222"referat"ro

CREDITUL

Pentru definirea creditului, este necesar prezentarea a trei opinii care s-au conturat cu privire la acest concept, respectiv: - creditul ca ncredere este o concep ie care plaseaz la !aza rela iilor de credit ideea de ncredere, de unde rezult caracterul su!iectiv al acestora" Considerarea creditului ca ncredere se funda#enteaz pe defini iile date acestui concept" Ter#enul credit $i are ori%inea n cuvintele latine &creditu#', &de credere' care dese#neaz ncrederea n ceva sau cineva" (n practic, aceast ncredere se concretizeaz n rela iile dintre creditor $i de!itor, n sensul c cel din ur# tre!uie s prezinte o anu#it !onitate, astfel nc)t s %enereze ncredere din partea creditorului" - creditul ca e*presie a rela iilor de redistri!uire reprezint o a!ordare care porne$te de la con inutul econo#ic specific al creditului, respectiv transferul unei pr i din produsul social de la unii din participan ii la circuitul econo#ic ctre al i participan i la acest circuit" +pre deose!ire de alte for#e ale rela iilor de redistri!uire a veniturilor, ca de e*e#plu i#pozitele $i ta*ele, care au caracter definitiv, creditul este o for# particular a acestor rela ii, prin caracterul te#porar al transferului din econo#ie" - creditul ca for# a rela iilor de sc,i#! reprezint &un acord prin care anu#ite !unuri, servicii sau o cantitate de #oned sunt cedate n sc,i#!ul unei pro#isiuni de plata viitoare' Definirea co#plet a creditului poate fi realizat prin luarea n considerare $i corelarea acestor trei a!ordri" Creditul reprezinta i#pru#ultul ce per#ite consu#atorilor-oa#enilor. sa !enificieze de !unuri si servicii inainte de a ac,ita inte%ral pretul acestora" Cu alte cuvinte creditul este o su#a de !ani acordata in i#pru#ut unei persoane fizice sau /uridice de catre persoane sau institutii,pe un anu#it ter#en"Eti#olo%ic, cuvantul &credit' isi are ori%inea in li#!a latina &creditu#-creditare', care insea#na &a crede' sau &a avea incredere', fapt ce scoate la iveala un ele#ent de ordin psi,olo%ic: increderea, care presupune e*istenta unei anu#ite culturi sociale, a unei &psi,olo%ii colective', care difera insa in ti#p si de la o colectivitate la alta" 0a#enii adesea i-au credite atunci cind nici venitul curent ,si nici econo#iile de pina acu# nu-i per#it procurarea anu#itelor !unuri sau servicii"Creditul per#ite sa !eneficiate de !unuri si servicii inainte de a ac,ita inte%ral pretul"Insa tre!uie sa tine# cont ca ni#eni nu va face ni#ic fara ca sa ai!a un oarecare profit,deaceea e*ista doua lucruri i#portante le%ate de fiecare ac,izitie pe !aza de credit: - ra#!ursati su#a creditului-care reprezinta su#a i#pru#utata initial.1 - do!inda si alte costuri ale creditului-se platesc in rate,de re%ula lunare.1

Este si firesc ca la o!tinerea unui credit e*ista avanta/e dar si dezavanta/e" Avantajele creditului: - intrare in posesie i#ediata -creditul ne ofera posi!ilitatea sa intra# in posesie i#ediata a !unurilor si serviciilor dorite.1 - fle*i!ilitate -creditul ne da posi!ilitatea de a face cu#paraturi la #o#entul in care pute# avea anu#ite avanta/e,ca de e*e#plu reduceri la pret,s"a.1 - si%uranta -ofera un #i/loc si%ur si convena!il de a avea asupra noastra puterea de cu#parare.1 - fonduri de ur%enta -a/utor financiar in caz de ur%enta.1 - dovada de credi!ilitate1 Dezavantajele creditului: costuri ridicate1 cu#paraturi pripite1 c,elturieli nec,i!zuite1

Diversitatea for#elor su! care se #anifesta creditul in econo#ie a i#pus utilizarea #ai #ultor criterii se#nificative de clasificare, in functie de care se distin% ur#atoarele: 3" dupa natura econo#ica si participantii la relatia de creditare, se re#arca: - creditul co#ercial1 - creditul !ancar1 - creditul de consu#1 - creditul o!li%atar1 - creditul de consu#" 4" dupa calitatea de!itorului se deli#iteaza: - creditul acordat persoanelor fizice1 - creditul acordat persoanelor /uridice" 5" dupa calitatea de!itorului si a creditorului se distin%: - creditul privat1 - creditul pu!lic" 6" dupa scopul acordarii creditului: - credite de productie1 - credite d e circulatie1 - credite de consu#" 7" dupa natura %arantiilor: - credite reale1 - credite p ersonale" 8" dupa intinderea drepturilor creditorului: - credite denunta!ile1 - credite n edenunta!ile1 - credite le%ale"

9" dupa #odul de stin%ere al o!li%atiilor de plata: - credite a#ortiza!ile1 - credite n ea#ortiza!ile" :" dupa ter#enul la care tre!uie ra#!ursat creditul: - credite pe ter#en scurt1 - credite pe ter#en #i/lociu1 - credite pe ter#en lun%" Cea #ai i#portanta clasificare este cea in functie de care se distin% for#ele creditului, de la cel co#ercial, pana la cel de consu#: A" Creditul co#ercial se caracterizeaza prin ur#atoarele: reprezinta creditul pe care si-l acorda a%entii econo#ici la vanzarea #arfii su! for#a a#anarii platilor1 avanta/ul acestei for#e de credit consta in faptul ca intreprinzatorii isi pot desface productia fara sa astepte #o#entul in care cu#paratorii vor detine !ani" +e apr eciaza, astfel, ca se accelereaza circuitul capitalului real1 creditul co#ercial prezinta unele li#ite, in sensul ca orice intreprinzator va putea vinde #arfa pe credit in #asura in care acesta detine rezerve de capital care sa ii per#ita continuarea activitatii" De ase#enea, creditul co#ercial este li#itat in functie de re%ularitatea incasarii contravalorii #arfurilor1 o li#ita a creditului co#ercial deriva din destinatia #arfurilor vandute prin acest tip de credit, respectiv cei doi participanti la raportul de credit tre!uie sa apartina aceluiasi sector de activitate" Creditul co#ercial se #anifesta su! doua for#e: - creditul cu#parator1 -creditul vanzator" Creditul cu#parator: -se #anifesta su! for#a platilor in avans1 - aceste credite apar ca o prefinantare de catre !eneficiari a produselo r pe care intentioneaza sa le ac,izitioneze1 - sunt frecvente in ra#uri precu#: a%ricultura si constructiile de locuinte" Creditul vanzator: - are ca o!iect vanzarea #arfurilor cu plata a#anata" B" Creditul !ancar Participantii la creditul !ancar sunt reprezentati la #odul %eneral, de un a%ent ne!ancar -producatorul sau a%entul econo#ic., pe d e o parte, si !anca, pe de alta" Creditul !ancar prezinta avanta/ul unei #ai #ari fle*i!ilitati co#parativ cu cel co#ercial, intrucat su#ele disponi!ile pot fi orientate catre diferite for#e de activitate econo#ica" Intre creditul co#ercial si cel !ancar e*ista o puternica le%atura, in sensul ca uneori creditul co#ercial se poate transfo r#a in credit !ancar, sau acesta poate constitui suport al acordarii unui credit co#ercial" ;ctivitatea de creditare se poate realiza prin folosirea #ai #ultor #etode: - avansuri in cont curent1 - linia de credit si#pla1 - linia de credit confir#ata1 - linia de credit revolvin%1 - credite cu destinatie speciala" avansurile in cont cu rent:

< sunt credite pentru acoperirea unor %oluri de casa1 < nu au destinatie presta!ilita si din acest #otiv sunt denu#ite credite de trezorerie1 < aceste credite nu sunt %arantate prin anu#ite %ar antii, ci prin starea de !onitate a clientului" linia de credit si#pla < reprezinta nivelul #a*i# al creditului care se poate acorda unui client, intr-un cadru presta!ilit" linia de credit confir#ata < se#nifica su#a ce poate fi acordata su! for#a de credit si care este conse#nata intr-un docu#ent scris, convenit de !anca" linia de credit revolvin% < este un #ecanis# de creditare care presupune ca pe #asura ce au fost ra#!ursate creditele anteriore, se acorda noi credite, fara intoc#irea de noi docu#ente" credite cu destinatie speciala < sunt cele pentru care constituirea de stocuri sezoniere privind #ateriile pri#e a%ricole, creditele pentru productia de conserve, ori p entru stocarea unor #ateriale de constructii" C. Creditul de consu# reprezinta vanzarea cu plata in rate a unor !unuri de consu# person al, de folosinta indelun%ata si de #are valoare -#o!ila, autoturis#e, articole de uz casnic.1 intre creditul de consu# si creditul !ancar e*ista stranse le%aturi, in sensul unor raporturi de deter#inare1pentru plata in rate, co#erciantii recur% la credite !ancare1 in conditii de insolva!ilitate, cu#paratorul este o!li%at sa restituie !unurile, iar uneo ri, in functie de clauzele contractuale, nu se #ai pot recupera nici ratele ac,itate"

D. Creditul o!li%atar constituie o for#a a creditului contractat de stat prin lansarea titlurilor de i#pru#ut -o!li%atiuni, !onuri de tezaur. in scopul acoperirii deficitului !u%etar1 In econo#iile #oderne, creditul o!li%atar detine o pondere i#portanta, care se #asoara ca pondere a datoriei pu!lice fata de produsul intern !rut1 I#pru#uturile o!li%atare se pot diferentia prin caracteristicile acestora, astfel: - #odalitati de lansare1 - #odalitati de ra#!ursare1 - tipuri de o!li%atiuni"

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate

=ancile din Ro#ania au in derulare credite de consu# in valoare 38 #ld euro sau ec,ivalentul a 35> din PI=, #ult peste nivelul din zona euro -9>., sau c,iar din =ul%aria -33,9>." E*u!eranta cu care !ancile au acordat acest tip de credite in anii trecuti a %enerat si pro!le#ele cu care se confrunta acu# siste#ul !ancar, in sensul ca restantele la creditele pentru consu# sunt #ult #ai #ari decat la creditele ipotecare"

La sfarsitul sapta#anii trecute, ?ederal Reserve a co#unicat faptul ca soldul creditelor pentru consu# a crescut in ianuarie cu @"4> co#parativ cu dece#!rie -evolutie a/ustata sezonier., insa fata de aceeasi luna a anului trecut soldul a scazut cu 6"4>, ceea ce arata ca a#ericanii nu se prea in%,esuie sa ia credite de la !anci" Desi datele nea/ustate indica o scadere de @"37> in ianuarie fata de dece#!rie, pietele financiare au reactionat pozitiv la aceasta veste, cresterea lunara raportata de ?ED fiind pri#a de la inceputul recesiunii" In Ro#ania, in ianuarie soldul creditelor pentru consu# acordate populatiei a scazut cu 3"A> fata de dece#!rie, scaderea co#parativ cu ianuarie 4@@A fiind de 7":>, insa diferenta fata de a#ericani este ca noi Bateriza#' de la o crestere anuala de aproape :@> la inceputul anului 4@@:, in ti#p ce in +U;, in perioada de #a*i# !u!!le al creditarii -4@@8., cresterea anuala nu depasea 8>, detalii alaturat, clicC pe %rafic pentru #arire" In cifre a!solute, soldul creditelor pentru consu# a a/uns in +U; la cifra de 4"6: #ii de #iliarde de dolari, ceea ce reprezinta 39"6> din PI=, in ti#p ce in Ro#ania soldul creditelor pentru consu# a a/uns la 93"6 #iliarde lei, respectiv 36"7> din PI=" Cu alte cuvinte ne apropie# cu pasi repezi de nor#alitate, iar rit#urile de crestere de 4@-5@> vor deveni a#intire, c,iar daca Ro#ania va iesi din criza in acest an" Cu totul alta este situatia in ceea ce priveste creditele ipotecare: in +U;, soldul creditelor ipotecare este de peste 7 ori #ai #are decat cel al creditelor pentru consu#, ponderea acestora in PI= fiind de 3@@>, iar in Ro#ania situatia este inversa D soldul creditelor ipotecare este de trei ori #ai #ic decat cel al creditelor pentru consu#, pondera acestora in PI= fiind de doar 6":>"

Pro!a!il ca pe aceasta piata se va duce #area !atalie intre !anci in anii ur#atori, loc de crestere pe se%#entul creditelor ipotecare fiind !erec,et"