Cursul 10. Cinematica mecanismelor cu roti dintate.

Curs 10 CINEMATICA MECANISMELOR CU ROTI DINTATE

10.1. Generalit`\i. 10.1.1 Clasific`ri. Angrenajele cu ro\i din\ate formeaz` mecanisme foarte larg [nt[lnite [n tehnic`. Ro\ile din\ate sunt organe de ma]ini ce au la exterior (respectiv interior) din\i dispu]i [n mod regulat din\i ce sunt m`rgini\i pe suprafe\e cu propriet`\i speciale [n general de revolu\ie.

!igura "#.". Avantajele utiliz`rii lor sunt $ % raport de transmitere constant& % dura'ilitate ]i siguran\` [n exploatare& % dimensiuni de ga'arit reduse& % randament ridicat& % direc\ia axelor poate fi ]i oarecare.

Mecanisme IE ]i ISBE..

"

Cursul 10. Cinematica mecanismelor cu roti dintate. (ezavantaje $ % o precizie ridicat` de execu\ie cu o tehnologie relativ complex`& % func\ionare cu zgomot ]i vi'ra\ii mari& % nu se poate realiza orice raport de transmitere (acesta depinz[nd de numerele de din\i). )lasificarea angrenajelor $ ". (up` pozi\ia relativ` a axelor geometrice ale ro\ilor (figura "#.") % cu axe paralele $ cilindrice (a f) % cu axe concurente $ conice(' g) % cu axe neparalele ]i neconcurente $ elicoidale hipoide melcate (c d e). !igura "#.*. *. (up` forma din\ilor (figura "#.*)$ % cu din\i drep\i (a)& % cu din\i [nclina\i (')& % cu din\i [n +& % cu din\i [n ,& % cu din\i cur'i (c). -. (up` pozi\ia relativ` a suprafe\elor de rostogolire$ % angrenaje exterioare& % angrenaje interioare. 10.1.2 rinci!ii "e n#tare. Av.nd [n vedre standardele din domeniu [n cadrul acestei lucr`ri s%au utilizat urm`toarele reguli de notare a parametrilor$ %d % pentru diametre& % r % pentru raze& % % pentru raze de cur'ur`& % h % pentru [n`l\imi& % p % pentru pas& % m % pentru modul& % z % pentru num`rul de din\i& % W % lungimea normalei comune& % N % num`rul de din\i pentru m`surarea lungimii W & % u % raportul numerelor de din\i& % x % coeficientul de deplasare al profilului& % % unghiul profilului de referin\` [n planul indicat de indecele inferior& % % unghiul de [nclinare al danturii& % j % jocul [ntre flancuri& % s % coard`& % indici inferiori$ % w % indic` faptul c` respectivul parametru este afectat de corijare& % a % parametrul respectiv se refer` la capul dintelui& % f % parametrul respectiv se refer` la piciorul dintelui& % t % parametrul considerat se afl` [n planul frontal&

Mecanisme IE ]i ISBE..

Cursul 10. Cinematica mecanismelor cu roti dintate. % n % parametrul considerat se afl` [n planul normal& % y % parametrul considerat se afl` pe o raz` oarecare& % b % parametru referitor la diametrul de 'az`& % c % parametru referitor la o coard`& % % indic` o [nsumare& % indici superiori$ % / % parametrii respectivi sunt raporta\i la cei de referin\`& % % parametri constan\i& % grade de acoperire$ % % gradul de acoperire frontal& % % gradul de acoperire axial& % % gradul de acoperire total. 10.2. Cine$atica $ecanis$el#r c% r#\i "in\ate. Are ca o'iectiv urm`toarele $ % sta'ilirea raportului de transmitere (dintre viteza unghiular` de intare si cea de ie]ire)& % sta'ilirea sensului de rota\ie pentru fiecare roat` din\at`& % sta'ilirea legii de transmitere a mi]c`rii pentru mecanisme diferen\iale& % determinarea vitezelor unghiulare relative ]i a'solute.

!igura "#.-. 0n figura ("#.-) sunt prezentate c.teva exemple de mecanisme cu ro\i din\ate. (in prima reprezentare a se o'serv` c` cele dou` ro\i din\ate se rotesc [n sensuri opuse. 0n a doua reprezentare ' este prezentat cazul [n care dup` o angrenare la exterior urmeaz` o angrenare interioar`. 0n aceast` situa\ie rota din\at` cu dantur` exterioar` * se rote]te [n acela]i sens cu roata din\at` - care are dantur` la interior ]i care are axa de rota\ie identic` cu roata ". 0n reprezentarea c este prezentat un exemplu de du'l` angrenare conic`. 0n acest caz sta'ilirea sensului de rota\ie al fiec`rei ro\i din\ate conice este mai dificil de apreciat [n mod direct. (e aceea se propune utilizarea unor s`ge\i mod de lucru ce poate fi utilizat ]i [n cazul angrenajelor cilindrice cu axe fixe.

Mecanisme IE ]i ISBE..

Cursul 10. Cinematica mecanismelor cu roti dintate. 10.2.1. Cine$atica $ecanis$el#r c% r#\i "in\ate cilin"rice c% a&e fi&e. Ro\i din\ate montate [n serie. 1e consider` cazul unor ro\i din\ate montate [n serie a]a cum se poate o'serva [n figura ("#.2). !igura "#.2. Ro\i din\ate montate [n serie. 1e pune pro'lema determin`rii raportului de transmitere a mi]c`rii de la prima roat` din\at` la ultima roat` din\at` ca raport a vitezelor unghiulare (conduc`tor3condus). 4lec`m de la egalarea vitezelor [n punctele de contact $

V A = 1r1 = 2 r2

rezult`

2=

1r1 r2

("#.")

(eoarece din\ii sunt uniform distri'ui\i pe circumferin\ele celor dou` ro\i din\ate se poate scrie c`

r1 z1 = r2 z2
]i ca urmare ("#.") devine

("#.*)

z 2 = 1 1 z2
4entru punctul 5 se scrie succesiv

("#.-)

r VB = 2 r2 = 3r3 3= 2 2 sau r3

z 3= 2 2 z3

("#.2)

0nlocuind ("#.- [n aceast` ultim` rela\ie se o'\ine

z z z 3= 1 1 2 = 1 1 z2 z3 z3
de unde raportul total de transmitere

("#.6)

i13 =

1 z3 = 3 z1

("#.7)

(in rela\ia ("#.-) se mai o'serv` c` raportul total de transmitere se poate scrie ca produs al rapoartelor de transmitere intermediare&

i13 =

1 = i i 3 12 23

("#.8)

4entru cazul angren`rii unei serii de n ro\i din\ate raportul total de transmitere este$

Mecanisme IE ]i ISBE..

Cursul 10. Cinematica mecanismelor cu roti dintate. ("#.9)

i1,n = i j 1, j =
j =2

zn z1

)alculele anterioare s%au realizat cu modulul vitezelor unghiulare. 4entru a sta'ili prin calcul ]i sensul de rota\ie al ro\ilor din\ate componente ale ansam'lului se considr` vitezele unghiulare ca fiind vectori. (ac` vom lucra pe rapoarte de transmitere intermediare se o'\ine$ ("#.:) z

i12 =

z1

i23 =
de unde

2 z = 2 = 3 3 z2 3
("#."#)

z z z i13 = i12 i23 = 2 3 = 3 z1 z2 z1

0n cazul angrenajelor interioare $

i j 1, j =

j 1 j 1 =+ j j

("#."")

") Ro\i din\ate montate [n cascad`. 0n cazul ro\ilor dintate montate [n cascad` exist` ansam'le de dou` ro\i din\ate solidare care au un ax comun. 0n figura "#.6 este prezentat un exemplu de ansam'lu de ro\i din\ate montate [n cascad`. Ro\ile * ]i *; sunt montate fix pe acela]i ar'ore ]i ca urmare vor avea aceea]i vitez` unghiular`. !igura "#.6. Ro\i din\ate montate [n cascad`.

Rapoartele de transmitere intermediare consider.nd vitezele unghiulare vectori sunt$

i12 =

1 z = 1 = 2 2 z1 2

("#."*) .

z i23 = 2 = 2 = 3 3 z2 3
i13 = i12 i23 = z2 z3 z1 z2

Raportul total de transmitere este [n acest caz ("#."-)

10.2.2. Cine$atica $ecanis$el#r c% r#\i "in\ate cilin"rice c% a&e $#'ile. <xist` dou` categorii de astfel de angrenaje $ a) planetare % M =1 ') diferen\iale % M > 1

Mecanisme IE ]i ISBE..

Cursul 10. Cinematica mecanismelor cu roti dintate. cu M = 3n 2C5 C4 ca la oricare mecanism plan. 0n cazul angrenajelor cu ax` mo'il` suportul axelor mo'ile tre'uie formal fixat pentru a putea aplica rela\iile de la angrenajele cu axe fixe. 0n figura "#.7

este prezenatat un mecanism cu axe mo'ile. !igura "#.7 !igura "#.8. 4entru fixarea formal` a suportului mo'il se folose]te principiul invers`rii mi]c`rii. 1e imprim` [ntregului ansamlu o mi]care de rota\ie cu H o'\in.nd situa\ia din figura "#.8. 0n figura "#.7 apar urm`toarele elemente$ - r#ata central` cu articula\ie fix`& - roata din\at` cu ax` mo'il` sau satelit%l& - 'ra\ul !#rtsatelit (care va purta indicele H ) Raportul de transmitere fa\` de portsatelit este
H i 12 =

1 H 2 H

("#."2)

sau av.nd [n vedere numerele de din\i ale celor dou` ro\i

H i 12 =

1H z = 1H = 2 2H z1 1H

("#."6)

Acest mod de calcul se poate aplica at.t la mecanisme planetare c.t ]i la mecanisme diferen\iale. E&e$!le "e a!licare. a) Mecanisme planetare. <xemplul". !ie mecanusmul planetar din figura "#.9. , z3 , 1 . 1e dau $ z1, z2 , z2 !igura "#.9. =ecanism planetar. 1e o'serv` c` roata din\at` - este fix` ]i deci viteza sa unghiular` este nul`. )ele dou` rapoarte de transmitere sunt [n acest caz egale cu$

Mecanisme IE ]i ISBE..

Cursul 10. Cinematica mecanismelor cu roti dintate.

1H 1 H z = = 2 2 H 2 H z1 2 H z H i2 = 3 3= 3 H z2 (in a doua rela\ie cu 3 = 0 rezult` z 2 H = H 3 z 2

H i 12 =

("#."7)

("#."8)

care [nlocuit` [n prima eca\ie conduce la

1 H z = 2 z z1 H 3 z2

1 H z z = 2 3 H z1 z2
("#."9)

)a urmare raportul de transmitere va fi

i1H =

1 z z = 1 2 3 H z1 z2

<xemplul *. 0n continuare se prezint` modul de calcul al raportului de transmitere pentru un mecanism complex. Aici apar elemente noi ]i anume ro\ile solare -(mo'il`) ]i 6 (fix`) (figura "#.:). =o'ilitatea mecanismului este M = 3 5 2 5 4 = 1 .

!igura "#.:.

Raportul total de transmitere i16 se o'\ine cu rela\ia $

i16 = i13 iH 6 z z i13 = i12 i23 = 2 3 z1 z2

("#.":) ("#.*#)

iH 6 se calculeaz` [n 4entru determinarea raportului de transmitere preala'il raportul de transmitere al mecanismului planetar consider[nd 'ra\ul H fix $

Mecanisme IE ]i ISBE..

Cursul 10. Cinematica mecanismelor cu roti dintate.

z z 6 H = 4 5 5 H z6 z4 Av[nd [n vedere imo'ilizarea real` a ro\ii z5 ( 5 = 0 ) rezult` $

H i65 =

de unde $

z ' z H 6 = H 1 i65 = H 1 4 5 z6 z4

iH 6 =

H = 6

1 1 z6 z4
' z4 z5

("#.*")

Raportul de transmitere total i16 se determin` [nlocuind rela\iile ("#.*#) ]i ("#.*") [n rela\ia ("#.":) $ ("#.**) z2 z3 1

i16 =

z1 z2

' z4 z5 z6 z4

Mecanisme diferen\iale. <xemplul ". 4entru mecanismul diferen\ial din figura "#."# gradul de mo'ilitate este M = 3 3 2 3 1 = 2 . )a urmare se vor compune dou` mi]c`ri o'\in.nd o mi]care rezultant`. 1e cunosc $ 1, H 2 !igura "#."# 0n acest caz raportul de transmitere este
H i 12 =

1 H z = 2 2 H z1

("#.*-)

<xemplul *. !ie mecanismul din figura "#."". =o'ilitatea sa este M = 3 4 2 4 2 = 2 . )a urmare avem un mecanism diferen\ial. 1e cunosc $ 1, 3 .

!igura "#."". (in figura "#."" se oserv` c` roata din\at` - se poate roti [n raport cu 'atiul. )ele dou` rapoarte de transmitere ce se pot scrie [n acest caz sunt$

Mecanisme IE ]i ISBE..

Cursul 10. Cinematica mecanismelor cu roti dintate.

1H 1 H z = = 2 2 H 2 H z1 2 H z H i2 = 3 3= 3 H z2
H i 12 =

("#.*2)

!`c.nd produsul lor se o'\ine

H H i 12 i 23=

1 H 2 H

2 H 3 H

z2 z3 = z1 z2

de unde

1 H z2 z3 = =R 3 H z1 z2
]i apoi succesv

1 H = 3R H R H ( R 1) = 3R 1
Rezult`

H =

3R 1 R 1

("#.*6)

Mecanisme IE ]i ISBE..