Cursul 11. Bazel e angr enarii.

Curs 11
BAZELE ANGRENARII
11.1. Legea fundament al` a angren`rii.
Cunoscut` ]i sub numele de Teorema lui Willis ea ne indic` condi\ia ce
trebuie satisf`cut` de curbele aflate [n contact ]i m`rginesc din\ii pentru ca
mi]carea de rota\ie s` se realizeze cu un raport de transmitere constant
continuu.
Consider`m cazul unui angrenaj plan, cu axe paralele, fixe. Cele dou` ro\i
din\ate se rotesc cu
1
, respectiv cu
2
figura !!.!"# [n jurul axelor
1
O ]i
2
O .
$rofilele din\ilor sunt limitate [n plan de curbele
1
C ]i
2
C , aflate [n contact
[n punctul M . %itezele puncteler de contact de pe cele dou` profile sunt
1 1 1 2 2 2
; v O M v O M
!!.!#
unde
1
O M ]i
2
O M sunt distan\ele de la punctul de contact M
la cele dou`
centre de rota\ie. &e descompun vitezele periferice
1
v

]i
2
v dup` normala
n n
]i
tangenta t t [n punctul de contact, ob\in'ndu(se componentele normale
1n
v ]i
2n
v precum ]i componentele tangen\iale
1t
v ]i
2t
v .
)igura !!.!
*in asem`narea triung+iurilor
1 1 n
M v v ]i
1 1
M A O rezult` ,
1 1 1
1 1
n
v O A
v O M

Mecanisme IE ]i ISBE.. !
Cursul 11. Bazel e angr enarii.
iar din perec+ea de triungiuri similare pentru roata condus` ,
2 2 2
2 2
n
v O A
v O M

$entru ca profilul
2
C s` fie tot timpul [n contact cu profilul
1
C este necesar
ca,
1 2 n n
v v
deoarece, dac`
1 2 n n
v v < , rezult` c` profilul
2
C are o vitez` proprie, deci roata cu
centru [n
2
O nu va mai fi condus`, iar dac`
1 2 n n
v v > , profilul
1
C deformez` profilul
2
C . &e poate scrie,
1 1 2 2
1 2
1 2
O A O A
v v
O M O M

$rin [nlocuirea lui

1
v ]i
2
v din rela\ia !!.!#, rela\ia precedent` devine,
1 2 2
2 1 1
O A
O A

!!."#
*in asem`marea triung+iurilor
1 1
O AP ]i
2 2
O A P rezult`,
2 2 2
1 1 1
O A O P
O A O P

iar din rela\ia !!."# se ob\ine raportul de transmitere

12
i ,
1 2
12
2 1
O P
i
O P

!!.-#
.ntruc't punctul P apare ca intersec\ie [ntre dreapta
1 2
OO , care une]te
centrele de rota\ie fixe ale celor dou` ro\i, ]i normala n-n la profilurile din\ilor,
rezult` c` raportul de transmitere va fi constant, dac` punctul P r`m'me fix pe
linia centrelor, [n tot timpul c't cele dou` profiluri
1
C ]i
2
C sunt [n contact .
Ca urmare, legea fundamental` a angren`rii se enun\` astfel, pentru ca
dou` ro\i din\ate s` transmi t` mi]car ea de rota\ie sub un raport de
transmi ter e constant este necesar ca profiluril e din\ilor s` fie astf el
constituite, [nc@t, [n timpul angr en`rii, normala comun` lor [n punctul
de contact s` treac` printr- un punct fix de pe linia centr el or . /cest
punct se nume]te punct de rostogolire sau polul angren`rii, iar profilurile ro\ilor
care satisfac legea fundamental` sunt conjugate.
&e construiesc cercurile cu centrele [n
1
O , respectiv
2
O , tangente [n polul
angren`rii
1 1 2 2
;
w w
O P r O P r #. &e poate scrie,
1 2 1 2 1 2
.
w w
O P O P r r OO const + +
!!.0#
]i
Mecanisme IE ]i ISBE.. "
Cursul 11. Bazel e angr enarii.
2 1 1
12
1 2 2
w
w
O P r
i
O P r

!!.1#
Consider'nd c` punctul de contact M a ajuns [n polul angren`rilor, M P ,
vitezele
1
v ]i
2
v vor fi perpendiculare pe linia centrelor, deci vor avea acela]i
suport.
*eoarece
1 2 n n
v v fapt justificat anterior# rezult`
1 2
v v , deci cercurile de
raze
1 w
r ]i
2 w
r tangente [n P se rostogolesc f`r` alunecare
1 2
1 1 1 2 2 2 12
2 1
; ;
O P
v O P v O P i
O P

deci,
2
1 12 2 1 2 1 2 2 2
1
O P
v i O P O P O P v
O P

Cercurile de raze
1 w
r ]i
2 w
r poart` numele de cercuri de rostogoli re .
*eci punctul P se afl` ]i la contactul dintre cele dou` cercuri de rostogolire.
Traiectoria punctelor succesive de contact dintre profilurile din\ilor se
nume]te linie de angrenar e.
C+iar dac` raportul de transmitere se men\ine constant, deci
componentele normale ale vitezelor sunt egale, componentele tangen\iale sunt
diferite,
1 2
,
t t
v v
!!.2#
cu excep\ia polului P al angren`rii unde sunt egale. *iferen\a dintre valorile
acestor componente cre]te cu dep`rtarea punctului de contact M de polulul P .
11.2. Curbe folosite entru rofil ul din!ilor.
Cea mai important` parte a din\ilor o reprezint` flancurile profilele#
deoarece prin intermediul lor se transmite mi]carea. $entru profilele conjugate
se utilizeaz` de obicei curbe [nf`]urate.
.n general, orice asemenea curbe, [n mi]carea lor relativ`, satifac legea
fundamental` a angren`rii. Cele mai utilizate [n practic` sunt curbele ciclice. 3le
sunt descrise de un punct invariabil al unui cerc, ruleta sau cercul generator,
care se rostogole]te f`r` alunecare pe o curb` oarecare, baza. *ac` baza este o
dreapt` curba se nume]te cicloid` figura !!." a#. *ac` baza este un cerc de
raz` R , ruleta de raz` r se rostogole]te pe exteriorul cercului de baz`, se ob\ine
epicicloida figura!!." b#. .n cazul [n care ruleta se rostogole]te pe interiorul
unui cerc de baz` se ob\ine o +ipocicloid` figura !!." c#. 4n caz particular al
+ipocicloidei apare dac` raza ruletei este
2
R
r , c'nd +ipocicloida se transform`
[ntr(o dreapt` diametral`.
Mecanisme IE ]i ISBE.. -
Cursul 11. Bazel e angr enarii.
)igura !!.".
*ac` raza ruletei devine infinit`, deci ruleta se transform` [ntr(o dreapt`,
curba generat` de un punct al acesti drepte, care se rostogole]te peste baz` f`r`
alunecare, se nume]te evolvent` sau devolopanta cercului figura !!." d#.
*intre aceste curbe, pentru profilarea din\ilor ro\ilor din\ate se utilizeaz`,
[n primul r'nd, evolventa ]i [ntr(o m`sur` mai mic` mecanisme din mecanica
fin` # +ipocicloida ]i epicicloida. 3volventa este curba folosit` acum aproape [n
mod general, pentru profilarea din\ilor, datorit` unor propriat`\i importante pe
care le are ]i care u]urez` construc\ia angrenajelor ]i permit o bun` exploatare a
lor.
11.". E#ol#ent a .
$entru reprezentarea grafic` a evolventei, se [mparte cercul de raz`
b
r
figura !!.-# [ntr(un num`r de arce egale, prin punctele !,",-5 . &e duc
tangentele la cerc [n aceste puncte ]i se iau pe ele segmentele,
1'1 1; 2' 2 2; 3' 3 3;.... arcP arcP arcP
)igura !!.-. )igura !!.0.
.ntruc't dreapta generatoare se rostogole]te f`r` alunecare pe cercul de
baz`, punctele !6 , "6 , -6 5 ob\inute apar\in evolventei, care se traseaz` prin
unirea lor.
*in construc\ia evolventei rezult` c` ea se caracterizeaz` prin accea c`,
(nu are puncte [n interiorul cercului de baz`punctul ei ini\ial este c+iar pe
acest cerc#7
( normala [n orice punct, fiind tocmai dreapta care o genereaz`, este
tangent` la cercul peste care se rostogole]te, adic` la cercul de baz`7
( centrul de curbur` [n orice punct al ei se afl` pe cercul de baz`7
Mecanisme IE ]i ISBE.. 0
Cursul 11. Bazel e angr enarii.
( raza de curbur` [n orice punct este egal` cu lungimea cercului peste care
se rostogole]te segmentul de dreapt`, care reprezint` raza de curbur`.
/ceste observa\ii stau la baza stabilirii ecua\iilor parametrice, [n
coordonate polare ]i carteziene, ale evolventei.
*in figura !!.0 ]i ]tiind c` ,
,
o
AM arcAM
se pot scrie ecua\iile parametrice ale evolventei. /sfel, dac` se alege ca
parametru ung+iul

dintre raza vectoare r a unui punct oarecare M al

evolventei ]i raza
b
r a cercului de baz`, dus` [n centrul de curbur` A al
evolventei pentru acela]i punct, se poate scrie,
( ) tan
b b
r r +
de unde,
tan inv ev !!.8#
)unc\ia , important` pentru teoria angren`rii, se nume]te involut` sau
evolut`, iar valorile ei necesare pentru calculul geometric al angrenajelor, sunt
calculate ]i tabelate.
*in triung+iul OAM se mai poate scrie,
,
cos
b
r
r

!!.9#
determin'ndu(se astfel cele dou` ecua\ii parametrice ale evoventei
tan inv ]i
cos
b
r
r

3limin'nd pe

din cele dou` ecua\ii, se poate ob\ine ecua\ia evolventei

[n coordonate plane, care va avea forma , ( ) r f .
*in ecua\iile evolventei rezult` unele propriet`\i ale acestei curbe utile
pentru consruc\ia, controlul ]i exploatarea ro\ilor din\ate. /sfel, din ecua\iile
parametrice apare proprietatea c` forma evolvent` depinde de raza cercului de
baz`
b
r . .n figura !!.1 sunt prezentate evolventele
1 2 3
, , , E E E E

pentru diferite
raze ale cercului de baz`. &e vede c`, dac` raza cercului de baz` devine infinit`
cercul se transfom` [ntr(o dreapt`#, evolventa E

va fi o linie dreapt`,
perpendicular` pe
b
r . $roprietatea este util` la prelucrarea danturii.
)igura !!.1. )igura !!.2.
Mecanisme IE ]i ISBE.. 1
Cursul 11. Bazel e angr enarii.
3volventele generate de pe acela]i cerc sunt identice. *eci, orice curb`
care se afl` la o distan\` egal` de o evolvent` este tot o evolvent`. *istan\a se
m`soar` pe nomal` ]i, cum aceasta este tangent` la cercul de baz`, rezult` c` se
poate m`sura lungimea unui arc de cerc printr(un segment de dreapt` fig !!.2#,
care este pasul
b
p pe cercul de baz`. $roprietatea este util` la controlul ro\ilor
din\ate.
/lte propriet`\i rezult` din ecua\ia evolventei [n coordonate rectangulare.
$entru stabilirea acesteia, se scriu coordonatele
x
]i
y
ale unui punct curent :,
astfel,
( ) sin cos
b
x r
( ) cos sin
b
y r +
;aza vectoare se ob\ine sub forma,
2 2 2
1
b
r x y r + +
!!.<#
=ungimea unui element de arc ds de evolvent` se scrie sub forma,
2 2
b
ds dx dy r d +
[n care ,
( ) cos cos sin sin
b b
dx r d r d +
( ) sin sin cos cos
b b
dy r d r d + +
=ungimea
s
a arcului de evolvent` va fi,
2
2
b b
o
s r d r

!!.!>#
;ela\ia !!.!># scoate [n eviden\` o alt` proprietate ]i anume c`, lungimea
arcului de evolvent` cre]te repede cu ung+iul de pozi\ie

variaz` direct [n
raport cu p`tratul lui#. $e m`sur` ce se produce o [ndep`rtare de cercul de baz`,
evolventa se aplatizeaz`, raza ei de curbur` cresc'nd.
)igura !!.8. )igura !!.9
Cre]terea arcului de evolvent` cu [ndep`rtarea cercului de baz` se poate
stabili dac` se [mparte ung+iul

[ntr(un num`r de ung+iuri egale figura

!!.8#. ;ezult` c` arcul de evolvent`, corespunz`tor primului ung+i este,
2
1 1
,
2
b
i s r


iar arcul corespunz`tor ultimului va fi,
1
,
n n n
i s s


!!.!!#
unde ,
Mecanisme IE ]i ISBE.. 2
Cursul 11. Bazel e angr enarii.
( )
2
2
n b
n
s r

7
( )
2
1
1
2
b
n
r n
s

1
]

.nlocuind
n
s ]i
1 n
s

[n rela\ia !!.!!# se ob\ine ,
( ) ( ) ( )
2 2
2
2
1
1 2 1 2 1 ,
2 2
b b
n
r r
i n n n n s

1

]
!!.!"#
rela\ie care arat` c` arcul de evolvent` cre]te cu seria numerelor impare ]i este
important` pentru prelucrarea danturii ]i [n\elegerea alunec`rii dintre profile .
11.$. Cota este din!i .
3ste o proprietate ce rezult` tot din ecua\iile evolventei. *ac` se
construiesc dou` evolvente opuse figura !!.9 a# toate tangentele limitate de
cele dou` evolvente sunt egale cu arcul de pe cercul de baz` cuprins [ntre cele
dou` evolvente. *eterminarea lungimii acestor segmente se face lu'nd o coard`
oarecare perpendicular` pe OV , de lungime
xc
s , care va fi,
( ) 2 sin ,
xc x
s BC r inv
unde,
,
cos
b
x
r
r

deci,
( )
2
sin
cos
b
xc
r
s inv

!!.!-#
%aloarea maxim` a lui
xc
s se ob\ine prin derivare ]i prin anularea derivatei.
;ezult` ,
( ) ( )
2
2
cos cos tan sin sin
2 ,
cos
xc
b
inv inv ds
r
d


+

!!.!0#
deoarece ,
( ) ( )
2
2
1
tan 1 tan
cos
d d
inv
d d


_


,
Coarda este maxim` pentru valoarea
1
care anuleaz` num`r`torul.
.mp`r\ind cu ( )
1 1
cos cos inv ]i egal'nd cu zero num`r`torul se ob\ine ,
( )
2
1 1 1
tan tan tan 0, inv +
sau,
( )
1 1
tan tan , inv
de unde,
1 1
inv
]i prin urmare,
1
tan
!!.!1#
;ela\ia !!.!1# este de forma
tan
]i deci se poate concluziona c`
coarda maxim` este determinat` de tangenta la cercul de baz`, iar din rela\ia
!!.!-# rezult` c`,
max 1
2 tan
b
s r sau
max b
s D
!!.!2#
*eci, aceast` coard`, numit` ?cot` peste din\i@ este egal` cu arcul de cerc
limitat de [nceputurile celor dou` evolvente ]i este egal` cu toate segmentele de
Mecanisme IE ]i ISBE.. 8
Cursul 11. Bazel e angr enarii.
tangente la cercul de baz`, limitate de cele dou` evolvente. $roprietatea este
folosit` la verificarea ]i m`surarea pasului, a]a cum se vede [n figura !!.9 b.
11.%. Cinemati ca angren`rii.
=a ro\ile din\ate cu profil [n evolvent`, linia de angrenare este o dreapt` ]i
anume tangenta comun` interioar` a cercurilor de baz` ale celor ro\i, deci
punctul de contact al profilurilor [n evolvent` se g`se]te permanent pe aceast`
dreapt`. 3xplica\ia rezult` simplu, dac` se presupune c`, la o mi]care de
[nt'mpinare a celor dou` profile
1
E ]i
2
E , ele vor face contact [n punctele
1
a ]i
2
a .*uc'nd normala
1 1
a n la profilul
1
E , ea va fi tangent` la cercul de baz` al ro\ii
!, iar normala
2 2
a n la profilul
2
E , la cercul de baz` al ro\ii " figura !!.< a#.
.n momentul contactului celor dou` evolvente
1
E ]i
2
E [n punctul
( )
1 2
, a a a , acestea vor avea o normal` comun`, adic` dreptele
1 1
a n ]i
2 2
a n se vor
dispune pe o singur` dreapt`
nn
, r`m'n'nd tangente fiecare la cercul s`u de
baz`.

)igura !!.<.
*reapta ob\inut` reprezint` locul geometric al punctelor de contact ale
celor dou` profilurilor, adic` linia de angrenar e .
*ac` se urm`re]te angrenarea unei perec+i de ro\i din\ate, se observ` c`
[nceputul ]i sf'r]itul contactului la o perec+e de din\i are loc [n punctele
exterioare extreme ale din\ilor. $rin trasarea cercurilor exterioare ale ro\ilor
p'n` la intersec\ia lor cu linia de angrenare
n n
, se determin` punctele
1
K ]i
2
K , unde [ncepe sau se termin` contactul figura !!.< b#. &egmentul
1 2
K K
poart` denumirea de segment de angrenar e . $rintr(o construc\ie simpl` se pot
determina punctele
'
1
k ]i
'
2
k care delimiteaz` zona activ` a profilelor din\ilor
pentru profilul
1
E zona activ` este
'
1 2
k k , iar pentru profilul
2
E zona activ` este
'
2 1
k k #.
*ac` razele cercurilor interioare sunt mai mici dec't razele cercurilor de
baz`, por\iunea de profil dintre cercul de baz` ]i cel interior nu poate fi trasat`
dup` evolvent`. /ceast` por\iune se poate trasa dup` drepte diametrale, dar
Mecanisme IE ]i ISBE.. 9
Cursul 11. Bazel e angr enarii.
trebuie s` se asigure neparticiparea ei la angrenare, deoarece [ntregul calcul
presupune transmiterea dup` profilul [n evolvent`.
*e aici rezult` c` evolventa
1
E poate intra [n angrenare [n punctul ini\ial
aflat pe cercul de baz`, adic` [n punctul
1
A de contact al normalei
nn
cu acest
cerc, iar evolventa
2
E [n punctul
2
A . $or\iunea de lucru
1 2
K K nu trbuie s`
dep`]easc` limitele
1
A ]i
2
A , segmentul
1
A
2
A se nume]te segment limit` de
angrenar e .
Trasarea din\ilor se face [n succesiunea urm`toare, din centrul
1
O se duce
un cerc de raz`
1 b
r ]i, aleg'ndu(se pe el un punct ini\ial convenabil, se traseaz`
evolventa
1
E , prin puncte, astfel ca ea s` treac` prin polul P al angrenajului7 se
duce normala
nn
la evolventa
1
E prin polul P , care va fi tangent` la cercul de
raz`
1 b
r 7 din punctul
2
O , centrul ro\ii conduse, se duce o perpendicular` pe
nn
]i
se determin` cercul de raz`
2 2 2 b
r O A 7 aleg'nd pe acesta un punct convenabil,
se construie]te evolventa
2
E , tangent` la
1
E [n polul angren`rii. Curbele
1
E ]i
1
E
sunt curbe conjugate ]i pot fi utilizate la trasarea profilului din\ilor. Aricare ar fi
pozi\ia celor dou` profile tangente
[ntre ele [n punctul P , normala lor
comun` va face un ung+i ct cu
tangenta comun` dus` la cercurile de
rostogolire. /cest ung+i este ung&i ul
de angrenar e , fiind standardizat [n
majoritatea cazurilor la ">.
*eterminarea complet` a profilului se
face prin trasarea cercurilor
exterioare ]i interioare.
*in cele ar`tate privitor la
cinematica angren`rii rezult` noi
propriet`\i , care se refer`, nu la
profilul singular, ci la transmiterea
mi]c`rii cu ajutorul a dou` evolvente,
deci la angrenaj ]i nu la roat`. /sfel,
dac` pe dou` ro\i cu centrele [n
1
O ]i
2
O figura !!.!># se traseaz`
evolvente la distan\e egale cu pasul
b
p pe cercurile de baz`, acestea fac
contact pe o linie dreapt`, linia de
angrenare.
)igura !!.!>
3volventele taie segmente egale pe linia de angrenare, deci pentru a fi [n
contact ele trebuie s` fie la aceea]i distan\` unele de altele pe ambele ro\i.
/ceasta [nseamn` c` pasul
b
p pe cercul de baz` trebuie s` fie acela]i ]i ca
Mecanisme IE ]i ISBE.. <
Cursul 11. Bazel e angr enarii.
urmare pasul pe cercul de rostogolire
w
p se poate exprima [n raport cu pasul pe
cercul de baz`
b
p .
*in triung+iul
1 1
PO A se poate scrie ,
1 1
cos
b w w
r r
!!.!8#
Bot'nd cu
1
z num`rul de din\i ai ro\ii ! putem scrie,
1 1
2
b b
r z p
1 1
2
w w
r z p ,
care [nlocuite [n rela\ia !!.!8# dau,
cos
b w w
p p
!!.!9#
*in asem`narea triung+iurilor
1 1
O AP ]i
2 2
O A P se scrie,
2 2 1
12
1 1 2
,
b w
b w
r r
i
r r

!!.!<#
ceea ce arat` c` m`rimea razelor cercurilor de baz` determin` univoc raportul de
transmitere.
*in rela\ia !!.00# se mai poate scrie,
2 2 1 1 b b b
r r v
2 2 1 1 w w
r r
!!.">#
;ezult` c`, la angrenarea ro\ilor cu din\ii [n evolvent`, nu numai vitezele
pe cercurile de rostogolire sunt egale ci ]i cele de pe cercurile de baz`.
*ac` se [nlocuie]te,
1 1
cos
b w w
r r ]i
2 2
cos ,
b w w
r r
se ob\ine,
1 1 1 1 2 2
cos cos
b b w w w w
v r r r
sau,
cos ,
b w
v v
!!."!#
ceeace se poate vedea [n figura !!.!>.
11.'. Cinemati ca angrenari i rotilor dintat e cori(ate.
A a doua propietate care prive]te transmiterea mi]c`rii const` [n faptul c`
angrenajul format din dou` ro\i cu profil [n evolvent` este insensibil din punct de
vedere cinematic la modific`rile mici ale distan\ei dintre centrele de rota\ie ale
celor dou` ro\i.
*ac` cercurile de baz` au centrele [n
1
O ]i
2
O figura !!.!!# ]i se modific`
pozi\ia lui
2
O [n
'
2
O , distan\a dintre axe cre]te de la valoarea
a
la
w
a , linia de
angrenare se mut` din pozi\ia
1 2
A A [n
' '
1 2
A A , polul din P [n
'
P
, iar ung+iul de
angrenare se modific` de la la
w
.
.ntruc't razele cercurilor de baz` s(au p`strat acelea]i, raportul de
transmitere este,
Mecanisme IE ]i ISBE.. !>
Cursul 11. Bazel e angr enarii.
2
12
1
b
b
r
i
r

]i din asem`narea perec+ilor de triung+iuri cu ung+iurile opuse la varf [n P ]i P

se poate scrie,
2
2 1
12
1 1 2
b
b
r
r
i
r r

]i
2 2 1
12
1 1 2
w b
w b
r r
i
r r

!!.""#
)igura !!.!!.
=egea fundamental` a
angren`rii se respect`, noile cercuri
de rostogolire [mpart ]i ele linia
centrelor [ntr(un raport invers cu
vitezele ung+iulare ]i au vitezele
periferice egale.
Cnsensibilitatea angren`rii
profilelor [n evolvent` la modificarea
distan\ei dintre axe reprezint` o
propietate util` la deplasarea
profilelor [n vederea perfec\ion`rilor
func\ionale ]i constructive ]i la
remedierea unor defecte rezultate
din montaj ]i din uzura lag`relor ]i
flancurilor din\ilor.
*ac` se scriu rela\iile [ntre
raze, la angrenajul obi]nuit ]i modificat, rezult`,
1 1
cos
b
r r ,
2 2
cos
b
r r
]i
1 1
cos
b w w
r r ,
2 2
cos
b w w
r r
de unde ,
1 2
1 2
cos
b b
r r
a r r

+
+
]i
1 2
1 2
cos
b b
w w w
w
r r
a r r

+
+
!!."-#
]i prin urmare ,
cos cos
w w
a a
!!."0#
Mecanisme IE ]i ISBE.. !!
Cursul 11. Bazel e angr enarii.
.n rela\ia !!."0#, fundamental` pentru angrenarea profilelor [n evolvent`,
distan\a
w
a corespunde unui angrenaj la care cercurile de rostogolire nu coincid
cu cele de divizare.
Mecanisme IE ]i ISBE.. !"