UNIVERSITATEA POLITEHNICA,TIMISOARA FACULTATEA DE MECANICA

PROIECT TEMA PROIECT:ARBORI DREPTI MATERIE:SELECTIA MATERIALELOR

Coordonator proiect Prof.As.Dragos Buzdugan

Student Simoc Ioan An studiu:III Domeniu:Inginerie Industriala

An scolar 2013-2014
1

Cuprins

1.Analiza functionala si tehnologica a piesei...................3 2.Stabilirea caracteristicilor de exploatare.......................4 3.Definirea matricei de proprietati a materialului..............4 4.Selectia materialului optim prin metoda proprietatilor ponderate......................................................................4 5.Caracterizarea materialului ales..................................6 6.Desenul de executie al piesei......................................8 7.Itinerariul tehnologic al piesei......................................8
8.Bibliografie...............................................................................9

1.Analiza functionala si tehnologica a piesei.

Arborii sunt organe de masini care se rotesc in jurul axei lor geometrice si care transmit momente de rasucire prin intermediul altor organe pe care le sustin sau cu care sunt asamblate (role, roti dintate, biele, cuplaje). In functie de variantele constructive,exista trei tipuri de arbori: drepti, cotiti, flexibili. Arborii drepti sunt organe de masini care au rolul de a sustine alte organe de masini aflate in miscare de rotatie (roti dintate, roti de curea, roti de lant si cuple, inclusiv roatele de motoare electrice). Acestea transmit momente de torsiune organelor de masini cu care sunt legati, ei fiind solicitati la incovoiere, torsiune si foarte rar la intindere si compresiune. Arborii drepti se utilizeaza in constructia turbinelor cu abur si turbinelor hidraulice,a cutiilor de viteza, a reductoarelor si a transmisiilor masinilor unelte. Partile componente ale unui arbore drept sunt: zona de calare, fusuri,corpul arborelui , lagare.

2.Stabilirea caracteristicilor de exploatare.

Caracteristici de exploatare Exploatare de lunga durata Exploatare cu socuri Posibilitate de lucru la temperaturi ridicate Prelucrabilitate Proprietati Rezistenta mecanica Rezistenta la oboseala Tenacitate Stabilitate termica Aschiabilitate

3.Definirea matricei de proprietati a materialului.

Din conditiile de exploatare rezulta ca materialul trebuie sa aiba urmatoarele proprietati: Rezistenta la oboseala; Rezistenta mecanica; Tenacitate; Stabilitate termica; Aschiabilitate.

4.Selectia materialului optim prin metoda proprietatilor ponderate.

l=

,unde: n=numar de proprietati;

l=numar de decizii

l=

=10

[decizii]

Alegerea materialului se va face prin metoda proprietatilor ponderate.

proprietati Rez.la ob. Rez.mec. Tenacitate Stab.termica Aschiabilitate

decizii

1 1 0

2 1 0

3 1

4 1

5 0 1

6 1 0

7 1

10

0 0

0 1 0

1 0 0 1

Tabel 1.Factorul de pondere .

Proprietati Rez.la oboseala Rez.mecanica Tenacitate Stab.termica Aschiabilitate Total Decizii pozitive 4 2 2 1 1 10 Factor de pondere 0.4 0.2 0.2 0.1 0.1 1

Tabel 2.Proprietatile(reale) ale materialelor candidate.

Material candidat C45 42MoCr11 C15 Rezistenta la oboseala 4 4 3 Rez.mecanica [N/mm2] 710 780 315 Tenacitate 15 45 55 Stab.termica 4 4 3 Aschiabilitate 65 65 65

Tabel 3.Scalarea proprietatilor.

Material candidat C45 42MoCr11 C15 Rez.la oboseala 100 100 75 Rez.mecanica [N/mm2] 91.02 100 40.38 Tenacitate 27.27 81.81 100 Stab.termica 100 100 75 Aschiabilitate 100 100 100

B(val.scalata) [%]= B(val.scalata) [%]= Tabel 4. Index de performanta

Material candidat C45 42MoCr11 C15 Index de performanta 85.45 94.67 76.37

x 100; x 100.

=
5.Caracterizarea materialului ales.
Conform indexului de performanta obtinut pentru fiecare material,am ales otelul aliat 42MoCr11. Compozitia chimica:
C [%] 0.38-0.45 Mn [%] 0.6-0.9 Mo [%] 0.15-0.3 Cr [%] 0.9-1.2 Ni [%] Max 0.3

Proprietatile materialului sunt prezentate mai jos:

OTEL Rm [N/mm ] 780 Caracteristici mecanice, fizice si elastice KCU Rp0.2 A5 300/2 Z Duritatea [N/mm] 590 [%] 14 [J/cm] 60 [%] 45 [HB] 160 [HV] 187

42MoCr11

Semifabricatul este o bucat de material sau o pies brut care a suferit o serie de prelucrri mecanice sau tehnice, dar care necesit n continuare alte prelucrri pentru a deveni o pies finit. Piesa finit rezult n urma prelucrrii semifabricatului cu respectarea tuturor condiiilor impuse prin desenul de execuie (form, dimensiune, toleran, calitatea suprafeelor). Semifabricatul supus prelucrrii prin achiere are una sau mai multe dimensiuni mai mari dect al piesei finite. Surplusul de material care trebuie ndeprtat de pe suprafaa semifabricatului poart denumirea de adaos de prelucrare. Un semifabricat bun re ct mai multe suprafee identice cu ale piesei finite, iar adaosul de prelucrare este redus la minimum. Principalele tipuri de semifabricate folosite la prelucrarea prin achiere sunt: buci debitate din produse laminate (bare, profile, ); piese brute obinute prin turnare; piese brute forjate liber; piese brute forjate n matri (matriate); produse trase la rece. Din semifabricatele enumerate, unele sunt caracterizate de o precizie ridicat, cum ar fi cele matriate, cele presate, din pulberi i cele turnate (n special cele turnate sub presiune). Alegerea unui anumit tip de semifabricat este legat de seria de fabricaie. Semifabricatele turnate sau matriate nu pot fi folosite dect atunci cnd numrul pieselor de acelai tip prelucrat este mare.

6.Desenul de executie al piesei este prezentat in figura ce urmeaza.

7.Itinerariul tehnologic al piesei

operatii: debitare; strunjire (degrosare,finisare); tesire.

cuprinde urmatoarele

Bibliografie

Ion Mitelea si Radu Bogdan-Selectia materialelor,Editura Politehnica 2004; Radu Bogdan-suport curs format electronic; www.referat.ro(internet)

si

utilizarea