Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ANGINA STABILA
Plan de discutie
1. Delimitare termeni forme de angina pectorala 2. Baze fiziopatologice in evaluarea pacientului cu AP 3. Clinica 4. Investigatii
De diagnostic De stratificare a riscului
DEFINITII
Boala cardiaca ischemica (BCI) Angina pectorala
Stabila (de efort) Instabila
Tulburare miocardica datorata unui dezechilibru intre fluxul sangvin coronarian (OFERTA ) si necesitatile miocardice (CERERE ).
Angina pectorala este provocata de stenoze coronariene de >75% care arata astfel:
rezistena coronar
Durata diastolei
Autoreglare
Balana aport/MVO2
presiune arterial diastolic
presiune diastolic i-ventricular
Presiunea de perfuzie
flux coronarian
presiune i-ventricular
capacitate transport O2
AV
volum ventricular
ofert
cerere
contractilitate
Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti
Cascada ischemic
Alterarea metabolismului local Alterarea funciei diastolice
Durata efortului
Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti
Tulburari metabolice
A) Metabolism aerob metabolism anaerob:
productie mai mare de: - Lactat - H+ - Acidoza B) necesarul energetic al miocitului consum crescut de CK +ATP
Acumulare intracelulara de Ca
A. Edem al miocitului cu supraincarcare de Ca Modificari de relaxare si contractie B. Modificari ale potentialului de membrana - modificari ale fazei terminale - aritmii
Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti
Angina stabila
Stenoze critice (>70%) din lumenul arterei Placa este stabila
Angina instabila
Stenoza poate sa nu fie critica Placa este instabila = sindrom coronarian acut Substrat patogenic: ruptura sau fisura placii de aterom cu tromboza consecutiva
Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti
Sindromul X coronarian
Definitie: prezenta ischemiei la ECG de repaus sau la probe de stress, cu coronare epicardice normale angiografic
In absenta diabetului zaharat!
DUREREA
Localizare Iradiere Caractere Durata si intensitate Conditii de aparitie Conditii de disparitie Echivalente ale durerii
Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti
ANGINA STABILA
Durerea apare sporadic, tranzitor, precipitata de efort sau alte situatii care cresc consumul miocardic de oxigen Durerea dureaza mai putin de 15 minute si cedeaza la 1-2 minute dupa administrarea de nitroglicerina, sau spontan prin repaus
Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti
ANGINA INSTABILA
Angina de repaus/ de decubit Angina nocturna Angina de efort agravata/ crescendo Angina de novo Angina precoce post-infarct Angina Prinzmetal/ varianta
Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti
EXAMEN OBIECTIV
Frecvent negativ in afara crizelor Inspectie
Semne ale factorilor de risc asociati Claudicatie intermitenta
Palpare si percutie
Artere periferice ingrosate Marirea ariei matitatii cardiace
Auscultatie
Sufluri arteriale
Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti
EXAMEN OBIECTIV
In timpul atacului pot aparea
Usoara tahicardie Usoara crestere sau scadere a TA Miscari paradoxale ale apexului Murmur mezo sau telesistolic datorat posibilei disfunctii a muschilor papilari in urma ischemiei IVS sau IM tranzitorii
Miocard hibernant
Hipofunctie miocardica aparuta ca urmare a reducerii cronice a fluxului coronar in teritoriul respectiv Este reversibila/partial reversibila in momentul in care relatia oferta-cerere de O2 se modifica favorabil Procesul de recuperare este de obicei lung (sapt.-luni - ani) si apare dupa revascularizare! Apare in : AP stabila AI cardiomiopatie ischemica
Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti
MIOCARDUL HIBERNANT
Definitie-surogat: Miocardul hibernant este miocardul viabil disfunctional la nivelul caruia rezerva de flux coronarian alterata duce la ischemie inductibila.
Underwood SR, Bax JJ, vom Dahl J et al, Eur Heart J 2004;25:815-836 Study Group of the European Society of Cardiology
Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti
Miocard siderat
Disfunctie ventriculara tranzitorie postischemica , in absenta unor modificari morfopatologice ireversibile, cu flux coronarian normal. Apare imediat dupa un episod ischemic, dupa angioplastie coronara, IMA incipiente intrerupte printr-o tromboliza eficienta Se recupereaza spontan in timp scurt (zile, cel mult saptamani)
Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti
Cu supradenivelare de ST
Angina instabila
Forme clinice
Dureroase:
Acute: AI IMA Cronice: Angina pectorala stabila
Nedureroase:
tulburari de ritm si de conducere MSC ischemie silentioasa IC ischemica/ CMD ischemica IM ischemica
TIPURI DE ANGINA
Clasificarea canadiana CCS (corespunde claselor
NYHA)
Clasa I: angina pectorala la efort intens, rapid, prelungit Clasa II: angina la efort mediu, care limiteaza usor activitatea pacientului Clasa III: angina la activitati uzuale, eforturi mici Clasa IV: angina pectorala in repaus
TIPURI DE ANGINA
Clasificarea Braunwald (numai pentru angina instabila)
Clasa I: angina de efort severa, crescendo sau de novo Clasa II: angina de repaus subacuta, cu lipsa durerii in ultimele 48 de ore Clasa III: angina de repaus acuta, cu durere in ultimele 48 de ore Clasa IV: angina precoce postinfarct
Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti
Angina instabil
(Braunwald)
Circumstane clinice
A
Severitate
B
Apare n absena condiiilor extracardiace
C
Apare la mai puin de 2 sptmni de la IMA
I
De novo/agravat (fr dureri de repaus) IA IB IC
II
De repaus dar nu i n ultimele 48 ore III De repaus n ultimele 48 de ore IIA IIB IIC
IIIA
IIIB
IIIC
INVESTIGATII PARACLINICE
ECG (in repaus, in durere, de efort, Holter) Metode imagistice
Explorari imagistice non-invazive:
Ecocardiografie Scintigrama de perfuzie miocardica (SPECT MPI) Tomografie cu emisie de pozitroni (PET) EBCT RMN
Explorari invazive
Coronarografie
ECG DE REPAUS
Normal in aproximativ 50% din cazuri Modificari specifice
Unda T pozitiva sau negativa, ascutita si simetrica Segment ST supra sau subdenivelat cu mai mult de 1mm in minim doua derivatii contigue ST supradenivelat cu concavitatea in sus, cu inglobarea undei T Sechele de infarct
Modificari nespecifice
BRS sau BRD major sau minor HVS cu modificari de faza terminala Unda T aplatizata
Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti
ECG DE EFORT
Testul poate fi
Maximal (frecventa cardiaca tinta 220-varsta) Submaximal (frecventa cardiaca tinta 85% din cea maximala)
Se monitorizeaza
Simptomele (durerea anginoasa) Tensiunea arteriala (! la tensiuni < 150mmHg) ECG inainte, in timpul si dupa efort
ECG DE EFORT
CONTRAINDICATII
BRS major (nu permite interpretarea ECG) HTA cu valori mari, necontrolate IVS manifesta Angina pectorala instabila (activa) Boli pulmonare obstructive Arteriopatie obliteranta importanta cu claudicatie intermitenta
Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti
ECG DE EFORT
Oprirea testului de efort:
atingerea frecventei tinta
durere anginoasa tipica sau atipica hipotensiune arteriala (! <80 mmHg) hipertensiune arteriala (! >250 mmHg) modificari de ST semnificative specifice aritmii cardiace semnificative BAV sau blocuri intraventriculare nou aparute semne de IVS sau insuficienta circulatorie periferica cererea expresa a pacientului
ECG DE EFORT
Modificari caracteristice
Subdenivelare ST > 1mm si mai lunga de 0.08 s, orizontala sau descendenta (unda patrata sau platou)
Modificari necaracteristice
ST ascendent sau intermediar Anomalii de unda T Tulburari de conducere Aritmii ventriculare Subdenivelare punct J cu ST ascendent
Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti
ECG DE EFORT
Frecvent fals pozitiv la
Femei in premenopauza, fara factori de risc Medicamente cardioactive (digitala, chinidina) Tulburari de conducere intraventriculare Anomalii de ST si T prezente in repaus Hipertrofie miocardica Niveluri anormale de K in sange
ECOCARDIOGRAFIE
Efectuata in repaus sau in conditii de stress Importanta pentru evidentierea eventualelor tulburari de cinetica determinate de ischemie Provocarea se poate face cu
Dipiridamol fenomen de furt Dobutamina produce tahicardie
Variante invazive
Ecocardiografie intracoronariana (IVUS)
EXPLORARI IZOTOPICE
Scintigrama de perfuzie de stress (SPECT MPI)
se folosesc Tl201 sau Tc99m
RMN cardiac
Fara contrast
Hiperaccentuare cu Gd
CORONAROGRAFIA
Metoda invaziva de cateterism cardiac selectiv Da informatii doar anatomice, nu si functionale Indicatii
AP tipica din anamneza sau ECG de repaus ECG de efort sau Holter pozitiv Echo sau Explorari radioizotopice sugestive pentru ischemie (chiar cu ECG de efort neconcludent) Pacienti internati frecvent cu suspiciune de IMA dar fara diagnostic sigur Candidati la chirurgie cardiaca (inclusiv valvularii) Stenoza aortica sau cardiomiopatie hipertrofica cu angina pentru determinarea cauzei anginei
Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti
PROBE DE LABORATOR
Enzime de necroza miocardica (CK,
CKMB, TGO/TGP, LDH)
RADIOGRAFIE TORACICA
Marire cardiaca Anevrism ventricular Semne de insuficienta cardiaca
Dilatare cardiaca Staza pulmonara
Accentuare desen pulmonar Dilatarea vaselor Cresterea presiunii capilare (edem interstitial pana la EPA)
Revarsate pleurale
Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti
Diagnostic diferential
Afectiuni digestive
Esofagiene Gastroduodenale Colica biliara, colecistita Pancreatita
Afectiuni respiratorii
Pleurita Mediastinite Pneumotorax TEP
Conditii psihogene
Stare anxioasa Nevroze obsesive Hiperventilatie Atacuri de panica
Afectiuni CV
Stenoza aortica Cardiomiopatie hipertrofica Anevrism aortic Sindromul X-coronarian
5.Stabilirea patternului de angina care trebuie tratat (deficit de O2/stress cu vasoconstrictie/angina nocturna)
Obiectivele tratamentului
scaderea mortalitatii
prevenirea complicatiilor cresterea calitatii si duratei vietii prin:
Trat. factorilor de risc ai aterosclerozei ameliorarea ischemiei Preventia trombozei pe placa de aterom Revascularizare pentru preventia IM/IC ischemice
Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti
MASURI GENERALE
1.Identificarea si tratarea factorilor de risc:
incetarea obligatorie a fumatului tratarea DZ si a HTA ameliorarea dezechilibrelor lipidice 2.Corectarea factorilor agravanti: obezitate importanta insuficienta circulatorie congestiva anemie hipertiroidism 3.Incurajarea si educarea pacientului
Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti
Tratamentul farmacologic:
Medicatie antiischemica: asigura evitarea dezechilibrului intre cererea si oferta de O2 la nivelul miocardului Medicatie patogenica: are efect antiagregant si anticoagulant
Medicatia antiischemica:
Cuprinde 3 clase de medicamente cu actiuni diferite: 1. Nitrati 2. -blocante 3. Blocante de Ca++
Nitratii
Sunt coronarodilatatoare atat pe vasele sanatoase cat si pe cele aterosclerotice Scad presarcina prin venodilatatie periferica Amelioreaza perfuzia subendocardica in miocardul hipertrofiat Stimuleaza dezvoltarea circulatiei colaterale
Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti
la nevoie
NTG unguent 2 %
0.5-2 mg.
Nitro-Mack (retard)
5 mg./cp.
0.1-0.4 mg./h
20-40-60 mg./cp.
-blocantele
Constituie prima linie de tratament in AP de
efort stabila; toate au proprietati
antianginoase
Agentii 1-selectivi agraveaza mai putin
Agenti neselectivi
NEBIVOLOL (! Cu NO) PINDOLOL * PROPRANOLOL PROPRANOLOL cu actiune prelungita TIMOLOL * Are si act. agonista
Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti
5-10 mg./cp. 5-30 mg./cp. 20120mg./ zi 20-60 mg./cp. 80240mg./zi 80-160 mg./cp. 80160mg./ zi 5-15 mg./cp. 10 30 mg. /zi
Agenti 1-selectivi
ACEBUTOLOL* ATENOLOL 200-600mg./cp. 4001200mg/zi 25-100 mg./cp. 100400mg/zi 10-20 mg./cp. 40 80mg/zi 25-100 mg./cp. 100 200mg/zi 50-100 mg./cp. 200400mg/zi
Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti
BETAXOLOL
METOPROLOL METOPROLOL cu actiune prelungita * Are si act. -agonista
Contraindicatii:
! Angina vasospastica (agraveaza spasmul coronarian) ICC BAV Bronhospasm Diabet fragil
Efecte secundare:
Fatigabilitate Bronhospasm Deprimarea fct. VS Impotenta Depresie Mascarea hipoglicemiei la diabetici
Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti
Blocantele de calciu
Scad frecventa, durata si intensitatea acceselor anginoase Cresc pragul ischemic Realizeaza liza spasmului coronarian Indicate de electie in angina Prinzmetal De evitat asocierea Verapamilului cu blocante sau Disopyramide.. Antiaritmic de clasa IA
Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti
DILTIAZEM
DILTIAZEM sr.
NICARDIPINA
Molsidomina:
Actioneaza prin eliberare de NO ca si NTG, dar nu da toleranta Constituie terapie de rezerva Doza zilnica: 2-8 mg.
Preductal (trimetazidina):
Amelioreaza metabolismul celular Efect aditiv in asociere cu -blocante
Ivabradina: Actioneaza prin blocarea If de la nivelul NSA Efect bradicardizant, fara a afecta conducerea AV Creste toleranta la efort si timpul pana la aparitia ischemiei in timpul efortului Doza zilnica: 10-15 mg. Nicorandil Deschide canalele de K ATP senzitive. Produce vasodilatie coronariana Efect antianginos + reducere a evenimentelor coronariene acute la pacientii cu angina stabila. Doza zilnica: 20-40 mg.
Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti
Tratament hipolipemiant
1.fibratii
- Controleaza hipertrigliceridemiile - Cresc HDL-C
ANTIAGREGANTELE PLACHETARE
ASPIRINA- 75-325 mg/zi
Tratament invaziv
Revascularizarea miocardica electiva
1.interventional prin angioplastie coronariana percutana cu/fara stent (PTCA) 2.chirurgical prin by-pass Ao-C (CABG)
PTCA cu stent
CABG
Caz 1
Femeie 52 ani, durere toracica tipica debutata de 3 luni Fumatoare, dislipidemica, hipertensiva Test ECG de efort
Repaus
Efort
Concludent
ECG de repaus
Negativ Neconcludent
ERI Echo
Pozitiv
Fara AP AP indusa
BCI improbabila
AC nenecesara
BCI posibila
AC ca urmatorul pas