UNIVERSITATEA Bucureti Facultatea de Teologie Ortodox Patriarhul Justinian Catedra de Sistematic

DISCIPLINA

Sociologia Religiei
- suport de curs, varianta de lucru

Atenie !
suport de curs, orientativ, pentru u"ul studentilor# se va completa cu lectura $i$liogra%ica recomandata#

SC&P'( C'RS'(')!

Asimilarea, aspectelor teoretice si practice de sociologia religiei pentru a putea analiza si cunoate modul de manifestare a religiozitii in societatea contemporana romneasca si europeana si a relaiilor dintre comunitile sau reprezentanii vieii religioase si societate, n vederea nelegerii situaiei actuale a Cretinismului si a altor religii att pe plan european cat si internaional# formarea unei atitudini corecte si responsabile fata de pluralismul religios si fata de valorile fundamentale ale democraiei si drepturilor omului.

Anul universitar 2
! Bucureti !

!"2 #

STRUCTURA CURSULUI ! Se"e#trul al II ! lea a. $lemente de istorie si teorie a %ociologiei &eligiei b. &eligia ca fenomen social A* +lemente de istorie si teorie a Sociologiei Religiei #. %ociologie generala si %ociologii de ramura' sociologia religiei 2. &elaia sociologiei cu alte tiine socio ( umane) *eologia +antropologia + tiinele economice+ politice ,. -rimele preocupri concrete pentru studiul i nelegerea societii' fondatorii sociologiei si contribuia lor la dezvoltarea metodei de cercetare sociologica si a temelor de analiza a fenomenului religios .. $mile /ur01eim si %ociologia &eligiei in 2rana Contribuia scrierilor lui $. /ur01eim la nelegerea i dezvoltarea societii %ociologia' &egulile metodei sociologie ( #3!4. 2ormele elementare ale vieii religioase " #!#2. 4. 5a6 7eber ' Cercetri de sociologia religiei si economie ( $tica protestanta si spiritul capitalismului 8#! ."#! 49 :. %tudii de sociologie si sociologia religiei in &omnia' ;. /umitru /rag1icescu ( studiile de psi1osociologie romneasca' 3. /imitrie <usti ( monografia. ,* Religia ca %enomen social# diversi%icare, plurali"are si pluralism religios in Rom-nia #. 2. ,. .. 4. :. ;. =iata religioasa din &omnia in perioada comunista' >imitele libertii religioase in perioada comunista' 5utaiile religiosului n societatea contemporan <lobalizare " glocalizare i mondializare %ectele si noile micri religioase n conte6tul fenomenului de secularizare ?ntegrarea europeana Aspecte @uridice privind libertatea religioasa in legislaia din &omnia si in tratatele A.$. 8Carta europeana, *ratatul constituional, *ratatul de la >isabona"2 ;9. ******************* Bibliografie ***SECRETARIATUL de Stat pentru Culte, =iaa religioas din &omnia, Bucureti, Paideia, 1 ! ed a ??"a, Bucureti, Bi"antina, #$$%! ed a ???"a, Bu"&u, Tipogrup Pre'', #$$() ***SECRETARIATUL de Stat pentru Culte, >ibertatea religioasa in conte6t romanesc si european, Bucureti, Bi"antina, #$$%) A*ABRIA+, ,ircea, %ociologie <enerala, In'titutul european, Bucure'ti, #$$-) B.R./I0, Irena, *r"egor" BABI1S0I 2ed)3 BeC &eligious -1enomenona in Central and $astern $urope. 0ra456 2Polonia3, 1 7) B.U8.+, Ra9:ond 2coord)3, *ratat de sociologie, Bucureti, ;u:anita', 1 7) CIPRIA+I, Roberto, 5anuel de sociologie de la religion, Pari', l<;ar:attan, #$$=) CUCIUC, C)! *;E.R*;E, ,anuela, &eligia n legislaia din &omnia, Bucureti, #$$1) CUCIUC, Con'tantin, &eligii care au fost interzise n &omnia, Bucureti, *no'i', #$$1) CUCIUC, Con'tantin, &eligii noi n &omnia, Bucureti, *no'i', 1 >) CUCIUC, Con'tantin, %ociologia religiilor, Ed) ?unda@iei Ro:Ania de :Aine, Bucureti, #$$CUCULEA, 8aniel *abriel, >ibertatea religioas n &omnia, Bucureti, 1 ) 8UR0;EI,, E:ile, %ociologia, regulile metodei sociologice, Bucure'ti, Antet, #$$%) 8UR0;EI,, E:ile, 2ormele elementare ale vieii religioase, Iai, Poliro:, 1 %) *;E.R*;E, ,anuela, &eligie si sc1imbare sociala in &omnia, ed) ABi', Iai, #$$=) *R.SU, 8r +icolae, $senele sociologiei, Bucureti, ,ilitar&, 1 7) *I88E+S, AntCon9, %ociologie, Bucure'ti, ed) Bic All, #$$1) *USTI, 8)! STA;L, ;), %ociologie romneasca ( monografia, teorie si metoda, Paideia, Bucure'ti, 1 ) TD+ASE, Lauren@iu 8), -luralite religieuse et societe en &oumanie , Peter Lang, Bern, #$$() TD+ASE, Lauren@iu 8), $voluia societii contemporane din perspectiva vieii religioase) globalizare, secularizare, pluralizare, B5&, in Anuarul 2*D ( Aniversitatea Eucureti, ed) UniE) Bucureti, Bucureti, #$$>, pp)%#%F%-=) G.ICU, ,alina, &omania religioasa, In'titutul European, Ia'i, #$$7) /EBER, ,aB, %ociologia religiei, ed) Teora, UniEer'ita'F colectia Logo', Bucure'ti, 1 /EBER , ,aB, $tica protestanta si spiritul capitalismului , ed Incitatu', Bucure'ti, #$$-) *******************

No$iu%i &e%erale de Sociologie Fntrebrile %ociologiei Care e'te obiectul cercet&rilor 'ociologiceH /rigCt ,ill' 21 1> F 1 >#3, preci"a caIanalitii cla'iciJ ai Eie@ii 'ociale au Kncercat '& r&'pund&, in general, la trei grupe de Kntreb&ri, i anu:eL ICu: defini: 'tructura 'ociet&@ii in care trai:H Cu: difer& 'ocietatea Kn care tr&i: de alte orAnduiri 'ocialeH Care e'te, Kn interiorul 'ociet&@ii, 'e:nifica@ia fiec&rei tr&'&turi particulare pentru continuitatea ei i pentru tran'for:area eiHJ 2 ,ill', 1 % M1 7%, -%3) 8ac& pri:a intrebare 'e refera la structura social, a doua intrebare are Kn Eedere sc1imbarea social, iar cea dea treia 'e concentrea"& a'upra 'tudiului per'onalit&@ii i a raporturilor indiEid N 'ocietate) Ontreb&rile pe care i leFau pu' i continu& '& i le pun& analitii 'ociali Ki fr&:Ant& i pe oa:enii obinui@i, f&r& a aEea o i:agina@ie 'ociologic& educat&, 'i'te:atic&) Cine 'Fa Kntrebat Kn decembrie #!3! ce 'ocietate Eo: edificaH Cine poate '& r&'pund& a"i la KntrebareaL Prin ce 'e diferen@ia"& noua 'ocietate de cea care neFa: de'p&r@itH Cu: influen@ea"& econo:ia de pia@& a'igurarea drepturilor o:ului i un trai decent pentru fiecareH .a:enii 'e Kntreab&L de ce a cre'cut eBplo"iE infrac@ionalitateaH 8e ce au 'c&"ut produc@ia i niEelul de traiH Care 'unt cau"ele eBtinderii ca o plag& a corup@ieiH Ce fel de oa:eni 'unt cei care iFau 'cCi:bat in'tantaneu conEingerile politice declarateH Prin ce 'e caracteri"ea"& Kntreprin"&torul ca tip u:an i:pu' de 'ocietatea Kn tran"ac@ia de la totalitari': la de:ocra@ieH Cu: 'e eBercit& Pu'ti@ia 'ocial& Kn perioada de tran"i@ie po'tFco:uni't&H Cu: 'e raportea"& Bi'erica .rtodoB& la toate 'cCi:b&rile 'i :uta@iile pe care le tr&iete 'ocietatea conte:poran& atAt cea ro:anea'ca dar i cea european&H Petru a putea da r&'pun' la toate ace'te Kntreb&ri face: apel la 'tudiile 'i anali"ele 'ociologice) IntrFo 'curta defini@ie pute: afir:a c& 'ociologia repre"int studiul structurilor .i comportamentelor sociale* On cercetarea 'ociologic& ade'ea 'unt abordate te:e cu: ar fi 'tructurarea pe cla'e a 'ociet&@ilor :oderne, fa:ilia, infrac@ionalitatea, religia, etc) CAnd Eorbi: de'pre sociologie Kn@elege: ca e'te o tiin@& care are :etode i :iPloace 'pecifice de inEe'tigare a feno:enelor 'ociale, :iPloace Eerificabile e:piric) Becesitatea cunoaterii tiinifice a fenomenelor i proceselor sociale. Pe ba"a ob'erEa@iei obiectiEe, utili"AnduF'e :etode adecEate, pot fi ob@inute enun@uri e:pirice cu Ealoare de adeE&r) +u Kntotdeauna ceea ce Eede: eBpri:a realitatea) OntAlni: in filo"ofia engle"a a 'ec) al QGIFlea ur:&torul eBe:pluL
%c1ilodul care c1iopt pe un drum bun poate ntrece trpaul care alearg pe un drum greit. 5ai mult, cu ct trpaul care a greit drumul alearg mai repede, cu att sc1ilodul l las mai n urm.

8eFa lungul i'toriei 'Fau i:pu' :ai :ulte :odalit&@i de pre"entare a adeE&rului de'pre realitate 2/alter /allace F 1 713) Pute: identifica patru a'tfel de :odalit&@i)
#. 5odul autoritarian s"a afirmat n antic1itate, dar continua si in prezent. -reoi, regi, preedini sau savani se consider c ar avea atributul natural sau supranatural de a produce adevrul. /eci adevrul era garantat de calitile de e6cepie ale productorului enunurilor. 5odul autoritarian se ntlnete azi ca apel la argumentul autoritii. 2oarte apropiat de modul autoritarian prin mecanismul de producere a adevrului este modul mistic, n care starea de tran confer profeilor, prezictorilor, marilor mistici calitatea cunoaterii adevrate. 5odul logico"raional se centreaz pe logica formal. %e face apel la Gprimele principiiH i prin deducie se stabilete adevrul. -rincipala gri@ const n rigoarea @udecii logice, fr a se urmri corespondena cu realitatea. $ste specific filozofilor si teologilor. Fn fine, modul tiinific de determinare a adevrului mbin preocuparea pentru aplicarea corect a metodei de cunoatere cu observaia riguroas a fenomenelor. 5etoda tiinific asigur de"subiectivizarea cunoaterii, oferindu" ne empiric o imagine despre lumea ncon@urtoare aa cum este ea n realitate, i nu aa cum i apare unui individ la nivelul simului comun. 5odul tiinific reprezint astzi principala cale de cunoatere a comportamentelor individuale i de grup, a faptelor, a fenomenelor i proceselor sociale.

2. ,. ..

/efinirea etimologica a termenului de sociologie Ter:enul creat prin PuBtapunerea conceptelor de 'ocietate i Ilogo'J a dat natere unei noi di'cipline de 'tudiu nu:it& I'ociologieJ)Eti:ologic, denu:irea do:eniului de 'tudiu al 'ociologiei proEine de la cuEAntul latine'c socius, Fia, Fiu: R tovar, aliat i de la cel grece'c logos R raiune, 3

de'e:nAnd Kn 'en' larg .tiin/a socialului* Aadar KntrFo defini@ie 'curt& pute: afir:a c&L sociologia este studiul .tiin/i%ic al structurilor 0institu/iilor1 sociale si al comportamentului .i rela/iilor sociale* Ea nu e'te un 'i:plu di'cur', :ai :ult 'au :ai pu@in profetic de'pre 'ocietate 'au de'pre tendin@ele i Eiitorul ei ci e'te o di'ciplin& tiin@ific& :odern& care 'tudia"& faptele i :anife't&rile 'ociale, adic& tot ceea ce pri:ete Eia@a i co:porta:entul o:ului Kn 'ocietateL rela@iile fa:iliale) Practicile culturale i religioa'e, Eia@a politic&, etc) Sociologia e'te o di'ciplina acade:ica i:portanta care ofer& o interpretare 'i o intelegere 'tiintifica a 'ocietatii) 8e'pre 'tudierea 'ociologiei, Peter Berger, 'ociolog engle", afir:a ca e'te un I univers intelectual pe care l consider in mod special pasionant si important' 8...9. %ociologia face parte dintre distraciile academice la moda' ea este insa asemntoare unui 2oc regal la care nu participa dect cei ce au un bun entuziasm si o pregtire adecvata' altfel spus, nu invitam la turneul de a1 pe cei care nu sunt capabili sa @oace nici mcar dominoH. 8-eter Eerger, ?nvitation a la sociologie, -aris, 2 :9. %copul studierii sociologiei
Scopul 'tudierii 'ociologiei e'te Eariat, de la co:porta:entul indiEidului i pAn& la inEe'tigarea proce'elor 'ociale globale) Sociologia e'te aadar tiina despre societateS Ea ne aPut& in acelai ti:p '& Kn@elege: :ai bine care 'unt cau"ele care generea"& un anu:it co:porta:ent al o:ului in 'ocietate, co:porta:ent care daca e'te cuno'cut poate contribui la crearea unei 'ociet&@i :ai u:ane i :ai 'tabile) 8e cele :ai :ulte ori percepe: lu:ea Kn func@ie de tr&'&turile propriei noa'tre per'onalitati 'i a Eie@ii pe care o tr&i: fiecare dar con'tat&: de'eori c& realitatea e'te :ult :ai co:pleB&) Studierea 'ociologiei ne per:ite '& Kn@elege: c& Iele:enteleJ caracteri'tice ale Eie@ii noa'tre 'unt puternic influen@ate de for@e i'torice i 'ociale) 8e :ulte ori proEenien@a noa'tr& 'ocial& e'te deter:inant& pentru deci"iile pe care le lu&:, iar deci"iile noa'tre 'unt ade'ea influen@ate de conteBtul 'ocial Kn care tr&i:) Pentru a putea intelege care e'te obiectul 'ociologiei, cercet&torul 'au cel intere'at, trebuie 'a fie in :&'ura 'a 'e di'tan@e"e :ental de 'ine 'i 'a fie ca un o: printre al@ii eli:inAnd pe cat po'ibil do"a de 'ubiectiEi': din orice anali"a) Societatea poate fi repre"entata intrFo :aniera egocentrica 'tructurata pe diEer'e trepte de intere' per'onal)

STAT

Profesie

Scoala

Familie
EGO-Eu

Societate

+orbert Elia' L IuJest"ce Kue la sociologie L, ed Poc4et, Pari', #$$=,p)( Toate repre"ent&rileFco:ponente ale 'ocietatii 'unt in func@ie de intere'ul 'i de percep@ia per'onala, 'i 'unt intele'e ade'ea ca obiecte aflate in eBteriorul fiecaruia) In con'ecin@a indiEidul 'e 'i:te i"olat de 'ocietate 'i cCiar a:enin@at de ea ceea ce ii Kngreunea"& capacitatea de a o intelege) 8e aceea trebuie 'a treac& dincolo de 'ine, printrFun eBerci@iu cCenotic, pentru a putea intelege obiectiE co:porta:entul celorlal@i indiEi"i, fara a defor:a interpretarea lui printrFo per:anenta raportare la te:erile 'i repre"entarile per'onale) Sociologia anali"ea"& coneBiunile dintre ceea ce face 'ocietatea din noi i ceea ce face: noi Knine din noi) ActiEitatea noa'tr& 'tructurea"&, :odelea"&, lu:ea 'ocial& i e'te totodat& 'tructurat& de ea) Sociologia l&rgete ori"ontul cunoaterii creea"& i Knt&rete contiin@a de 'ine i 'porete po'ibilit&@ile libert&@ii u:ane) AntCon9 *idden' afir:aLJ Studierea 'ociologiei ar trebui '& fie o eBperien@& eliberatoare, deoarece 'ociologia ne l&rgete ori"ontul 'i:patiilor i i:agina@ia 'i de'cCide noi per'pectiEe a'upra i"Eoarelor propriului no'tru co:porta:ent) Ea creea"& o contienti"are 'i cunoa'tere a unor cadre culturale diferite de cele pe care le aEe: la un :o:ent dat) On Ere:e ce ideile 'ociologice con'tituie o proEocare la adre'a dog:ei in general 'i ne KnEa@& 4

'& aprecie: Earietatea cultural& i '& di'cerne: :odul de func@ionare al in'titu@iilor 'ociale, practica 'ociologic& 'porete in egala :&'ura po'ibilit&@ile libert&@ii u:aneJ) 1 Sociologia, ca di'ciplina 'tiintifica de 'tudiu, face parte dintre tiin@ele 'ocioFu:ane) Ea anali"ea"& cel :ai atent 'cCi:barea i conflictul la niEelul 'ociet&@ii, :anife'tAnd o per:anent& preocupare pentru Kn@elegerea func@ion&rii 'ociet&@ii) 8) *u'ti d&dea o defini@ie 'curt& a 'ociologiei 'punAnd c& Gsociologia este tiina realitii socialeH. 28) *u'ti, ,onografiaFteorie i :etod&, Paideia, Bucureti, 1 , p)73) &elaia sociologiei cu alte tiine socio ( umane
On@elegerea 'pecificului 'ociologiei, ca tiin@&, re"ult& i din 'tudiul rela@iilor ace'tei di'cipline cu alte tiin@e, grupate Kn categoria tiin@elor 'ocioFu:ani'te 2antropologia, teologia, econo:ia, dreptul, geografia, p'iCologia, literatura, i'toria, tiin@ele politice3) Sociologia co:unic&, practic, cu toate tiin@ele, deoarece socialul N adic obiectul ei de cunoatere " cuprinde ele:ente care 'unt 'tudiate din toate per'pectiEele tiin@ei) Cu: fiecare tiin@& Ki deli:itea"& obiectul la 'eg:ente ale realului e'te eEident c& Ei"iunea 'ociologiei trebuie Kntregit& cu argu:ente i din tiin@e coneBe) 8e aceea, grani@ele dintre tiin@ele 'ocioFu:ane 'unt fluide) Circu:'crierea 'ociologiei de alte tiin@e 'ocioFu:ane 'e reflect& Kn obiectul de 'tudiu i Kn proble:atica 'pecific& celorlalte tiin@e) Cu ce 'e Kndeletnicete 'ociologiaH Ea 'tudia"& realitatea 'ocial& dincolo de a'pectele ei particulare) 2inalitatea sociologiei st n cunoaterea, e6plicarea i nelegerea tiinific a structurii i funcionrii societii globale. On acelai ti:p, 'ociologia caut& r&'pun' la o Kntrebare e'en@ial&, i anu:e rela@ia dintre indiEid i 'ocietate 'ub toate a'pectele)

Re"u:And rela@ia 'ociologiei cu alte tiin@e 'ocioFu:ane, re@ine: Kn principal patru a'pecte rela@ionale)
-si1ologia e'te tiin@a care 'tudia"& co:porta:entul indiEidual i per'onalitatea prin propriet&@i cu: 'untL atitudini, neEoi, 'enti:ente, precu: i prin proce'eL KnE&@are, percep@ie, etc) On ace't do:eniu 'e di'tinge o tiin@& particular&, p'iCologia 'ocial&) StrAn' a'ociat& cu 'ociologia, psi1ologia social e'te cunoaterea tiin@ific& a interac@iunii co:porta:entelor i proce'elor p'iCice u:ane) Ea 'tudia"& :odul cu: are loc interac@iunea co:porta:entelor indiEiduale i de grup, ca i 't&rile i proce'ele p'iCice colectiEe, per'onalitatea 'ub raportul condi@ion&rii 'ocioFculturale 2 S) CCelceaL IP'iCologia 'ocial&J, Kn 8ic@ionar, 1 -, p) =7>3) Sociologia, 'pre deo'ebire de p'iCologie, 'e ocup& de cunoaterea rela@iilor 'ociale, a 'tructurilor, interac@iunilor i organi"&rii din 'ocietate) P'iCologia 'tudia"& p'iCicul indiEidului, iar 'ociologia abordea"& colectiEit&@ile 'ociale) Antropologia e'te tiin@a de'pre o: ca indiEid, grup i 'pecie 2*) *ean&, IAntropologieJ, Kn 8ic@ionar, 1 -, p)=$3, E&"ut din per'pectiE& biologic& i 'ocial&) Antropologia fi"ic& anali"ea"& te:e referitoare la originea o:ului) Apropiat& de 'ociologie e'te antropologia cultural&, acea'ta fiind preocupat& de 'tudiul co:porta:entul u:an Kn conteBtul nor:elor i Ealorilor dintrFo 'ocietate concret&) Sociologia 'e centrea"& pe cunoaterea 'ociet&@ilor conte:porane, pe cAnd antropologia cultural& are ca obiect culturile arCaice) Antropologia 'ocial& 'tudia"& 'tructurile 'ociale ale unei 'ociet&@i tradi@ionale, iar 'ociologia abordea"& aceeai proble:atic& Kn 'ociet&@ile actuale) Antropologia are ca obiect 'ocietatea, la fel ca i 'ociologia) 8e aceea, ea a fo't con'iderat& ca fiind 'ora 'ociologiei) 8in acea't& cau"& eBi't& :ici diferen@e Kntre antropologie i 'ociologie)

Mtiinele economice 'tudia"& producerea, di'tribuirea i con'u:ul bunurilor i 'erEiciilor) Te:ele predilecte 'untL :unca, banii, finan@ele, afacerile, rela@iile econo:ice interna@ionale) Spre deo'ebire de 'ociologie, ace'te tiin@e acord& :ic& aten@ie interac@iunii dintre oa:eni Kn actiEitatea econo:ic&, 'au 'tructurile 'ociale din 'fera econo:ic&) Pentru 'ociologie, econo:ia e'te :ediul de producere unor rela@ii 'ociale) 8e afir:are a o:ului ca for@& de :unc& Kn anu:ite conteBte 'ociale) EEolu@ia gAndirii 'ociologice a condu' la con'tituirea unei 'ociologii de ra:ur&, 'ociologia econo:ic&, orientat& c&tre anali"a 'ociologic& a Eie@ii econo:ice) Mtiinele politice 'tudia"& ideile de'pre organi"area politic& a 'ociet&@ii, :odurile de guEernare, co:porta:entul politic, 'tructurile de putere, :ic&rile politice, co:porta:entul electoral, participarea politic&) Sociologia include :ulte dintre 'ubiecte, anali"ate Kn'& ca realit&@i 'ociale) Trebuie 'pu' c& Kntre 'ociologie i tiin@ele politice deo'ebirile 'unt :ici) Ba"a tiin@elor politice e'te dat&, indi'cutabil, de 'ociologie)

Anthony Giddens, Sociologie, ed. Bic Alii, Bucureti, 2001, p.7

PR)3+(+ PR+&C'P4R) 5+ A6A()74 S&C)A(4

Printre pri:ele preocup&ri co:pleBe de anali"& 'ocial&, Kl KntAlni: pe ,onte'Tuieu 2 #:3!" #;44' 3ontes8uieu, s"a nscut n castelul din la ErNde lng BordeauB ntr"o familie de magistrai aparinnd micii nobilimi' fost una din cele mai comple6e figuri ale ilu:ini':ului france".9, de a'tfel con'iderat i unul dintre fondatorii gAndirii 'ociologice care propunea, Kn :od eBplicit Icunoaterea tiin@ific& a 'ocialului ca atareJ) 8e a'e:enea I'acc 6e9ton, renu:it o: de 'tiinta engle", 21>=#F17#73, pro:otorul teoriei mecaniciste era intere'at de 'tudierea i Kn@elegerea 'ociet&@ii) ?iecare poate '& de'copere i '& Kn@eleag& legile naturale) Pe cale de con'ecin@&, de"Eoltarea teCnicii i a :ainilor de orice tip ne conduce la ideea c& natura, 'i deci 'i 'ocietatea, func@ionea"& :ecanic) Aadar, pri:ele di'cur'uri a'upra 'ociet&@ii 'e coagulea"& Kn 'ecolul QGIIFQGIII cAnd 'ocietatea Kncepe '& 'e con'tituie ca obiect de 'tudiu, reflectAnd in pri:ul rAnd preocuparea pentru nelegerea funcionrii societii) On :od concret Kn'&, abia la 'fAritul 'ecolului al QGIIIFlea i Knceputul celui de al QIQFlea 'e poate Eorbi despre o structurare real a discursului sociologic. Analitii con'ider& c& primele impulsuri sociologice 'e reg&'e'c Kn efectele reEolu@iei indu'triale i politice a .ccidentului european de'f&urate Kntre 17($F1(>$ care a produ' prin Gindustrializare, urbanizare, profesionalizare i raionalitate tiinific i economic sc1imbri sociale fr precedent concretizate att n apariia unor fenomene sociale total necunoscute precum migraia, aglomerarea urban, nstrinarea i depersonalizarea, ct i n intensificarea i e6tinderea la nivel de societate a unor fenomene izolate precum) prostituia, celibatul, divorul, naterile ilegitime, criminalitatea, e6ploatarea, srcia, sinucidereaH. ,ai eBact tran'for:&rile profunde Knregi'trate Kn Europa, S)U)A) i apoi Uaponia la Knceputul 'ecolului QIQFlea 'e de'f&oar& Kn prelungirea principiilor ReEolu@iei ?rance"e din 17( ) . Kntreag& ordine 'ocial& 'e r&'toarn&) Tradi@ional ea era fondat& pe :onarCia ab'olut&, diEi"iunea 'ociet&@ii Kn ordine profe'ionale, i rolul central pe care Kl ocupa religia Kn 'ocietate) ReEolu@ia france"& i ideile care au ur:at nu 'e :ai conduc dup& principiul ab'oluti':ului ci dup& alte principii precu: cel de libertate, progre', dreptate, etc) Se petrec i:portante tran'for:&ri 'ociale i econo:ice proEocate de &evoluia industrial la 'fAritul 'ecolului al QGIIIFlea i Knceputul 'ecolului al QIQFlea, originar& Kn Anglia) Societatea 'e caracteri"ea"& prin trecerea de la o 'ocietate rural& la una urban& cu profunde con'ecin@e! di'pare 'olidaritatea 'pecifica 'atelor ba"at& pe rituri, '&rb&tori 'i apare indiEiduali':ul) Se nate o nou& cla'& :uncitoare N burg1ezia, Kn detri:entul nobili:ii) Toate ace'te conEul'ii ale 'ociet&@ii indu'triale au creat o 'erie de reac@ii neateptate din partea grupurilor, ceea ce a KncuraPat i i:pu' nece'itatea cunoaterii tiin@ifice a feno:enelor re'pectiEe, ca ob'erEa@ie, de'criere, eBplica@ie i predic@ie, a mecanismelor care le genereaz, astfel spus necesitatea cunoaterii tiinifice a societii ca ntreg.

Primele preocupri concrete pentru studiul .i :n/elegerea societ/ii# ;ondatorii sociologiei ca stiinta
Augu'te CO'PTE 217 (F1(%7 3) Ter:enul de sociologie a fo't creat i pentru pri:a dat& de filo'oful france" Augu'te Co:pte Augu't Co:pte e'te cuno'cut Kn i'toria filo"ofiei ca fiind repre"entat al pozitivismului, curent filo'ofic confor: c&ruia orice cunoatere se bazeaz pe observaie i e6periena, i deci trebuie s aib un caracter empiric. Aadar Co:pte con'ider& c& 'ocietatea poate fi cuno'cut& ba"AnduF 'e pe eEiden@a tiin@ific&) Cu toate c& pentru preocup&rile lui tiin@ifice ar fi preferat ter:enul de I fizic socialJ 2atribut lui AdolpCe Vuetelet3, totui, pentru a :arca eBclu'iE do:eniul de 'tudiu, dar i pentru a 'e deo'ebi de riEalii '&i intelectuali din epoc& inEentea"& ter:enul de I'ociologieJ cu 'en'ul de Icunoatere tiin@ific& a 'ociet&@ii J) +oua di'ciplin& 'e definete ca fiindL I la vraie sciene de la nature 1umaineH 8adevrat tiin a naturii umane9, caracteri"AnduF'e prin IlONtude positive de lPensemble des lois fondamentales propres au6 p1QnomNnes sociau6H 8studiul pozitiv al ansamblului legilor fundamentale specifice fenomenelor sociale9. Co:pte aea"& 'ociologia pe treapta cea :ai Knalt& ce deriE& din fi"ic&, biologie, cCi:ie, fiind cea :ai co:pleB& i :ai i:portant& dintre toate apreciinduFo drept) &egina tiinelorR. Ideile 'ale de'pre cunoaterea tiin@ific& a 'ociet&@ii au fo't eBpu'e, KntrFun cerc re'trAn' de prieteni 'ub for:a unui cur')
-rimele trei edine ale cursului au fost organizate de Compte n apartamentul su, n faa ctorva auditori, incepnd cu aprilie #32:, printre care fizicianul Carnot, lingvistul Sumoldt i viitorul banc1er de $ic1t1al, matematicianul -oinsot./up trei edine, din cauza surmena@ului ntrerupe cursul, rmnnd internat ntr"o cas de sntate cteva luni. Fn ianuarie #32! reia Conferinele ( n total ;2.

Ulti:ele I1$J dedicate anali"elor de Gfizic socialH. Ele au fo't 'tructurate Kntre 1(-$F1(=# Kn Cur' de filo"ofie po"itiE&) Cu acea't& oca"ie, Kn 1(-(, folo'ete pentru pri:a dat& ter:enul de sociologie) El con'ider& c& Kn@elegerea tran'for:&rilor 'ociet&@ii din Ere:ea 'a 2ne afl&: Kn plin& ReEolu@ie indu'trial& a Europei 'ecolului al QIQFlea3 'e poate face cu aPutorul 'tudiilor de 'ociologie) Toate ace'te idei care po'tulea"& u:icitatea ra@iunii, eBclu"And a'tfel Eecin&tatea i cCiar eBi'ten@a diEinit&@ii, apar Kn :edii filo'ofice precu: cele din *er:ania, Anglia 'au ?ran@a, Kn 'ecolul QIQFQQFlea) On ace'te @&ri 'Fau de"Eoltat :ic&rile Refor:ei religioa'e din 'ecolul din 'ecolul al QGIFlea i ideile Ilu:ini':ului Kn 'ecolul al QGIIFQGIIIFlea, idei care au 'tat la ba"a ideologiei regi:urilor co:uni'te care lFau eBclu' par@ial) Anali"ele de'pre 'ocietate ale lui Augu'te Co:pte au aEut, ulterior, o puternic& influen@& a'upra concep@iilor lui ;elbert Spencer i E:ile 8ur4Cei:) ;erbert SPENCER 2 1(#$F1 $-3 ;erbert Spencer fondator al 'ociologiei prin argu:entarea teoriei priEind Iorganicitatea 'ociet&@iiJ) Spencer, de"Eolt& ideile lui Augu'te Co:pte i priEete 'ocietatea ca pe un organi': Eiu, aflat Kn cretere care, pe :&'ur& ce deEine :ai co:pleB, trebuie '& Kn@eleag& i '& controle"e, KntrFun :od contient de 'ine, :ecani':ele propriului '&u 'ucce') Cel :ai i:portant dintre ace'te :ecani':e ar fi co:peti@ia per:anent& pentru re'ur'e pe care Spencer o nu:eteL Hsupravieuirea celui mai puternicH anticipAnd teoria 'elec@iei naturale a lui 8ar6in) Spencer cre"ut c& aplicarea neKngr&dit& a ace'tui principiu ar conduce, Kn cele din ur:&, la cea :ai bun& 'ocietate po'ibil&) On Ei"iunea lui, 'ocietatea e'te a'e:&n&toare organi':ului biologic) Aa cu: e'te alc&tuit corpul u:an din organe, 2rinicCi, pl&:Ani i ini:&3, tot aa i 'ocietatea e'te alc&tuit& din in'titu@ii 2fa:ilia, religia, educa@ia, 'tatul i econo:ia3) 8in acea't& interpretare deriE& aadar teoria organicit&@ii 'ociet&@ii) Aadar o 'ocietate cunoate toate etapele de"Eolt&rii i eEolu@ia a'e:enea unui organi': biologic eEolu@ie care poate fi nu:it& prin analogie, progres social) ?inalitatea oric&rei de"Eolt&ri o 7

repre"int& crearea unei 'itua@ii de ecCilibru iar Spencer concepe de"Eoltarea i'toric& ca pe o lupt&) Ideile 'ale Eor fi reluate de al@i 'ociologi, :ai ale' pe linia eEolu@ioni':ului) Concep@ia 'a a aEut o oarecare influen@& a'upra unor gAnditori ro:Ani, cu deo'ebire la Puni:iti) 0arl 'AR( 21(1(F1((-3 0arl 'AR( filo'of, econo:i't i teoretician al 'ociali':ului ger:an fiul unui aEocat i'raelian, dei el Kn'ui nu 'Fa con'iderat un 'ociolog, a influen@at puternic gAndirea 'ociologic&) ?a@& de Spencer, ,arB a 'u'@inut c&, periodic, orice 'ocietate cunoate, ineEitabil, tran'for:&ri radicale, ceea ce deter:in& :anife'tarea ac@iunilor reEolu@ionare) Societatea eEoluea"& nu nu:ai 'pontan, ci i prin interEen@ia direct& a o:ului) Societatea e'te anali"at& de ,arB ca un 'i'te: alc&tuit din for@e de produc@ie i rela@ii de produc@ie, rolul deter:inat aEAnduFl, Kn ace't raport, cei ce produc bunuri, oa:enii :uncii) Si'te:ul 'ocial e'te 'tructurat Kn ba"a econo:ic& i 'upra'tructura Puridic&, politic&, religioa'&, arti'tic&) Cu: are loc 'cCi:barea 'ocial&H 8up& ,arB, prefacerile 'ociale 'unt proEocate atunci cAnd for@ele de produc@ie deter:in& 'en'ul eEolu@iei eEolu@iei 'ociet&@ii) ,otorul de"Eolt&rii 'ociale Kl repre"int& lupta de cla'& 2Itoat& i'toria u:an& de pAn& acu: e'te i'toria luptei de cla'&J3 deoarece Kn orice 'ocietate ba"at& pe proprietatea priEat& a'upra :iPloacelor de produc@ie eBi't& un conflict 2una dintre te:ele principale de anali"& 'ociologic& N cea de conflict3 Kntre de@in&torii de :iPloace de produc@ie i cei careFi EAnd for@a de :unc& proprietarilor) EBplica@ia dat& de ,arB 'e refer& la rit:ul :ai rapid de progre' cuno'cut de for@ele de produc@ie, iar noile teCnologii i :oduri de organi"are a produc@iei conduc, indi'cutabil, la apari@ia unor noi cla'e, capabile '& ge'tione"e progre'ul re"ultat din :odific&rile produ'e Kn planul produc@iei :ateriale) Acea't& nou& cla'& lupt& a'tfel, K:potriEa EecCilor cla'e intere'ate Kn aFi :en@ine po"i@iile conduc&toare Kn 'tat) On ace't :od ,arB a eBplicat apari@ia 'ociet&@ii capitali'te occidentale i de tot Kn aceeai :anier& a apreciat c& Ea aEea loc Knlocuirea 'ociet&@ii capitali'te cu 'ocietatea co:uni't&, act Knf&ptuit de proletariat, E&"ut ca o cla'& ataat& progre'ului deter:inat de de"Eoltarea indu'trial& i teCnologic&)
/intre elementele biografice care l privesc pe Tarl 5ar6 am reinut cteva care ni s"au prut importante pentru activitatea lui de mai trziu. Tarl 5ar6 devine n #3.# @urnalist i apoi editor la un ziar burg1ez radical n -rusia. Fntmpltor arul Bicolae ? al -rusiei a citit un atac la adresa lui scris de 5ar6 i a convins guvernul -rusiei s suprime ziarul. 5ar6 devine omer si poate c nu va uita uor incidentul petrecut prin intervenia arului Bicolae ?. Fn #3., se cstorete cu UennV van 7estp1alen i pleac la -aris unde l ntlnete pe 2riedric1 $ngels, fiul unui industria german care conducea de@a fabrica tatlui su n Anglia, la 5anc1ester. Fn #3.3 scrie 5anifestul -artidului Comunist. Fn #34; l ntlnim la >ondra unde i aprofundeaz studiile teoretice i analiza problemei forelor de producie a diviziunii muncii i ideologiilor proprietilor care mpreau oamenii n clase sociale. Fn urma studiilor i analizelor sociale fcute scrie Capitalul #3:;, o carte voluminoas de peste 3 de pagini.

8ile:a principal& care 'e de'prinde Kn conclu"ia ace'tei lucr&ri e'te KntrebareaL J8e ce :odul de di'tribuire a 'urplu'ului de capital 2'pecific capitali':ului3 Ki K:parte pe cei i:plica@i Kn produc@ie 2:uncitori i proprietari3, Kn cla'e antogoni'teJ) Cu toate c& 'ub a'pect ideologicoFfilo'ofic :ulte dintre ideile 'ale 'Fau doEedit ineBacte totui ele au influen@at :aPor :icarea 'ociali't& i co:uni't& a 'ecolului QIQFQQ lea) On do:eniul 'ociologiei, ,arB e'te con'iderat unul dintre pro:otorii cercet&rilor 'ociale, fiind preocupat de natura rela@iilor 'ociale Kn 'ociet&@ile conte:porane lui, precu: i de rela@iile dintre indiEi"i i raporturile lor 'ociale) E:ile Dur)*ei" 21(%(F1 173 E:ile 8ur4Cei: e'te cel :ai renu:it 'ociolog france", con'iderat p&rintele 'ociologiei france"e i unul dintre cei :ai i:portan@i fondatori ai 'ociologiei tiin@ifice :oderne) SFa n&'cut Kn data de 1% aprilie 1(%( Kn localitatea Epinal 2Kn "ona :un@ilor Go'ge', regiunea Lorena3 din p&rin@i eErei) ?iind rabin, tat&l '&u Kl orientea"& 'pre o educa@ie 'pecific&, KnEa@& li:ba ebraic&, :erge la coal& 'abinic& dar prefer& cariera didactic&) Studia"& filo'ofia la Wcole +or:ale SupXrieure dup& care Kntr& Kn KnE&@&:Antul predAnd filo'ofia Kn diferite licee de proEincie) On 1((% 8ur4Cei: beneficia"& de un 'tagiu Kn *er:ania, la diferite laboratoare de cercetare, Kn Berlin, Leip"ig i ,arbourg) E'te intere'at de leg&turile cau"ate eBi'tente Kntre proble:ele econo:ice i a'pectele :orale) Pri:ul '&u po't de lector uniEer'itar Kl ob@ine Kn 1((7 unde pred& un cur' de'pre tiin@ele 'ociale i pedagogice) ?iind influen@at Kn lecturile 'ale de ideile lui Ag) Co:pte i Spencer, 8

,onte'Tuieu 'au Rou''eau, pune ba"ele unei reflec@ii 'ociologice, definind 'ocietatea dup& :odelul unui organi': Kn"e'trat cu contiin@a colectiE&) *ot n #33; se cstorete cu >ouise Uulie /reVfuss, fiica unui bogat industria parizian *
<n =>?@ pu$lic o serie de articole :n Revista %iloso%ic :n care tratea" Regulile metodei sociologice, una dintre cele mai apreciate lucrri de metodologie a sociologiei, articole grupate .i pu$licate :ntr-o carte :n =>?A*

Un a'pect i:portant al actiEit&@ii 'ale Kl con'tituie faptul c& Kn 1( > Knfiin@ea"& reEi'ta l<AnnBe Sociologi8ue, reEi't& ce reunea tineri colaboratori care, 'ub conducerea 'a, aEeau '& con'tituie coala france"& de 'ociologie) Un an :ai tAr"iu, Kn 1( 7 public& ISinucidereaJ care Ea r&:Ane o lucrare de referin@& a 'ociologiei e:pirice) On 1 $# e'te nu:it profe'or la Sorbona ocupAnd un po't Kn do:eniul tiin@ei educa@iei) Catedra pe care o ocup& 'e Ea tran'for:a Kn 1 1- Kn ICatedra de tiin@a educa@iei i 'ociologieiJ)
Fn aceast perioad /ur01eim este cunoscut i recunoscut drept cel mai atent i mai valoros cercettor al fenomenelor societii. -rimete n #! ; distincia naional G>egiunea de DnoareH i susine numeroase conferine publice dintre care, amintim n #! : G/eterminarea faptului moralH prezentat n faa %ocietii franceze de filozofie, i n #!## GUougements de valeurs et @ugements de rNalitNH prezentat n faa GCongresului internaional de filozofie din EolognaH.

Anul 1 1# un an de referin@& pentru 'ociologia religiei deoarece e'te anul Kn care 8ur4Cei: public&, la Pari', o lucrare de referin@& nu:it&L >es formes NlNmentaieres de la vie religieuseH, 2ormele elementare ale vieii religioase. ;ormele elementare ale vie/ii religioase 0=?=C1
$ste ultima lucrare important de cercetare pe care o scrie $mil /ur01eim, n #!#2. /up aceast dat, evenimentele istorice i persoanele i vor remarca definitiv e6istena 8criza social de dinaintea -rimului &zboi 5ondial i uciderea fiului su AndrN pe frontul de la %alonic, n #!#49. Fn studiul su, $. /. Fi propune s identifice, s analizeze i s neleag cauzele care genereaz comportamentul religios n societate. -entru acest demers, n vederea elaborrii unei teorii generale a religiei, i propune s studieze instituiile religioase cele mai simple i mai primitive, fiind convins c este legitim i posibil a frauda o teorie a religiilor superioare pe studiul formelor primitive ale religiei. #. >ucrarea este structurat pe trei direcii de abordare) 2. cuprinde o descriere i o analiz detaliat a sistemului clanurilor i a totenismului n anumite triburi primitive"aborigene, australiene, cu aluzii i la triburile din America ,. conine o teorie a esenei religiei, desprins din studiul totenismului australian .. sc1ieaz o interpretare sociologic a formelor gndirii umane, adic o introducere n sociologia cunoaterii. Fn opinia lui /ur01eim, un sistem religios poate fi considerat cel mai simplu dintre cele observate atunci cnd) #. Gse ntlnete n acele societi a cror organizare nu este ntrecut n simplitate de o alt 2. poate fi e6plicat fr a se recurge la elemente mprumutate de la o religie anterioarH. /ur01eim i propune s urmreasc modul cum religia s"a Galctuit progresiv n istorieH, descompunnd religia n elementele constitutive, pentru a afla cauze care au generat comportamentul religios.

Europa anilor 1 1=F1 1> cunoate o 'erie de conEul'ii 'ocioFecono:ice i :ilitare care Eor afecta 'tabilitatea continentului i Eor declana Pri:ul R&"boi :ondial) On 1 1% 8ur4Cei: Ki pierde unicul fiu, pe AndrY, un 'tr&lucit lingEi't, uci' pe frontul din Salonic, tragedie care Ea "gudui profund Eia@a cercet&torului) OntrFo 'cri'oare adre'at& unui prieten Kn 1 17, 8ur4Cei: 'cria IA: i:pre'ia c& E& Eorbe'c de'pre oa:eni i lucruri, cu detaarea unui o: care ar fi p&r&'it dePa lu:eaJ) Pu@in dup& aceea, pe 1% noie:brie 1 17, :oare Kn ur:a unui atac de ini:& la EAr'ta de % de ani) 8up& :oartea 'a, Kn 1 #7, 'ociologia deEine obiect de 'tudiu Kn progra:a de preg&tire a Zcolii nor:ale, iar la Stra'bourb, Kn 1 #7, i la Sorbona, Kn 1 -#, 'e Knfiin@ea"& catedre de 'ociologie)

,AQ +EBER ,-./0 1 -2345 ,aB /eber 'e nate la #1 aprilie 1(>=, la Erfurt 2*er:ania3 intrFo fa:ilie de indu'tria'i prote'tanti pro'peri, :e:bri ai burgCe"iei ger:ane! tat&l :agi'trat, :a:a de origine CugCenotaF deo'ebit de cultiEata) ,aB /eber e'te con'iderat de unii eBege@i ca fiind cel :ai :are 'ociolog al tuturor ti:purilor) La 1( ani 'e in'crie la facultatea de drept din ;eidelberg, unde ur:ea"& de a'e:enea , cur'uri de econo:ie politic&, filo"ofie, i'torie i teologie, iar in 1((=, Ki continu& 'tudiile la Berlin) +oua ani :ai tar"iu, in 1( -, pred& i'toria dreptului ro:an i dreptul co:ercial la facultatea din Berlin, in 1( =, e'te nu:it la catedra de econo:ie politic& la ?ribourg, iar in 1( >, Kl KntAlni: la catedra de econo:ie na@ional& la facultatea din ;eidelberg) ,aB /eber c&l&torete i Ki l&rgete ori"ontul intelectual, Kndeo'ebi 'pre 'ociologie) E'te :e:bru fondator al reEi'teiL Ar1ivele tiinelor i politicii sociale, reEi'ta in care publica in 1 $= N 1 $% cele dou& articole care Eor alc&tui $tica protestant i spiritul capitalismului. # In 1 $ , Knfiin@ea"& K:preun& cu alti colegi ai ti:pului 'au, %ocietatea german de sociologie i Ea deEeni tre"orierul ace'teia) In 1 1(, pred& econo:ia la Giena, iar in 1 1 , e'te inEitat 'a predea 'ociologia la UniEer'itatea din ,unicC, la o catedra pe care uniEer'itatea din ,unicC a creatFo 'pecial pentru el) ,oare in 1= iunie 1 #$, in ur:a unei pneu:onii netratate core'pun"ator) *?-D>D<?$ Econo:ia i religia 'unt te:ele care lFau preocupat cel :ai :ult pe ,aB /eber) Preocuparea lui /eber in lucrarile 'ale de 'ociologie religioa'& nu e'te atAt cunoaterea religiilor Kn 'ine cAt raportul lor cu re'tul lu:ii i influen@a lor a'upra practicilor econo:ice) Pentru el, religia e'teJun :od deo'ebit al :anierei de a 'e co:porta in co:unitateJ 1 iar condi@iile i efectele ace'tuia trebuie 'tudiate) 8o:eniul 'pecific al actiEit&@ii religioa'e con't& Kn a regla raportul Kntre puterea ['upranaturalaJ cu oa:enii 'ublinia"& /eber, care r&:Ane foarte prudent Kn defini@ia 'a priEind feno:enul religio' El refu"& in :od deo'ebit '& 'e pronun@e a'upra e'en@ei religio'ului ) Referitor la religie, 7eber face o interpretare care 'cCi:ba radical :aniera de interpretare dog:atica pro:oEata de Bi'erica pana atunciL
Cele mai simple forme ale comportamentului motivat de factori religios i sau magici sunt orientate ctre lumea pmnteasca. Actele prescrise de religie sau de magie trebuie ndeplinite Wpentru a avea 8X9 fericire si viata lunga pe pamantH 8/euteronom ?=,.D9 2. Acest lucru reprezint o rsturnare considerabil in raport cu toate celelalte perspective teoretice care, nefiind suficient de distanate de discursurile religioase, identific interesele religioase i interesele materiale pentru lumea cealalt.

/eber acord& de la inceput o deo'ebit& i:portan@& celor dou& caracteri'tic principale ale religiei ca feno:en 'ocialL leg&tura 'ocial& c&reia Ki d& natere i tipul de putere pe care Kl prilePuiete) Sociologia religiei a lui /eber Erea '& definea'c& Kn 'pecial tipurile de [ co:unali"are religioa'aJ 2religiYse =ergemeinsc1aftung 3 i tipurile de autoritate religioa'&) Cele dou& tipuri de co"u%ali6are religioa#, pe care le definete ca fiind Bi'erica i Secta, 'unt E&"ute precu: dou& :oduri ale eBi'ten@ei 'ociale ale religiei) ,iserica, repre"int& o in'titu@ie birocrati"at& de :Antuire, de'cCi'& pentru to@i i unde autoritatea 'e eBercit& Kn func@ie de preotL ea e'te 'trAn'& 'i:bio"& cu 'ocietatea) Secta, con'tituie o a'ocia@ie Eoluntar& de credincioi, religia definit& e'te :ai :ult 'au :ai pu@in de'prin'& de :ediul 'ocial, intrFo a'tfel de a'ocia@ie Kn care predo:in& o autoritate religioa'& de tip cari':atic) A apar@ine unei 'ecte era, pentru indiEid ecCiEalentul unui certificat de calificare etic& ,Kn 'pecial pentru garantarea :oralit&@ii Kn afaceri , 'pre deo'ebire de a apar@ine unei [Bi'ericiJ in care 'unte: Ina'cutiJ 'i care face :aretia 'a 'a 'tr&lucea'c& a'upra a ceea ce e'te drept 'i nedrept) OntrFadeE&r, o [Bi'ericaJ, corp 'ocial con'tituit Kn Eederea :Antuirii, ad:ini'trea"& bunurile
1

ro!. dr "o#n $ih%ilescu , rotest#ntis& i c#pit#lis&, 'n $#( )e*er, +tic# i spiritul c#pit#lis&ului, ed "ncit#tus, Bucureti, 2003
1 2

,e#n #ul )ill#i&e, -ociolo.ie des reli.ions, colec/i# Que sais-je?, ed resses 0ni1ersit#ires de 2r#nce , #ris, 1995. $#( )e*er, +cono&ie et soci3t3, c#p 4 56es types de co&&un#lis#tion reli.ieuse5, t. ", 1921, #ris , lon , p 429, 1971.

10

religioa'e nece'are :Antuirii) A apar@ine unei Bi'erici e'te ,Kn principiu pe o a'ocia@ie Eoluntar&, eBclu'iE&, a celor care au din punct de Eedere religio' i :oral calit&@ii co:une pentru aderare) Bi'erica i Secta 'unt, Kn abordarea lui ,aB /eber, tipuri ideale, adic& :odele elaborate pentru cercetare i care nu eBi't& Kn 'tare pur& Kn realitate dar care 'unt ele:ente utile de referin@& pentru 'tudiul realit&@ii e:pirice) $*?CA -&D*$%*AB*A M? %-?&?*A> CA-?*A>?%5A>A? On 1 $=F1 $%, ,aB /EBER public& Kn pri:a Eer'iune a te"ei [ Etica prote'tant& i 'piritul capitali':uluiJ, un 'tudiu care anali"ea"& dou& categorii aparent contradictorii Religia .i de"voltarea economic* Ace't 'tudiu r&:Ane Knc& i a't&"i o referin@& pentru cei ce Eor '& Kn@eleag& apari@ia i de"Eoltarea capitali':ului in .ccident )/EBER pre"int& i eBplic& rolul Cot&rAtor al eticii prote'tante Kn for:area capitali':ului :odern) /EBER re:arc& apari@ia capitali':ului :odern i :ediile de confe'iune prote'tant& )La 'fAritul 'ecolului QIQ , /EBER Eerific& faptul c& Kn regiunile ger:ane Kn care coeBi't& catolici i prote'tan@i, acetia din ur:& de@in Kn :aPoritate pArgCiile puterii indu'triale i co:erciale) PotriEit doctrinei catolice, :Antuirea, depinde nu:ai de fidelitatea fa@& de Bi'eric& i nu de o actiEitate inten'& pe p&:Ant) On 'cCi:b, dup& cu: re:arc& /EBER, eBi't& o 'trAn'& leg&tur& Kntre prote'tanti': 2 Kn cadrul c&ruia trebuie '& include:, Kn afar& de calEini':, pieti':ul, :etodi':ul i alte curente religioa'e generate de :icarea bapti't&3 i progre'ul capitali':ului) Ceea ce ne tri:ite 'pre o Kntrebare central& L care sunt trsturile particulare ale religiei protestante care au putut influena un comportament de via caracteristic capitalismului modernL ,aB /eber co:pune a'tfel un portret ideal-tipic al capitalistului modern caracteri"at prin tra'aturile ur:&toareL c&utarea 'i'te:atica a profilului in cadrul unei profe'ii! atitudine 'obra fata de pl&cerile Eie@ii! de"Eoltarea econo:iilor in Eederea acu:ul&rii de capital ) Spiritul capitali':ului :odern e'te definit a'tfel in contra't cu alte doua tipuri de :entalitate ,cea a antreprenorului tradi@ional 'i ce a o:ului de afaceri ,aEenturier 'i fara 'crupule) Profitul 'i bun&'tarea nu 'unt conda:nabile decAt daca 'unt folo'ite pentru pl&ceri trec&toare) Sen'ul acu:ul&rii de capital pre'upune reinEe'tirea ace'tuia deoarece el e'te con'iderat ca dar 'i 'e:n al lui 8u:ne"eu ca te afli printre cei alei pentru :Antuire) Lenea 'i utili"area banilor ca'tigati pentru placeri trec&toare 'unt conda:nabile deoarece o:ul nu trebuie 'a uite ca el e'te nu:ai un 'erEitor al lui 8u:ne"eu 'i Ea da 'ocoteala de toate darurile pri:ite de la Creator) A'tfel, conco:itent cu ideile religioa'e ale Refor:ei 'e conturea"a 'i o I:orala puritanaJ care 'e caracteri"ea"& prinL munca permanenta, pietate, simplitate si spirit ascetic autocontrol si spirit critic* Pentru a Eerifica teoriile lui econo:ice ba"ate pe interpretarea co:porta:entului religio' prote'tant ,/eber face anali"a 'peciala a I'ectelor prote'tante 'i puritane din SUA, KncercAnd 'a eBplice felul cu: :ecani':ele econo:ice ale capitali':ului au fo't introdu'e intrFo 'ocietate in for:are cu: era cea a:ericana la 'far'itul 'ecolului QIQ Nlea 'i Knceputul 'ecolului QQ) Confor: ob'erEa@iilor lui /eber, :e:brii 'ectelor, care 'e con'idera alei i'i de"Eolta un puternic 'enti:ent d 'olidaritate, doEedind in per:anenta ca :erita darul de a fi alei de 8u:ne"eu 2co:entariu priEind 'ucce'ul 'ectelor a"i F in conteBt concurential 'e con'idera foarte buni 'i alei 'i re"ulta i:plicare in actiEitatea :i'ionara N "eciuiala prin conEingere nu con'trAngere 3) C.+CLU\IEL Anali"a lui /eber priEind eBplicarea aparitiei :anife'tarilor capitali'te ca ur:are a unei :orale puritane faEorabile nu poate con'titui un co:entariu e'Cau'tiE al cau"elor 'i'te:ului capitali't) ,ai :ult cCiar, /eber in'u'i afir:a ca intre prote'tanti': 'i capitali': e'te o leg&tura incidentala 2care interEine inta:plator3, 'i nu o dependenta cau"ala ab'oluta ) Aadar teoria lui /eber e'te o teorie de eBplicatie regionala) El eEidentiea"a un concept cCeie introdu' de LutCer, no@iunea ger:ana Eeruf, unde profe'iunea deEine o datorie, o Eoca@ie, o :&rturie a credin@ei) +oile co:porta:ente 'e caracteri"ea"& printrFun an'a:blu de Ealori precu: inclinatia c&tre econo:i'ire, ab'tinenta, refu"ul luBului, di'ciplina :uncii 'i con'tiinta profe'ionala ) Ace't :od de a trai 'i a gandi, i:pune credincio'ului 'a 'uca o Eiata de c&lug&r a'cet) Spiritul capitali':ului pe care il re:arca /eber con'tra'tea"a cu un co:porta:ent tradi@ional, confor: c&ruia :uncitorul prefera :ai :ul@i bani 11

pentru :unca :ai putina, in ti:pul progra:ului e'te preferabil :ini:u: de efort 'i 'a fie 'upu' la cat :ai pu@ine :oderni"&ri cu putin@a in proce'ul de productie ca 'cCi:bare a :etodei de lucru) ?unda:entele ace'tei noi etici de lucru trebuie c&utate in doctrina 'ectelor prote'tante a'cetice 'i in :od 'pecial in calEini':) InEatatura ortodoBa 'i cea catolica il pre"int& pe 8u:ne"eu ca fiind bun 'i iertator) In Apu' cCiar, 'Fa :er' pana la eBtre:a cu o a'tfel de percep@ie aPungAnduF'e la Apocalip'a lui .rigen) +iciodat& nu e'te prea tAr"iu 'a fii :Antuit 'i 'a ti 'e ierte p&catele )Ace't fapt poate genera uneori un co:porta:ent laB 'i foarte per:i'iE) In prote'tanti':, in 'cCi:b, aEe: doctrina prede'tina@iei confor: c&reia din Eenicie fiecare o: are Cot&rAta 'tarea de gratie 'au de pedeap'a Eenica) .:ul 'ingur nu :ai poate face ni:ic KntrucAt o:ul nu poate coopera cu 8u:ne"eu 'i nici nuFi poate p&trunde tainele) Pe /eber nuFl intere'ea"a capitali':ul in 'ine, ci o anu:ita for:a a 'piritului capitali't :odern a'a cu: apare el nu:ai in .ccident in 'ecolul QGII) 8upa aceea, pentru ca /eber nu ia drept obiect de 'tudiu doctrina lui CalEin ci con'ecintele :orale pratice retinute doua 'ecole :ai tar"iu de catre pa'torii prote'tanti 'i de catre fideli) In :odconcret, ceea ceFl intere'ea"a pe /eber , e'te naterea unei noi for:e de co:porta:ent in Eiata econo:ica) /eber con'idera ca 'i'te:ul capitali't functionea"a acu: intrFun :od :ecanicL daca Ipuritanul Eroia 'a fie o: con'tiincio', noi 'unte: neEoiti 'a fi:J) Cartea lui ,aB /EBER are 'i anu:ite a:biguitati) Ce trebuie 'a intelege: , de eBe:plu, prin spiritul capitali':uluiH E'te un anu:it tip de :entalitate 'au un anu:it tip de co:porta:ent ,de 'til de EiataH +efacand clar diferen@a intre ace'tea doua, /EBER 'e eBpune ri'cului unui rationa:ent circular L a eBplica 'cCi:b&rile de co:porta:ente ob'erEate prin pri':a noilor :otiEa@ii 'u'citate de eEolu@ia :entalitatilor, 'i, prin faptul de a con'idera aceea'i 'cCi:bare a :entalitatilor drept Eerificata prin co:porta:entele nou ob'erEate) ,aB /EBER nu a 'u'tinut niciodata faptul ca , eBclu'iEi't, con'titutia etica puritana ar fi putut fi una din cau"ele care au dat na'tere capitali':ului ca 'i'te: econo:ic, cCiar daca, in anu:ite pa'aPe din Etica pute: re:arca un rationa:ent i:plicit care :erge in ace't 'en' 'i pe care il pute: 'cCe:ati"a a'tfelL 1) 1)etica prote'tanta a influentat 'piritul capitali':ului :odern #) #)'piritul capitali':ului :odern a faEori"at na'terea 'i'te:ului econo:ic capitali'tL I proble:a :aPora a eBpan'iunii capitali':ului :odern nu e'te ce a originii capitalului ci cea a de"Eoltarii 'piritului capitali't) Pe'te tot pe unde 'e de'fa'oara, pe'te tot pe unde e'te capabil 'a actione"e, creea"a propriul 'au capital 'i re"erEele 'ale :onetareF :odurile de actiune N dar inEer' nu e'te adeEaratJ)
BIBLIO&RAFIE LALLE,E+T , ,icCel, ?storia ideilor sociologice, traducere din li:ba france"a de ,ariu' C.+CEATU, ed) Antet QQ Pre'', PraCoEa ,E+8RAS, ;enri! ETIE++E Uean , >es grands auteurs de la sociologie, ed) ;atier, Pari' , 1 > /EBER, ,aB , >PZt1iKue protestante et lPesprit du capitalisme, ed) Plon, 1 >= /EBER, ,aB , >PQt1iKue protestante et lPesprit du capitalisme, ed) ?la::arion, ,aancCecourt, #$$1 /ILLAI,E, Uean NPaul, %ociologie des religios, Pre''e' UniEer'itaire' de ?rance, Pari', 1 % /EBER, ,aB, %ociologia religiei,ed) Teora, UniEer'ita'F colectia Logo', Bucure'ti, 1 /EBER , ,aB, $tica protestanta si spiritul capitalismului, ed Incitatu', Bucure'ti, #$$-

12

Scurt pre"entare istoric a evolu/iei preocuprilor de sociologie :n Rom-nia

Preocup&ri atente de'pre co:po"i@ia i eEolu@ia 'ociet&@ii au eBi'tat i Kn Ro:Ania, pri:ele Kncerc&ri reuite, identificAnduFle Kn 'crierile cronicarilor) EEident nu putea confunda cronicile, cu 'crieri do:inate de 'ociologie, dar, cCiar i aa, ele ne ofer& o 'erie de a'pecte 'tructurale intere'ante ale 'ociet&@ilor re'pectiEe, a'pecte utile Kn :unca de cercetare 'ociologic&) Nicolae 'ile#cu ,-/7/!-84.5 a fo't un adeE&rat Iuo:o uniEer'aleJ , iar prin actiEitatea 'a a contribuit la cunoaterea ro:Anilor Kn lu:e i la cunoaterea lu:ii de c&tre ro:Ani) A c&l&torit Kn Europa, Kn I:periul .to:an, Kn Ru'ia i CCina, a IfotografiatJ realit&@ile 'ociale i leFa interpretat 2aa cu: au procedat i Ion Codru 8r&guanu, 8i:itrie Bolintineanu, Ioan Popper, +icolae Co:&neti, etc)3) Di"itrie Ca%te"ir ,-/87!-8375, fiu de do:nitor :oldoEean, a 'tudiat tradi@iile bi"antine i turceti, autori cla'ici i conte:porani, a KnE&@at li:bi cla'ice i :oderne 2orientale i occidentale3) Lucrarea 'a ?storia creterii i descreterii ?mperiului Dtoman a abordat aceeai te:atic& pre"ent& la *)B) Gico 'au la ,onte'Tuieu) Pr&buirea i:periului turce'c 'e corela cu a'cen'iunea Europei :oderne, Kn care 'e Kn'cria i ,oldoEa Ere:ii 'ale) La cererea Acade:iei din Berlin a 'cri' /escriptio 5oldoviae Kn care ar&ta c& Iro:AnoF:oldoFElaCiiJ pot deEeni un factor de ecCilibrare Kntre E't i Ge't) Boierul Di%icu &ole#cu ,-888!-.745 con'idera Irefor:a 'ocial&J nece'ar&, dar ea trebuia funda:entat& pe cunoaterea te:einic& a realit&@ii o:eneti) On D nsemnare a cltoriei mele 21(#=3, pe ba"a ob'erEa@iilor i a eBperien@ei 'ale, el for:ula 'olu@ii practiceL a:eliorarea 'itua@iei @&ranilor, au'teritatea boierilor 2care tr&iau Kn luB, l&co:ie, lene3 conco:itent cu occidentali"area lor, Knl&turarea 'pecula@iilor, a parEeni@ilor 2care au Eenit de'cul@i i au acaparat Kn 'curt ti:p palate i do:enii3, :unc& :ai eficient&, etc) Io% &*ica9 Nicolae Blce#cu9 'i*ail :ogl%icea%u9 Bogda% Petriceicu ;adeu , etc) au 'ubliniat nece'itatea diagnosticrii societii ro:Aneti i au c&utat soluii reale la probleme reale. Nicolae Blce#cu ,-.-2!-.<35, un adeE&rat Ei"ionar european, a 'cri' opere cu un Ei"ibil caracter analitic de'criptiE de tip 'ociologic) &omnii sub 5i1ai =oievod =iteazul i C1estiunea economic n -rincipatele /unrene. 5icarea progresiv a 'ociet&@ii ro:Aneti Kn'ea:n& emancipare naional i re"olEarea IcCe'tiunii agrareJ) .rdinea social a ro:Anilor a fo't ari'tocratic& 2boierea'c&3, or&enea'c& 2fanariot&3, birocratic& i ea trebuia '& deEin& de:ocratic&) ?iecare na@iune are o :i'ie de K:plinit) Baiunile fac istoria) On interiorul lor trebuie '& consolidm liantul 'ocial, adic& '& face: '& triu:fe egalitatea, libertatea, fraternitatea) Societatea ro:Anea'c& a pri:ei Pu:&t&@i a 'ecolului al QIQFlea nu 'Fa cuno'cut practic prin 'ociologie, 8ocu:entele releE& un a:e'tec original de romantism, iluminism, liberalism, ntr"o societate predominant rural, cu moravuri balcanice, spiritualitate bizantin i credin ortodo6. Boierul 'i*ail :olgl%icea%u ,-.-8!-.2-5 a deEenit liberal cu o concep@ie democratic, o per'onalitate care a participat la toate :o:entele i:portante pentru 'ocietatea ro:Anea'c& a 'ecolului al QIQFlea) IRo:Anii trebuie '& 'e :aturi"e"e, dar '&Fi p&'tre"e particularit&@ile p'iCice, culturaleJ, 'punea el) ?mitarea fr discernmnt ri'c& ruperea de trecut f&r& a Knte:eia un pre"ent) -rogresul e'te legea u:anit&@ii) I+iciodat& nFa: fo't contra ideilor i ciEili"a@iei 'tr&ine) 8i:potriE&, :iFa: petrecut tinere@ile Kn ace'te @&ri ce 'e afl& Kn fruntea Europei ]^_) +ici o na@iune nu trebuie '& 'e KncCid& fa@& de influen@ele ti:puluiJ, nu:ai c& trebuie '& di'tinge: Kntre civilizaia sntoas i civilizaia fals, 'uperficial& i '& o re'pinge: pe acea'ta din ur:&) Io% &*ica ,-.8-!-.285 a f&cut 'tudiile la Sorbona) -rogresul i civilizaia, nu Kntoarcerea la o pre'upu'& IEAr't& de aurJ e'te 'olu@ia pentru 'ocietatea ro:Anea'c&, 'punea el din fruntea na@iei) Trebuie KncuraPate libera iniiativ i :ai ale' munca) IStarea de ciEili"a@ieiJ Kn'ea:n& munc i supremaia legii, egalitatea tuturor n faa legilor. +ici :arele poet i publici't, ,iCai E:ine'cu nu a fo't indiferent fa@& de utilitatea abord&rilor 'ociologice con'iderAnd c&L 'ociologia, care 'tudia"& eEeni:entele concrete din Eia@a unui popor pentru a de'coperi legi fiBe, poate participa la re"olEarea :arilor proble:e ale 'ociet&@ii ro:Aneti) On :od concret g&'i: ele:ente de 'ociologie 2rural&3 Kn 'crierile lui Ioan Ione'cu de la Brad 21(1(F1( 13 unul dintre Knte:eietorii edificiului 'ociologiei ro:Aneti) 8up& 'tudii la Pari' i c&l&torii prin @&rile Europei, Ion Ione'cu 'Fa Kntor' la Iai, unde a predat la UniEer'itate, a participat 13

la reEolu@ie, a fo't eBpul"at din @ar& N ti:p Kn care a f&cut propagand& Kn faEoarea unirii N iar dup& Unirea Principatelor a contribuit la reforma agrar 2'cop Kn care a reali"at nu:eroa'e anc1ete de teren, monografii zonale , iar parla:entul @&rii a :ilitat pentru :oderni"area 'ociet&@ii ro:Aneti3) Uule' ,icCelet lFa con'iderat I'ufletul na@iunii ro:AneJ) On acelai ti:p 'Fau cri'tali"at preocup&ri de sociologie moral, de sociologia culturii, sociologia cunoaterii, sociologia educaiei, etc) Pentru ro:Ani idealul 'ocial era progresul n civilizaie , con'idera Co%#ta%ti% Di"itre#cu 1 Iai ,1(= F1 #-3) Alexa%dru Claudia% 21 %(F1 >#3 Kn %ociologia literaturii releEa c& produc@iile culturale, arti'tice nu 'unt co:plet autono:e, c& au Ire"onan@& 'ocial&J i Kndepline'c Ifunc@ii 'ocialeJ) Virgil Br=at 21(7 F1 -13 i &>E> 'arica 21 $=F1 %#3 'Fau preocupat de cunoatere, refor:area culturii i a colii Kn'crieri de 'ociologia culturii i 'ociologia educa@iei) Onainte de 1(% era r&'pAndit& KntrebareaL G%untem milioane de romni....Ce ne lipsete ca s a@ungem un neam tareLH i rspunsul) HAnirea, numai AnireaRH. 8e ce nu a: deEenit Iun nea: tareJ dup& Unirea PrincipatelorH Un r&'pun' afl&: de la Va#ile Alec#a%dri9 :ini'tru de eBterneL IKn EArful 'c&rii 'ociale 't& un do:n cu topu"ul Kn :An& i cu legea 'ub picioare! pe treptele 'c&rii, o boieri:e gCiftuit& de priEilegiuri, bucurAnduF'e de toate drepturile, pAn& i de ilegalit&@i, fiind 'cutit& de orice efi, Eeni@i de la ?anar i din Ei"uinile :untelui AtCo', 'e de'fa@& KntrFo Eia@& de luB, trAndaE& i 'candaloa'&, iar Po', Kn pulbere, o gloat& cu cerbicea plecat& 'ub toate 'arcinile) Su' puterea egoi't&, Po' erbirea i :i"eria f&r& protec@ie, totul :icAnduF'e KntrFo at:o'fer& neguroa'& de ignoran@& i de 'uper'ti@ii, de preten@ii, l&co:ie i fric&J) 2citat Kn Al) \ub, op) Cit,) P) #-3! iar alt r&'pun' afl&: de la Io% Io%e#cu de la Brad ,-.-.!-.2-5 e'te pri:ul cercet&tor al 'atului ro:Ane'c) Realit&@ile 'ociale au fo't inEe'tigate cu :etode ale cercet&rii e:pirice) On ace't 'en', el a Kntreprin' cercet&ri de teren, utili"And :etoda :onografiilor) 8in ace't punct de Eedere, el e'te con'iderat Knte:eietorul :etodei :onografice din Ro:Ania, ce Ea fi de"Eoltat& apoi de 8) *u'ti) Ion Ione'cu de la Brad a reali"at :onografiile Pude@elor ,eCedin@i, Putna i 8oroCoi i ale regiunilor dobrogene) Ace'te :onografii au abordat a'pecte pedoFcli:atice i fitoteCnice, 'tati'tice i econo:ice, de:ografice i 'ociale din regiunile cercetare) 8in datele 'inteti"ate Kn lucr&rile 'ale re"ult& un profil al ro:Anului, aa cu: eBi'ta el Kn :ediul @&r&ne'c, i al unei ciEili"a@ii adecEate actiEit&@ii agricole) 8e aceea, el argu:enta nece'itatea cercet&rii agriculturii din toate "onele locuite de ro:Ani, o cercetare direct& i a:&nun@it& a tuturor 'atelor) S?iru ;aret ,-.<-!-2-35 a edificat o concep@ie 'ociologic& ba"at& pe principii :ate:atice de cercetare a feno:enelor 'ociale, Kn lucrarea 'a 5ecanica social 21 1$3) ;aret re:arc& lip'a unei legi 'ociologice, aa cu: Kn :ecanica ra@ional& e'te legea ne6tonian&) 8e aceea, con'ider& c& tiin@a 'ociologic& nu di'pune de o teorie de acelai niEel ca :ecanica ra@ional&) El aprecia"& c& 'ociologiei IeBperi:entul Ki e'te inter"i' i ob'erEarea 'e reduce pentru ea la KnE&@&:intele i'toriei, care 'unt departe de a fi 'uficienteJ 2Spiru ;aret, #$$1, p $3) 8in ace'te ra@iuni, 'ociologia trebuie '& parcurg& toate etapele prin care a trecut tiin@a :ic&rii fi"ice, iar pentru :o:ent nuFi r&:Ane decAt '& 'tudie"e realitatea 'ocial& cu aproBi:a@ii 'ucce'iEe) Sociologia Ea deEeni tiin@& Eeritabil& cAnd IEa fi capabil& '& folo'ea'c& calcululJ) PAn& atunci ea e'te o di'ciplin& tiin@ific& i:atur&) A't&"i, 'tudii de'pre gradul de eEolu@ie a tiin@elor pla'ea"& 'ociologia aproBi:atiE Kn aceeai "on& de de"Eoltare ca i 'aEantul ro:An, cu toate acCi"i@iile i:portante Kn anali"a cantitatiE& a 'ocialului) EBplica@ia ace'tei 'itua@ii a 'ociologiei e'te progre'ul ne'ati'f&c&tor Kn de'coperirea legilor 'ociale, care, aa cu: afir:& ;aret, trebuie '& fie analoage cu cele dup& care diriPea"& ecCilibrul i :icarea :aterial&) 2ScCifirne@, #$$1, b, p)B3) ?&r& '& identifice 'i'te:ele :ecanice cu cele 'ociale, ;aret a 'ugerat o analogie Kntre cele dou& tipuri de 'i'te:e) ,odelul dup& care operea"& ;aret e'te cel al 'pa@iului 'ocial cu trei coordonateL Econo:ica! :oral&! intelectual&) On'& progre'ul e'te produ' de ceea ce el nu:ete for@e 'ocialeL Iconfor:a@ia :Ainii i li:baPulJ, cau"e 'ociale de pri: ordin care au deter:inat :icarea 'ocial&) 2S) ;aret, #$$1, p) 1--3) 8eter:ini':ul 'ocial e'te conceput de ;aret ca un co:pleB de rela@ii cau"ale Kn 'ocietate, iar Kn eBplica@ia Eie@ii 'ociale ia Kn 'ea:& to@i factorii, de la :ediul geografic pAn& la indiEid cu toate actele ale) Di"itrie Drg*ice#cu ,-.8<!-20<5 a fo't 'tudentul lui E) 8ur4ei:) On principalele 'ale 'crieri de 'ociologieL &olul individului n determinismul social 21 $=3, /in psi1ologia poporului roman, 21 $73, ?dealul creator, $seu psi1osociologic asupra evoluiei 21 1=3 etc), el a de"Eoltat o 14

concep@ie 'ociologic& Kn ton cu 'ociologiile Ere:ii) I %ociologia este tiina unei societi concrete, a unei naiuni. 2aptul social nu este universalH. Traia% Brilea%u ,-..3!-2085 d&ruiete patri:oniului 'ociologic :odalitatea proprie de anali"& priEind eBi'ten@a unei tiin@e autono:e de'pre 'ocietate) On concep@ia 'a, eBpri:at& Kn lucr&rile ?ntroducere n sociologie 21 #-3, %ociologia general 21 #>3, 'ociologia e'te o teorie a principiilor generale de'pre 'ocietate, deriEate din inEe'tiga@ia diferitelor tipuri de eBi'ten@& 'ocial&, i nicidecu: o colec@ie de date e:pirice 'au o :etafi"ic& de'pre 'ocial) Prin corelarea 'ociologiei cu etica i politica, el confer& un :od original de gAndire 'ociologic&) Sociologia ocup& un loc central Kn 'i'te:ul tiin@ific 'ociale fiindc& ofer& funda:entul teoretic pentru cunoaterea oric&rei co:ponente a 'ociet&@ii) Societatea cap&t& o eBpre'ie concret&, cea a co:unit&@ii, iar 'ociologia 'tudia"& co:unitateaL Iobiectul 'ociologiei e'te 'i'te:ul 'ocial, adic& 'ocietatea ca for:& eEolutiE&, 'au, cu: a: puteaFo nu:i cu un cuEAnt, co:unitateaJ) Fnvmntul sociologic a fo't introdu' la Iai la doi ani dup& introducerea lui la London ScCool of Econo:ic') Pri:ul profe'or de 'ociologie la Iai 21( 73 a fo't Con'tantin Leonarde'cu, licen@iat Kn drept la Pari', doctor Kn filo'ofie i litere la BruBelle', cu influen@& 'ociologic& po"itiEi't&) Di"itrie &u#ti ,-..4!-2<<5 'e Kn'crie printre Knte:eietorii 'ociologiei din Ro:Ania) On concep@ia 'a, 'ociologia e'te un 'i'te: de cunoatere a realit&@ii 'ociale pre"ente 28) *u'ti, I, 1 >(, p) #-73) Sociologia, 'pre deo'ebire de i'torie, care caut& '& refac& tra'eul eEolu@iei 'ociet&@ilor Kn trecutul lor, eBplic& feno:enele aa cu: apar ele Kn realitatea 'ocial&L I'ocialul e'te Knainte de toate re"ultatul unui concur' de K:prePur&riL 'pa@iale, te:porale, Eitale i 'pirituale, care for:ea"& cadrele co':ologice, i'toric, biologic i p'iCologic, cu alte cuEinte ceea ce nu:i: :ediu ]^)_) Acea'ta e'te gene"a realit&@ii 'ociale, ace'tea 'unt condi@iile care ac@ionea"& per:anent a'upra ei, realitatea 'ocial& reac@ionAnd i actuali"AnduF'e Kn actiEitatea 'ocial&, care poate fi redu'& la patru categoriiL econo:ic&, 'piritual&, politic& i Puridic&) Galorile econo:ice i 'pirituale con'tituie Kn'ui con@inutul Eie@ii 'ociale, categoriile ei con'titutiEe) Cu alte cuEinte, ele fac ca 'ocietatea '& eBi'te, ele 'unt 'ocietateaJ) 8) *u'ti cuprinde Kn 'ocial tot ceea ce @ine de actiEitatea u:an& de'f&urat& KntrFun conteBt 'au :ediu, dar preci"ea"& c& eBi't& o anu:it& ierarCie Kn ce priEete tipurile de actiEitate 'ocial&) ActiEitatea econo:ic& i cea 'piritual&, concreti"at& Kn Ealori econo:ice i 'pirituale, 'unt deter:inate 'ociet&@ii Kn'& ace'tea eBi't& nu:ai dac& fiin@ea"& politicul i Puridicul cu func@ii de organi"are i regle:entare) Una din cele :ai productiEe contribu@ii ale lui 8) *u'ti i ale colii 'ale o con'tituie elaborarea :etodei :onografice i aplicarea ei la 'tudiul realit&@ilor 'ociale ro:Aneti, aa cu: fiin@au ele Kn co:unit&@i '&teti) On Ei"iunea lui *u'ti, 'ociologia Ki cl&dete eafodaPul teoretic nu:ai Kn te:eiul cunoaterii faptelor 'ociale prin :etode autono:& i ace'tea e'te :etoda :onografic&) ,ai :ult, el crede Kn nece'itatea fu"iunii 'ociologiei cu :etoda :onografic& a'tfel KncAt 'e poate di'cuta de'pre I'ociologia :onografic&J) Se ur:&rea a'tfel dep&irea li:itelor :onografiilor 'ociale ca 'i:ple culegeri de docu:ente) Prin :etoda :onografic& :onografic& propu'& 8) *u'ti 'e Kntreprinde de'crierea i cercetarea 'i'te:atic& i integral& a unit&@ii 'ociale 'tudiate) 8e aceeaL ISociologia nu 'e poate :&rgini la 'tudiul rela@iilor 'ociale 'au la cel al :anife't&rilor de Eia@&, eBpre'ie a tuturor circu:'tan@elor localeJ) 8up& eBperien@a de opt ani de actiEitate de cercetare :onografic&, 8) *u'ti a reco:andat reguli ce trebuie re'pectate Kn aplicarea ob'erEa@iei 'ociologice) Ace#tea #u%t
Dbservaia trebuie s fie sincer i obiectiv' ea trebuie s fie e6act, adic ptrunztoare i complet, s cuprind toate detaliile n varietatea i unitatea lor' ea trebuie verificat i controlat, obinndu"se astfel o observaie Ge6perimentalH' observaia monografic s fie colectiv, rodul colaborrii specialitilor' ca s fie tiinific observaia trebuie informat i pregtit, studierea teoretic fiind prima condiie pentru reuita cercettorului' observaia sociologic se cere s fie intuitiv. 2iind un act de ptrundere a obiectului cercetat, ea este totodat i un act de creaie' alturi de observaie se cuvine s fie folosit i metoda comparaiei cu a@utorul creia se elimin progresiv tot ceea ce este particular i accidental.

Regulile for:ulate de 8) *u'ti Kn anii `-$ 'unt, Kn e'en@a lor, Ealabile i a't&"i, cu tot ceea ce @ine de de:er'ul e:piric din 'ociologie) Cele apte nor:e decurg dintrFo logic& a cercet&rii :onografice a unit&@ilor 'ociale i doEede'c caracterul tiin@ific al 'ociologiei :onografice, prin ur:&rirea Kn@elegerii i eBplic&rii realit&@ilor 'ociale 'tudiate, 'e:nificatiEe pentru :odul de a gAndi 15

:etoda :onografic&) .b'erEa@ii critice fa@& de :etoda :onografic& 'Fau for:ulat cu priEire :ai ale' la caracterul ei e:piri't) ,etoda :onografic& Ki aduce a'tfel contribu@ia deci'iE& la con'tituirea tiin@ei na@iunii) Unitatea 'ocial& repre"entatiE& Kn afir:area tiin@ei na@iunii e'te 'atul deoarece el p&'trea"& nealterate tr&'&turile Eie@ii na@ionale) 8e aceea, actiEitatea :onografitilor 'Fa orientat eBclu'iE 'pre 'ate) .pera lui *u'ti 'e con'tituie KntrFo de:on'tra@ie a nece'it&@ii unei tiin@e a na@iunii, KntrFun conteBt na@ional ro:Ane'c deo'ebit de faEorabil, cu: a fo't perioada de dup& Knf&ptuirea ,arii Uniri de la 1 1() +a@iunea ro:An& i:punea, Kn noul cadru 'tatal cuprin' Kn grani@ele 'ale etnice, decelarea acelor cadre i :anife't&ri con'titutiEe caracteri'tice pentru Eia@a na@ional& ro:Anea'c&) 8) *u'ti i coala 'a au oferit un :odel, cel al 'ociologiei :onografice, de cunoatere i eBplicare a realit&@ilor 'ociale ro:Aneti Kn integritatea lor) Petre A%drei ,-.2-!-2045 a elaborat un 'i'te: 'ociologic Knte:eiat pe o concep@ie integrali't deter:ini't&) ?or:at 'ub influen@a ideilor lui *u'ti, dar detaAnduF'e de ace'ta, Petre Andrei a cercetat 'ocialul Kn rela@ie cu naturalul) Societatea are un funda:ent :aterial, dar ea Ie produ'ul 'piritului, e o parte din 'piritJ 2Petre Andrei, 1 7$3) 8ac& ar fi '& c&ut&: i la noi Io EAr't& de aurJ, a: aflaFo Kn perioada interbelic&) Ar fi de aPun' '& 'e:nal&: recunoaterea ei interna@ional&, a:intind c& Kn 1 - ar fi trebuit '& aib& loc la Bucureti al QIGFlea Congre' ,ondial de Sociologie 2Ki anun@a'er& dePa participarea circa #$$ de 'ociologi din #> de @&ri, Kntre care ,) ;alb6ac4, ;) Stoltenberg, ,) BlocC, *) RicCard, R) Ba'tide, ?) \naec4i, etc)3) InEadarea Poloniei i i"bucnirea celui deFal doilea r&"boi au f&cut ca acea't& :anife'tare tiin@ific& '& nu :ai aib& loc) Parcursul istoric al sociologiei la :nceputul secolului al DD)-lea On pri:ii ani ai 'ecolului al QQIFlea 'ociologia repre"enta un proiect intelectual de pre'tigiu, cu contribu@ii deo'ebit de i:portante la cu contribu@ii deo'ebit de i:portante la cunoaterea po"itiE& a realit&@ii 'ociale) 2Augu'te Co:pte N po"itiEi': N cunoaterea 'ociologiei prin cercetare N anali"& e:piric&, tiin@ific&3) ,arile per'onalit&@ii acade:ice ale Ere:ii ca E:ile 8ur4ei: 'au ,aB /eber, au contribuit 'ub'tan@ial la definirea unei per'onalit&@i tiin@ifice di'tincte a 'ociologiei Kn cadrul tiin@elor 'ocioFu:ane) On perioada in'&, care a ur:at Pri:ului R&"boi ,ondial, dificult&@ile 'ocioFecono:ice i politice al @&rile europene, Kn 'pecial ale ?ran@ei i *er:aniei, au afectat i eEolu@ia i de"Eoltarea 'tudiilor de 'ociologie) In'talarea co:uni':ului 'oEietic, i"bucnirea cri"ei econo:ice :ondiale, a'cen'iunea :ic&rilor fa'ci'te europene, iat& unele dintre :arile dificult&@i 'ocioFpolitice prin care a trecut 'ociologia european& interbelic&) On ?ran@a, dup& 8ur4ei: preocup&rile de 'ociologie 'unt continuate de :e:brii colii dur4ei:iene de la Pari', dar eEolu@ia politic& i cli:atul 'ocial al ?ran@ei Eor cau"a declinul preocup&rilor de 'ociologie) *er:ania perioadei interbelice e'te do:inat& de :ic&rile politice proFna"i'te, eEident cu i:portante con'ecin@e negatiEe 'i a'upra :ediului uniEer'itar tiin@ific) +ici 'ociologia nu e'te ocolit& de ace'te con'ecin@e care K:pingeau preocup&rile 'ociologice 'pre confi'carea ei de c&tre ideologia propagandei na@ionali't N na"i'te) . 'erie de 'ociologi 'e arat& faEorabili ace'tui curent na@ionali't ger:an, al@ii Kn'& prefer&, Kn :od eBplicit, '& r&:An& la di'tan@& de na"i':) In'taurarea celui deFal treilea ReicC pune cap&t cu brutalitate elanului 'ociologiei ger:ane, :aPoritatea reEi'telor de 'ociologie di'par, 'ociologii de origine eEreia'c& e:igrea"& din *er:ania i 'e eBilea"& cu prec&dere Kn SUA) /incolo de Atlantic, Statele Unite cuno'c o er& indu'trial& Knfloritoare, :odul de Eia@& urban deEine do:inant, pro'peritatea e general& dar nu di'par feno:enele de :arginalitate, deEian@& i de delicEen@&) -ragmatismul american pre'ea"& 'ociologii '& la'e la o parte tradi@ia 'peculatiE& a f&uritorilor de 'i'te:e teoretice i '& elabore"e cunotin@e Ipo"itiEeJ, fondate pe cercetarea empiric inductiv cu aplicaii sociale imediate ) Credina n progres r&:Ane funda:ental& Kn 'ociologia a:erican&) SpriPinul financiar dat de fa:ilia Roc4efeller 'ociologilor e'te 'ub'tan@ial) Sociologia a:erican& Kntr& Kn era :etodologiei 'tati'tice din ce Kn ce :ai 'ofi'ticate, elaborarea IteCnologiilor 'ocialeJ aEAnd ro'tul de a re"olEa feno:enele de :arginalitate, cri:inalitate i 16

'egregare 'ocial& 'au de a pune la punct te1nologia sonda@elor preelectorale i ancCetele de mar0eting. .raul e'te un adeE&rat laborator pentru UniEer'itatea din CCicago fiind locul Kn care in'titu@iile 'e de"Eolt& rapid, unde fiecare caracteri'tic& a naturii u:ane e'te Ei"ibil&, unde fiecare tip de indiEid N cri:inalul, ceretorul ca i o:ul de geniu N cap&t& di:en'iune tiin@ific& eEident& i i:pune re'pectul cuEenit unei cercet&ri aprofundateS ,etodele de cercetare 'ociologic& priEilegiate de coala a:erican& 'untL 'tudiul :ediului, :onografiile cartierelor 2:onografie N :ono' R obiect unic! grafei: 2grec)3, a de'crie3, ob'erEa@ia participant&, anali"a i'toriilor 'ociale locale 'au 'tudiul co:unit&@ilor) Anii 1 =% N 1 >( 'unt anii ambiiilor pentru 'ociologia european& N ieit& ane:ic& din r&"boi Kn *er:ania, pr&buit& Kn ?ran@a, di'pre@uit& Kn Anglia, ignorat& Kn Italia N i ai IEAr'tei de aurJ pentru 'ociologia a:erican& cu tendin@e 'pre universalism i ac1ievement. ?unda@ia Roc4efeller, noii :ecena priEa@i 2Carnegie, ?ord, Rand, etc3, co:en"ile publice 2din partea ,ini'terului ar:atei, al Agriculturii, al S&n&t&@ii3 procur& 'ociologiei re'ur'e i:en'e, ceea ce per:ite Kn:ul@irea centrelor de cercetare, a 'ociet&@ilor 'aEante i a reEi'telor) Zi Kn ?ran@a 'ociologia recap&t& dina:i':ul Knceputului de 'ecol afir:AnduF'e o pa'ionat& a:bi@ie a cunoaterii 'ociale) In'titu@iile interna@ionale 2CE i U+ESC.3 dau 'ociologiei noi co:en"i de cercetare, finan@&rile a:ericane Eenite de la ?ord, Roc4efeller 'au 0oda4 o Knt&re'c) Acea't& recon'truc@ie a 'ociologiei nu 'e face KntrFun :ediu cu totul faEorabil Kn'&) A fi 'ociolog Kn 1 %$ nu era de inEidiat, Ki a:intete A) Touraine) 8in punct de Eedere :aterial Eia@a tinerilor cercet&tori nu era uoar&, cariera era lent&, 'alariile :ici, ,ica lu:e a 'ociologilor era la :arginea uniEer'it&@ii) A fi 'ociolog era :ai pu@in onorat decAt a fi i'toric, filo'of 'au latini't) Cu ti:pul Kn'& 'Fau creat nu:eroa'e ecCipe de cercetare Kn cadrul C+RS 2Centre +ational de la RecCercCe ScientipCiTue3 'au Kn cadrul EP;E 2Ecole PratiTue de ;aute' Etude'3, care au trecut la inEe'tigarea lu:ii reale, a educa@iei i KnE&@&:Antului, loi'ir N ului, organi"a@iilor, :iPloacelor de co:unicare Kn :a'&, '&n&t&@ii popula@iei, condi@iei fe:eii) On Purul anului 1 7$, 'ucce'ul interna@ional al 'ociologiei e'te de net&g&duit, cu toate diferen@ele i inegalit&@ile dintre 'ociologiile f&cute Kn diferite @&ri care traduc efectele conteBtelor 'ocioFi'torice) Crete rolul U+ESC. i al Statelor Unite Kn de"Eoltarea 'ociologiei) a&rile occidentale au beneficiat de un aPutor financiar con'iderabil din partea :arilor funda@ii a:ericane pentru de"Eoltarea cercet&rii e:pirice, fiind i a'tfel co:plete finalit&@ile planului ,ar'Call) On lu:ea nonF european& 'ociologia a cuno'cut o de"Eoltare Kn Au'tralia, Uaponia, Canada, A:erica Latin& 'au India) On @&rile co:uni'te 'ociologia a fo't confi'cat& de aparatul de propagand& ideologic& a regi:ului co:uni't) Ontre 1 >( N 1 $ 'ociologia cunoate o e6plozie a paradigmelor) Paradig:a e'te un concept 'ociologic utili"at teCnic pentru pri:a dat& de TCo:a' 0uCn N 'ociolog i filo'of N 1 ># N i 'e refer& la conEingerile tiin@ifice ale co:unit&@ii de 'pecialiti pe ba"a c&rora 'e elaborea"& teoriile, ipote"ele i Kn general, Ki define'c obiectiEele i :etodele) Spre deo'ebire de teoria tiin@ific&, pe care o poate e:ite orice anali't 'olitar, o paradig:&, nu poate eBi'ta dac& nu e recuno'cut& i utili"at& ca in'tru:ent de 'tructurare analitic&, de c&tre Kntreaga co:unitate tiin@ific& eBi'tent&) Sociologia Ki eBtinde treptat Kn pre"ent cA:pul de 'tudiu la noile for:e de con'u:, de cultur&, de :arginalitate, de prote'tare, la politicile 'ociale i culturale, la Eia@a local&, b&trAne@e, i:igra@ie, deEian@a PuEenil&, '&r&cie, eBcludere, globali"are, 'eculari"are, Eia@a religioa'&, etc) Sociologia e'te un in'tru:ent de proble:ati"are a 'ocialului i 'u'cit& Kntreb&ri pe care 'ocietatea i le adre'ea"& 'iei, fiind un indicator elocEent al profun"i:ilor 'ociet&@ii conte:porane) Sociologia e'te nece'ar& i apreciat& doar Kn 'ocietatea care dorete cu adeE&rat '& 'e cunoa'c& pe 'ine Kn profun"i:e, Kn 'ocietatea Kn care func@ionea"& libertatea indiEidual& plurali':ul i de:ocra@ia politic&)

17

Sociologia captiv din perioada comunist Sociologia captiE& din perioada co:uni't& dup& cel deFal doilea r&"boi :ondial, in'talarea co:uni':ului la noi a Kn'e:nat obliga@ia de a aplica politica econo:ic&, 'ocial& i cultural& a U)R)S)S) 2P) CalEacore''i, -olitica mondial dup #!.4, ed) All, Bucure'ti, #$$$3) ,ai eBactL colectiEi"area, indu'triali"area 2aberant&3, urbani"area 2con'truc@ia de bloc4Furi3, ultracentrali"area tuturor actiEit&@ilor colectiEe, a'erEirea :a''F:ediei) Cei care apreciau .ccidentul 'au aEeau prieteni acolo deEeneau 'u'ceptibili de [Knalta tr&dareJ) Econo:ia 2planificat&3 a fo't condu'& dup& criterii ideologice 2conduc&torii de partid aEeau toat& puterea f&r& a putea fi trai de cineEa la r&'pundere, 'pecialitii aEeau toat& re'pon'abilitatea f&r& nici o putere3) [Co:uni':ulJ 'Fa Erut o 'ocietate a oa:enilor egali) On fapt a fo't o 'ocietate unifor:i"at&, niEelat& N [poporul unic :uncitorJ F o [:a'&J t&cut&, a'cult&toare a [cuEAnt&rilor :agi'traleJ ro'tite Kn [li:ba de le:nJ) Toate ace'te fapte i feno:ene au :arcat 'ociologia ro:Anea'c&) 8up& in'talarea co:uni':ului, 'ociologii care 'Fau afir:at Kntre cele dou& r&"boaie :ondiale au fo't obliga@i '&Fi preci"e"e op@iunile ideologice) . parte a acceptat aproprierea de [:arBi':Flenini':J, nutrind 'peran@a c& a'tfel Eor putea '& continue '& fac& 'ociologie) Speran@a lor a fo't 'erio' "druncinat& Kn 1 =( cAnd 'ociologia, eticCetat& ca [tiin@a burgCe"&J, a fo't 'coa'& din KnE&@&:Ant 2prin >egea nvmntului din 1 =(3) Treptat 'ociologii au fo't [eBco:unica@iiJ din Eia@a 'ociocultural& a @&rii, 'ociologia deEenind captiE& ideologiei totalitate, fiind obligat& '& accepte co:pro:i'ul 'ubord&n&rii 2totale3 fa@& de regi:ul co:uni't) OncepAnd cu 1 77 'ociologia a fo't 'upri:at& pAn& Kn dece:brie 1 ( ) A 'upraEie@uit o [tiin@& 'ocial&J a'i:ilat& ade'ea cu [:ateriali':ul i'toricJ ori cu ['ociali':ul tiin@ificJ, 'ociologii aEAnd de ur:&rit i:pactul indu'triali"&rii, al :igr&rii de la 'at la ora, [naEeti':ulJ, ['i'te:ati"areaJ etc), [Kn 'piritul :ateriali':ului dialectic i i'toricJ 2cu atAt :ai :ult trebuia '& re'pecte ace't ['piritJ atunci cAnd li 'e co:and& '& anali"e"e rolul partidului, rolul 'tatului, propaganda, [noile realit&@i 'ociali'teJ, [for:area o:ului nouJ) Scurta recapitulare aide memoire, %ociologia &eligiei! obiectul de studiu al %.&, metoda dur01eiminiana de cercetare, primii analisti ai fenomenului religios in societate. .dat& cu K:bog&@irea contribu@iilor acade:ice in de"Eoltarea cercet&rii 'ociologice 'Fau diEer'ificat 'i ra:urile de abordare tiin@ifica) A'tfel apare 'ociologia indu'triala, 'ociologia politica, 'ociologia econo:ica, 'ociologia :uncii, 'ociologia rurala, etc) 8intre ace'te ra:uri 'e de'prinde Knc& din perioada Knceputurilor 'ociologiei un intere' aparte pentru studierea fenomenului religios in societate ceea ce a contribuit la apari@ia unei sociologii a religiei* %ociologia &eligiei analizeaz si e6plica fenomenologia religioasa cu a@utorul instrumentelor teoretice si empirice specifice sociologiei, de aceea putem afirma ca e6ista o strnsa legtura intre sociologie si sociologia religiei inca de la nceputurile preocuprilor sociologice. IntrFo 'curta defini@ie de lucru pute: 'pune ca L sociologia religiei studiaz modul in care sacrul 8divinul9 se manifesta ca fenomen in viata social. $a i propune sa studieze relaiile care e6ista intre religie si societate si formele de aciune reciproca ce pe care le genereaz aceste raporturi. Trebuie clarificate de la Knceput raporturile eBi'tente intre diferitele ra:uri ale tiin@elor religiei :ai preci' intre teologie si sociologia religiei ) Teologia, fiind o tiin@a normativa, 'i are drept 'cop anali"a, interpretarea 'i eBpunerea unei credin@e date) Sociologia, in 'cCi:b, nu 'e ocupa cu eBplicarea [ esenei religiei \ ci 'tudia"& condi@iile 'i efectele co:porta:entului u:an in co:unitate, co:porta:ent :otiEat de percep@ia 'ubiectiEa a no@iunilor religioa'e) Sociologia religiei, e'te in :od e'en@ial descriptiv"analitica 'i are ca 'cop principal analizarea fenomenelor religioase cu intenia de a facilita nelegerea oricrei religii. Aadar eBi'ta o diferen@a cantitatiEa 'i calitatiEa intre tipurile de abordare, :etodele 'i 'copurile celor doua genuri de di'cipline! atAt teologia cat 'i 'ociologia au drept obiectiE al 18

cercet&rii o religie 'au un grup de religii diferite, in'a :etodele lor difer&! teologia este normativa iar sociologia religiei este descriptiva. Se cuEine :en@ionat faptul ca sociologia religiei Ea aborda 'i Ea clarifica :ulte dintre a'pectele referitoare la feno:enul religio' conte:poran, dar nu 'e Ea putea 'ub'titui niciodat& feno:enologiei, p'iCologiei 'i i'toriei 'au cu atAt :ai pu@in teologiei) Teologia are :area re'pon'abilitate de a for:ula nor:ele religioa'e 'i Ealorile :orale atAt de nece'are ecCilibrului 'ocial) Anii cercettori in sociologia religiei promoveaz o sociologie militanta, care urmareste o perspectiva confesionala sau anticonfesionala, in timp ce alii prefera o neutralitate prin care evita implicaiile directe 8participante9 si aplicaiile imediate. -utem identifica doua orientri structurale ale definirii religiei ca domeniu de studiu al sociologiei religiei) " definiiile su$stantive, care conin elemente substantive referitoare la comportamentul religios) cultul, ritualurile si riturile, supranaturalul, etc. " definiiile %unc/ionale, care insista asupra rolului religiei in societate, in special privind fenomenul secularizrii religioase. ?n general definiiile date religiei pot fi influenate de apartenena religioasa a cercettorului sociolog, insa remarcabil ar fi ca neutralitatea academica sa elimine orice forma de subiectivism interpretativ. Dbiectul de studiu al sociologiei este viata religioasa a societatii ) Sociologia religiei cercetea"& co:unit&@ile de credincioi L 'tatu'ul ace'tora, rela@iile din cadrul lor, for:ele de organi"are a Bi'ericilor 'i cultelor, riturile 'i ritualurile, etc) Sociologia religiei nuFi Ea 'tudia nu:ai pe credincioi unei bi'erici 'au ai unei deno:inatiuni religioa'e ci 'i Kntreaga 'ocietate, raportAnduF'e per:anent la Kntreg, anali"And di'tribuirea 'ociala a ace'teia, K:prePur&rile in care 'e :anife'ta feno:enul religio', etc) Pri:ul cercet&tor care a pu' ba"ele unei :etode de cercetare in Sociologie e'te E:ile Dur)*ei", autorul lucr&riiL >es &egles de la met1ode sociologiKue " &egulile metodei sociologice 8#3!49. Iat& ce afir:a 8ur4Cei:L pentru a respecta canoanele tiinei, trebuie in primul rnd ca faptele sociale sa fie considerate lucruri 8... la premiNre rNgle et la plus fondamentale est de considQrer les faits sociau6 comme des c1oses9. Acea'ta repre"inta o abordare co:plet diferita fata de abordarile filo'ofice anterioare 'tudiilor lui E) 8ur4Cei: ! in'ea:na trecerea de la 'ubiectiEi':ul filo'ofic la obiectiEitatea 'tiintifica) 8ur4Cei: era do:inat de i:portanta :etodei de cercetare, e'entiala in de"Eoltarea oricarei 'tiiinte, influentat eEident de 'tudiile lui din Scoala +or:ala dar :ai ale' de conceptia po"itiEi'ta a lui Augu'te Co:te) PotriEit concep@iei lui 8ur4Cei:, 'ociologul trebuie 'a ia di'tanta fata de faptele 'ociale pe care le ob'erEa)! el trebuie 'a refu"e 'a con'idere 'ocialul ca pe ceEa i:ediat 'i tran'parent pentru ocCiul lui) Co:porta:entul lui trebuie 'a fie ca al fi"icianului care Knlocuiete 'en"a@ia de c&ldura cu o :&'ura eBacta, oferita de ter:o:etru) Ter:o:etru 'ociologului 'unt toc:ai :etodele eBperi:entale, prag:atice, obiectiEe, pe care le aplica in 'tudiile 'ale) Pentru aF'i con'trui obiectul de 'tudiu, 'ociologul trebuie 'a i"ole"e 'i 'a definea'c& acea categorie de fapte pe care Ki propune 'a o 'tudie"e) ,aB +e=er, un alt fondator al gAndirii 'ociologiei religiei, a fo't 'i el, pri:ul cercet&tor care 'Fa preocupat de anali"a rela@iilor eBi'tente intre religie 'i 'ocietate precu: 'i de'pre :odul cu: :orala religioa'a a influen@at co:porta:entul econo:ic capitali't) ******************

19

Sociologia Religiei 1 anali"a aplicata

E)AFA R+()G)&AS4 5)6 R&3H6)A <6 P+R)&A5A C&3'6)SF4# ()3)F+(+ (),+RF4I)) R+()G)&AS+#

%curte repere istorice Perioada care a ur:at celui deFal doilea r&"boi :ondial a fo't :arcat& prin in'taurarea i Knt&rirea regi:ului co:uni't totalitar, ti:p Kn care aproape =% de ani Eia@a religioa'& a 'tagnat, KncercAnd '& g&'ea'c& diferite for:e de co:unicare cu regi:ul politic, pentru aFi a'igura 'upraEie@uirea) On ti:pul ace'tei perioade, nu 'e poate Eorbi de'pre plurali': religio', ci de'pre o pluralitate limitat dependent de stat* Gictoria politic& a partidului co:uni't i Eenirea 'a la putere Kn Ro:Ania a r&'turnat un Kntreg 'i'te: de Ealori 'ociale i econo:ice, ceea ce a generat o deEiere nedorit& Kn eEolu@ia :oderni"&rii @&rii) IntroducAnd alte principii 'ociale i politice decAt cele practicate de 'ocietatea ro:Anea'ca in perioada interbelic&, co:uni':ul a blocat i a deEiat de"Eoltarea nor:al& a 'ociet&@ii ro:Ane de pe dru:ul :oderni"&rii) GecCiul regi: din perioada interbelic& a fo't abandonat cu 'priPinul ar:atei 'oEietice care ocupa @ara) 8o:eniile Kn care 'e afir:au rela@iile 'ociale :oderne 2indu'tria, 'upra'tructura, co:er@ul3 au fo't na@ionali"ate i 'ociali"ate, iar agricultura, a fo't cooperatiEi"at& Kn :od brutal, fiind i:pu' un egalitari': utopic) SFa introdu' 'i'te:ul econo:ic i 'ocialFpolitic 'oEietic, for:at Kn perioada cAnd Ru'ia era :ai pu@in de"Eoltat& decAt Ro:Ania 2de eBe:plu abia Kn cea deFa doua Pu:&tate a 'ecolului QIQ au abrogat iob&gia feudal&3, 'i'te: care Kn trei decenii 2dup& 1 173 a fo't tran'for:at KntrFun regi: rigid i totalitar) ,odelul i:pu' de c&tre Uniunea SoEietic& a repre"entat blocarea de"Eolt&rii nor:ale a Ro:Aniei, dru: ilu"oriu pe care @ara a :er' o Pu:&tate de 'ecol, pAn& Kn 1 ( ) Co:uni':ul a repre"entat o Kntrerupere a continuit&@ii i'torice ro:Anebti fireti, for@And, printr-o strategie mimetist, integrarea KntrFun 'i'te: politic 'tr&in, care eEolua'e KntrFun rit: i 'pa@iu geografic diferit) Galorile poporului ro:An au fo't Knlocuite cu cele ale co:uni':ului, practicate Kn Uniunea 'oEietic& creAnduF'e o ruptur& dra:atic& Kntre Eia@a real& a Ro:Aniei i :odelul co:uni't 'tr&in, i:pu' Kn toate do:eniileL Kn indu'trie, Kn agricultur&, Kn tiin@&, Kn cultur&, Kn KnE&@&:Ant, etc) +a@ionali"area, colectiEi"area, elogiul culturii i al tiin@ei 'oEietice, introducerea Kn KnE&@&:Ant a altor progra:e colare, 'tudiul li:bii ru'e, al i'toriei i literaturii Uniunii 'oEietice, 'i'te:ul notelor Kn coli cu calificatiEe 2dup& :odelul 'oEietic3, are'tarea celor care nu f&ceau elogiul regi:ului co:uni't, erau for:e concrete prin care 'e Kncerca Knl&turarea 'pecificului i tradi@iilor na@ionale ro:Ane) Partidul Co:uni't, 'e ba"a, pentru cAtigarea i :en@inerea puterii, pe popula@ia cea :ai '&rac& i nein'truit& pe care o :anipula KntrFun 'i'te: dictatorial) Ontreruperea continuit&@ii i'torice din dru:ul :oderni"&rii Ro:Aniei a repre"entat o KntAr"iere de o Pu:&tate de 'ecol i crearea unei 'itua@ii care nu a putut fi Kndreptat& nici Kn anii de tran"i@ie dup& 1 ( , pentru a 'e putea recupera decalaPul 'ocioFecono:ic dintre Ro:ania 'i celelalte tari europene occidentale) Cu toat& aparen@a de con'tan@& politic&, perioada co:uni't& a fo't una dintre cele :ai in'tabile din i'toria @&rii) 8up& populi':ul anilor 1 ==F1 =(, a ur:at teroarea i:pu'& de partea ImoscovitJ a partidului i a purific&rii Eie@ii politice prin Knl&turarea partidelor i'torice 'au a liderilor politici inco:o"i pentru puterea co:uni't&, etc)

20

/ictatura comunist intre #!.4 ( #!3! Perioad& co:uni't& cunoate Kn Ro:Ania doi lideri care au i:pregnat i'toria poporului, fiecare prin per'onalitatea 'a dictatorial&L *CeorgCe *;E.R*;IUF8EU, orientat :ai :ult c&tre ,o'coEa 2co:uni':ul de orientare 'talini't&3, i +icolae CEAUZESCU, cu o puternic& orientare na@ionali't&) On pofida ace'tor Ei"iuni aparent diferite, cei doi conduc&tori ai partidului co:uni't au aEut totdeauna drept :odel pe I marele prietenJ al E'tului Europei, poporul 'oEietic i au ur:&rit crearea omului nou#) Trebuie de a'e:enea a:intit faptul c& Ro:Ania, dup& al 8oilea R&"boi ,ondial, a pierdut :ari teritorii# 2Ba'arabia 'i BucoEina3, Kn faEoarea Uniunii SoEietice iar la 'ud o parte din 8obrogea, Kn faEoarea Bulgariei)) Spune: I pierdutJ, pentru c& ace't lucru 'Fa KntA:plat Kn ur:a unui dictat, con'ecin@a acordului 'ecret Kntre *er:ania i Ru'iaL fai:o'ul pact 5olotov" &ibbentrop, 'e:nat Kn 1 - ) BulEer'at& de r&"boi, 'l&bit& de datoriile eBterne, a:enin@at& de ocupantul 'oEietic 2pre"ent pAn& Kn 1 %>3, Ro:Ania a cuno'cut o perioad& do:inat& de ur& i de cri:e abo:inabile K:potriEa oric&rei ordini 'tabilite Knainte de r&"boi) Puc&riile erau pline de oponen@i ai co:uni':ului, :ai ale' intelectuali, Kn :are parte :e:brii ai fo'telor partide politice i'torice) Per'onalul de cult a'i:ilat uneori cu cei boga@i 2c1iaburii3 din 'ate, era are'tat i ur:&rit Kn :od per:anent pentru c& e6ploata credincioii '&raci ai co:unit&@ii) Ateu prin defini@ie, 8Greligia este un opiu pentru poporH Tarl 5A&]9, noul regi: a Kncercat '& di'trug& credin@a ro:Anilor practicAnd cele :ai oribile :etode, precu: splarea creierului 2 Ie6perimentul -itetiJ-3, pentru a i:pune 'i'te:ul :arBi't) On puc&rii, in'ultele cele :ai oribile erau adre'ate 'tuden@ilor Kn teologie i clerului) 8eni' 8ELETA+T, cercet&tor a'upra perioadei co:uni'te Kn Ro:Ania, 'crie Kn cartea 'a, C$AAM$%CA i %ecuritateaL GX Fn pucrie, *urcanu rdea mai ales de studenii n teologie. Anora el le oferea GbotezulH n fiecare sptmn,bgndu"i cu capul ntr"o putin plin cu urin i materii fecale. Apoi, i obliga pe fiecare s urmeze noul ritual cretin. /up zeci de astfel de repetiii, deinuii, veneau din proprie iniiativ s"i ia GbotezulH n fiecare diminea. Fn noapte de -ati din #!4 , un deinut a fost obligat s @oace rolul preotului. Acesta a fost mbrcat cu un cearaf i mn@it cu e6cremente. Avea un baston din 1rtie 8i acesta mn@it9, pe care ceilali deinui erau obligai s"l srute. Cretinul, n pucrie, era constrns s"i abandoneze credina, blasfemind eucaristia i cntnd parodii obscene n locul cntecelor liturgice i rugciunilorH .. *otalitarismul comunist) teroare, obedien i fric Gia@a ro:Anilor Kn ti:pul perioadei co:uni'te nu a cuno'cut nu:ai per'ecu@iile politice ale regi:ului dictatorial care Eroia '& i:pun& prin orice :iPloc ideologia 'a ci i 'upunerea la unele
1

7Omul nou, chiar i eroul pozitiv, nzestrat cu toate virtuile i lipsit de defecte, nu era prezent dect pentru a da replica ctorva naivi, dac totui e!istau, suscepti"ili de a se l sa prini# $entru c omul nou, comunismul l-a realizat cu adev rat, i acest lucru s-a ntmplat n a"solut toate rile, f r e!cepie, unde i-a putut instala regatul# %ar cu acest om nou ne confrunt m la fiecare pas din p cate& 'ceast nmulire rapid , este contrariul acestui model ideal pe care fiecare conduc tor l susine n mod contient n faa maselor, f r s cread cu adev rat( omul nou este de asemenea, rezultatul ro"otizat al aciunii sistematice ) teroarea ajutnd - de atomizare, de nivelare, de omogeneizare i n final de masificarea pe care au tre"uit s o suporte, zi dup zi i pic tur cu pic tur , comunit i de toate felurile care hr neau n trecut cu seva lor esutul corpului social* . $ih#i -89A, :o&&ent s;en sortir <, 'n Ale(#ndru =0>0 et ?or*ert =8="66+ ed. , 6;3t#t des lieu( en sciences soci#les, l;@#r&#tt#n, #ris, 1993, p. 82. 2 +$e ,- iunie ./01, Sovieticii prezint un ultimatum 2n urma pactului 3olotov 4i""entrop5, i pe ,6 iunie ocup 7asara"ia i 7ucovina din 8ord, 9:;, n august 4omnia cedeaz <ransilvania din 8ord =ngariei 2n urma unui di>tal zis ?din @iena* impus de Aitler5, i n septem"rie aceasta cedeaz de asemenea o parte din %o"rogea 7ulgariei 2n urma tratatului din Braiova patronat i el de Aitler5, ceea ce duce umilina pe culmile ei cele mai nalte# Cara este n stare de oc# ?3area 4omnie*9:; nu mai e!ist # Dn patru luni, din iunie pn n septem"rie ./01, ara a pierdut E-111 >ilometri p trai din teritoriul s u i ase milioane de cet eni# 9:; <raumatismul era deci profund*# 4ictor 680 A?, Fa rGvolution nHa pas eu lieu: 4oumanie IlHhistoire dHun coup dHJtat, 3d. 9o*ert 6#!!ont, #ris, 1990, pp. 119 A 120.
3

J!periena $iteti, nu&it% i dup% nu&ele or#ului iteti Bl# 120 C& 1est de BucuretiD, unde er# un# din puc%riile co&uniste de 'n#lt% securit#te. En #ce#st% puc%rie co&unitii #u !olosit sp larea de creier '&potri1# oponen/ilor re.i&ului pentru #Fi reeduc# n spiritul noii ideologii. uc%ri# din iteti !#ce p#rte, '&preun% cu puc%riile Gherl#, Aiud i Bucureti, din &#rile centre de e(ter&in#re din ti&pul perio#dei co&uniste. 4 =enis =+6+>A?>, Beauescu i Securitatea, @u&#nit#s, Bucureti, 1998, p.55.

21

u:ilin@e i priE&ri de orice fel, i:pu'e de o eBi'ten@& tr&it& la li:ita '&r&ciei %) Iat& o de'criere a Eie@ii ro:Anilor 'ub regi:ul lui CEAUZESCU f&cut& de Purnali'tul de la 2igaro 5agazineL
G*eroarea lui C$AAM$%CA a fost impregnat de un cinism i de o imoralitate incredibil. -ersoanele n vrst, nu mai erau ngri@ite n spitale. Mi atunci cnd nu murau din lipsa ngri@irilor i din absena medicamentelor, acestea ng1eau de frig pn la moarte n apartamentele lor lipsite de nclzire i lumin. 5ii de persoane inutile, pentru c erau n vrst, au fost astfel e6terminate. -entru a preveni avorturile clandestine, controalele ginecologice erau practicate c1iar la locul de munc 8ne putem imagina n ce condiiiR9) %tatul era informat naintea mamei. Aceast oroare, n afar de faptul c crea familii 8prea9 numeroase care triau ntr"o mizerie neagr, nu mpiedica un numr mare de avorturi clandestine, care deseori erau urmate de consecine dramatice. Mi totui, vznd c vine o pacient aproape moart la serviciul de urgene, ginecologul nu avea dreptul s o ngri@easc pentru c ar fi fost condamnat pentru participare la avort. *rebuia mai nti s anune poliia, aceasta trebuia s se deplaseze, s stabileasc procesul verbal i, numai dup aceea, doctorul era autorizat s o ngri@easc. $ste inutil s specificm c, foarte des, victimele 1emoragiilor, sracele femei nu supravieuiau acestei proceduri penale. ^X_ Fn afar de acest lucru, C$AAM$%CA era un negustor de sclavi, pentru c a vndut zeci de mii de ceteni care vroiau s prseasc ara. -reul se nvrtea n @ur de # . dolari. -entru a obine aceti bani, copii i soiile erau reinute ostatece n ar pn cnd cel care era n afar strngea suma necesar. Mi, n plus, candidaii nu puteau lua la plecare dect cte o valiz n fiecare mn. $ste foarte dificil s enumerm toate faetele acestei terori cotidiene. ^X_ -oporul romn avea incontestabil impresia c o fatalitate se abtuse asupra lui, iar aceasta trebuia suportat. %untem ncon@urai. %unt peste tot. -opulaia se predase dumanului fr s opun rezisteneH :.

Acea't& 'tare de p'iCo"& era proEocat& i Kntre@inut& Kn Kntreaga @ar&, con'ider& i'toricii conte:porani, de un organi': de opre'iune al StatuluiL %ecuritatea)
GAceasta fcea ca pe societatea romn s cad o ameninare constant i multiform. %ecuritatea era simbolul %tatului. &euise s invadeze totul. /e la miliia de baz, trupele de frontier, seciile de asalt i pn la informatori trecnd prin agenii care se ocupau cu ascultarea, un ntreg popor tria din informaii i represiune. ^X_ -si1oza era att de rspndit nct ma@oritatea oamenilor fceau e6ces de zel. C$AAM$%CA i dispreuia colaboratorii, era mai ales un dispre moral.^X_ Aici intervenea fenomenul %ecuritii. Ameninrile pe care le fcea i conducea pe ma@oritatea oamenilor s practice autocenzura i autolimitareaH. ;

Pentru a pl&ti datoria eBtern& a @&rii, CEAUZESCU a introdu' :&'uri de au'teritate f&r& precedent) A ra@ionat totul! produ'ele ali:entare ( i produ'ele energetice, 2ben"ina, la #$ litri pe lun& pentru fiecare :ain&, i energia electric&3) ?recEentele opriri ale curentului, Kn perioada 1 (=F1 (%, au cau"at :oartea a pe'te -$ de copii din incubatoare ) Era o Eia@& de :i"erie) ?&r& lu:in&, f&r& Cran&, f&r& libertate, f&r& Eiitor, Ro:Anii tr&iau Kn di'perare # )

7EntrF#de1%r, e!ortul popul#/iei er# 'ndrept#t c%tre supr#1ie/uireG tre*uie &#i 'ntHi s% c#ute s% se hr%ne#sc%, s% se 'nc%lIe#sc%, s% se '&*r#ce, #re pu/in ti&p pentru # co&plot#J. ,e#nF$#rie 6+ B9+>8?, Fa fin de BJ'=KJSB=:, p. 19. 6 4ictor 680 A?, Fa rGvolution nHa pas eu lieu:, pp. 167 A 169. 7 ,e#n A $#rie 6+ B9+>8?, Fa fin de BJ'=SJSB=:, pp. 24 A 25. 8 En 1989, produsele #li&ent#re r#/ion#te cuprinde#uG 1 C. de I#h%r, 1 C. de !%in%, 250 .r. =e &#r.#rin%, cinci ou% pe lun% i 300 .r. =e pHine pe Ii i de perso#n%. L"idem, p. 236. 9 L"idem# 10 ,e#n A $#rie 6+ B9+>8?, Sfritul lui BJ'=SJSB=:, pp. 16 A 18. ?Dn ./6M, oraul 7ucureti nu cunotea foametea, dar n mod sigur cunotea s r cia# Stnd la coad , puteam g si pine, puin ulei i zah r, lapte reconstituit, conserve de pete# $entru restul, ntmplarea permitea uneori s g sim legume, crnai, m runtaie i ou # 9:; 'm v zut de e!emplu, camioane livrnd la m cel rie oase de vit provenind de la atelierele de ecarisare# Barnea era ea e!portat , dup cum pretindea zvonul pu"lic i populaia nu avea dreptul dect la oase? 8u a ti s spun# %ar orict am c utat n memoria meaI nici n Nrana ocupat , nici n =4SS sau n alte democraii populare pe care le-am vizitat, nu am ntlnit o asemenea penurie# 4omnii erau invitai, dac nu s moar practic de foame, cel puin s suporte cele mai grave lipsuri# 9:; $e ntreg parcursul ederii mele, m duceam s v d aceste cozi intermina"ile, dintre care cele mai puin impresionante nu erau acelea ale automo"ilelor la pompele de "enzin # $atru sute, cinci sute de maini ateptau, uneori de pe o zi pe alta, pentru a putea face plinul# 'utomo"ilitii avansau mpingnd mainile cu minile pentru a economisi "enzina# 'ceasta nu era scump dar era raionalizat 2,1 de litri de "enzin pe lun , n# n#5# 9:; $arcursul pietonului c utndu-i raia, odat cu venirea serii, era i mai greu datorit ntunericuluiI un lampadar din zece sau aproape, ara aprins# Dn "uticuri un singur "ec, cu putere sc zut , funciona ca un fel de veioz # B ldura, controlat n mod centralizat i nu pe "locuri, datorit regul rii gazului, era redus la minimul strict# Baloriferele erau puin mai calde dect temperatura camerei# Dmi aduc aminte de reuniunile din 3inister de unde ieeam ngheai i am v zut, la 7i"lioteca 8aional , n martie ./6M, studeni cu pardesiurile pe ei i cu fulare, scriind cu m nui de ln n miniI erau mai puin de 6 grade n sal # 'partamentele nu erau mai "ine dotate# 9:; Dntr-o astfel de situaie, toat energia, toat inteligena se concentra asupra su"zistenei*#

22

&eligia n perioada comunist ( elemente @uridice constituionale

Conte'tarea tradi@iei i'torice i 'pirituale de c&tre co:uni':, 'i integrarea KntrFo 'piritualitate atee a :ntrerupt de asemenea si evolu/ia normal a pluralismului religios) Referitor la religie Kn perioada co:uni't&, pute: di'tinge trei etape de anali"&) Pri:a, etapa re"isten/ei aEAnd drept eBpre'ie prote'tele directe 'au indirecte K:potriEa regi:ului, etap& :arcat& de are't&rile :a'iEe! A doua etap&, cea a acceptrii regi:ului) A treia etap&, cea a cola$orrii cu puterea co:uni't&)
+oua Con'titu@ie adoptat& Kn aprilie 1 =( :en@ionaL G>ibertatea de contiin i libertatea religioas sunt garantate de %tat. Cultele religioase sunt libere s se organizeze i pot funciona n mod liber dac ritualul i

practica lor nu sunt contrare Constituiei, securitii publice i bunelor moravuriH 2art) #73) To@i cet&@enii Gfr distincie se6ual, de naionalitate, ras, religie sau grad de cultur, sunt egali n faa legiiH 2art) 1>3) Con'titu@ia preEedea i faptul c&L Cetenii au dreptul s se asocieze i s se organizeze dac scopul urmrit nu este direcionat mpotriva ordinii democratice stabilite de ConstituieH 2art) -#311) On do:eniul religio', ace't drept nu a putut fi eBercitat pentru c&, pentru recunoaterea legal& a unei a'ocia@ii, era nece'ar& aprobarea :ini'terului de co:peten@&, aprobare ce nu a fo't dat& niciodat& a'ocia@iilor religioa'e Kn cei aproape =% de ani) In :od concret, in Kntreaga perioada co:uni'ta Eo: con'tata o diEergen@& funda:ental& Kntre afir:a@iile dog:atice eBpri:ate de 'i'te:ul legi'latiE referitoare la re'pectarea libert&@ii religioa'e 'i realit&cile din teren) An moment dramatic al interveniei brutale, nedemocratice, a regimului totalitar in viaa religioasa din &omania a fost la sfritul anului #!.3 cnd, Eiserica Anit cu &oma, <reco"catolic, a fost desfiinat, bunurile i bisericile sale fiind luate de %tat i date n folosin Eisericii Drtodo6e, iar Concordatul care specifica relaiile ntre %tatul &omn i =atican fiind anulat. D mare parte din clerul si ierar1ia superioar a Eisericii <reco"catolice a fost trimis in nc1isoare sau silii sa locuiasc in e6il in diferite mnstiri sub stricta observaie din partea %ecuritii, iar credincio`ii fideli ai Eisericii au fost atent supraveg1eai de regim pentru a elimina orice forma de rezistenta sau intenie de revenire la organizarea administrativa a Eisericii Anite de dinainte de #!.3. On ace't conteBt ten'ionat a fo't adoptat& >egea 8/ecretul9 #;; din = augu't 1 =( priEind regimul general al cultelor din &omnia. Legea cuprindea principiile generale referitoare la organi"area 'i de'f&burarea Eiecii religioa'e) Au fo't aprobate 'tatutele a 1= culte recuno'cute legal de Statul ro:an prin 8ecretul 177M 1 =(L
=* C* J* @* A* K* L* >* ?* =M* ==* =C* =J* Eiserica Drtodo6a &omana Eiserica &omano"catolica Eiserica reformat 8calvina9, Eiserica evang1elica C.A. 8de Confesiune Augustan, saii luterani9, Eiserica Anitariana Eiserica evang1elica %.-. 8%inodo"prezbiteriana, secuii9, Eiserica cretin de rit vec1i, Eiserica armeano"gregorian Eiserica -enticostala, Eiserica Eaptista, Eiserica Adventista de ziua a ;"a Eiserica Cre`tin dup $vang1elie Cultul 5usulman 8islamic9, =@* Cultul 5ozaic 8iudaic9.

Libertatea religioa'& acordat& con'titu@ional Kn 1 =( a fo't recuno'cut& Kn :od per:anent Kn toate Con'titu@iile perioadei co:uni'te1#, dar a fo't in per:anenta a'pru controlata 'i cen"urata) Cu toate c& po'ibilitate con'tituirii altor culte 'au a'ocia@ii religioa'e era preE&"ut&, o a'tfel de aprobare nu a fo't niciodat& acordat& Kntre 1 =( 'i 1 ( ) Sectele 'au noile :ic&ri religioa'e nerecuno'cute de Statul co:uni't 'Fau autoFdi"olEat Kn :are parte 'au au fo't de'fiin@ate) Unele au 'upraEie@uit totubi de'f&urAnduFi actiEitatea Kn :od clande'tin i folo'ind cele :ai Eariate for:e pentru a ocoli 'upraEegCerea politic& 2,artorii lui IeCoEa, credinciobii ortodocbi de 'til EecCi3)

11 12

"o#n $89A90, Gheor.he "A?:0, Bonstituiile romne, ed. # trei# , K $onitorul o!ici#l;, Bucureti, 1995, pp. 116 A 117. En perio#d# 1945F1989, #u !ost #dopt#te trei :onstitu/iiL 1948L 1952L 1965, pu*lic#t% din nou 'n 1986L c!. "o#n $89A90 L :h. "A?:0, Bonstituiile 4omne, op# cit# K $onitorul o!ici#l;, Bucureti, 1995.

23

()3)F+(+ (),+RF4I)) R+()G)&AS+# Eiserica Drtodo6 &omn n perioada comunist ( preul supravieuirii Anali"a Bi'ericii .rtodoBe Ro:Ane nu 'e deo'ebete cu :ult fa@& de an'a:blul religio' al @&rii pre"entat pAn& acu:) Compromisurile, uneori aparente, f&cute de Bi'erica .rtodoB& Kn perioada co:uni't&, au per:i' 'alEarea Bi'ericii i cCiar eBi'ten@a 'a) GEiserica Drtodo6 a pactizat cu regimul comunist, sacrificnd propria sa autoritate moral, pentru supravieuirea sa fizicH.#, G>oialitatea Eisericii vizavi de %tat era condiia sine Kua non a libertii sale. Fnelegem ntreaga ambiguitate a noiunii de libertate de contiin neleas n aceti termeni i n acest conte6t. Eiserica nu avea dect dou posibiliti n aceast situaie) a accepta sau a fi n ilegalitate. %oluia intermediar aleas implica supunerea.#. +u:ai cei care nu au cuno'cut priEa@iunile i frica Securit&@ii din interiorul @&rii i care au fo't nu:ai 'pectatorii eEeni:entelor 2de eBe:plu anu:i@i cercet&tori occidentali care acu"au, Kn ulti:ii ani, Bi'erica .rtodoB& de colaborare i de ce"aroFpapi':3 Ki pot per:ite '& di'credite"e :e:oria 'uferin@elor clerului 'au credincioilor, fie ei ortodoci, catolici, uni@i, baptiti, :u'ul:ani 'au al@ii) Pentru a Kn@elege :ai bine acea't& afir:a@ie, e'te de aPun' '& priEi: @&rile Eecine ale Ro:Aniei, dar de tradi@ie catolic& 'au prote'tant&, precu: Polonia, Ungaria, CeCo'loEacia, etc), unde lucrurile 'Fau petrecut Kn aceeai direc@ie colabora@ioni't&) Bi'erica .rtodoB& trebuia '& 'upraEie@uia'c& per'ecu@iilor atee ale regi:ului pentru c& repre"enta cultura i i'toria poporului ro:An) Era 'ingura in'titu@ie care a'igura leg&tura Kntre trecut i Eiitor, Kn ti:p ce toate celelalte in'titu@ii ale @&rii 2:onarCia, partidele politice3, i cCiar i'toria Ro:Aniei, fu'e'er& Knlocuite de noul regi: i de faptele i'torice interpretate KntrFo per'pectiE& :arBi't&) On ciuda aEer'iunii regi:ului fa@& de credin@&, Guile bisericilor au rmas desc1ise i bisericile e6istau n calitate de sanctuar, de refugiu pentru cei care sufereau fr speran din cauza regimului ateuH #4, in ti:p ce in Ru'ia "eci de :ii de credinciobi i :e:brii ai clerului ru' au fo't deportaci in Siberia, f&r& '& :ai Eorbi: de tran'for:area bi'ericilor i :&n&'tirilor Kn depo"ite de cereale 'au Cangare pentru :ainile agricole) Totui, nici Bi'erica .rtodoB& din Ro:Ania nu a r&:a' la ad&po't de toate per'ecu@iile regi:ului K:potriEa religiei) A'tfel, pentru perioada 1 %( N 1 >-, G24 de preoi, clugri, religioase i laici au fost arestai. 5ai mult de @umtate din mnstiri au fost nc1ise i 2 de credincioi au fost obligai s prseasc viaa monastic i trei seminarii teologice au primit interdicia de a funciona 8n #!4!9. /up statistici, din peste 2 de mnstiri cu ; de credincioi n #!4:, nu mai e6ista, n #!;2 8#: ani mai trziu deci9, dect @umtate din mnstiri 8##.9, cu 4;4 clugri i #.!, credincioiH#:. ,onaCi':ul ro:An a fo't @inta preferat& de di'trugere a regi:ului co:uni't in'talat Kn Ro:Ania dup& al 8oilea R&"boi ,ondial) Iat& cAteEa eBe:ple de'pre ceea ce a putut Kn'e:na per'ecutarea :&n&'tirilor ortodoBe Kn perioada regi:ului co:uni't) La Bucureti, patru :ari :&n&'tiri, cla'ate monumente istorice, au fo't di'tru'e, =creti, Cotroceni, -antelimon i %c1itul 5aicilor ) On Grancea, cele dou& bi'erici ale :&n&'tirii =rzneti au fo't tran'for:ate Kn graPduri pentru Eaci) Ironia 'or@ii face ca mnstirea =ladimireti, din 'udF e'tul Ro:Aniei de lAng& *alaci, '& deEin& o ca"ar:& a trupelor %ecuritii Kn ur:a i"gonirii celor -$$ de :aici) ,An&'tirea /ervent din 8obrogea precu: i :&n&'tirea -iteteanu, la 'ud de Bucureti, au fo't KncCi'e Kn 1 % i tran'for:ate Kn cooperatiEe agricole de produc@ie) Un :artor al KncCiderii :&n&'tirii de'crie :odul barbar i 'acrilegiul pe care lFau Knf&ptuit :e:brii Securit&@ii, tri:ii acoloL
13 14

=enis =+6+>A?>, BJ'=SJSB= i Securitatea ###, p. 35. 8li1ier G"66+>, 4eligie i naionalism ( ideologia 7isericii Ortodo!e 4omne su" regimul comunist, , ed. 0ni1ersit%/ii din Bru(elles, Bru(elles, 1997, p.29.
15

=enis =+6+>A?>, BJ'=SJSB= i Securitatea###,p.208. Ldem, p. 209.

16

24

G$ra ntr"o zi de =ineri %fnt de -ate din anul #!4!. %ecuritii 8membrii %ecuritii9, fcnd zel i furie, au tiat barba clugrilor i i"au ras dup care i"au gonit. Celulele au fost transformate n ferme agricole. >a plecare, membrii %ecuritii au furat tot ceea ce se putea lua' vemintele sacerdotale, obiectele preioase de cult i sfintele icoaneH#;.

On 1 >1, 'iC&'tria <rotei din ?alomia, a deEenit o colonie pentru :uncitorii fore'tieri) 8in cau"a negliPen@ei lor, un incendiu di'truge cl&dirile iar pe ruinele EecCii 'iC&'trii 'e con'truiete un re'taurant) +u trebuie '& uit&: :a'acrul patri:oniului cultural prin de:olarea unei :ari p&r@i din ca'ele i bi'ericile i'torice din Bucureti, pentru a face loc proiectelor arCitecturale ale lui CEAUZESCU) Ontre 1 =(F1 (7, 1( bi'erici i o 'inagog& au fo't de:olate) 1(I'toricul R&"Ean T;E.8.RESCU i preotul ortodoB *CeorgCe Calciu 8U,ITREASA au fo't are'ta@i Kn :artie 1 7 pentru c& au :ilitat K:potriEa de:ol&rii Bi'ericii $nei 'ituat& Kn centrul oraului Bucureti) To@i c&lug&rii ortodoci care au f&cut parte din :icarea 'piritual& I rugul aprinsJ, de la :&n&'tirea Antim din Bucureti, au fo't dui la puc&rie i obliga@i '& fac& ani grei de deportare Kn cA:purile de concentrare co:uni'te) Con'ider&: o datorie de onoare '& a:inti: aici nu:ele lorL %ofian ED<S?A, Arsenie EDCA, =asile =A%?>ACS?, Eartolomeu ABAB?A, Antonie ->a5a/$A>a, Uustin -b&=A, 2eli6 /A-B$AC, Eartolomeu /D>SAB, &oman E&A<A, Arsenie -A-AC?DC, Eenedict <S?AM, Adrian 2a<$c$ABA, %andu *A/D&. #! /uminica, a fost transformat din ziua consacrat /omnului ntr"o zi pentru -artid Atei':ul, adoptat i propagat Kn :od oficial, Knt&rit de :&'uri ad:ini'tratiEe, re'trAngea Kn :od 'eEer po'ibilit&@ile indiEi"ilor de a participa la actiEit&@ile religioa'e organi"ate) Pentru a K:piedica, Kn :od indirect credincioii '& :earg& du:inica la bi'eric&, Partidul co:uni't g&'i'e cele :ai ingenioa'e I'olu@iiJ, i anu:eL
-rezena obligatorie, duminica dimineaa, la faimoasele zile de Gmunc patrioticH, , pentru GnfrumuseareaH satului sau oraului. Aceste activiti erau totdeauna gratuite. Acest lucru se ntmpla numai dimineaa, pentru c regulile Eisericii Drtodo6e nu permiteau celebrarea liturg1iei dup amiaza. %lu@ba este mereu celebrat dimineaa, numai cu e6cepia zilei de -ate cnd este celebrat la miezul nopii' *oate emisiunile de televiziune din timpul sptmnii erau Gemisiuni cu caracter informativ i patrioticH 82 ore de televiziune pe zi9' singurul moment de divertisment se situa duminica dimineaa) emisiuni speciale pentru femei, pentru agricultori, desene animate, filme artistice sau de aventur pentru copii i tineri, etc. -entru colari, instituiile de nvmnt erau obligate s organizeze activiti suplimentare cu coninut politic, patriotic, @uridic i sportiv la care elevii i profesorii erau obligai s participe' totdeauna duminica' iar meciurile de fotbal sau 1andbal, care rmneau singurul divertisment pentru tineret, erau organizate duminica diminea' 5agazinele alimentare erau desc1ise i aprovizionate n general duminica dimineaa. Aceast aprovizionare, mereu n cantiti insuficiente, nu se fcea dect spre orele de nc1idere, pentru a mri ateptarea, nervozitatea oamenilor i pentru a umple astfel timpul liber care le rmnea 8n deosebi femeilor i pensionarilor9' -entru repararea mainilor, gara@ele erau desc1ise duminica dimineaa 8calitatea mainilor de fabricaie auto1ton, precum /acia, Dltcit i Aro, era att de slaba nct repararea frecvent era o necesitate imperativ9. -entru rani, pieele de duminica rmneau cele mai atrgtoare pentru c oamenii, profitnd de timpul lor liber, i fceau proviziile pentru sptmn. Fn timpul sptmnii, ranii erau obligai s munceasc pe terenurile C. A. -. ( ului 8cooperativa agricol de producie9, o munc aproape gratuit' nu le rmnea deci dect duminica dimineaa pentru a"i cultiva propriile pmnturi'

17

=09A, r. =r. "o#n, 3onahismul romn n anii .606-./6/( m rturii ale romnilor i consideraii, ed. @#ris&#, Bucureti, 1994, p. 72.
18

=enis =+6+>A?>, BJ'=SJSB= i Securitatea###, p.288.

19

=09A, r. =r. "o#n, $on#his&ul ro&Hn 'n #nii 1948 A 1989, pp. 79 A 87. 25

Fntlnirile -artidului i %indicatului aveau loc mai ales duminica dimineaa, Gpentru a nu perturba procedeul de producieH din restul sptmnii'

Prin toate ace'te actiEit&@i de Iduminic dimineaaJ, Statul N Partidul Kncerca '& di'trug& 'piritualitatea oa:enilor, re'pectul pentru I ziua lui /umnezeuJ N a ti:pului liber deci, i de a crea un fel de apartenen@& total& la neEoile I superioareJ ale 'ociet&@ii co:uni'te) %rbtorile laice nlocuiesc treptat srbtorile religioase . alt& :etod& de de'acrali"are a 'ociet&@ii ro:Ane Kn perioada co:uni't& a fo't i cea a tran'ferului co:unitar al '&rb&torilor religioa'e 'pre cele laice, 'au crearea unor 'arbatori laice care 'a preia Knc&rc&tura religioa'a a diferitelor perioade ale anului) I:portan@a acordat& celebr&rii '&rb&torilor laice oficiale contribuia Kn :od inEoluntar la accelerarea procedeului de 'eculari"are N Kn@ele' ca o :arginali"are a influen@ei in'titu@iilor religioa'e Kn 'ocietate)
Eradul de Crciun a fost nlocuit cu -omul de iarna. /in cauza penuriei produselor tradiionale i a cadourilor de Crciun 8banane, portocale, ciocolat, pr@ituri, etc.9, -artidul oferea gratuit 8dar n urma unor impozite anuale9 GcadouriH pentru Gbradul de iarnH, prinilor care aveau copii sub #3 ani' G5o CrciunH, devine 5o` <eril, G5oul 2rigului, 5oul <1earilor, 5oul zpezii, 5oul ?ernii, etc.H -erioada ntre 23 decembrie i 2 ianuarie, 8Crciunul, Baterea lui ?sus Sristos9, devine srbtoarea iernii i a zpezii. # ianuarie 8%fntul =asile9, este nlocuita cu srbtoarea Boului An' &evelionul >una martie, aprilie i mai 8luni ale postului -atelui9, cu srbtori precum) # martie ( ziua cadourilor' 3"! martie ( ziua femeilor, # mai ( ziua muncitorilor, 3"! mai ( ziua tinerilor' 2,"2. august ca srbtoare naional de lupt mpotriva fascismului i imperialismului 8n tradiia oriental, cretin ortodo6, luna august este luna postului Adormirii 5aicii /omnului9'

8e'eori, Kn ti:pul po'turilor religioa'e, :aga"inele ali:entare erau aproEi"ionate cu cantit&@i 'upli:entare de produ'e de :e"el&rie i :&cel&rie dar, pentru a K:piedica popula@ia '& fac& re"erEe de ali:ente prin con'erEare la congelator 'au frigider, iFn con'ecin@& pentru a deter:ina un co:porta:ent per:anent de Istat la coadH, curentul electric era Kntrerupt 'i'te:atic) I-rogramul zilnicJ de energie electric&, de ap& cald& i ap& curent& eraL Kntre > i ()-$ di:inea@a i 1 F#$ 'eara, cu ne'e:nificatiEe 'cCi:b&ri de orar pentru Kntreaga @ar&) Situa@ia econo:ic& de"a'truoa'& Kn care politica centrali"at& a regi:ului dictatorial al lui Ceaue'cu a adu' @ara, a deter:inat ca :aPoritatea popula@iei '& g&'ea'c& Kn institu/iile ecle"iale unicul re%ugiu de li$ertate .i speran/* 8in ace't :otiE Kn ti:pul reEoltei populare din 1 ( , K:potriEa regi:ului co:uni't, Bi'erica .rtodoBa 'i Kn general cultele recuno'cute 'Fau bucurat de o foarte :are Kncredere din partea popula@iei, 'itua@ie care a r&:a' ne'cCi:bat& cCiar dup& aceea i Kn cei 1% N 1( ani care au ur:at, Bi'erica 'i Ar:ata fiind in'tituciile publice in care ro:anii au cea :ai :are Kncredere)

a. Concluzii
On ti:pul perioadei co:uni'te, Bi'erica .rtodoB& a fo't obligat& '& deEin& un 'i:plu Gpracticant de servicii religioaseH, ceea ce a cau"at atrofierea di:en'iunii 'ale pedagogice, :i'ionare i cCiar 'ociale, proEocAnd for:area unui co:porta:ent de timiditate pastoral misionar care nu a fo't dep&it Kn totalitate nici pAn& Kn pre"ent) ,en@inAnd o indu'triali"are i o urbani"are la niEel Knalt, cu ineEitabilul procedeu de 'eculari"are care Ki Kn'o@ea, regi:ul co:uni't :en@inea 'ocietatea KntrFo 'itua@ie in'titu@ional& i cultural&, pre ( modern) Ace'ta :en@inea clientela politic& i nu f&cea ni:ic pentru a tran'for:a indiEi"ii Kn ceteni responsabili, capabili de a lua singuri o decizie ) On con'ecin@&, :odelul :oderni"&rii co:uni'te e'tNeuropene 'Fa caracteri"at printrFo modernizare fr atingerea modernitii, ceea ce e'te Kn :od clar un paradoB) ReEolu@ia din 8ece:brie 1 ( Eine '& re'tabilea'c& re'pectul Ealorilor u:ane i libertatea indiEidului) On pofida tuturor beneficiilor adu'e, 'cCi:barea regi:ului co:uni't cu un regi: de:ocratic 'Fa f&cut cu :ari 'acrificii, :ai ale' econo:ice) Au fo't nece'ari :ai bine de 1> ani de tranziie dureroas pentru a Kndep&rta efectele nefa'te ale regi:ului co:uni't, pentru ca la 1 ianuarie #$$7 Ro:ania 'a deEina :e:bru al U)E) Sunte: Knc& departe de a Eedea KncCeiat proce'ul de redre'are econo:icoF'ocial& a @&rii, Kn'& Kncep a fi 'i:@ite dePa unele 'e:nale KncuraPatoare precu: 'c&derea infla@iei 'i reluarea creterii econo:ice) Un :o:ent deo'ebit de i:portant al i'toriei po'tFdece:bri'te Kl repre"int& a'igurarea 'ecurit&@ii :ilitare a @&rii prin integrarea Kn 'tructurile :ilitare +AT. in anul #$$-)

26

****************

27

+E&('F)A S&C)+FAF)) C&6F+3P&RA6+ 5)6 P+RSP+CF)EA E)+F)) R+()G)&AS+! R+()G)+ S) 3&5+R6)FAF+,

Pentru a putea aEea o atitudine corect& fa@& de unele a'pecte care define'c 'ocietatea conte:poran&, a'pecte priEind feno:enul de globali"are, integrare, 'eculari"are, atei': F indiferenti':, plurali"are, e nece'ar :ai KntAi ca ace'te a'pecte '& fie atent 'tudiate, cuno'cute i Kn@ele'e Kn conteBtul 'ociet&@ii conte:porane) Seculari"area, globali"area, indiferenti':ul religio', nu repre"int& proble:e 'ociale ci feno:ene 'ociale, :oduri 'pecifice de eBpri:are ale 'ociet&@ii conte:porane) Ceea ce ne propune: aadar dup& ace'te l&:uriri introductiEe e'te '& d&: r&'pun' la KntrebareaL Cum trebuie neleasa evoluia societii contemporane din perspectiva vieii religioaseL Pentru acea'ta e nece'ar '& Kn@elege: care 'unt for:ele :oderne prin care 'e eBpri:& religio"itatea Kn 'ocietatea conte:poran&) In ace't 'en' trebuie '& @ine: cont in :od 'pecial, de logica raporturilor Kntre religie i :odernitate) &eligie i modernitate Ontre religie i :odernitate eBi't&, cCiar de la Knceputul coeBi'ten@ei lor 'ocioFi'torice la Knceputul 'ecolului QQ, o antino:ie care opunea :odernitatea religiei) Ideile :arBi'te i apoi acelea ale co:uni':ului au accentuat acea't& :anier& de Ia con'idera religia ca un feno:en 'ocial dep&it, inco:patibil cu 'ociet&@ile aflate pe dru:ul progre'ului econo:ic i 'ocialJ #$) OntrFo eEolu@ie preEi"ibil& a 'ociet&@ii indu'triale, :odernitatea ar fi condu' la o di'pari@ie a religio'ului 'au la o di:inuare 'e:nificatiE& a influen@ei 'ale) Ace'te raporturi Kntre :odernitate i religie, la care 'e adaug& paradig:a 'eculari"&rii, pot fi Kn@ele'e Idup& logica unui Poc cu re"ultat nulL cu cAt aEan'ea"& :odernitatea, cu atAt Ea regre'a religiaJ#1) Cu toate ace'tea in'a, in pofida preEi"iunilor pe'i:i'te, U)P) /illai:e ## contra"ice interpretarea lineara de :ai 'u' con'iderAnd c& 'c&derea influen@ei 'ociale a religiei nu 'e:nific& Kn :od obligatoriu 'i di'pari@ia religiei, ci nu:ai o 'c&dere relatiE& a autorit&@ii ace'teia in 'ocietate, influen@at& fiind de factori 'ocioFi'torici) In :od Ei"ibil religia nu Ea di'pare din 'ocietate 'i din preocup&rile o:ului :odern indiferent de influen@a 'au eEolu@ia :odernit&@ii, ci 'e Ea reco:pune dup& alte reguli) 8e"Eoltarea Kn'& a unor for:e noi 'i intere'ante de reco:punere a religio'ului Kn :odernitate 'e :anife't& Kn paralel cu di:inuarea puterii 'ociale a religiei aflat& Kn confruntare cu ele:entele caracteri'tice ale :odernit&@ii i anu:eL diferenierea funcional, globalizarea, individualizarea, raionalizarea, secularizarea i pluralismul. Religio'ul conte:poran nu 'e :ai eBpri:& doar Kn for:a 'a pur tradi@ional&, ci apar, concuren@ial, diEer'e tipuri de religio"itate care pot fi nu:ite I religioziti laiceJ) Religio"itatea laic& e'te o for:& de tip I1ibridJ#- K:pr&tiat& Kntre credin@& i necredin@&, definind a'tfel eBplicatiE raporturile Kntre :odernitate i tradi@ia religioa'&) Acea't& r&'pAndire a religio'ului Kn 'ecular 'e ob'erE& :ai ale' Kn :odul Kn care :anife'tarea credin@ei 'e eBpri:& Kn co:porta:entul o:ului :odern, Kn ab'en@a unei apartenen@e ecle"ia'tice) *race 8aEie Eorbete de'pre Icredin@& f&r& apartenen@&J, Ibelieving Cit1out belongingH2., feno:en care conduce ineEitabil la 'l&birea in'titu@iilor religioa'e tradi@ionale i i:plicit la o Knflorire a unor for:e noi de religio"itate #%)
20 21

,e#nA #ul )"66A"$+, Sociologie des religions, #ris, 02, op. cit., 1995, p. 82. Ldem, p. 88. 22 Ldem, p. 98 23 Al*ert "+>>+, K9eli.ioIit%/ile l#iceG o hi*ridit#te e(e&pl#r% pentru #ntropolo.i# reli.iosuluiJ , Social Bompass, 1ol. 41, 1994 24 Gr#ce =#1ie, 4eligia n 3area 7ritanie din ./0O#Bredin f r apartenen , 8(!ord, Bl#cCMell, 1994. 25 ,e#nA #ul )"66A"$+, Sociologie des:, op# cit#, 1995, p. 82.

28

OncercAnd '& definea'c& religia propagat& a't&"i prin noile :ic&ri religioa'e, :ul@i analiti le interpretea"& Kn raport cu religio"itatea tradi@ional& in'titu@ionali"at&) A'tfel, T) Luc4:ann recurge la conceptul de Ireligie inEi"ibil&J 2IinEi'ible religionJ3 pentru a defini for:ele religioa'e nonF in'titu@ionali"ate care 'Fau de"Eoltat Kn 'ociet&@ile :oderne Kn co:para@ie cu Bi'ericile cretine, puternic in'titu@ionali"ate#>) El Idepla'ea"& radical anali"a cla'ic&J a'upra pierderii de plau"ibilitate a credin@elor religioa'e confruntate cu ra@ionalitatea, deEenit& Cege:onic& 2^3 'pre o identificare a for:elor noi ale religio"it&@iiJ, care 'e eBpri:& prin 'curte eBpuneri de credin@& din ce Kn ce :ai Kndep&rtate de IeBpunerile a:pleJ folo'ite de tradi@iile religioa'e con'acrate) Acea't& indiEiduali"are a credin@ei deter:in& de a'e:enea o percep@ie 'ubiectiE& a religio'ului, adeptul deEenind foarte :obil la niEelul apartenen@ei 'ale i a percep@iei religioa'e) SubiectiEitatea religioa'& 'e eBpri:&, dup& cu: afir:& /illai:e, dup& principiul Gdo it VourselfH2; , ceea ce deter:in& un fel de autono:ie a actorului religio' care i bricoleaz 8aran@eaz9 singur sistemul de credine, ntr"o form, evident, utilitarist"sincretist. Garietatea for:elor de eBpre'ie a 'enti:entului religio' in 'ocietatea :oderna cunoate o eBpri:are i:pre'ionant&) PlecAnd de la cele cla'ice, tradi@ionale, in'titu@ionali"ate, 'i :ergAnd pAn& la cele 'increti'te, cu abord&ri de credin@a, 'uple i prag:atice, nu:ite Greligie la propria alegereH23, 'au religie d la carte, aEe: o real& eBpre'ie a raporturilor Kntre religie i :odernitate, realitate care ne deter:ina '& pune: 'ub 'e:nul Kntreb&rii Kn'&i pertinen@a teoriilor de'pre 'eculari"are) ?) CCa:pion i ;erEieuFLeger con'ider& c& Kn :odernitate religio'ul nuFi di:inuea"& i:portanta 'i rolul 'ocial ci cunoate o reKnnoire e:o@ional& i o Kntoarcere la eBta"ul :i'tic) Se poate ob'erEa o de"Eoltare puternic& a unor practici religioa'e eferEe'cente 'ub for:a comunitilor emoionale) ParadoBul religio' al 'ociet&@ilor 'eculari"ate face po'ibil& coabitarea Kntre Iun proce' i'toric de 'eculari"are a 'ociet&@ilor :oderne i de"Eoltarea unei religio"it&@i indiEiduale :obile i fleBibile care la'& loc 'i facilitea"& apari@ia unor for:e inedite de 'ociabilitate religioa'&J# )

26 27

>ho&#s 60:N$A??, <he Lnvisi"le 4eligion, ?eM OorC, $#c$ill#n, 1967. ,e#nA #ul )"66A"$+, Sociologie des:, op# cit#, 1995, p. 82. 28 Ldem, p. 58. 29 =#niele @+94"+0F6+G+9, Fa religion en mouvement I le pPlerin et le converti, #ris, 2l#&&#rion, 1999, p. 36.

29

SECULARI@ARE AI PLURALI@ARE RELI&IOASB

%ecularizarea, o paradigmJM incomplet

EEolu@ia rolului religiei Kn :odernitate a fo't eBpri:at& Kn :anier& cla'ic& prin conceptul de 'eculari"are, ridicat la rangul de paradig:& Kn anii 1 7$) A Erea '& Eerific, pe 'curt, pertinen@a ace'tui :odel, pentru a interpreta realitatea religioa'& european& actual&) Pentru 'ociologi, 'eculari"area apare ca un proce' ineEitabil, religia g&'induF'e Kn :od ineEitabil de'calificat& Kn raporturile 'ale cu :odernitatea i cu proce'ul ra@ionali"&rii) ?ie c& Eorbi: de'pre ,arB, 8ur4Cei: 'au /eber, to@i au anun@at pierderea influen@ei i i:portan@ei religiei Kn 'ociet&@ile :oderne) Pentru ,arB, care con'idera religia ca fiind Iopiu: pentru poporJ, acea'ta trebuia '& di'par& odat& cu Eenirea 'ociet&@ilor f&r& cla'& i a cu 'fAritul inegalit&@ilor 'ociale) Pentru 8ur4Cei:, religia trebuia '& fie Knlocuit& cu un fel de religie civil, con@inAnd o :oral& care '& per:it& con'olidarea coeziunii sociale) On 'fArit, pentru /eber, de"Er&Pirea progre'iE& a lu:ii nu conduce Kn :od 'igur la di'pari@ia religiei, ci la :arginali"area ace'teia -1) ,ult ti:p, analitii au priEilegiat interpret&rile care po'tulau pierderea, privatizarea 'au marginalizarea religio'ului i, Kn con'ecin@&, di'pari@ia credin@ei -#, di'pari@ia locurilor de cult i abandonul practicilor religioa'e co:unitare) Pe'i:itii anun@au cCiar moartea lui /umnezeu ,,. Acea't& desacralizare a lu:ii prin tran'for:area do:eniului 'acru KntrFun do:eniu laic, ne tri:ite din nou la conceptul lui 8ur4Cei: de diferen@iere func@ional& care Ipre'upune c& 'ocietatea Ki a'u:& progre'iE toate func@iile laice care apar@ineau anterior religiei -=)8e a'tfel, 'en'ul cuEAntului a 'eculari"a Kn'ea:n& a trece Kn patri:oniul 'tatului un bun apar@inAnd Bi'ericii) On 'en' larg aadar, secularizarea definete un proces social de marginalizare a religiei , proces rezultat n urma evoluiei societii moderne, f&r& a pre'upune o Kn@elegere 'au fie cCiar 'i nu:ai o inten@ie direct& a unor entit&@i :ai :ult 'au :ai pu@in a'cun'e, de a ataca religia i i:plicit Bi'erica tradi@ionala in'titu@ionali"ata) ?eno:enul de secularizare religioas nu poate fi neles dect dac sunt cunoscute i nelese Kn pri:ul rAnd :ecani':ele care define'c 'ocietatea :odern& conte:poran&) 8up& cu: 'u'@ine .) T'cCannen -% 21 #3 funda:entul paradig:ei 'eculari"&rii 'e ba"ea"& pe un pe un nucleu for:at din trei ele:enteL diferenierea, raionalizarea i mundanizare. Prin difereniere, Eia@a 'ocial& 'e 'epar& Kn :ai :ulte 'fere di'tincteL religioa'& i nonF religioa'&) Proce'ul de laicizare 2care repre"int& autonomia diferitelor cA:puri ale 'ocialului Kn raport cu religia3, a fo't ade'ea a'ociat cu cel de 'eculari"are, pentru a 'ublinia importana raionalizrii asupra fenomenului religios n modernitate ) Ace't proce' de laici"are pre'upune c&, odat& cu de"Eoltarea in'tan@elor ciEile, religia deEine o in'titu@ie Kntre alte in'titu@ii i Ki pierde di:en'iunea globali"ant& i do:inant& care o caracteri"a pana atunci) Prin raionalizare, 'fera nonFreligioa'& laic&, n&'cut& din proce'ul de diferen@iere, Kncepe '& func@ione"e confor: criteriilor ra@ionale i nu celor religioa'e, iar 'fera religioa'& Kn'&i e'te 'upu'& criteriului ra@ionalit&@ii)
30

<ermenul paradigma se ?refera la convingerile implicite pe "aza c rora cercet torii i definesc o"iectivele si metodele# <ermenul a fost introdus ca si concept tiinific de c tre <homas Quhn2./-,5, istoric si sociolog al tiinelor*# :!. 6#rousse, %icionar de sociologie, ed. 0ni1ers enciclopedic,

Bucureti, 1996. 31 ,e#n ierre B#sti#n, 'specte ale credinei( consideraii sociologice asupra credinelor i practicilor religioase contemporane , 'n Bern#rd NA+$ 2 Bcoord.D, Lntroducere n teologia practic , -tr#s*our., resse 0ni1ersit#ire de -tr#s*our., 1997, p. 64.
32

?Fumea a ctigat independen n domeniu gndirii# 2:5 8u este vor"a numai despre o laicizare a instituiilor ecleziastice, nici de o simpl eli"erare de su" tutela clerical , ci de un fenomen mult mai profund n planurile culturale i sociologice# 2:5 Fumea o"ine n final autonomia n raport cu un sacru care face ca omul s depind de fore necunoscute, n raport cu o religie care nu este altceva dect cultura sentimentelor care motiveaz frica i dorina# 2:5 Nacem parte dintr-o lume n care ntre" rile nu se mai pun n raport cu %umnezeu, nici chiar pentru a-l nega*# 6ouis B8"--+>, Societatea modern , dovada credinei, #ris, :enturion, 1972, p. 86F88# ?%ar dac secularizarea constituie o micare de eli"erare, nu se ntmpl acelai lucru cu laicul, v zut ca un sistem ideologic nchis n el nsui, ca o religie*, @#r1eI :8:-, Societatea laic , :#ster&#n, 1968, p.50. 33 ?$ropunerea unei versiuni laice a cretinismului poate p rea interesant , reducnd divinul la o simpl modalitate de a vor"i despre om# S-ar predica, n consecin , dup cum fac civa teologi americani, un ateism cretin, sentiment dezvoltat la cretini i la non-cretini, scrie A'3LF<O8, care susine c %umnezeu s-a retras, este a"sent, s-ar putea spune c este mort*# @A$"6>8?,cit#t de G. >A4A9=, 4ezistena religiei la ideile moderne ,

#ris, ed. :enturion, 1970, p. 58. ,e#n ierre BA->"A? Bredina:, op. cit. 1997, p.64. 35 8li1ier >-:@A??+?, Fes thGories de la sGcularisation, GenP1e, 3d. =roI, 1992.
34

30

Prin mundanizare, 'fera religio'ului care 'e nate din propriul '&u proce' de diferen@iere, 'e apropie din ce Kn ce :ai :ult de intere'ele caracteri'tice 'ferei nonFreligio'ului) Abandonarea teoriilor priEind eEolu@ia liniar& a 'eculari"&rii Kn 'en'ul di'pari@iei religio'ului Kn 'ocietatea :odern&, a fo't :otiEat& prin reKntoarcerea Ei"ibil& a religio'ului, care 'Fa re:arcat Knc& din anii 1 $) 8ificultatea de a eBplica Kntoarcerea religio'ului Kn 'ociet&@ile :oderne lFa f&cut pe Peter Berger, unul dintre 'u'@in&torii teoriei 'eculari"&rii, '& afir:e c& lu:ea Kn care tr&i: nu e'te 'eculari"at& i, Kn con'ecin@&, teoriile 'eculari"&rii F inclu'iE cele care Ki apar@in F 'unt false. El con'ider& c& lu:ea de a't&"i, cu :ici eBcep@ii, nu 'Fa 'cCi:bat i r&:Ane religioa'& ca Kntotdeauna, Kn unele a'pecte :ai religioa'& cCiar decAt acu: trei"eci de ani) On "ilele noa'tre, religio'ul nu nu:ai c& a 'upraEie@uit, dar e'te pretutindeni Knfloritor) Berger iFa reiterat opiniile KntrFo lucrare cu un titlu 'e:nificatiEL I8eF'eculari"area lu:iiJ 2 *1e /esecularisation of t1e 7orld3->) B) /il'on con'ider& c& eBi't& dou& tipuri de 'eculari"are) El Eorbete de'pre 'itua@ia din A:erica i Europa, apreciind c& Idac& Kn Anglia ca i Kn alte @&ri ale Europei, 'eculari"area a fo't E&"ut& ca o p&r&'ire a Bi'ericilor, Kn A:erica, ea a fo't E&"ut& ca ab'orb@ie a Bi'ericilor de c&tre 'ocietate i pierderea de con@inut religio' di'tinct -7) 8e aceea trebuie :anife'tat& prudent& atunci cAnd Eorbi: de'pre eEolu@ia feno:enului de 'eculari"are a religio'ului Kn 'ociet&@ile conte:porane i aplicarea teoriilor 'pecifice ale 'eculari"&rii la 'car& :ondial&) Pentru el, 'eculari"area ar putea '& fie o teorie regional& care e'te KntrFo anu:it& :&'ur& Ealid& Kn 'ociet&@ile lu:ii occidentale, dar total nepotriEit& pentru 'ociet&@ile a'iatice, africane, latinoF a:ericane, etc) E'te adeE&rat c& Kn :odernitatea KntAr"iat&, principiile generale precu: ra@ionali"area, diferen@ierea i autono:ia F laici"area r&:An Ealabile! lor in'a li 'e adaug& alte principii care Kn ur:& cu trei"eci de ani erau necuno'cute, de eBe:plu cel al globali"&rii, apari@ia co:unit&@ilor e:o@ionale) Caracteri'ticile proce'ului de 'eculari"are la niEel global 'unt nu:eroa'e i diferite de la o regiune la alta, dar eBplicabile Kn lu:ina ace'tor principii generale) -luralizarea ofertei religioase Un alt ele:ent caracteri'tic, legat de no@iunea de 'eculari"are, este pluralizarea ofertei n materie religioas i intrarea religiei n situaia de liber concuren ntr"o pia fr reguli ) E'te o 'itua@ie Kn care unifor:itatea cultural& 'au 'piritual& nu :ai e'te i:pu'& de c&tre o autoritate politic&, Ibaldac1inul sacruH,3 frag:entAnduF'e KntrFo :ultitudine de Ei"iuni concurente ale lu:ii) -luralismul religios constituie o component important a societii contemporane ) El contribuie, KntrFun :od inEoluntar, la accelerarea proce'ului de indiEiduali"are al religiei i proEoac&, Kn :od i:plicit, efecte 'eculari"atoare) A Kn@elege 'i contienti"a principiile 'pecifice plurali':ului religio' 'i ale liberei concuren@e in do:eniul produ'elor 'i:bolice religioa'e e'te o nece'itate 'i o proEocare pentru abordarea unei 'trategii pa'toralF:i'ionare eficiente)

36

?Bonsider c presupunerea potrivit c reia tr im ntr-o lume secularizat este fals # Fumea de ast zi, cu unele e!cepii, 2:5 este la fel de atins de religie ca ntotdeauna i, n unele aspecte, chiar mai mult# 'ceasta semnific faptul c o ntreag latur a literaturii a fost etichetat f r e!actitate de c tre istorici i oameni de tiin - teoria seculariz rii este fals # 4eligia de ast zi nu numai c a supravieuit, dar se afl ntr-o nflorire continu # %in $eru la Ruatemala, din Bhina n Sudan, din Fos 'ngeles la templele din 8eS Tor>, vedem dovezile acestei renateri#* eter B+9G+9, K>he =esecul#ris#tion o! the )orldG

# .lo*#l o1er1ieMJ, 'n eter B+9G+9 Bed.D <he %esecularisation of the Uorld( 4esurgent religion and Uorld $olitics, )#shin.ton =.G., +thics #nd u*lic olicy :enter, 1999, p.2. 37 Bry#n )"6-8?, 4eligion in Secular SocietV, 6ondres, )#tts, 1966, p. 114.
38

eter B+9G+9 insist% #supr# #cestei teoriiG eter B+9G+9, <he Sacred BanopV( Jlements of a Sociological <heorV of 4eligion, ?eM OorC, =ou*led#y, 1969.

31

-luralismul religios Pluralismul religios definete 'tructura pluri N religioa'& a 'ociet&@ilor de:ocratice :oderne) Ter:enul de plurali': e'te 'pecific tiin@elor politice :ai ale' anii KncepAnd cu >$, pentru a de'crie func@ionarea de:ocra@iei a:ericane) Utili"at Kn cercet&rile 'ociologice ale feno:enului religio', ter:enul de pluralism religios e6prim un atribut esenial al funcionrii societilor democratice contemporane, fiind un indicator important alturi de pluralismul politic, cultural sau economic. Confor: plurali':ului religio', puterea religioa'& KntrFo 'ocietate :ai preci' Kn cadrul rela@iei dintre Stat i Bi'eric&, nu e'te de@inut& nu:ai de o 'ingur& Bi'eric& 'au religie) $6istena pluralismului religios presupune c puterea religioas este distribuit dup anumite criterii de vec1ime istoric, de vizibilitate cultural spiritual sau de reprezentativitate numeric, ntre diferite grupuri concurente) +ici unul dintre grupurile religioa'e nu de@in :onopolul ab'olut al rela@iei cu Statul, Kn'& fiecare de@ine 'uficient& influen@&, deci putere religioa'&, pentru aFi atinge propriile intere'e legiti:e) Aadar pentru a putea Eorbi de'pre eNisten/a pluralismului religios tre$uie s vor$im implicit .i despre competi/ie sau concuren/ religioas &) Iar pentru ca o concuren@& religioa'& '& nu 'e tran'for:e Kn conflict de'cCi', e nece'ar '& eBi'te un cadru Puridic adecEat care '& per:it& o co:peti@ie func@ional&) OntrFun a'tfel de conteBt pute: de%ini pluralismul religios ca %iind o %orm de eNprimare a civili"a/iei dialogului .i a respectului reciproc intre actorii religiosi* UuBtapunerea diEer'elor culturi religioa'e in 'Anul aceleiai 'ociet&@i contribuie la relatiEi"area IadeE&ruluiJ fiec&reia i, Kn con'ecin@&, Gla birocratizarea i standardizarea religiilor, care din acel :o:ent, 'e Eor g&'i eBpu'e preferin@ei con'u:atorilor i confruntate cu o logic& de pia@& libera, concuren@ial&J- ) Acea't& pierdere a :onopolului in 'ocietate de c&tre religia tradi@ional& in'titu@ionali"ata e'te un proce' 'ocioF'tructural care modific statutul social al religiei. . EBpre'ia cea :ai de' folo'it& Kn 'tudiile de 'pecialitate e'te acea de pia liber a pluralismului religios %ree marOet religios pluralism . -lecnd de la acest concept se poate construi o analiz pertinent si un ntreg discurs despre marOetingul religios contemporan, neles ca form de e6primare concureniala liber a pluralismului religios. Ter:enul de liber& concuren@& a ideilor religioa'e, care definete plurali':ul religio', ca o co:ponent& a 'ociet&@ii :oderne de:ocratice, e'te caracteri'tic S)U)A) i 'Fa conturat ca principiu la Knceputul 'ecolului) On S)U)A) N nici o 'ect& nu poate deEeni Ereodat& :aPoritate i '& de@in& :onopolul Kn 'ocietate) Teritoriile Kntin'e au a'igurat, Knc& de la Knceputul coloni"&rilor din 'ecolele trecute, o deplin& independen@& co:unit&@ilor religioa'e) Ca ur:are a neEoii per:anente de :ana de lucru ieftina 'i calificata N 2in ace't 'en' e'te intere'ant& i'toria de"Eolt&rii co:unit&@ilor :or:one3, a f&cut neprofitabil& di'cri:inarea din :otiEe religioa'e, a'tfel c& un bun :uncitor nu era refu"at pe con'iderente de op@iuni religioa'e iar de'eori era cCiar preferat pentru c& :uncea contiincio') Statele Unite i Uaponia, dou& @&ri care repre"int& :odernitatea, ofer& un eBe:plu de 'ociet&@i care co:bin& :odernitatea i religia) Pri:a deoarece aici 'e :en@ine un niEel i:portant de i:plicare religioa'& 2aproBi:atiE =$d de practican@i3 i pentru c& aici 'e poate ob'erEa un rol i:portant al :ic&rilor funda:entali'te ! a doua pentru c& e'te Eorba de'pre o 'ocietate unde indu'triali"area 'Fa produ' Kn cadrul unui 'i'te: teocratic unde :ic&rile politicoFreligioa'e ocup& Kntotdeauna 'cena politic&)=1 Garietatea for:elor de eBpre'ie a 'enti:entului religio' de a't&"i, plecAnd de la for:ele cla'ice, tradi@ionale, in'titu@ionali"ate, pAn& la cele 'increti'te F feno:en care ade'ea dep&ete predic@iile
39 40

eter B+9G+9, Fa religion dans la conscience moderne, #ris, 6e :enturion, 1971, p. 214F233. ?O caracteristic esenial a formei de religie ?moderne* , privatizat este monopolul produciei i distri"uiei concepiilor asupra lumii# 4eprezent rile religioase colective sunt produse i distri"uite ntr-o pia relativ li"er *# >ho&#s 60:N$A??, K>r#ns!or&#tions o! 9eli.ion on $or#lityJ, in Social Bompass, 1ol. 50 B3DQ2003, p. 281. 41 ,e#n #ul )"66A"$+, op# cit., 1995, p. 91

32

cele :ai re"erEate F poate fi abordat& cel :ai ade'ea plecAnd de la acea't& 'erie de caracteri'tici e'en@iale pre"entate :ai 'u') Sectele si 6oile mi.cri religioase in conteNtul %enomenului de seculari"are Sectele i noile :ic&ri religioa'e care 'e :ultiplic& Kn lu:e cu o eferEe'cen@& religioa'& neateptat&, r&'pund atept&rilor colectiEe i indiEiduale KntrFo 'ocietate de'tabili"at& Kn care Ealorile, cCiar i cele precu: :odernitatea i progre'ul, 'unt repu'e Kn di'cu@ie =#) 8ac& Ere: '& ne referi: :ai eBact la actualitatea 'ectelor i a altor noi :ic&ri religioa'e, pute: di'tinge, Kn lu:ina ele:entelor care caracteri"ea"& 'itua@ia european&, de eBe:plu tr&'&turi deter:inante, cu: ar fiL ero"iunea religiei in'titu@ionali"ate, di:inuarea practicii religioa'e, cri"a recrut&rii per'onalului clerical, 'c&derea influen@ei politice directe a Bi'ericilor, 'c&derea credin@ei KntrFun 8u:ne"eu per'onal, eBpre'ia autono:& a contiin@ei :orale, per'onale, Kn raport cu di'po"i@iile etice ale aparatelor religioa'e) On Earietatea for:elor de eBpre'ie a religio'ului Kn :odernitate, 'ectele i noile :ic&ri religioa'e tind '& ocupe o 'fer& din ce Kn ce :ai larg&) Preocupat de acea't& reKnnoire religioa'&, Uean Paul /illai:e =- identific& o 'erie de caracteri'tici ale noilor :ic&ri religioa'e conte:porane pe care le Eo: pre"enta Kn continuareL 1iper"modernitatea metodelor misionare L noile :ic&ri religioa'e folo'e'c eBperien@a i practica :iPloacelor :oderne de organi"are i difu"are Kn :a'&, publicitate, rela@ii cu :edia, teCnic& :odern&, pentru :anage:entul rela@iilor publice, etc) pragmatismL adeptul noilor :ic&ri religioa'e nu 'e raportea"& la un corpu' de dog:e i tradi@ii 'finte, ci e'te inEitata '& eBperi:ente"e o for:& de Kn@elepciune care '& Ki confere o 'tare de bine) >aicizarea autoritii religioaseL autoritatea in'titu@ional& Kn cadrul noilor :ic&ri religioa'e nu 'e :ai eBercit& prin inter:ediul unui corpu' de per'oane di'tincte, con'iderate ca purt&toare a unei tradi@ii 'acre, ci 'e tran'fer& Kn :od direct c&tre adep@i, care Ki pot i:pune credin@a) IE'te :ai pu@in o religie de clerici decAt una de laiciJ ==) 2inalitate intra"mundanL ade'ea, Kn di'cur'ul lor, noile :ic&ri religioa'e nu :ai afiea"& o leg&tur& cu lu:ea i:aginar& de dincolo, ci finalitatea ac@iunilor religioa'e e'te Kndreptat& Kn acea't& lu:e, de Po') Comuniune emoionalL ele:entul central al actiEit&@ii noilor :ic&ri religioa'e 'e ba"ea"& pe eBpre'ia e:o@iilor) 2luiditatea mesa@ului religiosL noile :ic&ri religioa'e au un caracter fluid Kn ceea ce priEete interna@ionali"area) U)P) /illai:e Eorbete cCiar de'pre I veritabile multinaionale de salvareH.4. Ace't a'pect generea"& o anu:it& :obilitate i circula@ie a adep@ilor de la un grup la altul) E'te eEident c& in'tabilitatea :e'aPului religio' crete Kn aceeai :&'ur& Kn care crete :obilitatea indiEidului, cap&t& o di:en'iune Coli'tic&, cu po'ibilitatea de a 'e reg&'i par@ial Kn di'cur'ul altor :ic&ri religioa'e decAt cea care lFa generat) EBpan'iunea noilor :ic&ri religioa'e Kn 'ociet&@ile conte:porane e'te faEori"at& atAt de ele:ente obiectiEe, caracteri'tice :anife't&rii religio'ului Kn :odernitate, 'eculari"area, plurali':ul i indiEiduali"area, cAt i printrFo 'erie de factori 'ubiectiEi cu: ar fi specificitatea
42

,e#n ierre BA->"A?, K6es reli.ions d#ns l;esp#ce europ3enJ, d#ns FHJurope a la recherchG de son me - Fes Jglises entre lHJurope et la nation, ,. . BA->"A? et ,.2. :866A?G+ Beds.D, GenP1e, 6#*or et 2ides, p. 25. 43 ,e#nF #ul )ill#i&e, Sociologie des:, op# cit#, 1995, p.62F63. 44 Ldem, p. 63. 45 Ldem.

33

cultural " moral a unui popor , similitudini lingvistice, diferi@i factori 'ocioFecono:ici de conPunctur&, care 'u'@in o propagare rapid& a noilor idei religioa'e, etc)) E'te eEident c& mi@loacele contemporane de informare n mas reprezint unul dintre aceti factori i eBi't& analiti care 'u'@in c& ace'tea, i Kn 'pecial teleEi"iunea, deEin produc&tori independen@i de idei religioa'e, ca ur:are a for:&rii unei :entalit&@i :oderne ba"ate pe e:o@ie i 'en"a@ie i:ediat& =>) Un alt factor 'ubiectiE care faEori"ea"& propagarea rapid& a noilor for:e de religio"itate e'te i literatura religioa'& 8devotional literature9 care ali:entea"& din abunden@& pia@a literar& cu Eolu:e de'pre p'iCologia popular&, practicile :edita@iei orientale, 'faturi a'trologice, bioenergie, etc=7) On general, noile tendin@e religioa'e nu a'pir& la in'titu@ionali"are, ci unele dintre ele a'pir& la a deEeni organi"a@ii a:ple, faEori"And a'tfel crearea unor re@ele :i'tice i un 'pa@iu de cult eBploatabil KntrFo :anier& comercial, antreprenorial=() 8iEer'itatea feno:enului religio', regre'ul Bi'ericilor i'torice, apari@ia noilor credin@e Kn afara religiilor tradi@ionale organi"ate in'titu@ional, ca i de"Eoltarea unei pie@e religioa'e concuren@iale, ofer& o per'pectiE& din ce Kn ce :ai co:pleB& a'upra :odernit&@ii religioa'e) LuAnd Kn con'iderare toate ace'te a'pecte ale :anife't&rii religio'ului, /illai:e con'ider& c& 'unte: KntrFo fa"& a :odernit&@ii, o :odernitate a de"a:&girii, a lip'ei utopiilor, deEenit& autoFcritic&, pe care el o nu:ete ultra modernitate.!. Acea't& atitudine autoFcritic& a :odernit&@ii nu e'te f&r& precedentL a: E&"ut foarte bine ace't lucru Kn do:eniul politicii cu oca"ia cri"ei :arBi':ului i a pr&buirii regi:urilor co:uni'te) 8e"ilu"ia :odernit&@ii, Kn capacitatea 'a filo'ofic& i politic& de a produce concep@ii alternatiEe ale o:ului i ale lu:ii, a generat, Kn :od paradoBal, o anu:it& reEalori"are 'ocioFcultural& a religio'ului) AEe: deci, Kn pre"ent, o alt& etap& a :odernit&@ii care 'e caracteri"ea"& 'i printrFo i:portanta reFde'f&urare a religio'ului ca r&'pun' fa@& de proce'ul 'eculari"&rii %$) Pute: 'pune Kn ace't 'en', luAnd Kn con'iderare :ultiplele opinii ter:inologice, c& eBi't&, Kn :o:entul de fa@&, din punct de Eedere tiin@ific, o dificultate real& de a defini o for:ul& unic& a :odernit&@ii din per'pectiEa raporturilor 'ale cu feno:enul religio')

46 47 48

>ho&#s 60:N$A??, K>r#ns!or&#tions o! 9eli.ion on $or#lityJ, in Social Bompass, 1ol. 50 B3DQ2003, p. 281. Ldem, p. 282

?3ulte dintre proiectele din "iserica 8oii Jre nici m car nu ncearc s ajung la instituionalizare formal # Se fac puine ncerc ri de a transforma proiectele mici n corporaii mari# Se creeaz reele, sau, cel puin, se cultiv o mistic de reea i astfel se ajunge la naterea unui ?centru de cult* care poate fi e!ploatat comercial*. >ho&#s 6ucC&#nn, K<ransformations of:, op#cit. p. 282.
49 50

,e#n #ul )"66A"$+, op# cit., 1995, p. 105. Ldem, p. 104.

34

Efectele concurentei religioase msurate in funcie de recensmntul naional al populaiei din 1992 2002;
studiu pe documentele statistice ale recensmintelor naionale si alte statistici in domeniu -

n timpul perioadei comuniste s-a urmrit dac nu eliminarea religiei din sfera public cel puin diminuarea prezenei i importanei ei n societate. Pentru a-i atinge acest scop, regimul politic totalitar a folosit o strategie permanent de intimidare, control i cenzur a tuturor activitilor religioase. Bisericile i cultele, chiar dac nu erau legal obtructionate, totui au fost determinate s se retrag din sfera public, nvm ntul religios a fost interzis n colile publice, iar propaganda politic de partid fcea elogiul ateismului de mase. !ocietatea rom neasc a fost confruntat cu acest tip de politic i de atitudine timp de "# de ani, ntre $%"# i $%%&. nainte de perioada comunist, c mpul religios rom nesc s-a coagulat n 'urul Bisericii (rtodo)e, element cheie al identitii !tatului * +aiune, accept ndu-se o difereniere * diversitate etnic a e)presiilor religioase fiind tolerate primele manifestri publice ala +.,.-. cu toate c erau n mod strict supravegheate i controlate, dar nu interzise, de ctre !tatul rom n. .ceast diversitate religioas, specific nceputului de secol // a cptat timide accente pluraliste n perioada interbelic dar rapid descura'ate n timpul perioadei comuniste c nd religia a fost inclus ntr-un sistem planificat i controlat de puterea politic fiind eliminat orice form de concuren sau pluralism. Perioada comunist se caracterizeaz * aadar printr-o pluralitate religioas, atent controlat i cenzurat de !tatul comunist0 1up cderea comunismului, societatea rom neasc cunoate o important etap de redinamizare religioas fenomenul religios fiind influenat de schimbrile sociale ma'ore care caracterizeaz ntreaga societate rom neasc. +oile forme de manifestare ale fenomenului religios se inscriu n logica raporturilor dintre religie i modernitate, fc nd analizele n conte)tul apariiei pluralitii religioase dezvoltate, caracterizat prin prezena numeroas a +.,.-. .nul $%2% reprezint un important moment de cotitur n istoria rom neasc contemporan, c nd Biserica (rtodo) i 3ultele revin cu entuziasm n prim planul vieii publice, aspiraiile religioase i actorii religioi 'uc nd un rol important n evenimentele care au marcat cderea comunismului. !chimbrile socio-istorice i economice ma'ore care au urmat cderii comunismului au afectat, i influenat, n mod inevitabil, i c mpul religios. n anii de dup $%%& se accentueaz un raport privilegiat de relaionare ntre !tat i B.(.-., Biserica fiind principala instituie credibil pe plan social. n special din acest motiv Biserica devine o instituie inconturnabil pentru legitimarea public a noii puteri politice. n acelai timp s-a putut observa deschiderea tot mai mare a societii rom neti fa de ideile noi de pluralizare religioas real, n conte)tul eforturilor de modernizare democratic i politic. 9e!eritor l# interesul cet%/enilor 9o&Hniei pentru institu/iile si pr#cticile reli.io#se st#tisticile #r#t# c# popul#/i# #re un !o#rte ridic#t .r#d de 'ncredere in Biseric#, 9o&#ni# !iind, '&preun# cu oloni# dou# t#ri cu cel &#i 'n#lt ni1el de reli.ioIit#te dintre to#te !ostele t#ri co&uniste din centrul si sudFestul +uropei51. "n decursul istoriei 9o&Hni# nF# 'nre.istr#t con!licte &#Rore su* #spectul disputelor reli.io#se, ci chi#r # constituit un loc de re!u.iu pentru &inorit#rii reli.ioi persecut#/i in #lte t#ri ele +uropei c# de e(e&plu pentru #dep/ii lui ,#n @us B1369F1415D c#re sF#u re!u.i#t in Ion# de +st # 9o&Hniei s#u pentru #dep/ii &ic%rii 9#sCol B1655D din 9usi#, c#re #u !u.it de te#&# persecu/iilor si sF#u #eI#t un re.iune# =eltei =un%rii unde tr%iesc si #st%Ii. "n po!id# unei #titudini istorice concili#nte totui 1i#t# reli.io#s# din 9o&Hni# # #1ut &ulte de su!erit, in speci#l dup% #l =oile# 9%I*oi $ondi#l, pentru #pro#pe 50 de #ni, din c#uI# inst#l%rii l# putere # re.i&ului tot#lit#r co&unist. A1Hnd o ideolo.ie #tee, co&unis&ul # supr#1e.he#t si cenIur#t strict orice !or&# de &#ni!est#re reli.io#s# li*er#. Ace#st# #titudine # 'n.r%dit li*ert#te# de e(pri&#re si de &#ni!est#re reli.io#s#, #u !ost
51

6#uren/iu >A?A-+, $luralisation religieuse et sociGtG en 4oumanie, 3d. eter 6#n., Bern, 2008, pp. 256F266,

35

d%rH&#te *iserici, #u !ost #rest#/i preo/i s#u deser1enti de cult si tri&ii in 'nchiso#re, #u !ost interIise &#ni!est%rile reli.io#se pu*lice si # !ost eli&in#t 'n1%/%&Hntul reli.ios din colile de -t#t. =up% 'nl%tur#re# re.i&ului co&unist prin 9e1olu/i# din =ece&*rie, 1989, reli.i# recap t un loc si un rol important in c#drul noii societ%/i li*ere si de&ocr#tice, co&!or& presti.iului de c#re sF# *ucur#t intotde#un# in tr#diti# cultur#l# si spiritu#l# # poporului ro&Hn in decursul istoriei s#le. 2#1or#*il# #der%rii l# sp#/iul 0niunii +uropene si l# ?A>8, 9o&Hni# # #dopt#t o serie de re!or&e pentru re1it#liI#re# econo&iei t#rii si construire# unei &ent#lit%/i de&ocr#tice de tip c#pit#list *#I#t# pe principiile li*ert%/ii si #le plur#lis&ului. >recere# de l# o econo&ie centr#liI#t# si *irocr#tiI#t# e(cesi1 c%tre o econo&ie c#pit#list# # li*erului schi&*, constituire# unor noi institu/ii #d&inistr#ti1e c#re s# corespund# 1ie/ii de&ocr#tice, 'ncur#R#re# deI*#terilor p#rl#&ent#re si # politicii de tip plur#list, #r&oniI#re# le.isl#/iei interne in #cord cu le.isl#/i# europe#n# co&unit#r#, etc., # necesit#t un e!ort consider#*il din p#rte# societ%/ii si cl#sei politice ro&#neti. >r#ns!or&%rile nu sF#u !%cut ins# !%r% con1ulsii soci#le si !%r% di!icult%/ile .ener#te de o in!l#/ie c#re p%re# in #ni S95FS98 sc%p#t# de su* control. ri&ele se&ne econo&ice 'ncur#R#to#re #u 1enit 'ncepHnd cu #nul 2000, #poi din 2004 in!l#/i# # !ost su* 10T si # putut !i control#t# prin &#surile econo&ice speci!ice. 9o&Hni# de1ine &e&*ru cu drepturi depline #l ?A>8 in 2003 si #l 0niunii +uropene in i#nu#rie 2007. "n preIent 9o&Hni# este un# dintre t#rile #tr#cti1e su* #spect econo&ic dintre !ostele t#ri europene co&uniste. -u* aspectul vieii religioase, dup% 1989 Bisericile si :ultele reli.io#se din 9o&Hni# #u intr#t intrFo serie de schi&*%ri interne #d&inistr#ti1e in conson#nt# cu schi&*%rile prin c#re trece# 'ntre#.# societ#te ro&#ne#sc#. +ste se&ni!ic#ti1 !#ptul c# nu&%rul tot#l de *iserici nou construite in 9o&Hni# intre 1990 si 2005 # !ost de #pro(. 3500 de lcauri de cult ceea ce reprezint o cretere cu 19.2% in 15 ani fata de numrul total de biserici construite in Romnia pana atunci in decursul istoriei 52. 0n #lt #spect i&port#nt o*ser1#t # !ost si entuziasmul religios pu"lic, Biseric# 8rtodo(# in speci#l, d#t# !iind pondere# ei &#Rorit#r# in societ#te, !iind unul dintre #ctorii i&port#n/i #i tr#ns!or&%rilor 'nre.istr#te, # !ost credit#t# cu !o#rte &#re #utorit#te in c#drul institu/iilor nou cre#te, #tHt su* #spect #d&inistr#ti1 c#t si politic. EntHlni&, de e(e&plu, in pri&ii #ni dup% 1990 o serie de ier#rhi #i Bisericii in #rl#&entul 9o&Hniei, p#rintele Tatu de l# $#n#stire# lu&*uit# s#u +piscopul alinic de Ar.e. :o&peti/i# reli.io#s# # 'nre.istr#t cote ridic#te, prin sosire# # nu&ero#se or.#niI#/ii reli.io#se noi, in speci#l de e(presie e1#n.helic# si h#ris&#tic% neoFprotest#nt#, 1enite in ce# &#i &#re p#rte din A&eric# din c#drul *isericilor #&eric#ne independente. :u to#te c# structur# 1ie/ii reli.io#se din 9o&Hni# nF# 'nre.istr#t &odi!ic%ri se&ni!ic#ti1e prin con1ersii reli.io#se i&port#nte, noile micri reli!ioase rmnnd mar!inale ca numr de adep"i in pofida eforturilor depuse de acestea sub aspect misionar si economic, totui, preIent# nu&ero#s# # o!ertelor reli.io#se noi # !ost perceput# de popul#/ie c# o #de1%r#t# invazie a sectelor, creHnd o st#re de irit#re si de tensiune l# ni1elul 1ie/ii reli.io#se53.

52 53

L"idem, p. 238. L"idem, pp. 109F110L 120F124.

36

c5 Structura religioasa tri-polara a societ ii romanesti 0tiliIHnd co&p#r#ti1 d#tele recens%&intelor n#/ion#le des!#sur#te in 1992 si 2002 pute& o*ser1# con!i.ur#/i# 1ie/ii reli.io#se in preIent si din#&ic# ei, precu& si r#portul procentu#l intre reli.i# &#Rorit#r# ortodo(# si celel#lte &inorit#ti reli.io#se s#u con!esion#l cretine. <#.# 4O3'8L' ) configuraia religioasa a populatiei
#nterpretare comparati$ intre Recensamntul national al populatiei din 1992 i 2002

Reli!ie % onfesiune 1992 >8>A6 8rthodoci 9o&#noF:#tholici Greco A c#tholici 9e!or&#/i enticost#li B#ptisti Ad1entisti de Iiu# # F7# 0nit#rieni Musulmani :retini dup# +1#n.helie :retiniii de rit 1echi Biseric# 6uter#n# BsecuiD Biseric# +1#n.helic# :.A. Bs#siD +1rei F &oI#ici Alte reli.ii 2#r# reli.ie Atei 9eli.ie nedecl#r#t# 22810035 19802389 1161942 223327 802454 220824 109462 77546 76708 55928 49963 28141 21221 39119 9670 56329 24314 10331 8139

&rocenta' % 1992 100.00T 86.8T 5.1T 1.00T 3.5T 1T 0.5T 0.3T 0.3T 0.2% 0.2T 0.1T 0.1T 0.2T 0.04T 0.39T 0.1T 0,045T 0.035T

2002 21680974 18817975 1026429 191556 701077 324462 126639 93670 66944 67257 44476 U 18178 V 62654 38147 27112 8716 6057 89196 12825 8524 11734

&rocenta' % 2002 100.00T 86.79T 4.73T 0.88T 3.23T 1.50T 0.6T 0.43T 0.31T 0.31% 0.21T 0.18T 0.13T 0.04T 0.03T 0.50T 0.06T 0.039T 0.05T

(iferences) 2002 * 1992 F 1.129.061 F 984.414 F 135.513 F 31.771 F 101.377 U 103.638 U 17.177 U 16.124 F 9.764 + 11.329 U 12.691 U 10.006 U 5.891 F 30.403 F 3.613 U 32.867 F 11.489 F 1.807 U 3.595

&ercenta!e % increase *decrease b+ , 2002 * 1992 F 4.94T F 4.97T F 11.66T F 14.22T F 12.63T U 46.93T U 15.69T U 20.79T F 12.72T + 20.25% U 25,40T U 35.55T U 27.76T F 77.71T F 37.36T U 58.34T F 47.25T F 17.49T U 44.17T

-ursG >#*el co&p#r#ti1e red#ct#t pe *#I# d#telor o!ici#le #le 9ecens#&Hntului n#/ion#l #l popul#/iei din .//,, B".?.-., Bucureti, 1995, p. 296D, i 4ecensamntul din 2002, ".?.-., 1ol. ", Buch#rest, 2003, p. 802F803.

entru o &#i cl#r% intele.ere # din#&icii 1ietii reli.io#se din 9o&#ni# in ulti&ii 18 #ni #& red#ct#t un t#*el co&p#r#ti1e cu d#tele pri1ind structur# reli.io#s% # popul#/iei con!or& recens#&intelor n#/ion#le din 1992 i 2002. A& introdus pe o colo#n# d#tele corespunI%to#re recens#&#ntului din 1992 c#lcul#nd procent#Rele pentru !iec#re Biseric# s#u :ult recunoscut de -t#t i#r pe #lt# colo#n# #& introdus #cele#si c#lcule d#r pe *#I# d#telor recens#&#ntului din 2002. "n ce# deF# cince# colo#n# #& &ention#t di!erentele nu&erice dintre cele dou# 9+cens#&inte, di!erente pe c#re leF#& e(pri&#t siFn procent#Re pe ur&#to#re# colo#n# pentru # pute# interpret# d#c# sF#u inre.istr#t cresteri s#u di&inu#ri #le nu&#rului de credinciosi pentru !iec#re Biseric# s#u :ult recunoscut. 4re& s# preciI#& !#ptul c# !or&ul#rul de recenI#re #t#t l# recens#&#ntul din 1992 c#t si din 2002 # continut si o intre*#re despre identit#te# reli.io#s# # perso#nei inter1ie1#te cee# ce neF# per&is, c# pe *#I# decl#r#tiilor indi1idu#le, centr#liI#te st#tistic l# ni1el n#tion#l, s# !#ce& o #n#liI# #tent# si corect# # din#&icii 1ietii reli.io#se. A# cu& se po#te o*ser1# din t#*elul de &#i sus, Bisericile tr#di/ion#le Bortodo(#, c#tolic#, .recoF c#tolic# s#u protest#nteD, #u 'nre.istr#t o di&inu#re # nu&%rului de credincioi in cei 10 #ni intre cele dou# recens%&inte. "n #cel#i ti&p Bisericile neoFprotest#nte B#d1entist#, *#ptist#, penticost#l#D, si comunitatea musulmana 'nre.istre#I% procente i&port#nte de cretere. +1ident sunt nu&ero#se c#uIele c#re #u st#t l# *#I# #cestor e1olu/ii d#r, pentru studiul nostru pri1ind co&unit#te# &usul&#n# din 9o&Hni#, nu 1o& intr# in #lte det#lii in #!#r# celor .ener#le, cu prec%dere 1eri!ic#*ile. =espre din#&ic# in sine # co&unit#tii &usul&#ne 1o& re1eni &#i tHrIiu in cuprinsul #cestui #rticol. 37

9e!eritor l# con!i.ur#ti# 1ietii reli.io#se din 9o&#ni# dup# 1989, pentru o popul#tie de 22.810.035 locuitori, pute& preIent# ur&#to#re# interpret#re .r#!ic#G ..1. onfi!uratia tri%polara a $ietii reli!ioase din Romania
86.70% 90.00% 80.00% 70.00% 60.00% 50.00% 40.00% 30.00% 20.00% 10.00% 0.00% 12.13% 1.20%

Biseric# 8rtodo(% 9o&Hn#

Bisericile entice, B. :#tolic#, GrecoFc#tolic#, $usul&#ni, rotest#nti si neoFprotest#nti

Atei,!#r# reli.ie decl#r#t#, ?.9.$.

86.7%

12.13%

1.20%

SursG 9ecens#&Hntul n#tion#l F 2002, ".?.-., 1ol. ", Bucuresti, 2003, p. 802F803.

=in interpret#re# .r#!ic# de &#i sus se po#te o*ser1# c# majoritatea religioasa a 4omniei este ce# cretin ortodo(# cu un procent#R de 86,7T decl#r#t l# ulti&ul recens%&Hnt in 2002. "n ce# &#i &#re p#rte nu&%rul de ortodoci #p#r/ine etniei ro&#neti. >o#te celel#lte reli.ii &inorit#re sunt de !#pt si e(presii #le identit#tii etnice. =e e(e&plu pentru etni# &#.hi#r# corespunde reli.i# luter#n#, c#tolic# s#u intrFun procent redus ce# unit#ri#n#, pentru &inorit#te# .er&#n# corespunde reli.i# c#tolic#, pentru co&unit#te# e1rei#sc# #1e& identit#te# reli.io#s# &oI#ic#, pentru comunitatea turco-t tara avem religia musulmana, etc. Bisericile neoFprotest#nte precu& si noile &isc#ri reli.io#se #u ins# un &es#R &ision#r c#re depaseste limitele identitare etnice si se #drese#I% tuturor cet#tenilor. =e #cee#, in speci#l in cee# ce pri1ete &es#Rul &ision#r #l noilor &isc#ri reli.io#se, 'nre.istr#& deseori tensiuni intre comunitatile autohtone etnice structurate pe anumite criterii teritoriale si istorice si noii 1eni/i c#re i.nor# to#te #ceste ele&ente identit#re.

38

INTE&RARE EUROPEANB
:%dere# re.i&urilor co&uniste 'n +urop#, 'n 1989, # constituit un e1eni&ent centr#l #l s!Hritului de secol WW. Ace#st# # schi&*#t cursul istoriei conte&por#ne i # &#rc#t 'n pro!unIi&e e1olu/i# rel#/iilor intern#/ion#le. >r#ns!or&%rile soci#le c#re #u ur&#t c%derii co&unis&ului #u dus l# o rede!inire # rel#/iilor socioFpolitice 'n 'ntre. sp#/iul europe#n, de l# est l# 1est, proces c#re, dup% >r#t#tul de l# $##stricht, po#rt% nu&ele de construcie a =niunii Juropene# ri&# et#p% sF# consu&#t 'n 2004 cu pri&ire# # 10 noi &e&*rii #Run.Hnd l# 25 i#r 'n 2007 # !ost #l 2Fle# 1#l cu dou% noi st#te, 9o&Hni# i Bul.#ri#. ?u cred c% este 'ntH&pl%tor !#ptul c% cele dou% st#te c#re #u r%&#s in #l doile# 1#l de inte.r#re #u o puternic% identit#te ortodo(%. 9eli.ioIit#te# lor # .ener#t o serie de prec#u/ii #tHt de ordin #d&inistr#ti1 cHt i ideolo.ic Bciocnire# ci1iliI#/iilorD, su*liniinduFse necesit#te# construirii in ti&p # unei &ent#lit%/i europene c#re s% 'ncur#ReIe di#lo.ul i #propiere# dintre di!eritele culturi reli.io#se i istorice. ?e re#&inti& c# un# dintre #spir#/iile !#ctorilor de deciIie europe#n% este s% se .%se#sc% i un suflet pentru Juropa, nu do#r !or&# ce# &#i potri1it# de construc/ie politicoFecono&ic%. Hn% in preIent 'ns# deIider#tul su!letului europe#n r%&Hne do#r o pro1oc#re. En plus, cred c% #*sen/# di#lo.ului #tHt l# ni1el politic cHt i l# ni1el reli.ios #re doI# lui de contri*u/ie 'n 'ncur#R#re# #ctelor teroriste c#re #u lo1it #cu& cH/i1# #ni, din nou +urop#, l# $#drid, s#u 'n 6ondr#. XiFn #cel#i re.istru de!init de #*sen/# di#lo.ului cred c% tre*uie pri1ite i nu&ero#sele tul*ur%ri soci#le pro1oc#te de pu*lic#re# 'n 2005 'n =#ne&#rc# # unor c#ric#turi l# #dres# pro!etului $#ho&ed. A#d#r, 'n conte(tul reli.ios europe#n despre ce !el de identit#te cretin% pute& 1or*i< :u& tre*uie s% se poIi/ioneIe Biseric# 8rtodo(# din 9o&Hni# !#/# de noul conte(t socioFecono&ic europe#n< En &od e1ident o identit#te cretin% europe#n% distinct# nu e(ist% concret in preIent. =e #cee# e# se cere, construit% s#u &#i *ine Iis reFconstruit%, d#c# este s# ne re!eri& l# speci!icul &#Rorit#r crestin #l +uropei din trecut, 'n#inte de 1enire# schis&elor de orice !el. ?u ne pute& per&ite lu(ul, 'n +urop# secul#riI#t% de #Ii i de &Hine s% &#i e(iste dispute si di1iIiune l# ni1elul Bisericilor tr#di/ion#lFistorice. Ens%, pe cHt este de ur.ent% i neces#r% #ce#st% reconstruc/ie europe#n% identit#r cretin% pe #tHt este de di!icil de re#liI#t din c#uI# suspiciunilor d#r 'n #cel#i ti&p, consider# &ulti co&ent#tori #i !eno&enului reli.ios conte&por#n, din c#uI# auto%suficien"ei /rtodo0e1 cu accente e0clusi$iste care refuz adesea dialo!ul i apropierea fa" de cretinismul apusean. 9e!eritor l# suspiciunile e(istente si e(pri&#te desori o!ici#l, !#/% de ortodoci, 'n procesul e(tinderii europene # re#&inti un #rticol interes#nt scris de ?icol#i etro 'n &#rtie 2005 cu un titlu su.esti1 W<he Juropean =nionI <he Ortodo! are Boming W# En #cel #rticol se preciI# !#ptul c%, tre*uie #1ut in 1edere !#ptul c# l%r.ire# 0niunii cu 9o&Hni# i Bul.#ri# inse#&n# in #cel#si ti&p si o i&port#nt# preIent# ortodo(%. Ast!el ortodo(i# crestin# 1# de1eni un i&port#nt p#rtener Ruc%tor 'n sp#/iul union#l. +urop# tre*uie s% !#c% e!orturi s% nu interpreteIe 8rtodo(i# c# #1Hnd, 'n &od intrinesc o #titudine #ntiF&odern% i #ntiF8ccident#l%. >itlul #rticolului W<he Ortodo! are Boming &J rel#t# po1este# unui su*iect de !il& nu&it ?<he 4ussians are BomingW in c#re un su*&#rin rusesc eue#I# pe co#stele A&ericii in plin# criI# # 9%I*oiului rece. +chip#Rul # !ost #Rut#t de loc#lnicii #&eric#ni s% se s#l1eIe cu su*&#rin cu tot 'n#inte s% 1in% trupele &ilit#re 0.-. Air 2orce c#re !useser# #lert#te de !ric# unei in1#Iii rusesti in A&eric#. Entre#.# #c/iune # !il&ului pune 'n e1iden/% o !or&# de !ric# istoric# intre rui i #&eric#ni su.erHnd 'n #cel#i ti&p c% in po!id# #cestei#, din punct de 1edere u&#n ei #u &#i &ulte #specte n comun decHt pute& *#nui. 9e!eritor l# situ#/i# l%r.irii 0niunii +uropene, nu&%rul de cet#teni de reli.ie crestinFortodo(# 1# crete de l# 10 &ilio#ne cH/i sunt 'n preIent pHn% l# peste 40 &ilio#ne, i#r d#c% procesul de l%r.ire 1# continu# 1or &#i sosi 'nc% 200 &ilio#ne de ortodoci, tr#ns!or&Hnd 8rtodo(i# dintrFo &inorit#te 'ntrFo deno&in#/iune i&port#nt% # +uropei. -osire# /%rilor ortodo(e 'n 0.+. tre*uie s% constituie i o #su&#re de c%tre #ceste# # 1#lorilor ##FIis occidentaleG li"eralism, constituionalism, drepturile omului, egalitate, li"ertate, respectul legii, democraia, piaa li"er concurenial , pluralism, separaia 7isericii de Stat, etc# En #cest conte(t #r !i !o#rte util c# /%rile &#Rorit#r ortodo(e din +st d#r i cele 8ccident#le, contiente de der#p#Rele c#re pot #p%re# pentru echili*rul soci#l, s% e1iden/ieIe respons#*il, &#i pu/in ele&entele c#re sep#r% i &#i &ult pe cele c#re repreIint% &otenire# co&un% c#re #lt%d#t% une# sp#/iul europe#n. 39

$otenire# co&un% 'ncepe cu le.ile 9o&#ne i cu !iloso!i# .re#c%, c#re '&preun% #u contri*uit l# st#*ilit#te# "&periului BiI#ntin. 9e!eritor l# auto-suficiena ortodo! , despre c#re #!ir&#& &#i de1re&e c% '&piedic% derul#re# !ire#sc% # unui proces europe#n identit#r, 1re#u nu&#i s% preciIeI c% e ne1oie s% !#ce& un e(#&en critic i o*iecti1 cu noi 'nine pentru # reui s% dep%i& frustrrile na"ionalismului e0cesi$ i s% 'n/ele.e& sensul re#l #l uni1ers#lis&ului cretin. AtHt ti&p cHt 1o& continu# s% crede& c% 8rtodo(i# este #&enin/#t% de in#&ici c#re 1or s% ne distru.% speci!icul etnoFreli.ios, 1o& !i &ereu 'n de!ensi1% !#/% de orice #lterit#te con!esion#l% s#u reli.io#s%, cee# ce este tot#l 'n de!#1o#re# Bisericii si # t#rii no#stre. A#d#r, de ce nu e(ist% 'nc% o identit#te reli.io#s# cretin% europe#n%, pHn% 'n preIent, nici &%c#r contur#t% 'n !or&% de schi/%, si cu #tHt &#i pu/in c# re#lit#te concret%< =eo#rece, &#i 'ntHi pentru c% ele&entul constituti1 esen/i#l, dialogul inter-religios si inter-cretin e!icient, nu !unc/ione#I% c# &#nier% concret% de e(pri&#re europe#n# decHt !o#rte ti&id. + su!icient s% ne #&inti& cHte te&eri # treIit 1iIit# #pei "o#n #ul #l ""Fle# 'n 9o&Hni#, i cHt de prec#ut # !ost st#*ilit% c# itiner#r e(pri&#nduFse critici le.#te de un e1entu#l proIelitis& ro&#noFc#tolic printre cretinii ortodoci. 4iIit# des!%ur#t% 'ntre 7 F 9 &#i 1999, c# &es#R cl#r pentru si&*olistic# unit#tii sp#tiului co&un europe#n, data de / 3ai fiind si ziua Juropei , # !ost recent #ni1ers#t# cu prileRul i&plinirii deR# # 10 #ni de l# e1eni&ent. 9e#lit#te# ulterio#r# 1iIitei neF# #r#t#t, d#c# &#i er# ne1oie c# to#te te&erile si criticile #nterio#re preIentei p#pei "o#nF #ul #l ""Fle# #u !ost tot#t neRusti!ic#te, #li&ent#te nu&#i de un e(#.er#t spirit de conser1#toris& reli.ios. >rei #ni &#i tHrIiu dup# 1iIit# #pei, in 2002, re# 2ericitul >eoctist, si 1re#u s% su*linieI #cest #spect 'n &od speci#l, se&ne#I%, '&preun% cu #p# "o#n #ul #l ""Fle#, o decl#r#/ie co&un% l# 4#tic#n, 'n 12 octo&*rie 2002. "n #ce#st# se preciIe#I% 'n &od e(plicit, necesitatea construirii unei noi cola"or ri i a unui dialog responsa"il ntre cele dou 7isericiI
?8oile posi"ilit i care se creeaz ntr-o Jurop deja unit i care i e!tinde graniele pentru a m"r ia popoarele i culturile din partea central i r s ritean a continentului, constituie o provocare pe care cretinii din 4 s rit i din 'pus tre"uie s o ntmpine mpreun # Bu ct vor fi mai unii n m rturisirea =nicului %umnezeu, cu att ei vor da e!presie, consisten i spaiu sufletului cretin al Juropei, sfineniei vieii , demnit ii i drepturilor fundamentale ale persoanei umane, drept ii i solidarit ii, p cii, reconcilierii, valorilor familiei, ap r rii creaieiW# +urop# 'ntre#.% #re ne1oie de *o.%/i# cultur#l% cre#t% de :retinis&.

YYYYYYY

2a mulumesc3

4444444

40

ASPECTE CURIDICE REFERITOARE LA VIATA RELI&IOASA

Aspecte juridice privind libertatea religioasa in legislaia din Romnia - Legea privind libertatea religioasa nr. 489/ !!"

-u* #spect Ruridic 1i#t# reli.io#s# din 9o&Hni# este re.le&ent#t# de le.e# 06-X,11-, referitoare la Fi"ertatea religioasa, o le.e &odern# 1ot#t# recent de #rl#&entul 9o&Hniei54. :on!or&# #cestei le.i in 9o&Hni# sunt &en/ion#te un nu&%r de 18 entit#ti reli.io#se c#re #u st#tutul Ruridic de Bult religios recunoscut de Statul roman# :u #ceste# -t#tul 'ncheie di!erite con1en/ii de tip parteneriat, le #cord# spriRin !in#nci#r pentru construire# de *iserici s#u pentru di1erse #cti1it#ti soci#lFc#rit#ti1e, #cord# spriRin pentru s#l#riI#re# person#lului de cult Bpreo/i, p#stori, i&#ni, c#nt#reti s#u person#l #u(ili#rD. "n #!#r# :ultelor reli.io#se &#i !unctione#I# le.#l si asociaiile religioase c#re sunt constituite con!or& le.ii pri1ind dreptul de #sociere si c#re sunt lu#te in e1ident# $inisterului :ulturii si :ultelor. Aceste #soci#tii pot solicit#, d#c# 'ntrunesc o serie de criterii &en/ion#te in 5e!ea 678 cu& #r !i 1echi&e# ne'ntrerupt# pe teritoriul 9o&Hniei si un nu&%r de &e&*ri, etc., #cord#re# st#tutului de Bult recunoscut de Stat# Cele 18 Culte religioase recunoscute de Statul om!n sunt urmtoarele"
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18.

7iserica Ortodo! 4omn Jpiscopia Ortodo! Sr" de <imioara 7iserica 4omano - Batolic 7iserica 4omn =nit cu 4oma, Rreco - Batolic 'rhiepiscopia 7isericii 'rmene 7iserica Bretin 4us de 4it @echi din 4omnia 7iserica 4eformat din 4omnia 7iserica Jvanghelic B#'# din 4omnia 7iserica Jvanghelic Futeran din 4omnia 7iserica =nitarian din <ransilvania =niunea 7isericilor Bretine 7aptiste din 4omnia 7iserica Bretin dup Jvanghelie din 4omnia - =niunea 7isericilor Bretine dup Jvanghelie din 4omnia 7iserica Jvanghelic 4omn =niunea $enticostal - 7iserica lui %umnezeu 'postolic din 4omnia 7iserica Bretin 'dventist de Yiua a Kaptea din 4omnia Nederaia Bomunit ilor Jvreieti din 4omnia Bultul 3usulman Organizaia religioas 3artorii lui Lehova

9lte te0te importante care fac referire la dreptul de libertate reli!ioasa si de constiinta #$ C%&S'(')'(# %M#&(*( + 2003, # '(C%-)- 29 + -i.ertatea constiintei
:1; Fi"ertatea gandirii si a opiniilor, precum si li"ertatea credintelor religioase nu pot fi ingradite su" nici o forma# 8imeni nu poate fi constrans sa adopte o opinie ori sa adere la o credinta religioasa, contrare convingerilor sale# :2; Fi"ertatea constiintei este garantata( ea tre"uie sa se manifeste in spirit de toleranta si de respect reciproc# :3; Bultele religioase sunt li"ere si se organizeaza potrivit statutelor proprii, in conditiile legii# :6; Ln relatiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau actiuni de invraj"ire religioasa# :5; Bultele religioase sunt autonome fata de stat si se "ucura de sprijinul acestuia, inclusiv prin inlesnirea asistentei religioase in armata, in spitale, in penitenciare, in azile si in orfelinate# :8; $arintii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educatia copiilor minori a caror raspundere le revine#

/$ C%&0*&1(# #23 3 (( 4 *2') (-% %M)-)( 5( -(/* '31(-% 6)&4#M*&'#-*

54

6e.e# 489 pri1ind Fi"ertatea religioasa si regimul general al Bultelor in 9o&Hni# # !ost 1ot#t# in #rl#&ent in =ece&*rie 2006 si # !ost pu*lic#t# in $onitorul 8!ici#l in i#nu#rie 2007. entru te(tul inte.r#l #l Fegii 06/X,11- reco&#nd#& siteFul o!ici#l #l -ecret#ri#tului de -t#t pentru :ulte G MMM.culte.ro B2010D.

41

4oma, 0#ZL#./O1 9rticolul 9 . 5ibertatea de !ndire1 de contiin" i de reli!ie

.# Orice persoan are dreptul la li"ertatea de gndire, de contiin i de religie ( acest drept include li"ertatea de a-i schim"a religia sau convingerea, precum i li"ertatea de a-i manifesta religia sau convingerea n mod individual sau n colectiv, n pu"lic sau n particular, prin cult, nv mnt, practici i ndeplinirea ritualurilor# ,# Fi"ertatea de a-i manifesta religia sau convingerile nu poate face o"iectul altor restrngeri dect acelea care, prev zute de lege, constituie m suri necesare, ntr-o societate democratic , pentru sigurana pu"lic , protecia ordinii, a s n t ii sau a moralei pu"lice ori pentru protejarea drepturilor i li"ert ilor altora#

C$ ' #'#')- C%&S%-(4#' 2 (0(&4 )&()&*# *) %2*#&3

Fa .E decem"rie ,11M, liderii =niunii Juropene au semnat <ratatul de la Fisa"ona, ncheind astfel mai muli ani de negocieri pe tema aspectelor instituionale# <ratatul de la Fisa"ona modific <ratatul privind =niunea Juropean i <ratatele BJ, n vigoare n prezent, f r a le nlocui# <ratatul va pune la dispoziia =niunii cadrul legal i instrumentele juridice necesare pentru a face fa provoc rilor viitoare i pentru a r spunde atept rilor cet enilor# =niunea se ntemeiaz pe prezentul tratat si pe <ratatul privind funcionarea =niunii Juropene 2denumite n continuare ?tratatele*5# 'ceste dou tratate au aceeasi valoare juridic # =niunea se su"stituie Bomunit ii Juropene si i succed acesteia# <ratatul de la Fisa"ona se afl n prezent n curs de ratificare de c tre statele mem"re n conformitate cu normele procedurale ale acestora# 'stfel cum prevede articolul -, tratatul va intra n vigoare la . ianuarie,11/ n cazul n care toate instrumentele de ratificare au fost depuse anterior acestei date sau, n caz contrar, n prima zi a lunii urm toare celei n care a fost depus ultimul instrument de ratificare#

&R<9=>?5
%JBLSL s parcurg o nou etap n procesul de integrare european iniiat prin constituirea Bomunit ilor Juropene, L8S$L4[8%=-SJ din mostenirea cultural , religioas si umanist a Juropei, din care s-au dezvoltat valorile universale care constituie drepturile inviola"ile si inaliena"ile ale persoanei, precum si li"ertatea, democraia, egalitatea si statul de drept, 4J'3L8<L8% importana istoric a sfrsitului diviz rii continentului european si necesitatea sta"ilirii unor "aze solide pentru arhitectura Juropei viitoare, BO8NL43[8% atasamentul lor fa de principiile li"ert ii, democraiei si respect rii drepturilor omului si li"ert ilor fundamentale, precum si ale statului de drept, BO8NL43[8% atasamentul lor fa de drepturile sociale fundamentale definite n Barta social european , semnat la <orino, la .6 octom"rie ./-., si n Barta comunitar a drepturilor sociale fundamentale ale lucr torilor din ./6/, AO<\4[CL s nt reasc solidaritatea dintre popoarele lor, respectnd totodat istoria, cultura si tradiiile acestora, AO<\4[CL s consolideze caracterul democratic si eficacitatea funcion rii instituiilor, pentru a le permite acestora s -si ndeplineasc mai "ine, ntr-un cadru instituional unic, misiunile care le sunt ncredinate, 2::::##5 AO<\4[CL s instituie o cet enie comun pentru resortisanii C rilor lor, AO<\4[CL s pun n aplicare o politic e!tern si de securitate comun , inclusiv definirea treptat a unei politici de ap rare comune, care ar putea conduce la o ap rare comun , n conformitate cu dispozitiile articolului 0,, consolidnd astfel identitatea Juropei si independena acesteia n vederea promov rii p cii, securit ii si progresului n Juropa si n ntreaga lume, AO<\4[CL s faciliteze li"era circulatie a persoanelor, asigurnd totodat sigurana si securitatea popoarelor lor, prin instaurarea unui spaiu de li"ertate, securitate si justiie n conformitate cu dispoziiile prezentului tratat #i ale <ratatului privind functionarea =niunii Juropene, AO<\4[CL s continue procesul de creare a unei uniuni din ce n ce mai strnse ntre popoarele Juropei, n care deciziile s fie luate ct mai aproape posi"il de cet teni, n conformitate cu principiul su"sidiarit ii, D8 $J4S$JB<L@' etapelor urm toare care vor tre"ui parcurse pentru ca integrarea european s progreseze, '= %JBLS s instituie o =niune Juropean :# :::::## 9RT# /5?5 2 ?niunea se @ntemeiaz pe $alorile respectrii demnit"ii umane1 libert"ii1 democra"iei1 e!alit"ii1 statului de drept1 precum si pe respectarea drepturilor omului1 inclusi$ a drepturilor persoanelor care apar"in minorit"ilor. 9ceste $alori sunt comune statelor membre @ntr%o societate caracterizat prin pluralism1 nediscriminare1 toleran"1 'usti"ie1 solidaritate si e!alitate @ntre femei si brba"i. 9RT# /5?5 1A :1; ?niunea respect si nu aduce atin!ere statutului de care beneficiaz1 @n temeiul dreptului na"ional1 bisericile si asocia"iile sau comunit"ile reli!ioase din statele membre. :2; ?niunea respect1 de asemenea1 statutul de care beneficiaz1 @n temeiul dreptului na"ional1 or!aniza"iile filosofice si neconfesionale. :3; Recunoscndu%le identitatea si contribu"ia specific1 uniunea men"ine un dialo! descBis1 transparent si constant cu aceste biserici si or!aniza"ii. ]]]]]]]]]]]]]]]]]]

42

=r. 6#uren/iu =. '3&#S*, Bucureti, 9o&Hni#

l#urentiudt#n#seZ.&#il.co&
Studii! 2acultatea de *eologie Drtodo6 " Eucureti 8#!!,, ef de promoie9' %tudii ecumenice, Aniversitatea din <eneva ( $lveia, ?nstitutul $cumenic din EosseV 8#!!:9' /.$.A. ( 5aster, bursier al guvernului francez, Aniversitatea de Mtiine Amaniste din %trasbourg, W 3arc ,lochW ( Centrul de %ociologie &eligioas 8#!!;9' /.$.A. ( 5aster, Aniversitatea GRo$ert SchumanH %trasbourg, 2rana, ?nstitutul de Fnalte %tudii $uropene 82 9, 5aster in ?storie $uropeana Contemporana, <eostrategie si <eopolitica' 5octor :n Feologie ( specializarea) sociologia religiilor, Aniversitatea de Mtiine Amaniste W5arc Eloc1H, din %trasbourg, 2rana 82 49, GBoile miscari religioase si sectele in &omnia dup cderea comunismului si pana in prezentH 8magna cum laude9. ActiDitate u%iDer#itaraL >ector universitar titular la Aniversitatea Eucureti, 2acultatea de *eologie Drtodo6, %ociologia &eligiilor, *eologie %ociala, %ociologie <enerala. Colaborare universitara >icenta si 5aster, Academia Bationala de ?nformatii 82 3"2 ! ' 2 !"2 # 9 ' Colaborare universitara 5aster ( 2acultatea de %ociologie si Asistenta %ociala, Eucuresti 82 3"2 !9, Fu%ctii de de"%itate ?u=lica %ecretar de %tat pentru Culte n 5inisterul Culturii i Cultelor 82 # " 2 .9, 5embru al Colegiului CB%A% 8Consiliul Baional pentru %tudierea Ar1ivelor %ecuritii 2 5embru al Colegiului CB%A% 82 : " 2 #29 N al doilea :andat)

4"2

:9 N pri:ul :andat)

'e"=ru E% co%#ilii tii%$iFice9 a#ocia$ii i orga%i6a$ii i%ter%e i i%ter%a$io%ale 1 N #$$- 5embru fondator al CFF&R 2Conferin@a Tinerilor Teologi .rtodocii Ro:Ani 3 ) #$$= F 5embru " e6pert n ec1ipa de cercetare ( proiect european +'R+( 8&eligia n Aniunea $uropean9, ini@iat de C)+)R)S), Pari' N ?ran@a 2Centre +ational de RecCercCe ScientifiTue F CttpLMMeurel)uF'tra'bg)frM, #$$7 F #$$7 F #$$( F 2CttpLMM666)eurel)infoM3, repre"entant tiin@ific pentru Ro:Ania3) 5embru fondator si -reedinte al Centrului de studii si documentare Societate, 5rept, ReligieH, Bucureti, Ro:Ania) Cercettor asociat F 5embru al ec1ipei de cercettori n sociologie religioas a Centrului de Sociologie a Religiilor .i +tic Social CSR+S, 2acultatea de *eologie -rotestanta, Aniversitatea de Mtiine Amaniste W5arc Eloc1H din %trasbourg, 2rana. ,e:bru cu drepturi depline al Societatii )nternaionale de Sociologia Religiei - S)SR , 'ocietate a'ociatiEa btiincifica, cu 'ediul in Belgia)

Ordi%e9 decora$ii #i deci6ii %a$io%ale #$$# .rdinul na@ional G%erviciul CredinciosH in grad de Cavaler, cf) 8ecret Pre"iden@ial nr) >1 din #()11)#$$#) #$$> 8eci"ia CB%A% 8Consiliului Baional pentru %tudierea Ar1ivelor %ecuritii 3, nr) #-%)-> M#7)$>)#$$> ca dl) TD+ASE Lauren@iu L Gnu a fost agent+colaborator al politiei politice comunisteH. Partici?ri gra%t euro?ea%

+'R+( proiect european, site interdisciplinar cu in%ormatii stiinti%ice si 2uridice re%eritoare la %enomenul religios in
+uropa* )n%ormatiile sunt in permanenta veri%icate si actuali"ate* Proiectul a demarat in CMM@ si se continua si in pre"ent* +'R+( se adresea"a comunitatii stiinti%ice internationale precum si administratiei europene si oamenilor politici, reunind in%ormatii despre +uropa unita* ;iecare tara este pre"enta in site, %iind repre"entata de o personalitate .tiin/i%ica recunoscuta de comunitatea organi"atoare, repre"entant care coordonea" la nivelul tarii lui o echipa de cercetare* 6umele repre"entantului na/ional si ale mem$rilor echipei, se a%la pe lista de pre"entare a mem$rilor coresponden/i* Proiectul +'R+( se $ucura de autoritatea .tiin/i%ica C6RS Paris, ;ran/a 0Centrul 6a/ional de Cercetare Ptiin/i%ica1* 2http!QQeurel*u-

stras$g*%rQ3)
(ucrri pu$licate ! Bumeroase articole de specialitate in reviste din tara si din strainatate) teologie, sociologie, ecumenism, metodologie i pedagogie cretin' coordonare volume colective de specialitate. -articipare ( congrese, simpozioane, seminarii tiinifice i reuniuni interne si internaionale, de specialitate. (ucrari de autor lim$a %rance"a, engle"a 1) TANASE, Laurentiu 8), -luralisation religieuse et sociQtQ en &oumanie, ed) Peter Lang, Publication' UniEer'itaire' EuropXenne', Bern, Sui''e, #$$() #) TANASE, Laurenciu, %tudV regarding t1e 5uslim communitV and t1e ?slamic $ducation in &omania, in, ASLAN , Ednan 2ed3, ?slamic $ducation in $urope, ed) BeClau, Gien, #$$ , pp) ->7F =$-) Participri mass-media ! F particip&ri la nu:eroa'e emisiuni de dezbatere si informare publica la posturile de radio si televiziune, locale 'i na@ionale9 ?e te"e ?riDi%d Fe%o"e%ul religio#9 legi#la$ia i% do"e%iul rela$iilor Stat 1 Bi#erica9 eDe%i"e%te religioa#e #i di%a"ica Die$ii religioa#e co%te"?ora%e>

43

******

44