Aezare i limite Suedia, oficial regatul Suediei, este o tara nordica din Peninsula Scandinaviei.

Ca marime, Suedia este a patra dintre statele europene. Lungimea maxima a teritoriului sau este de aproximativ 1575 km (de la nord la sud), iar latimea maxima este de aproximativ 500 km (de la est la vest). Suprafata totala este de 450,000 km2 , din care 39,000 km2 (aproximativ 8,6 %) sunt ocupati de apele interioare (existand circa 95.000 de lacuri). In componenta Suediei intra un numar mare de insule din Marea Baltica printre care si Gotland si land, cele mai mari. Vecini: la nord si nord-estFinlanda (pe o distant de aproximativ 586 km); la estGolful Botnic; la sud-estMarea Baltica; la sud-vestregiunea marina resund (pe care se afla un impunator sistem de poduri si tuneluri si care cuprinde orasele Copenhaga, Malmo, Lund si Helsingborg); iar la vest Norvegia (cu o granita lunga de aproximativ 1619 km).

Evolutia paleogeografica a principalelor unitati fizico-geografice Principala unitate fizico-geografica de pe teritoriul Suediei sunt muntii Scandinaviei, mai precis subunitatea Kiolen, ce despart Suedia de Norvegia. Alaturi de Muntii Scotiei si de Muntii Apalasi, Muntii Scandinaviei s-au format acum aproximativ 450 de milioane de ani, in orogeneza caledonica, declansata de inchiderea oceanului Iapetus. Orogeneza caledonica a fost una dintre cele cateva orogeneze care intr-un final au dus la formarea supercontinentului Pangeea, la sfarsitul Paleozoicului. In prezent, din cauza eroziunii exercitata de catre calota in timpul glaciatiunilor, muntii au fost redusi la doar o cincime din altitudinea initiala. Relieful Relieful Suediei este aproape in totalitate rezultatul actiunii succesivelor glaciatiuni care au modelat rand pe rand morfologia initiala. Fie ca este vorba despre regiunea costiera, montana sau intermediara, toate formele de relief din Suedia poarta urmele lasate de erele glaciare. Se poate remarca o armonie distributiva treptelor de relief de la N la S si de la E la V. Coastele suedeze sunt , in marea lor majoritate, o zona de campie, aspectele lor imbracand insa diverse forme in functie de latitudine. Coasta estica descrie in Golful Botnic doua mari curburi: una marcata de Canalul Aaland, iar cealalta formand o nisa care adaposteste cateva mari porturi. Pe coasta vestica intalnim golfurile Laholm si Enyelholm.

De la statura impunatoare a Alpilor Scandinavi (orientati pe directia NE-SV) relieful descreste altitudinal spre Golful Botnic si Marea Baltica, predominand zonele de platou i de cmpie, cu urmtoarele particulariti: n vestul i nord-vestul rii se ntind Alpii Scandinaviei care ating altitudinea maxima prin vf. Kebnekajse: (alt. 2111 m). Alte vrfuri: Sarek (alt. 2090 m), Sulitejelma (alt. 1914 m). Alpii Scandinavici trimit cateva prelungiri masive pe teritoriul suedez, dispuse in zonele Harjedalen, Jemtland si Kopparberg, cu altitudini de cicrca 1000-1500 m. Desi altitduinea nu este foarte mare, ghetarii au o larga raspandire, in special in nordul extrem al tarii, unde sunt concentrati primii 20 cei mai mari ghetari din tara. Pentru ca zona montana inalta a Suediei este situata intr-un context climatic cu mai multe influente continentale, spre deosebire de majoritatea muntilor Norvegiei, doar cateva masive depasesc actuala limita de glaciatie. Astfel, in comparatie, cel putin 30 de ghetari din Norvegia sunt mai mari decat cel mai mare omolog din Suedia, ghetarul Stourrajekna. Cel mai mare ghetar din Norvegia, Jostedalsbreen, ocupa o suprafata mai mare cu 50% decat toti ghetarii Suediei combinati. Spre est munii sunt mrginii de un podi, care coboar n trepte spre litoralul cu fiorduri al Mrii Baltice, unde se afl Golful Botnic. n partea sudic a rii se ntind cmpii care nconjoar o mic regiune deluroas, podiul Smaland (alt. 377 m) i cmpia vlurit Skania, cu soluri fertile i peisaje asemanatoare Danemarcei nvencinate. Exist foarte multe lacuri de origine tectono-glaciar, mai ales in cmpia central-sudic a rii. Din cele circa 96.000 de lacuri, mai mari sunt Vnern (5585 km), Vttern (1899 km) i Mlaren (1140 km). Zonele mltinoase acoper peste 10% din suprafaa rii. Caracteristici biopedoclimatice Clima Clima este mai aspr n regiunile nordice (traversate de Cercul Polar), unde are caracter continental, i mai blnd n partea sudic, unde influena marin este puternic, iar precipitaiile depesc 500 mm/an (temperat-maritim). Curentul Golfului, curentul cald al Golfului din Atlantic, imprim Suediei un climat mai blnd dect cel al altor regiuni situate tot n ndeprtatul nord. Stockholm, capitala rii, se situeaz aproape la aceeai latitudine ca i sudul Groenlandei, dar n iulie beneficiaz de o temperatur medie de +18 C, cu maxime de peste +28 - +30 C anual. Iarna, temperatura medie se situeaz uor sub zero, iar cderile de zpad sunt moderate. Mai spre nord ns, Suedia are ierni lungi si friguroase, cu cderi abundente de zpad. Stratul de zpad poate s se menin, n anumite locuri, precum n rezervaia Abisko din nord-vestul rii, pn la 10 luni pe an, la nlimi de peste 500 m netopindu -se niciodat.

La nord de cercul polar (n ln-ul Norrbotten i n nordul ln-ului Vsterbotten), soarele nu apune n lunile iunie i iulie. Mai la sud, n aceleai luni, dei soarele se situeaz pentru cteva zeci de minute sub linia orizontului, este suficient lumin la orice or pentru a depune activiti diurne fr iluminat adiional (aa-numitele nopi albe). n Stockholm, n luna iunie, noaptea dureaz cteva ore. Datorita infulentelor maritime, in special a Curentului cald Nord-Atlantic si a curentilor de aer vestici predominant, in Suedia se inregistreaza temperature mai ridicate decat ar putea sugera latitudinea sa Nordica. La Stockholm, temperatura medie, in februarie este de -3oC, iar in iulie de 18oC. Din cauza vastei sale intinderi pe latitudine, clima din nord este foarte diferita de cea din sudul tarii: in nord, iarna tine mai mult de sapte luni, iar vara mai putin de trei, in timp ce, la Skane, in sud, iernile tin aprozimativ doua luni si verile, peste patru luni. Faptul ca vara devine din ce in ce mai scurta cu cat avanseaza spre nord este compensate, intr-o anumita masura de temperaturile destul de ridicate in timpul verii, de faprul ca zilele sunt mai lungi si de puinele innorari in timpul zilelor de vara. Precipitatii Precipitatiile ating, in medie, 610 mm/an si sunt cele mai abundente in sud-vest si de-a lungul granitei cu Norvegia. In Laponia, precipitatiile ating in jur de 300 mm/an, cele mai abundente cazand la sfarsitul verii iar cele mai putine la inceputul primaverii. In parte ade nord precipitatiile anuale sunt de 70 de cm, iar in partea de sud, sub 60 cm. In muntii din nord, nivelul precipitaiilor este de 150-200 cm, iar pe campiile din sud 50-60 cm. Vegetaie Jumtate din suprafaa rii este acoperit de pduri (mesteacn, pin, molid). Mai puin de 10% este teren agricol (cultivat cu ovz, cartofi, secar, sfecl de zahr, gru). n partea nordic i central a rii exist pduri de conifere, n sud pduri amestecate, iar n extremitatea sudic pdure de fag i stejar. n zonele muntoase nalte se dezvolt vegetaia de tundr montana. n faun se remarc ursul (protejat de lege), elanul, nevstuica, hermelina, psrile de ap. Exist 16 parcuri naturale i 753 de rezervaii de stat i alte rezervaii care protejeaz flora tipic de tundr sau taiga, fauna polar sau de pdure temperat. Vegetatia alpina predomina in nordul Suediei. varfurile cele mai inalte sunt lipsite de vegetatie. Urmatorul etaj cuprinde muschi, licheni si cateva specii de plante. Sub acest etaj este zona care cuprinde padurea formata din mesteacan si salcie. Urmatorul nivel de vegetatie, cel mai de jos si cel mai intins este reprezentat de zona coniferelor, iar in sud padurea de foioase.

Soluri Caracteristici zonelor reci si umede, solurile podzolice sunt printre cele mai raspandite in Suedia. Podzolul este un sol nisipos, nepotrivit pentru agricultura si slab evoluat datorita timpului scurt ce a trecut de la retragerea calotei glaciare si pana in prezent. Peste 10% din suprafata totala a tarii fiind acoperita de zone mlastinoase, frecvente sunt turbariile. Turbariile reprezinta un ecosistem care formeaza turba, adica materia organica moarta, incomplet descompusa. Materia organica este produsa si se acumuleaza mai repede decat se descompune. Aceste soluri au tendinta de impermeabilitate. Reteaua hidrografica Suedia dispune de o retea hidrografica bogata, reprezentata prin rauri scurte, cu debite mari si cu un potential hidroenergetic ridicat. In ordine, de la Nord la Sud, teritoriul Suediei este traversat de : Trone (care formeaza pe cursul inferior granite cu Finlanda), Kalix, Lule, Skelefte, Ume, Angerman, Luisne (toate aceste rauri fiind tributare Golfului Botnic) iar in partea centrala raul Dal. Pe teritoriul tarii se distinge un numar foarte mare de lacuri (peste 95000), care in general au suprafete mici. Cele mai semnificative sunt: Lacul Wannern (cel mai adanc si cu o lungime de 140 km si o latine de 80km); lacurile Torne-Trask, Lule, Stor, Afvan , Stor Uman, Silljan, Malaren, Wattern etc. La un loc, lacurile ocupa o suprafata de aproximativ 8,6 % din totalul tarii. Aproape toate lacurile importante comunica intre ele prin rauri si canale. De exemplu, Canalul Trolhatta, cu 40 de ecluze ce leaga Marea Norvegiei e Lacul Wannern. Un alt important canal este Gota, care traverseaza partea de sud a Suediei si face legatura intre lacuri si rauri pe o distanta de 560 de kilometrii, intre Goteborg si Stockholm.

Istoric al evolutiei umane Preistorie Preistoria Suediei ncepe n era cald Allerd, cca 12.000 .Hr., atunci cnd taberele unor vntori de reni, aparinnd culturii Bromme din Paleoliticul Trziu, au fost gsite la marginea gheii n ceea ce este acum provincia cea mai sudic a rii. Aceast perioad a fost caracterizat de mici grupuri de vntori-culegtori-pescari, care foloseau tehnologia cremenelui.

Epoca viking i Evul Mediu Epoca viking a Suediei a durat aproximativ ntre secolele VIII i XI. Se consider c n aceast perioad suedezii s-au rspndit pornind din estul Suediei, incorporndu-i pe geatas (a nu se confunda cu geii), care locuiau mai la sud[2]. Este probabil c vikingii suedezi i gotlandezii au cltorit n special spre est i sud, ajungnd n Finlanda, rile baltice, Rusia, Belarus, Ucraina, Marea Neagr i chiar Baghdad. Rutele lor treceau pe la rul Nipru, cobornd spre Constantinopol (Imperiul Bizantin), care a fost supus de multe ori raidurilor acestora. mpratul bizantin Theophilos le-a consemnat abilitile rzboinice, i i-a invitat s fac parte din garda lui personal, cunoscut ca garda vareg. Vikingii suedezi, denumii rusii (sau varegii rus), sunt considerai i fondatorii Rusiei kievene. Cltorul arab Ibn Fadlan i-a descris pe vikingi cum urmeaz : Imperiul suedez Imperiul Suedez n urma Tratatului de la Roskilde din 1658. Teritoriile ocupate n Prusia, din 1629 pn n 1635, nu apar pe aceast hart. Istoria modern Pe durata secolelor XVIII i XIX populaia Suediei a crescut considerabil, scriitorul Esaias Tegnr afirmnd n 1833 c aceasta era datorit pcii, vaccinului mpotriva variolei, i cartofilor[10]. ntre 1750 i 1850, populaia Suediei s-a dublat. Conform unor erudii, emigrarea n mas n America a devenit atunci singura cale de a evita foametea i revoltele; mai mult de 1% din populaie a emigrat anual ntre anii 1880-1890[11]. Cu toate acestea, Suedia a rmas o ar srac, avnd o economie aproape exclusiv agrar, chiar ntr-o perioad n care Danemarca i rile din Vestul Europei ncepeau s se industrializeze Istoria recent Suedia a rmas o ar neutr n timpul celor dou rzboaie mondiale. A continuat s stea nealiniat n timpul Rzboiului Rece i nu este astzi membr a nici unei aliane militare (dei a participat la antrenamentele NATO). Aderarea la Uniunea European a fost susinut de partidele politice, i referendumul privind aderarea a avut succes, trecnd cu o majoritate de 52%, pe 13 noiembrie 1994. Suedia a aderat la 1 ianuarie 1995. Grad de antropizare Orae principale

Stockholm Gteborg Malmo Uppsala

Linkping Norrkping Jnkping Helsingborg stersund

mprire administrativ n prezent Suedia este mprit n 21 de comitate (ln). n fiecare comitat exist un birou administrativ (lnsstyrelse) numit de guvern i un consiliu (landsting) ales. Fiecare comitat este mai departe divizat n comune (kommuner), n total, n 2004 existnd un numr de 290 pe tot teritoriul Suediei.

n mod tradiional Suedia este mprit n trei regiuni istorice (landsdelar):

Gtaland - Suedia de Sud, incluznd Scania, fost teritoriu danez i Vstergtland cu oraul Gteborg. Svealand - Suedia Central, partea cea mai veche a rii, cuprinznd i oraul Stockholm Norrland - jumtatea nordic a rii, cuprinznd 59% din suprafaa Suediei, dar doar 12% din populaia rii, cuprinznd i o parte important din Laponia, locuit de populaia Sami.

Cea de a patra regiune istoric a Suediei a fost pn n 1809 sterland, actuala Finland.

Populatie si densitate Densitate 20 loc/kmp Conform unui recensmnt din 2010, populaia total a Suediei a fost estimat la 9.347.899 de locuitori[1]. Conform unor statistici publicate de ctre agenia guvernamental Statistiska centralbyrn, pragul de nou milioane a fost atins pentru prima dat n istoria rii n august 2004. Densitatea populaiei este de doar 20,6/km, i exist o diferen clar n favoarea sudului rii. Aproximativ 85% din populaie locuiete n zone urbane[20]. Capitala, Stockholm, are aproximativ 800.000 de locuitori (1,3 milioane cu tot cu aria urban, 2 milioane cu aria metropolitan). Al doilea i al treilea ora ca mrime sunt Gothenburg i Malm, respectiv. Imigraia din cellalte ri nordice i-a atins apogeul (peste 40.000 de oameni pe an) n 1969-70, cnd legile privind imigrarea emise n 1967 au impus condiii grele pentru imigranii care nu proveneau din partea nordic a Europei. Acele legi erau motivate de politicile privind piaa forei de munc. Imigraia refugiailor, i rudelor de refugiai din afara Europei de Nord s -a

accentuat dramatic la sfritul anilor 1980, muli dintre refugiai provenind din Asia i America, n special din Iran i Chile. Din anii 1990, un numr important de imigrani au sosit din fosta Iugoslavie i din Orientul Mijlociu[24] . Pe 15 decembrie 2008, noi reguli privind imigrarea forei de munc au fost puse n practic, devenind astfel mai uor pentru muncitorii din afara Uniunii Europene s ajung n Suedia. Majoritatea imigranilor de pe piaa forei de munc sunt specialiti n calculatoare i ingineri, provenind din India, China i Statele Unite[25]. Caracteristici demografice Limba vorbit Suedeza este limba naional (dar nu oficial) a Suediei, i este vorbit de majoritatea populaiei. Suedeza aparine ramurei limbilor germanice de nord, fiind foarte asemntoare cu daneza i norvegiana, dar difer din punct de vedere al pronuniei i al ortografiei. Norvegienii neleg suedeza cu un pic de dificultate iar danezii mai greu dect norvegienii. n mprejurimile oraului Malm (care este foarte apropiat de ctre Copenhaga, capitala Danemarcei) este nregistrat zona cu cea mai mare inteligibilitate mutual, loc n care populaia nelege ambele limbi cu uurin fr a avea studii. Cultur O specialitate culinar suedez este kldolmar, asemntoare cu sarmalele romneti, din carne de porc i frunze de varz. Mncare tipic pentru zona est mediteranean, sarmalele au fost aduse n Suedia n secolul XVIII de ctre armatele regelui Carl al XII-lea al Suediei, care au petrecut 2 ani n exil pe teritoriul Moldovei de astzi (oraul Tighina). Pentru prima oar au fost menionate ntr-o carte de bucate scris de Cajsa Warg n 1755. Atunci erau nc fcute cu foi de vi, care au fost repede nlocuite cu foi de varz, acestea fiind mult mai uor de gsit n Scandinavia. Religie Suedezii sunt printre cei mai puin religioi oameni, doar 2% din ceteni ducndu -se n mod regulat sau semi-regulat la un serviciu religios. Mai puin de 24% din cetenii Suediei cred n existena unei diviniti, ntre 17 i 83% fiind clasai ca atei. Majoritatea populaiei religioase este cretin, de rit protestant, luteran (evanghelic). Aceast majoritate este organizat n jurul Bisericii Suedeze (Svenska Kyrkan). Exist i un numr destul de important de protestani de alte rituri (mai ales n Dalarna i Vasterbotten), grupai n jurul "Bisericilor Independente" (Frikyrkan). Mai exist i o mic comunitate romano-catolic. n plus, imigranii din fostul spaiu sovietic i Serbia au dus la creterea numrului de ortodoci, iar imigrani din Iran, Iraq i Bosnia-Heregovina au dus la creterea numrului de musulmani (astzi ntre 100,000-150,000). Servicii,tipuri de agricultura,infrastructura Economie bazat pe industrie i servicii.

PIB (1995): 2% agricultur, 32% industrie, 66% servicii. Dispune de nsemnate zcminte de minereuri de fier, isturi bituminoase, cupru, zinc, wolfram, uraniu, aur, argint. Industrie avansat: extractiv, metalurgic (font, otel, aluminiu .a.), constructoare de maini (nave, avioane, automobile, material rulant .a.), energetic (peste 1000 de hidrocentrale, centrale nucleare), forestier, de celuloz i hrtie, chimic i petrochimic, textil, alimentar. Agricultur specializat n creterea animalelor pentru lapte i carne (bovine, ovine, porcine, psri) i producia de cereale (gru, orz, ovz, secar). Se mai cultiv cartofi, sfecl de zahar, legume, plante furajere. Export nave, mijloace de transport, echipamente industriale, produse miniere i chimice, hrtie, materiale lemnoase, articole manufacturiere, produse alimentare. Import combustibili, maini i utilaje industriale, fructe, legume. Comer extern cu Germania, Marea Britanie, Norvegia, SUA, Danemarca, Frana, rile de Jos, Finlanda .a. Moned : coroan suedez (SEK)| Turism de amploare. Pescuit maritim. Flot comercial maritim. Ci navigabile interne. Ci ferate: 11.285 km. Ci rutiere: 135.859 km. La nceputul secolului XX, Suedia era o ar preponderent agrar si una dintre cele mai srace naiuni europene. Bogatele sale resurse interne (minereu de fier, material lemnos si putere hidraulic), au permis o industrializare rapid, care a transformat Suedia ntr-un modern stat al bunstrii. Suedia este o ar industrial-agrar dezvoltat, cu o puternic industrie extractiv, siderurgic, a metalurgiei neferoase, iar construciile navale au o mare dezvoltare (la Malmo si Goteborg). Cea mai important ramur industrial este construcia de maini (autovehicule, motoare diesel, aeronave, ambarcaiuni, echipamente electrice) cu centrele principale la: Stockholm, Goteborg, Vasteras). Suedia ocup locul 4 pe glob n industria mobilei, locul 5 in producia de cherestea i locul 7 la plci aglomerate i fibrolemnoase. Stockholmul reprezint un important centru industrial i comercial al Suediei (industrie constructoare de maini, electrotehnic, antiere navale, industrie poligrafic, chimic, usoar, pielrie i alimentar). Una dintre cele mai favorabile dezvoltri au cunoscut sectoarele de nalt tehnologie, precum telecomunicaiile i industria farmaceutic, orientate ctre export. Din 1995 Suedia este membr a Uniunii Europene.

Infrastructura

Uitndu-m la infrastructur, acest grad ridicat de dezvoltare se reflect n toate, de la reeaua de drumuri i autostrzi, ci ferate i alte sisteme de transport la IT, un domeniu n care Suedia este uneori clasificat ca naiune cele mai dezvoltate din lume. Unul din multe indicii elocvent al vitezei recunoscute pe plan internaional Suediei n adoptarea noilor tehnologii este c, n 1900, Stockholm a avut mai multe telefoane - n cifre absolute decat Londra, Paris sau Berlin. Suedia i poporul suedez au devenit atat de faimos pentru deschiderea lor fa de noua tehnologie, noile tendine i modele de comportament de consum i c ntr-o msur tot mai mare, ara a ajuns s fie folosit ca un test de pia, de ctre marile corporaii multinaionale n dezvoltarea de noi produse i servicii.

Bibliografie Lungu, Marius, Statele Lumii, Editura Steaua Nordului, Constanta, 2006; Marin, M., Marin I., Medii si regiuni geografice, Ed. Universitara, Bucuresti, 2009; Olson, Matt, Soil Survey in Sweden, European Soil Bureau Research Report nr. 9; (http://eusoils.jrc.ec.europa.eu/esdb_archive/eusoils_docs/esb_rr/n09_soilresources_of_euro pe/Sweden.pdf) Schytt Valter, Glaciers of Europe Glaciers of Sweden, US Geological Survey Professional Paper 1386 E 4 ( http://pubs.usgs.gov/pp/p1386e/sweden.pdf ); www.Wikipedia.com