Capitolul 2 Alegerea materialului optim folosind metoda valorilor optime

Dup stabilirea rolului funcional se alege materialul optim ce va fi folosit la obinerea piesei. Rolul funcional ne arat i proprietile pe care trebuie s le ndeplineasc piesa . O alegere optim a unui material pentru o anumit destinaie , este o problem foarte complex ce trebuie rezolvat de proiectant. Concluzia este c dac se doresc anumite proprieti se face o proiectare a materialului cu o astfel de structur care s implice cerinele cerute de rolul funcional . dic se alege acel material care s ndeplineasc cerinele minime de rezisten i durabilitate ale piesei n condiiile unui pre de cost minim i al unei fiabiliti sporite. !roprietile unui material trebuie considerate ca o sum de relaii ntre material i mediul ncon"urtor n care va lucra. !rezentm o clasificare a proprietilor din punct de vedere al alegerii materialului optim i a caracteristicilor acestuia # Fizice

Proprieti Funcionale

$reutate specific , temperatura de topire , condiii termice Rezistena la coroziune Rezistena la rupere , duritatea Conductibilitate , impedan !ermeabilitate magnetic Opacitate , reflexie !erioada de n"umtire , absorbia , atenuarea Culoare , aspect , grad de netezime

Chimice Mecanice Electrice Magnetice Optice Nucleare Estetice urna!ilitate

Proprieti ehnologice

"eforma!ilitate #zina!ilitate Cli!ilitate $uda!ilitate !re de cost , consum de resurse i de energie , coeficient de poluare si coeficient de protecie a operatorului

Proprieti Economice

Nr. crt. 0 1

Proprietatea 1 Densitatea materialului. in [Kg/dm3]

Game de variate 2 < 5,0 5,010,0 >10 <0,2 0,20,$ >0,$ <0,02 0.020,05 >0,05 <*0 *01+0 >1+0 <10
+ + +

Nota 3 1 2 3 1 2 3 3 2 1 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 3 2 1

Obs. 4

Condu ti!ilitate termi a Cr in [ al/ m"s"# C]

%e&istenta la oro&iune. % 'ite&a de oro&iune in[mm/an] Duritatea. (), in [()]

,odulul de elasti itate. in [da./ m2]

10 2,0"10 >2,0"10 + <100 1001500 >1500 <35,0 35,0+0,0 >+0,0 <300 3001000 >1000 <204 204$04 >$04 <50 50100 >100 <100 100300 >300

%e&istenta la urgere a materialului %/

0,2

0n [./mm2] 7 %e&istenta la ru/ere. %m , in [da./mm2]

%e&istenta la o!oseala. 21 0n [./m2]

3lungirea relati'a 3t [4]

10

%e&ilien5a KC6 30/2 in [7/ m2]

11

%e&isten5a la 8lua9 in [./mm2]

:e 5ine ont ;i de tem/eratura .otarea se 8a e u ali8i ati'e

12

<ro/riet=5ile te>nologi e ?turna!ilitatea ,de8orma!ilitatea , u&ina!ilitatea , suda!ilitatea , =li!ilitatea@ <re5ul de ost , <C in [lei/Bg]

:atis8= =toare )un= Aoarte !un= <500 5001000 >1000

13

C/timi&area alegerii materialului se !a&ea&= /e eD/erien5a /roie tantului ;i /entru o alegere ra/id= a materialului se /lea = de la Ete'a date re8eritoare la F soli it=rile din tim/ul eD/loat=rii , ondi5iile de eD/loatare , lasa din are 8a e /arte /iesa ;i ondi5iile de eDe u5ie . Gn ontinuare se 'a /re&enta o metod= de alegere a materialului o/tim numit= metoda de anali ! a valorilor optime . ,etoda /resu/une re&ol'area urm=toarelor eta/e F 1. sta!ilirea rolului 8un 5ional al /iesei , a te>nologi it=5ii onstru 5iei ;i a ondi5iilor e onomi e de 8un 5ionare ale a esteia H 2. determinarea ;i sta!ilirea 8a torilor analiti i ai /ro!lemei alegerii materialului o/tim H 3. des om/unerea 8a torilor analiti i In elemente /rimare H $. a/re ierea antitati'= a 8a torilor analiti i se 8a e 8olosind un sistem de notare , In 8un 5ie de 'aloare 8ie =rei /ro/riet=5i B a ordEnduJiJse o not= tBH 5. sta!ilirea /onderii im/ortan5ei 8ie =rui 8a tor /rimar se 8a e 5inEnd ont de datele re&ultate din eta/ele 1 ;i 3 a ordEnd 8ie =rei /ro/riet=5i B o /ondere dB In sta!ilirea /onderi tre!uie Inde/linita ondi5ia F d k = 1 H k =1 +. alegerea solu5iei o/time la momentul dat se 8a e a/li End riteriul F
m Tk " d k = maD im k =1 m

1. anali&a solu5iilor din /un t de 'edere al utilit=5ii lor ;i sta!ilirea ondi5iilor de Inlo uire e onomi = a unui material u alt material . KinEnd ont de /ro/riet=5ile 8un 5ionale ?re&isten5a la oro&iune, re&isten5a la ru/ere@ ;i de ele te>nologi e?turna!ilitatea ;i u&ina!ilitatea@ la are se adaug= ele e onomi e materialul ales /entru reali&area /iesei este CLC $5.

"#P$%O&'& 1 (%#)$&*+# *O&'&'$ ,'N"-$ON#& #& P$+(+$ ,O&O($N. #N#&$/# 0O*,#,'N"-$ON#&1 # ('P*#,+-+&O* Cunoa;terea rolului 8un 5ional al /iesei este /rima eta/= In /roie tarea ori =rui /ro es te>nologi de reali&are a /iesei res/e ti'e rolul 8un 5ional al /iesei este dat de rolul 8un 5ional al ori =rei su/ra8e5e e delimitea&= /iesa in s/a5iu de a eea in /rimul rEnd se sta!ile;te rolul 8un 5ional al 8ie =rei su/ra8e5e din /un t de 'edere al rolului lor 8un 5ional su/ra8e5ele se lasi8i = InF J su/ra8e5ele de asam!lare M ara teri&ate /rinF J o anumit= on8igura5ie geometri =H J /re i&ie dimensional= ridi at=H J rugo&itate mi =H J /res ri/5ii re8eritoare la 8orma geometri =H J /res ri/5ii re8eritoare al /o&i5ia su/ra8e5ei in ra/ort u alte su/ra8e5eH J e'entuale /res ri/5ii re8eritoare la duritatea su/ra8e5ei. 2 su/ra8e5e 8un 5ionale M ara teri&ate /rinF J /re i&ie dimensional= ridi at=?de/inde de rolul 8un 5ional in ansam!lul din are 8a e /arte@H J rugo&itate mi =?uneori este mare , de/inde de rolul 8un 5ional@H J /res ri/5ii re8eritoare la /o&i5ia su/ra8e5ei in ores/onden5= u alte su/ra8e5eH J e'entuale /res ri/5ii re8eritore la on8igura5ia geometri =H J e'entuale /res ri/5ii re8eritoare la /ro/riet=5ile me ani e, as/e tul su/ra8e5elor. 2 su/ra8e5e te>nologi e M a/ar In tim/ul /relu r=ri ;i a9ut= la /o&i5ionarea /iesei In 'ederea /relu r=ri ele /ot r=mEne du/= terminarea /relu r=ri sau /ot dis/are, in 8un 5ie de on8igura5ia geometri = 8inal= a /iesei . :e ara teri&ea&= /rinF J /re i&ie dimensional= ores/un&=toare?ne/re i&at=, de ele mai multe ori ote li!ere@H J rugo&itatea su/ra8e5ei ores/un&=toare u /ro edeul te>nologi de reali&are a su/ra8e5eiH J 8=r= /res ri/5ii sau e'entuale /res ri/5ii re8eritoare la 8orma geometri =H J e'entuale /res ri/5ii re8eritoare la /o&i5ia su/ra8e5ei in ra/ort u su/ra8e5ele e urmea&= a 8i /relu rate. 2 su/ra8e5e auDiliare ?de leg=tur=@ M 8a leg=tura intre su/ra8e5ele 8un 5ionale ;i ele de asam!lare. :e ara teri&ea&= /rinF J /re i&ia dimensional= mi = ?ne/re i&at=@H J rugo&itatea su/ra8e5ei mare ? ea are re&ulta din /ro edeul de o!5inere a semi8a!ri atului@H J 8=r= /res ri/5ii re8eritoare la /re i&ia de 8ormaH J 8=r= /res ri/5ii re8eritoare la /re i&ia de /o&i5ii. Cunos End a este elemente re8eritoare al ti/urile de su/ra8e5e e delimitea&= o /ies= In s/a5iu se /oate sta!ili rolul 8un 5ional al unei /iese 8=r= a unoa;te ansam!lul din are 8a e /arte /iesa sau se /oate /roie ta o /ies= are s= Inde/lineas = un anumit rol 8un 5ional im/us. ,etoda 8olosit= /entru sta!ilirea rolului 8un 5ional /osi!il sau /entru /roie tarea unei /iese are s= Inde/lineas = un anumit rol 8un 5ional im/us /oarta numele de metoda de anali&= mor8o8un 5ional= a su/ra8e5elor. 3 esta metod= /resu/une /ar urgerea intrJo su esiune logi = a urm=toarelor eta/eF

2 des om/unerea /iesei In su/ra8e5e Et mai sim/le ?/lane, ilindri e, oni e, e'ol'enti e, eli oidale et .@H M notarea tuturor su/ra8e5elor e delimitea&= /iesa in s/a5iu H 3 anali&area 8ie =rei su/ra8e5e In /arte din urm=toarele /un te de 'edereF 8orma geometri = a su/ra8e5ei, dimensiuni de ga!arit, /re i&ie dimensional=, /re i&ie de 8orm=, /re i&ie de /o&i5ie, rugo&itate ;i duritateH 3 Into mirea uni gra8 N su/ra8e5e M ara teristi i O M sta!ilirea rolului 8un 5ional al /iesei , se 8a e In urma anali&ei de orela5ie a di8eritelor ti/uri de su/ra8e5e o!5inute in gra8ul su/ra8e5e M ara teristi i . %olul 8un 5ional im/us unei /ese se o!5ine /resu/unEnd /entru su/ra8e5ele e delimitea&= /iesa in s/a5iu ara teristi ile ores/un&=toare ti/urilor de su/ra8e5e ?de asam!lare, 8un 5ionale, te>nologi e, sau auDiliare@. KinEnd ont de rolul 8un 5ional al 8ie =rei su/ra8e5e In /arte si anali&End 8orma ;i dimensiunile /iesei, ne re&ult= = a easta 'a 8i 8olosit= /entru eDe utarea unui me anism de auto entrare.

"#P$%O&'& 3 Procedee te4nolo5ice posibile de ob6inere a piesei semi7abricat Gn 'ederea alegerii unei metode sau a unui /ro edeu te>nologi de reali&are a unei /iese se 5ine ont de de&'oltarea industriei ;i de ondi5iile o8erite. <ro edeul te>nologi ales tre!uie s= asigure o !un= alitate a /ieselor, la un /re5 de ost Et mai s =&ut. :e 8a e o anali&= om/leD= a /ro edeelor te>nologi e /entru o!5inerea unor re&ultate 8inale mai a'anta9oase. <ri'ind /osi!ilit=5ile de reali&are a /iesei se au In 'edere urm=toareleF desenul /iesei rolul 8un 5ional al su/ra8e5elor materialul ales, om/ortarea lui la /relu rare num=rul de !u =5i ? /rodu 5ie anual= @ utila9ul de are dis/une Intre/rinderea <rin i/alele /ro edee de o!5inere a semi8a!ri atelor metali e sunt urm=toareleF turnare de8ormare /lasti = /resare ;i sinteri&are din /ul!eri sudare t=iere Purnarea M este un /ro edeu te>nologi de reali&are a /ieselor /rin introdu erea unui material metali In stare li >id= IntrJo a'itate s/e ial eDe ut=. <rin solidi8i area to/iturii re&ult= /iesa turnat=, are re/rodu e on8igura5ia ;i dimensiunile a'it=5ii de turnare. <rin i/alele /ro edee de turnare suntF In 8orme din ameste de 8ormare o!i;nuit In 8orme o9i, u modele u;or 8u&i!ile In 8orme metali e 8=r= su/ra/resiune In 8orme o9i u liant termorea ti' In 8orme metali e u su/ra/resiune entri8ugal= <relu rarea /rin de8ormare /lasti = se !a&ea&= /e /lasti itatea metalelor, adi = /e a/a itatea a estora de a =/=ta de8orma5ii /ermanente su! a 5iunea unor 8or5e eDterioare. A= End a!stra 5ie de unele /ierderi te>nologi e, ine'ita!ile, /relu rarea /rin de8ormare /lasti = re/re&int= un /ro edeu de /relu rare 8oarte a'anta9os In eea e /ri'e;te e onomia de metal, 8iind net su/erior /relu r=rii /rin a; >iere la are /ierderile de material su! 8orm= de de;euri sunt 8oarte mari. <ro edeele de /relu rare /rin de8ormare /lasti = sunt urm=toareleF J laminare J tragere J eDtrudare J 8or9are Jli!era J /rin de8ormare J /relu rarea ta!lelor J /rin t=iere J /rin de8ormare J /relu rarea 5e'ilor ;i a /ro8ilelor La sta!ilirea /ro edeului o/tim de o!5inere a /iesei, tre!uie ales /ro edeul e asigur= /re i&ia ne esar=, reali&area 8ormei erute de rolul 8un 5ional In ondi5iile unei /rodu ti'it=5i mari ;i /re5 de ost minim.

"#P$%O&'& 4 Ob6inerea piesei semi7abricat printr28n procede8 te4nolo5ic de t8rnare Purnarea, a /ro edeu te>nologi este una din ele mai 'e >i metode de o!5inere a /ieselor /rin /unere in 8orma, de&'oltate de om. Purnarea inter'ine Intotdeauna a metoda te>nologi a distin t= la materialele are sunt ela!orate in stare li >ida sau 'Es oasa. Gm/reun= u /relu r=rile /rin matri5are si u ele de 8ormare /rin sinteti&are sunt utili&ate in mod nemi9lo it la reali&area 8ormei /ieselor M s/re deose!ire de alte /relu r=ri, unde 8orma re&ulta /rin mi9lo irea unor /ro ese te>nologi e /reliminare distin te ?laminare, tragere, 8or9are li!era, a; >iere si mi roa; >iere@. <rin turnare se /ot reali&a 8orme /ra ti nelimitate, /iese u mase di'erse, de la 8ra 5iuni de gram si /ana la sute de tone, are I;i g=ses utili&=ri in toate domeniile de a ti'itate. <ro esele de eDe u5ie a /ieselor /rin turnare se remar a /rin urm=toarele a'anta9eF J /ermit reali&area de /iese u on8igura5ii di'erse, in lasele de /re i&ie +..1+, u su/ra8e5e de rugo&itate %aQ1,+...200 RmH /ermit reali&area de /iese u /ro/riet=5i di8erite in se 5iune ?unimaterial, /olimaterial@H reea&= /osi!ilitatea o!5inerii de adaosuri de /relu rare minime ? 8ata de 8or9area li!era, sau /relu r=rile /rin a; >iere@H reea&= /osi!ilitatea de automati&are om/leDa a /ro esului te>nologi , 8a/t e /ermite re/eta!ilitatea /re i&iei si a ara teristi ilor me ani e, la toate loturile de /iese de a ela;i ti/H J /ermit o!5inerea unei stru turi uni8orme a materialului /iesei, 8a/t e Ii on8er= a esteia o re&isten5= multidire 5ional=. 0n general, om/a titatea, stru tura i re&istenta me ani a a /ieselor turnate sunt in8erioare /ieselor similare reali&ate /rin de8ormare /lasti a ?deoare e a estea /oseda o re&istenta unidire 5ional=, du/= dire 5ii /re8eren5iale@. Dintre de&a'anta9ele /ro edeelor de reali&are a /ieselor /rin turnare se /ot enumeraF J onsum mare de mano/era, Indeose!i la turnarea in 8orme tem/orareH J osturi ridi ate /entru materialele auDiliareH J onsum mare de energie /entru ela!orarea si men5inerea materialelor in stare li >ida la tem/eratura de turnareH J ne esit= m=suri e8i iente ontra /olu=rii mediului si /entru Im!un=t=5irea ondi5iilor de mun =. :e /ot /relu ra /rin turnare materiale metali e si nemetali e , in /rodu 5ie de serie sau de uni ate. De men5ionat = , /rin turnare se /ot reali&a atEt /iese/semi8a!ri ate dintrJun material uni , sau din el /u5in doua materiale ? a o/eriri /rin turnare stati a sau entri8ugala, utili&area turn=rii u inser5ii, o!5inerea /rin turnare a materialelor om/o&ite et .@. Pendin5a a tual= este de a e8i ienti&a /ro esele de /rodu 5ie /rin redu erea adaosurilor de /relu rare si a o/era5iilor de /relu rare dimensionala ulterioare. Din a est moti', /ro edeele de /unere in 8orma, Intre are ;i turnarea, a/=t= o aten5ie deose!it=, unos End un grad mai ridi at de /er8e 5iune ;i ino'are 8a5= de alte /ro edee.

0n 8un 5ie de domeniul de a/li are al /ro esului de turnare ?te>nologii me ani e, metalurgi e, de me ani a 8ina, de te>ni a dentara, de /relu r=ri de industria >imi a, de onstru 5ii et .@, /ot eDista denumiri s/e i8i e, are sunt sinonime. <rin i/alele denumiri u are se /re&int= in ontinuare. 3meste ul de 8ormare este materialul din are e reali&ea&= interiorul 8ormei de turnare ? la turnare in 8orme tem/orare@, 8iind om/us din doua elementeF un material granulat, are are rolul de a se modela du/= on8igura5ia modelului si de a um/le rama de 8ormare, si un liant, are on8er= re&istenta si sta!ilitate 8ormei de turnare, /ermi5End ulterior de&!aterea 8ormei /entru eDtragerea /iesei. 3meste ul de 8ormare tre!uie sa ai!= o !un= re8ra taritate, /entru a re&ista la onta tul u to/itura, /re um si o granula5ie ores/un&=toare, /entru a asigura etan;eitatea /ere5ilor a'ita5ii 8ormei. Aorma de turnare este s ula s/e i8i a /ro esului te>nologi de turnare are on5ine a'itatea de turnare re5eaua de turnare si analele de e'a uare a ga&elor. Cu a9utorul ei se reali&ea&= on8igura5ia ,ga!aritul si alitatea su/ra8e5ei /iesei. Aormarea este denumirea generi a a o/era5iilor /rin are se reali&ea&= 8orma de turnareH a est termen se re8era numai la reali&area 8ormelor tem/orare ;i semitem/orare, on8e 5ionate din ameste uri de 8ormare. Aormele /ermanente , de ti/ul matri5elor si al o >ilelor se reali&ea&= /rin turnare sau 8or9are, urmate de /relu r=ri me ani e, tratamente termi e ;i de su/ra8a5= . -Dtragerea /iesei denume;te o/era5ia de s oatere a /iesei solidi8i ate din 8orma de turnare. ,ie&ul este o /arte distin ta a 8ormei de turnare, u a9utorul =ruia se o!5in golurile interioare ale /iese turnate. ,ie&urile /ot 8i /ermanente?la turnare in matri5e sau o >ile@ sau tem/orare ? la turnarea in o >ile sau in 8orme tem/orare@.Aormarea mie&urilor se 8a e u a9utorul utiilor de mie&. ,odelul de turnatorie este o ma >eta tridimensionala are re/rodu e a/roa/e identi /iesa, m=rit= ores/un&=tor in 8un 5ie de ara teristi a de ontra 5ie ala solidi8i are a materialului /iesei si ser'e;te in o/era5iile de 8ormare. ,ula9ul este un model intermediar ?negati'ul 8ormei /iesei reale@H ser'e;te la reali&area modelului de turnatorie?/o&iti'ul 8ormei /iesei@. %e5eaua de turnare este /artea te>nologi a a a'ita5ii 8ormei de turnare, are on5ine /Elnia d turnare, totalitatea analelor de ondu ere a materialului li >id s/re a'itatea /iesei, /re um si maselotele. <entru 8ormarea re5elei de turnare se reali&ea&= modele ores/un&=toare. Purna!ilitatea este /ro/rietatea te>nologi a a unui material e de8ine;te a/a itatea a estuia de a a/=t= du/= solidi8i are on8igura5ia geometri a si dimensiunile unei 8orme geometri e in are se introdu e in stare li >ida sau li >idoJ 'Es oas=. -ste o /ro/rietate te>nologi a om/leDa, are determina /osi!ilit=5ile unui material de a 8i /relu rat /rin turnareH ea este in8luen5at= de m=rimi 8i&i e /re umF 8u&i!ilitatea, 8luiditatea, ontra 5ia de solidi8i are et . Purnarea este denumirea generi a a unor gru/e de /ro ese te>nologi e de reali&are a /ieselor semi8a!ri at ;i/sau 8inite . Proprieti de turnare ale metalelor i aliajelor 1. Purna!ilitateaF /ro/rietatea te>nologi = glo!al= , are re8le t= om/ortarea materialelor In ra/ort u /ro edeele te>nologi e din gru/a turn=rii . -a se eD/rim= /rin ali8i ati'e F 8oarte !un= , !un= , satis8= =toare , sla!= , nesatis8= =toare . 2. Au&i!ilitatea F este /ro/rietatea materialului de a tre e In stare to/it= . 3. AluiditateaF este /ro/rietatea materialului a8lat In stare li >id= sau 'Es oas= de a urge ;i um/le toate detaliile a'ita5ii 8ormei de turnare. $. Contra 5ia9 este /ro/rietatea materialului metali de aJ;i mi ;ora 'olumul In tim/ul solidi8i =rii .

5. :egregarea9 este se/ararea onstituen5ilor unui ameste eterogen ast8el In Et distri!u5ia a estora nu mai este uni8orm= . +. 3!sor!5ia ga&elor9 eD/rim= /ro/rietatea de a di&ol'a ga&e . La /roie tarea modelelor ;i a utiilor de mie& tre!uie /ar urse urm=toarele eta/eF 1. Msta!ilirea rolului 8un 5ional al /iesei 3 se 8a e /e !a&a metodei de anali&= mor8o8un 5ional= a su/ra8e5elorH 2. Malegerea materialului o/tim /entru on8e 5ionarea /iesei 2 se 8olose;te metoda de anali&= a 'alorilor o/timeH 3. M Into mirea desenului /iesei !rut turnate 3 se 8a e /ornind de la desenul /iesei 8inite, /e are se adaug=F J#p 2 adaosuri de /relu rare, /e toate su/ra8e5ele a =ror /re i&ii dimensionale ;i rugo&it=5i nu /ot re&ulta dire t din turnareH J #t 2 adaosuri te>nologi e, /entru toate su/ra8e5ele a =ror on8igura5ie sau /o&i5ie nu /oate 8i o!i;nuit= dire t /rin turnare sau In 'ederea sim/li8i =rii 8ormei te>nologi e a /ieseiH J #: 2 adaosuri de In linare, are 8a ilitea&= s oaterea modelului din 8orm= ;i a /iesei din 8orm=. Saloarea adaosurilor de In linare de/inde de /o&i5ia /lanului de se/ara5ieH J *c 2 adaosuri su! 8orma ra&elor de ra ordare onstru ti'e, In s o/ul de a e'ita a/ari5ia de8e telor de ti/ul 8isurilor ;i r=/=turilorH J #c J adaosuri de ontra 5ie. :ta!ilirea a estuia se 8a e In 8un 5ie de natura materialului de turnatH $. MInto mirea desenului modelului 3 se 8a e /ornind de la desenul /iesei !rut turnate 5inEnduJse seama de 'alorile adaosurilor de ontra 5ie ;i de num=rul ;i 8orma m=r ilorH 5. MInto mirea desenului utiilor de mie& 3 se 8a e 5inEnd ont de on8igura5ia interiorului /iesei !rut turnate are indi = num=rul ;i 8orma mie&urilor. 3legerea /lanului de se/ara5ie se 8a e 5inEnd ont de urm=toarele re omand=riF s= 8ie, /e Et /osi!il, /lan de simetrieH s= 8ie, /e Et /osi!il, un /lan dre/tH s= 8ie situat In /o&i5ie ori&ontal=H s= on5in= su/ra8a5a ea mai mare a /iesei.
?mm@undeF :ta!ilirea adaosului de ontra 5ie, se 8a e utili&End 8ormulaF d m = d p 1 + 100 dm M dimensiunea modeluluiH d/ M dimensiunea /ieseiH B M ontra 5ia liniar= k

+;ec86ia cavit!6ii de t8rnare <i t8rnarea propri8 is! <entru o!5inerea /iesei ?1@ , se 8olose;te modelul 8ormat din semi8orma su/erioar= ?2@ ;i semi8orma in8erioar= ?3@ asam!late dea lungul /lanului de se/ara5ie TJT u ;ti8turi de entrare ?5,+@ . <entru o!5inerea a'it=5ii ?10@ se utili&ea&= semimodelul in8erior ?$@ are se /lasea&= In interiorul semiramei ?U@ In are se /une ameste ul de model ?*@ ;i ameste ul de um/lere ?12@ . Ca'itatea ?11@ se o!5ine u a9utorul semimodelului su/erior ?1@ /lasat In semirama su/erioar= ?13@ In are se /une ameste de um/lere ?1$@. %e&ult= a'itatea ?22@. Li >idul ?1U@ se toarn= /rin re5eaua de turnare 8ormat= din /Elnie ?1*@ , /i iorul /Elniei ?20@ ;i analul de alimentare ?21@ . -'a uarea ga&elor ?15@ ;i a aerului din a'itatea de tunare se reali&ea&= /rin analele ?1+@ ;i r=su8l=toarea ?11@ In urma solidi8i =rii metalului sau alia9ului li >id re&ultEnd /iesa !rut turnat= are are o !a'ur= In /lanul de se/ara5ie ;i resturi ale re5elei de turnare . Gn urma o/era5iei de de!a'urare re&ult= /iesa turnat= .