Curs 5 (24.03.

2014)
Presedintele Romaniei
Forma de guvarnamant in Ro: republica regim politic semi-prezidential. Totusi,
nu intruneste toate elementele standard ale unui regim semi-prezidential (care se
gasesc in Franta, spre ex)=> in Ro: regim semi-prez atenuat.
Regim prezidential: SUA, exista un singur sef al executivului-presedintele, sprijinit
de un fel de Guvern (secretarii de stat, numiti de el si raspund in fata sa). Deci
este un executiv cu o sg capetenie-monist.
Regim parlamentar: It, caracterizat printr-un sef de stat desemnat de catre
Parlament, cu puteri de reprezentare a statului, puteri decorative. Poate fi si
destituit tot de catre Parlament. Seful executivului este Guvernul.
Regim semi-prezidential: Fr- atributiile conferite presedintelui sunt mult mai
semnificative fata de cele ale pres Ro. In Ro, odata cu elaborarea Ctiei din 1991,
s-a mers pe premisa de a nu mai contura un pres al statului roman la fel de
puternic precum a fost cel de dinainte; accentul a fost pus in Ctie pe Parlament,
motiv pt care acesta a si fost calificat in mod expres drept organ suprem
reprezentativ si unica autoritate legiuitoare. => Regim semi-prezidential
atenuat sau parlamentarizat. Dar, Pres este ales in continuare de catre
populatie, nu este desemnat de catre parlamentari.
Motive pt care este un regim semi-prez atenuat:
Se imprumuta cateva elemente prin care Parlamentul il poate tine in control pe
Pres Ro:
- raspunderea politica a Pres se angajeaza la initiativa Parlam (art.195 Ctie, unde
se regl in continuare suspendarea Pres pt faptele grave);
- punerea in acuzare a Pres pt inalta tradare (art.96);
- la investirea Guv, Pres are un rol important, el desemneaza candidatul la fctia
de prim-ministru si la final ii numeste pe toti mb Guv in functii, insa ac numire
este conditionata si impusa de hotararea Parlam prin care se acorda votul de
incredere, nu este ceva discretionar;
- in relatia Pres-Parlam- procedura de examinare a unei legi inainte de
promulgare, procedura care nu treb privita ca un dr de veto al Pres, pt ca acesta
nu poate bloca activitatea legislativa, ci doar o poate amana;
- atributiile Pres de natura administrativa privind masurile legate de apararea
nationala, respingerea agresiunii armate, instituirea starii de asediu sau de
urgenta sunt conditionate, dupa caz, de o aprobare prealabila a Parlam sau cel
putin de una ulterioara luarii acestor masuri;
- relatia Pres-Guvern-Parlam: fata de Ctia fr, unde se arata ca pres poate pune
capat mandatului primului-ministru prin depunerea de catre acestuia a demisiei,
Guvernul si premierul nu dau socoteala in fata Pres, politic vbind. Guvernul
raspunde doar in fata Parlamentului dpdv politic;
- actele juridice ale Pres (decrete): Parlamentul le cenzureaza indirect, in
conditiile in care cele mai multe decrete prezidentiale trebuie sa fie
contrasemnate de primul-ministru, pt a fi valide si pt a produce efecte; primulministru raspunde pt tot ceea ce face in fata Parlam. Institutia contrasemnarii
decretului prez este un mod prin care Parlam cenzureaza activitatea Pres, dar nu
se poate vorbi despre un raport de subordonare, ci exista parghii de control;
parghii de control exista si in sens invers: Pres are anumite atrib la indemana prin
care poate asigura echilibrul intre cel put in stat, precum si intre stat si societate:
posib sa de a cere reexaminarea unei legi, sesizarea pe care pres o poate face la
CCR cu privire la o lege pe control a priori, posib pres de a dizolva Parlam in caz
de criza guvernamentala grava, solutionarea de catre CCR a conflictelor juridice

de natura constitutionala intre autoritatile publice (art.146, lit. f) ), inclusiv la

cererea pres Ro.

1.Modul de alegere a Pres:

Dispozitiile Ctie art.81, 82
Modalitatea de alegere: vot direct, secret, egal, universal si liber exprimat.
In principiu, daca un candidat obtine majoritatea voturilor celor inscrisi pe listele
electorale inca de la primul tur de scrutin acesta va fi si declarat castigator; daca
nu exista o asemnea majoritate, se va trece la al 2lea tur de scrutin, unde vor
participa doar primii 2 clasati, castigatorul fiind cel care va obtine cel mai mare nr
de voturi. (legea 370/2004 pt alegerea Pres Ro).
Rezultatul alegerilor trebuie sa fie validat de CCR, atributia fiind prevazuta la
art.146, lit.f). dupa validarea oficiala a alegerilor, urmeaza etapa depunerii
juramantului de catre Pres in fata celor doua Camere reunite ale Parlam (art. 82,
alin. (2), Ctie ).
2.Mandatul pres
Durata mandatului Pres: 5 ani (pe forma initiala a Ctiei: 4 ani) in 2003, s-a
optat pt ac varianta pt ca mandatul de 5 ani e practicat de f multe state din
Europa + s-a dorit despartirea alegerilor parlamentare de alegerile prezidentiale.
O persoana poate detine doar 2 mandate, indiferent daca sunt consecutive sau
nu.
Exercitarea mandatului prezidential: de la data depunerii juramantului pana
cand noul pres depune un alt juramant. Ctia prevede in mod exceptional posib
extinderii mandatului Pres, dar numai in caz de razboi sau catastrofa si numai
prin lege organica, deci Parlam trebuie sa valideze o astfel de masura
exceptionala.
Derularea si incetarea mandatului:
Ctie: institutia interimatului fctiei prez (art. 98): interimat care apare in situatia in
care Pres in functiune se afla in imposib temporara sau definitiva de a-si exercita
functia. La art. 98 se arata ca interimatul intervine atunci cand functia de
presedinte devine vacanta sau atunci cand presedintele este suspendat din
functie (art. 95, 96 pt suspendare) sau atunci cand pres se afla in imposibilitate
temporara de a-si exercita atributiile.
Vacanta functiei = parasirea definitiva a pozitiei de catre pres ales.
Intervine in urm situatii: demisie, demitere din functie (fie prin
referendum Pres este demis de catre popor in urma angajarii raspunderii
sale politice, fie in situatia in care Pres e condamnat definitiv penal pt
inalta tradare), imposib definitiva de exercitare a atrib (ex: boala
incurabila degenerativa, deces)
Functia de pres interimar este exercitata de catre pres Senatului si daca acesta
nu poate, de catre pres Camerei Deputatilor.
Pres interimar nu poate exercita chiar toate prerogativele pres ales, pt simplul
motiv ca el nu are legitimitate politica, ci doar ocupa si exercita provizoriu fctia
respectiva:
- nu poate sa adreseze mesaje Parlam (art. 88)
- nu poate sa dizolve Parlam (art. 89)

nu poate sa faca aplicatia art. 90 referitor la referendum, referendum ce

priveste interesul national

Raspunderea pres interimar: art. 99 prevede aplicabilitatea procedurii de

suspendare din functie in baza art. 95 din Ctie daca ar savarsi fapte grave de
incalcare a legii fundamentale.

Daca intervine vacanta functiei prezidentiale (pres ales paraseste definitiv

fctia sa) vor fi organizate noi alegeri prezidentiale, intr-un termen de 3 luni
de zile de la data la care a intervenit ac situatie.

Atrib ale CCR: art. 146, lit. g) : aceasta constata existenta acelor imprejurari care
constituie interimatul in exercitarea fctiei de pres a Ro, urmand a fi prez atat
Parlam, cat si Guv.
!!! Tema seminar: Art. 84: imunitatea pres: In perioada de suspendare din fctie a
acestuia, pe cine protejeaza imunitatea regl in Ctie (pe cel suspendat, pe cel
interimar sau pe ambii) ?
In timpul mandatului sau, Pres are o serie de restrictii:
- nu poate fi mb al unui partid politic, iar daca a fost pana atunci trebuie sa
isi dea demisia din partid, nu exista procedura suspendarii din fctia
detinuta in partid. Suspendarea nu inseamna excluderea din partid.
- nu poate indeplini o alta fctie publica sau privata (nu poate fi nici macar
cadru didactic, fctie care este compatibila cu majoritatea celorlalte fctii
publice).
Pres poate participa la sedintele Guvernului; cand participa la ele, le si
prezideaza. La fel si la CSM.
!!! Tema seminar: Are obligatia pres interimar, adica pres Senatului sau al
Camerei Deputatilor, sa isi dea demisia din partid pe perioada de interimat?
3. Statutul sau rolul pres Ro
Art. 80, alin. (1): Pres ro reprezinta statul roman si este garantul independentiei
nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii.
Art.80, alin. (2): pres Ro vegheaza la respectarea Ctiei si la buna functionare a
autoritatilor publice. In acest scop, Pres exercita fctia de mediere intre puterile
statului, precum si intre stat si societate.
Rol triplu al pres Ro:
1. Sef al statului roman: exista anumite controverse: numirea ca sef al
statului il supraordoneaza pe pres fata de Guvern si Parlam? R: Nu.
Pres reprezinta statul roman, ca persoana juridica. Spre deosebire de
pres, la Parlam apare o fctie de reprezentare a poporului.
2. Sef al executivului alaturi de Guvern
3. Rol privind activitatile legate de vegherea, respectarea Ctiei si la
exercitarea fctiei de mediere in plan politic.
Un alt rol important- art.148
alin. (4): rolul Pres Ro alaturi de alte autoritati in stat, precum Parlam, Guv sau
autoritatea judecatoreasca, de a aduce la indeplinire obligatiile rezultate din
aderarea Ro la UE .
alin. (2): Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale UE, precum
si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de

dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de

aderare.
Atributiile ce decurg din rolul Pres:
1. Ca sef al statului roman, atributiile se realizeaza atat in plan extern, cat
si pe plan intern. Pe plan intern: acordarea gratierii individuale (art.94),
numirea in functii publice, acordarea unor decoratii, titluri de onoare, grade
de maresal, general, amiral. Pe plan extern: incheierea de tratate in
numele statului, acreditarea unor reprezentanti diplomatici, aprobarea
infiintarii sau desfiintarii unor misiuni diplomatice ale statului roman s.a.
2. Sef al executivului, alaturi de Guvern
Pres are la dispozitie mai multe atributii
- pe linia apararii nationale art. 80, pt a asigura inependenta, integritatea
tarii. Art. 92: este repezentatnt al fortelor armate, este si pres CSAT, se
explica ce poate sa decida in aceasta ipostaza: mobilizare partiala/ totala a
fortelor armate, luarea unor masuri pt respingerea unor agresiuni
indreptate impotriva tarii
- art. 93: alte masuri in situatii exceptionale: atrib Pres priv instituirea starii
de asediu sau starii de urgenta; atributii dezvoltate in legile privind
securitatea nationala, SRI, OUG care regl regimul starii de asediu si al starii
de urgenta.
-In relatia cu Guv sau alte autoritati admin, exista numeroase atrib ale
Pres. Legat de Guvern: pres se implica in procedura de investire a Guv Ro,
are un rol important in remanierea Guv, participa la sedintele Guv s.a.
Legat de alte autoritati din sfera executivului: Pres are dreptul de a numi in
diverse fctii publice administrative, acordarea unor inalte grade militare
tine tot de colaborarea cu armata (care este o parte a administratiei
publice)
!!! Tema seminar: Mandatul Pres poate fi prelungit si prin OUG ?
3. Vegherea la respectarea Ctiei si la buna functionare a autoritatilor.
Fctia de mediere
La conflictele de natura juridica, Pres nu treb sa se amestece cu aceasta functie
de mediere pt ca nu e de competena sa, ci exista instante. Solutia ca mediere
apartine partilor, nu Pres.
La noi, pres poate fi doar mediator; in schimb in Fr, el este arbitru, astfel solutia
Pres Fr este obligatorie.
! Medierea e diferita de arbitraj.
Medierea vizeaza numai probleme de natura politica, nu de natura juridica.
Art. 84: Pres sa nu fie mb al unui partid politic. pt a fi mediator, trb sa dea
dovada de impartialitate.
Speta: S-a pus prb daca pres inca in functiune poate pt al2lea mandat sa
candideze pt lista unui partid politic, nu ca membru, ci ca independent. -->
Decizia 339/2004 a CCR prin care s-a retinut ca nu exista o incalcare a Ctiei,
intrucat aceasta interzice sa fii mb de partid, nu sa ai niste apropieri de natura
politica, cat timp pana la urma nu devii nici mb al partidului respectiv, ci
candidezi ca independent. => Nu poti fi mb de partid, dar poti avea apropieri
fatise fata de un partid.
Functia de mediere:

Nu e regl in Ctie ce inseamna exact mediere, dar exista anumite atrib ale Pres din
care aceasta rezulta:
Pres poate consulta Guvernul, poate adresa mesaje politice Parlam privind
interesele natiunii, poate participa la sedintele Guv, posib de a consulta CCR
inainte de a promulga o lege.
Vegherea respectarii Ctiei: Pres vegheaza la respectarea Ctiei.
Prof: a se evita exprimarea presedintele este garantul respectarii Ctiei. Nu e
garant pt ca in cazul nerespectarii nu are nici un instrument de sanctionare. CCR
e garantul suprematiei Ctiei, nu Pres.
Pres nu poate sanctiona nerespectarea Ctiei, ci are doar posib de a sesiza CCR cu
privire la nerespectare. Instantele nu sunt garante, ele doar pot sesiza CCR pe
cale de exceptie. La fel si Avocatul Poporului. La fel si prefectul: atrib de baza: sa
asig respectarea Ctiei. => toate autoritatile au fctia de a asig respectarea Ctiei,
dar numai CCR este garantul ei.
Fctia de a veghea nu trb privita ca o functie pur pasiva, ci pp o implicare activa a
Pres Ro, tocmai pt ca Pres Ro nu are un rol pur decorativ.
CCR, Aviz 1/2007 : Pres treb sa se implice in mod activ in tot ceea ce inseamna
actiuni de a veghea la respectarea Ctiei; daca nu se implica in mod activ, poate fi
tras la raspundere, pt ca nu si-a exercitat in mod corespunzator atrib sale.
De procurat: Aviz de suspendare a pres Ro: 1994, 2007, 2012. Decizia 339/2004.
Deciziile CCR privind conflicte juridice de natura constitutionala in care a fost
implicat ca parte Presedintele.
(culegere 2012)