3.

SENZATII
1. 2. 3. (. ). ,. .. Sensibilitate si praguri(minimal, diferential, maximal) e!anisme psi"#fi$i#l#gi!e ale sen$atiil#r %#ndu!erea impulsului ner&#s !atre !reier'!#rtex Interpretarea inf#rmatiei ner&#ase de !atre !reier'!#rtex *r#prietatile sen$atiil#r+ !alitate, intensitate, durata, t#n afe!ti& -egile sen$atii#r+ - intensitatii, - adaptarii, - sensibili$arii -egile sen$atii#r+ - depresiei, - sineste$iei, - !#mpensarii

/e la iritabilitate si ex!itabilitate la sensibilitate -a un anumit ni&el al de$&#ltarii #rgani!e, f#rma sub !are se rea!ti#nea$a este ex!itabilitatea, adi!a pr#prietatea bi#l#gi!a !are permite fiintel#r &ii sa re!epti#ne$e influentele externe si sa raspunda la ele printr0# stare de m#difi!are interna. Sensibilitate Proprietate psihica Caracter diferentiat => realizarea la nivelul organelor de simt specializate Reactia la stimuli neutri cu valoare in depistarea celor bioloiceste necesari

litate primara Proprietate biologica Carcter difuz, generalizat,nespecializat Reactia la stimuli biologiceste necesari

-a ni&elul iritabilitatii simple,rea!tia &a fi generali$ata,reali$ata !u intreg #rganismul,pe !and,la ni&elul sensibilitatii 0 1f#rma embri#nara a refle!tarii psi"i!e1,asa !um # numea -e#ntie&0 ea este diferentiata,reali$ata prin intermediul #rganel#r de simt spe!iali$ate pentru re!epti#narea anumit#r m#dalitati de energie externa. Sensibilitatea este !#nsiderata !a 2# pr#prietate a #rganismului de a re!epti#na fa!t#rii indiferenti, de a stabili un rap#rt !u sens intre ei si !ei !#nditi#nati 3(Zlate). Sensibilitate Semnalizare Sensibilitatea de!lansea$a,mentine si adan!este m#tri!itatea, iar m#tri!itatea !#nstituie mi4l#!ul prin interediul !aruia se reali$ea$a si finali$ea$a sensibilitatea. Sensibilitate Senzitivitate Sen$iti&itatea repre$inta # pr#prietate a pers#nalitatii , exprimata in ni&elul general al sensibilitatii, in &ite$a, ritmul si f#rta rea!tiil#r sen$#ri#0m#t#rii, in sele!ti&itatea l#r, in adan!imea si !#mplexitatea !ampului sensibil Sen$atia impli!a transmiterea mesa4ului ner&#s a ex!itatiei pana la !entrii ner&#si, a!estia inregistrand experientele !are &#r asigura adaptarea la mediu a indi&idului pt. m#mentul respe!ti&, re$ultatul ulteri#r fiind reglarea gl#bala a fiintel#r &ii. ex. + lumina a!ti#nea$a asupra pupilei !are se &a mi!s#ra. A!easta este # ex!itatie. *e !alea #pti!a, lumina a4unge la !entrii !#rti!ali &i$uali unde este inregistrata si prelu!rata. 5e$ultatul este !a indi&idul &ede. A!easta este # sen$atie.

-egile sensibilitatii *si"#fi$i!e+ 6 legea intensitatii *si"#fi$i#l#gi!e+ 6intensitatii 6 !#ntrastului sen$#rial 6 adaptarii 6 semnifi!atiei 6intera!tiunii anali$at#ril#r S#!i#0!ulturale+ 6 exer!itiului'pr#fesi#nali$arii 6 esteti$arii -egea intensitatii 0 se refera la rap#rtul dintre intensitatea fi$i!a a stimulului si ni&elul sensibilitati, respe!ti& al sen$atiei *rag abs#lut maximal 0!antitatea de energie (intensitate) a stimulului ne!esar7 pentru a pr#du!e 8n!7 # sen$a9ie spe!ifi!7 *rag abs#lut minimal 0 !antitatea minim7 de energie, intensitate a stimulului ne!esar7 pentru !a s7 de!lan:e$e # rea!9ie din partea subie!tului *rag diferential 0!antitatea minim7 de energie (intensitate) !e trebuie s7 fie ad7ugat7 stimul7rii ini9iale pentru a pr#du!e # n#u7 sen$a9ie !#n:tienti$at7 de !7tre subie!t Senzatia Pragul minimal absolut Pragul maximal absolut Pragul diferential

vizuala

1- cuante

1!!! milimicroni

1"1!!

auditive tactile

1#- ! vibratii"s &nergie de 1!!1!$!!! ori mai mare decat energia luminoasa sau acustica

!$!!! %z

1"1! 1"'!

Procesele senzoriale sunt procese psihice cognitive elementare prin care se semnalizeaz, separat ,sub forma imaginilor simple i primare, nsuirile concrete ale obiectelor i fenomenelor, n condiiile aciunii directe a stimulilor asupra organelor de sim (analizatori).

enzaia este procesul psihic primar care conine i ne furnizeaz informaii despre proprieti i nsuiri separate ale stimulilor! intensitate,lungime,duritate,asperitate,culoare etc. enzaiile dispun de c"teva nsuiri specifice stimulului, dar i subiectului. #intre nsuirile specifice stimulului se numr! intensitatea, claritatea, durata si tonalitatea afectiva. $unoaterea nsuirilor senzaiilor permite nelegerea rolului lor n activitatea omului i gsirea unor ci de optimizare a desfurrii lor.

$alitaile enzaiei $alitatea senzaiilor %ste dat de specificitatea semnalului i de modalitatea proprie de realizare, adic de caracteristicile structurale i funcionale ale analizatorului care s&a specializat pentru acea categorie de stimuli. e disting astfel senzaii auditive, vizuale, chinestezice, etc.

'ntensitatea senzaiilor %ste determinat de intensitatea stimulului, dar i de starea general a subiectului. #e e(emplu, n stare de oboseal accentuat, chiar i un stimul puternic determin o senzaie diminuat.

#urata senzaiilor %ste n general corespunztoare duratei stimulului. $ercetrile au artat ns c senzaiile nu apar imediat dup stimulare i nici nu nceteaz odat cu aciunea stimulului, e(ist"nd fenomene de post&aciune. )onul afectiv al senzaiilor e refer la ecoul afectiv pe care l au senzaiile ca urmare a e(perienei personale n mpre*urimi particulare cu acea categorie de stimuli care le determin. #e aceea acelai stimul poate fi plcut pt cineva i neplcut pentru altcineva.

ensibilitatea&definire Proprietatea organismului de a receptiona factorii indiferenti, de a stabili un raport cu sens intre ei si cei neconditionati. Forma embrionara a reflectarii psihice-Leontiev+ ensibilitate&caracteristici ,eactie diferentiata,realizata prin intermediul organelor de simt specializate+ ,eactia organismului la actiunea mediului e(terior, ce stimuleaza si diri*eaza motricitatea+ $omponenta a miscarii,actiunii si comportamentului+ Produs al evolutiei materiei vii+

--$onditie-- si --mecanism-- necesar dezvoltarii biopsihice a individului (vezi Popescu&.eveanu si /olu)+

ensibilitate&functii 0unctie de semnalizare in raport cu schimbul de substante. Praguri senzoriale $onform legii sensibilitatii! 1. Prag absolut minimal 2. Prag absolut ma(imal 3. Prag absolut diferential Pragul absolut minimal $antitatea minima de intensitate a stimulului capabila a produce o senzatie. #ifera de la o senzatie la alta. 'ndicator al sensibilitatii absolute 4legea !S; < 1'p ( ; 5 sensibilitatea absoluta, p 5 pragul absolut minimal) Intre sensibilitatea absoluta si pragul absolut minimal exista un raport invers proportional:cu cat pragul absout minimal este mai mic, cu atat sensibilitatea absoluta este mai mare si invers, cu cat el este mai mare, cu atat sensibilitatea este mai mica ! Pragul absolut ma(imal $antitatea ma(ima de intensitate a stimulului care produce o senzatie. #epasirea pragului6suprasolicitarea analizatorului+ #eclanseaza durerea sau neutralitatea aparatului in raport cu stimulul+ 7ona optima de receptie se constata la nivelul stimulilor mai frecventi si mai semnificativi+ Pragul diferential $apacitatea omului de a sesiza diferente foarte fine intre intensitatile stimulilor+ 8izeaza relatia dintre intensitatea initiala a stimulului si intensitatea ce trebuie adaugata sau scazuta pentru a produce o modificare abia sesizabila a senzatiei initiale+ -egea =#uguer0>eber indica e(istenta unei relatii constante intre intensitatea initiala a stimulului si cea noua adaugata sau scazuta! ?i'i<@ , ?i<intensitatea diferentiala i9intensitatea initiala :9constant

Pragul operational ;egea pragurilor diferentiale a fost aplicata in psihologia industriala,elaborandu&se un nou concept,cel de prag #perati#nal+ <cesta este de cateva ori mai mare decat cel diferential, pentru ca discriminarea stimulilor trebuie facuta clar si foarte rapid. /eneralitati 'n masurarea pragurilor senzoriale se folosesc mai multe metode! &metoda stimulilor constanti+

&metoda limitelor+ &metoda punctului central. 'n domeniul pragurilor senzoriale,si&au adus contributia si urmatorii cercetari6savanti! o =.>. $rozier a formulat teoria statistica a discriminarii intensitatii&etalon+ o tanle? mith tevens a cori*at legea lui 0ehner, aratand ca intre intensitatea senzatiilor si intensitatea stimulilor e(ista o dependenta e(ponentiala, nu logaritmica. ;%/';% %.7<)'';@, -egea intensit79ii Ana din primele legi des!#perite 8n psi"#l#gie *ragul abs#lut minimal repre$int7 &al#area minim7 a unui stimul ne!esar7 pentru determinarea unei n#i sen$a9ii. *ragul abs#lut maximal repre$int7 &al#area maxim7 a intensit79ii unui stimul ne!esar7 :i sufi!ient7 pentru a determina 8n!7 # sen$a9ie spe!ifi!7. /in!#l# de a!east7 &al#are sen$a9ia 8:i pierde spe!ifi!itatea :i se transf#rm7 8ntr0# sen$a9ie nespe!ifi!7 de durere. ;egea pragurilor absolute afirm c ntre valoarea pragului i nivelul sensibilitii este un raport invers proporional! cu c"t crete valoarea pragului cu at"t scade nivelul sensibilitii i invers. *r#blem7+ %u !Bt trebuie s7 !reas!7 intensitatea unui stimul pentru a se pr#du!e # n#u7 sen$a9ie spe!ifi!7C -egea pragului diferen9ial afirm7 !7 pentru #b9inerea !re:terii sen$a9iei 8n pr#gresie aritmeti!7 este ne!esar7 # !re:tere a intensit79ii stimulului 8n pr#gresie ge#metri!7. A!easta este prima f#rm7 a legii praguril#r diferen9iale des!ris7 de !7tre sa&antul german >eber+ 5ap#rtul dintre !antitatea ad7ugat7 ne!esar7 pentru a se pr#du!e # n#u7 sen$a9ie :i !antitatea ini9ial7 este !#nstant pentru fie!are m#dalitate sen$#rial7 (1'3; ta!til7 (greutate), 1'1;; &i$ual7, 1'1; auditi&7) -egea adapt7rii dem#nstrea$7 m#difi!area ni&elului sensibilit79ii anali$at#rului 8n !#ndi9iile stimul7rii prelungite a a!estuia Astfel, stimularea prelungit7 a anali$at#rului !u stimuli de intensitate s!7$ut7 pr#&#a!7 # s!7dere a pragului :i # !re:tere a ni&elului sensibilit79ii (adaptare as!endent7). Stimularea prelungit7 a anali$at#rului !u stimuli de intensitate !res!ut7 pr#&#a!7 # !re:tere a praguril#r :i !#respun$7t#r # s!7dere a ni&elului sensibilit79ii (adaptare des!endent7). /in pun!t de &edere al rapidit79ii de adaptare, anali$at#rii se 8mpart 8n trei !ateg#rii+ rapid adaptabile+ ta!tul, gustul, mir#sul, &ederea diurn7 mediu adaptabile+ au$ul lent adaptabile+ sen$a9iile de durere, &ederea n#!turn7 ;egea sensibilizrii Anali$at#rii intera!9i#nea$7 :i se influen9ea$7 re!ipr#! 8n dinami!a l#r pers#nal7. A!east7 intera!9iune p#ate fi de d#u7 feluri+ Intram#dal7 atun!i !Bnd p7r9ile !#mp#nente ale unui anali$at#r pere!"e (&i$ual, auditi&, et!.) se influen9ea$7 re!ipr#! pr#&#!Bnd !re:terea sensibilit79ii (sensibili$area) sau s!7derea a!esteia (depresia).

Interm#dal7 se manifest7 !a sensibili$are sau depresie !a efe!t al stimul7rii altui anali$at#r. Astfel stimularea unui anali$at#r la un anumit ni&el de intensitate p#ate s7 pr#&#a!e !re:terea sau s!7derea ni&elului sensibilit79ii 8n !adrul altui anali$at#r An !a$ parti!ular al intera!9iunii anali$at#ril#r 8l !#nstituie fen#menul de sineste$ie. ;%/%< #%P,% '%' 6%#nsta in scderea sensibilitii ca urmare a legturilor funcionale intraanalizatori sau interanalizatori. 6 Dun!9i#nea$7 exa!t dup7 a!elea:i me!anisme :i la a!elea:i ni&eluri !a :i legea sensibili$7rii. "rimul nivel: Astimularea indelungat a ochiului cu o lumina rosie se soldeaz cu scderea sensibilitii pentru alte culori, indeosebi pentru cele de unda lunga (BCC&DEC milimicroni) Ac"nd un fascicul galben este orientat asupra unei poriuni limitate a retinei, asistm la o scdere local a sensibilitii fa de rou i verde, e(citarea prin lumin a conurilor duce la scderea sensibilitii bastonaelor. Al doilea nivel: Efun!9ia l#!ali$7rii spa9iale a sunetel#r n0ar putea fi expli!at7 f7r7 !#nsiderarea intera!9iunii dintre !ele d#u7 &erigi pere!"i ale anali$at#rului auditi&, !a d#&ad7 !7 #amenii sur$i de # ure!"e au mari difi!ulta9i in l#!ali$area spa9ial7 a sunetel#r. Al treilea nivel: sunetele !u intensitate mi4l#!ie :i mare !#b#ar7 sensibilitatea bast#na:el#rF Ea!ela:i efe!t se #b9ine :i da!7 se f#l#ses! sunete ritmi!e ( b7t7ile unui metr#n#m) si m#n#t#ne ( $g#m#tul pr#dus de un ele!tr#m#t#r)F Ein!linarea !apului pe spate s!ade sensibilitatea pentru !ul#area &erde si pentru sensibilitatea auditi&7F Eex!itarea intre anumite limite :i 8n anumite !#ndi9ii a anali$at#rului ta!til sau @ineste$i! du!e la s!7derea sensibilit79ii &i$uale sau auditi&eF Esensibilitatea termi!7 pentru frig redu!e sensibilitatea ta!til7F Esensibilitatea durer#as7 redu!e #ri!e alt fel de sensibilitate. Efectele de interaciune ale analizatorilor (sensibilizare i de!resie" sunt de!endente de: rela9ia de intensitate dintre stimuliF Epr#!esele !#rti!ale :i legile l#r, 8nde#sebi indu!9ia p#$iti&7 si negati&7F Esistemul ner&#s &egetati&F Ef#rma9iunea reti!ular7F Ef#rmarea reflexel#r !#ndi9i#nate. -EGEA SINESTEZIEI F se refer7 la efectele de intermodelare !rimar informaional# adic la $trans!unerea% unei forme de sensibilitate intr&o alt modalitate senzorial. F stimularea unui anali$at#r pr#du!e efe!te sen$#riale spe!ifi!e 8ntr&un anali$at#r, de:i a!esta nu a f#st stimulat. Ex. stimulii auditi&i pr#du! efe!te de &edere !r#mati!7, a:a0numita 2audi9ie !#l#rat73 stimulii #pti!i pr#du! efe!te auditi&e sau !eea !e se nume:te 2&edere s#n#r73 !ul#ril#r :i sunetel#r le p#t fi atribuite si !alit79i ta!tile sau gustati&e& 2 !ul#ri m#i3, 2 sunete dul!i3 -EGEA %H *ENSI5II F %#nst7 in faptul !7 insuficiena dezvoltare a unei modaliti senzoriale sau li!sa ei conduce la !erfecionarea alteia at't de mult# (nc't aceasta din urm !reia !e seama ei funciile celei dint'i. F Ex. -a #rbi si la sur$i se de$&#lt7 sensibilitatea ta!til7, &ibrat#rie, #lfa!ti&7. F in literatura de spe!ialitate exist7 des!rieri ale un#r !a$uri !elebre de !#mpensare sen$#rial7

EJellen Keller din =#st#n :i Hlga S@#r#"#d#&a din #s!#&a, !u un multiplu "andi!ap ( #arbe, surde, mute ) au a4uns, !a urmare a de$&#lt7rii alt#r f#rme de sensibilitate ( inde#sebi a !elei &ibrat#rii ), la perf#rman9e de#sebite ( s7 as!ulte mu$i!7, s7 s!rie et!.). %7r9ile l#r, )!timismul :i *um !erce! lumea exterioar# stau marturie despre p#sibilita9ile neb7nuite ale !#mpens7rii. Eun ele& !u ambele mBini amputate :i0a elab#rat transferul fun!9iil#r mBinii drepte la pi!i#r, reu:ind s7 s!rie :i s7 desene$e. 0uncia de conducere a sistemului nervos Gnul dintre mecanismele implicate n producerea senzaiilor este conducerea influ(ului nervos ctre creier. )ransmiterea la creier se face prin intermediul fibrelor aferente, mai puin numeroase dec"t receptorii, e(istente n numr de apro(imativ H.CCC.CCC de asemenea fibre. Traseul !erebral !are p#rne:te de la re!ept#r la !reier nu este !#ntinuu, !i pre$int7 30( 8ntreruperi sinapti!e, amplasate la diferite ni&eluri ale sistemului ner&#s !entral. A!este 8ntreruperi se !#mpli!7 pr#gresi& 8n!epand !u eta4ele inferi#are :i terminBnd !u !ele superi#are. %#mpli!area se reali$ea$7 8n fun!9ie de num7rul de neur#ni, num7rul de sinapse :i num7rul straturil#r de #rd#nare. 5#lul esen9ial al !7il#r de !#ndu!ere sau aferente este acela de prelucare succesiv, tot mai comple( a semnalelor nervoase. #ac n receptor are loc codarea primar a informaiilor, n cile de conducere asistm la recodificarea informaiilor, la reorganizarea elementelor informaionale, la filtrarea lor. & cercetrile au artat c pe cile aferente circul o cantitate imens de informaii (1CC.CCC.CCC bps), n timp ce creierul nu poate opera dec"t cu o cantitate relativ mic de informaii (1CCbps). In cile de conducere are loc elaborarea neurogramelor care cuprind n ele informaia senzorial ce va fi transmis spre creier. enzatiile vizuale Iau nastere !a re$ultat al re!epti#narii si prelu!rarii,in !adrul anali$at#rului #pti!,a undel#r ele!tr#magneti!e !uprinse intre 3L; si .M;(M;;)milimi!r#ni. -a #m,sensibilitatea &i$uala se manifesta sub d#ua f#rme+ a)sensibilitatea lumin#asa (pe ba$a !areia diferentiem lumina de intuneri! si diferitele intensitati ale lumini) b)sensibilitatea !r#mati!a (!e sta la ba$a !apa!itatii de diferentiere si identifi!are a !ul#ril#r) %ul#area este tradu!erea pe plan subie!ti& a a!tiunii radiatiil#r lumin#ase !are,a!ti#nanad asupra #bie!tel#r materiale din 4ur,sunt abs#rbite sau refle!tate de a!estea total #!artial sau selectiv. %and #bie!tul refle!ta integul fas!i!ul de ra$e,se #btine sen$atia !ul#rii albeF!and #bie!tul refle!ta si abs#arbe in pr#p#rtie relati& egala ra$ele respe!ti&e,apare sen$atia de !enusiu, iar !and #bie!tul abs#rbe intregul fas!i!ul se pr#du!e sen$atia !ul#rii negru. %ul#rile se situea$a in banda radiatiil#r ele!tr#magneti!e lumin#ase !#respun$at#r urmat#arel#r lungimi de unda+ .,;0,2;milimi!r#ni<r#su )L;0),;milimi!r#ni<galben )3;0);;milimi!r#ni<&erde );;0(.;milimi!r#ni<albastru Asadar da!a un #bie!t &a refle!ta numai radiatiile a&and ,sa spunem,lungimea de unda de )L;0 ),; milimi!r#ni,ne &a pr#&#!a sen$atia !ul#rii galben. ,olul senzatiilor vizuale Asigura !un#asterea !el#r mai multe pr#prietati ale #bie!tel#r (f#rma,marime,!ul#are,distanta,p#$itie) %#nstiuie un fa!t#r integrat#r al intregii experiente sen$#riale de !un#astere Hrgani$ea$a si !##rd#nea$a mis!arile &#luntare asigurand unitatea !#mp#rtamentului.

timuli Andele ele!tr#magneti!e !uprinse inte 3L; si M;; milimi!r#ni ,eceptori ,etina,cu elementele celulare fotosensibile,conurile(B&D milioane,sensibile la culorile obiectelor)si bastonasele (12B&13C milioane,receptorii vederii nocturne) Proiectie corticala ;obul occipital $orte(ul primar vizual localizat pe marginea scizurii calcarine. #imensiunile e(perientei senzoriale )onul cromatic conditionat de lungimea de unda ;uminozitatea,dependenta de gradul de refle(ie aturatia,dependenta de raportul dintre cantitatea razelor luminoase ,care caracterizeaza culoarea suprafetei date,si torentul luminos general reflectat de ea -a #mul m#dern r#lul de transmitere a inf#rma9iei este dup7 !um urmea$7+ &7$ L;N, au$ )N, pip7it 2N, gust 2N, mir#s 1N #altonismul este o problem ereditar care provine dintr&o anormalitate a cromoz& omului J. #iabetul zaharat, alcoolismul, anumite medicamente i into(icaii pot conduce de asemenea la formarea daltonismului. In <merica 2D de milioane de persoane sufer de diabet zaharat. In Gngaria numrul daltonitilor este undeva n *urul de HCC.CCC de persoane. Tipurile de ba$7 ale dalt#nismului -uBnd 8n !#nsiderare !are re!ept#r !r#mati! primar dintre !ele trei (sensibil la !ul#area r#:ie, &erde sau albastr7) fun!9i#nea$7 defe!tu#s, putem distinge diferite tipuri dalt#niste. Protanomalie (PL) Sensibilitate redus a receptorilor sensibili la lumina roie Lipsa receptorilor sensibili la lumina roie

Protanopie (PP)

Sensibilitate redus a Deuteranomalie (DL) receptorilor sensibili la lumina verde Deuteranopie (DP) Lipsa receptorilor sensibili la lumina verde Sensibilitate redus a receptorilor sensibili la lumina albastr Lipsa receptorilor sensibili la lumina albastr Daltonism total

Tritanomalie (TL)

Tritanopie (TP) Acromazie, monocromazie

enzatiile gustative /ustul este unul dintre simturile chimice ce se bazeaza pe capacitatea limbii de a dizolva si recepta calitatile chimice ale stimulilor.;imba are un aspect poros, dat de cele patru tipuri de papile aflate pe suprafata ei.<tfel avem zone specializate pentru patru substante de baza! & pentru dul!e este spe!iali$at &arful limbii & pentru amar ba$a limbii & pentru a!ru0 $#nele marginale & pentru sarat0$#nele anteri#are si marginale Sensibilitatea re!ept#ril#r gustati&i &aria$a de la un grup de substante la altul si de la # substanta la alta. *entru fie!are substanta exista un prag de ex!itatie repre$entat de !#n!entratia !ea mai slaba !apabila sa pr#du!a sen$atia gustati&a. In general,pentru substantele dul!i,pragul de ex!itatie este mai ridi!at de!at pentru substantele amare.Intensitatea sen$atiei gustati&e depinde de !#n!entratia substantei existente in s#lutie,de numar re!ept#ril#r. ex!itati si de temperatura s#lutiei. Astfel,intensitatea sen$atiei gustati&e este !u atat mai mare,!u !at !#n!entratia substantei stimulat#are !uprinde mai multi muguri gustati&i. Temperaturile prea ridi!ate sau prea s!a$ute redu! intensitatea sen$atiil#r gustati&e. H/IDI%I5I A-E SENZAOIEI GASTATIPE %-ASIDI%A5E+ cantitative "ip#geu$ie < s!7derea sensibilit79ii gustati&e ageu$ie < lipsa sensibilit79ii gustati&e calitative disgeu$ia < gustul este gre:it sau !#nfundat %alea de !#ndu!ere(!alea gustati&a) este al!atuita din inlantuirea a trei neur#ni sen$iti&i.*rimul neur#n sen$iti& se afla in gangli#nii ner&#si de pe traie!tul ner&il#r fa!ial,fl#s#faringian si &ag. /endritele a!est#r neur#ni fa! sinapsa !u !elulele gustati&e,iar ax#nii l#r fa! sinapsa !u !el de al d#ilea neur#n sen$iti& situat in nu!leul tra!tului s#litar din trun!"iul !erebral./e ai!i p#rnes! alte fibre,!are impreuna !u lemnis!ulul medial a4ung la !el de al treilea neur#n sen$iti& din talamus./e ai!i p#rnes! fibrele talam#!#rti!ale !are se pr#ie!tea$a pe s!#arta !erebrala. Segmentul !entral se afla in s!#arta !erebrala,in p#rtiunea inferi#ara a girului p#st !entral. 5H-A- SENSI=I-ITIOII GASTATIPE sele!tarea preferen9ial7 a "ranei, 8n fun!9ie de d#rin9a :i ne&#ile #rg. 8mpiedi!7 ingerarea substan9el#r n#!i&e, a alimentel#r alterate de!lan:area reflex7 a se!re9iil#r digesti&e apre!ierea !alit79ii un#r pr#duse alimentare (degust7t#rii de &inuri) 8mb#g79e:te &ia9a

psi"#0afe!ti&7 a indi&idului

%.7<)'' <G#')'8% /in pun!t de &edere fi$i#l#gi!, sunetul !#nstituie sen$a9ia pr#dus7 asupra #rganului auditi& de !7tre &ibra9iile materiale ale !#rpuril#r :i transmise pe !alea undel#r a!usti!e. Are!"ea uman7 este sensibil7 la &ibra9ii ale aerului !u fre!&en9e 8ntre 2; J$ :i 2; @J$, !u un maxim de sensibilitate auditi&7 8n 4ur de 3);; J$. A!est inter&al depinde mult de amplitudinea &ibra9iei :i de &Brsta :i starea de s7n7tate a indi&idului. Sub amplitudinea de 2; Q*a &ibra9iile nu mai p#t fi per!epute. Hdat7 !u &Brsta inter&alul de sensibilitate se mi!:#rea$7, 8n spe!ial fre!&en9ele 8nalte de&in inaudibile. /in pun!t de &edere fi$i!, sunetul are # defini9ie mai larg7, el nefiind legat de sen$a9ia auditi&7+ #ri!e perturba9ie (energie me!ani!7) pr#pagat7 printr0un mediu material sub f#rma unei unde. Au$ul este unul dintre simturi !are !#muni!a !reierului date despre mediu. Are!"ea umana per!epe peste 1);; de t#nalitati. Ea se 8mparte 8n trei mari !#mpartimente+ ure!"ea externa, interna si mi4l#!ie. Are!"ea externa si ure!"ea mi4l#!ie sunt prin!ipalele #rgane ale au$uluiF ele !aptea$a si transmit sunetele 8ntr0un m#d relati& simplu. Are!"ea interna are 8nsa # stru!tura f#arte !#mplexaF ea ser&este 8n a!elasi timp re!eptiei sunetului si mentinerii e!"ilibrului. Are!"ea externa este f#rmata din pa&ili#n. D#rma sa de !#!"ilie are r#l prin!ipal diri4area undel#r s#n#re spre !#ndu!ti& auditi& extern. *a&ili#nul este rigidi$at printr0un !artila4 elasti!, !u ex!eptia p#rtiunii sale inferi#are, mai !arn#asa, l#bul ure!"ii. %#ndu!tul auditi& extern a4unge la timpan, tre!Bnd prin #sul temp#ral. Rn apr#prierea pa&ili#nului, peretele sau este a!#perit de piele !u peri !are pr#te4ea$a timpanul de praf. Sunt de asemenea, pre$ente glande seba!ee, glande sud#ripare si glande !erumen#ase. A!estea se!reta !erumen, li!"id past#s de !ul#are galbuie, !are 8n!leia$a !#rpii straini pre$enti 8n a!est !#ndu!t Atun!i !Bnd undele s#n#re patrund 8n !#ndu!tul auditi& extern, ele sunt diri4ate spre timpan, # membrana !#nstituita din tesut !#n4un!ti& fibr#s, lata de M mm si lunga de 2) mm, !are 4#a!a r#lul de !apa! si &ibrea$a pentru a transmite sunetele la ure!"ea mi4l#!ie. /enumita si !utia timpanului, ure!"ea mi4l#!ie este separata de ure!"ea externa prin timpan. Este # !a&itate mi!a !e !#ntine aer, tapetata de # mu!#asaF este adap#stita 8ntr0# parte a #sului temp#ral, stBn!a. Ea !#muni!a !u faringele prin tr#mpa lui Eusta!"i#, un !#ndu!t al !arui r#l !#nsta 8n mentinerea unei presiuni egale 8ntre ure!"ea externa si !ea mi4l#!ie. 1). Segmentul re!ept#r &cohleea este un canal rasucit in *urul unui a( numit columela. #in columela se desprinde lama spirala osoasa spirala pe toata lungimea canalului. ;ama spirala osoasa si membrana bazilara impart canalul spiral in 2 rampe! rampa vestibulara(comunica cu vestibulul) si rampa timpanaica( comunica cu fereastra rotunda). ,ampele comunica prin helicotrema&orificiu situat la varful melcului. &canalul cohlear(melcul membranos) are peretele inferior alcatuit din lama spirala si membrana baziliara , iar peretele superior de membrana ,eissner. 'n canalul cohlear, pe membrana baziliara se gaseste organul $orti, receptorul auditiv. &organul $orti e format din celule senzoriale, ciliate, dispuse de o parte si de alta a tunelului

$orti pe 2&H randuri. %le sunt insotite de celule de sustinere. $ilii celulelor senzoriale, dupa ce strabat membrana reticulata sunt in contact cu membrana tectoria. 2). Segmentul de !#ndu!ere &primul neuron se gaseste in ganglionul $orti. <(onii acestuia formeaza ramura cohleara a nervului E. &al doilea neuron se afla in nucleii cohleari din bulb. <(onii acestora se incruciseaza partial formand 2 fascicule ascendente si fac sinapsa cu cel de&al treilea neuron in corpii geniculati mediali din metatalamus. $olaterale se 3). Segmentul !entral &se afla in girusul temporar superior. unetul unetul este un fenomen fizic care stimuleaza simtul auzului. ;a oameni auzul are loc cand vibratiile de frecvente intre 1B si 2C.CCC de hertzi a*ung la urechea interna. Kertzul, sau Kz, este unitatea de masura a frecventei egala cu o perioada pe secunda. <stfel de vibratii a*ung la urechea interna cand sunt transmise prin aer, si termenul sunet este ceva restrictionat la astfel de unde care vibreaza in aer. 0izicienii moderni, insa, e(tind termenul pentru a include vibratii similare in medii lichide sau solide. unete de frecvente mai mari de 2C.CCC Kz sunt numite ultrasonice. 'n general, undele se pot propaga transversal sau longitudinal. 'n ambele cazuri, doar energia miscarii undei este propagata prin mediu+ nici o parte din mediu nu se misca prea departe. $a e(emplu, o sfoara poate fi legata de un stalp la un capat, iar celalalt capat este tras pana sfoara se intinde, iar apoi sfoara este scuturata o data. @ unda va trece pe sfoara pana la stalp, iar aici va fi reflectata si ea se va intoarce la mana. .ici un punct de pe sfoara nu se misca longitudinal spre stalp, dar parti succesive din sfoara se misca transversal. <cest tip de miscare se numeste unda transversala. #e asemenea, daca o piatra este aruncata intr&o piscina, o serie de unde transversale pleaca din punctul de impact al pietrei. Gn dop de pluta plutind in apropiere se va misca in sus si in *os, adica se va misca transversal respectand si directia de miscare a undei, dar nu se va deplasa prea mult longitudinal. @ unda sonora, insa, este o unda longitudinala. 'n timp ce energia miscarii undei se propaga in e(teriorul sursei, moleculele de aer care duc sunetul se misca in fata si in spate, paralel la directia de miscare a undei. <sadar, o unda sonora este o serie de compresii si e(tensii alternative ale aerului. 0iecare molecula da energia moleculei vecine, dar dupa ce unda sonora a trecut, fiecare molecula ramane in aceeasi pozitie ca la inceput. *arti!ularit79ile stimulil#r a!usti!i 1. Dre!&en9a. e definete prin numrul de vibraii sau oscilaii pe unitatea de timp (secund). 8alorile frecvenei se msoar prin cicli pe secund sau herzi. 'ndicatorul de frecven se manifest pe un continuum situat ntre dou limite! limita inferioar de *oas frecven i cea superioar de nalt frecven. Grechea uman reuete s acceseze un registru de frecvene cuprins ntre 2C i 2C de mii de Kz. ub 2C de Kz ne aflm n zona frecvenelor *oase, a infrasunetelor iar peste 2C de mii n zona frecvenelor nalte, a ultrasunetelor. pre e(emplu, vocea uman are frecvena medie de BCC Kz, vocea unei soprane, n concert, evolueaz ntre EC&11BC Kz. unetele pianului evolueaz pe un registru i mai larg ntre 2D 5 H1BC Kz iar orga pare s se suprapun aproape n ntregime cu registrul de audibilitate al urechii umane ntruc"t sunetele acesteia se manifest ntre 1L&1L.DCC Kz. 2. Amplitudinea sau intensitatea undei s#n#re. e definete prin fora oscilaiei i este rezultanta distanei dintre v"rful unei oscilaii i linia nul de echilibru. <mplitudinea desemneaz particularitile energetice ale undei care determin intensitatea sunetului. Gnitatea de msur a intensitii este decibelul! dM reprezint a 1C partea dintr&un bel, este aadar o unitate de msur logaritmic. #ecibelul este rezultanta relaiei dintre dou intensiti, respectiv dintre o intensitate concret ce urmeaz a fi evaluat i o intensitate de baz sau etalon. <stfel, dac o intensitate concret '1

evaluat n uniti de energie este de 1C ori mai mare dec"t o alt intensitate etalon 'C, msurat n aceleai uniti de energie, atunci '1 va fi cu 1C dM mai mare dec"t 'C. ,ezult c valoarea de 1C dM este doar un raport de intensiti i nu intensitatea absolut. Pentru scopuri e(perimentale i practice au fost elaborate diferite scale decibelice care e(prim nivelurile intensitii. ,egistrul sensibilitii auzului uman la indicatorul de intensitate este foarte larg la fel ca i la vz. #iferena de intensitate dintre cel mai slab sunet abia perceptibil i cel care produce durere este foarte mare. Intre indicatorul de frecven i cel de amplitudine sunt relaii de condiionare reciproc e(primate printr&un raport invers proporional 3. D#rma sau timbrul definete aspectul general al curbei undelor sonore. $ercetrile e(perimentale au demonstrat c oscilaiile undei sinusoidale prezint o amplitudine i frecven constante sau variabile. imultan, peste frecvena de baz a undei sonore se suprapun diverse frecvene secundare numite armonici. $ombinarea dintre trsturile de baz i cele suprapuse conduc la elaborarea timbrului sunetului. #in punctul de vedere al formei sau al timbrului sunetele pot fi mprite n! sunete simple i sunete comple(e. unetele simple sunt tonuri pure ce pot fi reprezentate cu a*utorul unei singure sinusoide sau armonic. e nt"lnesc foarte rar n natur i se pot genera artificial foarte dificil. Na*oritatea copleitoare a sunetelor sunt sunete comple(e alctuite dintr&o frecven fundamental i variate frecvene supraadugate. In situaia n care timpul periodic ciclic al componentelor adugate este acelai cu al componentelor de baz unda va avea un caracter periodic i sunetul corespunztor va fi perceput ca un sunet melodic, muzical. In situaia n care timpul periodic ciclic al componentelor supraadugate difer de cel al componentelor de baz unda sonor va avea un caracter aperiodic i sunetul va fi perceput ca un zgomot. %lasifi!area stimulil#r a!usti!i+ a) dup7 natura sursei putem identifica! stimuli acustici generai de surse naturale+ stimuli acustici generai de surse artificiale+ stimuli acustici generai de vocea uman b) dup7 indi!at#rul peri#di!it79ii undei s#n#re putem identifica! unde sonore periodice, melodice, sunete muzicale+ unde sonore aperiodice, zgomote+ !) 8n rap#rt !u indi!at#rul de fre!&en97 sau de registru al sensibilit79ii se poate vorbi despre! registrul sunetelor de *oas frecven cuprins ntre 1L i BCC Kz+ registrul sunetelor de frecven medie cuprins ntre BCC i 3BCC Kz+ acesta fiind registrul optim de audibilitate+ registrul sunetelor de nalt frecven, ceea ce depete BCCC Kz+ d) 8n rap#rt !u indi!at#rul de intensitate al undel#r s#n#re putem vorbi despre! sunete de intensitate puternic+ sunete de intensitate moderat+ sunete de intensitate slabe+ e) dup7 indi!at#rul &al#rii de semnali$are putem vorbi despre! stimuli acustici semnificativi, care induc comportamente specifice cu o finalitate bine definit+ stimuli neutri+ n general relativ neutri ntr&un prim moment al recepiei ntruc"t tendina de acordare a unei valori de semnalizare se manifest foarte rapid. timulii neutri determin a o reacie nespecific de orientare. <daptarea auditiv . H parti!ularitate a adapt7rii auditi&e este !ara!terul ei generali$at+ efe!tele adapt7rii respe!ti& s!7derea sensibilit79ii se extind :i 8n rap#rt !u sunetele 8n&e!inate :i mai ales 8n rap#rt !u !ele

de intensitate s!7$ut7. *e de alt7 parte, sunetele de fre!&en97 8nalt7 :i intensitate !res!ut7 pr#&#a!7 # !re:tere a ni&elului praguril#r pentru fre!&en9ele mai 8nalte. Rn !eea !e pri&e:te adaptarea binaural7 se !#nstat7 !7 a!east7 antrenea$7 # s!7dere mai pr#nun9at7 :i de mai lung7 durat7 a ni&elului sensibilit79ii de!Bt 8n adaptarea m#naural7. Rn s!"imb, adaptarea m#naural7 antrenea$7 !re:terea sensibilit79ii 8ntr0# manier7 !#mpensat#rie la ni&elul !eleilalte ure!"i. /inami!a adapt7rii auditi&e este destul de rapid7 astfel 8n!Bt 8n tre!erea de la un mediu de intensitate s#n#r7 la unul silen9i#s se pr#du!e fen#menul de de$adaptare :i !#respun$7t#r # !re:tere a ni&elului sensibilit79ii. Rn s!"imb, men9inerea subie!tului pentru un timp 8ndelungat 8ntr0un mediu silen9i#s, i$#lat f#ni! pr#&#a!7 fen#mene de suprasensibili$are, de !#n!entrare tensi#nat7 a aten9iei pre!um :i manifest7ri de tip anxi#s. /esigur !7 !ea mai 8nalt7 &al#are de semnali$are # pre$int7 semnalele &erbale. Rn !#ndi9ii de spe!iali$are a un#r a!ti&it79i pr#fesi#nale p#t fi sesi$ate sunete spe!ifi!e un#r ma:ini, utila4e, instrumente aflate 8n a!ti&itate :i pe !are pers#ana respe!ti&7 le mane&rea$7. Den#menul de sele!ti&itate auditi&7 se reg7se:te 8n rap#rturile dintre adaptare :i mascare. 0enomenul de mascare se manifest n condiiile n care urechea este e(pus aciunii simultane sau intersectate a dou sau mai multe sunete care difer ntre ele sub raportul intensitii i al frecvenei. $ercetrile au demonstrat c efectul de mascare cel mai puternic l prezint sunetele cu o frecven *oas cuprins ntre 1BC i HBC Kz i cu o intensitate puternic. @ combinaie ntre un numr de surse acustice nerelaionate produce un zgomot. In condiiile n care nici una dintre sursele singulare nu este mai intens dec"t celelalte atunci distribuia zgomotului va fi gaussian. #ac avem de&a face cu o energie egal la toate frecvenele atunci zgomotul este OalbP. 7gomotul este folosit adesea n e(perimentele psihoacustice, n studiile asupra camuflrii, ntruc"t face dificil sau imposibil auzirea altui sunet. ;a o prim apro(imare dac semnalul este detectabil cu zgomot de fundal i dac nivelul zgomotului crete cu 1C dM atunci semnalul trebuie s creasc i el cu 1C dM pentru a atinge acelai nivel de audibilitate. #e retinut enzatiile auditive contribuie la formarea structurilor psihice superioare specific umane (limba*ul). unt mi*loace de contact cu lumea. de implicare in ea+ contribuie la dezvoltarea psihic general a omului (mai ales prin auzul verbal, legat de limba*). Incep"nd cu apro(imativ 2C Kz, auzi sunete pe care le poi deosebi. 0recvena sunetului este corelat cu senzaia de #n$l%ime a acestuia! sunetele cu frecven mai mare sunt mai nalte. )otodat, vibraiile de foarte nalt freven (apro(imativ 2C :Kz) nu i mai produc senzaii auditive. <ceast limit superioar difer mult de la o persoan la alta i scade odat cu v"rsta. Andele s#n#re !u fre!&en9a !uprins7 8ntre apr#ximati& 2; J$ :i 2; @J$ pr#du! sen$a9ii auditi&e, de la !ele mai gra&e, pBn7 la !ele mai a!ute. Gndele sonore se propag, din aproape n aproape, p"n n dreptul pavilionului urechii onometru &<ne(a termeni& E ISIE %misia reprezinta sunetul provenit de la o sursa de zgomot. ursa sonora se afla la locul de emisie. 'ndicatorul sonor, care descrie de e(. sursa de emise Otrafic rutierQ se numeste indicator de emisie. I ISIE 'misia reprezinta zgomotul interceptat de receptor 5 urechea umana, microfon. ;ocul unde este situate receptorul se numeste loc de receptie (captare). 'ndicatorul acustic este numit indicator de receptie. 'ndicatorii de receptie ai traficului rutier si traficului pe sine sunt indicatori de apreciere.

SANETA- (THNA-) SINAS S AN/A SINASHI/A-A Gnda sonora cu functie temporara sub forma de sinus. THN unetul auzibil ce provoaca un efect acustic considerabil. SANET )otalitatea vibratiilor si undelor din mediul elastic (substante), perceptate in mod subiectiv ZGH HT unetul nedorit+ sunet ce poate cauza perturbari, deran*, disconfort sau pagube. AN/A /E ZGH HT unet ce nu este emis pentru transferul de informatii (de e(. 7gomotul masinilor, zgomotul din locuinta, zgomotul din trafic) *5ESIANEA AN/EI /E SANET 'ntensitatea unei senzatii auditive (OslabQ sau OputernicQ) depinde de marimea oscilatiilor de presiune. $a valoare efectiva a presiunii este folosita unitatea de masura Rbar. pectrul in care presiunea undei sonore poate fi auzita depinde de varsta celui incauza si de alti factori. $a valoare de referinta internationala se foloseste! po 9 2 ( 1C &H Rbar. I *A-S emnal sonor de scurta durata. D5E%PENTA Narime ce desemneaza numarul oscilatiilor de presiune pe unitatea de timp. Gnitatea de masura 5 Kz. #omeniul de audibilitate cuprinde frecvente de la 1L la 1L CCC Kz si este impartit in 1C octave. 'n practica doar domeniul cuprins intre HB si 112CC Kz are importanta. SENZATII AA/ITIPE <lcatuirea frecventei unei unde sonore ofera posibilitatea diferentierii fiecarui tip de senzatii auditive.. #in acest punct de vedere se diferentiaza intre tonuri, sunete si zgomote. Gn ton este compus dintr&o singura frecventa. Gn sunet cuprinde mai multe frecvente, ce se afla in raporturi determinate,in timp ce zgomotul se compune din frecvente multiple fara o structura aparte. enzatiile audutuve cu un timp de actiune foarte scurt, de pana la cateva milisecunde (ms)sunt denumite impulsuri. ZGH HTA O7gomotul este sunetul care deran*eaza vecinii sau tertele persoane (pune in pericol, dezavanta*eaza sau deran*eaza in mod considerabil)Q #in acesta Qdefinitie oficialaQ rezulta urmatoarele! 7gomotul este un sunet disturbator, incomod sau chiar periculos. 7gomotul nu se defineste din punct de vedere fizic, ci dintr&un punct de vederesubiectiv! clasificarea sunetului ca zgomot este facuta in functie de persoanele afectate. Prin urmare, zgomotul nu poate fi masurat! perceperile subiective sunt e(cluse procedeului obiectiv de masurare. unetele se masoara. TA5IA ZGH HTA-AI )rebuie sa se diferentieze intre presiunea acustica (masurata in dM) si taria zgomotului. (masurata in foni). )aria zgomotului este o masura pur subiectiva a unei sonore si nu poate fi evaluata decat printr&o masurare subiectiva. )aria zgomotului depinde de gradul de sensibilitate receptiva, intinderea spectruluiundei sonore, valoare efectiva a presiunii acustice si timp. 0onul nu are in practica nici o aplicare. ;a 1CCC Kz valorilea numerica ale tariei zgomotului

 corespunde cu valoarea presiunii acustice. *5ESIANEA SI D5E%PENTA A%ASTI%A Pentru a reproduce functia urechii umane (care este mai putin sensibila la frecvente foarte *oase sau foarte inalte, spre deosebire de frecventele situate intre 1CCC si HCCC Kz) s&au construit 3 sisteme electroacustice (<, M si $). 'n momentul activarii acestor sisteme asupra frecventelor *oase si foarte inalte se e(ercita o presiune diferentiata. 'ndicatorii presiunii acustice astfel obtinute sunt desemnati cu dM(<), dM(M) si respectiv dM($). #aca acesti indicatori sunt folositi pentru caracterizarea aceleiasi unde sonore, avem urmatoarea relatie! dM(<) dM(M) dM($). 'ndicatorul presiunii acustice cu intensitatea cea mai mica este dM($). Pentru evaluarea sunetului este folosit numai sistemul <, caruia ii corespunde indicatorul presiunii acustice dM(<). SENZATII-E *5H*5IH%E*TIPE+ senzatiile somatoestezice ( cunoasterea pozitiei membrelor ) senzatiile :inestezice ( informatii despre miscarea membrelor ) senzatiile statice (care ne fac deplin constienti de pozitia capului si a corpului in spatiu ) S#mat#este$ia+ se dat#rea$a un#r #rgane sens#riale existente in mus!"i, tend#ane si ligamente. Astfel ne dam seama de !#ntra!tia mus!ulara, greutatea !#rpuril#r, p#$itia membrel#r si diferitele mis!ari. 5e!ept#rii sunt !#rpus!uli *a!ini si 5uffini, #rgane tendin#ase G#lgi, fusuri neur#mus!ulare, terminatii ner&#ase libere aflate in mus!"i, tend#ane, ligamente, suprafete arti!ulate. Kineste$ia+ 9 r#l "#tarat#r in !#ntr#lul mis!aril#r, fa! p#sibile indemanarea manuala si !antatul la instrumente musi!ale. (are a!eleasi pr#prietati !u s#mat#este$ia) Sen$atiile stati!e sau de e!"ilibru & sunt provocate de e(citarea organelor de simt aflate in !analele semi!ir!ulare ale ure!"ii interne & apare cand intervine o accelerare in miscarile capului sau ale corpului, astfel sesizam orice schimbare de pozitie a lor & nervul specific al acestor senzatii este ner&ul &estibular (ramura a nervului auditiv) care transmite e(citatiile la creierul mic. %(emplu! &aca unui porumbel i se extirpa un canal semicircular '( se observa o relaxare musculara generala si o oscilatie a capului in planul canalului lezat )aca I se extirpa toate canalele nu mai poate nici sta in picioare nici zbura )e asemena, soarecii cu un canal lezat nu se mai pot &eplasa in linie &repata enzatiile dureroase #urerea este o senzatie sau o e(perienta emotionala neplacuta asociata cu lezare tisulara reala sau potentiala. #urerea este subiectiva, fiecare individ invatand acest cuvant inca din copilarie prin e(perienta personala. #urerea este o componenta critica a sistemului de aparare a individului, este un concept personal care apare in creier tipic ca raspuns la stimuli no(ici provocatori, dar uneori apare si in absenta stimulului. ,eceptorii de durere unt chemoreceptori , stimulati de anumite modificari chimice tisulare. enzatia de durere poate aparea si prin e(citarea brutala a receptorilor termici (temperaturi mai mari de H3 grade $) sau tactili (distrugeri tisulare, taieturi etc.). <lgoreceptorii sunt, in special terminatii nervoase libere. e consider c receptorii stimulilor dureroi, numii i nociceptori (receptori no(ici) sunt reprezentai de terminaiile nervoase dendritice ale neuronilor senzitivi primari. <cetia sunt rsp"ndii n tot organismul, cu e(cepia esuturilor hepatice, renale, osoase i a corte(ului cerebral.

Sen$atia de durere semnali$ea$a # agresiune me!ani!a , termi!a, !"imi!a, ele!tri!a asupra tegumentului . In stare de &eg"e trebuie sa trea!a apr#ximati& # se!unda pentru a fi a!ti&at !#rtexul. Sen$atiile de durere pre$inta # puterni!a n#ta afe!ti&a. Exista d#ua te#rii !are in!ear!a sa defineas!a spe!ifi!itatea sen$atiil#r algi!e+ 1) Te#ria intensitatii S sp#rirea intensitatii stimulil#r termi!i, me!ani!i , !"imi!i, pr#du! durere 2) Te#ria spe!ifi!itatii S sustine !a durerea e # f#rma spe!ifi!a de sensibilitate, independenta de !elelalte met#de sen$#riale. *ragul sensibilitatii algi!e !utanate e f#arte diferit de la # $#na la alta. Adaptarea la ni&elul sen$atiil#r algi!e este difi!ila si de lunga durata. Aparitia pe neasteptate a stimulului durer#s pr#&#a!a in primul m#ment # rea!tie afe!ti&a negati&a. Sen$atiile durer#ase au # !#nditi#nare s#!i#0!ulturala. Rn derma se gases! si diferite terminatiuni ner&#ase+ a!estea &#r transmite la !reier ex!itatiile !e pr#&#a!a simtul ta!til. Ex!itatiile durer#ase sunt preluate de terminatiile ner&#ase (re!ept#rii) !are se ramifi!a 8n epiderma. Rn p#rtiunea superi#ara a dermei se gases! re!ept#rii ta!tili, sau asa numitii !#rpus!uli eissner, !are per!ep presiunile us#are. $eva mai ad"nc sunt situati corpusculii ,uffini care percep caldura, respectiv corpusculii Srause, responsabili de perceperea frigului. pre marginea inferioara a dermei se gasesc corpusculii 8ater & Puccini, care au rol de a percepe presiunile puternice. #aca aceste terminatiuni nervoase trimit o informatie catre creier, sub efectul unor e(citatii dureroase, presiune, sau caldura, acesta va actiona muschii corespunzatori, de e(emplu pentru a retrage m"na de pe o cana fierbinte. #urereea apare in cadrul altei senzatii doar daca dac se depete un prag de sensibilitate.

(.*E5%E*OIA

*er!ep9iile sunt pr#!ese sen$#riale !#mplexe :i t#t#data imagini primare, !#n9inBnd t#talitatea inf#rma9iil#r despre 8nsu:irile !#n!rete ale #bie!tel#r :i fen#menel#r 8n !#ndi9iile a!9iunii dire!te a a!est#ra asupra anali$at#ril#r. %#n9inut inf#rma9i#nal+ %a :i sen$a9ia, per!ep9ia refle!t7 8nsu:iri !#n!ret intuiti&e, a!!esibile sim9uril#r, 8n !#ndi9iile rela9iei dire!te dintre #bie!t :i subie!t. Sunt 8nsu:iri furni$ate prin intermediul anali$at#ril#r :i &i$ea$7 aspe!te de !ul#are, f#rm7, m7rime et!. /ar, 8n timp !e sen$a9iile refle!t7 8nsu:iri simple, elementare, luate separat, per!ep9ia refle!t7 8nsu:iri !#mplexe. Ea refle!t7 #bie!tul a:a !um este el dat, 8n ansamblul 8nsu:iril#r lui date integral :i unitar. *er!ep9ia integrea$7 inf#rma9iile sen$#riale :i se rap#rtea$7 la #bie!te, fen#mene, 8n ansamblul l#r. *er!ep9ia este b#gat7 8n !#n9inut, de#are!e refle!t7 atBt 8nsu:irile prin!ipale, !Bt :i pe !ele de detaliu. *er!ep9ia reali$ea$7 # refle!tare a!ti&7, rela9i#nat7 !u !#ntextul. /in pun!t de &edere al !#mpletitudinii refle!t7rii, putem &#rbi despre # refle!tare m#n#m#dal7 sau plurim#dal7. *rin refle!tare m#n#m#dal7 ne referim la per!ep9ii rap#rtate stri!t la un anumit anali$at#r (&i$ual, auditi&, #lfa!ti&, gustati& et!. 5efle!tare plurim#dal7+ per!ep9ii rap#rtate la mai mul9i anali$at#ri :i !are permit identifi!area un#r 8nsu:iri !#mplexe !um ar fi+ f#rma, m7rimea, greutatea, &#lumul, timpul sau mi:!area. #dalitatea subie!ti&7 de reali$are+ & H imagine per!epti&7'per!ept !are se diferen9ia$7 de imaginea sen$#rial7 prin sin!retism :i integralitateF & Hbie!tul per!eput nu se redu!e la suma 8nsu:iril#r sale, !i adu!e 8n plus efe!tul de ansamblu, al #bie!tului, !are 8i !#nfer7 # anumit7 indi&idualitate, re$ultat7 din m#dul de 8mbinare a p7r9il#r, din rela9ia dintre p7r9i. *er!ep9ia este # f#rm7 superi#ar7 a !un#a:terii sen$#riale. Ea repre$int7 pr#!esul de interpretare a inf#rma9iei pe !are # primim prin intermediul sim9uril#r. spre de#sebire de sen$a9ie, !are repr#du!e 8n subie!ti&itatea indi&idului 8nsu:irile simple ale #bie!tel#r :i fen#menel#r, per!ep9ia asigur7 !#n:tiin9a unit79ii :i integralit79ii #bie!tului. *er!ep9ia, !#mparati& !u sen$a9ia, este+ T inferen9ial7 S permite indi&i$il#r s7 !#mplete$e inf#rma9ia !are lipse:te din sen$a9iile bruteF !ateg#rial7 S a4ut7 #amenii s7 plase$e 8n a!eea:i !ateg#rie sen$a9ii aparent diferite pe ba$a un#r tr7s7turi !#muneF T rela9i#nal7 S #fer7 prile4ul !#mpar7rii fie!7rui stimul !u t#9i !eilal9i 8n mediul 8n!#n4ur7t#rF T adaptati&7 S ser&e:te indi&i$il#r pentru a0:i !entra aten9ia asupra aspe!tel#r mai imp#rtante ale stimulil#r :i pentru a le ign#ra pe !ele mai pu9in imp#rtanteF T aut#mat7 S se pr#du!e de la sine, sp#ntan, f7r7 parti!iparea !#n:tiin9eiF f#ndat7 pe !un#:tin9ele anteri#are S experien9e relati& asem7n7t#are re$ultate 8n urma per!ep9iil#r tre!ute influen9ea$7 m#dul a!tual de per!epere. *a :i sen$a9iile, per!ep9iile semnali$ea$7 8nsu:irile !#n!rete, intuiti&e. /ar spere de#sebire de sen$a9ii, per!ep9iile refle!t7 #bie!tele 8n t#talitatea 8nsu:iril#r l#r 8n m#d unitar :i integral. Rn imaginea per!epti&7 apar :i pr#priet79i !are nu apar9in elementel#r !are0i stau la ba$7, a:a !um este !#nfigura9ia sau stru!tura. I) *er!ep9ia este !#nsiderat7 a fi # imagine primar7, pentru !7 apare numai 8n rela9ia dire!t7 !u #bie!tul+ /a!7 rela9ia este #ptim7, atun!i :i per!ep9ia este !lar7 :i pre!is7F /a!7 leg7tura este tulburat7 de distan9a prea mare, de intensitatea prea slab7 a stimul7rii, per!ep9ia este ne!lar7 si impre!is7.

II) Intera!9iunea dire!t7 !u #bie!tul d7 imaginii per!epti&e !ara!teristi!a de a fi #bie!tual7, adi!7 de a fi 8nt#tdeauna imaginea unui #bie!t anume. Rnt7re:te astfel !#n:tiin9a realit79ii mediului, :i de a!eea, 8n limba4ul !urent se adu!e drept argument al !ertitudinii pri&ind existen9a lu!ruril#r, pre!i$area 3am &7$ut !u #!"ii mei3, 3am au$it !u ure!"ile mele3. III) Imaginea per!epti&7 este b#gat7 8n !#n9inut+ %uprinde atBt 8nsu:irile semnifi!ati&e, !Bt :i pe !ele mai pu9in imp#rtante, mai de detaliuF %ara!teristi!ile !r#mati!e ale #bie!tel#r sunt reali$ate 8n &arietatea nuan9el#r l#r, a intensit79ii :i lumin#$it79ii !#ndi9i#nate de !#ntextul 8n !are se afl7 a!ele #bie!te. IP) *er!ep9ia unui anumit #bie!t este !#n!#mitent7 !u !ea a elementel#r !are 8l 8n!#n4#ar7 :i !u !are se afl7 8ntr0un anumit spa9iu :i timp. /e ai!i re$ult7 !a #ri!e per!ep9ie este reali$at7 t#tdeauna ai!i :i a!um, asigurBnd # :i mai bun7 adaptare a #mului !u realitatea (< a!tualitatea 8n pre$entul imediat). +) /urata per!ep9iei !#respunde duratei a!9iunii stimului, a pre$en9ei a!estuia. /a!7 ea s0 ar prelungi dup7 dispari9ia #bie!tului, atun!i ar fi expresia 8mb#ln7&irii psi"i!e :i ar tulbura rela9ia !u ambian9a. PI) Intensitatea per!ep9iei este pr#p#r9i#nal7 intensit79ii stimulil#r :i asigur7 :i din a!est pun!t de &edere, adaptarea la mediul 8n!#n4ur7t#r. /in t#ate !alit79ile de mai sus re$ult7 !7 imaginea pear!epti&7 8ndepline:te # fun!9ie inf#rma9i#nal7 spe!ifi!7, mai !#mplex7 !a a sen$a9iil#r :i !7 are un r#l reglat#r de#sebit pentru a!ti&itate. Imaginea #bie!tului :i a !#ntextului 8n !are el se afl7 !#ndu!e desf7:urarea mi:!7ril#r, reglea$7 traie!t#ria, amplitudinea, ritmi!itatea :i !##rd#narea a!est#ra. *er!ep9iile auditi&e, &i$uale :i ta!tile0!"ineste$i!e sunt abs#lute indispensabile pentru reali$area &#rbirii, !itirii, s!rierii. %a :i sen$a9ia, per!ep9ia este # ba$7 abs#lute indispensabil7 pentru de$&#ltarea !el#rlalte !apa!it79i !#gniti&e ale #mului.

*er!ep9ia nu este # simpl7 !#ntemplare ' !#pie inert7 a #bie!tel#r, !i un pr#!es !#n:tient #rientat :i #rgani$at !e presupune a!9iuni !u #bie!tul+ m7surareF des!#mpunereF re!#mpunereF grupareF !lasifi!areF transf#rmare+F m#delare. *er!ep9ia este un me!anism a!ti&, se !#nstruie:te, se !#re!tea$7, se &erifi!7 prin a!9iune. *er!ep9ia+ 0!a me!anism reglat#r esen9ial al a!ti&it79ii adaptati&eF 0!adru de referin97 :i g"id al a!ti&it79iiF 0#rientare :i !#ntr#l al a!ti&it79ii. /up7 gradul de !#mplexitate, per!ep9iile se 8mpart 8n+ ,erce!ii sim!le -epr#du! 8ntr0un fel sen$a9iile :i se !lasifi!7 dupa anali$at#rul pred#minant impli!at 8n reali$area l#r (!erce!ii vizuale# !erce!ii auditive# !erce!ii gustative#!erce!ii olfactive# !erce!ii tactile# !erce!ii .inestezice# etc) ,erce!ii com!lexe

1. *er!ep9ia spa9iului 0 &i$ual 0 auditi& 0 ta!til#0@ineste$i! 0 !#mpexitatea per!eperii spa9iului 2. *er!ep9ia timpului S per!ep9ia su!!esiunii 0 per!ep9ia :i estimarea duratei 0 #rientarea temp#rala 3. *er!ep9ia mi:!7rii S imp#rtan9a mi:!7rii :i a per!eperii ei 0 me!anismele per!ep9iei mi:!7rii. *er!ep9ia spa9iului Intr&o accepiune foarte larg, spa9iul este desemnat !a # 8ntindere mai mult sau mai pu9in delimitat7 !are !#n9ine #bie!te :i 8n !are se desf7:#ara e&enimente :i a!9iuni. Intr&o accepiune mai restr"ns, spa9iul desemnea$7 l#!ali$area #bie!tel#r unele 8n rap#rt !u altele, 8n fun!9ie de distan97, m7rime, f#rm7 pe !are de 8ntre9in. Nai multe tipuri de spaii! & matemati! & fi$i! & !#mp#rtamental (partea &in me&iul #ncon+ur$tor in care se &eruleaz$ percep%iile ,i ac%iunile umane) Anali$at#rul &i$ual ndeplinete o funcie integratoare, dar alturi de el intr n fun!9iune :i anali$at#rul ta!ti! :i !el @ineste$i!, 8ntre anali$at#rii respe!ti&i a&Bnd l#! rela9ii de 8nt7rire, !#ntr#l, !#nfimare re!ipr#!7. Exist7 un spa9iu 0 bidimensi#nal ((n !lan) 0 tridimensi#nal (in relief) -#!ali$area #bie!tel#r in plan bidimensi#nal se fa!e dupa !##rd#natele sus04#s, stanga0dreapta, iar in per!eptia spatiului tridimensi#nal l#!ali$area #bie!tel#r se fa!e dupa &#lumul, distanta'adan!imea la !are sunt amplasate (apr#ape'departe). *entru reali$area a!estui de$iderat se re!urge la serie de indi!i+ 0 m#n#!ulari 0 bin#!ulari DH5 E-E %H *-EUE A-E *E5%E*TIEI 1. per!eptia timpului 2 per!eptia spatiului (2 &i$ualF 3 auditi&F ( pr#pri#!epti&) ). per!eptia mis!arii ,. per!eptia subliminala .. *er!eptia extrasen$#riala -H%A-IZA5EA H=IE%TE-H5 IN S*ATIA- 3/ IN/I%I HNH%A-A5I 1. A5I EA 5E-ATIPA A H=IE%TE-H5F 2. INA-TI EA IN *-AN -A %A5E SE AD-A SITAAT AN H=IE%T /IN %A *A- PIZAA(H=IE%TE-E A *-ASATE AI SAS *A5 %A SE AD-A -A H /ISTANTA AI A5E)F 3. SA*E5*HZITIAF (. A =5AF ). G5A/IENTA- /E TEUTA5AF

,. *A5A-AUA /E IS%A5EF .. *E5S*E%TIPA -INIA5AF IN/I%I =INH%A-A5I 1. /IS*A5ITATEA I AGINI-H50 I AGINI-E *E5%E*ATE /E %EI /HI H%JI SANT ASH5 /IDE5ITE INT5E E-EF %5EIE5A- %H *A5A I AGINI-E PENITE /E -A %EI /HI H%JI SI DH-HSESTE /IS*A5ITATEA /INT5E E-E %A ASA5A A /ISTANTEI -H5F 2. %HNPE5GENTA AS%JI-H5 H%A-A5IF Sistemul per!epti& trebuie sa determine p#$itia #bie!tului (l#!ali$area) si sa re!un#as!a !eea !e este. As#!ierea+ !#mbinarea re$ultatel#r a!ti&itatii diferitel#r arii !#rti!ale !are pr#!esea$a diferit inf#rmatii fundamentale (f#rma si !ul#are) pentru a determina per!eptia !#erenta a unui #bie!t. Stadii ale re!un#asterii+ 1. linii si margini si !ul#areF 2. %#mpararea !u diferite !ateg#rii de #bie!te inmaga$inate in mem#ria &i$uala Te#ria integrarii trasaturil#r (Anne Treisman, 1LM,) 1. In stadiul preatenti#nal sunt per!epute f#rma si !ul#area 2. In stadiul atenti#nal, atentia !#n!entrata este f#l#sita pentru identifi!area !#re!ta si lipirea trasaturil#r unele de altele intr0un t#t integrat -imite'difi!ultati+ te#ria !#ntr#lului dinami! (/i -#ll#, KaVa"ara, Su&i! si Pisser, 2;;1) Exista un sistem maleabil, al !arui !#mp#nente p#t fi rapid re!#nfigurate pentru a reali$a sar!ini diferite in m#mente diferite Ge#ni0 re!un#asterea #bie!tel#r naturale si pr#!esarea des!endenta D#rmele trasaturil#r #bie!tel#r naturale sunt mai !#mplexe de!at liniile si !urbele+ seamana !u f#rmele ge#metri!e !#mplexe A!estea sunt !apabile de re!#mbinare pentru a repr#du!e f#rma #ri!arui #bie!t re!#gn#s!ibil Trasaturile #bie!tel#r sunt re!#nstruite din trasaturi mai primiti&e (linii si !urbe)0 singurele inf#rmatii disp#nibile sistemului in primele stadii ale re!un#asterii Ge#ni< i#ni ge#metri!iF Ar!e, !ilindrii, !#nuri paralelipipede si prisme 3, ge#ni p#t fi !#mbinati in fun!tie de un numar redus de relatii spatialeF Sufi!ient pentru a des!rie f#rmele tutur#r #bie!tel#r pe !are le p#t re!un#aste 2 sau 3 ge#ni p#t !rea );.;;; #bie!te 1 *r#!esarea t#p0d#Vn $one(iuni descendente de feedbac:& cone(iuni care merg de la niveluri superioare catre cele inferioare+ %ste orientata de cunostiinte, e(perienta, atentie si asteptarile persoanei 1 *r#!esarea b#tt#m up Este !#ndusa de inf#rmatiile !are intra in sistem0 datele sen$#riale brute Indi!ii m#n#!ulari in!lud+ 0 dimensiunea (marimea) relati&a a #bie!tel#r situate la # anumita distanta pr#du! # imagine retiniana mai mi!a f#l#sita de !reier pentru estimarea departarii'apr#prieriiF 0 inaltimea in plan (#bie!tele amplasate mai sus par a e afla la # distanta mai mare)F

0 superp#$itia (un #bie!t !are e!lipsea$a un alt #bie!t pare a fi mai apr#piat 0 este utilizat in s!ecial de !ictori)F 0 umbra (se utili$ea$a pentru a detasa #bie!tul de f#nd, a0l apr#pia'departa 0 este foarte des utilizat in !ublicitate)F 0 gradientul de textura (lu!rurile mai indepartate par mai netede, iar !ele apr#piate apar !u t#ate detaliile si imperfe!tiunile l#r 0 creeaza im!resia adancimii"/ 0 paralaxa de mis!are (!and ne mis!am lu!rurile mai apr#piate par sa trea!ape langa n#i !u # &ite$a mai mare de!at !ele indepartateF #bie!tele aflate la mare distanta par a se mis!a #data !u n#i)F 0 perspe!ti&a lineara (pe masura !e se indepartea$a liniile par sa de&ina !#n&ergente). Indi!ii bin#!ulari in!lud+ 0 disparitatea imaginil#r (imaginile !el#r d#i #!"i sunt putin diferite intre ele dat#rita distantei dintre ei, fapt pus permite in e&identa prin stere#s!#pie < aparat !are permite pre$entarea un#r imagini diferite fie!arui #!"iF da!a disparitatea retiniana nu are l#!, #bie!tul &a fi per!eput in plan)F 0 !#n&ergenta mus!"il#r #!ulari S !#n&ergenta este mai mare in !a$ul #bie!tel#r aflate f#arte apr#ape de!at in situatiile in !are #bie!tele sunt situate la mare distanta si !#n&ergenta este mai mi!a.

*er!eptia spatiului auditi& se refera la l#!ali$area sunetel#r, la determinarea distantei si dire!tiei la !are este situata sursa s#n#ra. $ele mai eficiente par a fi localizarile de tipul stanga&dreapta, fiind consecinta diferentierii de situatii in spatiu a celor doua urechi in raport cu sursa sonora. #iscriminarea de tipul sus&*os este foarte slaba si nici cea de tipul inainte&inapoi nu pare prea eficienta. Si in per!eptia auditi&a ne ser&im de # serie de indi!i+ 0 m#naurali & timpul e(act in care ne parvine sunetul & intensitatea sunetului & inaltimea sunetului & distanta la care se afla sursa sonora & umbra acustica a corpului & pavilionul urechii e(terne si denivelarile acestuia & natura reverberata a sunetului & importanta pentru evaluarea departarii (distantei) la care se afla sursa sonora. & binaurali & localizarea (repartizarea in spatiu a sunetelor) & scaderea aparenta a interferentei (diferentierea sunetelor de ecouri si zgomote) & reducerea efectului de mascare (asigura claritate perceperii sunetului). Perceptia spatiului auditiv are o mare importanta pentru orbi, care se pot orienta datorita undelor sonore si pot localiza obstacolele prin stimulari auditive. 0 4#a!a un mare r#l pentru in!adrarea in'sau delimitarea de spatiul extern fi$i!. 0 inf#rmatiile despre a!est tip de spatiu le #btinem de la re!ept#rii amplasati in piele (rol in !resiune), mus!"i (asigura fie consevarea unei !ozitii date membrelor0cor!ului# fie reglarea miscarilor foarte fine ), arti!ulatii, ure!"ea interna (regleaza ec1ilibrul static si dinamic# !ermitand mentinerea unei !ozitii date cor!ului) 0 a4uta la l#!ali$area !#re!ta a unei stimulari ta!tile 0 fa!e apel la # serie de indi!i (!el mai imp#rtant fiind s!"ema !#rp#rala < o structura ac1izitionata care !ermite unui individ sa&si re!rezinte# indiferent de moment si de conditii# diferite !arti ale cor!ului sau# in afara oricarei stimulari senzoriale externe)

Alti indi!i sunt+ per!eptia deplasarii pr#priului !#rp, per!eptia amplitudinii unei mis!ari date, estimarea distantei pe ba$a datel#r pr#pri#!epti&e , per!eptia &erti!alei si #ri$#ntalei in absenta #ri!ar#r referinte &i$uale. *E5%E*TIA TI *A-AI )efinitie: Timpul este, alaturi de spatiu, # alta dimensiune in !are se desfas#ara existenta umana. %(ista! & timp real (cronologic, obiectiv) & timp subie!ti& (psihologic, trait) )impul este Qo masura a schimbariiP care reflecta durata e(istentiala a obiectelor, fenomenelor, evenimentelor, simultaneitatea si succesiunea lor. *er!eptia Su!!esiunii Exista s!"imbare sau timp atun!i !and exista # derulare de fa$e sau de stari, # tre!ere de la un m#ment la altul. Hamenii utili$ea$a trei !ateg#rii de fa!t#ri in per!eptia su!!esiunii+ 1. fi$i!i (viteza de transmitere a luminii sau a sunetului) 2. bi#l#gi!i (distanta rece!tor&cortex# miscarea a!arenta) 3. psi"#l#gi!i (atitudinea subiectilor# organizarea si ordinea stimulilor). *er!eptia si estimarea duratei /urata < intervalul obiectiv care se!ara doi stimuli intre eiF a!easta p#ate fi+ 0 s!urta (inferi#ara &al#rii de ;,) s)F 0 lunga (1s02s)F 0 intermediara (;,)01s). Timp plin (!ragul duratei este trecerea de la stimulare la caracterul de instantaneitate a stimularii durabile) < per!eptia duratei Timp &id (!ragul duratei cores!unde !ragului trecerii de la simultaneitate la succesiunea a doi stimuli). A&em d#ua fen#mene distin!te+ unul este !el de per!eptie a duratei in m#mentul de in!eput si de sfarsit ale a!tiunii stimulului, altul este !el de estimare a duratei !uprinse intre in!eputul si sfarsitul a!tiunii stimulului, estimare efe!tuata pe ba$a un#r repere externe si inter#!epti&e. Hrientarea temp#rala Hrientarea temp#rala depaseste per!eptia su!!esiunii si per!eperea si estimarea duratei, dar se ba$ea$a pe ele. 0 consta in a situa o faza a sc1imbarii in ra!ort cu un intreg ciclu de sc1imbari. *entru #rientarea temp#rala #mul f#l#seste trei sisteme de referinta+ 1. sistemul fi$i! si !#smi! (alternanta zi0noa!te# miscarea astrelor# succesiunea zilelor# lunilor# anotim!urilor) 2. sistemul bi#l#gi! (somn si veg1e# alimentatie# cicluri metabolice) 3. sistemul s#!i#0!ultural (existenta si activitatile umane). T#ate !ele trei sisteme furni$ea$a inf#rmatii dire!t'indire!t despre me!anismele impli!ate de #rientarea temp#rala. *E5%E*TIA IS%A5II reala (un obiect se de!laseaza dintr&un !unct in altul)F

0 aparenta (fenomenul ,23 realizat de 4ert1eimer)F 0 indusa (un obiect este integrat in altul si !are ca se misca# desi cel care se misca in realitate este obiectul integrator)F 0 !#nse!uti&a ' str#b#s!#pi!a (cand !rivim o su!rafata in miscare si a!oi !rivim su!rafata statica avem im!resia ca si acesta se misca). T#ate tipurile de mis!are au # mare &al#are adaptati&a. *er!eptia mis!arii este !#nsiderata &itala, fiind as#!iata !u su!ravietuirea, atat in lumea animalel#r, !at si in lumea umana. Hbie!tele in mis!are atrag atentia asupra l#r si asigura # mai buna !un#stere a l#r. Hmul per!epe !rezenta miscarii, obiectele care se misca, directia miscarii. WWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW e!anismele per!eptiei mis!arii+ In reali$area per!eptiei mis!arii # imp#rtanta de#sebita # are anali$at#rul &i$ual 0 unul dintre me!anismele per!eptiei mis!arii il !#nstituie coordonarea dintre miscarile imaginii de !e retina si miscarile oc1ilor alaturi de iluziile de miscare. *aralaxa de mis!are da impresia de adan!ime si de s!"imbare este unul din me!anismele expli!ati&e !ele mai imp#rtante ale per!eptiei mis!arii. *er!eptia mis!arii este esentiala pentru buna desfasurare a existentei umane. *er!eptia mis!arii presupune si !##rd#narea spati#0temp#rala. *E5%E*TIA EUT5ASENZH5IA-A Ana dintre !ele mai !#mplexe si mai !#ntr#&ersate f#rme de per!eptie !#nstand in abilitatea de a primi inf#rmatii despre lume prin alte !anele de!at simturile n#rmale.X

*E5%E*TIA SA=-I INA-A *#ate fi expli!ata prin pr#!esarea sub!#nstienta a inf#rmatiil#r, !are asigura a!ti&ari si relati#nari ne#bisnuite si 2in&i$ibile3, ap#i prin insumarea energiei stimulului subliminal la a!eea a stimulului per!eptil. Nu apare int#tdeauna de#are!e nu este determinata !u pre!i$ie $#na de &iabilitate a inf#rmatiil#r fi$i#l#gi!e subliminale. /#ua !#nditii sunt abs#lut ne!esare pentru aparitia per!eptiei subliminale+ a) fixarea unuia dintre ni&elurile de intensitate !u !are se experimentea$a, aflat intre planul fi$i#l#gi! si !el al per!eptiei. b) luarea in !#nsiderare a fa!t#ril#r !are depind de starea subie!tului de experimentare+ (#b#seala, pre$enta'absenta interesului anxietatii, m#ti&atiei, et!). A f#st mult f#l#sita in !#mert, !a mi4l#! de lupta imp#tri&a "#til#r sau !a mi4l#! de !restere a &an$aril#r 3L5633 ,E-*E,73+E %lasifi!are 1. I-AZII /E -ANGI E Exem!lu: %ea mai faim#asa si studiata ilu$ie de lungime este, pr#babil, ilu$ia uller0-Yer, !reata de psi"iatrul german Dran$ uller0-Yer in 1MML. %are dintre segmentele #ri$#ntale A= si %/ pare mai lung C /e:i sistemul &i$ual indi!a segmentul A= !a fiind mai lung, in realitate, segmentele sunt egale !a lungime da!a le m7suram. -a reali$area ilu$iei !#ntribuie liniile #bli!e. . 3L5633 8E 9)-:A

Exem!lu: 3n figura de mai ;os este re!rezentata iluzia 6ollner : un !trat a!are a fi tra!ezoidal din cauza fundalului !e care este su!ra!us. 8in nou# intervine senzaia de ad'ncime# creata de liniile oblice & latura de sus a !tratului !are mai (nde!rtata# si deci mai mare. DIGA5I I *HSI=I-E Expli!a9ia a!estei ilu$ii se ba$ea$7 pe faptul !a #!"iul uman nu per!epe un #bie!t in 8ntregime, !i numai pe bu!ati. /e a!eea, da!a pri&i9i un !ap7t al tridentului, #bie!tul in sine pare ra9i#nal, !eea !e este &alabil si pentru !elalalt !ap7t. Imp#sibilitatea !#nstruirii #bie!tului sur&ine numai atun!i !Bnd 8n!er!a9i sa uni9i !ele d#ua !apete. ).DIGA5I A =IGAE Anele desene si f#rme p#t fi per!epute in mai multe m#duri. Ele se numes! figuri ambigue si nu sunt ilu$ii pr#priu0$ise de#are!e nu se pr#du!e ni!i # per!ep9ie falsa. Digurile ambigue las7 l#! la d#ua sau mai multe interpret7ri, t#ate !#re!te. Expli!a9ia l#r !#nsta in difi!ultatea #bser&7rii simultane a !el#r d#ua imagini, de#are!e sistemul &i$ual uman prefera sa ia fie!are interpretare in parte.

,. 5E*5EZENTA5EA
1. 2. 3. (. ). =. >. M. <eneza re!rezentrii +a) #nt#geneti! (*iaget) Gene$a repre$entarii+ b) pr#!esual %alit79ile repre$ent7ril#r %lasifi!area repre$ent7ril#r+&i$uale, auditi&e si @ineste$i!e Indi&iduale, generale, repr#du!ti&e, de transf#rmare, anti!ipati&e ,ers!ective (n abordarea re!rezentrii *alitatile re!rezentarilor *lasificarea re!rezentarilor -e&!rezentarea sugerea$7 pre$entarea a !e&a dup7 !e s0a pr#dus un anumit fen#men. L. 5e$ult7 !7 repre$entarea este un pr#!es se!undar 8ntru!Bt se petre!e 8n urma unei experien9e per!epti&e anteri#are. 1;. -a ba$a repre$ent7rii stau me!anisme ale mem#riei :i ale per!ep9iei. -e!rezentarea este !rocesul de elaborare a imaginii unui obiect (n condiiile absenei acestuia din c'm!ul !erce!tiv# (n baza unei ex!eriene !erce!tive anterioare. Extragerea insusiril#r esentiale pentru per!eptie 5edu!erea &astei !antitati de inf#rmatii la un set de !ateg#rii !u !are se #perea$a mai us#rF /es!rierea fi$i!a a #bie!tulu+ # lista !u inf#rmatiile ne!esare pentru repr#du!erea !#pleta a #bie!tuuiF Sunt inlaturate detaliileF %alit79ile repre$ent7ril#r 3ntegralitatea imaginii 8n repre$entare 8:i are #riginea 8n integralitatea imaginii per!epti&e. %u alte !u&inte, #bie!tul se impune dar se :i !#nser&7 !a entitate unitar7, integrat7. Z. *iaget a dem#nstrat !7 repre$ent7rile nu au un !ara!ter 8nn7s!ut !i ele se a!"i$i9i#nea$7 :i se de$&#lt7 8n !adrul e&#lu9iei stru!turil#r #perat#rii ale intele!tului. Imaginea mintal7 nu se !#nstruie:te aditi& !i ea pare !7 se impune !u atributele 8ntregului. 9igurativitatea imaginii mintale 8:i are :i ea #riginea 8n figurati&itatea imaginii per!epti&e. %ara!terul figural este strBns legat de stru!turalitatea imaginii per!epti&e. %#nstru!9ia imaginii per!epti&e se reali$ea$7 prin #perarea pe elementele de !#ntur, de stru!tur7. Die!are #bie!t, fie!are lu!ru are # identitate pr#prie re$ultat7 din m#dul parti!ular 8n !are se stru!turea$7 parti!ularit79ile #bie!tului pe elementele de !#nfigura9ie. A&em tendin9a de a p7stra, de a re9ine !u pri#ritate t#!mai a!ele inf#rma9ii !are sunt mai puterni! as#!iate !u elementele de identitate ale #bie!tului. *ra!ti! asist7m la un pr#!es de !#difi!are prin intermediul !7ruia sunt sele!tate :i re9inute elemente stru!tural0figurati&e ale #bie!tului. Astfel, 8n plan mintal, se p#ate a4unge la un ni&el de s!"emati$are f#arte 8nalt !are ia f#rma unui simbol figurativ. %el mai bun exemplu de simb#luri figurati&e sunt figurile ge#metri!e !are redau d#ar prin !Bte&a tr7s7turi grupuri, !ateg#rii 8ntregi de #bie!te, fen#mene. )!erativitatea imaginil#r mintale sugerea$7 impli!area pr#!es7ril#r des!endente de #rdin !#gniti&. *e a!east7 !ale, repre$ent7rile, manifest7 dinamism :i disp#nibilitate as#!iati&7.

*rin me!anismele !#gniti&e imaginile mintale sunt integrate 8n lan9uri ideati&e :i as#!iati&e !are le !#nfer7 un grad ridi!at de efi!ien97 :i !#nstru!ti&ism mental. Z. *iaget a pr#pus !a ni&elul de #perati&itate intele!tual7 s7 se instituie drept !riteriu pentru !lasifi!area repre$ent7ril#r 8n stati!e, dinami!e :i de transf#rmare. Hperati&itatea imaginil#r mintale se elab#rea$7 treptat, 8n strBns7 dependen97 de #perati&itatea inteligen9ei. An exemplu sugesti& 8l !#nstituie r#tirea imaginil#r mintale. %ara!terul !anoramic al imaginii mintale sugerea$7 !el mai bine absen9a f#ndului, imaginea #bie!tului este redat7 simultan sub t#ate fa9etele. A!est atribut dem#nstrea$7 de$&#ltarea repre$ent7rii !a :i aptitudine spe!iali$at7 8n &ariate d#menii+ ar"ite!tur7, pi!tur7, s!en#grafie et!. %lasifi!area repre$ent7ril#r 8u! criteriul coninutului informaional repre$ent7rile se aseam7n7 f#arte mult !u per!ep9iile dat#rit7 tipului de inf#rma9ii pr#!esate prin intermediul anali$at#ril#r. %#nf#rm a!estui !riteriu anali$at#rii, #rganele de sim9 #fer7 # inf#rma9ie brut7 de tip sen$#rial integrat7 ap#i prin intermediul per!ep9iei 8ntr0# imagine unitar7 :i !#mplex7. %#nf#rm !u a!east7 des!enden97 !e0:i are #riginea 8n anali$at#ri putem &#rbi despre repre$ent7ri &i$uale, auditi&e, @ineste$i!e. -e!rezentrile vizuale 8ntrunes! !el mai bine !ara!teristi!ile, tr7s7turile :i !alit79ile unei imagini mintale. 5epre$ent7rile &i$uale sunt deta:ate de !#ntext, sunt mai palide, mai pu9in nuan9ate !r#mati! de!Bt per!ep9iile !#respun$7t#are. Rn a!ela:i timp, se e&iden9ia$7 prin figurati&itate, #perati&itate :i !ara!ter pan#rami!. 5epre$ent7rile &i$uale sunt puterni! angrenate 8n a!ti&it79i !um ar fi pi!tura, ar"ite!tura, s!en#grafia, desenul, m#delarea. Rn m#d #bi:nuit repre$ent7rile &i$uale au un !ara!ter bidimensi#nal. Imaginile mintale tridimensi#nale sunt mai greu a!!esibile, impli!7 antrenament, exers7ri sau !"iar # d#tare spe!ial7. -e!rezentrile auditive &i$ea$7 transpunerea 8n plan mintal a di&ersel#r sunete mu$i!ale, stru!turi mel#di!e, !u&inte, pr#p#$i9ii, dis!ursuri &erbale. 5epre$ent7rile auditi&e redu! su!!esi&itatea la # relati&7 simultaneitate. *er!ep9ia auditi&7 are un !ara!ter de su!!esi&itate !are este difi!il de transpus 8n repre$entare. Astfel, stru!turile mel#di!e sunt repre$entate s!"emati! prin ritm, int#na9ie :i &aria9ie de 8n7l9ime. 5epre$ent7rile auditi&e au un r#l de#sebit 8n 8nsu:irea limbil#r str7ine :i 8n !rea9ia mu$i!al7. "ttp+''VVV.musanim.!#m'Vat!"' -e!rezentrile .inestezice as#!ia$7 8n plan mintal imaginea unei mi:!7ri !u mi!r#mi:!7ri !#respun$7t#are la ni&elul grupuril#r de mu:!"i. Astfel, repre$entarea unei a!9iuni dinami!e, puterni! 8n!7r!at7 afe!ti& de$&#lt7 mi!r#mi:!7ri ale mu:!"il#r impli!a9i 8ntr0# situa9ie real7 8n a!9iunea respe!ti&7. *ers#anele !are asist7 la manifest7ri sp#rti&e pre$int7 a!est gen de mi!r#mi:!7ri. A!tele ide#m#t#rii sunt impli!ate :i 8n p#&estire 8n limba4ul intern 8n f#rma sa desf7:urat7. /up7 !riteriul nivelului de generalizare putem &#rbi despre repre$ent7ri indi&iduale :i repre$ent7ri generale. -e!rezentrile individuale se rap#rtea$7 la #bie!te, situa9ii, fen#mene parti!ulare. A!este repre$ent7ri sunt mai b#gate 8n !#n9inut pentru !7 redau #bie!tul !u mai multe detalii, 8ntr0# manier7 mai &ie

-e!rezentrile generale repr#du! 8ntr0# imagine s!"emati$at7 a!ele 8nsu:iri !#mune rele&ante, semnifi!ati&e pentru # 8ntreag7 !las7 de #bie!te, fen#mene. Ni&elul de generalitate este in&ers pr#p#r9i#nal !u num7rul de 8nsu:iri redate. %u !Bt # repre$entare este mai s!"emati!7, mai stru!turat7 ea se refer7 printr0un num7r redus de 8nsu:iri la # !ateg#rie t#t mai larg7 de #bie!te. 5epre$ent7rile generale fa! parte din arsenalul de lu!ru al gBndirii 8n demersul as!endent al a!esteia %ateg#ri$area, !a demers al gBndirii, este # #pera9ie prin intermediul !7reia se utili$ea$7 repre$ent7rile generale !e defines! # !ateg#rie sau alta de #bie!te. Spre exemplu categoria fructe este desemnat7 prin cuv'ntul mr. %riteriul ni&elului #perati&it79ii intele!tuale impli!ate, Z. *iaget 8mparte repre$ent7rile 8n repr#du!ti&e :i anti!ipati&e. -e!rezentrile re!roductive sunt repre$ent7rile #bi:nuite !e re$ult7 din rap#rturile !u experien9a per!epti&7 anteri#ar7. -a rBndul l#r a!este repre$ent7ri p#t fi stati!e, !ineti!e :i de transf#rmare. -e!rezentrile statice redau imaginea un#r #bie!te fixe, a:a !um au f#st ele per!epute. A!est gen de repre$ent7ri sunt primele !are se de$&#lt7 :i sunt !el mai b#gat repre$entate 8n experien9a n#astr7. -e!rezentrile cinetice redau imaginea #bie!tului 8n mi:!are. 5epre$entarea mi:!7rii este 8ngreunat7 de faptul !7 pe e!ranul min9ii lipse:te f#ndul, lipses! reperele. -e!rezentrile de transformare redau se!&en9ele su!!esi&e prin !are tre!e # stru!tur7 ge#metri!7 8n transf#rmarea sa, !um ar fi de exemplu tre!erea de la un ar! de !er! la # linie dreapt7 sau in&ers. 5epre$ent7rile !ineti!e :i de transf#rmare apar # dat7 !u a!"i$i9ia un#r stru!turi #perat#rii mai !#mplexe dup7 &Brsta de .0M ani. -e!rezentrile antici!ative p#t fi la rBndul l#r !ineti!e :i de transf#rmare. Ele redau deplas7ri sau transf#rm7ri !are nu 8:i au !#resp#ndentul 8ntr0# experien97 per!epti&7 dire!t7. -a elab#rarea a!est#r repre$ent7ri parti!ip7 gBndirea :i imagina9ia. Sunt repre$ent7ri 8n !adrul !7r#ra reg7sim prin ex!elen97 pr#!esarea de tip des!endent, diri4at7 de pr#!edeele imagina9iei :i #pera9iile gBndirii. *e a!east7 !ale subie!tul 8:i p#ate repre$enta mi:!7ri, deplas7ri f#arte !#mplexe !um ar fi traie!t#ria unei na&e !#smi!e 8n $b#r

.. GAN/I5EA
1. 2. 3. (. ). ,. .. Hperatiile gandirii (anali$a si sinte$a) Hperatiile gandirii (abstra!ti$are si generali$are) %#n!eptuali$area %#n!epte empiri!e si !#n!epte stiintifi!e *r#t#tipul %lasifi!are si !lase de !#n!epte'#bie!te %e sunt "7r9ile gBndiriiC T"in@ing mapping M. A!est !#n!ept, de$&#ltat de dr. /a&id JYerle repre$int7 un set de te"ni!i &i$uale !e 8n!ura4ea$7 8n&79area :i mem#rarea pe termen lung. A!este te"ni!i 0 "7r9i ale gBndirii S sunt f#l#site 8n gr7dini9e, :!#li, li!ee, uni&ersit79i, firme, !#rp#ra9ii din 8ntreaga lume L. Rn gr7dini9e de exemplu sunt f#l#sit#are la fundamentarea n#9iunil#r de grupare, !lasifi!are s#rtare. ai tBr$iu, 8n gimna$iu ele p#t fi f#l#site la !ateg#ri$7rii+ idei prin!ipale, !lasifi!7ri, detalii ale un#r !#n!epte !um ar fi + m#ti&a9ia, gBndirea pentru a putea fi mai u:#r de urm7rit :i de 8n9eles. 1;. 1). "arta tip !er! !are este f#l#sita in des!rieri, brainst#rming, definirea unei idei, lu!ru, !#n!ept, #bie!t. In !entrul !er!ului f#l#sim un nume, idee, !#n!ept, simb#l !e d#rim sa0l definim, des!riem. 11. ?".@ubble ma!0repre$inta al d#i0lea tip de s!"eme l#gi!e ale repre$entaril#r mentale si sunt f#l#site in a des!rie, !ara!teri$a !alitatile #bie!tel#r, lu!ruril#r,ideil#r, !#n!eptel#r,et! In !er!ul !entral este tre!ut #bie!tul de des!ries, iar in 4urul sau sunt !#ne!tate trasaturile sale in alte !er!uri !#ne!tate de el. 12. A"Sc1eme com!arative&contrast0 se f#l#ses! !and !#mparam in !#ntrast d#ua idei, !#n!epte, #bie!te fie!are intr0un !er! iar in 4urul l#r gra&itea$a !ara!teristi!ile l#r. 13. B. Sc1eme ti! arbore A!estea sunt f#l#site pentru !lasifi!are si grupare. Ideile si #bie!tele sunt s#rtate in !ateg#rii si grupuri si une#ri sunt !reate !ateg#rii si grupuri n#i.In &arful arb#relui sunt s!rise numele !lasel#r de apartenenta, !ateg#riile, ideile generale.Sub fie!are !ateg#rie sunt s!risi membrii grupului.A!este tipuri de s!"eme l#gi!!e sunt ideale pentru a studia pentru teste, studii s#!iale et!. 1(. ="Structura cu accolade S ne a4uta sa in&atam mai us#r relatia dintre intreg sip arte !e inter&ine in gandire, mem#rare et!. Sunt utili$ate pt. a anali$a stru!tura unui #bie!t, idei, !#n!ept et! An r#l imp#rtant il 4#a!a in stru!tura #rgani$ati#nala de grup, planuri pe agenda de lu!ru, et! 1). .). "arta plutit#are0 Dl#V map A!est tip de s!"eme l#gi!e imparte si #rd#nea$a un pr#!ess in etape si fa$e. Este tipul de repre$entare mentala al !#n!eptel#r, ideil#r !e !ara!teri$ea$a !el mai bine !#n!eptele, ideile si pre!esele expuse in !artea pr#fes#rului G#lu de#are!e sunt spe!ifi!e stiinel#r !iberneti!e stru!turate pe etape, fa$e. Gandirea (!urs 2) 1. %ateg#ri$area si pr#t#tipul 2. %#n!eptuali$area 3. Gandirea !a pr#!es de intelegere (. Gandirea !a re$#l&are de pr#bleme !ateg#ri$area %ateg#ri$are repre$inta pr#!esul de grupare pe !lase a a&alansei de inf#rmatii !u !are luam !#nta!t $ilni!F A!este inf#rmatii sunt grupate pe !lase, !ateg#rii dupa anumite !riteriiF

%alitatea !ea mai imp#rtanta a a!est#r !ateg#rii este !a ele !#ntin maximum de inf#rmatie intr0un minim de f#rmatF *r#t#tipul %e este pr#t#tipulC *r#t#tipul este !#n!eptul !are intruneste la un m#ment dat t#ate trasaturile !#mune !ele mai e&idente ale unei !ateg#rii. /e exemplu+ %ateg#ria pasari S papagalF Animale d#masti!e0 pisi!aF %e este !#n!eptulC *rin !#n!eptuali$are gandirea elab#rea$a m#dele mintale ale realitatiiF A!estea sunt m#dele inf#rmati#nale !are !#ndensea$a, !#nser&a, sistemati$ea$a trasaturile !#mune, general &alabile pentru # intreaga !ateg#rie de #bie!te0fen#meneF %#n!eptele repre$inta entitati !#gniti&e, !#nstru!te mintale !are se refera la !lase ale experientel#r f#rmate din diferite exemplareF %#n!epte empiri!e Integrea$a trasaturi !#n!rete, parti!ulare, insusiri l#!aleF Ele se !#nstituie in!a din !#pilarie iar pe par!ursul s!#laritatii prin a!umularea si si sistemati$area unei experiente !#n!ret intuiti&e in maniera as!endenta (4#s0sus)F A!estea sunt instabile, se p#t restru!tura in timp, sunt supuse "a$ardului, sunt aleat#riiF %#n!epte stiintifi!e A!estea se a!"i$iti#nea$a de #bi!ei prin in&atare, edu!atie, asimilare de !un#stiinte stintifi!e sistemati$ate in !un#asterea umana la un m#ment datF Ele integrea$a si !#ndensea$a insusiri esentiale uni&ersal &alabile pentru # !ateg#rie de fen#meneF A$ea$a de limba4e spe!iali$ate pr#prii diferitel#r d#menii ale !un#asterii, !um ar fi limba4ul matemati!ii, inf#rmati!ii, fi$i!ii et! Gandirea !a pr#!es de intelegere Intelegerea exprima !el mai bine pr#!esualitatea gandirii,!are des!rie m#dul !um sunt prelu!rate, pr#!esate inf#rmatiileF In pr#!esarea as!endenta, intelegerea este # inmanun!"ere, # integrare de insusiri intr0# repre$entare generala, un !#n!ept empiri!F In pr#!esarea des!endenta, intelegerea este re$ultatul impunerii un#r m#dele expli!ati&e ale realitatii prin in&atare, instruire si edu!atieF In pr#!esarea as!endenta intelegerea este # !#nse!intaF In pr#!esarea des!endenta intelegerea este # premisaF Intelegerea ne !#ndu!e la # expli!atie, iar expli!atia ne permite elab#rarea unui m#del fun!ti#nal al realitatii refle!tateF e!anismele intelegerii0 !upla4ul inf#rmati#nal As#!ierea si anal#gia !a me!anisme ale intelegerii As#!ierea Spune in relatie !un#stiintele, experientele st#!ate in mem#rie !u situatiile pre$ente si a&ansea$a expli!atiiF Exista trei f#rme de ba$a ale as#!ierii+ dupa asemanareF dupa !#ntrastF dupa !#existenta spatiala si su!!esiunea temp#ralaF Anal#gia Srepre$inta a!el me!anism al intelegerii prin !are #amenii inteleg un lu!ru in relatie !u altulF /e exemplu+ stru!tura at#mului0 sistemul s#larF mem#ria umana0 bibli#te!aF 5e$#l&area de pr#bleme

Este d#meniul perf#rmantial al gandiriiF *r#blema repre$inta #bsta!#lul !#gniti& fata de !are repert#riul de raspunsuri ale subie!tului nu este sufi!ient pentru a # intelegeF Au f#st elab#rate diferite m#dele expli!ati&e dintre !are !ele mai imp#rtante sunt+ 1. m#delul in!er!are0er#are(T"#rndi@e) F 2. m#delul intuitiei sp#ntane(K#"ler). Strategiile re$#luti&e 1. strategia algoritmica& exprima # !#&ergenta deplina intre pr#blema, mi4l#a!ele de re$#l&are si s#lutia pr#blemeiF *r#blema este bine stru!turata, bine definita, !erintele sunt !lar f#rmulate, iar in rap#rt !u ele exista un set de mi4l#a!e, f#rmule de lu!ru standardi$ate !are !#re!t apli!ate !#ndu! la un re$ultat uni!F 2. Strategiile euristi!e exprima # di&ergenta, # dis!#rdanta intre pr#blema, mi4l#a!e si s#lutieF *r#blema nu este f#arte !lar definitaF Este m#dul de re$#l&are al pr#blemel#r f#arte !#mplexe, prin expl#rare, des!#perireF Etapele pr#!esului re$#luti& #delul re$#l&arii de pr#bleme (NeVell si Sim#n) Da!t#rii !are influentea$a re$#l&area pr#blemel#r 1. *resiunea timpuluiF 2. N#utatea pr#blemeiF 3. /ifi!ultatea pr#blemeiF (. #dul de f#rmulare a pr#blemeiF ). AmbiantaF ,. Tensiunea em#ti#nala prea puterni!aF .. -ipsa de m#ti&are sau m#ti&area ex!esi&a prin teama de ese!F M. Hb#seala intele!tuala. Sfaturi utile in a!ti&itatea de re$#l&are de pr#bleme Sa fiti siguri !a intelegeti !u ade&arat pr#blemaF 5e&erifi!ati datele din mem#rieF In!er!ati mai intai ip#te$a !ea mai simplaF In&atati sa re$istati difi!ultatil#r, ese!uril#r, frustraril#rF 5amaneti des!"isi pentru #ptiuni alternati&eF /a!a ati ales # !ale de a!tiune, mai arun!ati # pri&ire inainte de a tre!e la fapteF Expli!ati pr#blema unei alte pers#ane, !eea !e &a &a a4uta in gasirea unei perspe!ti&e #ptimeF Nu &a pre#!upati # &reme de pr#bleme dar nu prin aband#n (in!ubatie). Z. *iaget+ %#n!eptul de stadii /e$&#ltarea intele!tului apare in diferite stadii (A/A*TA5EA se reali$. *rin+ asimilare si a!#m#dare) de$&#ltarea intele!tului repre$inta # adaptare a stru!turil#r !#gniti&e (s!"emele si #peratiile) la !erintele mediului ambiental. ASI I-A5EA+ un #bie!t e inteles in termenii !#n!eptel#r sau a!tiunil#r pe !are !#pilul le are de4a. A%H H/A5EA+ pr#!esul prin !are t#ti indi&i$ii isi m#difi!a !#n!eptele si a!tiunile pentru a !#respunde n#il#r situatii, #bie!te si inf#rmatiiF Stadiile de$&#ltarii intele!tuale pr#puse de *iaget Stadiul 1+ Sen$#ri#m#t#r (;02 ani) per!eptii immediate, a!ti&itate fi$i!aF nu este detinuta permanenta #bie!tel#r pana la M luniF gandirea e d#minata de 2ai!i si a!um3 t#t !e se afla in afara !ampului &i$ual se afla in afara mintiiF !#pilul nu se uita dupa un #bie!t anteri#r aflat in afra !ampului &i$ualF

Stadiul 2 *re#perati#nal (20. ani) %ulminea$a !u aparitia gandirii #perati#naleF Hdata !u de$&#ltarea limba4ului !#pilul este !apabil de gandirea simb#li!aF Aptitudinile intele!tuale ale !#pilului sunt puterni! d#minate de per!eptii si mai putin de intelegerea !#n!eptuala a situatiil#r si e&enimentel#rF -I ITA5I %A *5IPI5E -A GAN/I5EA %H*I-A-AI+ 1. EGH%ENT5IS A-+ !#pilul nu p#ate intelege !a p#t exista si alte #piniiF 2. %entrarea+!entrarea atentiei d#ar pe # singura trasatura a situatieiF 3. Ire&ersibilitatea+ inabilitatea !#piil#r de a fa!e #peratii #peratii mentale re&ersibileF *res!#larii (0) ani+ se !entrea$a per!epti& fara a lega dimensiunile intre ele+ (pa"arul mai s!und are mai putina pa in el)S gandirea intuiti&a (*iaget, 1L.); Serierea+ intuiti&a %ara!teristi!i+ animismul, eg#!entrismul, magismul si artifi!ialismul 5elatia p#sibil0imp#sibilF Stadiul #peratiil#r !#n!rete (.0 11 ani) *rin!ipalele trasaturi+ 1. A!"i$itia gandirii re&ersibileF 2. Abilitatea de de!entrare. 3. ai intai apare !#nser&area numerel#r (,, . ani) si ap#i a &#lumului la 11 sau 12 ani. (. Abilitatea de a #pera !u !#n!epte+ !lasifi!are si seriereF In!luderea per!eptiei in a!ti&itatea de in&atare s!"imbarap#rturile !u gandirea si ii sp#reste efi!ientaF *er!eptia este sub#rd#nata gandiriiF Se stabiles! si de&in mai efi!iente repre$entarile ge#metri!e !ele mai simpleF Se f#rmea$a repre$entarile t#p#grafi!e si sunt !#ns#lidate prin exer!itii spe!ialeF Sub influenta gandirii s!#larii p#t a&ea repre$entari !ineti!e si de transf#rmareF In!ep sa se reali$e$e si imagini anti!ipati&eF 5epre$entarile 4#a!a un r#l imp#rtant in f#rmarea n#tiunil#r. Gandirea+ !ara!ter #perat#riu+ desa&arsirea #peratiil#r !#n!reteF /epaseste 2datul3 per!epti& si sub#rd#nea$a per!eptiaF Se reali$ea$a des!entrarea !#gniti&a de pr#pria fiinta si de d#rintele si ne&#ile pers#naleF %ara!terul #perat#riu+ a!tiunile reale !are s0au interi#ri$at si au de&enit a!tiuni mintale, repre$entate in stadiul anteri#r se transf#rma de a!um in #peratii+ s!"ema de desfasurate se p#ate apli!a pe n#i !#ntinuturi inf#rmati#naleF Hperatiile+ !#n!rete0 spri4in pe date !#n!rete 5ati#namentul d#minant+ indu!ti&F N#tiunile empiri!eF Stadiul ( Hperatiile f#rmale (peste 11 ani) Aparitia rati#namentului abstra!t fara a se ba$a pe #bie!te sau e&enimente !#n!reteF Este !apabil sa re$#l&e # pr#blema la ni&el mental prin e&aluarea sistemati!a a mai mult#r pr#p#$itii si anali$a inter!#relati#nalitatatii dintre ele. *r#ba pendulului %ara!teristi!ile gandirii+ in!eputurile de!entrarii de !#n!ret si real+ subie!tul in!epe sa se dega4e$e de !#n!ret si sa situe$e realul intr0un ansamblu de transf#rmari p#sibileF 5e&ersibilitatea deplina in gandire+ rati#namente su!!esi&e pentru a fa!e dem#nstratii la ge#metrie si drumul inap#i pentru &erifi!areF Tipul de rati#nament+ indu!ti& si dedu!ti& dar si ip#teti!#0dedu!ti&F N#tiunile !u !are #pere$a gandirea+ ni&el ridi!at de abstra!ti$are si generali$areF Ni&elul gandirii din a!est stadiu influenea$a semnifi!ati& t#ate pr#!esele !#gniti&e si a!ti&itatea de in&atareF

Ad#les!enta /esa&arsirea stadiului #peratiil#r f#rmaleF Hperatiile gandirii sunt !#mplet eliberate de !#ntinuturile inf#rmati#nale !ar#ra li se apli!a0 de&in f#rmaleF Hperatiile se p#r apli!a re$ultatului #peratiil#r antri#are+ #peratii de gradul 2 !are permit !#mbinat#ri!a mintala (!#mbinari, permutari)F Se f#rmea$a si !#ns#lidea$a s!"eme de gandire+ stabilirea pr#p#rtiil#rF 5ati#namentul ip#teti!#0dedu!ti& d#mina a!ti&itatea gandiriiF Hperarea !u un sistem &ariat de simb#luriF N#tiunile+ grad ridi!at de abstra!ti$are si generali$areF Gandirea este l#gi!a, pr#funda, #rgani$ata, sistemati!a, rigur#asa, reflexi&a si des!"isa la n#u, *erspe!ti&e de ab#rdare a gBndirii Tre!erea 8n re&ist7 a prin!ipalel#r :!#li, !urente 8n psi"#l#gia gBndirii ,ers!ectiva logicii clasice Asociaionismul senzualist 3ntros!ecionismul ex!erimental sau Ccoala de la 4Drtzburg ,si1ologia formei sau gestaltismul Structuralismul genetic S Z. *iaget #delul tridimensi#nal al intele!tului pr#pus de Z.*. G"uilf#rd #fer7 p#sibilitatea 8n9elegerii me!anismel#r de fun!9i#nare ale gBndirii. #delul tridimensi#nal al intele!tului pr#pus de Z.*. G"uilf#rd #fer7 p#sibilitatea 8n9elegerii me!anismel#r de fun!9i#nare ale gBndirii. GBndirea !a pr#!es !#gniti& superi#r gBndirea este pr#!esul !#gniti& superi#r de extragere a 8nsu:iril#r esen9iale, ne!esare :i legi!e !u a4ut#rul un#r #pera9ii abstra!t0f#rmale, 8n &ederea 8n9elegerii, expli!7rii :i predi!9iei un#r rela9ii !au$ale din realitate :i a elab#r7rii un#r !#n!epte, n#9iuni, te#rii, sisteme !#gniti&e !a m#dele mintale ale realit79ii. pr#!esarea !#gniti&7 are un !ara!ter pr#fund, pre$int7 un grad ridi!at de aut#n#mie mintal7, un ni&el maximal de sele!ti&itate 8n rap#rt !u 8nsu:irile lumii :i &ie9ii. Hpera9iile gBndirii #pera9iile gBndirii SANT instrumente psi"i!e d#bBndite :i perfe!9i#nate prin de$&#ltarea intele!tual7, prin 8n&79are :i exer!i9iu. Hpera9iile gBndirii a!9i#nea$7 8n !upluri #perat#rii !e se !#mpletea$7 re!ipr#!+ anali$a :i sinte$a, abstra!ti$area :i generali$area, indu!9ia :i dedu!9ia. Anali$a :i sinte$a !#gniti&7 8:i au #riginile :i sunt pre!edate de anali$a :i sinte$a per!epti&7 !are se desf7:#ar7 8ntr0un plan !#n!ret0intuiti&, asupra un#r #bie!te :i situa9ii !#n!rete. Rn s!"imb, anali$a :i sinte$a de tip !#gniti& se desf7:#ar7 8ntr0un plan mintal, dup7 un m#del :i sunt mediate prin !u&Bnt :i alte sisteme de semne :i simb#luri. *rin anali$7 8nsu:irile unui #bie!t sau ale unei !lase de #bie!te sunt separate, #rd#nate S 8n minte S dup7 anumite !riterii, dup7 un anumit m#del :i sunt sinteti$ate, ref7!ute la fel sau 8n m#d diferit, 8n fun!9ie de !erin9ele a!ti&it79ii intele!tuale. Sinte$a se define:te !a fiind re!#mpunerea mintal7 a #bie!tului din 8nsu:irile lui ini9iale. %#mpara9ia este #pera9ia de e&aluare prin rap#rtare la unul sau mai multe !riterii. [i a!east7 #pera9ie 8:i are #riginea 8n !#mpara9ia dup7 !riterii per!epti&e de !ul#are, f#rm7, m7rime, !#ntrast et!. %#mpara9ia impli!7 e&iden9ierea asem7n7ril#r :i de#sebiril#r esen9iale dintre minimum d#u7 #bie!te, pers#ane, e&enimente, situa9ii, fen#mene dup7 minimum un !riteriu !#mun. Abstra!ti$area :i generali$area !#nstituie #pera9iile !ele mai !#mplexe ale gBndirii :i au un !ara!ter f#rmal, se desf7:#ar7 ex!lusi& 8n plan mintal, sunt tipi!e pentru pr#!esarea de tip des!endent.

Abstra!ti$area este #pera9ia de extragere a un#r 8nsu:iri esen9iale, a un#r in&arian9i !#gniti&i, 8nsu:iri !#mune pentru # 8ntreag7 !las7, !ateg#rie. Hpera9ia de abstra!ti$are exprim7 simultan d#u7 sensuri+ pe de # parte se extrage !e&a esen9ial, iar pe de alt7 parte se renun97 la t#t !eea !e este nerele&ant, a!!idental, !#ntextual sau !#n4un!tural. Abstra!ti$area a&ansea$7 8n pr#fun$ime a:a !um !7ut7t#rul de diamante sap7 :i d7 la # parte p7mBntul pBn7 a4unge la diamant (esen97). Generali$area este #pera9ia prin !are 8nsu:irile extrase !u a4ut#rul abstra!ti$7rii sunt extinse la # 8ntreag7 !las7 de #bie!te0fen#mene. Abstra!ti$area :i generali$area #perea$7 simultan astfel 8n!Bt, pe m7sur7 !e sunt rele&ate 8nsu:irile esen9iale, a!estea sunt extinse la !ateg#rii din !e 8n !e mai largi. Abstra!ti$area :i generali$area pre$int7 grade &ariate de pr#fun$ime :i expansiune 8n fun!9ie de e&#lu9ia !un#a:terii umane. Hpuse abstra!ti$7rii :i generali$7rii sunt #pera9iile de !#n!reti$are :i parti!ulari$are. /rumul de la !#n!ret la abstra!t este !#mplementar !elui de la abstra!t la !#n!ret, dar pr#fund diferit !alitati&. %#n!reti$area !e urmea$7 abstra!ti$7rii define:te prin tr7s7turi esen9iale un #bie!t ideal, abstra!t !e 8ntrune:te 8nsu:irile Indu!9ia :i dedu!9ia sunt #pera9iile !are des!riu !el mai bine e&#lu9ia gBndirii pe &erti!ala !un#a:terii. Z. *iaget arat7 !7 indu!9ia #rgani$ea$7 datele #bser&a9iei sau experien9ei :i le !lasea$7 sub f#rm7 de !#n!epte. Indu!9ia este sup#rtul l#gi! al pr#!es7rii as!endente !are p#rne:te de la ba$a de date, experien9e !#n!ret0intuiti&e :i imagini mintale. Indu!9ia are un !ara!ter pr#fund intuiti&, se extrag rela9ii simple !e grupea$7 # !las7 de #bie!te dup7 !riterii #bser&abile empiri!. 5a9i#namentul indu!ti& surprinde regularitatea :i fa!ilitea$7 extragerea :i f#rmularea unei !#n!lu$ii generale dintr0# multitudine de !a$uri parti!ulare. -imita a!estui tip de ra9i#nament !#nst7 8n faptul !7 nu sunt utili$ate !Bt mai multe !a$uri spe!ifi!e :i !Bt mai &ariate. Astfel !#n!lu$ia r7mBne &alabil7 pBn7 !Bnd &#m 8ntBlni # ex!ep9ie, de#are!e 8n ra9i#namentul indu!ti& inter&ine "a$ardul, el are un !ara!ter pr#babilist. /edu!9ia des!rie demersul des!endent al gBndirii pe &erti!ala !un#a:terii. 5a9i#namentul dedu!ti& p#rne:te de la general, prin inferen9e :i impli!a9ii :i a4unge la !a$uri parti!ulare. /edu!9ia debutea$7 prin ip#te$e sau premise dem#nstrate !a fiind ade&7rate :i ap#i deri&7 impli!a9iile a!est#r ip#te$e.

1. #dele de ab#rdare a mem#riei+ #delul lui Ebbing"aus si #delul mem#riei duale 2. #delul m#dal a lui At@ins#n'S"iffrin si #delul mem#riei de lu!ru a lui =addeleY 3. #delul ni&elel#r de pr#!esare a lui %rai@' -#!@"art si #delul neural. (. /efinirea :i !ara!teri$area mem#riei ). *r#!esele mem#riei+ en!#darea ,. *r#!esele mem#riei+ St#!area .. *r#!esele mem#riei+ rea!tuali$are M. Aitarea L. D#rmele mem#riei (sen$#riala, S/, -/F mem#ria expli!ita si mem#ria impli!ita) 1;. 5ati#namentul (inferenta) 11. %and gandim in termeni pr#p#$iti#nali, su!!esiunea ganduril#r n#astre este #rgani$ata. 12. Tipul de #rgani$are se manifesta !and in!er!am sa !#nstruim 5ati#namente. 13. 5ati#namentul este # pr#!edura prin !are se #btin inf#rmatii n#i din !#mbinarea !el#r existente. 1(. 5ati#namentul dedu!ti& 1). 5ati#namentul indu!ti& 1,. Euristi!a

1.. 1. 5ati#namentu dedu!ti& 1M. 5egulile l#gi!ii+ %#nf#rm l#gi!ienil#r !ele mai puterni!e inferente sunt !ele !are au &aliditatea dedu!ti&a0 este im!osibil !entru o concluzie a inferentei sa fie falsadaca !remisele ei sunt adevarate. EF. Exem!lu: a" 8aca afara !loua# voi lua o umbrela. ?G. b" ,loua. ?E. c" 8e aceea voi lua o umbrela. ??. 8aca ! atunci H. ?I. *onectori logici: ! sau non !/ !+H/ ?A. ! si H cu valori de adevarat sau fals. 2). 2. 5ati#namentul indu!ti& 2,. 2este impr#babil !a # !#n!lu$ie sa fie falsa da!a premi$ele ei sunt ade&arate3. 2.. 5I< rati#namentul de indu!ere a unei pr#prietati !#nsta in indu!ereasau generali$are aunei !ara!teristi!i !#nstante a un#r membrii !e apartin unei !ateg#rii\pentru t#ti membrii !ateg#riei. 2M. Exemplu de inferenta indi!ti&a+ 2L. a) Ge#rge a studiat !#ntabilitatea !a dis!iplina fundamental in fa!ultate. 3;. b) Ge#rge lu!rea$a pentru # firma de !#ntabilitate. 31. !) /e a!eea, Ge#rge este !#ntabil. 32. 3. Euristi!a 33. Euristi!a+ este # pr#!edura mintala !are este relati& us#r de apli!at si p#ate du!e dese#ri la raspunsul !#re!t, dar nu si ine&itabil. 3(. Euristi!a legata de !au$alitate+ Hamenii estimea$a pr#babilitatea unei situatii dupa puterea !#nexiunil#r !au$ale dintre e&enimentele din situatie. 3). E&aluarea pr#babilit79il#r 3,. An mare num7r de studii experimantale au examinat !um :i !Bt de bine #amenii apre!ia$7 pr#babilit79ile pentru sar!ini impli!Bnd e&enimante simple sau multiple, !antit79i in!erte :i pr#babilit79i !#mpuse :i !#ndi9i#nale. 3.. *r#babilitatea !a 8n!redere 3M. Anele e&enimente par uni!e sau atBt de apr#piate de uni!, 8n!Bt este difi!il s7 le !#n!eptuali$7m !a pr#&enind din seturi de e&enimente !u fre!&en9e relati&e. /e exemplu, !are este pr#babilitatea !a 8n 2;;M pre:edintele 5#maniei sa fie /0l =ases!uC *r#babilit79ile pentru a!este e&enimente p#t fi interpretate !a grade de !#n&ingere sau grade de 8n!redere. *entru asemenea pr#babilit79i nu exst7 un r7spuns !#re!tF diferi9i #ameni p#t 8n m#d 4ustifi!at s7 aib7 diferite grade de 8n!redere 8n a!elea:i pr#p#r9ii. T#tu:i, un fel de &aliditate, numit7 !alibrare, p#ate fi examinat7 8ntr0# larg7 !#le!9ie de e&alu7ri ale pr#babilit79ii. An set de e&aluariale pr#babilit79ii este bine !alibrat da!7, pentru t#ate e&enimentele pentru !are # pr#babilitate de H.UU a f#st atribuit7, H.UUN din e&enimente se &#r 8ntampla. 3L. Zude!area pr#babilit79ii dup7 repre$entati&itate (;. %Bnd un e&eniment nesigur sau e:anti#n este generat dintr0# p#pula9ie de #rigine printr0un pr#!es (!um este extragerea aleat#are a unui e:anti#n dintr0# p#pula9ie), studiile au ar7tat !7 #amenii 8i 4ude!a pr#babilitatea 1dup7 gradul 8n !are+ (i) este similar 8n pr#piet79ile esen9iale !u p#pula9ia de #rigineF :i 1refle!t7 tr7s7turile fundamentale ale pr#!esului prin !are este generat1 (Ka"neman :i T&ers@Y, 1L.2a, p.(31). Ka"neman :i T&ers@Y au numit a!east7 strategie de estimat pr#babilit79i euristi!a de repre$entati&itate. (1. Hamenii !e f#l#ses! euristi!a de repre$entati&itate p#t fi ab7tu9i fie urm7rind !ara!teristi!i !are sunt n#rmati& irele&ante, fie neluBnd 8n !#nsiderare !ara!teristi!i !are sunt n#rmati& imp#rtante. (2. %a exemplu pentru primul tip de er#are, #amenii 4ude!Bnd p#sibilele re$ultate 8n a da !u banul, !u # m#ned7 netru!at7, !#nsider7 JTTJTJ mai pr#babil de!Bt JJJTTT, pentru !a

lipsa unei #rdini aparente 8n primul !a$ pare a fi mai repre$entati&7 pentru un pr#!es aleat#r. G7ses! deasemenea JTTJTJ mai pr#babil de!Bt JJJJTJ, pentru !a ultimul nu repre$int7 netru!area m#nedei (Ka"neman :i T&ers@Y, 1L.2a). Al d#ilea tip de er#are este exemplifi!at de neluarea 8n !#nsiderare a m7rimii e:anti#nului, # !ara!teristi!a a e:anti#nului !are nu are paralel7 8n p#pula9ie. (3. Astfel, #amenii !red !a 8ntr0un spital mare (8n !are ap#ximati& () de !#pii sunt n7s!u9i 8n fie!are $i) ar fi la fel de pr#babil !a 8ntr0un spital mi! (8n !are se nas! apr#ximati& 1) !#pii 8n fie!are $i) s7 existe # $i 8n !are mai mult de ,;N dintre !#pii s7 fie de sex mas!ulin. ((. *r#babilit79i !#mbinate (). Rn anii 1L,; # tem7 mult !er!etata a f#st 8ntrebarea !Bt de bine f#l#ses! #amenii inf#rma9iile din date pentru a adu!e la $i pr#babilitatea !a # ip#te$a este ade&7rat7. A!east7 !er!etare (re&7$ut7 de Sl#&i! :i -i!"tenstein, 1L.1) a f#st ba$at7 pe un puterni! m#del n#rmati&, te#rema lui =aYes. Diind date mai multe ip#te$e mutual ex!lusi&e :i ex"austi&e, J, :i date, /, te#rema lui =aYes spune !7+ (,. Negli4area inf#rma9iei base0rate a ap7rut :i 8n studiile pr#blemei taxiului de Ka"neman :i T&ers@Y (1L.2,b) si al9ii+ (.. /#ua !#mpanii de taxi #perea$7 8ntr0un #ra: dat, alba:tri :i &er$ii (!#respun$7t#r !ul#rii ma:inii pe !are # !#ndu!). M)N dintre taxiurile din #ra: sunt albastre :i !ele 1)N !e r7mBn sunt &er$i. An taxi f#st impli!at 8ntr0un a!!ident 8n timpul n#p9ii :i a ple!at de la l#!ul faptei. (M. An mart#r a identifi!at mai tBr$iu taxiul !a fiind unul &erde. %urtea a testat abilitatea mart#rului de a distinge 8ntre taxiuri &er$i :i albastre 8n !#ndi9ii de &isibilitate n#!turn7a. S0a g7sit !7 mart#rul era !apabil s7 identifi!e fie!are !ul#are !#re!t 8n pr#p#r9ie de M;N, dar le !#nfund7 8n 2;N dintre !a$uri. %are !rede9i !7 sunt !au$ele !a taxiul s7 fi f#st 8ntr0ade&7r &erde, a:a !um sus9inea mart#rulC (L. D#l#sind te#rema lui =aYes, se #bser&a !7 efe!tul pr#babilit79il#r pre!edente (;.M), ;.1)) dep7:e:te u:#r efe!tul pr#babilit79il#r !#ndi9i#nale (;.M, ;.2)F r7spunsul n#rmati& !#re!t este+ );. 5e$#l&area de pr#bleme )1. 8n9elegerea este gBndirea 8n desf7:urare, re$#l&area de pr#bleme este gBndirea 8n a!9iune )2. N#tiuni+ )3. pr#blema (#bsta!#l !#gniti&, !a # bre:7 8n !un#a:tere, !a # situa9ie fa97 de !are repert#riul de r7spunsuri ale subie!tului nu este sufi!ient pentru a # 8n9elege) )(. situatie pr#blemati!a (!eea !e e atipi! si generea$a !#nfli!te) )). spatiu pr#blemati! (repre$entarea pr#blemeiF presupune pre$enta a 3 stari+ initialeF finale si intermediare) ),. !#nduita re$#luti&a (tre!erea de la # stare la alta prin intermediul un#r #perat#ri l#gi!i) ).. Etapele pr#!esului re$#luti& p#t fi grupate 8n d#u7 m#mente ma4#re+ )M. ] punerea pr#blemeiF )L. ] re$#l&area a!esteia. ,;. Da!t#rii !are influen9ea$7 re$#l&area de pr#bleme Da!t#rii #bie!ti&i p#t fi+ ,1. ] presiunea timpului+ 8n general lu!r7m pr#st 8n !ri$7 de timp, dar, pe unii, !ri$a de timp 8i stimulea$7F ,2. ] n#utatea pr#blemei+ p#ate !#nstitui pentru unii un fa!t#r in"ibit#r, dar pentru al9ii un fa!t#r stimulat#rF ,3. ] difi!ultatea pr#blemei p#ate indu!e # stare de stres, de 8n!#rdare, dar p#ate !#nstitui :i un fa!t#r stimulat#r al ne&#ii de !#mpeti9ieF ,(. ] m#dul de f#rmulare a pr#blemei+ pr#blemele !lar f#rmulate, !#n!ise, f7r7 ex!es de date inutile sunt mai u:#r re$#l&ate de!Bt !ele 28ngr#pate3 8n detaliiF ,). ] ambian9a+ # ambian97 !u dis!#nf#rt, !u $g#m#t, !u multe pers#ane p#ate afe!ta pr#du!ti&itatea re$#luti&7. ,,. Da!t#rii subie!ti&i !are p#t afe!ta negati& pr#!esul re$#l&7rii de pr#bleme p#t fi+

,.. ] tensiunea em#9i#nal7 prea puterni!7F ,M. ] lipsa de m#ti&a9ie sau m#ti&area ex!esi&7 prin teama de e:e!, teama de san!9iuni sau anti!iparea un#r re!#mpense f#arte mariF ,L. ] #b#seala intele!tual7 !are afe!tea$7 !apa!itatea de !#n!entrare, !#eren9a l#gi!7 a a!9iunil#r. .;. Rn9elegerea .1. 1) e!anismul 8n9elegerii are la ba$7, 8n primul rBnd, un !upla4 inf#rma9i#nal. .2. . Situa9iile !are se !er a fi 8n9elese sunt S 8n m#d #bi:nuit S situa9ii pr#blemati!e, adi!7 a!ele situa9ii fa97 de !are repert#riul n#stru de r7spunsuri nu este sufi!ient pentru a le dep7:i. .3. 2) al d#ilea me!anism este repre$entat de sistemele as#!iati&e .(. 3) Al treilea me!anism al 8n9elegerii este anal#gia. %Bnd #amenii pri!ep !e&a anume prin anal#gie, ei 8n9eleg un lu!ru 8n rela9ie !u alt lu!ru. Iat7 !Bte&a exemple sugesti&e de anal#gie+ .). ] stru!tura at#mului S sistemul s#larF .,. ] m#le!ulele de ga$ S bilele de biliardF ... ] mem#ria uman7 S bibli#te!7. .M. *rin anal#gie putem 8n9elege !e&a nefamiliar 8n termenii altui lu!ru 8n9eles de4a. .L. Intelegerea M;. An alt exemplu f#arte !un#s!ut pentru pr#blemele de 8n9elegere, dis!utat de >ert"eimer (1L)L), !#nst7 8n aflarea ariei unui paralel#gram. M1. Ele&ii sunt 8n&79a9i !7 aria unui paralel#gram se !al!ulea$7 !u f#rmula A<b^", unde b este ba$a lui, iar " 8n7l9imea lui. M2. >er"eimer des!ria d#u7 m#duri 8n !are f#rmula putea fi 8n9eleas7. M3. 8ntr0# repre$entare, b este lungimea laturii #ri$#ntale a paralel#gramului :i " este lungimea liniei &erti!ale dintr0un !#l9 al &Brfului figurii pBn7 la ba$7. M(. ul9i ele&i, f#l#sind aparent a!east7 repre$entare de&in buim7!i9i da!7 sunt ruga9i s7 g7seas!7 aria unui paralel#gram #riental diferit. M). An al d#ilea m#d de 8n9elegere al f#rmulei !uprinde # rela9ie 8ntre paralel#grame :i dreptung"iuri. An paralel#gram p#ate fi transf#rmat 8ntr0un dreptung"i prin 8ndep7ratarea unei p7r9i triung"iulare dintr0un !ap7t :i ata:area a!esteia la !el7lalt !ap7t. M,. Astfel, ba$a :i 8n7l9imea sunt egale !u lungimea :i respe!ti& l79imea dreptung"iului 8n !are a f#st transf#rmat paralel#gramul. M.. %#pii !are 8n9eleg pr#blema paralel#gramului astfel nu 8ntBlnes! ni!i # difi!ultate 8n re$#l&area pr#blemei 8n !are figura este #rientat7 diferit :i p#t fre!&ent s70:i transfere !un#:tin9ele pentru a re$#l&a pr#bleme mai !#mplexe, !um ar fi aflarea ariei unui trape$. MM. %ele d#u7 repre$ent7ri !uprind tr7s7turi diferite de pr#bleme spe!ifi!e, una !u ba$a :i 8n7l9imea identifi!ate !u l#!a9ii spe!ifi!e 8n figur7 :i !ealalt7 !u ba$a :i 8n7l9imea definite 8n termeni mai generali. ML. %#n!eptuali$area L;. %ateg#ri$are :i pr#t#tipuri L1. %ateg#ri$area :i pr#t#tipurile fa! parte din a!ti&itatea de !#n!eptuali$are a gBndirii. *rin !#n!eptuali$are gBndirea elab#rea$7 m#dele mintale ale realit79ii. L2. Sunt m#dele inf#rma9i#nale !are !#ndensea$7, !#nser&7, sistemati$ea$7 tr7s7turile !#mune, general &alabile pentru # 8ntreag7 !ateg#rie de #bie!te0fen#mene. L3. *r#t#tipul 8ntrune:te 8ntr0un m#d empiri!. 8n ba$a experien9ei pr#prii :i 8n ba$a experien9ei unei anumite !ulturi :i !i&ili$a9ii la un anumit m#ment dat, tr7s7turile !#mune, !ele mai e&idente ale unei !ateg#rii. L(. %#n!epte empiri!e, !#n!epte :tiin9ifi!e L). %#n!eptele empiri!e, dup7 !um arat7 . Zlate, integrea$7 tr7s7turi !#n!rete, parti!ulare, 8nsu:iri l#!ale restri!ti&e, dependen9e a!!identale :i neesen9iale. L,. Ele se !#nstituie 8n !#pil7rie :i pe par!ursul :!#larit79ii prin a!umularea :i sistemati$area unei experien9e !#n!ret intuiti&e, 8ntr0# manier7 as!endent7, de 4#s 8n sus, de la aspe!te parti!ulare,

de la #bie!te :i situa9ii !#n!rete, !are se #rgani$ea$7 8n repre$ent7ri !u un grad din !e 8n !e mai mare de generali$are, dar !u un grad s!7$ut de esen9iali$are. L.. %#n!eptele :tiin9ifi!e se a!"i$i9i#nea$7, 8n m#d #bi:nuit, prin 8n&79are, edu!a9ie, asimilare de !un#:tin9e :tiin9ifi!e sistemati$ate 8n !un#a:terea uman7 la un m#ment dat. *rin demersul des!endent se p#rne:te de la legi, n#rme, reguli, prin!ipii, defini9ii !are au un !ara!ter imperati&. %#n!eptele sau n#9iunile :tiin9ifi!e integrea$7 :i !#ndensea$7 8nsu:iri esen9iale &alabile uni&ersal pentru # !ateg#rie de fen#mene. N#9iunile :tiin9ifi!e 8ngl#bea$7 tr7s7turi esen9iale, dar nu sunt redu!tibile la # anumit7 8nsu:ire. LM. . Hbser&7m !7 8n !#nstru!9ia !#n!eptel#r :tiin9ifi!e se 8mbin7 !ele d#u7 demersuri ale !un#a:terii, !#n!eptele empiri!e !#nstituie # ba$7, un sup#rt pentru !ele :tiin9ifi!e, !are, la rBndul l#r intr#du! # #rdine rigur#as7 8n stru!tura piramidei.