EUROPA.

POZITIE GEOGRAFICA

- Suprafata cca. 10 mil km 2 (penultimul loc inaintea Australiei si Pceaniei)

- Populatie peste 700mil (pozitia a 3-a)

Puncte continentale extreme:

N- Capul Nord (in N Scandinaviei)

S- Punta Marraqui (in S Pen. Iberice) & Capul Matapan ( in S Greciei)
V- Capul Roca (in Portugalia)
E- NE mtilor Ural

Vecini:

N- Oc. Arctic
S- M. Mediterana & M. Neagra
V- Oc. Atlantic
E- Asia- mtii Ural, fluvial Ural, M. Caspica, mtii Caucaz

RELIEFUL MAJOR

-relieful Europei se inscribe intre val min de -28m in Cp. Precaspica si -23 in Olanda Golful Zuider Zee si
val max de 4807m vf. Mont Blanc in Alpii francezi si 5642m vf. Elbrus in mtii Caucaz
-dpdv tectonic Europa apartine placii Euroasiatice

Unitati majore de relief:

I. Muntii – dupa geneza, evol si varsta se disting 3 sist montane

1) Sist Caledonian – cuprinde unit. Cutate si inaltate in timpul orog. Caledoniene din timpul erei
Paleozoice inf => mtii Scandinaviei, Scotiei, Irlandei, Cambrieni

2) Sist Hercinic – include unit. Cutate si inaltate in orog. Hercinica din Paleozoicul sup.
- mai multe unit montane si de podis din central Europei de la Atlantic pana la mtii
Ural => pod Messeta, Masivul central francez, mtii Vozgii, Padurea Neagra, Har, Padurea
Turingiei, pod Boemiei (Cehia), pod Lisagora (Polonia), mtii Macin, Ural

3) Sist. Alpin – cuprinde unit montane cutate si inaltate in orog alpina din Cretacic-Cuaternar

-mai multe lanturi muntoase de la Atlantic pana la M. caspica => mtii Pirinei, Alpi, Carpati, Balcani,
Caucaz + lanturile muntoase din cele trei pen sudice:

Pen. Iberica- Cordiliera Iberica, Betica (Sierra Nevada, vf. Mulhacen 3478m in Spania)

Pen. Italica- mtii Apenini

Pen. Balcanica- mtii Rodopi Rila Pirinei (Bulgaria), mtii Dinarici (Serbia), mtii Pindului (Grecia)

II. Podisurile (reg deluroase) – cuprind unit de deal si pod cu alt intre 300 – 1000m

1) Pod pe struct vechi (de varsta precambriana) => pod Volgii, Valdai, Rusiei centrale (toate in Fed.
Rusa), Donetk, Volno-Podolic (Ucraina)
2) Pod pe struct hercinice => pod Messeta, Boemiei
3) Pod pe struct noi (de tip piemontan) => pod Getic

III. Campiile – unit de relief cu alt sub 300m

1) Cp fluvio-glaciare –cp nordice modelate de ghetarii continentali => cp Europei de E (Marea Cp.
Rusa), Germano-Polona (Cp. Europei Nordice), Pen. Scandinava, Londrei (partial)
2) Cp fluvio-lacustre – cp formate prin sedimentarea unor foste bazine acvatice (lacuri sau mari) =>
Cp. Romana, Panonica, Padului, Andaluziei
3) Cp fluvio-litorale – cp rezultate prin modificari repetate ale liniei tarmului sub infl. apelor marine
=> Cp. Loarei, M. Negre, Precaspica, Londrei (partial)

Tipuri genetice de relief:

1) Suprafete de eroziune (platform de eroziune) :

-se int in unit montane alpine
-sunt platouri netede sau usor ondulate (mai fragm) de varste dif la dif alt.

2)Relieful glaciar:
-cuprinde formele modelate de ghetari : a) ghetari continentali sau de calota – au modelat nordul,
forme: depr glaciare, vai glaciare, morene b) ghetari montani – au modelat la alt de peste 1800m,
forme: circuri, vai, praguri glaciare

3)Relieful carstic:
-cuprinde formele modelate pe calcare prin actiunea apei
- forme exocarstice: depr, doline, uvale, poli, lapiezuri (santuri)
-forme endocarstice: grote, pesteri (Pod. Karst – cel mai bogat in relief carstic in Slovenia)
-relief pseudocarstic – modelat pe sare ( platoul de la Meledic, Subcarpatii Curburii)

4)Relieful vulcanic:
-cuprinde forme create in urma eruptiilo produse in Neogen (lantul vulc din Orientali, Vezuviu, Etna,
Strombolli, Vulcano, Santorini (Grecia))
-forme: conuri, cratere, platouri vulcanice

5)Relieful litoral:
-cuprinde formele modelate de actiunea apelor marine si oceanice
-forme: estuare, delte, lagune, limanuri, plaje etc.
-tarmuri: a) cu fiorduri – golfuri de origine glaciara ( V Pen Scandinavice, Norvegia)
b) de tip dalmatic – cu canale (V Croatiei)
c) cu riass
d) cu estuar (golf sub forma de palnie) – la gura de varsare a fluviilor sau a marilor cu mare
puternice ( estuarul Senei,Tamisei, Elbei)
e) cu delta (Delta Dunarii, Volgai)
f) cu lagune – foste tarmuri ale marii cu cordoane de nisip (Complexul Razim)
g) cu limane – lacuri formate la gura de varsare a raurilor (Techirghiol)

6)Relieful fluvial:
- cuprinde formele create de actiunea apelor curgatoare : eroziune,transport, acumulare
-terase – la munte 6-8 niveluri, deal&podis 3-5 niveluri, campie 1-3 niveluri
-lunciile – albiile majore ale raului

Subdiviziuni:
Europa Nordica
Europa Centrala
Europa Sudica
Europa de Est
Europa insulara

ROMANIA

-situata in Europa Centrala, se desf pe 5® lat

-stat de marime mijlocie
-suprafata 238.291km2
-populatie 21,7mil locuitori
-strabatuta de paralela de 45® lat N si meridianul de 25® long E

Coordonate extreme:

N- Horodostea (Botosani) 48® 15’ lat N

S- Zimnicea (Teleorman) 43® 37’ lat N
V- Beba Veche (Timis) 20® 15’ long E
E- Sulina 29® 41’ long E

Elemente geografice de referinta:

-tara carpatica: mai mult de jumatate din lungimea arcului carpatic se desf in tara noastra
-tara dunareana: pt ca strabate terit Romaniei pe cca. 387km din lungimea cursului sau (1075km)
-tara pontica: are un litoral de 245km (variaza in functie de forma de eroziune si acumulare)

RELIEFUL MAJOR

Caractere generale:
-dpdv altitudinal 0-2544m vf. Moldoveanu gr. Fagaras
-varietatea reliefului se int. toate (munti,reg. deluroase,campii) si o gama diversificata de mezoforme si
microforme
-proportionalitatea: formele majore au aproape aceeasi pondere: mtii 28%, reg. deluroase 42%,campiile
30%
-dispunerea unit de relief in trepte concentric, formand inele in jurul Carpatiilor
-dpdv genetic se disting:

A. Unit de orogen –formate in timpul unor orogeneze : Carpatii, Subcarpatii, Pod. Mehedinti, DCT,
partea central si nv a Dobrogei (pod. Casimcei, mtii Macin)

B. Unit de platform – rezultate prin sedimentarea unor foste bazine acvatice:

1) unit formate prin miscari tectonice (orogeneze): a) orog Baikaliana (prehercinica): pod. Casimcei
b) orog hercinica (Paleozoic sup): mtii Macin
c) orog alpine (cretacic-cuaternar): Carpatii,
Subcarpatii, pod. Mehedinti, partial DCT
2) unit formate prin vulcanism :lat vestica a Carpatiilor Orientali – Oas, Gutai, Tibles, Calimani, Harghita,
Ghiurghiu
3) unit formate prin sedimentare: pod Moldovei (fosta M. sarmatica), dealurile si cp de vest (fosta M.
Panonica), pod. Getic, cp. Romana, pod. Dobrogei de S (fostul lac Getic)

Tipuri genetice de relief:

1)Suprafete de eroziune (platform de eroziune):

- 3 niveluri: platforma Borascu 2000m, platforma Rau Ses 1200-1600m, platforma Garnovita/ a
Predealului 1000m

2)Relieful glaciar:
-modelat de ghetari la alt de peste 1800m cu circuri, vai, morene glaciare
-C. Orientali, mtii Rodnei

3)Relieful carstic:
-modelat pe calcare cu forme endocarste si exocarste
-mtii Apuseni, mtii Banatului, extremit C. Meridionali, pod. Mehedinti, pod. Dobrogei

4)Relief pseudocarstic:
-modelat pe sare (cute diapire)
-Subcarpatii Curburii – platoul de la Meledic

5)Relieful litoral:
-delta, lagune( complexul Razim), limanuri (Techirghiol, Mangalia), plaje, faleze

6)Relief vulcanic:
-forme rezultate in urma eruptiilor vulcanice din neogen pe latura vestica a C.Orientali (conuri, cratere,
platouri vulcanice)

7)Relieful eolian:
-cuprinde formele modelate de actiunea vantului (dunele de nisip)
-Cp. Olteniei, cp. Baraganului, cp. Carei, DD pe grinduri
8)Relieful ruinoform:
-modelat pe conglomerate prin eroziune
- forme cu aspecte bizarre: Babe, Sfinx, Turnuri
-mtii Ceahlau, mtii Ciucas (Sfinxul si Tigaile), mtii Bucegi (Sfinxul si Babele)

9)Relieful fluvial:
-modelat de apele curgatoare
-forme: terasele - in nr diferit 6-8 munte, 3-5 dealuri si pod, 1-3 campie & lunciile – partile joase
inundabil formate in holocen (post glaciar)

CARPATII

-reprezinta 54% din lungimea lantului carpatica care incepe din bazinul Vienei (Slovacia) si tine pana la V.
Timokului
-au inaltimea media de 1.150m, max 2544m vf Moldoveanu gr Fagaras in Romania, max 2655m vf
Gerlach in mtii Tatra din Carpati

CARPATII ORIENTALI

Limite: N- granite cu Ucraina (partial formata de Tisa)

S- V. Prahovei

Geneza:
-s-au format predominant prin cutari si inaltari repetate ale scoartei terestre in orog alpine (cretacic-
cuaternar) si partial prin volcanism – eruptiile vulcanice de pe lat vestica a gr. Nordice si Centrale

Litologie:
- dpdv litologic se disting 3 zone paralele: in V- roci vulcanice(magmatice) : granite, andezite, bazalte; in
centru – roci metamorfice (sist. Cristaline); in E- roci sedim cutate (flish)

Altitudini:
-1000-1900m depasind 2000m in 2 masive: mtii Rodnei vf Pietrosu 2303m si mtii Calimani vf Pietrosu
2100m si mtii Ciucas 1954m

Fragmentare:
-prezinta un grad ridicat de fragm datorita nr mare de vai, depr si pasuri, consecinta a rociilor mai
friabile

Tipuri de relief:
- glaciar: mtii Rodnei + volcanic, carstic, fluvial (6-8 terase), ruiniform: mtii Ceahlau + Ciucas

Diviziuni:
-gr Nordica/ C. Maramuresului si ai Bucovinei: Oas, Maramures
-gr Centrala/ C. Moldo-transilvaneni: Ciuc, Giurgiu
-gr Sudica/ C. Curburii : Brasov, Intorsura Buzaului
CARPATII MERIDIONALI

Limite: E- V. Prahovei
V- culoarul tectonic Timis – Cerna

Geneza:
-s-au format in totalit prin cutari si inaltari ale scoartei terestre in orog alpine la inceputul cuaternarului,
miscarile tect i-au inaltat in unele sectoare cu cca 1000m

Litologie:
-alcatuiti predominant din sist cristaline cu intruziuni magmatice, iar la periferie (extremit) prezinta
calcare: in E (Bucegi si Piatra Craiului) si in V (Cernei si Mehedinti)

Altitudine:
- 11 varfuri cu alt de peste 2500m
- vf Moldoveanu 2544m

Fragmentare:
-masivitate, roci dure, nr mic de vai, depr, pasuri

Relief:
-glaciar (la peste 2000m), carstic (la extremit), platform de eroziune (Babe, Sfinx), ruinoform

Diviziuni:
- gr. Bucegi – intre Prahova si Dambovita => mtii Bucegi, Leaota, Piatra Craiului, vf Omu 2505m
- gr. Fagaras – intre Dambovita si Olt => mtii Fagaras, Coziei, Frunti, Ghitu, Iezeru, depr. Lovistei, pas
Cozia, Turnu Rosu
-gr. Parang – intre Olt si V. Jiului si Streiului => mtii Parang vf Parangul Mare 2519m, Cindrel, Sureanu,
Lotrului, depr Vidra- Brezoi
-gr. Retezat Godeanu – intre Jiu + Strei si culoarul Timis Cerna => mtii Retezat vf Peleaga 2509m,
Godeanu, Cernei, Mehedinti, depr Petrosani, Hateg, pasul Poarta Orientala

CARPATII OCCIDENTALI

Limite: S- V. Dunarii
N- V. Somesului si Barcaului
V- Cp de Vest
E- DCT

Geneza:
-cutari si inaltari in orog alpine (cretacic-cuaternar)
-magmatism in S, mtii Metaliferi
- fragmentati de misc tectonice => horsturi & grabene

Litologie:
-mozaic litologic – contine toate tipurile de roci dispuse neuniform
Altitudine:
-cele mai mici, vf Bihor 1849m in mtii Bihor

Fragmentare:
-ridicata, au in vest depr de tip golf

Relief:
-carstic (pesteri, chei, defile): defileul Muresului, Crisului Rpd
-vulcanic

Diviziuni:
-gr. Banat : mtii Poaiana Rusca

DEPRESIUNEA COLINARA A TRANSILVANIEI (DCT)

Limite: NE – C. Orientali
S – C. Meridionali (gr. Fagaras si Parang)
V – mtii Apuseni

Geneza:
-se formeaza in 2 etape distincte:
1) o etapa tectonica (cretacic) care presupune o scufundare pana la adancimi de cca 4500m
2) o etapa sedimentara – umplerea cu sedimente a bazinului acvatic conturat
-pe margini (E-V-S) au cute diapire cu samburi de sare
-in partea centrala (pod. Trans) au domuri – straturi usor boltite ce contin ch4

Litologie:
-roci sedim (gresii, marne, argile) + nisipuri si pietrisuri la suprafata

Altitudine:
-cuprinse intre 400-800m, alt max Dealul Beches 1080m

Relief:
-monoclinal – strate inclinate in NV, N, S
-fluvial
-pseudocarstic – in zona cutelor diapire

Diviziuni:
1)Zona submontana (depr si dealurile peritransilvane: Feleacului, Beches)
-in S: depr Fagaras pe Olt, Sibiu pe Cibil
-in V: depr Alba Iulia, Turda
-in E: depr Sovata
2) Pod. Transilvaniei:
- pod. Somesan NV, cp. Transilvaniei (intre Somes si Mures), pod. Tarnavelor
-frecvente procese de versant – alunecari de teren, torenti

SUBCARPATII

Limite: N – V. Moldovei
SV – V. Motrului
-un brau deluros la exteriorul C. Orientali si Meridionali

Geneza:
-s-au format in ultimele faze ale orog alpine (neogen-cuaternar) prin cutarea sedimentelor depuse intr-o
depr situata la exteriorul Carpatilor

Litologie:
-roci sedim cutate (gresii, marne, argile, pietrisuri si nisipuri)
-prezinta cute diapire (samburi de sare adusi catre suprafata)

Altitudine:
-intre 300-1000m, mai ridicate la contactul cu Carpatii
- alt max. Dealul Chicioara 1218m (S. Curburii), Dealul Matau 1018m

-procese de versant (alunecari, torenti, siroire) – acolo unde panta este mai accentuate, vegetatia
redusa si substratul argilos

Relieful:
-este format din dealuri si depr situate pe cate 1 sir in S. Moldovei si pe cate 2 siruri in S. Curburii si S.
Getici
-pseudocarstic
-fluvial modelat de apele curgatoare si reprezentat print erase si lunci

Diviziuni:
1)Subcarpatii Moldovei
- intre V. Moldovei si V. Trotusului
-alt max Dealul Plesu 911m
-depr Neamt, Cracau-Bistrita, Tazlau-Casim (pe Trotus)

2)Subcarpatii Curburii
-intre Trotus si Dambovita
-alt max Magura Odobesti 996m
-cel mai complex sector subcarpatic, care contine 2 siruri de depr despartite de 2 siruri de dealuri
-depr int: Vrancei (pe Putna), Valenii de Munte
-depr ext (intracolinare): Vidra, Campina, Pucioasa

3)Subcarpatii Getici
-intre Dambovita si Motru
-alt max Dealul Chicioara 1218m si Dealul Matau 1018m
-contine 2 siruri de depr si 2 siruri de dealuri
-depr int: Campulung, Horezu
-depr ext: Tg. Jiu
PODISUL MOLDOVEI

Limite: E- V. Prutului
V- V. Siretului, Obcina Mare (gr. Nordica)
N- Ucraina
S- Cp. Romana

Geneza:
-sedimentare unui fost bazin acvatic (M. Sarmatica)

Litologie:
-strate sedim de varste dif gresii, marne, argile si nisipuri si pietrisuri la suprafata situate pe un
fundament f vechi apartinand platformei est-europene (platform Moldovei)

Altitudine:
-Dealul Ciungi 688m

-stratele prezinta inclinari NV-SE

-forme de relief structural numite cueste (interfluvii asimetrice)
-alunecari de teren

Diviziuni:
1)Pod. Succevei NE – Dealul Ciungi
2)Cp. Moldovei N 265m / Cp. Jijiei
3)Pod. Barladului S

PODISUL GETIC

Limite: E – V. Dambovitei si V. Dunarii

- fragmentat central de V. Oltului

Geneza:
-s-a format prin sedimentare unui fost bazin acvatic pe un fundament apartinand platformei moesice

Litologie:
-gresii, argile, marne
-roci sedim fiabile avand la suprafata orizonturi de pietrisuri si nisipuri

Altitudine:
-scad dinspre N (600-700m) spre S (sub 300m)
-alt max in Dealul Argesului 772m

Relief:
-stratele inclina in directie NS – monoclinal
-procese de versant
Diviziuni:
1)Pod. Candesti – Dambovita si Argesel
2)Dealul Argesului – Argesel si Arges
3)Pod. Cotmeana – Arges si Olt
4)Pod. Oltetului – Olt si Gilort
5)Dealul Jiului – Gilort si Motru
6) Pod. Strehaiei – Motru si Dunare

PODISUL DOBROGEI

Limite: intre Baltile Dunarii si M. Neagra, in SE tarii

Geneza:
-s-a format in 2 moduri diferite:
1)in Masivul Dobrogei de N – in timpul a 2 orog: cea prehercinica (pod. Casimcei) si cea hercinica (mtii
Macin)
2)in pod Dobrogei de S – prin sedimentare pe un fundament vechi de varsta precambriana

Litologie:
-N: roci metamorfice (sist verzi in pod. Casimcei), roci magmatice (granite in mtii Macin), roci sedim
vechi
-S: roci sedim mai noi (calcare, gresii, loess la suprafata – 20-30m grosime)

Altitudine:
-alt max vf Greci 467m in mtii Macin / Tutuiatu

Fragmentare:
-redusa, vai mici cu rauri cu debite fluctuante

Relief:
-carstic cu forme endocarstice si exocarstice

PODISUL MEHEDINTI

Limite: intre V. Dunarii si V. Motrului(NE) in SV tarii

Geneza:
-s-a form impr cu Carpatii prin cutari si inaltari ale scortei terestre
-are origine si aspect montane

Litologie:
-roci metamorfice (sist cristaline) si roci sedim (calcare)

Altitudini:
-generale de 500-700m
-alt max Vf. Cornete 885m in N
Relief:
-carstic, bogat si diversificat, cu forme endocarste (pestera Topolnita, Ponoare- podul nat de la
Ponoare), lacul Zaton

DEALURILE DE VEST

Limite: N- mtii Oas, granita cu Ucraina

S- V. Nerei
E- C. Occidentali
V- granita cu Ungaria si Serbia

Geneza:
-s-au form prin sedimentarea unui fost bazin acvatic (M. Panonica) peste un fund. de blocuri carpatice

Litologie:
-roci sedim (gresii, marne, argile)
-din loc in loc apar maguri alc din roci mai dure (roci cristaline si eruptive)

Altitudine:
-inaltimile coboara dinspre est spre vest
-400m la contactul cu Carpatii, 200m la contactul cu campia
-alt max Magura Simleului 597m

Relief:
-puternic fragm de patrunderile Cp. De Vest pana la contactul cu muntii, sub forma de golfuri si de
raurile care vin din Carpati (Cris, Somes, Mures etc)

Diviziuni:
N – dealurile Silvanei – Magura Simleului
Centru – dealurile Crisene
S – dealurile Banatului

CAMPIA DE VEST

Limite: N- granita cu Ucraina si mtii Oas

S- V. Nerei
E- Dealurile de Vest, pe care le fragm patrunzand sub forma unor golfuri
V- granita cu Ungaria si Serbia
-in vestul tarii, o parte din Cp. Panonica

Geneza:
-comuna cu a Dealurilor de Vest – sedim unui fost bazin acvatic (M. Panonica), intr-o etapa ulterioara
Dealurilor de Vest, in cuaternar

Litologie:
-roci sedim friabile depuse pe un fund carpatic cristalin
-argile, pietrisuri si nisipuri

Altitudini:
-dpdv alt se disting 2 tipuri de campii: a) cp inalte (piemontane)- peste 100m
b) cp joase (de subzistenta = scufundare lenta) – sub 100m, cu
pante reduse si rauri cu cursuri meandrate
-alt max Cp. Vingai 174m

Relief:
-prezinta dune de nisip in N, in cp. Carei

Diviziuni:
Cp inalte: - cp. Vingai (Mures si Bega)
-cp. Aradului (Mures si Crisul Alb)
-cp. Carei
Cp joase: -mai extinse – cp. Timisului (Timis si Bega)
-cp. Crisurilor (cele 3 Crisuri)
-cp. Somesului

CAMPIA ROMANA

Limite: -situata in sudul tarii

-marginita N, S, E de Dunare si V. Prutului (E)
N – pod. Getic, Subcarp. Curburii, pod. Barladului

Geneza:
-sedim unui fost bazin acvatic (lacul Getic) pe un fund apartinant platformei moesice

Litologie:
-roci sedim recente (cuaternare), friabile – argile, nisipuri, pietrisuri avand la supraf un strat de loess, cu
grosimi care cresc dinspre E spre V : 3-5m in V, cp. Olteniei
20-30m in E, cp. Baraganului

Altitudini:
-scad dinspre N spre S, dar si dinspre E spre V datorita: sensului de retragere a apelor lacului Getic (N-S,
E-V) si a orientarii retelei hidrografice
-alt max Cp. Pitesti 300m
-alt min Cp. Siretului Inf 5-10m

Relief:
-prezinta dune de nisip in V (cp. Olteniei), in E (cp. Baraganului), in V (cp. Calmataiului si Ialomitei)
-prezinta frecvente procese de tasare in loess => crovuri (mici depr de tasare), gavane si padine

Se disting 4 tipuri genetice de campii:

Cp inalte – in N: cp. Pitestilor, cp. Targovistei, cp. Ploiestilor, cp. Ramnicului
Cp joase (de subsidenta/divagare): cp. Titu, cp. Gherghitei, cp. Buzaului, cp. Siretului inf
Cp tabulare (netede) – la E de Arges: cp. Vlasiei, cp. Baraganului, cp. Brailei
Cp de terase – la V de Arges: cp. Olteniei, cp. Burnazului

Diviziuni:
Cp. Olteniei – Dunare si Olt, drenata de Jiu
Cp. Munteniei de vest – Olt si Arges
Cp. Munteniei de est –Arges si Prut

DELTA DUNARII

Limite: - in SE tarii, in NE Dobrogei

Geneza:
-cea mai noua unit de relief a tarii
-cp in formare prin aluvionarea unui fost bazin acvatic, inceputa cu 10.000 ani in urma (holocen)

Debit:
-Patlageanca 6470m/s (100%)
-Chilia 60% - cel mai lung brat, are o delta secundara
-Sulina 18% - cel mai scurt brat
-Sf. Gheorghe 21%

Relief:
-repr de grinduri ( suprafete de uscat din cuprinsul deltei), care detin 25% din suprafata deltei la deite
medii

Tipuri genetice de grinduri

-fluviale/longitudinal
-fluvio maritime/transversal – alt max gr. Letea 13m, gr Saraturile, gr Caraorman( sunt perpendicular pe
Dunare), gr Perisor, gr Chirtuc (inched complexul Razim)
-continentale – resturi din fostul uscat predeltaic – gr Chilia, gr Stipoc

-delta este rezervatie a biosferei

-face parte din patrimoniul UNESCO