Apa este un lichid inodor, insipid i incolor, de cele mai multe ori, sau uor albstrui sau chiar

verzui n straturi groase. Apa este o substan absolut indispensabil vieii, indiferent de forma acesteia, fiind unul dintre cei mai universali solveni. Apa este un compus chimic al hidrogenului i al oxigenului, avnd formula chimic brut H ! "vedei Ap "molecul##. Apa este una din substanele cele mai rspndite pe planeta $mnt, formnd unul din nveliurile acesteia, hidrosfera. %oate formele de via cunoscute depind de ap. Apa este o parte vital n multe din proceselemetabolismului din interiorul organismului. &antiti semnificative de ap sunt utilizate de organism n digestia hranei. "'ot( unele bacteriii semine de plante pot intra ntr)o stare criptobiotic pentru o perioad nedeterminat, atunci cnd sunt deshidratate, ca apoi s revin la via cnd rea*ung ntr)un mediu umed.# !ceanul planetar este sistemul interconectat al apelor oceanice "saumarine# ale $mntului i cuprinde cea mai mare parte a hidrosferei, care acoper aproape +,- din suprafaa $mntului, cu un volum total de ,,.. cubi. 0olurile pe care le are apa pentru mediul construit se raporteaza la rolul ei fata de omenire, de fiecare individ in parte. Apa este primordiala in dezvoltarea si mentinerea vietii pe aceasta planeta i mai ales pentru viata umana. 1e mii de ani oamenii au incercat sa se stabileasca in apropierea unor surse de apa, oceane, marii, rauri, lacuri sau izvoare. 2i astfel a inceput cresterea si dezvoltarea asezarilor umane. Aceasta dezvoltare si dispunere a counitatilor umane s)a raportat intotdeauna la forma pe care apa o avea in acel loc. $rimele dezvoltari tehnologice cu referire la apa sunt cele folosite din cele mai vechi timpuri in scopul irigarilor de culturi agricole. %oata omenirea era in cautarea surselor de apa, dar exista zone pe aceasta planeta unde apa era in exces, dar nu neaparat in sensul bun si aici din rolul apei in forma arhitecturala au luat nastere locuintele lacustre, primele datari a unei astfel de constructii dateaza din neolitic. ! data cu dezvoltarile tehnologice, in ziua de azi locuirea pe apa a devenit un moft, exeplu dat de cladirile pe apa si insulele artificiale din tarile arabe, fortele apei au miliarde /m

inceput sa aiba un impact cat mai mare asupra formei arhitecturale. Aceste forte intrand in calculul de rezistenta a cladirilor. 1ar daca luam in calcul schimbarile climatice si cresterea nivelului oceanului planetar acest tip de constructie va deveni din ce in ce mai cautat. ! retrospectiva istorica asupra rolul apei in arhitectura este folositoare pentru intelegerea importantei pe care aceasta a avut)o pentru omenire din cele mai vechi timpuri, si cum oamenii au inteles)o si s)au dezvoltat cu a*utorul ei. 3storia gospodririi apelor nu este nimic mai puin dect istoria omenirii n ncercrile sale de a prelungi o via i, ori de cte ori este posibil, satisface dorintele sale. Apa pentru omenire nu a fost doar o substan care a susinut via. A fost mai presus de toate ingredientele elementare prin modul n care oamenii oamenii au reusit cu a*utorul apei sa)si exprime sentimente, ganduri, emotii. 1e milioane de ani, vntori i culegtori au depins de plante slbatice i animalele de precipitaii, care n mod semnificativ difereau de la un loc la altul, dar care n general insuficiente pentru a asigura hrana pentru populatii mari, dense, stabilite. 4n urm cu aproximativ ,5.555 de ani, structura i dinamica societilor umane s)au transformat radical datorit dezvoltrii produciei de alimente n habitatele din ntreaga lume. 1e atunci, relaiile reciproce dintre alimentarea cu ap, teren arabil, producia de alimente i organizare social au dus la transformri semnificative n configuraiile i dinamici structurale a societilor umane. 4n general, administrarea apei att la nivel local i regional, a plecat ntr)o serie de transformri istorice evolutive. ! data cu cresterea populatiei dintr)o anumita colectivitate nevoia tot mai mare de hrana cultivata a crescut, si acest lucru a dus la dezvoltari tehnologice in vederea aducerii apei pe culturi. 3n aceste transformri sunt incluse invenile i utilizarea larg a irigarii i metodele de drena*, dispozitive de ridicare a apei, tehnologii pe distane lungi de transport pe ap i faciliti de depozitare. &ele mai vechi sisteme de irigare artificiala au aparut pe malul 'ilului si 6ufratului. 0olul cel mai mare pe care apa l)a avut in arhitectura este influenta acesteia asufra formei arhitecturale ale asezarilor. 1e ce este atat de importanta locuirea cat mai aproape de apa7 0aspunsul sta in nevoia de locuinte cu grad ridicat al calitatii, orientarea actuala a arhitecturii

catre susteinabilitate,refolosirea fostelor zone portuare, adesea aflate in centrele oraselor,motive ecologice, topirea continua a calotei de gheata face ca intr)un viitor apropiat o astfel de locuire sa devina singura alternativa, identitatea locurilor in care traim, stabilitatea care da sens si relief diferitelor experiente ale fiecarei generatii. 81ar asimilarea naturii cu acvaticul poate fi fructificata nu numai in interpretarea practicii peisagistice imediate. 6a explica, in acelasi timp, una dintre dimensiunile caracteristice ale sentimentului european al naturii( antropomorfismul. Apa este, prin definitie, amorfa. $rin urmare, ea este oricand gata sa preia forma unui recipient. 9a fel, pentru multi artisti, 8natura: pare sa se contamineze de forma unor 8stari sufletesti: straine obiectivitatii sale. 6a devine 8vesela: sau 8trista:,:zbuciumata: sau 8euforica:, 8nesimtitoare8 sau 8alintatoare:, dupa cum constiinta pe care ea o umple are unul sau altul dintre aceste atribute. 2)ar putea spune ca in 6uropa natura e, in mult mai mare masura decat in !rient, 8poluata: de problematica umana. 'u o intelegem decat ca pe o replica a propriilor noastre , afecte.: Apa a atras a;ezarea comunit<ilor umane, oferind cadrul propice locuirii ;i facilit<i pentru o serie de func<iuni( consum alimentar, de irigare ;i fertilizare, aparare, comer<, circula<ie=comunicare, pentru profesiuni legate de ap, exploatare energetic, de purificare, de deversare de;euri sau simbolic. 3n functie de forma apei in zona, nucleul istoric urban s)a dezvoltat si localizat diferit, pe o insula creata de bratele unui ru, n lac sau mare, pe o insula alungita incon*urata pe trei parti de apa, ntre un ru si afluentul sau la gura de varsare a rului ntr)alt rau sau mare.

3ar in fuctie daca la conditile impuse de apa mai adaugam si relieful, tipul de organizare al unui oras era pe o colin lng ru=lac sau pe terase nalte ale vii
1

Plesu, Andrei, Pitoresc si melancolie: o analiza a sentimentului naturii in cultura europeana , Editura Humanitas, Bucuresti 2003, p. 30.

rului, la intersecia unei ape cu rute comerciale importante, ntr)o vale, cel mai des pe terasa *oas a rului sau locaii mixte.

$ozi<ia

fa<

de

ap

condi<ioneaz

dispunerea

;i

forma

tramei stradale, care poate fi impr<it n( tram longitudinal "strzile principale sunt orientate paralel apa#, tram n pieptene "tipica pentru ora;ele fluviale cu port=ora;e port > datorit deschiderii la ap, acest tip de organizare furnizeaz accese multiple spre cheiul portului#, tram axial "tipic pentru ora;ele situate pe intersec<ia unui drum important cu apa> se disting printr)o strad principal ce duce spre pod, perpendicular pe ap, celelalte strzi formnd un sistem ortogonal suprapus acestei direc<ii ma*ore# sau tram peisagistic "specific ora;elelor cu o topografie extrem de dificil care a generat o form unic, cu expresie plastic individuala n care apa e parte integrant#. 0elatia apa)asezare in decursul istoriei diferea de la o situatie la alta. $ozi<ionarea lng ap, cutarea de mi*loace pentru locuirea ;i exploatarea malului ;i ;i progresul tehnologic. 4n modelul 8ora;ului ? port universal: dezvoltat de @ird ",AB.#, apare prezentat evolu<ia infrastructurii portuare ;i a rela<iei ora;)port in timp, teorie aplicabil ;i n cazul ora;elor care nu au port, dar care folosesc malurile rului pentru dezvoltarea industriei. 1e)a lungul istoriei, locuirea pe ap a simbolizat visul de a locui ntr)o relaie de simbioz cu natura, mult mai aproape dect ar fi vreodat posibil, pe uscat. 1in punct de vedere istoric, vastitatea oceanului a fost o surs de fascinaie pentru muli, printre altele, dorina de a tri viaa n conformitate cu natura i constelaii cosmice. msurile de protec<ie fa< de aceasta au constituit o provocare care a stimulat imagina<ia

$oate c cel mai vechi exemplu de acest fantezie este insula legendara a Atlantisului. Atlantis este important, deoarece acesta este probabil cel mai faimos exemplu de utopie a apei. .

Viziunea Atlantisului dupa descrierile lui Platon Apa nu este doar un plus funcional in arhitectura si design, este o parte integrant a acesteia n ambele sisteme religioase i laice ) modelarea estetica peisa*e i de via n structuri. Apa a fost n special folosita foarte mult in arhitectura islamica n !rientul Ci*lociu.

Ap nu joac acelai rol esenial n arhitectura european tradiional aa cum se ntmpl n arhitectura islamica. Coranul spune c "Orice lucru viu este format din apa", i proeminena acestui gnd este vizi ila n utilizarea apei in arhitectura !slamica. "olul jucat de apa in arhitectura islamica este la fel de sim olic ca este practic. Apa este folosita nu numai ntr#o manier pur utilitarista$ la urma urmei, aceasta este sursa de via i poart astfel un sim ol important # nu numai pentru !slam, dar, de asemenea, pentru multe culturi, care se asociaz cu via, purificarea i de dura ilitatea. Apa joac un rol deose it de central n proiectarea iranian$ 1%%% ani nainte de inventarea primei pompe de ap,acestia erau e&perii agricoli si detineau legi hidraulice. 'n sistem de management al apei, (anatul avea rolul de aprovizionare cu ap i de irigare a terenurilor aride, izolate. Aceasta se prezint su forma unei serii de puuri de adncime conectate prin tuneluri care transport ap pe distane lungi.

Qanat pentru irigarea terenurilor Apa n grdinile persane avea o semnificaie deosebit de simbolica, dar, de asemenea, a*uta la racirea. Cai mult dect att, muzicalitatea ei senin eclipseaza orice sunet agresiv al oraului din apropiere.Drdin persan, reprezint paradisul pe pmnt, este mprit n patru seciuni de ci navigabile. 1e fapt, cuvntul EparadisE n limba englez vine de la vechiul cuvnt persan pairidaFza, care se refer la o grdin cu perei. 4n aceste grdini, apa este folosit pentru a crea efecte diferite. 1in punct de vedere estetic, se pune accentul foarte mult axelor vizuale i reflexia formei arhitecturale deosebita a cladirilor din *ur ) multiplicand nesfrit grandoarea lor maiestuosa @3@93!D0AG36 A Study on the Sustainable Features of Realized and Planned Floating Buildings,&hang)Ho Coon, 1epartment of Architecture and @uilding 6ngineering,

Hunsan 'ational IniversitJ, Hunsan K+.)+5,, 0epublic. of Horea, Lournal of 'avigation and $ort 0esearch 3nternational 6dition, Mol..B, 'o. pp. ,,. , ,, 5, rasul in istoria !uropei, @enevolo, 9eonardo, 6ditura $olirom, 3asi 55. "aterfront Retreats #arper $esign%&anizares, Ana D 55. &ities in 'ransition, 5,5 $ublishers, rotterdam 55, "ater #istory for ur 'imes, Ge/ri Hassan, $ublished bJ the Inited 'ations 6ducational, 2cientific and &ultural !rganization +, place GontenoJ, +K.K $aris 5+ 2$, Grance

%ermenul EANuatectureE se refer la arhitectura asociat cu elementul de ap. 6a implic o contientizare a calitilor arhitectonice pe care apa poate oferi, precum, o apreciere a elementului apa n context su. ANuatecture se poate referi la proiecte care n prezent sunt n faza conceptual, "cum ar fi Coscheea $lutitoare largul coastei 1ubai#, sau la cele care sunt de*a prototipuri bine stabilite, cum ar fi houseboats. Aceast lucrare este o explorare a conceptului de ANuatecture folosind !landa ca un studiu de caz. Acesta ncepe cu o seciune cu privire la psihologia de via pe ap, i apoi tranziii la o explicaie cu privire la modul n care schimbrile climatice este legat de nevoia de arhitectura pe baza de apa. Apoi, lucrarea va oferi informaii de baz privind planificarea urban olandez i arhitectura vernaculara olandez. Acest lucru va pune bazele pentru seciunea urmtoare, care descrie propria mea tipologie de clasificare arhitectura pe baz de ap la nivel mondial, dar cu un accent pe proiecte contemporane specifice n Orile de Los. 4n cele din urm, lucrarea se va ncheia cu o explorare a modului n care aceste idei pot fi utilizate n zonele inundabile din 2tatele Inite, cum ar fi, 'eP !rleans. Apa *oac un rol central n mitologie, religie, ritualuri i din toate culturile. Culte culturi din ntreaga lume au folclor care arat c apa poate fi att un creator i distrugtor de via. $ovestiri de creaie, de exemplu, au generat o multitudine de apa legate de mJths.Q Aceste mituri mprtesc de multe ori aceleai atitudini contradictorii de fric i fascinaie cu apa, o dihotomie care este o parte important a folclorului din ntreaga lume. 1e exemplu, in vechiul poem epic grec !dJsseJ, creaturi acvatice sunt brusc mprite n bine "de exemplu, sirene# i ru "de exemplu, montri marini# .K 4n plus, n poveti crearea de multe, nu sunt repetate

descrieri ale distrugerii vieii de un catastrofal flood.B exemplu evident, desigur, este povestea biblic a Arca lui 'oe, n care 'oe construiete o cas plutitoare suficient de mare pentru a gzdui o ferm, un acvariu, o cresctorie de psri, i un zoo.+

"figura # Figure 2: )oah*s ar+ in a ,oodcarving - .ost Ammann, 1/01 23lesche, 1%4