Sunteți pe pagina 1din 98

Crg-FT17

A.*

f EPISCOPATUL

4,

R YANILR

:1'AGEDONENI

1

I

STUDIt APAIIUT IN oVOINTA NATIONALA»

-

f

'

DECEM

1896

.

BUCU 11 E S.0 I

41

3

TIPOG RA FIA VOINTA NATIONALA"

, STR. BACANI 5, (HOTEL KIRIAZI).

1897.

www.digibuc.ro

c , -

1

1

ElDISCOPATUL

RO

TAILOR

1 LEDONENI

STUDIU APARUT IN «VOINTA NATIONAL

. DECEMBRE- '1806

»

BUCURESCI

TIPOGRAFIA VOINTA NATION.A L.A."

. STR. BACANI 5, (HOTEL KIRIAZI).

'

'1897.

www.digibuc.ro

`-t.P

;

r.T. POPES CU BAJENARII

AUTO

VOL

N9

.

f

PP

Att

Ack4c-.Ittfeedse,

14Sti31TU L

REAM

P I

CEDONEM

Se apropie Luna de cand telegrame

din Constantinopole ne-ad adus veste

despre cloud fapte imbucurátoare : e-

miterea unei iradele imperate*ti pen-

tru a acorda Romanilor din Imperiul

turcesc mai multe Insemnate

savirOrea lntaiei

intr'o capela din Rera, de cdtre P. S.

privile-

leturghii,

giuri*i

Antirn, Metropolitul fost al Ohridei

al Prespel, ales de catre fruntaiT de-

plin lin puterniciti ai poporulal roman

mar.edonean ca

manilor.

eful religios al

.

.

Ali-

Top Romanii iubitorl- de neamul

lor aü fost inveseliti de aceste veti

earl anuntad manila succese ale cau-

sei nationale a consangenilor no*tri.

chiar un

intreg partid politic

0

tor

band parte din presa

sad

i

cel conserva-

simtit totu0 foarte adinc

jignitl, cum nu

i-ar fi putut inchipui

www.digibuc.ro

'167

4

cine-va. *i de atunci

este

aproape

luna de cand, mai red de cat du-

manii 14§i al causer romane, mal

red de cat Fanarul, se ndpustesc totl

cu injurii, cu ocarl,

cu,

minciuni

cu clevetiri, cautand sa 'rnicOreze In-

semndtatea faptului ;

oferind arme §i argumente cilor causei.

mai red chiar :

protivni-

.Este miserabil !

6

*i de asta-datä, conservatoril aU o

atitudine nevrednica, nemernicd, ne-

4

patriotica !

Sunt, Ins, precum vom arata, con-

secinti de astd-data cu purtarea lor

din trecut in aceasta cestiune.

I.

Pentru ca sa intelegem, In plinata-

, tea el, cestiunea bisericeasca a Arma-

nilor §i pentru ca sa cuprindem ro-

stul solutiunel pe care el

i-ati dat-o,

ne va fide mare ajutor expunerea,

.caM mai pe scurt macar,

prin care ea

.a.

trecut.

a faselor

Organisaia neamurilor in Turcia.

Arminii §i Fanarul.

Idea 1ns4i a Episcopatului arma-

nese s'a ndscut din nedreptatile stri- -gatoare §i din impildrile la earl Ro-

manii macedoneni aü fost supu.,T de

GreciT Fanarului, atotpdternici in Pa-

UN:

www.digibuc.ro

triarchie, din moment ce el ad vrut sa-

§T afirme nationalitatea lor deosebita,

i credincio§1 supu§i ai Sul-

Romanii macedoneni ail fost vreme

tanuluT.

ca bunt

indelungatd literal ingropati

i

ei

in gre-

cirne. Era ceva natural. Romanil din

Principate ad fost

maT bine de

un veac obiect de exploatare pentru

grecimea FanaruluT, careia

nationald exclusivista.

i-aii

folosit

i in-

la scopurile sale fie de mdrire

avutire personald, fie de propaganda

Mutt mai user le-a fost Inca Greci-

lor sa transforme inteun apendice al

FanaruluT pe Armani,

credinta

religioasa

in

inglobat1 prin

comunitatile

grece%i. Chiar legile constitutive ale

Statului turcesc aü indemanat Fana-

rului predominarea exclusiva asupra

elementulul roman din Macedonia §i

Epir, cum §i

nationalisa prin §coala §i biserica.

Legile turces,tI recunosc, contrarid

incercarile de a-I des-

§i insemnate

Ele

pe raiale din

nationalitatiT,

pareriT vulgare, multe

drepturi politico-civil& raialelor.

nu

considera,

insa,

punctul de privire

al

al neamuluT cdruia-i apartin,

deauna din

al confesiunil,

autoritatilor

ci tot-

al religiunii, mai mult :

al rituluT ce marturi-

sesc. Nu nationalitatea, ci confesiu-

nea desparte in grupe osebite, in fata

i a legilor imperate,sti,

www.digibuc.ro

6

pe diversele popoare ce locuesc Im-

periul. Atat e de adeverat, in cat u-

nul §i

acelast neam

precum sunt

de-o pilda Armenilpoate sa fie hn-

'Atilt in cloud : Ortodoxi

§i formeaza una

i Unitl, de

i

singura natiune,

dada totu§1 rarturisqte ca confesi-

une, daub credinte deosebite.

Mai mult inch :

In

sinul acele4

contesiuni pot exista grupe distincte,

originea credinciosilor,

dupa

cand

biserica fie-care grupe este recuna-

cuth de independenta. Ast-fel avem,

in

sinul confesiuniT catolice,

done'

marl despartiri:

LatiniT proprid çIiT

Armenil catolicT sad Uniti, fie-care

cu individualitatea proprie. Intre La-

tint apoT sunt sub divisiunT in limner

de patru :

LatiniT proprid

c1iT, Gre-

cii UnitY §i MelkitiT, Sirienii §i Chat-

deenil Unitl,

fera sub punctul de vedere al rituluT

§i

Maronitil,

cart

di-

§i aü organisatie eclesiastich separata

fie-care, de

i civil sunt representati

§i

condu§1 de acelqi §ef (vechil).

Cand o confesiune sad o biserica

este recunoscuth de sine statatoare

si

capata ast- fel

in sinul el

organisatiune proprie,

se intocmesc municipa-

Maple, comunitatile, eforiile, §coala,

institutele de bine-facere, etc. Comu-

nitatile ad, prin §efif lor, largi drep-

turf

i chiar functiuni civile, precum

stringerea banilor dáriT, administratia

www.digibuc.ro

z

7

comunald a grupelor de credincio§1

etc. 4)

Insä, pentru ca o natiune sä peat&

avea toate aceste imunitati, ce le acorda

legile turceVI, e absolutil nevoe ca,

mai intaid, sa fi fost recunoscutd de

sine stdtettoare in ce prive*te biserica

sa. Cand Bulgarii aü dobandit recu-

noa§terea desfacerii lor,

sericeascd, ca individualitate religi-

oasä, de Patriarchie,

ca

efie bi-

aü cdpkat in-

data, dar numai atunci, toate privi-

legiile legate legate de autonomia bi-

sericeascd in Turcia.

Aceasta este causa principald, pen-

tru care Fanarul, stapan pe Patriar-

chat, s'a impotrivit la ori-ce emanci-

pare a popoarelor ortodoxe negrecWI

de sub conducerea bisericeascd a Pa-

triarchiel. El scdpa ast-fel din mând

nu numaT o influenta religioasä, ci o

mare influenta politicä, precum

i a-

vantagil materiale.

Tot aceasta e causa pentru care Ar-

, mâniT s'afis aflat sub influenta cutro-

pitoare a grecismului fanariot, care a

cdutat

i caul& sa-I desnationaliseze.

1)

Ubicini, Lettres sur la Turquie, II: Les ra-

I. Nenitescu, De la Roming

las, Paris 1854.

din Turcia Eurofeanit, &memo 1895. V. Be-

rard, La Turquie et l'hellónisme contemporain,

Paris! 1893.

Ved1

i Kölnische Zeitung, lulie

organisatiunii

1895 un interesant articol 'asupra

bisericilor si nationalitAtilor ne-otomane in Tur-

cia europeana.

www.digibuc.ro

8

Comunitatile armane§t1 (din Ma-

i cu ace-

cedonia) depind, IntocmaT

la§i

drept ca §i cele grece§ti, de Pa-

triarch. Preotil greci sunt, In virtutea

Hatihumaiumului

Mahomet II, §efii lor re1igio

lor civill.

i a firmanelor lui

i

efli

Administrator al averilor

eclesiastice (§,i

toate

fundatiile §co-

fare trebuesc, spre a fi addpostite de

bunul plac al Turcului, sã ia forma

de legaturi la biseric1), clerul grecesc

a avut pretentia sa afectezmcoalelor

grece0 sumele date pentru Foalele

armanev 1).

Oamenl deschi0 la minte

i foarte

industrio0, Romanii macedoneni all

fost,

In vremuri, mal ales In lupta

pentru independenta Greciel, de cel

mai mare folos neamului grecesc, cat

timp, sub influenta Fanarului, care

strivise ori-ce patriotism local, el se

credeati §i se cliceati Eleni `2). Arma-

tolilor armani le datore§te imens nea-

mul grecesc.

.

Ca top Romanii de pretutindeni,

insa,

cei din Macedonia ail pastrat,

in

tot deauna, maT ales prin femeT,

odata cu senina puritate a moravu-

rilor, cultul Umbel stramo§e§ti.

Ori-

1) V. Bérard, op. cit., p. 253:

2) 1. Caragiani, Studii istorice asupra Ronal- nilor din Peninsula Balcanica. = V. Bérard, op,

cit., p. 249,

www.digibuc.ro

-

9

cat era de activa in stäruintele sale

propaganda greaca, initiata

i

con-

clusa. de Fanar, ea n'a putut atrage--

definitiv, pane la cornpleta desnatio- nalisare, de cat un numer relativ mic

de Armanl. Chiar

i ace§ti Grecomani,

!Elsa, dqi se clic *i se cred Greci, in

familia

lor rostesc armane§te, cad

grecomania

femeile nu vor sa invete grecqte.

la o buna parte din ei,

este a§a de putin infiptd, in cat, In data ce \Ted pe alocurea elementul

((armanesc curat» intarindu-se, se lea-

pada de grecie. Cand Armanil vor a-

vea comunitati cu flinta proprie

§i

legald, avênd bisericd nationala, pro-

paganda greaca va

fi primit o lovi-

turd strapica, impreuna cu Fanarul.

Mama majoritate a Armanilor, deja

. In trecut, de0 invite, pentru trebuin-

, tele negotului §i ale afacerilor, limba

greacd,

pastra In afundul sufletului

individualitatil

nationale

con§tienta

distincte. La intaia ocasie bine venitä

poporul roman trebuia sa se mani-

feste, cu cat mal ales din partea Gre-

actiunea exclusivista

cilor se intetia

In scopuri particulariste

i dt4md-

noase lrnperiulul, in care Armanii se

snail bine i).

Intaia flacard nationala s'a aratat

odata. cu Inceputurile rena§terii Prin-

,

1) 1. Nenifescu, op. cit.

www.digibuc.ro

.

.

-

10

.

cipatelor romane de la Dundre. Trac-

tatul din

Paris,

prin care se recu-

no§tea §i se restabilia o tara roma-

neascd, a avut o puternica influent:a

In bine asupra -Romanilor macedo-

neni. cdrora le-a deschis ochii asu-

pra faptulul ca.

pentru

ei,

exista §i.

altceva de cat tara greceascd. Ac-

tiunea agentilor Imperiului francez In

Constantinopole, inspirata de idea In-

arid! launtrice a Imperiului turcesc,

a dat de asemenea resultate marl

pentru rede§teptarea nationala a Ro-

manilor macedoneni.

Apostol MArgarit.

armaneasa.

Idea

Cam pe acest timp 10 Incepe acti-

vitatea un om, care, de atunci §i pana

acum, prin vorba, prin

scris

i prin

fapte mai ales, a lucrat ca sa dea

Romanilor macedoneni avint national

§i

ca sä intereseze la soarta

lor pe

Poartd, pe Romania §i

strainatatea.

Acesta este Apostol Margarit.

In contra lui Apostol Margarit se

. duce, de cat-va Limp, printr'unele clia-

re de la noi, o campanie veninoasä.

Nu se cruta

nici

vieata lul privata,

nici activitatea lui ca Roman §i ca su-

pus leal al Sultanului. N'avem de gand

sa-i luarn.aci apararea. E firesc, Insä,

sa ne ocupam un moment de dinsul,

www.digibuc.ro

ii

pe care-1 vom Intilni la fie-ce moment

In desfdprarea causel macedo-roma.ne.

Orl-cum ar fi, este incontestabil cd,

se dato-

In bund parte,

lucráriI liii

rete ridicarea poporatiel macedo ro-

meme. Atat e de adevèrat In cat, dupd

cum scriitoril mer0 in Macedonia cu

scop de a presenta lucrurile In fa-

favoarea Grecilor sail a Bulgarilor

n'ad

putut sd nu vorbeascd despre Armani,

atat se impedicafr de el la tot pasul,

tot a§a, vorbind despre Armanl, scrii-

despre Mace-

toni top* cAtl aü scris

donia, de 30 ani incoace,

sd nu vorbeascd mal ales de Apostol

putut

n'ati

Márgarif, atat aü dat peste el In toate

manifestatiile luptel nationale cu Gre-

cil F'anarulut

Ceea ce nici dumanii lui nu-i td-

r-t

gaduesc este agerimea mintel. Gratie

el,

a

§tiut lega relatiuni pretioase

barbatil

loan

i Dimitrie Brátianu,

cu Kogálniceanu, cu D.

al

lul

pentru Armani cu mai toil

de frunte ai no*tri, cu C.

Negri, cu

A. G. Golescu (Negru), cu Ion Ghica,

cu fratii

cu Rosetti

Sturdza, Poni, etc. A Intretinut strinse

legaturl cu principalil agentl

Napoleon III la Constantinopole ; in-

tre

altil

cu Jeanpietry,

carele mal

tarcliii a editat acolo le Courrier d'O-

rient, atat de favorabil causel arma-

neV, *i care a scris

atat In presa

francezd despre lupta Armanilor cu

www.digibuc.ro

12

Fanarul. Dar mal pre sus de toate,

prin purtarea sa

fata de guvernul turcesc, a dobandit

leald

i Inteleaptd

s'ad

conga-

la Poarta simpatil, bund vointà §i in-

credere, ale cdror efecte

tat de mal multe ori in lupta Anna-

nilor cu Grecil. Gratie acestor relatil,

s'aii dobandit intaiele perrnisimA de

a se funda §coale romane in Mace-

pus capét urrnhririlor

donia

i

s'aii

provocate de Greci prin

locale.

autoritátile

Intre A rrnäni, Apostol MArgarit a re-

presentat de la inceput idea fidelitatii

catre Turd. El

*ia

dat silinta sd con-

vingd pe Romani sd tie la Turcia

sd-i fie leal credincio§1,

qi

fiind-ca", in

timp ce alte natiuni de aceea*I reli-

giune II apasd

*i-I

store prin religiune,

*i le

singuri Turcil nu-i strdgdnesc

pot da ceea ce le contestã coreligio-

narii. De alta parte, prin relatiile le-

gate, s'a silit sa" convingd pe Turcia

Ca interesul ei este s5 recunoascd na-

tiunea macedo-romand ca individua-

litate . proprie in Imp6ratie.

Acesta e creclul celor ce lucreazd

acli la

inttirirea

natiunil

armdne*LI.

laid cum se exprim5, de alt-fel, Victor

Bérard, mare amic al

Grecilor, care

a scris o carte spre a dovedi drep-

turile lor asupra Macedoniei §i care

despre Arnidni are pArerea ca se a-

gita in desert :

ZI

.

-

www.digibuc.ro

:s.

13

«Apostol nu cruta nici

fagaduelile

nu

atat

nici

dovechle de lealitate,

din necesitate, trebue sä o marturi-

sesc, cat din convingere absoluta si

sincera. «Intaiul nostru interes, al «Ar-

amanitor,s repeta

el,

este mantuirea

. «ImperiuluT Otoman. NoT nu sperdin

nostri

esa ne unim mane cu fratil

«din Romania : suntem despartitT de

, a dtn§ii prin principate

i regate

0

«crisd orientald ne ar da in manile

«Slrbilor, Grecilor saü Bulgarilor, po-

«poare crestine si civilisate, carT,

ti-

, anèndu ne deja prin comunitatea de

i prin

s(comunitatea de limbd, near Include

ereligiune, ar vroi sa ne tie

ascoalele, ne-ar risipi comunitätile »1).

*i mai jos,

prietinul Grecilor a-

ase-

daoge, cu oare-care amaraciune :

«Poarta nu era obidnuita cu

menea cuvinte din gura supusilor sdl

crestini

Actele Armanilor

ai

fost

de acord cu vorbele lor

Autorita-

tile turcestl dorm linistite in mijio-

cul intrigilor din Macedonia :

niT veghiaza asupra intregeT turme si

Arma-

, Grecil aü dreptate sa strige : «Canele

de Apostol !» 2).

1) V. Bérard, op. cit., p. 259.

2) Ibidern, p. 261.E foarte interesant tot ca-

pitolul : LesValaques (p. 241-284), in care, cu tót

preterit* marcattl pentru Grad, amicul acestora

recunonte sforprile leale ale Arrnânilor In Im-

peri

.

www.digibuc.ro

14

Activitatea

lui

Margärit In

i

acest

sens

s'a manifestat

printr'unele

scrierl. In -afarã de numeroase su-

p1ic

i

cererl

adresate Portil

in

numele poporulul armanesc pentru

cutare sad

cutare

drept

national,

el a mai scris despre

Refutation

afacerile ma-

d'une

bro-

- cedonene :

chure grecque par un Valaque épirote

Etudes historiques sur les Va-

toques du Pinde (1881); Les Grecs, les

Valaques, les Albanais et l'Empire turc

(1878);

par un Valaque du Pinde (1886) ; La

politique grecque en Turquie (4890);

Raport despre persecutiile fcoalelor ro-

mdne in Macedonia din partea Gre-

cilor (1875); Memorid privitor la scoa-

lele romdne de peste Balcani (1887) ;

etc., etc.

Timp de 30 de ani, ca invetator, ca

ca inspector

intemeietor de

coale,

§colar, ca propagandist armãnesc tot-

i aceea0

directiune, lit Macedonia, la Constan-

deauna, el a lucrat inteupa

tinopole,

lul

i-a

la noT

in

atras

multi

tail. Activitatea

dusmanl Intre

Greet, in Macedonia

i la noi in tail.

Nu odatd era sd piarda vieata. Pum- nalat la Satonic, aruncat de done ori

In Vardar, Imptwat In muntii Ohri-

del, a scdpat ca prin minune. Grecii

II acusd de trddare; ei clic cà el este

§i ca lucreazd pentru

agent austriac

=o,

.

V.X

www.digibuc.ro

15

catolici i). E curios cd §i la noi ace-

lent acusatil i se aduc. A ceasta potri-

vire o vom regasi §i in alte privinte.

Prime le scoale armânesti.

Persecuciile grecestE

Deja la 1864 Incep §i la 1868 se Ira-

desc mai bine efectele actiunil na-

tionale armane§ti In Macedonia.

La 1864 se deschide, de catre Dim.

Atanasescu, intdia

atunci

chid alte 5 §coale :

coalä artnaneascä

separate, in Tlrnovo, !And Bitolia. De

i pand la 1868 se mal des-

la Gope§1, Avela,

i. Cru§ovo. De

Vlaho-Clisura, Ohrida

la 1870 pand la 1878, s'ati mai fácut

§coale armane0 In Cálivele de langti

Veria (Caraferia), Neveasta, Perivoli,

Perlepe §i Monastir.

Inceputurile sunt foarte grele.

Causa stä

In

.

In

clece ant abia se fac opt §coale (pand

näprasnica

la 1875 2).

persecutie a clerului grec.

Toate Intalele

coale armAne§ti din

Macedonia ail fost, din causa positiu-

nil speciale a Armanitor, deschise ca

§coale private. RomAnii, neavend co-

munitati distincte ale lor de sine sta.-

tatoare, nu Weed sã aibd §coale co-

1) V. Bdrard, op. citat.

2) Ibidem,

tar1

p.

253. T. T. Burada, Cerce-

despre rpoalele romAne§tI din Turcia, Bucu-

restI 1890.

www.digibuc.ro

46

munale. Acestea erail

i sunt, in tote

partite locuite de Armâni, in mana

Grecilor,

carl dispun de

editiciile

nationale §i de toate mijloacele ba-

nest! ale comunelor pentru intretine-

rea *coalelor.

Gel ce aU deschis

intaiele

§coale

sunt D. Atanasescu, Apostol Marga-

nit,

D. Cosmescu, Sterie Cionescu,

Tuliü Tacit. Margarit el InsuO, §i cu

r6posatul Tacit, ail fost impreuna In-

terneietorii §i invètãtoriT mai multora

din aceste §coale- si aü functionat ca

atarT liana

la

1883 In Vlaho-Clisura.

Fondurile necesare pentru fundarea

acestor prime §coale armAne§t1 pro-

veniail in cea mai mare parte de la

fundatorii lor:

Atanasescu,

Apostol Margarit,

Cozacovici

§i

D.

V. Dan.

Metropolia din Iasi a dat ajutor pen-

tru intemeiarea §coalei din Calivele

de la Veria ;

Comitetul Macedo-Ro-

el

cu

dar mai a-

-

man din Bucure§tT ajuta §i

unele mijloace bane*ti ;

les ajutati Armanil insi§i.

Tot pe aceea§i vreme s'a inceput a se ceti intr'unele biserici din Ma-

cedonia Apostolul pe armApe§te,

Inca de la 1868 Armanil «curativ cid-

§i

dira biserici ale lor proprii. La 1876,

el aveati deja o biserica catedrald In

Cru§ovo, ora§ mare §i curat roma-

nese, dar in care Grecomanii eraii a-

tot puternici.

www.digibuc.ro

17

Fanarul §i-a dat toate silintele ca

sa striveasca

mana chiar din fa§d. *coala §i bise-

rni§carea macedo-ro-

rica romana devenirá obiectul per-

secutiilor tuturor uneltelor Fanaru-

lui, Incepend de la Patriarchie §i pana

la cel din urma preot grec saü gre-

coman. Poarta Insa§I nu putea sa a-

, corde de cat un scut slab Armanilor,

fiind-ca nu-i cuno§tea, iar de simti-

mintele lor de fidelitate nici nu avea

idee,

§coala

Despre persecutiile ce aü indurat

i biserica romana In acea e-

pocd, se gasesc arnanunte foarte in-

teresante in raportul publicat de Mar-

garit,

In anul 4874,

In eConvorbiri

despre

coa-

Literare» §i In Cercetdri

lele romdnesti din Turcia ale d-luI T.

T. Mirada I).

Reiese de acolo ca In-

se§1 intaiele §coale romane din Ma-

cedonia

n'ati

fost interneiate de cat

tot din causa persecutiei desrrInate a

Fanarului contra ori-cäril manifes-

tatii nationale ne- grece§t1.

Invetãtor la

§coala comunald din

Vlaho-Clisura, Apostol Margarit Ince-

puse, la 4862, sa predea copiilor

Armani cu totii§i limba lor materna

odata cu cea greceasca. Patriarchul,

Inviintat, cern In 18(Y, prin archie-

.

I) Ve41 si Emile Picot, Les Roumains

Macedoine, Paris 1875.

'

de la

www.digibuc.ro

18

reul din Castoria, isgonirea lui Apos-

tol Mdrgarit de la §coald §i din

sura. Cornuna, insd, refusk categoric,

Cli-

§i Indata

In contra propovèduitoruluT limbii ar-

se incepu luptä

stra§nicd

din

sa

mane§t1 intre Arrnani. In cele

urmd, Apostol Mdrgärit a trebuit

piece de la §coala comunald. A remas, insd, in Clisura, unde de-

dea

lectii particulare de limba ro-

ink& Mai apoi, s'a gandit sd des-

chidá o §coald privatd,

pentru

care

a capdtat Invoirea Porta. Pe urrnd,

impreund cu altiT, a deschis §coale

§i aiurea. Patriarchia §i Fanarul, prin

preott

i archierel, s'ad napustit In-

data asupra §coalelor armâne§tT. In- vetAtorii aft fost excomunicall de pe

amvon ; ad fost, apoi, excomunicati §i

parintiT elevilor. S'ad provocat scan-

daluri in comune, pentru a se putea

include unele §coale ;

goania elevii

s'ad pus pc

i InvetatoriT prin oameni

Inarmati, ca la Clisura, unde Arnduti

aft intrat cu revolvere §i cutite ca sã

de§arte salele de §coald.

AU fost gonip din §coalele dornu-

nate toti institutoriT cart cutezad sa

pomeneascä numele de Arman, curn

s'a intimplat d-lui Vasilopol din Ne-

veasta. Preotii aU afurisit in biserica

pe sustinetorii §coalelor romane, ca

la Gopi§te. Se corupead functionariT

provinciall, ca sa faca nedreptatT

§i

www.digibuc.ro

c.ko'

19

miserif

inv'etatorilor.

Nu odatd A-

postol Margarit

fost pu§i la popreala din aceastd cau-

i

tovara§iT

se'i

aü

sa, ca duman al Imperiului. *coala

infiintatd de Dim. Atanasescu la Tir-

novo, in 1861, n'a putut functiona re-

gulat de cat abia din 1867, pentru

cererea' episco-

pului grec, Atanasescu fusese arestat

§i §coala inchisa. A trebuit ordin for-

ca,

dupa denuntarea

i

mal de la Poartd, pentru

sa functioneze. La Ohrida, in 4868,

a fi

lásatd

rchiereul Meletie obtinu

i maT mult :

arestarea tuturor frunta§ilor oraplui,

pentru cd creaserd o

neascd.

coalã arma-

Preotilor de nationalitate macedo-

romand li se cerea de archierei

an-

- gajament formal cd «defaima

pretuesc din tot sufletul

inima propaganda romdnd

§i dis-

§i din toatà

i fagdduesc

sã pdstreze pe viitor supunere §i ascul-

tare autoritatilor biserice§ti D, cari le

porunciail sd afuriseasca pe ori-ce A r-

i sa rdmae Arman 1).

man voia sd fie

Progresele Armanilor si persecutia greceasca intre 1878 si 1890

Insd, in 1878, indata dupa rlsboid, guvernul impdratesc al Turciei incu-

viinteazd ca Apostol Margarit sd

fie

I) T. T. Burada, op. cit., p, 21-22.

www.digibuc.ro

20

rincluit, in mod regulat, de cdtre gu-

vernui

Romaniet,

ca

inspector

al

scoalelor române din Turcia. Tot o-

data, Mare le Vizir Savfet Pap mite,

in Septembre 1878, un ordin in

fa-

voarea scoalelor romane, care si acj!

e in

vigoare pentru

dinsele.

Acel

gi

ordin, adresat valiilor din Ianina

Salonic, cu prilejul

persecutiilor ce

se Wear"' scoalei din Neveasta, fun-

data in 1875, sund ast-fel :

e Malta Poartd a fost instiintatd : pe

Te-

de o parte cd Romdnit din 'Epir,

salia, Macedonia (din sangiacul Tricala,

din vilaetul Ianinet si din vilaetul Sa-

lonicului)

doresc

set

invete carte

in,

propria lor limbd si sd intemeeze scoale,

si, pe de altd parte, cd clerul grecesc, imboldit de duhurile necuratului, im-

pinge pe autoritdtile

felurite pedici si

profesorii romdni. Verjend totusi cd in

chiar sd persecute pe

locale sd le

pue

imperiul nostru nu este

merui sd impedice mersul si

exercitare a cultului

ingdduit ni-

deplina

si a inveldturii

scolare, vett

bine-voi a face

cunoscut

functionarilor civili ce aveti sub ascul-

tarea Excelentei Voastre, cd et nu tre-

bue sd apese pe nici unul din locuitori

si set nu se impotriveascd lard pricind

la ori-ce exercitare a cultului si a in-

,

vetdturii ; iar cdnd ar cere trebuinta,

sd apere chiar

toni romdni».

i sa

.

ajute pe invëã-

ro

www.digibuc.ro

21

*coalele

armane*tf,

recunoscute

ast-fel, prospereazd frumos

Sultan.

i Intdresc

In ArmanI con*tiinta nationala *i, o-

data cu ea, spiritul de fidelitate cdtre

Din

1878

pane in 1890in dol-

spre-clece anise Intemeiazd 24 de *coale, din cari 7 de fete. In 1881

82 se creazd un girnnasiii

la Bitolia *i,

in 1884, acel

se transformS

rojnanesc

gimnasitl.

in Heal cu internat.

In .1882, se creaza o

rul Tildes

coalà romand

*i fete chiar la Con-

mixt& de bdeti

stantinopole. In 1886, lase, instituto-

lliescu trebui sit mearga la

Cru*ovo, unde se addogard cate-va

clase gimnasiale,

stantinopole se Inchise provisoriti.

i coala din Con-

In acela*T limp, numerul biserici-

lor, In cart se citesc rugaciuni pe ro-

mane*te, devine *i el mal mare.

0 actiune

violenta porne*te

din

partea Patriarchiel *i a comunitatilor

grece*ti din Turcia In contra *coa-

lelor armane*ti *i a preotilor cad cu-

teazá sa treaca peste ordinele exprese

ale Episcopilor

ciul divin in limba credincio*ilor ar-

mani.

i sä oficieze servi-

Printr'un ordin formal, Patriarchul

in 1882, tuturor

archie-

porunce*te,

reilor din Macedonia *i din Epir sä

facd toate putincioasele spre a obtine

inchiderea *coalelor romane

i sã pe-

.

.

www.digibuc.ro

22

depseasca strapic pe preotii armani.

Silogurile grece§ti din Turcia se pun

pe lucru.

*coalele din Gope§T

i Resna sunt

inchise, dupa denuntarl mincinoase

ale Grecilor. Papa Dirnitrie, institutor

in Grebena, e arestat, dupa alte de-

nuntarT greces,t1. Profesorul roman G.

Pap, din Monastir, e implicat intr'un

contra Portit

§i osindit, dupa intrigile FanaruluT,

odios complot grecesc

1)

la parade. Se aresteaza, tot atone!,

eleviT liceulul roman. Apostol Marga-

nit

i

fiul sü sunt, de maT multe orl,

moarte.

*coala din

denuntarl

in primejdie de

Caterina e inchisd. Se fac

contra *coalelor armane*ti din Par-

J

,

lepe, Monastir

pretutindenT se fac perchisitli, car! le

poporatiel te-

i Constantinopole,

*i

discrediteaza

in .ochii

mkoare.

tot duph

denuntari grece§ti. *tiindu-se cat tin

ArmaniT la moralitate,

Riza Penna,

institutor ar-

man, e arestat

la Salonic,

se Incepe o

campanie de calomnil contra imora-

Mega §coalelor romane. E o prigo -

nire pe toate cane, spre a desgusta pe

Armani de §coalele lor; spre a desgusta

pe invetatorT, ostenindu-i prin necur-

i urmariri ; spre a-T

face pe toti suspecti organelor provin-

mate denuntarl

ciale ale guvernului imperial.

').Procesul Pikion-Panurias.

www.digibuc.ro

23

In tot-deauna,

insd, Poarta inter-

vine §i face dreptate Armanilor ; pe-

depse§te-chiar pe functionaril ce-i stra-

contra

cdrora GreciT isbutiai, prin denuntarT

ganesc, redeschide

coaIeIe,

§i clevetirT, sa ridice banuelile auto-

ritatilor locale.

In Bisericd, de asemenea persecutie.

In 1880, pentru ca botezase roma-

ne§te pe copilot luT Tulia Tacit, prep-

tul Sofronie Gheorghiu din Vlaho-

Clisura este maltratat de episcopul

seri §i suspendat din acid. La Go-

pest', pentru ca vru sã boteze pe co-

pilul

Invelatorului roman G. Cara-

cota, preotul Papa Sgala fu gonit. Co-

pilul fu botezat de alt preot, Papa

Nance, care, pentru aceasta fapta, fu

pus la aspra. pedeapsa din partea ar-

chiereul iii

i facut argos, adeca exco-

municat. Tot la Gope§i, chemat casä

tirnoseasca biserica claditä de Ar-

mani,

criptii armful

archiereul grec, vècl6nd ins-

in biserica, incepu

sä blesteme In loca§ul

pe cei ce erail de fata

sfint,

afurisi

i vru sa fuga,

fail a sfinti biserica. In urma inter-

,

ventieT femeilor, cari-1 amenintail, ar-

chiereul tT facu datoria. Pretulindeni,

preotil §i

torn carT spuneail ru-

si

gdciuni In armane§te erail afurisiti

preotiT aspru pedepsiti de episcopii

greci 4).

I) \Tech 1. Neni(escu,

op. cit.; T. T. Burada,

www.digibuc.ro

24

Purtarea lealá a ilomanilor mace-

doneni, earl se feread de ori-ce im-

parechiare du§mana Portei §i se ye-

dead in toate ocasiile supusl Odell' al

Sultanului, färã ganduri ascunse

si

fard perfidil, le atragea, insa, tot mai

mult bine voitoarea interesare a cer-

curilor conducetoare turcWi.

Deja la 1882, Apostol Margarit poate

obtinea de la Poarta mai multe or-

dine viziriale, in carT se accentueaza,

relativ la Armani, ca a admite Ca ci- neva nu are drept sd roage pe D-zeft

in limba sa nu este cu putinfd. Iar

mai tarcliti, fata cu persecutia siste-

matica a cierulul grec, Poarta recu-

noa§te, in 1887-88, Armanilor, drep-

tul de a avea bisericl

in cari sa se

spund sfinta leturghie

tot-deauna aprobarea.

in limba po-

refusat insa

-

porului roman de pe carp canonice,

aprobate. Patriarchia a

Chiar in timpul acela, isbucnefjte o

grava neintelegere intre Patriarchie

§i

Poarta; Patriarchul ordond ince-

tot Impe-

tarea serviciilor divine in

riul. Armanii, fidell Sultana MI, se fo-

losesc de dreptul

ce

le era acordat

in

lupta cu

§i, pe cand Greet! staii

Poarta, in bisericile din Gope§i, Mo-

diarele combo din timpul acela, carT

contin nurneroase corespondente din Macedonia

op. cit.;

i

despre persecu hue ;Irma.

www.digibuc.ro

b.

25

.

lovistea, Ohrida, Moscopole, Pleasa,

Hrupistea, Vlaho-Clisura, Ave la, Ve-

ria, Magarova, Crusovo,

Perivoli, se

face slujba sfintd In limba romãnä.

Conflicte violente intre clerul grec

preota arrnanT cu

cu GrecomaniT si

Macedo-Românii sunt urmarea acesteT

proceddri hotärite. In toate locurile

unde pot (la Crusovo, la Vlaho-Clisu-

Veria, la Maga-

ra, la Hrupistea,

rova, la

ei

la

Molovistea), Episcopii

greet'

Grecomanii vor sa tmpedice ceti-

rea rugdciunilor in armãneste. ET pro-

voach chiar btäi in bisericg, unde

greci merg ca sa pedep-

archiereii

i sa bles-

armaneascA,

. ceased pe preotii armàn

terne din

altar limba

.

cum s'a

Preotii sunt inchisi de archierei,

intimplat

la

Vlaho-Clisura.

bà-

tut, pusi in flare, excomunicati (Papa

Cosma. din Moscopole,

preotul din

Govisea, Papa Dimitrie Constantinescu

din Grebena

cruntele Wadi ce i-se dase, dupd ares-

Acesta,ca

scape de

tarea sa, de cdtre Episcop, s'a decla-

rat pentru Papa si s'a fecal catolic,

Este

singurul Macedonean catolici-

sat). Se refusä, in fine, de cdtre ar-

chiereil greci mir bisericilor rornãne,

pentru ca sa' nu mai poatä functiona.

Lucrurile ajung acolo ca. Românii

din Cru-

din tref comune marl, cei

sovo, din Hrupistea si din Castoria

fac declaratil formale, de fata cu gu-

www.digibuc.ro

-

26

cd se desfac de Pa-

vernorul turc,

triarchie *i se pun sub scutul Exar-

chatului bulgLiresc (1892)1).

Progresele Armânilor intre 1890

si 1896.

Pentru ca sã intelegem

mai bine

in ce stadia ajunsese lupta Grecilor

contra curentulul national armAnesc,

trebue sá insemnam aid

cà, dupd

cele mai strinse nurnordtori, ArmaniT

sunt in numer de peste 800.000 su-

flete, din earl vre-o 400 de mii se gd-

sesc nurnal in cele

trei

vilaiete ale

Macedonie (Salonic,

tir)

Ianina, Monas-

§i cd, la inceputul anului 1890,

posedad deja 35 de *coale, intre earl

i un semi-gim-

un heed cu internat

nasia.

Peste 2 ani, in 1892, Armand avead

3382 elevl, de-

deja 63 de .s.coale cu

§i

§i

toate edificiile nationale eraft, cum

sunt Inca, in manile Grecilor.

Ãçìï,

§coalele

tree peste 90, intre

earl 1 !iced cu external (Bitolia), 1

gimnazid (lanina)

sid

; iar

i un semi-gimna-

bisericile armanqt1 sunt in

I)

1892,

Correspondance de l'Est (Viena), 7 August diare romane de pe acea vreme.

i

2) 1. Neni(escu da 1.200.000, din cart 450.000

In Macedonia;

neanu, in Ceilgtorii la Mariana din Macedonia.

Nol am urmat toAd o numërätoare mal redusA.

cam tot atalia c15. *i D. Bolinti-

www.digibuc.ro

27

numér de vre-o 25, intre

o

ArrnaniT progreseazd deci tot mai

earl si

bisericd catedrala la Vlaho-Clisura.

repede.

Episcopatul armanesc

i Poarta.

Petitiunea din 1892.

Fata, de impilarile

si

de suferin-

tele ce le veniail din partea clerului

grec, ce aveati Armanii de facut?

Ceea-ce Romanii macedoneni aü vrut sa capete, de la inceputul chiar

al rniscarii lor nationale pe calea cul-

turala, a fost recunoasterea individua-

MAO lor ca neam deosebit de

al

Grecilor.

Cu cat ail fost mai apasatT, cu atat

actiunea lor s'a accentuat mal bine.

I

Ea s'a desvoltat mai ales cu cat a

crescut

Bulgarilor in

i actiunea Grecilor si acea a

Macedonia, find-ca si

sa-i

Inghita.

si

unit i altil ii amenintail

Supusi credinciosl ai Sultanului

Armanii

nici

n'aa

vNend mai curind in Turci mantui-

rea lor nationala de cat in coreligio-

narl,

cearta

cautat nici-odata

poporatiilor de aceeasi

dinsit

;

dar, dacd

lege religioasä cu

aü veclut ca primejdia din partea do-

religionarilor devenia din cli in

i mal

mare, ati trebuit, in mod firesc, sa a-

www.digibuc.ro

4

.

28

junga la convingerea di a trIll in pace

cu aceia era

i este peste poate.

Fata cu persecutiile indreptate con-

tra coalei §i bisericii lor, chiar dupd

ce Poarta le acordase drepturile din

4878 0 1887-88, era mai

presus de

indoiahl cà nici-odata clerul grec, lu-

pins §i stdpanit de Fanar, nu avea

cedeze

i sa ingddue Armanilor u-

sul In pace al drepturilor recunos-

cute lor de Poart6. Era vdit apoi Ca,

chiar dacd aceasta s'ar

propa0rea serioasd nu se putea ob-

fi intimplat,

tinea pe teren cultural national de

cat dacti, in jurul bisericilor române §i la umbra lor scutitoare, se puteail

organisa comunithtile §i eforiile arma.-

ne§t1 distincte, sub a cgrora ocrotire

legala sd se desvolte §coala.

Pentru ca

,sa

aiba. comuniratl

i e-

forii garantia legald contra inten -

tiunilor de cutropire §i de exploatare

ale Patriarchie

maniT ati fost adu0, chiar de Patriar-

i Fanarului,

Ar-

chie §i de Fanar, sá cugete la crea-

rea

i instituirea Until Episcopal al lor,

deosebit de al Grecilor.

Prin Episcopatul lor GreciT, prin E-

i cautd

xarchatul lor Bulgarii, cdutail

donia,

neasca Armanilor

Imperiului

salt inthreascd inriurirea In Mace-

inriurire tot-deauna du0nä-

i adese ori chiar

In Episcopatul

turcesc.

arniãnesc, RomAnii macedoneni ye-

www.digibuc.ro

29

dead deci,

nationalitatii si a progresuluT lor.

in mod natural,

paveza

Inca din 4880, Apostol Margärit a a-

dresat Portii o petitiune in acest sens,

in numele poporului macedo-roman.

De atunci In coace, de mai matte orl

s'ad

indreptat Armanii cu cererT iden-

tice guvernultif imparalesc. Idea nu

era coaptd, sad poate momentele n'ad

fost proprice,

dat curs.

i cererilor nu li s'a

Actele de violenta ale clerului grea

dintre 1887 si 4890 de o parte, de alta

parte convingerea cá Arrnanil sunt

fidell si leali supusi ai lmparatiei aü

facut, insd, ca, in 1890, cand Apostol

rgarit a revenit la cererea lui catre

Poartd, aceasta sá accepte cu mare

buna vointd idea de a da Armanilor

un sef bisericesc national.

In 1890, Sub lima Poarta si a spus

asupra cestiunii,

i

acest

fost favorabil cererii Ar-

cuvintul

cuvint a

manilor.

Si

atuncl si mai tarzia, In

1891 si

1894, Mare le Vizir si guvernul impe-

rial s'ad rostit in termini bine-voitori pentru idea Episcopatului armanesc,

punend o singurd

conditie, ca fefut

religios al Armdnilor sd fie raia, added

supus otoman.

lridata Apostol Margdrit incepu lu-

crarea in poporul armAnesc, pentru

a se. face,

in

acest

sens, 0 cerere

www.digibuc.ro

"

30

formald Sultanului In iarna din anul

1891-92, o delegatiune de 6 Armani,

deplin imputerniciti, cu procuri

iscá-

lite de dent de mil de oamenT, s'aii

presentat la Constantinopole,

§i

ad

a§ternut Sultanului, In lunie 1892, o

Petitiune In sensul tractdrilor

Ince-

pute de Margarit In 1890.

Delegatiunea armaneascd se corn-

punea din :

Papa Nicola Cornetescu, preot din Cru-

§ovo (Mon a stir) ; Papa Haralamb, Bala-

mace, preot din Gherige (Monastir) ;

Gheorghe Hagi Goga, negustor din Ca-

raferia (Salonic); Christu Zega, negus-

tor din Caterin& (Salonic); Zissi

doc-

tor in medicind la Zagor (lanina) ; Ha-

ralamb Cogiaman, institutor la Berat

<Albania, lanina). D-1 D. Atanasescu,

institutor

la Tirnavo era secretarul

delegatiuniT.

Petitiunea remisd Sultanuluigrasuia

ast-fel despre cererea Arrnanilor :

aPrecum It va plcicea M. V.

Impe-

Hale set constate din citirea procurilor

pe

cart ne ludm

respectuos

liberta-

tea de a le supune cu aceastd suplicd,

poporul valah, iavt de credincios M. V.

Imperiale i al cdruia mandatari sun-

tem,popor care tretege calm 0

tit sub auspiciile Suveranului sea in

linis-

vilaie-

-orafele, comunele

i

satele din

tele Monastir, Janina, Salonic, se vede

www.digibuc.ro

-

31

el insust sill vede pe propriii sei preon

impedican arbitrar de Patriarchie

de Metropolitil greci de a exercita

tul

$i

cul-

divin in limba sa materna, prin

ceirtilor canonice admise

de

Sublima Poartei,

i Bulgarii,

in

ca

i toate

inijlocirea

recunoscute

vreme ce Grecii

cele-lalle popoare puse sub egida tutelarã

§i bine-fdatoare a M. V. Imperiale se

bucurd libere de acest drept natural.

i

«In diferite rindurt poporul valah a avut recurs, in formele cerute, la Me-

tropolini greci

la Patriarchia din

sd-t

roage

Constantinopole pentru ca

in numele legii

i al dreptului spiritual

al popoarelor cre0ine,sei nu mai im-

pedece pe poporul valah din Turcia de

a ruga pe D-zed in biserici in propria

sa Umbel. Totug, fatd cu refusuri in-

ddrettnice, acela0 popor valah

ylus atunci

pldngerile

provinciale competente

i, in

dine, ce e drept,

pue pedici exercifiului

in limba valaha ;

0-a

a-

la autoriteitile

cele din

wind, le a adresat Sublimei Porn. Or-

dat de mai multe

ori Patriarchiei grece0i, ca set nu mat

cultului divin

i faptul a fost, apoi,

adus la cuno0inta vilaietului din Mo-

nastir. Totug,

Valahii

pentru et

cu

toate aceste ordine,

vedea impedicat

ceiror scop

real,

continua a

cultului

lor de cdtre Patriarchie. §i de cdtre Me-

tropolitii

liberul exercitiu al

greet,

al

cdnd se poartei ast-feleste de a deslipi

www.digibuc.ro

Y7-

32

de Imperid, elenisdndu-f, pe Valetta

2.1

clerul lor, ale carora sentimente de fi-

delitate

sunt nestrettnutate,

i de devotament cdtre M.

V.

i de a serviprin

acest mijloccausa unei politici straine,

ostild guvernului Mdrinimosului nostru

Suveran i Stetpdnitor.

«In calitatea noastret de imputerni-

citi at poporatiiior valahe din Turcia,

indrdsnim sd ye declardm,

Sire, cd

cu respect,

fideli-

totug simtemintele de

tate, de devotament

schimba

i de recunqtintei

,

cart insufletesc poporul valah fetid de

Mdrinimosul sCü Suveran, nu se- vor

i nu se vor altera nici odatá

i ca

Valahii sunt

i vor fi

tot deauna

gala

rile

sci-0, sacrifice

i

existenta vi ave-

i prosperitatea

i Padiph.

pentru fericirea

lubitului lor Stapdnitor

«Cu toate astea, ca set, fie erupt de

din

nedreptatile, a cdror victimd este

partea Patriarchiel

greet, poporul

i a Metropolifilor

intocmal

ca

i

ef

valah,

cele-lalte popoare din vastul Imperid

al M. V.,

ar fi fericit sci aibd un

religios, Valah de origine, pe care set-1

aleagd

i sa-1 desemneze dinsul, care set

$i care

se bucure de toatd increderea guvernu-

set fie supus fidel

al M.

lui otoman

V. Imperiale.»

Petitiunea se termind cu respec-

tuoasa cerere de a se acorda popo-

rului arrnãnesc «favoarea de a alege

www.digibuc.ro

,

.

,

33

un set* religios, care sa poarte numele

de Metropolit Primat §i a caruia mi-

siune sh fie de a supraveghia

§i

a

conduce spiritual poporul armanesc

pe calea Indeplinirii

i de Suve-

ranD. La finele petitiuniI se adaoge

sacre fata de Dumnezeil

datoriilor

sale

ca, in ce prive§te *coalele, «Metropo-

litul Primat armanesc va avea grija sa

i de fa-

natism a Patriarchiei grece*rf*i coalele

nu urmeze calea de opositie

Valahilor vor rdmanea tot sub supra-

veghiarea agentilor provinciali at Mi-

nisteriuluI de instructiune publica».

In urma presentarilacesteI petitiuni,

Sultanul a ordonat Sublime! Porti sa"

i sa faca, In in-

telegere cu Patriarchia, dreptatea cu-

venita poporului roman.

se ocupe de afacere

Ordinul a fost comunicat de Poarta

Patriarchia

Cestiunea Episcopatului armanesc

era

incepuse nu se putea maI bine ;

bine v6clutä de cercurile conducètoare

turce§tT §i sprijinita de Porta. TotuV,

la un moment dat, ea a fost pe punc-

, tul de a cddea cu totul. De ce? Vom

arata.

Tracthrile cu Patriarchia.

Nou6

persecutii.Fapt implinit.

§i

Prin remiterea petitiuniI la Sultan

prin buna prirnire ce i se Meuse,

www.digibuc.ro

-

.

34

idea Episcopatului macedo-roman a-

junsese in fasa sa culminanta.

Ai-

mana nu maI arena de cat -sail sus-

tie cererea de acord cu vederile Por-

tii, ca ni§te buni, credinciosl si leali

supusl al Irnperiulul turcesc. Delega-

tiunea Armanilor

ail §i

i Apostol Margarit

stat in Constantinopole, pentru

ca sd lucreze in acest sens, rnai bine

de .2 ani.

Dupa ce a primit cererea Armani-

lor, Poarta, pe de o

parte a comu-

nicat-o Patriarchiel spre cunostinta,

iar pe de altd parte a sfatuit pe de-

legatil Armanilor ca

i el in§i0 sa se

'puna in intelegere cu Patriarchia.

In tot-deauna Turcii art fost, in ces

tiunile relative la interesele

respectuosi de drepturile castigate

raialelor,

§i

ferit sa bruscheze lucrurile saü

pe oarnenil de ,alt cult de cat al lor.

s'ail

Prevèclènd ca Patriarchia va cauta

i sa o .gi-

delegatil Armanilor nu

sá strdganeasca afacerea

clarniceasca.

s'ai1

tive cu ea.

repetite

sfaturl de la

arètat dispusi sa intre in tracta-

N'aa

facut-o de cat dupa

amicil causeI

ca respuns

lor. si Mai ales dupa ce,

la comunicarea cereril Armanilor de

a avea set bisericesc

national,

Pa-

triarchia s'a plans Portii,

s'arl adresat

bisericile lor.

contrar a-

deve'rului, ca nici Oath ArrnaniT nu

el cu cereri relative la

www.digibuc.ro

.

35

and, insd, delegatiunea a mers la

Patriarchie, reaua vointa a acesteia

s'a dat cu totul pe fata.

Mai intaitt, unul din delegatl, care

este preot, n'a fost prima, pentru acest

motiv. Cei-lalti dot, -earl emir atuncl

In Constantinopole, ad fost primitl,

clar Ii s'ad cerut procurile in virtutea

-carora venisera s

discute cu Pa-

Ariachia. NuniaT dupd ce el ad refusat

sa arate procuri §i ad declarat Ca ei

ail verii t la Patriarchie trim* de Poarta,

iar nu de poporul

lor, care nu ia

insärcinat sa tracteze cu Patriarchul

numai atuncl Patriarchia a discutat cu

-el cestiunea.

Resultatul .intrevederil a fost de ap.

until din- delegatl, d.

natura

In

cat

.Zissi Papatanasi 1), putea .scrie a doua

-cli chiar ca nicl o speranta nu era de

intelegere cu Patriarchia

.§i.

§i Fanarul

ca o tocmeald pe basele dorite de

el ar Ii fost sdrobirea causei Armani,

.lor.

.-convingerea ca, fair& de

Cand Arrnanil ajunsesera deja la

ef bisericesc

i recunoscut §i in le-

nu

nationalchiar

Patriarchia

gaturl spirituale cu Patriarchia

von putea sa-sl apere nationalitatea,

i Fanarul propunead in.

-dulcirl menite a frange chiar §i armele

cu cart Armand luptasera pana aci.

I) Acesta s'a intors apol contra WI MArgArit

si

l'a acusat cà vrea sä mpg pe ArmAnI de Patriarchie !

www.digibuc.ro

;

36

In timpul acestor tractative dintre

.delegatI, Patriarchie si Poartdtracta-

tive destul de lungi

mai prelungit

i pe cart le-ati

i discutiile dintre Had

si Patriarchie relative la acordarea be-

ratelor a 2 episcopI Bulgur!

in Ma-

cedonia, Greed si Patriarchul urmea-

, z6, Pisa, cu violentele in Macedonia.

La Vlaho CIisura

intimpld ciocniri

i. la Perlepe, se

i lAtäl

serioase

grave in biserici, din causa archie-

reilor grecT, cari merg sã isgOneascd,

cu Grecornanl inarmatI, pe preotii ce

slujesc arma.neste. Preota

retil sunt isgoniti cu forta. In bdtaie,

i camtd-

archiereii grecl sunt loviti. La Cli-

sura, Episcopulul Alexandru al Pres-

peI .si Ohridei, femeile It smulg barba.

La Molovistea,

acelasI episcop afu-

si

riseste in

bisericd tooth comuna

inchide biserica, oprind pe preotI de

la leturghie. In bataie, se intimpld acolo

moarte de om. La Gopesi, Grecomanii,

pusi de Episcop, sparg intr'o noapte

biserica si lard mai multe vase Ante,

pentru ca preotil sa nu mal poatä

sluji. Autorittitile descoper pe hoti si

se dä pe fata tot complotul. Patriar-

chia, de alta parte, ameninta formal

pe ArmânI cà va -excornunica In bloc

intreaga lor natiune 4).

t) 1. Nenitescu, op.

eit.Vech

qi

Correspon-

s- dance de l'Est (Viena), Romdnul, Gazeta Noted,

[Aerie roumaine §i alte diare din 1891-1892.

www.digibuc.ro

,

12,;Tr,

37

In aceste imprejurdri,

nu

le

mai

rdmane Armanilor sperantai de a se

trite lege

cu

Patriarchia.

El nu maT

, vdd scdparea de cat intr'o rupere de

Patriarchie sad cel mai putin-Intr'un

fapt implinit, care sa o sileasca a le

recunoaste drepturile §i al

pace sa le exerciteze.

LA sa in

Armanii ajunseserd la idea cd nu-

maT printr'un fapt implinit vor putea

ili pe Patriarchie sä le recunoa.sca

drepturile,

pe cari Poarta vroia sa

le confirme, dar fard sã bruscheze ea

insasl lucrurile.

Planul Armanilor era sa gaseasch

o persoana din tagma eclesiasticd In- trunind toate calitatile cerute si, dupd

o prealabila intelegere cu top factoril

interesati, sà o proclame de sef al

lor religios si sa ceara de la Poarta

confirmarea alegerii facute noa§terea Bisericii armane.

i

recu-

Fata de

acest fapt, Patriarchia nu mai putea

-$a alerge la subterfugii dilatorii. Tre-

buia sa se pronunte :

pe ales, on

ori recunostea

i,

odata cu

11 reproba

i pe Armanl, cari ast-fel

scapail de sub tutela apdsätoare a Pa-

el, reproba

triarchiel si a Fanarului.

Guvernul conservator si

tul armanesc.

Episcopa-

Inca din

1892, Apostol Märgarit

- cauta perSoana de ales ca sef reli-

www.digibuc.ro

/

38

gios al Armanilor ; o cauta de acord cu delegatia trimeasa la Constantino-

pole

i de acord cu amicii causei ar-

11 insArcinaserA cu a-

- inAneV, cari

ceasta misiune.

.

La 1893, el -ca§tiga pentru causa

Macedo-Romanilor pe Antim, Metro--

polit al Ohridei

i Prespei, care re-

s:eda in Crupvo, ora.5

nesc,

ales

pi-I

Antim,

curat roma-

convinse a accepta sä fie

e ales

ef religios al Armanilor.

acela0 care

a(li

de Metropolit al MacedO-Romanilor,

indeplinia,. in

§ita faptulu

deosebi

pentru reu-

implinit,

conditiunT ex-

ceptional de favorabile.

Archiereti §i Metropolit ortodox, de

origine Albano-Roman. avend 8 clase

liceale seminariale, investit cii darn-

rile preotiet

chul din Constantinopole,

Archiepiscop, inaintat de el Metropo-.

i archieriei de Patriar-

bleat de el

Mallet

Porti

u.,or de

si

lit, avend deja beratul

§i stand chiar intre ArmanT, la Cru-

sovo,

- Antim putea, mai

cat altul, sii fie aprobat de Poarta

contra luI Patriarchia putea sa ridice

eele maI Rutin serioase obiectiunt.

Dupd ce &Iasi persoana de ales, A-

la Con-

postol Margarit se intoarse

stantinopole, spre a vedea cum va fi

primitd alegerea

feet va avea faptul implinit.

lui Antim

i

ce e-

Atunci interveni, insa, guvernul Ro-

www.digibuc.ro

;

S.

39

mâniei

si,

prin actiunea luT, strich

a Anna-

toatä lucrarea de Liana aci

nilor.

_

.

.

-

at

*

s

Care era rolul rfatural si rational al

guvernului RomAniet in aceastil ces-

Wats- cele-lalte ces-

tiuni carl intereseazA pe Rom Anil din

tiune, ca si

Turcia ?

in

Geeace guvernul terii noastre are

de fAcut In tot-deauna, e sd convinga

pe Poart

cá zace in interesul el sk

ajute pe ArmAni, ca pe niste supusl

al et credinciosi,

susi

st

*i tot odata el in-

se fereasch de imixtiuni di-

recte, si cari ar putea fl suspecte, in

afacerile Itiuntrice ale Turciei, nude,

lard indoialA, nu nol, ci Sultanul este

stapan. Printr'o asemenea atitudine

guvernul Româniel putuse inspira, In

trecut,

tara noastrA

incredere Turciei

si

si fata, de

fatA de consAngenil

-

nostri din ImperiU.

Positia StatuluT nostru fat5. de Im-

periul Otoman este acea a unei

amicale. DecT,

tOrt

e datoria noastrA sã

ti

0-- 'a

convingem pe consAngenil nostri a nu se del:arta' de Turci, a le

li se arAta fideli, a nu se pune, cum

fac alte

tate cu Imperiul turcesc. Negresit deci

popoare, pe Tarim de ostili-

sfaturile

sale,

guver-

cd,

dacd, prin

nul RomAniet trebue sA convinga pe

www.digibuc.ro

40

Romanii din Turcia a se feri do acte

ce ar

mai putin el are caderea de a-i

pinge la asemenea acte. Ar fi un act

fi

suspecte acesteia, cu atat

im-

cu totul nepatriotic §i neleal.

Ce.a facut guvernul conservator al

llomaniei ?

In mai multe rinduri,

-

in timpul

tractativelor lor cu Poarta, Armanii,

Apostol Margdrit, delegatii poporului

macedo roman, avusesera ocasimea

sa cunoasca punctul de- vedere

al

Portil In cestiunea Episcopatului ar-

manesc.

Favorabila

Crearii

Episcopatului,

Sublima Poarta punea o conditiune

esen [laid :

ea

eful religios al Armdni-

bor sit fie supus otoman, raia.

Inca din Ianuarie 1891, Marele Vi-

zir se exprimase categoric In aceasta

privinta : Poarta admitea ca Romania

macedoneni sa aiba Episcopat roman,

. dar

eful religios al Valachilor trebuia

sa fie raia Mai tarziti apol, in 4894, cand gu-

vernul Romaniei luase alt punct de

vedere, Ministrul törii la

Constanti-

nopole spunea acela§i lucru, cà, dupe

toate indicatiunile ce avea, nu putea

sa_

creada ca Poarta

i Palatul ar pri-

sa fie

mi ca Episcopul

trimis din altd tara, chiar daca el ar

Armanilor

avea de gaud sa devind pe urma su-

pus turcesc.

www.digibuc.ro

-

Awl

_

41_

Dorinta Turcilar era naturald.

El

nu

voiaii

si admità

o imixtiune

straind In afacerile supu0or lor. Ro-

mania,

tara prietina, trebuia sa ac-

cepte acest punct de vedere, mai a-

les ca Armand sunt §i trebuesc sa

fie, chiar In interesul propa*iril

lor

nationale, supu§i Melt a Sultanulul !

Dintru inceput, insa, guvernul con-

servator al Romaniei,

cuno§tea, ba poate tocmal pen tru Ca

cu toate Ca

cuno§tea conditiunea esentiala pusa

de Poartil.

a adoptat un punct de

vedere cu totul opus. Inchipuinduif

par'ca ca nu

In

un

mani.

Turcii, ci el

e stapan

tara turceasca,

§ef religios

a vrut sa impue

ne-raia pentru Ar -

Dupa ce mai incercase i In alto rin-

dui% lard resultat, sa semene aseme-

nea idei intre Armani in§i§l, cand a veclut, in 1893, ca Apostol Niagara

gase§te un archiereil raia, care ac-

cepta sa fie ales *ef religios al Ma-

cedo-Romanilor, guvernul conserva-

tor din 13ucureti a facut toate putin-

cioasele spre a impedica aceasta a-

legere.

Mal intaia a declarat cit nu-I place

opri facerea

candidatul §i, pentru a

alegerii, a suscitat, una dupd alta, o

serie intreaga de candidaturl ale sale,

toate imposibile

i par'ca intr'adins

.

alese ca sa fie inacceptabile.

www.digibuc.ro

-

,

42

A propus Armanilor sa aleaga pe

Popescu, apoi pe ar-.

pe ar-

Dosofteiti,

pe urine

preotul Simeon

chiereul

chiereul Meletie, tus trei oameni din

Romania, ceea-ce stia bine Ca Poarta

nu vrea

Emir aceste candidaturT, in aseme-

i avea dreptul sa nu vrea.

Poarta s'ar fi invoit,

naturalisa-

Dupa le-

nea imprejurdri, serioase?

Chiar dace.

ca acei candidatt

sa capete, dupa alegere,

rea in Turcia, nici acedsta nu era cu

ceea-ce nu voia,

putintft

sa se faca inflate.

gile otomane, cine-va trebue st fi lo-

cult mai inlaid

5 ani In lmperiii pen-

tru a II naturalisat ea supus otoman.

De 'altd parte, venind de la noi, in-

lard indoialã,

conflicte urite

i biserica noastra

vestiti cu darul archieriei de Episco-

pii nostri, acei candidati erart sa pro-

voace.

Intre Patriarchie

aUtocefald, pentru ingerinta. in Jocali-

tati strain& de dinsa,

precum

i

o-

puneri temeinice din partea

Chia.

opuneri pe cari

rioase

Patriar-

insasi Poarta

ar fi Irebuit.s6 le recunoasca . de se-

i cart nu awed ratiune de a

se manifesta contra

until

candidat

sfintit archiereti

Episcop de insusl

Patriarchul de Constantinopole, pre

cum era Antim.

Nu numai Romanii macedoneni, ci

&tit s'aii

aflat, la un moment dat,

biserica.

si

in ne.cesitate de a-0 crea

www.digibuc.ro

43

,

.

proprie nationala.

Bucovina,

nicI Cel

s'ad

Niel Romani! din

din Ungaria nu

gandit, insa, la un sef religios

luat din tam noastra, Ci rad ales din-

tre ai bor. BulgariT Insist, cand ad creat

Exarchatul lor, nu ad adus ca sef reli-

gios un prelat strain, din Rusia de-o

pilda, ci at luat un archiered

d'al

lor,

sfintit archiered de insusi Patriarchul,

desi si lor Ii

un strain.

s'a

dat povata sa

ia

Poarta n'a admis nici a-

tuna nici mal (areal,

o asemenea

imixtiune straina, si a avut dreptate.

Odata acele treI candidaturi porne-

nite inlaturate prin chiar forta !neat-

guvernul Rornaniei gasi insa o

a patra, si mat imposibila. Conserva-

toriI propusera pe preotul loan Gheor-

ghiade Murnu, Annan de origine, dar

preot la biserica greceasca din Bu-

dapesta

i ne raia turcesc.

Cu acest candidat, incurctiturile e -

rad si mal marl. Preotul Martin este

casátor.it si are copiI. El ar fi trebuit

deci sa divorteze. Un mare scandal

bisericesc, sub ale caruia auspicii era

st se inaugureze Episcopatul anna-

nese ! Pe Lima, el n'avea darul

este sigur ca Patriarchia

nu i l'ar fi dat. Insa In Bucuresti se

chieriel si

ar-

ocupad, in toga seriositatea,

vortul luI ;

de di-

cel putin asa spunead.

Ori cum, gratie acestor candidaturi,

aproape peste

lucrurile se traganira

www.digibuc.ro

44

un an, pand in 1894. Cu toate ca nu

candidat, guvernul

conservator stdruia insd mai departe

pe land ArmanT ca sa a§tepte

nu aleagd pe Antim. Ear in timpul a-

mai suscita aft

§i sa

cesta, o lucrare de intrigi bine eon-

duse §i tesute cu dibacie aduse

crurile pand

a cestiunif.

in cestiunea Episcopatulul ;

lu-

la completa infundare

Apostol Mhrgdrit stäruia mai mult

in ton-

in-

tra lui §i a celor ce-1 sustin se

, cepe lucrarea de intriga. Mai intaiii

in sinul delegatiunii Armanilor de la

Constantinopole, apol

In Macedonia

chiar, prin oameni pe earl pand aci §i

conservatoril ii reprobail, cum §i prin

Ministrul nostru din Constantinopole §i

prin Consulii din Salonic

i Bitolia, se

produc desbindri de cele mai urite ;

§i dupd ce,

Al. Lahovari insu§i nume*te pe Mar-

chiar in 1894,

Ministrul

erile

garit

locuite de Romdnh ,

einitiatorul mivccirii in

:

acela§1 Ministru,

in

tara

lui,

Ora, forma-

ca §i cum ar fi lucrat

provoacd, prin agentii

rea unor eforii fictive §i contraril le-

gilor turce*ti, pune pe acele eforii in

lupta cu Margarit, distrage cu desh-

vir*ire atentia Armanilor de la lupta

lor cea mare §i o indrepteazd asupra

unor meschine §i istovitoare lupte in-

terne, cari nu puteail de cat sa urn-

pie de fericire inimile Grecilor.

www.digibuc.ro

,

.

-

-

45

In aceste imprejurari, faptul impli-

nit nu se mai putea indeplini. Catre

mijlocul anului 1894, cestiunea Epis-

copatului armanesc re'mane locului,

cad ArmaniT nu pot presinta

Portei

un candidat raia, dupa cum era in

dreptul el sa ceara Poarta.

Patriarchia

i Fanarul biruesc in-

taia batalie serioasd.

*

Este evident, din faptele irecusabile

ca in purtarea gayer-

nuluI roman sta causa ca nu s'a pu-

ce am aretat,

tut dobandi Inca din 1893 principiul

Episcopatulul armanesc. Opunerea in-

daratnica a conservatorilor la alege-

rea lui Antim a zadarnicit totul.

De unde a venit aceasta opunere?

Numal dou6 explicatiuni i se pot da :

nepriceperea saLt reaua vointa.

Nepriceperea este, frisk

aid,

o ex-

ti

plicatie neindestulatoare. Poarta

precisase

prea apasat punctul el de

si

inlatura acel

vedere, pentru ca sa nu observe

un agramat ca, dacä se

punct de vedere, se inlatura ins4i

realisarea scopului urmarit. Reaua vointa, redua credinta, reies dare din purtarea conservatorilor. Ei

tiaü ce fac, dar nu voiail ca Arma-

nil sa capete, in lupta cu Fanarul, o

arma a§a de puternitä precum e

E-

piscopatul national, care singur le va

www.digibuc.ro

46

permite sa se organiseze ca natiune,

cu comunitap,

rici, etc.

eforil,

*coale,

bise-

ast-

Este grea acusatia ce aducem

fel

conservatorilor, dar e meritata.

explica

alt-fel

candidatu-

el,

de cat

Cum s'ar

rile ciudate suscitate de

prin scopul

real,

de§i nemartuyisit,

de a face sa cada toad lucrarea Ar-

manilor ? El

tiaiI bine ch acele can-

didaturi

erail neacceptabile

i

ca

§i

a-

bi-

veail sa creeze chiar Statulul

sericit

noastre autocefale

curioasa fata de Imperiul

et *bail ea ast fel Statul

si

o positie

turcesc ;

biserica

noastra luau infatisarea de a cauta

sd se amestece, direct si

in scopurt

rele, in afacerile Turciel §i ale supu-

Vor Sultahului. De ce totql ? 'formal pentru ca

le

suscitati

snail

cft

ast fel vor face pe Romanil macedo-

neni suspectl Portii, pe drept banui.

toare Etta de asemenea procedürl.

In

era,

sinul

insa.

guvernului

conservator-

a-

Alex.

idea

un curent puternic,

grecestl.

D-nii

acelui

de

loc

cu