Piramida este o forma geometrica tridimensionala frumoasa si interesanta.

Cuvantul piramida in limba greaca inseamna pira=foc si mid=centru, adica, "foc in centru", fiindca forma de piramida cumva obtine si focalizeaza energie din univers in centrul piramidei la un punct cam 2/3 din inaltimea ei deasupra bazei, deci, 1/3 din inaltimea piramidei sub varf, in interiorul piramidei. Astfel, motivul real pentru care civilizatiile antice si zeii au construit primele piramide a avut la origine o te nica avansata din punct de vedere stiintific si spiritual. Piramidele construite de oameni mii de ani mai tarziu au fost probabil construite fiindca au fost impresionati de piramidele originale si le!au placut, asa ca au vrut si ei asa ceva. "#ista doar 3 feluri posibile de piramide care au laturi formate din triung iuri ec ilaterale, anume, piramida cu 3 laturi, numita tetra edron, in care si baza este un triung i ec ilateral la fel ca oricare latura, $astfel de piramide nu au fost descoperite%, piramida cu & laturi, asa cum sint piramidele de pe planeta noastra, si piramida cu ' laturi, asa cum sint piramidelede pe planeta (arte. )riung iul ec ilateral are 3 laturi de lungime egala si fiecare din cele 3 ung iuri interioare are *+ grade. , piramida cu * laturi nu poate e#ista daca laturile sint triung iuri ec ilaterale fiindca atunci piramida este un e#agon cu inaltime zero. -aca inaltimea ei este mai mare de zero, atunci laturile devin triung iuri acute in care ung iul din varful piramidei a fiecarui triung i este mai mic de *+ grade. Piramide cu . sau mai multe laturi pot e#ista doar daca laturile nu sint triung iuri ec ilaterale.

"Progresul" este o parodie de civilizate, inteleasa in acest fel, cunoasterea este o parodie a intelegerii, informatia este o parodie a cunoasterii. )raim intr!o era a

informatiei, iar daca ing itim intreaga momeala a invatamantului moder, gandirea, arta si literatura creata pana acum nu ne este de inteles. -aca toate descoperiirile te nologice si modul in care sa ne traim viata nu au fost cunoscute de civilizatiile anterioare, atunci cum de in foarte multe cazuri de!a lungul istoriei s!a trait mult mai bine ca in prezent, oamenii aveam mai putine problema, atat raportate la sanatate cat si la societate. "giptul a fost o civilizatie superioara noua, capabila sa produca capodopere artistice si ar itecturale de neegalat in istorie, iar aici se produce antiteza pentru ca in acelasi timp a fost un popor infantil obsedat de probleme pur materialiste, care se inc inau unui panteon grotesc de zei condus de animale. -intre toate monumentele din "gipt, piramidele au provocat /ntotdeauna un interes patrunzator 0i cele mai /ndr1zne2e teorii. 3eneratii de egiptologi au declarat c1 piramida s!au construit pentru triviale 0i eronat1, c1 dimensiunile lor sunt accidentale, iar ma4oritatea lor nu sunt mai mult dec5t o instan21 a egocentrismul faraonilor. Cu toate acestea, piramidele continu1 s1 ne atraga aten2ia, si multi cercetatori au inceput sa le inteleaga misterul. , sursa antica raportat c1 piramidele 0i marea Piramida a lui 6eops, /n special, au fost construite pentru a /ncorpora /n dimensiunile lor o multitudine de date astronomice, matematice, geografice 0i geodezice. $3eodezie7 ramur1 a matematicii aplicate care determin1 cifrele 0i zone ale p1m5ntului ".% 8nul dintre savantii lui 9apoleon, "dme :ran;ois <omard 1, a fost intrigat mai ales de aceast1 teorie. -ar, /n timp ce anumite calcule p1reau s1 fie doar ideea,altele au dus spre dezlegarea incertitudinii. (1surare precis1 a piramidei a fost imposibil1 datorit1 nisipului 0i resturilor din 4urul bazei, 0i a0a cum este cazul /n general /n 0tiin21 ! acele date care au sus2inut teoria ortodo#1 predominante au fost re2inute, /n timp ce cele care au fost 4enante au fost ignorate. =n Anglia, cu toate acestea, ideile au fost preluate de c1tre un astronom amator si matematician, <o n )a>lor, care a g1sit mul2e coinciden2e uimitoare /ntre dimensiuni si propor2ile piramidelor , care au fost confirmate cu a4utorul m1sur1torilor moderne. "l nu a putut atribui acest lucru la voia /nt5mpl1rii. Ca un fundamentalist,cu toate acestea, )a>lor a crezut /n adev1rul literal al ?ibliei 0i

Edme-Franois Jomard, (1777September 22, 1862) inginer geograf, creatorul departamentului de hri i administratorul Bibliotecii Regale, a fost n 1838 la originea acestei colecii excepionale adunnd peste !! de portulane, dintre care 8! sunt ast"i expuse publicului# $embru al expediiei france"e n %gipt n 1&'8, el a fost printre primii care au sesi"at importana acestor documente geografice, att pentru arabi, ct i pentru europeni#

nu se putea atribui o astfel de cunoa0tere egiptenilor antici ! o idee mult mai abuzata /n @ec iul )estament $de0i (oise a /nv12at /n2elepciunea lui la curtea unui :araon%. Practic, fiecare tradi2ie religioas1 din ,rientul Apropiat antic are unele datari despre oameni care au tr1it mult mai mult. An te#tele babiloniene, de e#emplu, viata se /ntinde de sute de de mii de ani pentru om sau "zei", iar in @ec iul )estament, este bine cunoscut, atribuirea, de asemenea, durata de viata mult mai indelungata pentru anumiti oameni. =n unele cazuri, sunt raportate durate de viata de aproape un mileniu. -e obicei, reac2ia cercetatorilor in mas1 este de a considera aceste rapoarte ca fanteziste, ca un fel de dispozitiv alegoric pentru a /nregistra puterea zeilor sau /n2elepciunea vec e a Btr1mo0ilor ancestrali. -ar dac1 aceste rapoarte, sunt mo0tenirea unor civilizatii superioareC Ce se /nt5mpl1 dac1 acestea de fapt sunt adev1rateC 9u este nevoie de nici o imagina2ie pentru a vedea cum acest lucru ar putea fi posibil. -e4a proprii nostri oamenii de 0tiin21 vorbesc cu privire la poten2ialul de nano!tec nologie pentru a repara corpul uman la nivel celular, celula cu celula individuala. Practica de a cerceta cuno0tin2e ascunse sau putere supranatural1 ale piramidelor se se nume0te piramidologiei. Aceste cl1diri uimitoare au fost punctul focal religios pentru sute de mii de oameni din /ntreaga istorie. (ulte teorii au avansat cu privire la originile lor structurale. Puterea piramidei se refer1 la pretinsele propriet12i supranaturale sau paranormale ale piramidele egiptene 0i obiectelor cu forma similara. Cu aceast1 putere, cu aceasta putere, forma piramidala pastreaza elementele organice nealterate, are efecte in inbunatatirea s1n1t12ii , iar aceste cunostinte binefacatoare erau cunoscute si de vec ii imparati egipteni care doreau prin construirea piramidelor sa!si ofere posibilitatea unei vieti eterne prin pastrarea corpurilor decedatiilor nealterate, si sperau la o vindecare a mortii, in ideea mortii asemanate cu boala, iar din aceste principii se ingropau cu intreaga avere si impreuna cu nevestele. "ste posibil ca aceasta cunoastere sa fi fost accesibila fiecarui egiptean , dar fiind un popor condus de regalitate, de un faraon, doar acestia erau demni de o astfel de binecuvantare.

Btudul piramidei comport1 direcDii, concepDii diferite, numeroase e#perimente Ei aplicaDii, te nici, dar Ei nivele diferite de /nDelegere. Piramida a fost cercetat1 sub multe aspecte, dar o cercetare complet1 Ei o /nDelegere total1 a fenomenului pare pur teoretic1. Putere piramidelor este una dintre mai vaste teorii cu privire la piramidele pseudo0tiin2ifice. )ermenul /n conte#tul utiliz1rii sale actuale a ap1rut pentru prima dat1 /n scrierile lui B eila ,strander 0i F>nn Bc roeder, in1G.+ , intitulata "-escoperiri psi ice /n spatele Cortinei de :ier". Ace0tia sus2in )ermenul a fost inventat de c1tre "cercet1tori ce oslovaci", /n 1G*+. Potrivit lui :lanagan, piramidele cu dimensiuni e#acte proportionale cu cele ale piramidelor egiptene ac2ioneaz1 ca "un rezonator eficient de semnale de microunde polarizate aleatoriu care pot fi convertite /n energie electric1." Aceste afirma2ii c50tiga credibilitate, c iar 0i /n comunitatea 0tiin2ific1 alternativ1. Mai multe experimente tiinifice efectuate n interiorul piramidelor ilustreaz prezena unui cmp de energie excepional. Orice forma geometrica bidimensionala (2D, care se desfasoara intr un plan! sau tridimensionala ("D, care se desfasoara in spatiu!, modifica campurile existente in apropierea lor in sens poziti# sau negati#. $iramida este una dintre formele geometrice, usor de construit si cu efecte puternice. %nergiile care sunt implicate intr un astfel de proces sunt foarte mici in comparatie cu #alorile cu care suntem obisnuiti din #iata de zi cu zi, procesele desfasurandu se cu #iteza mica si fiind foarte influentate de mediul incon&urator. Btudiile efectuate pana acum au aratat ca in interiorul piramidelor e#ista energii puternice, de o natura care scapa inca e#plicatiilor stiintifice, dar care au efecte profunde atat asupra obiectelor, cat si asupra fiintelor vii. H"fectul de piramidaI grupeaza de fapt insusirile misterioase pe care le au unele corpuri geometrice de a conferi spatiului din interior si din imediata lor vecinatate, proprietati pe care acestea nu le au in mod obisnuit. Au fost efectuate e#perimente in ce priveste influenta pe care o are efectul de piramida in cazul conservarii alimentelor $fructele pastrate sub piramida isi pastreaza gustul, cu o savoare deosebita, lactatele in ambala4e sub forma de piramida se mentin proaspete mai mult timp, carnea proaspata se usuca fara a trece

prin starea de putrefactie, etc.%, asupra incoltirii si dezvoltarii plantelor $acestea sub influenta energiilor piramidei au o dezvoltare rapida, cresc mai viguroase, fac mai repede fructe etc.% in acest caz tratamentul este particularizat, tinand cont de sensibilitatea fiecarei plante, la pastrarea cerealelor si semintelor, la indepartarea insectelor daunatoare. -e asemenea, energiile interioare ale acestei structuri au un efect de regenerare asupra obiectelor metalice datorita faptului ca starea cristalina a obiectelor si magnetismul permit captarea in interiorul piramidei a energiilor de magnetizare. -eci piramida depinde foarte mult de campul magnetic terestru. Probabil campul magnetic este concentrat la 1/3 din inaltime de la baza producand fenomenele respective. , aliniere defectuoasa a piramidei, c iar si cu cateva grade, duce la reducerea efectului. An acelasi mod, piramida trebuie asezata pe un plan cat mai orizontalJ o inclinare de doar cateva grade eroare, poate reduce considerabil efectul. 3eoelectricitatea Pamantului este verticala, deci perpendiculara pe suprafata terestra. Anseamna ca efectul de piramida poate fi un fenomen comple# compus din campul magnetic si geoelectricitatea Pamantului. Corpurile metalice cat si sursele poluante electromagnetic perturba campul electric si magnetic. Av5nd /n vedere aceste domenii de energie de intensitate mare pe care le g1sit /n interiorul piramidelor, cercetatorii sunt de p1rere c1 astfel de structuri 0tiin2ifice minunate nu pot fi doar cimitire. Acestea trebuie s1 fi fost construite pentru anumite scopuri superioare, cum ar fi studii astronomice, de /n2elegere a cosmosului etc. (ul2i cred c1 energia cosmica rara care locuie0te aici ar putea determina transmutarea sublima. Acest punct de vedere este puternic sus2inut1 de (anl> P. Kall, /n lucrarea sa celebr1 intitulat1 "=nv121turile secrete de toate v5rstele" $prima ed. 1G2L%. =n opinia sa, piramidele ar fi fost construite ca centre de energie spiritual1 pentru transformarea de personalitate. Credin2a comun1 ca acestea au fost cimitire pentru conservarea mumiilor a fost spulberata complet atunci c5nd o ec ip1 de anc etatori de renume interna2ional a declarat ca dup1 opera2iunile de c1utare de mai multe luni in anumite piramide nu au e#istat mumii, nici sicrie 0i nici comori ascunse in interior sau /n subsoluri lor . ,ricare ar fi posibilitatea unor astfel de modele maiestuoase, cu caracteristici 0tiin2ifice 0i astronomice uimitoare care au fost construite doar pentru p1strarea

cadavrelor nu pare logica din orice privin21, ea este, de asemenea, sus2inut1 de c1tre studiile de cercetare autentice. An urma cercetarilor cu privire la fenomenul piramidelor cateva ipoteze se pot desprinde7 1. (emoria materiei. Piramida ar fi un dispozitiv care a4ut1 proba s1 revin1 la forma iniDial1, la matricea original1. , punte ce readuce informaDia primar1 $dar timpul nu e#ist1 ...%. 2. ?eneficitatea. Apoteza este optimist1, poetic17 piramida face ca proba s1 devin1 util1 omului, benefic1 ... Apoteza este susDinut1 de efectul pe care /l are asupra apei, Ei aici, oric5t de incomplet1 ar fi prezentarea de faD1, este imposibil s1 nu amintim cercet1rile doctorului biolog (arioara 3odeanu /n piramida de la PiteEti. B!a obDinut prin filtrare, purificare Ei energizare, o calitate cu totul deosebit1 a apei Ei o creEtere substanDial1 a masei vegetale. 3. :lu# energetic. Mevenim la cunoaEterea predecesorilor, la spiritul :eng B ui, la str1vec ea geobiologie, la undele de form1 $dar Ei la observaDiile fizicii moderne%7 energia se scurge prin v5rfuri Ei prin muc ii, acest flu# antren5nd particulele elementare, c iar transform5ndu!le $bucuria alc imiEtilor, sau poate c iar e#plicaDia pe care tot caut1 s1 o redescopere%.

Piramidele din 3ize , "gipt "giptenii antici construiau piramide ca si morminte pentru faraoni 0i regine lor. :araonii erau /ngropati /n piramide de multe forme 0i m1rimi c iar inainte de /nceperea @ec iul Megat p5n1 la sf5r0itul Megatul (i4lociu. "#ist1 apro#imativ optzeci de piramide cunoscute ast1zi din "giptul antic. Cele trei cele mai mari 0i mai bine conservate dintre acestea au fost construite la 3ize , la /nceputul @ec iului Megat. Cea mai a fost construita pentru a faraonului 6 ufu. Acesta este cunoscuta sub numele de "(area Piramid1".

Piramidele de la 3ize vazute dinspre sud $miazazi%. Pentru emisfera nordica, miazazi este spre sud $spre ecuator% si miazanoapte este spre nord $spre pol%. Pentru emisfera sudica, miazazi este spre nord $spre ecuator% si miazanoapte este spre sud $spre pol%. An afara celor trei piramide mici din fata, in imagine se vad cele 3 piramide originale, anume piramida mica in stanga, piramida mi4locie in mi4loc si piramida mare in dreapta.

Coordonate pentru localizare $centrate pe varful piramidei mari care are latura de vreo 23+m la baza% 2G.G.G, 31.13& = 2G 'L &&, 31 +L +3 = 2G grade 'L arcmin && arcsec latitudine nord, 31 grade +L minute +3 secunde longitudine est Acestea sint vestitele trei piramide originale din 3ize , situate la marginea de apus a orasului Cairo din "gipt. Aceste trei piramide sint singurele piramide de pe planeta noastra construite de zei sau o civilizatie mult mai avansata spiritual si te nologic care a e#istat in trecut. Piramida cea mare contine peste 2,3 milioane cuburi de piatra de vreo 2,' tone fiecare, si mai multe cuburi si placi de piatra, de granit sau calcar, pana la .+ ! L+ tone fiecare. Piramida mi4locie contine aproape la fel de multe cuburi, iar piramida cea mica mai putine. Piramida mare a avut inaltimea initiala de 146,6m dar acum mai are 13.,2! 13L,Lm, iar latura la baza a avut lungime initiala de 231m iar acum mai are 23+,3Lm, iar inclinatia laturilor e '1,L3 grade. Aceste diferente se datoreaza lipsei pietrelor albe invelitoare care se potrivesc perfect si care au fost furate.

Piramida mi4locie a avut inaltimea initiala de 143,5m dar acum mai are 13*,&m, si latura de 215m la baza, iar inclinatia laturilor e '3,1* grade. Piramida mica a avut inaltimea initiala de 65,5m dar acum mai are '','!*2m, iar latura a avut initial 108,5m la baza si acum are 1+2,2m # 1+&,*m, iar inclinatia laturilor e '1!'1,3 grade. Analiza geometric1 a "(arile Piramide" de la 3iza $"gipt% arat1 c1 suprafa2a de baz1 a unei piramide /mp1r2it de dou1sprezece ori /n1l2imea sa este egal1 universal matematic constanta N $pi%.Maportul dintre marginile sale verticale 0i orizontale este 1,*1L ..., care este un important O constant1 geometric1 $p i%. Aceast1 perfec2iune a formulelor matematice /n designul s1u nu poate fi o simpl1 coinciden21. "ste, de asemenea, o surpriz1 enigmatic care ad5ncimea sub suprafa2a p1m5ntului este e#act la fel ca 0i /n1l2imile sale deasupra suprafe2ei.

An "gipt, Budan, Bumeria/(esopotamia $AraP% si in tarile invecinate, precum si pe insula )enerife, in (e#ic si C ina se gasesc o multime de piramide mult mai mici construite de oameni din pietre mici care nu se potrivesc perfect, pamant, sau caramizi de noroi si paie. Conform cercetatorului Mobert ?auval, cele 3 piramide de la 3ize sint aliniate asa cum erau cele 3 stele din centrul constelatiei ,rion, anume AlnitaP, Alnilam si (intaPa, acum 12'++ ani. Piramida mare reprezinta steaua AlnitaP, piramida mi4locie reprezinta steaua Alnilam, iar piramida mica reprezinta steaua (intaPa. )unelele diagonale din piramida mare probabil erau aliniate astfel ca lumina anumitor stele sa patrunda prin ele pana in camera la ec ino#ul de primavara cand a fost construita piramida. An (e#ic este o piramida mare construita din pietre mici care nu se potrivesc perfect, iar in C ina sunt vreo trei piramide mari construite din pamant. Bi in Augoslavia $?osnia% a fost descoperit un deal ce pare a fi o piramida mare construita din pamant la &3.G.L atitudine nord, 1L.1.L longitudine est. Aceste piramide au si inclinatia laturilor mai mica, si unele sint construite in trepte, fiindca inclinatia abrupta de '1 ! '3 grade utilizata in cele 3 piramide originale este prea mare pentru o piramida construita din materiale obisnuite si astfel ea se prabuseste sub propria greutate. Piramidele din Budan au inclinatie mai abrupta dar sunt foarte mici, cu latura la baza de doar cativa metri. Piramida mare din (e#ic si cele vreo 3 piramide mari din C ina au suprafata la baza comparabila cu suprafata celor 2 piramide mari de la 3ize , dar datorita ung iului lor de inclinatie mult mai mic, inaltimea si deci volumul lor este mult mai mic. (ulte din aceste piramide arata ca niste gramezi de pamant sau au laturi in trepte si sunt numite ziggurat, si nu se compara cu cele 3 piramide din 3ize care cel mai probabil au fost construite de zei acum vreo 12+++ ani la scurt timp dupa potop. Anteresul in efectul piramidelor a continuat sa creasca si formatiunile piramidale au fost la mare cautare pe intreg globul pamantesc AEa!zisele piramide /n apropierea capitalei bosniace Bara4evo radiaz1 energie, conform unui anunD f1cut la F4ubl4ana de americanul de origine bosniac1 Bemir ,smanagic, un pasionat de ar eologie, care le!a descoperit /n premier1 /n 2++*, scrie presa interna2ional1. C5teva dintre formaDiunile piramidale bosniace au un c5mp energetic puternic, potrivit acestuia. ICu a4utorul fizicienilor Ei specialiEtilor /n ingineria electric1 am

demonstrat c1 partea de sus a Piramidei Boarelui radiaz1 o energie ce vine din ad5ncurile eiI, a spus ,smanagic, indic5nd c1 astfel de anomalii se pot observa Ei la c5teva piramide se pot observa Ei la c5teva piramide de al1turi. Bub Piramida Boarelui, un grup de ar eologi, sub conducerea lui ,smanagic, a mai descoperit tuneluri subterane cu o lungime de c5Diva Pilometri. -eocamdat1, aceEtia au reuEit s1 cureDe un tronson de *++ de metri de tunel, desc is de4a accesului public. Piramidele din ?osnia au fost descoperite /n 2++*, /n apropiere de satul @isoPo, situat la apro#imativ 3+ Pm nord!vest de capitala Bara4evo. )oate sunt acoperite cu un strat gros de sol Ei p5n1 atunci au fost considerate simple coline. Cea mai /nalt1 dintre ele m1soar1 .+ de metri Ei era cunoscut1 ca dealul @isocica p5n1 /n momentul /n care a fost denumit1 Piramida Boarelui de ,smanagic, un persona4 controversat, a c1rui descoperire a fost puternic contestat1 de comunitatea ar eologilor din ?alcani, care susDine c1 dealurile de l5ng1 @isoPo sunt formaDiuni geologice naturale Ei nicidecum piramide. Ar eologul crede c1 structurile piramidale descoperite de el sunt f1cute de m5na omului Ei au fost construite apro#imativ /n secolul al QAA!lea /.Kr. de vec ii iliri. -ac1 aceast1 ipotez1 ar fi corect1, atunci acestea ar fi de trei mai vec i dec5t Rsurorile lorR de la 3iza $"gipt%.

C iar si in Momania, la c5Diva paEi de centura oraEului PiteEti, /n localitatea Prundu, se poate z1ri de la dep1rtare ceva ce seam1n1 cu o ser1. 8n sc elet de metal /mbr1cat cu geamuri de sticl1, numai c1 are form1 de piramid1. Cine ar

construi o ser1 /n form1 de piramid1C Adeea a venit (1rioarei 3lodeanu, un inginer rom5n /nc1 /n activitate, /ns1rcinat1 /n anii L+ cu construirea unei staDii de epurare biologice, pentru ape reziduale. BtaDia lui 3lodeanu folosea, pentru filtrare, nuf1rul egiptean, planta capabil1 s1 fi#eze sedimentele. ?iomasa rezultat1 era destinat1 /ngr1s1rii p1m5nturilor de la Albota, o comun1 din 4udeDul ArgeE. (1rioara 3odeanu, Eefa unui colectiv de la Anstitutul Central de ?iologie, a folosit /ns1 piramid1 Ei pentru alte e#perimente. Pasionat1 de piramide, ea a studiat influenDa acestora asupra creEterii plantelor Ei, potrivit unor m1rturii, ar fi folosit piramida pentru unele cercet1ri /n domeniul farmaceutic. 3odeanu locuieEte acum la PetroEani, unde este anga4ata unui institut privat de cercetare. =ntr!unul dintre puDinele interviuri acordate presei, (1rioara 3odeanu spunea7 "Am fost a4utat1 de doi ingineri ar itecDi, care au realizat planurile la scara 171+ faD1 de piramida lui 6eops, respect5nd toDi parametrii piramidei din "gipt. Cu toate c1 ulterior ni s!au pus multe piedici, am fost mirat1 s1 constat c1 am fost spri4init1 /n acea perioad1 de o serie de personalit1Di din domeniul politic, oameni foarte pasionaDi /n intimitatea lor de asemenea domenii de cunoaEtere. Piramida a fost terminat1 cu bine /n 1GL'. ,ficial, ea a fost construit1 ca staDie!pilot de urm1rire a acDiunii unor organisme $alge, bacterii% asupra apelor uzate, pentru purificarea lor. B!au f1cut Ei multe studii privind fenomenele de cristalizare, de polimerizare a r1Einilor, studii de germinare rapid1, de accelerare a proceselor de creEtere. -ar adev1rata noastr1 b1t1lie cu instalaDia de la PiteEti a fost pentru a demonstra efectul de form1 $al piramidei% asupra apei. =n piramid1, apa se energizeaz1 Ei a4unge s1 fie o ap1 primar1, cum sunt apele plate, necontaminate".

?A?FA,3MA:A"7 PYRAMIDS AND T MP! S "# #I$ %, S.(. :linders Petrie, KAB),MA"B T (UB)"MA"B ,: (A9 F)-. F,9-,9, "93FA9- 1GG+ editat 8.B.A. The Great Pyramids of Giza; Evidence for Cast Blocks b> (ic el S. ?arsoum -epartment of (aterials Bcience and "ngineering -re#el 8niversit>, P iladelp ia, PA 1G+1& Retr&cing '(ufu)* #re&t P+r&mi,- T(e .,i&m/n, m&tri01 &n, t(e num2er 3, ,le <Vrgen ?r>n, 9ordic <ournal of Arc itectural Mesearc , @olume 22, 9o 1/2, 2+1+, 1+ pages,9ordic Association for Arc itectural Mesearc , 9orWegian 8niversit> of Bcience and )ec nolog>, :acult> of Arc itecture and :ine Art,)rond eim, 9orWa> A$T 4 AR4%IT 4T5R 6Part 1,2 b> (A98"F A38AFAM!(,M"9,, P .-. 'ttp())blog.*orld m+steries.com)strange artifacts)bosnian p+ramids and *orld 'istor+) 'ttp())trut'see,er1"1".com)2-12)1-)-.)alternati#e energ+ source redisco#ered at bosnian p+ramid complex)