int de ant en col: doit dct gl I Cu: Utes, iin esp cra ia cca, pene sl 08, amesoand Raton Sear cares -siSe oa bowie Ea ee ene Vem seo ease ‘Sn i hci et a bin tne 92 Are Pinca ere ger Vine mai ction ot Cin yor C505) nal AR, eh des dea rekon a106] Geografia tnanspormntter Transpornuite feroviare 107] Cele mai multe rute au fost date tn exploatare in perioada 1870-1914; in pperioada interbelica s-au adaugat céteva linii noi, cea mai important find ruta \Vatra Domei-liva Micd. Legiturile intre arterele principale erau foarte dificile, ceca oe a creat o salbi de trasee feroviare pentru acoperirea unor regiuni ale far: Paurei-Tecuci; Bucuresti-Rogiori ‘de Vede-Caracal; Salva:Vigeu de Jos; Bumbesti-Livezeni; Piatra Neam-Bicaz; Rovinari-Targu Jiu. Construirea acestor trasee, dintre care tunele de o important deosebiti, a fost deoscbit de dificil, necesitind stiparea ‘2 numeroase tuneluri, construirea unor viaduete prin muni, corectiri de pante si consolidri de versanti si torenf Linia Salva-Vigeu a scos din izolare Maramuresul, contribuind Ia dez- ‘egiunil, ar ruta Bumbesti-Livezeni a legat direct bazinul volte eoononiea Petrosani de sudul fan. Orientarea generabi a liniilor de cale ferat’ este influenta prezenfa Munfilér Carpaj, care sunt traversati de 10 lini in sudul fi Volumul de mii caile feroviare din Romania in perionda 19 1999 in principal, de isi de asezarea capitalei cate care converg principalele trasee de cale ferati din Rominia. ‘Bucareyi este primul entra froviar alr, din care porese 8 Fini magiv~ I ike care se lagi apr la tasceinerafional: I. Bucures-Craiova-Drobsta-Turau Severin-Tinigoar-Simbolia, 572 km {2 Bucurest-Brasov-Fagitay Sibi-Deva-Arad-Curtc, 616 km 3: Bucures- Brasov Sighigoas-Tety Ch Napoca Onades-Epigopia Bihar, 656 km 2.4, Bucuret-Bragov-Ciceu-Deda-tibou-Baia Mare Satu Mare, 683 kim 5, Bucuresti Plots Mirigeyeti-Bachu-Suceava- Vigan, 488 kin © 6, Bucurest-Ploiest-Maagest-Tecuci-las-Unghen, 423 km la-Galai, 230 km Constanta Mangala, 285 km Prinipalele noduti de cae erat din eae se ramificd mai mult de inci Vin act ewe, Play Timigona, Ared, Oradea, Ture, Report de ose, “Trafic de marfii ete format in special din proce de carer blaster, bun, produse metlugice,petrliere, produse din len (Tuftscu, Giuredrean, ‘Mier 1990) In coea ce priveste-administrarca primal ps spe unifiareacilorferate din Romania s-a fiicut la 23 aprilie 1880 prin promulgarea si publicarea in “Monitoral Oeil a Deéretalui regal, sernat de Carl L in dacumentele existente in arhiva Minsterului “Transporturilor, Locuinsi si Turismului, rezalta ef, de-alungul vremiy administatia Clot Ferate Romane a functionat sub mai multe deaumiri: ++ Directia Princiara a Cailor Ferate (1880-1881) + Direeia Regald CFR (1881-1883) fe + Direct Generals CFR (1883-1927 i (1927-1948) + Subsecretariatl de Stat al Calor Ferate (1927) + Departament Cor Ferate (1948-1951. 1958, 1965 si 1969-1991) + Minister Cilor Ferate (1953-19571 1965-1369) + Sovictnton Nafionali a Calor erate (1991-1998) Ultima denomie itoriea (SNCFR) a fost uizats ta peroada 1991-1998, Ordonanta de Urgenfa 12/1998, SNCFR a fost eoreanizat prin d- viaare,fat-o companic nafonal, tn societi najionale si soca comercial, tp cum urea * Compania Najionalt de Cai Ferate J}. Societatea National de Transport Feroviar de arf — CFR MARFA + Sositatea Nafta de Transport eroviar de altri ~ CFR CALATORI + Societatea de Servicii de Management Feroviar~ SMF SNCFR a finfionat conform F.G, 235/29.03 1991, avind o structark o- ssnizafonslconralizat Sub raportl organiza teritoriale pe erteri gografee, prin Ordonani Guvernamsentals si Ordin al Ministrulut Trasportrilor 92 Locuingelor din 1 februarie 2000 s-auercat op soccti regional gio socteiate naionala de agersmameneeeeeee Se BRHEAELSB SEE EB EH Toa ecg wane sr 5 aii re [OB En ‘Numan Prin ajezarea sa geografica, Rominia reprezinti o zoni de interactiune a et] Penumien scletlcomerciate| Juaetle da actvtate | ao ttomun | J fmagiseatcior intemaficnals de transport he alea leat, ce aba a : operate | [ge sodal Europe, et geal de ves acct, Sit. Regionala de Wanspor ‘Giurgiu, Mov, Prahova, ‘a0 La Conferinfa Paneuropeana a ‘Transporturilor din Creta (1994) s-an sta- *'| Publ de Calter Bucurest SA Darshan, (bilit coridoarcle paneuropene de transport (reconfirmate la Conferinfa de la 2) Seimegoeels de anspor | Taeorpan. OF Dal. Vices, - aa Helsink din 1998), spajul geogmfi al Romani! find sudbata de wmstonrele vinegecaon CaoSh_ | arg ened | 2. i Hen din 1998), a | SojRegenet Fenenot | Caer Severn Tins NS) seg * Coridoral IV: Betln-Praga-Bdapesia-Bucues-Constanj-Salonic-atanbul =| eee ae amc see tarmee |] YB te pet nen iia ny Dan Deecrpoaae ars ean ‘ite do Cason CuyEA" | Maran, Bate Naatua fs uted pce) 5 | Sc. Regionala de Transport | Sibiu, Bragow, Aba, Mures, | >a, + Coridorul VI: Dunarea; Pubiods auton araneeSA_| 'iargien Corn + Coidoal IX: Hels, Petrsbuy-Mostova-Kiev-Chigndu-Buour- Dimi @ | St, Retonsa te Tatipe [a Ritesee Wes NESE] sag Cece otc do Calton tae Sk Botosani, Bact ficecn co privese repartkia geograficd cilor forte po lob se fre- 5] Se. Regnals de Tenopot | — Bosse isso - iGovecbael ugnrta arent Pusiece Catt canta | __Gavi ria Po Analin rofle] mondial art X majritacaclilorftmte sunt concen- 2: eee ee eae 2 "tate in Europa (Ruke in Germania gi Brabant in Belgia) si America de Nord, pe Se Ro Soaa Ga rae ccelelalte continente fiind mai redusa (AMrica, o parte a Asiei $i Oceaniei). Fac 4 iipoacuataorenadese Intreaga retea 262 ‘exceptie fri precum Japonia in Asia, Cuba in America Latina insulara gi Aftica je Sud. Dar cxistd $1 undle state eare nu dispun de cai Ferate. ‘Societalile de transport public de cAlétor In anul 2003 penne ets ee Sursa: MTLT, 2003 Tungimes (erp Tea, Total Electiticats Preocupiile actuale vizea integrarea institujionala a transporturilor fe- ‘SUR 738 62 47-000, soviare romane in structutile contineatale fn conformitate cu Ditectivele Uniunii Canada 794 000 3000) Europene* i Tgia 7 Tr az B56, In conformitate cu Directiva 40/1991 a Consiliului Comunititii chine 37 583 z988 Europene, CFR-ului ii revine rolul de a integra infrastructura feroviar’ nafio- ‘Argentina a2 871 14 700. ‘nal’ in parametri tehniei gi operafionali de nivel european pentru a fi compati ‘Germania 42 200, 7000) bill si interoperabild cu viitoarele refele ferovisre transeuropenc. Aastra a0aTS, Tee Pentru moderizatea refelei proprit in conformitate cu exigentele cu- Romania: 71300 3825 ropene, Rouinia a sermnat mai multe acorduri internationale, obligindu-se si se fara 7807 integreze si cu transportul feroviar ta viltoarea Uniune Europeang extins’.** ‘unele fai ale fu ‘Sursa: World Atlas, Dorling Kindersley Book, London, 2004; Quid, 2003 iva 0 Uni open sbi a boy gal acl de ns eet In coe asinine SY pnt te ecm ator sr saaicnes icin Sati come deep peop eset ete mde om pe ‘ao pes caren yn rl nd, ope os prea nia des mgs sel elias. rattler vind mu ine wooo ins contin ini cme ACT, Acordes et mai in ctemopnale de le et (AOC), sot 31.63.1985 Prec Te Rejeaua TER ince opr in esa ern erp, in lee cc denfiatceedem eects “ome ee CRs ope ce mre ile ‘ats CF nce fora capo 03) ‘Tile cu mati suprafeyedispun de refele feroviare cu lungimi considera- bile darcu densi reduse:De exemple, SUA, fart aft pe prim le tn lume din punct de vedere al langimireelet de caie ferta,ultizeaet ia tal imistr8 accas eale de transport din total marfurlor transporte, pe ealea Ferat au fost trafiate 39%, rar din numarul de eiltor, numat 0.7% Nodtrt feroviere cu un wale deosebit sunt: Chicago, New York, Salt Lake Cit, San ranclaco eteGeograpta wanspormrilor Cale ferate construite pe glob pot fi clasificate dup mai multe eriteri Particularidtile mediului geografic diferentiaza ~ ci ferate consiruite la suprafata solului, cum sunt in majoritatea fr lor lumii: ~ sai ferate construite in subteran, parfal sau total, aici find incluse lini ile de metrou din cele peste 120 de orage dotate eu asemenea construcfii, sec- toarele de tuneluri feroviare gi cdile ferate din galeriile exploatirilor miniere; ki ferate suspendate pe anumite portiuni, adevarate lueriri de arti, Ecartamentul etti ferate (distanta dintre gine) poate diferentia’ = cai ferate cu ecartament de 1 524 mm, specific pentra CSI, Mon- golia, China; ai ferate cu un ecartament de 1 676 mm, specific unor {iri europene {Spania), asiatice (India), din America de Noid yi America de Sud i ferate eu evartamnent de 700-1 200 mm, care se construiese in zonele ‘montane din lips de spat, Intensificarea troficulul de ctor’ gi mérfiurt ofers o alts clasificare posibl, = edi ferate magistrate cu 0 important deosebit’ pentru circulafia nafio~ nali gi international. [n aceasta categorie sunt incluse efile ferate care asigur’ cgituriintre mai multe tari si continente, Din ea mai fae parte gi rutele feroviare Bucuresti-Budapesta-Berlin; Sofia-Bucuresti-Chisindti-Moscova; transaus- ‘ralianul (Perth-Brisbane); transandinul (Buenos Aires-Valparaiso), magistrala ‘ransafriean din zona ecuatoriala (Lagos-Monbasa), de 6 530 km lungime, care leaga gase tri si cinci capitale ete. Liniile transcontinentale sunt foarte importante pentru c& directioneazit intregul sistem de transport af unui continent, asigurénd legitnri edtre m= ‘meroase fri sau de la un ocean Ja altul ~ edi ferate de importanya nationala prin care se asigura legiturile intro ‘arile regiuni industriale, centre cconomice de o importangii deosenité ete, Aici eacinplele sunt mai numeroase; Bucuresti-Ploiesti-Hragov;, Bucuresti-Craiova- Timisoara; Madrid-Valencia; Moscova Sankt Petersburg; Kéln-Diisseldorf- Duisburg etc Jn Franfa a continuat construirea cdilor ferate de mare vitezk (TGV), inaugurate in 1981 cu magistrala Paris-Lyon (409 km), parcursé in 2 ore gi 20 ‘de minute, trenu! fiind cunoscut si sub denumirea de TGV-Sud-Est. Aceasti magistrald a fost extinsa in nord, pe directia Paris-Amiens-Lille, apoi Lyon-Avignon-Marsilia, Paris-Lille-Londra ete, TGV funcfioneaza si in Spania (Madrid-Sevilla}, Marca Britonic (Londra-Bristol), Belgia, Olanda, China (Beijing-Shanghai — 1 350 km), Australia (Canberra-Sydney ~ 250 km), SUA (Dallas-San Antonio) ¢.. In Japonia, © cale ferata de mare vitezi, denumiti pe primul tronson »Tokkaido”, fimetionala din 1964, de 515 km Iungime, leagii Tokyo-Nagoya- Tansporturiteferoviare [Ti [Tore | Corumivon [AE RETATET iron in] Tene Tone Canada [Gandian Posie] 1065 10 | We 7246 —| Rew Yar sun | centarPecte | 1000 | gh HS | ghee Oe tF 1 5098s SUA | Nom Pace | ves" ase | NeW Yar Wingo Sua | SounPacte | 138i dio c| ee “eases Buenos Ass= ver | SS oa Fuss | Transueranat | 1900 ssano| Rae Rab Cransi} 9} i rianul* de sud) |. som S Wares : ae [a a7 | Beretotie “Aistale— | arava 5600 | Pariversiane Principalele ruts feroviare Wanscontinentale Sursa: UIC, 2003 Osaka, cut un tren care circula eu 220 kan/h; al doilea tronson, Osaka-Okayama, pe 160 km lungome, functioneazi din 1972; al teilea, Okayama-insulele Kyushu, de 392 km, functioneazi din 1975. In accasti fara s-au realizat deja trasee cu viteze superioare (270km/h, intre Omya si Morioka), ‘Shinkansen ste o cle ferati de mare vitez, care face Tegitara ire Tolga fi Fuk (ind constrté do Japanese National Reilways in 1987, Prima secjiune, Tokyo- Osaka, de 320] mile (515 km), este cunoseut sub denumitea de Nowa Cate Tokaido ia fost dat In fantiune| in 1964. prelungire de 100 mile, ote Osaka $i Okayama (Nous Lie Interurban) = con kevin 1972, ir acumental fina, de 244 mie ie Ohsyani 5 ota Hakata (Pukooks), 2 fos inaugurat in 1975. Lin eu disposiie radial pomind din Tokyo spre ossele Nizata (168 rile) 3 Morioks (298 mile) au fost adiuyate fn 1982. Mai mult de 30% din dram, pe extensia Okayat-Fiskata, rece prin uncle, unele din el aflando-e in Sttiatoarea Shimonoseki din in sulle Kyushu. Accast lini include gi un tel de 147 mile. Apraximativ 250 de trem eft ult itie pe aceast rut sosind la intervale de 7,5 mine, de diminest pin sears, chia $i is oreo de vet: Cel mai pid ten — Hikari (Lurmina) ~ poate parcarge 664 de mile (1 O68 kr) in mai puyin do 7 ore (ra Tokyo- Hakata): ten electric au mai multe segmente: 16 vagoane| proicctate peru mai mult de 1 000 persoane, ae un sistem de eablur suspendate de fol en sine. Viteza maxima a aecstu tro, atid fm porfunes Tokyo-Osaka, este de 210km/a (130| miler, dar in sectoarele de rejea nou erate ating pn i 260 km (160 mile/). ‘Sursa: Murgescu, 198 "Transits fos econ aprons 191-1916 pond dea cca Paci: Ces a ny cl ‘ova hat 77 kn) naught ne 1H, x ee 34 ata mn bi ede pt inate Meacova Ute dla ass, « et pag plan pend Heads (438 en coe se aterge nop le aoe 1 mie 297 op112] Geografta wansporturilor Transporturite feroviare [113] Reteaua foroviara, Tov in faite feuropene Sursa: Wackermenn, 1983 Linlile de cale ferati de mare vitezi au fost constuite gi in Germania (onoysa-Warcbung; Mannheim-Stuttga). In America de Nord, magistralele feroviare construite pe feritoriul SUA | srdbat fara de Ia est la vest, de la oragele-porur fate pe malul Oceanus | Aldantic, la cele situate pe malul Pacifculy find in avslai timp e¥i ferate "nationale, dar si transcontinentale. Cele mai importante sunt! magistrala New + York-Indianapolis-St. Louis-Amarillo-Los Angeles, cu lungiinea de 6°350 kn; ‘magisirala Jacksonville-New Orleans-Bl Paso-Phoenix-Los Angeles, prin sudul SUA, din Florida in California, de 5 800 km 5 ” aii ferate secundare, constuit, de regula, pentru a deservi objective in- dustriale sau ca lini de ,centuri* ale marilor aglomeratii urbane (RER — Rejeaua Expres Regional fa Pars si Zirich, ultima de 400 km g.cu 230 de i 1 Paris, in zona poriurbana ~ ,honlicu'* cireuls 4937 wonurl cure oprese ta 380 de gir, Nunai garaParis-Saint Lazare preiazilnic 1037 trenur). Adeseori, Tefeauaetlorferae strabate masive muntoase, flavi, acu, strdmtori maritime Gk. prin tuncle. Cele mai multe dinre acestea se gsese in stale alpine din Europa, apoi in Japonis, SUA, in zona Munjilor Anz gi Noua Zeeland. Extinderea rejelei de cale feat a implicat mari luctri de art ing seteascd, precum: tunel, poduri,viaduete a, toate implicand eforturi umane investi inimaginabite Primele tumelari au fost construte fe de Ia sfirstulsecolului XIX. fn Buropa prin! tunel fost ce! dintre Franfa gi Italia (12 233 m), inaugurat tn auul 1871. Cel mai iung din Europa este Simplon (1906), care misoara aproape 20 kam, Alice au fost construite in alia (Mnf Apenini~ 18 500 m), Elvetia (Gaint Gotthard — 14 900 m), Franfa (Munti Voss), Austra (Arlberg) te Reteua ferovi mare viteza in Japonia urea: Weackermann, 1983 Bonumirea ‘Anal miranirin Funetione | Cungimea (mip Seikan (laponiay 38 85.850 Grong: Maen Mito) 1904 $0 800 Daishimizu (aporia) saz 22200 ‘Simpion (Eivetia-alay “1806. T0731 ‘Apanini (lala 534 78 155 Saint Gothard (Eivehay 1882 75000 ‘Tunelurl feroviare de mari dimensiuni t ‘Sursa: Quid, 2002 Col moi lung tunel feroviar din Roménia se afl pe ruta minierd (Ostra-Lesu Ursulu (6 000 m), la care se adauga cele de Ia Teli (4.375 m linia Bragov-Intorsura Buziului), Talmasani (3 3000 m, linia Galati- Barlad) si Romuli (2 388 m, pe linia Salva-Visew). Un rol important revine tunelurior feroviare submarine care, tn general, sw Iungimi mari, precum cele din Japonia (Seikan) sour EurotunelulTia] Geografta transporturitor ‘arotunelt. lo earl roel de mare vee, wa toe apts are lage dint Puropa) e sub Canalel Mane Prigul project a ost claboeat de Nicolas Desmarct, care a fost urmat de alte 25 de| proicre,dnte sesiew nurasi cele din 1974 av aj x fe relizate. Devi fnal privind consrcia deteaza din 1987, cind yuverele francez s brian au acordatdreptal de concesionare a finan unui grup de intrepeinder private, reunite su denumirea'de'Eurounel”, Acesia, la rand lor, au coneesionat claborarea concepfil $i a ‘ogstructiek unui grup de 10 Teme ffaneéze gi britiniee, reunite sub dontminea de Trans Manche Link “Tunsul are 0 langime de $0 ke, date eae 37 km se all sub Canalal Mined a o sdincime de 40m. In ssctiun, tural este format din wei tuple: dou pentra cle fra, cite una pear fccre sens (de 7.6% diame Ivo dst de 1m unl de ll), al trees pen iu rena de servic cae asigura nine i venti, tee legate ne eel ieare 375m, ‘Tupelo fost caput eu 720 000 pieseprefabricate din beton arma. isemnnd 1.5 riioane m? bein armat si anni, gt de eon metal incorporat n Tunl Ele ‘Lu capetele tuneful se construist, pe prea trance, la Costes, lng Calis, an ternal pe © supra ce 70 ha, tr pe eaastaengle2d, Ia Cheriton ingh Folkestone, wat terminal, peo supra ce 350 a, Eurotunelul fost inaugirat la 19-mai'1994 in prezenja rogine! Elsabeta a Tha a Angliig peesedintelu Fran, Francois Miterand, Este provicut pena un ali anual de 15 rl. C mac 30 mil, lator’ (din care 40% ou temuri dé mare viteza), Capacitateatuncului este de crea 200 trenur24 b Pentru 2003 se proved un rfc anual de 23 mil do dei gi 41 mil cltori ‘urs: Caralpnt, Cazaeu, 1995; Ou, 2003) 55 An ..._ Cel mai impresionant proiect de viitor i constituie celal tunelului submarin cate va lega America de Eurasia pe sub strarmtoarea Bering, canalul natural ce legi Oceamul Pacific de cel Arcti. El_va reprezenta cel mai mare project in dome- iu, mult mai comiplex decat tunelul éxcavat sub Canalul Ménecii si va fi realizat acolo unde Rusia se aff la, siumai* 37 de km de America (intre eapul Dejnev din Peninsula Ciukotka, din Siberia si Capul Principele de Walles din Alaska. Se ali, de ascmenca, in project, Afiotuuelul (39 ki, I 400 an sub ppamant) care urmeazi si lege in viitor localitiile Paloma (Spania) si Malabata (Maroc), distant ce va fi parcursi in numai 30 de minute, lucrari dificile si costisitoare au fost construite cai ferate in zone ‘montane de mare altitudine, in Mungii Anzi, in Muntii Alpi ete, JeVolgograd), Sena (P: BREESE SES SEE Transporturiteferovare [v Pentru traversarea zonelor cu vai adinci sau constrit viaduct. Primul ‘viaduct din Europa, lung de 580 m si inalt de 80 m, a fost constuit pe linia Leipzig-Hof in Germania, Un altul, la fel de vechi (1857) gi spectaculos (60 m Jungime, 50 m inaltime) se afl in Franga la Chaumont, pe linia Paris-Mulhouse | Alacia de Sud), De altfe! in Franfa se gasesc numeroase asemenea constructii “in zona Alpilor, in Masivol Central si in Muni Jura. $ fo Rominia asemenca construction faut realzate pe edile forate din de flea! Jiului, vatea Dunit (sectoral Gura Vaii-Orsova) gi pe cele din Carpatit ‘Orientli (Caraeiv), pe linia Mircurea Ciue-Ghimes-Adjud) inte sunt podurile care surmontea2s, ca clemente de nuittile impuse de desfigurazea unor refele hidro- rafice, intinderilacustre (Great Salt Lake ~ statul Utah, SUA) sau fragmentiri profinde ale seliefului, Construct une! edi ferate pe Terra gi im Romania® a impus asemenea construct dela podefele dc lem pink la marile construc de anverguri care sunt eele de pe fluvile: Dunie (Budspesta, Novisad, Belgrad, “Giurgiu-Ruse, Cemavodi), Rhin (Strasbourg, Kéln), Volga (Kazan, Saratov, is), Huanghe, Gange, Nil, Mississippi (St. Louis, ‘Memphis, Baton Rouge), Taisa sa, in Romania la primele c&i ferate podurle care raversau eursusile de ap ‘erau consirute din Jemun. Ulterior au fost consiruite cele din eirdmida i piatrd Ginia Buziu-Marageseti-Roman), Beton (Azuga), pentru ca primul pod metalic 3 fie realizat la Slatina. Emblematicd pentra fara noastrl este construcfia podi- _ lt peste Duntre (Fetesti-Cernavoda), opera a ingineralui Anghel Saligny, inau- gurat in anul 1895 si care era, in acel moment, era cel mai lang pod din Europa (Cocean, Viisceanu, Neyoeseu, 2002), ‘Un mijloc de transport feroviar utiizat pentru legiturile peste strimtori, mini, lacuri gi fuvi ete ferr-boar-l** . Legit pein ferry boat sunt freevents Titre Marea Brtanic gi continent, indeosebi inire Folkestone gi Calais, inte ile din Scandinavia (Suedia, Norvegia si Danemarea) intr insulele japoncar gi cele apartinand Noii Zeelande, precum i pe Marea Neagt $i Marea Caspica Un rol important pe traseele edilorferaterevine stafilor feroviare avand utile gi functidlerie ~ stati de mixfuri catrinje maxi (Chicago, Hagen in Rubs, Kiev, Videle si Palas-Constanja in Romfnia etc.) ‘Sea a Tara ‘Aikaainea maxims (mY Tima-Oroya Fen 4825 Rio Mulatos-PotosT 7 Boia, “a 7a7 “Arcata Paz Chile Bola wea Arequipa-Pund Peru 4470 Pikes-Peak SUA 4260. al forate construite la mare alitudine at ‘Sursa: Quid, 2002 * Nana cost i Forte Ci hin A eeu in and 1873, acs raj 1 de post ipo unin os oa m nal yb 3 nto i a 50a Sof. Trp, ep ep combi x= Seats i rari a snl ae pat i lure sone 90% in se) fe Fl etrpcan Pant rt ons loa emis} wep a Caner (Th Traverinde (Norgay-anko (Gevmon) as (Aurbaijan) Resnodoa Tatoenaan), Danone Wan). Dover aghast (ara) nd (ere) a sma anes frye Da, are Co Valin (Bula | f[He] sees rasportustor —staflt incusiriafe ce servese importante obiective cu caracter industrial (Krivoi Rog, Magnitogorsk in CSI, Ploiesti si Borzesti in Romania); stalii portuare Tncadrate In sistermul de transport al marilor porturi (Constan{a-Port; Dunkerque, Genova, Rotterdam-Europort etc.); —stayii mixte de maxfuri $i edlatori, categorie in care intr’ cele mai multe: Patent, Buziu, Bulls, apoi Dijon, Grenoble, Basel, Linz, Ruse 9. (Lele, Viigecanu, 1983); staid edldtrt, unele deosebit de mari ca: Victoria (Lbndia), Gare da } Transporturite feroviare [U7 | Fluxul de calatori si marfuri Pe caile ferate,transportal de marfuri se face mai ales pe lintile magistrale eu caracter national si international si pe magistralele tanscontinentale, Un ‘volum mare de mirfuri se inregistreazi in Rusia, SUA, China, Germania, Polonia, Franta, India ete. ‘Transporturile de pasageri pe calea feral sunt importante pentru uncle fii, precum Rusia, Japonia, India, China, Franja, Italia, Germania, att in taficul in- ne Nord (Paris), Kievskaia (Moscova), Bucuresti-Nord (Bucuresti), Pennsylvania |. tem, ct si in cel integrat in refclele intemayionale, tn principal in cele continentale. Station (New York), Liverpool, Beijing ete. ‘Volumul transporturilor de clitoris de mirfuri pe categorii de mijloace de transport sunt prezentate in tabelele de mai jos pentru tnele fri reprezentative, (ea ma veche yar din fume estos din Liverpool (Ang, naga la 15 epiem) carmen tric 1890, umath de Ssit-Lacare Pari) anul 1841 Frceventa ec ma mare de ctor se anaes OY iu : nreisreaa Gara Central in Mscava (28 mi. pasar) Pare Nord (300 000 (emit eee eee |= oa pasageri‘zi). Gara din Beijing are cea mai mare sali de agteptare (eu o capacitate de 4 000) eae | estate: elt) cea:di'Khargpur (Ida) dspune de eel mal Tung porn inte, lor cea dn eae eee ae eae | Suasboury (Franja), construita intre anii 1871 tectul german Jacot Lonen, eS - 7 i 2 |S eee ee ee Taste | — 80 a a Gara de Nord, cea mai mare din Roménia, a fost inauguraté in anul 1872, sub glenu-| ‘Belgia VO 7 57 7 008, ices de Gar Targovige, ind msndeniata extn in anal 1932. In ree dspam de 14 Canada| aB4 15 oo a7 483.4 npn in re ind wep Af dtc stem mat Tare 65 | —yap,2 | an Ba ae a Sursa: fgnat, 1989; Quid, 200; Danemarca f 770. 3a The wos 717 pana | —304,0—| 197 B09] “3252 | 3 < stafit terminus, la capital ‘nor linii tnfundate: Maneciu, Pietrosita, | | Finlanda | 5.9 = - — oe ‘Bicaz, Nehoiu — in Romania; Shafferville - in Canada; Frente 0G 9 SEE 407 99.6 740,35 ~ stafié twrstice, cu un r0l deosebit in fluxul anual si estival (Eforie Nord, eee) rods 383 450 e210 666.0 Mangala, Vatra Dornei, Baile Hereulane, Pucionsa, Sinaia, Predeal in ara noas- es -_ $ 5 ai i is i s rea K E ci co ‘1a, mumeroase stay din. zona Marit’ Mediterane si-din Mungit Alpi — ——___- = at ts Be ‘Chamonix-Mont Blanc, Innsbruk, Montreaux ete), Taig —[ 7956] a0 32 —| “seta “7a ~ stat de frontier cate asiguri controlul vam, preluarea garniturilor de Tapona[ 1334 _| sa. —[ 95,0 | ona | 778.0 wenuri gi depozitarea mérfurilor (Curtici, Episcopia Bihor, Vicsani — in Norvegia 55.5 32 64 458 52.2, Romania; Delle si Vintimille in Franja; Vllach in Austia.3.a.). ‘Glande —| 78.4 x} 753 [ uso [4643 © variant a refelelor feroviare este cea din sistemul metrourilor urbane. Potonia [1985 [ 25 333 | 4374770 Construcfia-unei Ai ferate prin galerii subterane s-a impus ca‘o necesitate pen- Portugalia |" 93.8 43 7 ESRI a7; tru solufionarca problemelor circulafiei in aglomeririle urbane deosebit de mari a as oa ee ea om ‘Avan denumiridiferite: ,Underground tn Marea Britanie, ,Subway" in SUA, ee BF a ~Metro" in Franta si Italia linile de metrou s-au extins 5i modernizat continu |Get 1 a z = 782 prin introducerea unor garnituri de mare vteza gia tachi electiice. Son eae ssf eee “Traficul de alatori pe tipuri de mijloace de transport in unele {ati ale turin anul 2000 ‘Sursa: Quid, 2008; UIC, 2003,‘raficul de marfuri pe categorii de mijtoaco de transport in anu 2000 ‘Sursa: Quid, 2003; UIC, 2003, Lraficul de calatort 1 marfuri pe calea ferati este diferenfiat de la 0 zona geograficd la alta, Astfel, in anul 2002, in farile Untunii Buropene, traficul de ‘marfa define o pondere de 6-8% din total, iar cel de cltori de 12-14% in timp ce {in Rominia el sc situa in limitele de 42% pentru marfa gi de 53% pentru cilatori Tarile Europei, afiliate Ia Convengia continental feroviari sunt ,fesute de importante linii pentru transportul de pasageri, precum: = Bulgaria Expres, care leagi Bulgaria de Rusia, pe trascul Sofia- Bucuresti-Cerniuti-Moscova; gftebore-Malmé, in Suedi ifs Oeednomeeenee hasmaria fini 8 fh = ‘rutiore | __ al - ~ Venefia, care leagi Ungaria de lal twascul Budapesta-Zagreb- (mid. tikm) Total ‘Cai ferate | Cai as sgevepalel Oleoducte jubajaaa- Neat ga Unga lia, pe APS 1greb- ‘Germania aa 5. i LE: 62,7 160 — Balt Orient Express, care uneste Germania de Roménia de la Berlin prin Sonate} — | aro} eee | — ae feta Be cme oi Blin a a ier ere runes ated iat a Eien ce Sch pues OPA haa, Dae 707 = In traficul de pasageri de pe glob pot fi mentionate gi alte trasee: “Spania 75 72.0, 238 a = —-Berlin-Hanovra; Hamburg-Munchen; Hamburg-Berlin; Amsterdam- ous} —|— oP 3 rauifit pe Main tous h Gursecia — oe ee Ticling Shanghai in Chine; ves, [_veas | we | vs00 | 02 = Soy: Caer Meio Aaa Portage AB Saga (Te Britanie 1); Adelaide-Kalgorlic-Perth in Australia (Indian Pacific", care parcurge rosie waz OF cd = jn traseu de peste 4.000 kam in tret zile si care include cel mai lung segment reo- Urata Be ae bi z {iliniu — 478 km — de cale ferata intre localitiile Talcoola si Kalgoorlie), Lo e =e. 5 : -Montreal-Ottawa-Toronto-Windson; Quebec-Windson in Canada; nee ae be ae cS 3 ~ Seul-Pusan in Corea de Sud; pee | ae saat — Meciid-Sovill Mid areal; Bersolons-Alieni a Spanis ee Tr 2 oe ar Dallas-Huston’San Antonio; Miami-Fort Lauderdale, Palm Beach- a (Orlando-Tampa: Washington Bosna SUA Leena} — rs} | eg SP eeecoens 2 cee sacs gm Bika phaitla . eospan de Cor — sea —| + a9 ‘TGV (asin pron ves) n Bans Sea | 51 —| 12 sa Sas ora sce oa Micon Sc Bvete a a8 755 T — Roma-Venofia-Genova-Torino; Genova-Milano, In Italia; Turcia 202.5 BA 151.0 = 435, — Sankt Petersburg-Bologoye, in Rusia; SUA [8a Cog | 7534s =e by — Stokholm-Gotteburg; Malmd-Karlstadt-Falun-Jénképing-Vaxjé; Go- ‘ Europa este marcati astizi de derularea unor mari proiecte de moder- ‘nizare in domeniul traficului de eatitori si marfuri, ‘Cartea Alba prezentati la Paris a adus in prim planul preocupairitor probleme de fond: ~realizarea unor linii noi de mare viteza; ~ dezvoltarea twaficului suburban; =~ extinderea si dezvoltarea legiturilor internationale; = diversificarea si cresteres volumului producfiei de material rulant; ~ implementarea pe scari largi a sistemelor gi refelelor informatice 3.2, ~ Transbatkan, care leagi Ungaria de Grecia, unind patru jt, pe traseul Budapesta-Bucuresti-Sofia-Salonic; —Prietenia si Bosfor, cave leagh Republica Moldova de Turcia, pe traseul Chisinu-Bucuresti-Gorna Oriahoviga-Istanbul; Tau Page Maple prc e TGV nti oe co wits re de 70 hh, Tere cept de nar hen tm nS en et se ‘implica 300 de pa dence Wife 17 ade pet de ma inns gt cut ie 10000 malic 0 dean 6 0 O00 aed pene. BSD hn deep4 Transporturile foroviare ‘Sursa: World Atta, 1997, Lerat, 1996 cu completa © Un aspect now al dezvéltiit traficului european fl constitue transport “eombinat”. Dancmarea a pus in valoare ine@ din 199% proiectal ,Aiarele Bele ‘“(legaturi dintr-un ansamblu format din tuncle, poduri rutiere, cdi ferate, ci ru- ere) att in interiorul gti, edt si pentru leglturile cu Germania, Alte proiecte: 5 " —transportul combinat nord:sud (Béflii-Niirenberg; Minchen-Verona); ‘ —proiectul PBKAL (Franta-Belgia*Germania-Olanda-AWgiia), ~ proicetu de transport iibinat rafal (Lyon- Torino), “~~ proiectul de transport combinat BETUWE, care urmireste’ integrarea portului Rotterdam eu cenrele de constum din Ruhr (Germania) ~ proiectul de transport combinat Irlanda-Marea Britanie §.a. de inportant i cn rola unl ia amei as enapeteal do mate Land jn caloul volumel distanfelor pent minfurile trnsportate, pe primul loc in lume se situeaza Rusia, urmatd de SUA si China. Tn Romfnia‘traficul de marfari si cAlatori a inregistrat un regres continuu. jsProducta de vagoane de marfta fost in anul 1999 de 0,5 mil buc tl cele din 1948, deci un regres de 51 de ani Principatele eauze care a dus In recuul transportirilorferoviere Suit ~lipat ecnesienfs! To domenins ae ~eresterea pare de autovchicule sia numimulu de conducitricalifcatis ~ sedlerea uteri de cumparare a populates nangarea ineruciga® inte transporral de marfi side ciatort viteza comereialk redust a tansportului de marfi pe calea ferati “(Sinn, 2001) + bie Bs ‘Waficul feroviar $1 industria Exist, fara indoiali,o lepiturd indisolubilatntre refeaua si traficul de trans- ort feroviar si dezvoltarea industrei in diferite zone ale lumii Industniile care bencficiazi perpetuu de transportul feroviar sunt, in primul rind, cele extractive de toate categoriile (miniete, petroliere, produse de (Palastiesd ete.), Produsele rezultate (carbuni, ininereuri, roci naturale, sare, fos- “fafi ete) ajung cu ajutorul vagoanelor specializate fie Ia locurile de conswm (ter- mocentrale, unitifi ale sidcrurgiei si metaltigiei neferoase, fabrici de cimént, “uzine chimice .2,), fic sunt dirjate in sistem vrac spre porturi in vederea expor- ‘ului (Port Hedland si Dampier tn Australia de Nord-Vest si Tubarao ~ Brazil pentru minereul de fier, Durban ~ Africa de Sud, peatru cirbune, Alexandria — Egipt, pentru fosfati $..). Deosebit de actiy este traficul feroviar in interiorul ‘unr regiuni industriale (Ruhr, Ueraina de Sud, China de Nord-Est, Bengalul de _ Vest ~ India, Pennsylvania in SUA, Motru-Siu-Rovinati si Petrogani — Romania,q Geografta transporturiler [123] Silezia — Polonia ete), unde trensportul cArbunclui sau al mineseului webaie ficut in mod constant penteu aprovizionarea mauilor obicctive energetice, mai ales pe cele ale siderurgici din zoncle respective (Essen, Oberhatssen, Dusseldorf, Zaporoje, Done}k, Calcutta, Fushua, Nowa Huta, Isanifa, Rovinar, Hunedoara ete). importate) spre, marile obiective industriale, Un aspect tpic fl prezinta Frant, ‘care, fiind tribuitar’ in ultimele decenii importului de mineren de fier, Hl trans. porti pe calea feraté din portal Dunkerque (importat cu deosebire din Brazil, Canada si Suedia) spre zona industrial din nord (Lorena), unde este concen, trati 70% din siderurgia francezi. Aceeasi functi o au transporturile ferovinrs americane care conduc minereurile din porturile de la atlantic (Boston Baltimore) spre centrele siderurgice din sudul Marilor Lacuri (Dewoit, Duluth, Pittsburg, Milwaukee etc.) Raportul dintre industrie gi sansporturile feroviare este Fidel relevat de Volumul mare de produse finite ale diverselor rami industrial (metalurgil, textil, alimeniara, chimica 5.2.) divjate cite beneficiartinterni sau extern; Sunt, asfel, bine conturate mare fixuri de mrfuri care pleacd din zoncle pu temic industrializate (nordul Ttaliei, sudul Marilor Lacur, Ruhr, re Parisului si nordul Franfei, ,hinterlandul* londonez, ,megapolisul® din estul Japoniei et.) spre beneficiarit important, situafiin marea lor majritate, in zonele urbane. Traficul de produse finite ests deosebit de activ atat pe plan in. tem, ct si internasional ‘CirevA neconouni reivinn TRanseoutunite FEROV! . + La 18 mai 1990 tenul TGY-Adantie a ates 515.3 km inte localtile Couralaio,| ‘Eure-t Lor i Tours. ste ce mai mare vite alin pe o cae eral frances In mod obignuit, TGV-Atlantc si TGV-Nord ating viteze comercile do 300 kan, t Fa casi Buostr pe distnga Pais-Calals. Este echt cu 8 motoate i poste tact 10 wagers + Tremal de marti cu cea mai mare hingime (7,3 lem), comps din 660 de vagosne ficcar,clntrind 105 (greuatea told 69 2931) circulatin Arica de Sud la 26 august 1989 nie locate Soldenha si Sisshen. Propulsat de 16 locomotive electrics el « parcus dy tana de 961 km in 22 de ore gi 40 de minnte + Cel mai lung ten de eiltor (1/733 ma cireuat pe cal ferate belgiene (27 aprile 1991), ayind 70, vagoane gia acoperit un traseu de 62 km into or, 1 minute $$ secunde | ‘Sursa! Quid, 2003 ‘Evolutia in timp a locomotivelorGeografa trunsporturiton : Transporturite feroviare [125| 12 ____. Tren de mare viteza (Franta) Podul feroviar de ling cascada Victoria (Zimbabwe) “Tren de mare vezi (Japonia) i Viaductul de la Caracdu (Romania) “Transsiberianul (Rusia)V. TRANSPORTURILE AERIENE | De-a lungul veacurilor zborul a preocupat generatii de oameni dintre ci ‘mai inventivi. Numeroase sunt legendele popoarclor care adue in prim plan dor {nja omului de a se identifica eu vizduhul, intre cele mai cunoscute find cea din te-a lui Dedal gia fiului sau Tear trea orula ui fea, pstatl In opera marcia Pens aguas la rind, incepind cu cea mid, are mai ried FE fiecae urmata doo pana mai sour, de pa “Trepte spre wt se ride, a ail dear to ase Teviled sensiruies wt mal fang, petechi ttre els, {Leayapoi partea de jos a penclorastea cu eet, Parte din mijloe u in, le dé 0 ugoars bole Dupit ce atl lea pins spre ale Face ‘Asemenen cu paser adevirate icare! ices ein oct Drumul de mijiosw fs 0 eftul ew dau, Dock cule Prea jos cobor iva (-ogreunatl de vali anips, lar de ures-vei prea sus, gi sar ard de feel din sare Zhvari-nive-ocesea-smindaws. Sraseulh poronca-mtprvires [Neo aint pe Boar, pe Elice ori po sabia as ‘A Tui Osan, ci tw-nueapté-al uu mers dont mine. DDedal o dack-cu-aceiste- ovat sea ocular ‘$i pe lui umeri pln, e! prinde aripele mous" Iearva pier ins ois de soerleeare-i ve top aii gi asta pera et nu aascultat de stout ata! 5, ‘Suns: Publius Ovidius Naso, Metamorfore, traduoere de ‘Maria Valeria Peres, Carissa Villa, ESPLA, Bucuresti, 1957) [Epopeea lui Ghilgames la sumerieni (see IV 1. Hr), legendele seandinave, | care adue in prim plan Soarele, calul inaripat din basmele roménesti, hrinit cuGeograjia wansporarilor jiraticul pe care +1 aduce FatFrumos, Helios, la vechii greci, simbolizénd Soarele (preluat din mitul egiptean al zeului-soare Rha), inlocuit in Grecia cla- sica prin Phoebus, iar In mitologia crestini de Sfantul Ilie conducénd carul ‘cerese, care la fiecare zgomot al rofilor produce tunete, imaginile .cosmice™ ale populafiei Ainu din Japonia 3.a. Istoria chinezi mentioneaz folosirea unui parat de zbor de citre generalul Han Sin (sec. TV i, Hi.) cu ajutoral cZruia, rouseste s& cucereasc& palatul imperial (Gheorghiu, 1966). 123] (0 lt srs litera este Sos Biblia, care elateazs eu lux de aminunte 0 vertbilé ascensune in spa in joral ant 600 Hr. recut, ot care au studiat Biblia a conside- fated vietmea loi Ezechielreprezi unul dint pasajele cele ma pre de ras din crtea find, dearece multe pasaje nu putea fi comparate eu nimie din experien|a normal _M-am ula, at, a vent inspre mazanonpte un wnt involbura un noc uray stun bulge oe foe, care rispinden de jurimprejro Tomink sirstattoare, fo miloeu! cietaTucen ceva cao arama lustruit, care ijea din mijloculfoculi. Tot n miloe 3 mab veda patra {Bptur via cir inftigire avon 9 asemvinare omeneatel. Fecare din ele aven ptr fee, § Iiecareavea patra sript(.). La mijlooulacestor ptr! vil cra ceva oa nt edrbuni de foe ‘pring: care ardcan $1 ceva ca nigte felt wnbla incoace gi facoo prnireaceste Fp vi Toc acest area o kimi straloctore din el fegea fulgere"(Bzecicl, 1 4) Accasa este ‘ou ma impeesonants Jerre, dar urea alle pasje importants, de pil versetul 16 Sei Ezechel rat erau para asf! de masini zburtore gi el fecare era consti ea ‘rtd i nero alte rf, Si otal devine car ct miterioasle spor nu sunt fenomene trae sa minum ck magn lined Ezechelflosese tentpenl ebraic pentru consti. SS versccle 14.17 adc slemente importante: Ezechiel ara car ©} aceste vabicule pot si ocolee. si zhoueinformafi gsi schimnbe drceia ft ase acne. Cd we pe eet, pro- ‘duc un vor cu ds unet yn finc, cid atrizeara, pe cle pat fife despre cae ti cS a pica enpi dou din arp for ajungeau pina fa cole mvesinas, lar dou Te, acoperea {apie ge produc modifica, i anurne 51 eoboara erp” pie de rp, actiune aseminé | tosre porvit nora dines comenttar, cu scoutrea eenulei de strizare. Sprit (ors de [prepulse sn rickat tre cor pint me dus inguneulacestcivziun! Duranezcetis| {i Tenusali,spune Ezechel, ning uparuce, cag alte indir yviiuni, dsetind mo- ‘mentale care fos hat a bord una dintreaparae.Profetul nua fost pasar” osingur | ‘Sid cr de ype on ntl, fe deserierle sale rman ufuitoae ‘Susu: Cimpoiera Livia, 2003 Istoria consemneazi inci din anii 1020-1040, in Anglia, lansitile lui Olivier de Malmesbury de pe tunul unei manastiri, In anul 1460, Dante de Perause, In Toscana (Italia) s-a lansat dintr-un turn de 97,50 m, a survolat de ‘mai multe ori lseul Trasimene, dup care a aterizat pe acoperigul unei biserici Primele aparate de zbor au fost proieetate (caleule, desene) de catre ‘Leonardo da Vinci, care, intre anii 1496 — 1505, a gi experimentat primele magi de zhor la Milano $i Florenta. In Anglia, Robert Hooke (1655) construia un eli- copter, iar ia anul 1660 fratii Cook gi Olivier de Malmesbury au plutit in aero perioada scurth de timp ajuténdu-se de aripile montate In maini sila picioare. Se [=] ‘ Transporauile acriene poate contura astfel o perioada a ,zborului muscular, in care primele reugite s-au datorat cfortului fizic uman. Aceste zboruri cu mijloace rudimentare au continuat pind in secolul XX, dar nu au dat rezultatele seontate.* in anul 1898, egiptologul Ruth Hower a descoperit intrain momnant, la Sakkara (Egipt) un artefact din lemn, in miniatura, asominktor unui aparat de bor, gen Concorde, model datat din anul 200 i.Hr. Aceasta descoperire a fost de cea a lui Khalil Messiba in templul inchinat zcului Osiris, ridicat la -Abydas (ling Luxor) de cate faraonul Seti I, constind intro serie de suprafeje cioplite cu imagini ce seaming cu nite modeme helicoptere, hidroavioane sau chiar OZN-uri (Cimpoeru, 2003). Remarcabile sunt, de asemenca, descoperirile precolumbiene, in special cele de pe platoul Nazca din Peru, unde au fost depistate primele ,piste de ateri- | zare primitive. Acestora li se adaupii menfiunile din vechile texte sanscrite des Soper in India, indlfarea omului in aer gi revenirea sa pe sol a fost realizati pentru prima daa de ffi Montgoir Joseph i tiene) tn anul 18, in eedral prime “demonstraii_publice desfigurate la Annonay (Fran{a). Aceasti experienti > reusita (anterior, in 1709, Bartolomeu de Gusmano realizase o prima ascensiune ‘unui balon cu acr cald) a stimulat incercarile viitonre gi increderea omului in pposibilitatea zborului cu balonul. Punerea Ia punct 2 unui sistem de dirijare 2 balonului de citre francezul Henri Giffard, folosind 0 masiné cu abur (1851), sbunatifirea sistemelor §i formelor de propulsie, diversificarea materialelor de constructie, experienta dobandita in materie de pilotaj ¢.a. au condus la aparitia | dirijabitetor: Traversarea Canalului Ménecii (Jean-Pierre Blanchard — 1785), in- } conjuru! Turnului Eiffel (brazilianul Santos Dumond — 1901), parcurgerea uot distanje incredibile, depdsind 3 000 km intre Bitterfeld (Germania) si Perm (Rusia), prima traversare a Atlanticului in balon (Ben Abruzzo, Maxie Anderson si Larry Newman ~ 1978), urmati de cea a Pacificului (Rocki Aoki, Ben Abnizzn, larry Newman gi Ron Clarke — 1981), finalizate de inconjurul 1983, 2000) demonstreazi ascensiunea rapi ul, care va conduce la utilizarea treptati a acestora in transportul de ‘marfuri i eAlatori (Zeppelin**, Alton ZRS4, Nuli Secundus etc.) In secolul XIX, cu deoscbire in a doua parte, acoasté ofensiva pentru } cucerirea vazduhului este continuata si materializati pe alt plan datorita, eer ee eae a cece eet eon a eet eects Siena eo sd paths Revo (90H St come eae et Soe esece ahaa saan oats ea laa a Voc il pe ‘ovine ede bce, mee eo ED lege (cpt capt 9130] Geograpia transporturilor Transporurile aeriene ‘preocupirilor unor oameni de stiinfi si a tehnicienilor in domeniul constructicy de avioane®. ‘Cu siguranfa, in constructia de avioane un rol important a revenit spe- cialigtilor romani in frunte cu inginerul Traian Vaia, bandtean, niscut la 7 au- gust, 1872, in satul Surducul Mic, care fi poarté astizi numele Savantul roman a revsit si smulgi Academici de Stiinfe din Paris accep- tul cd viitorul cuccririi aerului va depinde numai de aparatele mai grele decét acral. Cu ajutorul monoplanului sku, dotat cu un mic motor experimental, Traian Vuia a reatizat la Montesson, lang Paris, zborul mecanic “Aurel Viaict a fost al doilea inginer roman care a proiectat si a constrait (1910) tn avion de conceptie propre, echipat la standarde moderne pentru ace! timp (motor piternic, ten de aterizare, frine, elice coaxial ete.) In 1911 el a construit un al doilea aparat, mai perfectionat, cu care a efectuat zboruri de pro- ‘pagand® fn fara noasta Contributia romaineascd in evolutia aeronauticii mondiale consemneaz’, {a loc de cinste, si numele celebrului inginer Henri Coandi, cel care a construit pprimul aparat de zbor cu reactie din lume, pe care a gi incercat in zbor la Issy ‘le Moulinewx (Franta) in anul 1910, ceea ce i-a conferit numele de ,parinte al aviatiei eu reactie". Constructia acestui aparat se baza pe descoperirea ingineru- luizoman a fenomenului de scurgerea lichidelor in jurul perefilr rigizi (efec- tul Coanda*) care, aplicat in practic’, a condus la proiectarea primelor aparate de zbor eu decolare gi aterizare vertical. “Henri Goanda sa naveut la Bucureg to 1886. Dupa absolvirea soli primare, urmea2 i tag cursurile Liceolui militar, pe care le absol 1903. In (905 eonstrueste la Arsenatal srmaiek in Bucuresti machea unui avion propolsa: de @ rchets. Ts) cantina stile io sttinitate, in Germania (Berlin), Belgia (Ligye) sn Franja (Paris), obfingnd diplome deli eenliat gine gi de inpiner aeronaut ‘Find contidorat crept erostors! primal avion ot reuoie dia fume, in 1956, Hone ]Coanaa vat srbatoct la Pars pentru realizaea primului zor propulsat cu reacte (1910), Tuli ania vii, la frst decent 7 9 nceptu desenivii 8, savant roman se renurne mondial. §-0ntors in patie, contribaind cu miatea gi cu inima sa, pnd in ultimele clipe ale vie 1a dezvoltarce aerenautei fe Remini ‘Sursa: Carafali, 1969 ims vee War SelM Mire inc — 143» wt de hrc tw ate sheers tememd ava a it ai pet ohne) de cate cea Gate detail (80 ‘Srpsiara pane! capa genie i Cyst Pube (Ln 6, epetimeatl Ge shor al aeranl ‘Shmel Cagle pe nl Posen, ean cy a lant sernge 30 (1 ren grim sal in {ee (anh 198) conan pial! player! deena ro Lie (1831) el co {tao ahigatcu un mot eu epi dee ai Wi Orie is (xn ~ Cia de an 190 ect cn He rm 100, cane pur rl twin yf ous Wl eae ‘eesti ot, Mares Mac se Cs aver Spore eso i eka 1910), psa si pl sare haves de Uns eetatee Pe she eva dee Heri Poa Rope ‘tea 198), Evolufia constructilor, experimentelor i, implicit, aparifia perfor ‘mon(clor in aeronauticd a fost una foarte rapida. In anul 1913, rusul Sikorski a “construit cel mai mare avion de pand atunci. Avioanele au fost introduse in jotarea forjelor combatante din prima conflagraie mondial, iar dupa acest yvion avialia se impune tot mai mult in economia mondial, in transporturile merciale de marfuri, i calitori* Ca. urmare,a primului zbor transatlantic pericanul Charles Lindberg — 1927, inire New York si Paris), se deschide or- izarea curselor regulate intre Europa si America, Este survolat Polul Nord } de cite sovieticul V.P. Cikalov, se reabiliteaza de eatre specialist germani d | jabilul prin.constrnetia unui gigant de 245 m lungime, care, dupa numeroase “curse intre Europa si New York, a fost abandonat in urma unci catastrofe. Cel de-al Doilea Rizboi Mondial reprezinta un moment important in _evolufia acioniativit. Cueylere dimensiusilor apiratelor, sporirea atronomiei “ae zhor**, dezvoltarea performantelor tehnice, extinderea productiei aeronai- tice pe intregul mapamond, erearea unei piefe superconcurenfiale in domeniu, © sa. au ficut ei Aeronautica mondial $i atinga parameti de neimaginat, \parijia unor aparate de zbor ultramoderne din seriile Concorde si, Caravelle farea Britanie ~ Franfa) Boeing (SUA), Tupolev (Rusia), Airbus (Franja), Fokker (Olanda), BAC (Marea Britanie) sa. au revoluionat intreaga productie mondial de profil Revenind la o scurtl retrospectiv storied referitoare la evoluia in planul tehnologiei si al onzanizarii care a avut loc in Romsinia, trebuie sé consemndin 2, dincolo de contributile eelor iri mari coriffi, au fost fnregistrate pecfor- rmante notabile io timp. J Astfel, in anul 1920 se inregistreazi 0 activitate intens8 a organiRrii transporturilor aeriene in Roménia, al cérei debut este marcat de construirea, Impreuna cu’Franfa, a Companiei franco-roméne de navigatie aerian3. In acest cadru organizatoric are loc, ia anul 1923, primul zbor de noapie intre Bucuresti si Belgrad, folosind tehnica balizajului erestr, care reprezinté in acelasi timp 6 premiera curopeana. ‘Au fost date in folosinti primele linii aeriene inteme (24 iulie 1926) pe rutele Bucuresti — Galati gi Bucuresti Galafi — Chigindn. In acest timp Romania, ‘era deserviti de patru aereporturi principale: Bucuresti, Arad, Chiginae si Galati J) Anu! 1928 aduce in prim plan debutal zboruluiaviatic pe tele Bucuresti — | Cluj 51 Bucuresti ~Constana so total revitalize talitar’,téhnologie® si func- fionali a aeroportului Baneasa, care dobiindesicfolul de premier in domenit,*** ia 1913 mga pal asa Aco Nis i 919, ia sind Pr Brann "Daas de 1 cb0 Kn nue Fes (Aaa) Coane GUA) feat oS Se seed ‘vin cn dnt npn Span de ct nmin tis Kc nt iain sere os {0000 (10098 m anccon RW Sloe weet pl nea an dere ave Sponge 980 plane is Lo Anes) ta deo aa ol ccs Canc (23 “Dep oyna ina ao htt tle ea eae Pitt ct ection riGeograpta wansporturitor Societatea Romana de Transport Acrian a luat fling fm anul 1931, tans. formandu-se, in anul 1933, in Compania LARES, care a ajuns in anul 1936 si exploateze cu acronavele sale noui linii aeriene interme gi una extern (Bucuresti ~ Praga). Cu toate c& in anul 1938 ponderea transportululacrian reprezenta 0,1% in volumul total al transporturlor publice, rolul aeronauticii a fost deosebit mai ales in plan tehnologie.sub aspectul realizarilor performante, compatabile eu cele de pe plan mondial. , Jn perioada interbelicks-au deschis noi linii interne si externe, Bucuresti aflandu-se astfel in legituri cu céteva mari orage europene ,(Viena, Berlin, Budapesta, Sofia, Atena, Istanbul, Zagreb, Milano, Lvov), ajungéind, in preajma ‘celui de-al Doilea Rézboi Mondial, si fie legat pe cale aeriané eu 11 capital in 1946 w fost isagiracd pins line serinsd entrain eke days shzboi Transporturile asriene [133] } | RoMBAC 1-11. zorulinsugural eu pasar a aut lc 124 enunrie 1983 pe rua Bucuresti | fen, ur ed ow tei 25 mae 1988p Stas Buen | Len: fost neugura in 1935 pe rus Buewrest~ Cala [Aces motor a echipat si avionul de recunoasiers Asva-Sesafel, contri in 1923. de industria Acronautics Reming (IAR), sofia Ia manginesoteyului Brasov, pe data de [6 august 1925 In 1944 uzina TAR a fos bombardas Sénpe, tn de pasageri constrult fn Romania « Tow apaatl {de transport intern din Romfnia pentru passgerl, miirfart st post a + Pritnul moter de avion fabricar in Romnia # care eehipat an avion romdnese ral Mart-Henz cu 6 clin: in lini, de 250 CP, const la fabriea Astr-Ared. + Prima using aeronauticd rom, constitu ca sociotate pe soun, sub demure * Prima scoala de zhor far’ motor tm Romnla a fost hints fn anual 1937 Ia rayov.Terenul acest sel permitea st aboruri de pefoxmants, moti pen-| operant din od ‘Bucuresti ~ Praga), dup care au mai fost stabilte legituriacriene si cu alte Sur Insight TAROM, 200% forage europene: Paris, Milano, Geneva, Zrich. Traficul aerian, in contin replere, a depit taal 1948 pe cel din 1938, ; fn anu! 1954 se tnfinjeazi fntreprinderea “de TYansportui_Acriene (TAROM ~ Transporturle Aeriene Romine). In marile orage ale {aril au fost amenajate aeroporturi mademe care aveau legituri cu Bucurestiul, direct cu litorall Mari Negre sau lepituri directe inte ee, Dintre acestea pot fi menfio- nate acroporturile din Arad, Back, Baia-Mare, Bineasa, Caransebes, Constanta, Cluj-Napoca, Craiova, Gala, lagi, Oradea, Sibiu, Suceava, Targu-Mures, “uleea, Timisoara J Din anul 1957, Romania, prin Compania TAROM, devine partencra: de 2bor cu Suedia, penint exploataea liniei serione Bucuresti ~ Stockholm prin ‘Vargovia, cu Olanda, pentru exploataea lniei aeriene Bueusesti~ Haga, in able sensuri, cu compania SABENA (Belgia), prin asisten( In sol si cooperare cu BRITISH OVERSEAS AIRWAYS COMPANY (Anglia) contact de trafic intem. Ca urmare a dezvoltiii traficului, in cursul anului 1960, intreprinderea ‘TAROM a exploatat 10 395 km lini aeriene interne gi 12.600 kim lini aeriene ‘extern, a transportat pe calea aerului 198 400 ciliteri, dinte care 25 000 in trafic extern sia efectuat un numir de 11 347 eurse, dnt care T 850 exter La I noiembrie 1975 se infiinfeazi cea de a doua companie de transport serian din tara noastti, compania LAR (Line Aeriene Romine) Dezvoltarea in profil teritoial a economiei Rominiei si eresterearolului ‘du fn context international au determinat evoluja rapid a refeleiaeriene eare 2 ajuns in anul 1977 la 118 000 km fat de mumai 6 244 km in 1955. cova ce insemni orca de aproape 19 ori mai lung Prin raportae la suprafafa fii, Roménia dispune de o rofea importants a linilor aeriene din Europa. Ea se desfaisoari sub forma unui evantai deschis pe direcjia B-V, avand eentrul la Bueurest ‘in Romiinin fost cel conceput si realizat de ingineral av) stor Aurel Visca, un momoplan &v ampeaaj anterior si rips exibilé cgi adapta automat Forma profil la neccstjle boralu. Primal zbor eu acest aparet« fost efectuat de Aurel Visi la 17 iunie 1910 pe acroporul Covroceni din Bucuresti (pe los unde se afd scum cu avionl a fost feu Tn tuna ine anal 1920 de sublocotenntul aviator fon Grui, ple, gi locotanental Constantin Goof, talocut fn etapa a dova de sublocotenentul Teodor Aimneseu. Aperatalfolosita fost wn Breguet 14, Zhoral de 1850 km fos stab in dows "= Erimul avion fabricat in Romana dupa Primul Rizbol Mondi fost paral de cotta i anitemament Proto-|, proietat i eaizat in 1932 de maior inginer Stefan] | | ‘Anut 1955 1960 1970 4977 Protopopescs, impreund cs inginerul Dumitre Bacitu si Gheorghe Ticiu. A fost un avion bi plan, ca viteza maxim de 183 km/h si plafanul de zbor de 6 000m, Primul zbora fost efee-| | |Linllacriene interne} 4 944 10.395 7.889 8.000, de Siclan Protopopescu. ‘Primul avion de pasageri proicctat si construt in Romminia, in 1934, de Inme-| | [Liniiaeriene externa] 1300 72.600 32188 110.000 rea de Constr is, 8 nuit a maxima, prinderea de Constriii Aeronautice Romane ICAR-Comercal. Vite eal aed Sa005 | aon are] 8 Or Evolutiarefelelaeriene in perioada 1955-1977 (km) ‘Sursa: Anuar Statistical Roman, 1980134] Geograpia wansporueritor a Din Bucuresti (aeroporul Bineasa) pomese zilnic curse aeriene spre Timigoara, Caransebes, Arad, Oradea, Satu Mare si Baia Mare din vestul gi nor-

ic Moi ‘vein [Wiscasset —|-—= + = = 3 oven: | Keene Cor Rlcaeacea + sat + Bulgar | — Pamporovo Seubaital_ = 1z Te a8 76 ieee. Jasna Tale ee = 5 t oe Ravage | Lilet [este 73 a oa | Sle Neved qa | —Te + a a sponse [ts Moti man 1 Tor sant Parse 30 + 1o—}—36 Tagucirs BES Tae z + fae Time Moses | —F 3 va a $ rr H) sua | -resrssnrvaney Faas eaisr|— mH 13 Tackson Fale Aasiosies —|—€ r 1a —o0 | |] Take Laas ‘Kiosters = é sr 35. || Sanees | -Whistier Mountain = 2 1 + z Ts : vei [emma —]—3e a} “5 | 990] 07 Fria lll gatdee oa adaboniaahae tt a epee ot 35 sip) Te tolecabinds Ta ~ telegondola: Te ~tolescatn, Tk toleschi) Ta Chaser z a Ea ‘Alias Shi Winter 1997 (Cabriota Tigo, 2002) 2 z En 16 In Alpi, la sud de valea superioari a Rhénului, sé afli Alpii Pennini + — = Tor] Picvatais, care formeazd si grania cu Talla, cu indi de peste 4 000 m.aick cnc TAI] J essinduse masival Mont Rove cu vrei Dulorpiee, de'4 634 my al doles ——— ass 355 —| [fous mione Blanc, cu ghefart ec ocupa zec! de kn Monte Rosa, Gorner, Grenz, Foe Se 3 = ig $35] JpZmutt etc. In Alpii Pennini, sub varful Matterhorn (4 478 m), la altitudinea de Hosters] —e ; S| f)1.620 mse afta enumita stagiune Zermat, un paradis al schiorilor si alpinigtilor,Geografia transporturilor Transporturite $4 turismul situata into vale adnci gi inconjurati de 29 de varfuri montane de peste 4 000 m, La aceacti ctatiune oe ajunge pe calea ferats, nici o nap sau wullusd Tinigten agezirii, unde se inregistreaza cel mai lung sezon de schi: pirtile sunt mu. ‘meroase, iar uncle foarte lungi, peste 12 km; tot aici se giseste telefericul afl Ja.cea mai inaltdaltitudine din lume, Klein Matterhorn, care urea pind la 3 820 m, Lanord de valea Rhénului, se afl Alpii Bemer, unde se giseso cei mai mari hotari: Aletsch, de 115 km’; Gletsch, de 20,8 km’ si Grinderwald, de 29.5 km Dintre stafiunile montane din aceasti' zon sunt renumite: Interlaken (cu casicle ‘medievale), Grinderwald (1 034 m altitudine), Jungfraujoch (de unde 0 cale fe ati cu eremalierd ured turistii pind Ia alttudinea de 3 454 m), Oberwald ete In Alpii Leopontini, citre frontiera cu Italia, exist alte stafiuni montane de renume: San Michele, Corbara, Lugano, Locarna, Brissago, Melida, Chiosso ‘fi Dignacco. La acectea ce adaugitstafiuniie din Alpii Retici: Davos (1 300 hin de pirtii de schi), St. Moritz (1 845 m, 350 km de parti, hoteluri de lux), Atosa, Silvoplana 5. In zona Alpilor Ktaliei, staiunile montane nu sunt mai putin vestite decat cele elvetiene. Val del Sole (1 500 m, 222km de partii de schi), Cortina 4*Ampezzo (1 224 m, 1 260 km de prt), Monte Rosa, Aosta 5. In Alpii Austriei este renumit arealul turistic pe eare il reprezinté Tirolul = amenajiri pentru schi (96 de stafiuni pentru sporturile de iarna, ce ured pani la 3 000 m, un peisaj variat, numeroase lacuri glaciare, ageziri cu monumente istorice gi arhitectonice, un tezaur folelorie de exceplic, ape minerale), Printre agezirle 51 statiunile montane cele mai renumite sunt: Innsbruck. Kitzbilhell, Had Ladis, Gefrorene, Wand, Hochgurgl, Acflach, Zell am See ete In zona Alpilor Bavariei, In Germania, se gisesc cateva stafiuni montane remumite, printre care: Garmisch-Partenkirchen si Obersdorf, In zona Alpilor Elvetici, ghetarii alpini si relieful glaciar au forme spec- taculoase. Printre Alpi Pennini si Bemer se strecoart valea superioara a Rhénului, un cutoar de un pitorese deosebit, pe care sunt presirate un gir de lo- calitap turistice: Monthey, St. Maurice (bazilicd, muzee), Vernayaz. (in apropiere se gisesc cheile riului Tirent), Les Marecottes (griding zologics alpind), Martigny (muzeu), Saillon (oras medieval), Sion (castele medievale), Leonard (cel mai mare Iac subteran navigabil din Europa), Valeze, Crans- Montana, Riederaip. In amonte de Brig, valea Rhénului devine tot mai ingust3, {tot mai sithaties, on chei, eu treedtori prin care oe ajunge in apropicron ghefare lui Gletsch, de unde, mai departe, prin pasurile Furka (2 436 m) $i Oberral, se trece in valea Rhinului, peste Alpit Leopontini, Drumejia montani dispune de citea 8.000 km de potcei mareate, ce ured gi coboara intre 800 si 3 000 m (Cocean, Viasceanu, Negoeseu, 2002) In fara noastra, in 1993, mijloaccle de transport prin cablu, desi in numar ‘mic, de numa /9 (Ielecabine i telegondole ~ 10, telescaune ~ 16, teleschiuri — B8, babyschiuri — 11 (comparativ cu alte piri europene (Austria —4 200, Franja— 235, ltalia ~ 2 990, Elvefia ~ 1 930, Slovacia ~ 1 37> §.a,) aveat o lungime de [57 km, o diferengi de nivel de 14 587 m si o capacitate de 28 700 persoane pe orl. Dacé ludim tn considerare faptul e& 7 instalajii nu deservese domeniul hiabil, ci numai permit accesul la cesta (telecabinele Busteni-Babele, $i jabele-Pestera, Cota 1 400-Miorita, {plescaunele Valiug-Semenic, Petrosan- faring, Vatra-Dornei, Lupeni-Valcan). atunci putem conchide ct dotirile de est tip pentru sporturi de.jarni sunt insuficiente fafa de necesita si nu sunt forelate (capacitate, numir de unititi) cu spariile de eazare din statiuni. In teritoriu, transporturile prin cablu sunt repartizate In peste 30 de stafi- Juni climaterice ‘din cele trei sectoare carpatice (Orientali, Meridionali, Occidentali). Cele mai multe dintre instalatile prin eablu sunt in funcfiune in Statiunile climaterice Poiana Bragov (11), Sinaia (9), Predeal (3), Dusteui — vate “dispun astfel de 56,9% din lungime si 48,3% din capacitate — $i Semenic (4), Borsa (3) 5.2 retogondoia]!nstalail de ureat cu cabal || Toloscaun | Teleschi tung. tung. 5 940] 7975) Total pe tung. ; |statiunea| FOL [ze a2 ani Pola Brasov Sinaia] © Busien | @ Prodeat [ © ao] 2039] 7326 a7] 10 10237] 3099} 4003] Prahovei-Polana Bragov ‘Sursa: S.C. Teleferie Brayov, ct Erdll, Isirte, 1993 Transportul turistic pe cablu in arealul val J. fnanul 2000 Komanta dispunea de un domeniu schiabil amenajat total sau ‘partial de peste 80 km pirtii de schi alpin, din care 71% pe valea Prahovei si in Poiana Brasov. |. _Alte regiuni cunoscute pe glob pentru organizarea Ia nivel international a acestui tip de turism, beneficiind de e&i modeme de transport montan, sunt: Fc recMutit Carpati, cate continu catena Alpilor pink dincola de Dunire {wales Timokului in Tugoslavia), cuprind numeroase Zone cu potenfial turistic Yaloros si statiuni montane cunoscute in intreaga lume. Pot fi menfionate, in ‘acest sens, cele din Muntii Tatra (Smokoves), Beskizi (Zakopane in Depresiunea Podhale din Polonia) i Carpafii Roméniei (Sinaia, Paltini, Muntele Mic, Poiana Brasov, Predeal etc.); Nom leit Seandinavies, ex amenaitet sentra sportrt do inn mai aloo tn forvegia;Geografia transporturitor I Transporturite $i taremud 207 ‘Muni Pirinei, care au principalele statiuni concentrate sub versantul nor. dic francez (Font-Rameau, Axe-les-Termes, Le Carcarés, Montitg-les-Baines ete), Alpii Dinarici, cu splendide peisaje carstice (Pestera Postojna, in Slovenia), de o mare frumusefe, punctate cu statiuni montane, precum Plitvice devenitz ceclebrii pentru lacurile sale carstice, in cascada; ‘Muntii Stancosi, extingi deopotriva in SUA si Canada, cunoscuti pentru ‘area varietate a-rellefulul lor care ofera condifit optime pentru turism $1 prac ticarea sporturilor de iarna. Atractivitatea este sporité prin prezena unor mari parcuri naturale (Yellowstone, Grand Canyon, Yosemite 5.2. ~ in SUA; Jasper si Banff in Canada), in care sunt conservate elemente valoroase ale patrimo- njuluf natural al Terrei. Alte stagiuni montane, precum Aspen (2 400 m altitu- dine, 102 kem prt de chi) gi Vail (2 460 m, 306 km parti) in statul Colored, ‘SUA gi Banff-Lake Louse si Whistler Mountain din Canada completeazi inven. tarul de exceptie al acestei zone muntoase. ’Numeroase stafiuni montane din intreaga lume, dispunand de infrastruc- turi performante pentru turism, si-au gisit consacrarea prin organizarea nor ‘competi sportive de iarn incepsind cu Olimpiadele Albe (Cortina d°Ampezzo si Beluno in Italia; Grenoble si Albertville in Franfa, Saporo si Nagano in Japonia; Lillehamer in Norvegia 5.2.) sau campionatele mondiale ori regionale pentru diferite discipline sportive (schi, bob, sirituri cu schiurile) Lifturile din marite turnuri, pot fi si ele incluse in categoria transpor- turilor speciale, cel mai cunoseut exemplu fiind liftul din Tour Eiffel, la a carui platformnd supetioaid se gjume pe acest wale, ‘Transporturile pentru turism se reglisesc in sistemul internafional de trans- pporturi de toate felurile, constituindu-se ca suport al celor mai importante flu- uri de turism care domina planeta noastra. Stiidiul fluxurilor de turism, eu deosebire in plan international, este foarte dificil, el implicdnd demersuri complicate de nanirs pathasacialh. Cirenlatia in- divizilor dint-un loc in altul al planetei echivaleaza cu fluxuri active in plan ‘monetar, cultural, social, informational, toate ridicand probleme dintre cele mai diferentiate, fiecare individ fiind purtitorul unui model cultural personal (com- portament, niod de gindire, perceptie, viziune personal a realitsfii actuale gi vi itoare). De aceéa originalitatea activititii turistice const tocmai in acest trans- fer al ,consumatorului” spre ,produs", prin integrarea lui in aceste flucur, ex- trem de dinamice in timp gi spafiu, gi, in final, prin contactul cu elementele mo- tivationale care Ii justificd prezenta Tntr-o anuiiti zond de vilegiatura (tertoriul cu mediul siu fizie, cultura, socictatea, locuitorii ete), BBs, ‘Aceste activitii sunt precedate de o minutioas’ activitate de informiare, care un rol important fl au campaniile publicitare lanaaté de marii operat ia terai gi internationali iin punct de vedere spatial, fluxurile tariatioe oe por diferce de directionarea, amploarea, distanja si structura lor (Cazes, 1995): i fluxuri inter-regionale, precum cele practicate intre Europa de Nord si | Buropa Mediteraneani, America de Nord si America de Sud sau Australia $i | Noua Zeelanda spre bazinul turistic Asia-Pacific; } = fluxuri regionale, cu traiectorii mai mici gi fiecventi mare, cum ar fi fjccie care se tnregistreaz in teritoriul Uniumit furopene, al’ bazinulti | Asia-Pacific (dinspre Coreea de Sud si Japonia spre Hong Kong si Macao), in bazinul Peninsulei Baleanice, al Orientului Mijlociu ga. Fluxuti nationale, tipice pentru firile cu un ,produs turistic™ repartizat disproportionat in teritoriul national, situatie prezenti in Franfa (din zona nordic’ spre Mediteranii sau Alpii Francezi). SUA (fluxurile care pornese in zona Marilor Lacuri spre Florida sau California), Ungaria (spre Budapesta $i Lacul Balaton), Romania (spre litoralul Mari Negre sau valea Prahovei) ete, Analiza In timp a fluxurilor turistice permite evidenficrea a trei categorit }-de ritmuri evolutive. Acestea au In vedere, ca indicatori prineipali, numarul de ‘uristi sosifi si incasarile provenite din turism. Se disting astfel — ritmurile gi evolufia pe termen hung, corcspuntind wnei petivade Je teva decenii, din care relese evolufia progresiva sau regresiva a indicatorilor. Acest tip de analiza este important pentru surprinderea nor motivafit reale $i adoptarea, dupa caz, a unor solugii de extindere sau redresare a ofertei turistice. = analiza pe termen mediu, de ordinul unui decenis, care devine pertinent pentru demonstrarea cresterii sau a declinului nor zone ofertante, confirmarea Sau infirmarea unor deerzit luate; determindrile pe termen scurt, care pot clarifica variatiile inter-anuale J foarte mari privind sosirile, si, in legatura cu aceasta, hipersensibilitatea turis ‘mului la fluctuatiile mondiale gi, implicit, reactile sale imediate Pentru Romania sunt de asemenea marcante deplasirile din perioadele estivale ale unor importante esaloane de elevi si students spre taherale sealare gi studenfesti, mare parte subventionate (Vatra Domei, Costinesti, Eforie Nord, ‘Navodari, Cerbu si VanStoru — pe valea superioara a Ialomifei, Colibija — in Judetul Bistrta §.2.), in fanctieGeografia transporturitor IX. TRANSPORTURILE $1 MEDIUL INCONJURATOR Factor activ al modelivii peisajului geografic, alsturi de industrie, trans- porturile mondiale au atins apogeul in acesti ultimi ani ai secolului XX. Mare | consumator de energic, care este tot mai scumpa, clement poluant al mediului pce ‘transportul a intrat in impas. Daca se au in vedere automobilele, navele maritime si aeriene, remareim e& posibilititile tehnice depiigesc cerin- ele. Proiecte de ‘vitor prevad construcfia de automobile care pot circula cu 350-500 krn/h, supernave de 500 000-1 000 000 tdw, avioane de pasageri super- sonice cu 300°500 locuri, dar producfia acestora nu a inceput datorita limitelor impuse de consumul de carburanti, de poluarea fonici, de amenajarile unor ci rutiere, a unor porturi si acroporturi cu totul speciale. Probabil ci schimbirile ‘vor inforvoni o dati eu utilizares unor forme de energie, a ner nol materiale de constnuctic. ‘Transporturile vor trebui si facd fagd in viitor unui flux de mirfuri tot mai ridicat, dar nu la cote alarmante, deoarece dezvoltarea regionala va diminua fluxurile pe distange mari, Se vor intensifiea valorifiearea Oceanului Planetar, a celui aerian, inclusiv a spatiului cosmic, ceea ce va implica noi tipuri de tans- port ~ subacvatic, cosmic. Computerele, bincile de date, complexitatea inter conexiunilor la nivel mondial vor limita circulajia oamenilos, dar le vor spori accesul Ia informatie, 0 vor avea ,acasi". Se vor dezvolta cu precidere mi: Jjloacele de transport individual, ceea ce va duce la schimbiri in comportamen- ‘ul psiho-social al omului in relafille cu mediul Inconjuritor. ‘Transporturile gi spatiile cultivate Aparute, dezvoltate $i modernizate in Europa de Vest gi America de Nord, ‘ransporturile moderne au cAstigat teren in firi din toate continentele lumii. Ele au infocut treptat transporturile tradifionale, de 1a riesa $1 postalion, 1a automo- bil sau autovehicule performante, de la lotcd sau felucd (barca cu pinze egipteana),Geografia transporturitor Transporaurite $i mediul inconjurior an Tanavele de mare capacitate pentru persoane sau diferite alte utilitati aeronavale supersonice ori aparatura telegrafick de tip Morse la transmisiile moderne prin antalit oni file opie, “Transporturile de toate categoriile au penetrat la inceput in zonele popu- late, unde au contribuit Ia dezvoltarea lor economics, contribuind, in paralel, la ascensiunea unor regiuni vide, dar bogate in resurse gi insuficient exploatate da- toritt populatiei putin numeroase’ Ele s-au conturat inl timp ca veritabile mij- loace de extensie a ojcumenei planctare, impunind noi dimensiuni referitoare la organizarea spatiului, ‘Daca la inceput exploatarea pidurilor din Scandinavia s-a bazat aprospe cexclusiv pe plutirt, astizi constructia de cai ferate gi sosele a deschis noi pers- pective in utilizarea masei lemnoase sia celorlalte produse forestiere in nordul Suediei (Norrland), sudul Laponiei (Finlanda), nordul si partea.asiaticd a Federtie! Rise, uncle zane de padnre nenatorialk (plitsrital peactioat pe ivi ile Irrawaddy si Mekong ~ Peninsula Indochina) etc. in majoritatea lor, oragele au la origini exercitarea unor functit legate de transport: fie aprovizionarea cu ap si cirbuni a locomotivelor (180-200 kan), dotarea cu combustibili (cArbuni) a navelor (Aden-1939; Djibouti-1888) sau kerosen a aeronavelor (Anchorage-Alaska-SUA). “Apulia sulusilor de vale foul a condus fc ba deevollarea veukilon aycedic, devenite ulterior orase infloritoare (ex.: de-a lungul caii ferate Londra-Edinburgh {In Marea Britanie, Harbin pe primul Transsiberian 5.2.) Tot de dezvoltarea trans- porturilor este legati crearea unor orase in vecindtatea unor puncte de transbor- dare (R.D.Congo), acolo unde tansporturile fluviale sau lacustre fac jonctiunea ‘cu cele terestre (oragele de la Marile Lacuri-SUA gi Canada, orajele situate de-a fungal fluviului Obi ta finutal Tiumen ete.) sau ta apropierea majoritagii porturilor ‘maritime ale Jumii e ned din Antichitate transporturile maritime au stat la baza unor mati transformiri structurale in domeniul agriculturii, mai ales a celei furnizoare de produse pentru piaja externa, cu deosebire in diverse regiuni din jurul Marii Mediterane Au fost Ia ineepmt Egipnil, Sicilia, Rama,care devent ‘cuts piafi a grdului, precum $i nordul AGrieii (Tunisia) ori Andalusia (Spania) care furnizau uleiul de masline. In, ultima parte a Evului Mediu, aceleasi trans- porturi maritime adue tn prim plan'vocajia de granar 4 Cémipiei germano- poloneze, a dezvoltirii viticulturi si legumiculturii pe coasta atlantic a Franfei ‘$a. Mai tarziu, aceleasi transporturi contribuiau la transferul cartofului din pla- foulile audine in Euiopa, « colonialelor (piperul din Benin yi culyoarele din Guineea) spre piejele Europei (Italia, Grecia, Turcia), a cafelei din Nigeria si Brazilia, a arborelui de cauciuc (Hevaea Brasiliensis) si a palmicrului de ulei din Brazilia spre tirile din Peninsula Indochina $a. Numai in portul Lisabona, in perioada 1500-1550, se descarcau anual 4 000 de quintale de coloniale africane (Meyer, 1990). 3 ‘Descoperirile geografice au adus mari tansformiri ale spafillor cultivate pe intreaga planet prin adaptarea lor la cerinfele, din ce in ce mai diversificate, fle piejelor, cu deosebire europene, Este cacul extimderit vultusilor arouative $i ‘a tutunului, urmate de cele din seria textilelor (secolele XVII-XVIID solicitate din ce in ce mai mult pe piejele Europei si Asiei (bumbacul, cénepa, iuta etc). ‘Un rol important au avut transporturile in aparitia si expansiunea culturilor ido trestie de zahar inc& din secolul XVI in arhipeleagul Oceanului Atlantic. Insulele Azore si Capului Verde (1528); Sto Thomé (1526) avand culturi tugheze; Insulele Canare, avand culturi spaniole. Adevirata extindere a culturilor de acest gen a avut loc in Bravzia (de la 110 plantatii In anul 1570, la 235 in anul 1628). Trepsat, ele au patruns in Furopa, in bazinul Mirii Mediterane ‘Mari modificari in structura spafilor cultivate din Europa au fost aduse © ‘dati cu translatarea culturilor de porumb din spajiul Americii de Sud (zona Rio de la Plata ~ Argoutine), porumbal find produsul care, la inceputurile eultiva ‘sale in Europa, a salvat de la foame intregul continent. Porumbul a fost la incepu- ‘uri providential pentru dezvoltarea civilizatiei amerindienilor, numeroase aseme- “fea’eulturi fiind semnalate in apropierea asezirilor vechilor civilizafii incase sau } spatiile agricole din Peninsula Italicd, Germania de Sud gi Campia Dundtii, ) SPN" Conchidem asupra rolului transporturilor asupra modificarilor fundamentale din structura torenurilor cultivate, eferindu-ne la cultura ceaiului si a orezulwi 1.Geografia” ceaiului este deosebit de complex’. .Mica iarba,atat de dragi | ui Voltaire, sa rispindit din China de Sud pe dou e3i de transport diferite. | Prima urma drumiurile greoaie ale Siberiei, de-a lungul pid } steqort ye cave poregrinit rugi au dus ccaful In zona Pacificul lufui XVII, dezvoltarea acestei culturi flind specificati in prevederile Tratatului |“ Nertclunsk (1689) si dezvoltarea serviciilor de caravane regulate intre China si Rusia (1698). A doua cale de transport, care a favorizat cel mai mult dez- voltarea eulturii de ceai, a fost cea a apei, in principal cu destinatia Londra. Ea imensul imperiu anglo-saxon a} ceaiului, extins de la Londra Ia Philadelphia si Boston (Meyer, 1990). © alts cultura care s-a rispindit rapid in intreaga lume, beneficiind de rolil important al transporturilor, a fost orezul. Element fundamental in evolutia ccivilizafiilor din Extremul Orient, ofezul este mentionat in culturile din Mesopotamia gi Siria In primele secole d Hr. Coribiile arabilor aveau si-Itrans- pric in intregul bazin mediternican gi pe coaata de oot a Affieil. Prin oaracte Fisticile Sale de a putea fi'conservat si preparat, precuim si prin calitatile sale mic tritive, orezul a devenit hrana de bazi serviti la bordul navelor eu care s-au _ efectuat marile expeditii maritime si s-au realizat marile descoperiri geografice, Navigatorii spanioli sunt cei care au purtat* aceasti cultura in Arhipeleagul ‘Antilelor, iar mai tarziu in Mexie.SS Transporturile si mediul Inconjuritor 213 ‘Adevarata expansiune a culturilor de orez. se plaseaza in secolul XVII, find se bucura de o mare popularitate in Brazilia, datorita navigatorilor por, tughezi si in sudul SUA, unde au fost infiintate de catre spani Transporturile sunt cele care au contribuit, in acelagi timp, la transfor miirile in plan demografic prin transferul masiv al forfei de muncé necesare schimbarii noilor spajii cultivate. Acest lucru a devenit cu atit mai necesar eu ‘eat cerinjele pietelor de desfacere, indeoscbi curopene, pentru produscle de este mari (cafea, bumbac, cacao, tutun, coloniale, ceai 9.2.) au crescut vizibil Jn a doua parte a cecolului XIX 9i inceputal sevululai A. jin acest interval de timp, SUA au primit 34 mil. de imigrangi tina-7,4; Brazilia-4,5, Australia-2,0 ete Forta de munca chinezi a contribuit din plin la punerea in valoare a noilor suprafefe agricole din Asia de Sud-Est, dupa cum cea indiana s-a indreptat spre teritoriile apartinand coroanei britanice. ansporturile feroviare si rutiere dezvoltate in partea central-vestica si de nord a SUA (Wisconsin, Minnesota, Dakota de Nord si de Sus, Iowa, Nebraska, Kansas s.a.) au contribuit din plin la dezvoltarea culturilor de grau i porumb asociate dezvoltirii extensive a cresterii animalelor. Legiturile facile asigurate cu porturile de la Atlantic au deschis calea rapida a exportului de produse $i de7voliaren simultani a traficului maritim vrachi ‘Asemenca situafii privind aparitia unor spafii agricole nou cultivate sau, dupa caz, remaniate, o data cu dezvoltarea transporturilor pot fi exemplificate i pentru alte zone ale planciei. Este cazul Pampusului din Argentina, fara de- Yeniti granarul Americii Latine gi al Terrei gi,unul dintre statele mari cresci- toare de bovine pentru care dezvoltarea tansporturilor feroviare a. fost covargitoare. In mod similar, transporturile feroviare din spafiul Ucraine! $1 PArtii Europene a Rusiei (zona Moscovei, a cursului mijlociu al Volgai) si a ), aferente efectulsi de ser8 prin reduicerea statului do oz0n, aa an 6 in SUA) Visoucn bensinel fa plumb In SUA a.condus . If Ploile acide yi picrderile de viti omenest in nccidentsle de waft, au accentuat ine or de nove cx 88% pant tn anul 1998, Japonia comercia- ff tendingele de revigorare-a transportulut ferovian, dind impulsul necesar dez- lizeaza benzina fara plumb care reprezinté 95% din praja combustibililor. Tartle Yoltdrii in viitor a ci ferate de uaaini vite Intre oraye yi zone cu Oo mare der Uniuaii Buropene ae confrunts, deopotriva, cu cregleri ale consumuilor si, im- {| Sitate.a populatii. Studiile elaborate la nivel intemaional au scos in evidenta plicit ale cmisilor de noxe (Franta ~ 54%; Germania ~ 73%; Marea Britanie~ ff ¢8 milocul de transport actual cel mai adeevat in raport cu medial inconjuritor Been) se ‘ sch mai mare parte a transporturilor este inegala din punct de vedere al Calea fora este cu siguranfa cel mai nepotuant mijloe de transport in- Jeet te Le rucit, de exemplu, in transportl de cilitori pentru acceasicapacitate. emaatia Geografia transporturilor Orasut ‘GermaniaEs] Geografia ransporwurilor a3 ‘de substanje periculoase pentra sinitatea oamenilor de 8,3 mai miei decat in transportul eu autoturisme si de 3,3 mai mic& decat in transportul naval. Tn tansportul de marfa, conSumul de energie pentru sutuvamioane este de aproximativ 7 ori mai mare deeat in transportul pe calea ferats. Avantajele c3ii {erate iau in considerare wansporturile pe liniile electrificate, eare nu sunt de- + pendente de combustibil. Problema poluirii atmosferei de catre autovehicule este prezenti inci in scie normative fate vec Inca din anu 1954, codul rte fancez ainsi Togula ci avehiculele pu trebuie #8 emith fum, gaze toxice corozive sau miro- Sitoare in Condifii susceptibile de a incomoda populafia sau 38 compromiti sind- tatea gi securitatea publica “Aceasti norma juridica igi are originea in dispozitile internationale si eu- ropene (Regulamentul nr. 15 al Comisiei Eeonomice ONU pentru Europa, seat la Acordul de la Genova din 20 martie 1903 privind adapfarea conditiilor ‘uniforme de omologare a echipamentelor si pieselor vehiculelor cu motor si @ directivelor CEE), i : ‘Pentru evitarea si diminuarea acestui tip de poluare (reducerea compusilor sulfarosi $1 ai plumbului) numeroase fri au renunfat la plumbul introdus in ben2- ina (Franga, SUA, Canada, Rusia, Japonia) alte numeroase state din intreaga lume nclusiv Romina) treciind la echiparea autovehiculelor cu sisteme de scicafic poxelor de tip catalizator, pentru neutralizarea acestora din gazele de esapament. ‘Un aspect deloc neplijabil al poluarii provenite din transporturi il consti- tuie zomotul care a devenit dezagreabil indeosebf in orage, in zonele riverane ‘arilor axe de citculatie sau proximititile acroporturilor. "i fearte incomodate Transporturile si medial ‘inconjurdtor Circulatia rutiors Ba) oo 5 70 ener] Germania | 54,50 20,20 330 3.80 0.30 Fran 54.40 33.10 76,60 3.50 2, eC 720,00 10 30 = lands Eivetia S400 200 | 196 400 20 A) Origines zgomotulul in oragele Germani ‘mit nivol de zgomot in Europa (decibolicizc) (e pontra unele (ar) ‘Sura: CEMTOCDE ~ Transport ef environnement, ‘Session ministovale, OCDE, Parts, 1999 Zgomotul provenit din transporturi rezulti din rulajul prevrilor sow al sij- loacelor feroviare, al motoarelor, mecanismelor de frinare gi avertizare, con Jjugiindu-se cu emisiile poluante. A Un sondaj efectuat in Germania arati ci circulatia rutier’ este prima responsabila pentru poluarea sonor’. Efectele,acesteia stau la originea a nume- roase tulburari ale organului auditiv, accentlarea stirilor de somnoleng, res Ponsabilitatea privind unole afbotiuni ale aparatului digestiv sau cardiocvasculan, ‘cresterea morbiditiqil datorita unor cauze psihologice 5.2, Proportia populajici mondiale supuse noxelor chimice sau sonore creste eu deosebire in marile orase si de-a lungul marilor edi de comunicaf __ Una dintre problemele cheie in domeniul poluarii rezultate din transpor- turi o constituic cauciucurile uzate. Anual, in SUA sunt abandonate 240 mil. de ‘cauciucuri, care alimenteaza stocul de 2 mld. de pneuri folosite si abandonate Ele prezinti un pericol real pentru incendii sau se pot constitui in focare de Transporturile acriene produc, de asemenea, cantititi mari de noxe, care, ‘emanate in atmosferi, provoacé mari perturbafii asupra componentelor acesteia, Poluarea provocati de aeronave. a apei, a acrului cit gi a celei fonice exte wna dintre cele mai grave, ficdnd imposibili viaja celor care locuiese in apropicrea acroporturilor. Acest impediment a condus la restricfionarea zborurilor super sonice peste continente si zonele intens populate, Emanafille de gaze 51 aivelul Zgomotului au constituit citeva daic alarmante legate de poluarea produsa de ‘mai jos eateva din aceste consecinje nefaste*: 7.175 mil. kg de chimicale produse prin ardeses venbustibiliior, eibérate la decolare gi aterizare pe aeroporturile americane in 199! + Intre 800 si 2 400 mil. Ide ap rezidualé produsS anal de avioane in SUA; aw asa orcad cst a cap pe m Greate ralors 5 25:00 po ee Gireulaie aeriand a 7650 Greate Toroviars 73 3.90 Faia 2 3.20 ‘Stadioans| 73 720 Circulatia feroviars aronave. Redi Eco 35 ©. sri sae aa} Germania] 73,00 3.00 7100, 0.507 0.10 Frente a0) 0.80 0.40 0.18, 0.10 eae: 20 0.10 = e “ ie 0.50 04 ‘ ‘Evetia | 20,00 00) %00, 700 004] Geografia ransporturilor + 219 substane organice volatile glsite In acrul din jurul aeroportului ‘O'Hare, Chicago; + 3,6 km ar putea cAlitori o persoana cu un autobuz folosind aces can- titate de energie pentru a se deplasa I km cu avionul; + 1,5.kmar putea cilitori 0 persoana cu un avion folosind acceasi canti- tate de energie pentru a se deplasa 1 km cu masina proprie; + 30 000 de zboruri se desfigoara pe teritoriul SUA in ficcare zi; ‘sen 160% va creste numarul de cAlitori in anul 2000 fat. de 1979; * cu 85% va creste numirul de calitori pind in anul 2020; + 291,445'1 de combustibili fi sunt necesare unei persoane pentru a ajunge de la New York la Los Angeles cu 0 cursi comercial; + 13% din emisiile de gaze din transportul global se datoreazA transportu- ui aerian; 40 uid dulari au fost acordate de Congreaul american pentrs constructia ‘si modemizarea aeroporturilor in anul 2003; +3 mil. kg de alune au fost vandute de fermieri companiilor aeriene fiecdre an in ultimul deceniu. nefaste adue fn procesul polwirii transporturile efectuate pen- ‘tru scopuri militare. ‘SUA 51 CSI au consumat in scopuri militare in anu! 2000 peste 65 mil ‘combustibil, iar pe plan mondial 30% din combustibilul pentru avioanele reac- toare este destinat scopurilor militare* Departamentul Apirarii’ al SUA a consumat in anul 2000 aproximativ 40 mil. te-p., adici 5% din necesarul de petrol al SUA, reprezentind echivalentul ‘celui afectat consumului de petrol urhan, in SUA, timp de 14 ani (Brown. 1999). ‘Consumul de petrol al Pentagonului in timpul Razboiului din Golf si Conflictului armat din Irak s-a situat Intre 20-40% din consumul total al Confederatici americane. ‘Evaluarea impactului transporturilor militare prin poluare este greu de re- alizat deaorece statisticile privind poluarea industrial a atmosferei nu fac dis- ‘inctie intre wansporturile Civile yi cele imilitac. Ecologistul german Gunar Seitz apreciazi c& operafiunile militare daw 610% din emisiile poluante din atmosfers "La sfirgitil. anilor 1990 avioanele militare consumau 48 mil. t com- bistibil, emitind ia atmosferd: 865 mii t de CO, 178 mii t de hidrocarburi, 375 mii t de azotati (NO>) si 40 mii t de SO © "Emiaiile de catbon, corespunzitoare consumului de combustibil al reac~ toarelor militare depigeau, th acelagi an, 37 mil. t Toei ont ee i hres ae) mean st SitSsteset year se nome cr por tote amr SUA ORS man Transporturile si medial Inconjurdior “Aisa se, cu sigan aul Gini calm af mast geoerater do beta toxice din SUA, Fentagennl a produs inure 400 mil 300 ei scot totes Svat dc primate sommn in indta sini aman aul dintre cle tal imports loucate alo medial pooper epee uni peecs dent de aenv de phe prove Se anor et pa mirlor i oceanclon» vaneao ~.__ A ajung 0, obisauiaph deversaiea de citre nave a unor,mari-cantii de Feaiduor et deoecharehidrocarburn tnarensborl,tnterdcfa eae pn Gocumenicie de erepe mternapona mess prvind evita pout de orice | feta marilor i ceesnelor et chdati cu buna gin{s, provocdndtr-eo ari dane scosismelor aevatice, infustoctuslor de tanspors,tarem # = umane din zonele de (arm. mae Sa oreo Problomele protetei mediufui marin al Rominii sin reglementate de Legon 197 din’? gust 1990 (publica im MO nr 99 in 9 met 1990), Privind repitmal juridical apelor maritime inerioure al mar lertorale onet contgue ate Romane! are in art. 30 tiptcmiceyteorganele rong ompetnte sf stableasc gt prvind prveniren, reducer gt teafieren re (ciucla poles soot ria ge expe tase ypestaea scat portr in pele maritime atrfoare sim marea tetris ale Romie * © rain essin excte diga vice tnaipe eau tg nor dota mcioee eximscoren feted nag ‘nif au alt miur 9iproduacinterise do logile Romantei ta mare trto> ‘ald pele mmaritine interoure qth porte Romie ‘Nameroase alte convenfii cu vocajie mondialii la care gi Romania a ade- rat vizeazA protectia apelor mirii impotriva poluirii cu hidrocarburi*®.. Prima Conferina posthelici a dreptului marii (Geneva, 1958) +a incheiat ‘eu adoptarea, Ia 29 aprilie 1958, a patru convenii deosebit de importante privind: = Pema inege an 4 din Lege ne. 17/1980, connie ape marie ineriaare af Romine! supa dep site mire rma Hine Je, o rt eye SOOM et clematis gd i a oii porta perme nr ea O RT se elie tre aan ae charac, gee a eee i eae ee ES I nm ae re a Face cere ence ea ae oes ert eee ee Sosa pee emo ome eee ae anes aes espe peepee acre eaten areas226] Geografia transportu ior Transporturile sé medial inconjurator 1) marea teritoriala gi Zona contigua 2) marea liberd; 3) platoul continental; 44) pescuitul si conservarea resurselor biologice in largul mirii. A fost adoptat, cu acest prilei, un protocol de semnare privind reglementarea obligatorie a ‘iferendetor. ‘Conventia international asupra intervensiei in area liberd im caz de accldente ce antrenead sau pot antrena 0 poluare cu hidrocarburi (Bruxelles, 39 octombrie 1969), Potrivit acestei Convent, statele pot lua mAsuri in caz de fccidente care antrenea74 pericolul unei poluari a marii teritoriale gia yarmului Ga hidrocarburl, cu coudijia 2 uu aduc atingere principiilor care guvernea7 regimul juridic al mari libere. ‘Conventia asupra raspunderli civile pentru prejudiciile datorate poluarit ‘eu hidrocarburi (Bruxelles, 28 nojenbrie 1969). Are ca obiect garantarea une! in- ‘Semnizafii echitabile persoanclor ce au suferit prejudicii in acest mod: tinde si Sdopee seguli de pencedura uniforma pe plan international; reglementeazi drep- ‘ul vietime, ‘Conventia referitoaré la prevenirea poludril marine cauzate de operafi- nile de imersare efectuate de editre nave $i aeronave (Oslo, 1972) este prima ‘conventie care are in vedere nu numai hidrocarburile, ci toate substanjele no- ‘ive luate in considerare dupa gravitatea pericolului pe care acestea il reprezinta. ‘Srticolul 13 obliga statele eontractante sa se angajeze ca prevederile Cuuventici {i fie aplicate navelor gi acronavelor inmatriculate pe teritoriul lor, celor incir- ‘ate pe teritoriul lor cu substanfe destinate imersarii, precum si navelor si acron- Gvelor strSinc, binuite a voi s& procedeze Ia scufuindari in apele lor teritoriale. ‘Converitia internajionala pentru prevenirea poludrii de cdtre nave (Linntsa, 1973) are ca obicctiv conpervarea medivli marin prin obtinerea com- pletei eliminari a polwarii internafionale cu petrol si alte substange duntoare si Bi minimalizeze accidentele de deversare a acestor substanfe. A fost modificati prin Protocolul de la Londra (17 februarie 1978, iar Romania a aderat la aceasté ‘Conventie prin Legea din 6% martie 1993, publicati in M.O. nr. 57, din 18 mar- ‘ie 1973). Conventia se aplic& navelor sub pavilionul unei fri semnatare, pre- cum si unor nave fir pavilion al unei fri din Convenfie, dar care sunt ¢x- ploatate sub autoritatea acesteia Conventia Naflunilor Unite asupra dreptului mdrit (Montego Bay-Jamaica, 10 decembrie, 1982), document ce consacra un intreg capitol pro- tectiei i conservirii mediului marin, Se instituie reguli si obligafii inter- hnatfonale, Intre care: obligafia stawlor de « couscrva gi proteja medial marin, ‘precum $i dreptul suveran de a exploata resursele naturale. Conventia prevede Inisuri de prevenire, reducere gi control a poluirii; formele de cooperare glo- ‘als gi regional, asistenfa tehnic&; regulile intemafionale si legislatia nafional care s4 previnds, 68 reduc sau si controleze poluarea. Nomeroase zone iaritime intemafionale sunt provsate ta finotie de specitiel lor si de caracterstiile legate de regimul poli, suscle de coasts sau cele navale (matile Mediterand, Baltics, Norduls, Caraibelor, Neagra) cu Iasurt i preveder corespunzstoae de proto 2 a Se see Ia cAteva aspecte legate de prevederile privind ‘onvenja cu privine la protecia apelor Mari Negre impotrva poludri, sn ‘ath Ia Bucursth la 12 aprilie 19920 un deni “Marea Neagrl are 0 pervonalitate ecologic8 nick pe Terra prin cel putin patru caracteristici: = enceieer pore Dest nc ___b) prezenta unui bazinhidrografe care euprine imy se de u- vii si mit (Dunia este al dllce flavin sl Buropel dupa Volga ft prcurge 11075 km pe teroriul Romani, .adundnd, direct sau indirect, peste 95% din urile Romaniel

S-ar putea să vă placă și

• Logistica - Carte

  

  Document94 pagini

  Logistica - Carte

  Alex Ciob

  Încă nu există evaluări
• Contracte Si Documente de Transport

  

  Document81 pagini

  Contracte Si Documente de Transport

  AlexBulgaru

  100% (1)
• Cartea PMA

  

  Document1 pagină

  Cartea PMA

  Bogdan Gorcea

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Circuitul Electronic

  

  Document8 pagini

  Circuitul Electronic

  Bogdan Gorcea

  Încă nu există evaluări
• Laborator 5

  

  Document7 pagini

  Laborator 5

  Bogdan Gorcea

  Încă nu există evaluări
• Servodirecțiea

  

  Document5 pagini

  Servodirecțiea

  Bogdan Gorcea

  Încă nu există evaluări
• Lucrarea de Laborator Nr.5

  

  Document13 pagini

  Lucrarea de Laborator Nr.5

  Bogdan Gorcea

  Încă nu există evaluări
• Lucrarea de Laborator Nr.4

  

  Document5 pagini

  Lucrarea de Laborator Nr.4

  Bogdan Gorcea

  Încă nu există evaluări
• Lucrarea de Laborator Nr.3

  

  Document9 pagini

  Lucrarea de Laborator Nr.3

  Bogdan Gorcea

  Încă nu există evaluări
• Laborator 1

  

  Document1 pagină

  Laborator 1

  Bogdan Gorcea

  Încă nu există evaluări
• Lucrarea de Laborator Nr.6

  

  Document10 pagini

  Lucrarea de Laborator Nr.6

  Bogdan Gorcea

  100% (1)
• Marina 5

  

  Document54 pagini

  Marina 5

  Capitanescu Violeta

  Încă nu există evaluări
• Studiu Asigurari Transport PDF

  

  Document32 pagini

  Studiu Asigurari Transport PDF

  Bogdan Gorcea

  Încă nu există evaluări